Proletari din toate țările uniți-vă! gmefa imăîămlnMul > Orgao al Ministerului InvățămiDlului și Culturii și al Comitetului Central al Sindicatului Muncitorilor din Invățămînt și Cultură Anul XI, Nr. 501 Vineri 16 ianuarie 1959 8 pagini 25 bani entuziasmul cu care oamenii muncii participă la înfăp- tuirea mărețelor sarcini izvorîte din documentele șe- dinței plenare a C.C. al P.M.R. din 26—28 noiem- brie 1958 a cuprins și întregul nostru tineret. Zeci de mii de elevi și ucenici ai școlilor de cultură generală și ai șco- lilor profesionale și tehnice din întreaga țară, educați de cadrele didactice in spiritul patriotismului înflăcărat, al dragostei față de muncă și meseria aleasă, muncesc cu elan și abnegație alături de muncitorii din uzine, între- prinderi și șantiere, străduindu-se să devină stăpini ai tehnicii moderne, constructori de nădejde ai socialismului. Avintul patriotic al tinerilor elevi și ucenici de pe în- treg cuprinsul patriei se vădește și in participarea lor la numeroase lucrări de folos obștesc. Mobilizați de organizațiile U.T.M. mii de elevi și ucenici s-au constituit in brigăzi de muncă patriotică, care participă cu însuflețire la munca voluntară pentru redarea de noi terenuri agriculturii, pentru înfrumusețarea orașelor și construirea de locuințe și șosele, etc. Peste 150 de elevi și ucenici de la Grupul școlar mi- nier din CîmpuIung-.Musce! s-au constituit în trei brigăzi de muncă patriotică, angajîndu-se să contribuie activ la construcția șoselei Schitu-Golești — Domnești. In primele zile ale anului 1959 elevii și ucenicii eu efectuat peste 500 de ore de muncă voluntară. Ei vor lucra în continuare cîte 3—4 ore săptămînal pînă la terminarea șoselei. Elevii școlii de 7 ani din Băcești, regiunea lași, au chemat |a întrecere în cadrul activității de muncă patrio- tică pe toți colegii lor din regiune. Obiectivele întrecerii sint contribuția la Înfrumusețarea satelor și Ia amena- jarea șoselelor și drumurilor. Repararea completă â șose- lelor din sat este unul din primele rezultate ale angaja- mentelor luate de brigăzile de elevi din Băcești. La che- marea elevilor școlii din Băcești, elevii școlilor de 7 ani din Bîrlad au efectuat mii de ore de muncă voluntară la repararea șoselei naționale și plantarea a 3.000 de puieți pe marginea șoselei. Sute de ucenici romînl și maghiari din Tirgu-Mureș, Reghin și Odorhei, organizați de asemenea în brigăzi pa- triotice, au participat la diferite acțiuni menite să contri- buie la dezvoltarea agriculturii. Numai prin contribuția elevilor din Tirgu-Mureș și Reghin s.au însilozat furaje in valoare de aproape 300.000 lei. Brigada patriotică a ucenicilor de la școala pro- fesională ...Mao Țze-dun". una din brigăzile fruntașe pe Ca- pitală, a prestat mii de ore de muncă voluntară pentru con- struirea barajului de 1350 metri de la Cernica, iar cea a ucenicilor constructori din Tg. Mureș a fost evidențiată pentru aportul la lucrările de pe șantierul de hidro- ameliorații de pe Valea Nirajulul. La Cluj brigăzile de elevi ai școlilor medii au efec- tuat aproape 9-000 de ore de muncă patriotică la reamena. jarea stadionului „Gh. Gheorghiu-Dej”, amenajarea malu- lui Someșului și curățirea grădinii botanice, una din podoa- bele orașului. O contribuție de preț la realizarea unor lucrări obștești de deosebită importanță au adus brigăzile patriotice de elevi ai școlilor medii nr. 1 și nr. 4 din Galați. Aceste bri- găzi au muncit două zile la întărirea și înălțarea digului de pe malul Dunării și au participat la instalarea conductei de apă. Răspunzind cu entuziasm chemării comitetului regional L'.T.M. de a se întrece pentru titlul de „Cea mai harnică brigadă de pionieri*, elevii școlilor de 7 ani din regiunea Pilești au reușit în cadrul acțiunilor de muncă patriotică să planteze, de la începutul anului școlar pînă acum, peste 70.0M de pomi și puieți. Pirtiripind la acțiunile patriotice pentru realizarea prin muncă voluntară a numeroase lucrări de interes ob- ștesc in orașe și sate, brigăzile patriotice ale elevilor și ucenicilor desfășoară concomitent o rodnică activitate pentru continaa înzestrare și înfrumusețare a școlilor lor. Con- slnaclia streini centru școlar inaugurat recent la Con- staali a test realizată prin aportul efectiv al sutelor de ucenici, sprijiniți de maiștrii-instructori și profesori. Dato- rită avintului cu care au muncit ucenicii, localul școlii a putut fi dat Iu folosință cu mult înainte de termenul fixat, reitiziadn-se totodată importante economii bănești. La rîn- dul lor. oceakii zidari, ttmplari, tinichigii și electricieni de la Școala de meserii dm Suceava au construit în întregime, ca mițteace tocate, na spațios atelier-școală. Țoale aceste realizări reprezintă roadele activității en- tuziaste dcslășoraie si de zi de către cadrele didactice și organizările ll.T.M. din școli. Ele constituie o garanție vie că io școlile anaslie cresc oameni noi, cetățeni de nădejde, eare șta să folosească cunoștințele lor spre binele patriei și al celor ce muncesc. Brigada patriotică a elevilor de la școala de 7 ani Costeasca, din raionul Grivița Roșie și-a luat angajamentul de a contribui la terminarea în cel mai scurt timp a unei noi școli din raion . lata ci ți va din membrii brigăzii lucrind pe șantier. In întîmpinarea Centenarului Unirii ■ | i f RETRĂIND MOMENTE DIN ISTORIA PATRIEI Numeroasele acțiuni care se desfășoară zilele acestea pe întreg cuprinsul pa- triei noastre în cadrul sărbăto- ririi a 100 de ani de la Unirea Țării Romînești cu Moldova — eveniment de mare însemnă- tate istorică în viața poporului romîn — sînt pentru elevii noștri un minunat prilej de adîncire a istoriei patriei. E- levii au posibilitatea de a cu- noaște temeinic și în amănunt pagini glorioase din lupta po- porului nostru. Ei înțeleg mai bine procesul de formare a statului romîn de sine stătător, lupta maselor și rolul lor hotă- rîtor în înfăptuirea impor- tantului act al Unirii. Se conturează clar figurile lumi- noase ale patriotilor militanti care au luptat alături de ma- sele populare pentru unitate ■ațională, pentru libertate și viață mai bună. In școli se citesc și se stu- diază documente, elevii vizi- tează expoziții și muzee, se or- ganizează serbări și șezători literare. Organizațiile de pio- nieri țin adunări cu teme con- sacrate evenimentului Unirii. Pretutindeni conducerile școli- lor, cadrele didactice și elevii întreprind acțiuni care cinstesc această lată memorabilă. Fie- care acțiune are un însemnat rol instructiv și educativ. Tema orelor de diriginție tn aceste zile este „împlinirea a 100 de ani de la actul Unirii", iar la lecțiile de istorie, de limba șî literatura romînă, de limba și literatura maternă, profesorii organizează convor- biri cu elevii în legătură cu im- portanța acestui eveniment. Faptul acesta a determinat o documentare temeinică. Elevii s-au aplecat atent asupra bo- gatului material care evocă lupta și înfăptuirea Unirii ca moment important în dezvol- tarea socială a Romîniei. Ei îl culeg, îl studiază și-l însu- șesc. Pedagogii au desfășurat In legătură cu aceasta o activi- tate de cercetare bogată și rod- nică. Numeroși profesori din Timișoara, Pitești, Galați, Ba- cău, Cluj, Sibiu și alte orașe ale țării au întocmit chiar stu- dii și expuneri pe care le pre- zintă în cadrul sesiunilor so- cietăților științifice sau al fi- lialelor Academiei R.P.R. Stu- diile lor tratează aspecte im- portante ca: „Oameni, locurf și evenimente legate de actul Unirii", „Oltenia, șî Unirea", „Ecoul dublei alegeri a Iui Alexandru loan Cuza în pre- sa maghiară Și Transilvania', în 1848“ etc. săsească din ,Ideea Unirii î De asemenea, în cadrul con- cursului „Să ne cunoaștem ținutul natal" elevii au între- prins cercetări pe tema cu- noașterii acțiunilor de masă, a vieții și activității unor personalități carP și-au dat contribuția la înfăptuirea U- nirli. Pregătirea pentru sărbători- rea Centenarului constituie și un prilej de intensificare a acțiunilor de folos obștesc la care sînt antrenați numeroși elevi și pionieri, fn multe școli din țară, organizațiile UTM au luat în patronaj mo- numente și locuri istorice le- gate de actul Unirii. Serbările Centenarului șl toate activitățile legate de ele au un important rol în educa- rea elevilor în spiritul patrio- tismului socialist. In școli au loc numeroase manifestări cul- tural-artistice. La fași se orga- (Continuare In pag. 7) | I i f Viitorii mecanizatori în preg campaniei 3n școlile prolesionale de mecanizatori, care func- ționează pe lîngă centrele mecanice, lunile de iarnă consti- tuie o perioadă de activitate practică intensă. Ucenicii sînt pregătiți multilateral pentru a cunoaște atit teoretic cit și prac- tic procesul complex al repara- țiilor capitale Ia motoare și ma- șini. La școala care funcționează pe Kngă Centrul mecanic Dudeșfi- Cioplea, de exemplu, cursul de tehnologia meseriei predat uceni- cilor este axat pe specificul re- parațiilor și întreținerii utilaju- lui. In cadrul lui sint expuse no- țiuni asupra funcționării motoa- relor, tractoarelor și autocamioa- nelor. Practica se desfășoară în ate- lierele de strungărie, motoare și reparații de tractoare. Toți uce- nicii sînt repartizați pe lingă muncitori care îndeplinesc func- ția de instructor, învățindu-i cum si execute lucrările practice. Or- ganizarea practicii are I® bază procesul de producție specific atelierelor de reparații, unde se Demontare Spălarea și trierea pieselor Constatarea — Secția motoare — Rep. chiutase — Rep pompă ulei — Rep pom pi apă — Rep ambreâje — Bep motor auxiliar — Asamblare motor - Banc rodaj știrea agricole aplică o tehnică înaintată. Ast- fel, în locul reparațiilor pe ma- șină sau tractor, sistem practi- cat pînă acum cîțiva ani, în ca- drul căruia fiecare echipă execu- ta reparația unui motor sau tractor de Ia demontare pină la asamblare, în prezent se lucrea- ză conform unui flux tehnologic, tn care procesul de reparații se desfășoară pe posturi speciali- zate, pe agregate. Acest sistem, care are avantajul de a reduce timpul de stagnare în reparația utilajului, permite totodată o spe- cializare a muncitorilor în repa- rarea diverselor agregate, lucru ce duce la îmbunătățirea calită- ții și la reducerea prețului de cost. In cei doi ani de practică in producție (corespunzători anilor II și 111 de studii), ucenicii ur- măresc întregul Ilux tehnologic, trecînd prin toate fazele de re- parații, iar ia urmă se speciali- zează pe lingă un post de lucru. Putem urmări drumul practicii ucenicilor în reprezentarea sche- matică de mai jos a fluxului de reparații pentru tractoare: Secfia reparații tractoare — Repararea șasiului — Reparare punte din spate — Reparare cutie de viteze — Rep. cărucioare și șenile — Metoda de reparare * tractoare- lor pe ansamble și snhuiateblc, ac aplică laig la ■ajoritatea statinailer de sașia i și tractoare și a centre- lor secaaice din raional Ti ta. In clkșen, ■ ud tarii alesițli Gk. IN a a șl Gh. An^nnache, lapreană ca w- cmIcb! Ban Yătraocv, lac nitima ri tic are a nani !r*ciM. la banca] de probă. Rezultatele bune ale sistemu- lui de instruire practică a uceni- cilor la Centrul mecanic Dudești- Cioplea au fost verificate și cu ocazia intrării în producție a primei promoții de absolvenți. La secția motoare o echipă de asam- blare a motoarelor a fost for- mată din foștii ucenici Mircea Prunescu și Mihai Marin, care reușesc astăzi să depășească re- gulat normele de producție cu 20 pină la 30 la sută. In acest fel, dind viață sarci- nilor de transformare socialistă a agriculturii și de mecanizare a proceselor de producție din acest sector puse de Consfătuirea de la Constanța și de documentele Plenarei GG al P.M.R. din no- iembrie 1958, Ia centrul mecanic se formează cadre capabile să ctăpineaseâ tehnica nouă. fug. ALEXANDRU Grupul școlar Josif Rangheț* a primit drapelul de școală fruntașă pe țară Zilele trecute a avut loc în Capitală consfătuirea pe țară a conducerilor școlilor profesionale, tehnice și tehnice de maiștri apaiținlnd Ministerului Indus- triei Grele. Consfătuirea a dezbătut numeroase probleme legate de îmbunătățirea bazei materiale a școlilor, folo- sirea metodelor științifice de predare, mai ales pe tărl- mul instruirii practice a ucenicilor și elevilor la nivelul tehnicii noi. Tot cu acest prilej au fost decernate drapelul și diploma de școală fruntașă pe tară !■ sectorul industriei grele. Grupului școlar „losif Rangheț* din București. Această distincție a fost acordată în urma realizărilor deosebite obținute de cadrele didactice ale grupului școlar în do- meniul instruirii și educării elevilor, în asigurarea bazei materiale și colaborării rodnice cu conducerile între- prinderilor tutelare. De asemenea, au fost evidențiate și premiate pentru realizările obținute în domeniul instruirii ucenicilor și elevilor Școala profesională a uzinelor „7 Noiembrie" din Craiova, Școala tehnică de maiștri din București, Grupul școlar profesional minier din Petroșani etc. Asamblare tractor Conform acestui ilux, după de montarea tractorului și motorului șt după executarea spălării și trierii pieselor, se efectuează con- statarea, care determină gradul de uzură al agregatelor și al fie- cărei piese in parte. După aceea, presele sînt îndreptate către pos- turile ce au misiunea dea repa- ra și asambla agregatele. După repararea agregatelor, acestea sînt asamblate pe tractor, apoi vopsite și predate recepției. In timpul practicii, ucenicii trec prin toate posturile de lucru de Ia secția motoare și secția re- parații de tractoare, căpătînd cunoștințe generale asupra utila- jului. La fiecare post specializat in care lucrează, ucenicii execu. tă toate operațiile impuse aces- tui post, insușindu-și astfel. In afara cunoștințelor generale, cu- noștințe de detaliu privind repa- rația. Astfel, ucenicii care lucrea- ză la secția motoare pe lîngă echipa muncitorului Nicolae Ma- ici au executat în cursul practi- cii toate operațiile reparației, cum sînt, de pildă, asamblarea bielei cu pistonul și montarea segmenților, asamblarea genera- lă a motorului etc. Totodată uce- nicii care fac practică la motoa- re învață să respecte toleranțele admisibile și să verifice echili- brarea ambreiajeior. In perioada de vară, cînd la acest post se lu- crează pompe de benzină, car- buratoare și compresoare, uceni- cii vor învăța să regleze un car- burator sau o pompă de benzină, atît la banc cit și pe mașină și să recondiționeze cuzineții com- presorului. Ucenicii care fac practică la asamblarea motoarelor în echipa tovarășului FI. Ceaușescu învață nu numai să monteze corect pie- sele noi sau subansamblele ce vin reparate de la alte posturi, ti și să verifice jocurile de montaj și să le respecte conform carac- teristicilor fiecărui motor. Fiecare operație executată este controla- tă și verificată, căci aici este punctul terminus al montajului, de unde motorul pleacă la bancul de rodai, pentru a se face veri- Rcările funcționale. La secția reparații de trac- toare acenioi Inviți U lipiri punțile din spate șl rafia de vi- teze a tractoarelor KD 35 Ei execută operațiile complicate de montare a pimoanefor cutiei de viteze și de reglare a vitezelor, cit și operațiile de montare a co- roanei punții din spate și de ve- rificare a jocului ei. Datorită con- dițiilor bune în care se desfă- șoară practica in atelierele Cen- trului mecanic Dudețti-Cioplea, ucenicii izbutesc să cunoască ta profunzime, încă înainte de a ieși muncitori calificați, sarcini- le planului de producție și să muncească cu maximum de ran- dament pentru realizarea și de- pășirea lui. Oarecum diferit față de sec- țiile de reparații, unde ucenicii fac efectiv toate operațiile care se cer unui muncitor de înaltă calificare, se prezenta situația practicii ucenicilor in atelierul de strungărie. Aici, deoarece fie- care mașină este repartizată unui anumit muncitor, ucenicii aveau mai puține posibilități de a lu- cra efectiv. Ănalizînd aceasta si- tuație împreună cu conducerea întreprinderii, tovarășul Nițu Eugen, directorul școlii, a propus o serie de măsuri care să mărea- scă participarea activă a uceni- cilor strungari la procesul de producție. Astfel, s a propus ca la executarea în serie a pieselor, după reglarea mașinii și execu- tarea primelor lucrări de către muncitorul-instructor ■— în care timp acesta explică ucenicului tehnica fiecărei operații — viito- rii strungari să fie lăsați să lu- creze singuri pe mașină, binein. țeles sub supravegherea munci- torilor. Ca urmare, în ultimul timp întîlnești tot mai frecvent In fața strungurilor ucenici care execută, sub îndrumarea atentă a muncitorilor, operații de înal- tă tehnicitate. Strînsa legătură cu ucenicii a muncitorilor calificați de la cen- trul mecanic, sfaturile și îndru- marea lor prietenească au con- tribuit la întărirea dragostei vii- torilor mecanizatori față de me- serie. Nu rareori poți întîlni uce- nici care vin să lucreze ta afara programului pe lîngă instructorii la care au fost repartizați, pen- tru a-și perfecționa cunoștințele și a contribui la realizarea pla- nului. Discuții despre elementele lecției Cecțiile deschise aduc an n- port însemnat la Îmbună- tățirea conținutului predă- rii și la Îmbunătățirea metode- lor folosite de cadrele didactice. Ele dau profesorilor și maiștrilor posibilitatea să verifice, prin comparație, nivelul propriilor lec- ții, să-și perfecționeze mereu procedeele de muncă. îndeosebi pentru inginerii și maiștrii din firoducție care lucrează în școli ecțiile deschise sint un mijloc eficace de a-și însuși cunoștințe pedagogice Io strinsă legătură ca practica didactică. La asemenea rezultate i dus. de pildă, lecția deschisă cu tema „Tehnologia materialelor", ținu- tă le anul 1. al școlii profesio- nale „TetanomeleI' dai București de către inginerul Gabriel Ma- no la cbe. Lecția sa desfășurat ta un ni- vel ridicat atit din punctul de vedere al conținutului ei, cît și al metodelor de predare, cadrele didactice participante puțind des- prinde concluzii deosebit de va- loroase pentru îmbunătățirea propriei for activități. Totuși, chiar In cadrul acestei lecții au existat momente mai puțin fh- chegate pe care discuțiile profe- sorilor le-au soos la lumină, cu scopul de a contribui le Înlătu- rarea lipsurilor. Incepîndu-și lecția, profesorul Gabriel Manoleche a pus un ac- cent deosebit asupra momentului organizatoric, ocupîndu-se în special de ținuta ucenicilor. Â- poi a trecut la verificarea cuno- ștințelor predate tn lecția prece- dentă, cu privire La materiile pri- me utilizate tn elaborarea fontei. Prin întrebări judicios alcătuite, cuprinzînd problemele esențiale ele lecției și stimulînd activita- tea întregii clase, au fost lămu- rite tn adînclme principalele cu- noștințe. tn special cele oare pu- teau face legătura cu lecția ce urma să fie predati. întrebările B-au referit, de pildă, ta mine, cetirile de fler folosite ta etabo- rareu fontei, te prepararea aces- teia, ta fondanții teirebuintațj șl te rehil tor. te eaMatea meta- lurgică a cocsului, precum și ta importanta însăilării aerului tn cuptorul înalt. După această pregătire profe- sorul a comunicat subiectul lec- ției noi — „Descrierea cuptoru- lui înalt" — inslsttnd asupra scopului acesteia și scoțtnd în e- vidență importanța ei pentru me- seria tn care se pregătesc uce- nicii (ajustori mecanici). Utilizînd tn cea mai mare par- te a lecției metoda expunerii, profesorul a explicat elevilor oare este forma cuptorului înalt, care slut părțile fui componente și rolul fiecărei părți e cupto- rului în elaborarea fontei. După ce a lămurit problemele legate de circulația apei de răcire, de gurile de vtnt și rolul for etc, el s-a oprit tn mod special asupra dispozitivului de închidere a cup- torului înalt și asupra condițiilor care determină captarea gazelor formate în cuptor, elemente deo- sebit de importante tn tehnica modernă de elaborare a fontelor. Pe parcursul expunerii profeso- rul a fixat pe tablă noțiunile principale și, treptat, a alcătuit o schemă simplă a cuptorului înalt. A fost folosită, de aseme- nea, o planșă reprezentind cup- torul înalt, ale cărui detalii eu fost explicate paralel cu desfă- șurarea lecției. Cu privire 1a această verigă a lecției, cei care au asistat le eu au arătat că s-e pus prea mult accentul pe construcția cuptoru- lui, depăștadu-ae nivelul cuno- ștințelor cerute de programă, oare prevede numai descrierea cuptorului înalt. De asemenea profesorii de specialitate care eu luat cuvtntul au arătat că tre- buia pus mai mult accent asupra realizărilor din țara noastră în domeniul construcției cuptoare- lor înalte, dtndu-li-se ucenicilor o imagine rit mal completă și plastică a dimensiunilor gigan- tice ele noului furnal construit la Hunedoara. S-a arătat totodată că or fi fost Mne tă se fi pre- zentat șf a planșă cu o Instalație de aneambta pentru etebowea fentei, pentru ca ucenicii să vadă legătura cuptorului înalt cu toate celelalte agregate. Din discuție a reieșit necesita- tea colorării planșelor, pentru a le fere mei atractive și a antre- nării mai intense, prin întrebări, a tuturor ucenicilor 1a prezewa tarea și comentarea meterj»h»lu1 didactic expus. Astfel, s-a de- monstrat că însușirea conștientă de către ucenici a materialului predat s-er fi făcut tn condiții mai bune dacă ar fi fost antre- nați ei înșiși in descrierea părți- lor componente ale furnalului, înfățișate In planșă. Toți pariicipanțif ta lecția deschisă au apreciat ca pozitiv felul cum s-a desfășurat ultima parte e lecției — fixarea cunos ștințelor. Aceasta s-e realizat prin întrebări cu privire ta forme cuptorului înalt, la rolul fiecărei părți componente a cuptorului șl ta importanța închizătorului. In încheiere s-a dat ca temă uplfce- tivă pentru acasă : calcularea di- mensiunilor elementelor coma^ tructive ale cuptorului înalt, ce- nosoîndu-se înălțimea acestuia. Unii profesori eu fost de părere că tema pentru acasă este preș dificilă tată de cunoștințele cu care trebuie să rămfnă ucenicii de la lecția respectivă. Majori- tatea participanțifor au susținnf însă că răspunsurile efote și pre- cise dale de ucenici la întrebăm rile puse tn cadrul fixării cuno- ștințelor au dovedit nivelul ri-i dicat al clasei și că. orienttndu- se după acest nivel, profesorul a făcut bine dind o temă ma! di- ficilă n >ntru acasă. Organizarea lecțiilor deschise, cu respectarea tuturor cerințelor didactice ale acestei forme de oca tivitele, constituie o pîrghle în- semnată de ridicare e nivelului de predare a) lecțiilor, antrentod In dezbaterea celor mai Insera, na te probleme didactice și pe in- ginerii din producție cere predau lecții de specialitate tn școlile profesionale și tehnice. taf. EDUARD CUPFER ăireetonH Ctaioelvtai meteOie pea- b» MvăteulBt»! prelesioual te »k- — BvcvreșU CENTENARl/L UIMIRII (24 Ianuarie 1859 — 24 Ianuarie 1959) Exprimînd năzuințele maselor Ideea Unirii in publicistica vremii Unirea Țărilor Romîne a format aproape timp do un deceniu programul de luptă ideologică al scriitorilor vremii. Alături do masele populara care au pregătit și înfăptuit Unirea, scriitorii au fost militanți de frunte pentru înfăptuirea acestui act istoric. Ideea Unirii a germinat încă înaintea revo- luției de Ja 1848. Apar In această perioadă public cații cu titluri semnificative ca ; ROMINIA — pri- mul cotidian romînesc, DACIA LITERARA —< editată de M. Kogălniceaau și MAGAZINUL' ISTORIC PENTRU DACIA — scos de N. Băloosou și T. Laurian. Numele acestor publicații sugera ideea Unirii. O pregătire a Unirii pe acest plan 0 faoe revista scoasă de Vasile Alecsandri la 1855, înti- tulată simbolic „Romînia Literară". Această revistă publica materiale semnificative, puternic axate pe ideea Unirii, materiale care determină autoritățile să interzică apariția revistei: „Cintarea Romîmei” do Alecu Russo (textul în limba romînă), „Sentinela Romină" do V. Alecsandri, „întoarcerea în țară pe Dunâre“ do Al. Odobescu. Intre 1856—1859, această literatură devine mai abundentă, căpătind caracter de manifest politic. Chiar dacă istoria literaturii n-a consemnat toată această producție literară—publicistică, scriitorii vremii, în frunte cu Kogălniceanu și Alecsandri, au creat în revistele timpului o adevărată efervescență ideologică favorabilă mișcării pentru Unire. Foile STEOA DUNĂRII. ZIMBRUL, ROMINUL, de •xemplu, au avut, prin toată activitatea lor, un carac- ?r militant, de manifest. Iată, de pildă, un extras dintr un articol semnat de M. Kogălniceanu, V, Mălin eseu și V. A. Ureche în „Steoa Dunării* nr. 1—2/1859 : „Cmvmți ci in Unire stă tăria, rninc- țOU „Stelei Dunării, ,Zimbrului" ți „Vulturului’ s au unu intr-o singură redacție ți de azi înainte va apare o singură foaie (• . ■). Am fmat stcogul nostru sus, îl desfițwim ți acum pentru ai fiecare să poală vedea ce este scris pe dmssd: Unirea Principatelor, suveranitate naționali, îmbunătățirea toartei muncitorilor săteni, secularizarea averilor nunâstirețti...". Numeroase articole din presa timpului sînt docu- menta vii ale unui moment de luptă entuziastă și hotărită pentru unirea Celor două țări romînețti. Climatul ideologic al Unirii e pregătit, pe plan literar. în special prin articole și poezii. încă din mai 1856 se înființase la Iași „Societatea Unirii", în frunto cu Vasile Alecsandri, Mihail Kogălniceanu și Costaohi Negri. Societatea urmărea să militeze pentru Unire prin presă Și literatură. Ca o mani- festare a acestei botărtri Vasile Alecsandri publică la 9 iunie 1MB. în Steoa Dunării", poezia „Hora Unirii", care devine cîntecul de luptă al frămînta- țjlor ani premergători înfăptuirii Unirii. Poezia s-a • ■curat de o largă răspîndire și a rămas pînă azi ■ impresionant document literar al Unirii. „Hora Unirii’ a lui Alecsandri a fost adaptată do Cezar Boliac și C- D. Arioescu la lupta unio- niștilor munteni. In poezia lui Cezar Boliac „Ră- sunet la Hora Unirii", scrisă în tonalitatea și ritmul lui Alecsandri, se oglindește cu fidelitate epoca Unirii : „Vin să stringem minâ-n mină / Toți c-o inimă romini / $i să-atindem danț premare / La umrii-na serbare' (Buciumul 17.III.1857). C. D Arioescu publică și el o „Horă a Unirii* în VOCEA OLTULUI (Craiova. 8 iunie 1857), pa- rafrazînd pe Alecsandri: „N avorn noi aceeași soarte / Și aceleași nevoi ? / Un trup clar penă la moarte j Sd fim aaiiadoi". Vasile Alecsandri este poetul Unirii. In opera sa. pe o întindere de un deceniu, de la „Deștep- tarea RonUaiei* (1848) pînă la ultimele poezii din preajma emana enta lui a oaiiitat pentru desființarea hotarului de la Miicov. Cu mult înaintea «a, lancu Văcărescu scosese poezia ou aceeași idee „La Mdcov", dar la Alecsandri ideea devine dominantă. Răsfoirea paginilor veohdor periodice unioniste ne aduce în actualitate și alte nume cunoscute, consemnate de istoria literaturii — în primul rînd : Grigore Alexandrescu, D. Bolintineanu, G. Sion, Al- Odobescu. Portul G. Sion scrie o poezie închinată Unirii, inspirat de dorința deputaților țărani din Divanul ari Lic pentru unirea celor dotiă Țări Romîne : „s-j/tJ, saltă Rominie / Cerul tău s-a limpezit; / SjIO. s«ZfJ-n m-die I Visul tău e fericit". Alegerea lui AI. I. Cuza ca domnitor la 24.L 1859 ?>le s.i!-..’vă de Odobescu în poezia „Salutare zu.i d- 24 '-curie 1059“: ^Dulce zi de fericire a noțiuni StĂ cuton mindre, frumoase, rw roi ii 'uri / Vom încinge al tău nume cu flori miedre cununi ! Căci tu soarta Roinîniei ou o vorbă o Jar! si . Rosnînul" 29. I. 1859), Cele mai realizate producții literare ou tema- tica . -;.Vă de Unire, apărute după eveniment, sînt povestirile lui Creragî „Moț lan Roată ți Unirea“ Șl „Moț Ion Roată p Cuza Vădi". Toata aceste mărturii literare ale timpului, izvorâta din ■Csmațele maselor, ne ajută să recaasti- tuina cn fidelitate acum, după 100 de ani, atmosfera vremâi. Arwmti s-a păstrat și ia stampe și docu- mente, dar eBtszinmnl, viața, elementul dinamic al luptei triiaoe mai alea la pagmie de literatură înflă- cărați alb ■mitordor EMIL MÂNU Facsimilul Proclamației domnitorului Cuza către țăranii clmcayi. „Ic^ra instrucțiunii “ urmare directă a Unirii ărbătoarea Centenarului Unirii îi îndeamnă pe oamenii școlii ca, trecind în revistă armările acestui eveniment de mare însemnă- tate istorică in viața poporului nos- tru, să-ți oprească gîndurile asupra „legii instrucțiunii" din 1864 care a jucat un rol important în dezvoltarea invățăiuintului romînesc. Se jtie că. printre reformele întreprinse de Alexandru loan Cuza, ajuns domni- tor al Principatelor ți apoi al Ro- miniei, a fost ți aceea privitoare la organizarea invățămîntului de toate gradele prin legea instrucțiunii sancționau ți promulgată cu Decre- tul din 25 noiembrie 1864. Caracte- rul progresist al legii, precum ți lo- cul ți importanța ei istorică pot fi just ințelese dacă le raportăm la ro. Iul țcoAii ca instituție subordonată statului național burghez romîn Ca element al suprastructurii, țcoala trebuia să fie principala pe- pinieră de cadre pentru nevoile mul- tiple ale economiei burgheze, adică pentru calificarea forței de muncă necesară producției capitaliste in formare. Școala trebuia de aserue- aoa să devină principatul mijloc de formare a cadrelor necesare pentru aparatul de stat burghez, ca ți pen- tru dezvoltarea culturii naționale, a literaiuții. țtiinfei, artei. Legea instrucțiunii a avut menirea de a da invățămîntului din ambele Țări Romine o organizare unitară, combat in du se tendințele separatiste ale opozițioaițtilor Unirii. Ea a mar- cat un însemnat pas inainte, de ta vechea stare a organizării îavă- țămîntului pînă la Unire, la noua sta- re, corespunzătoare cerințelor vremii O trăsătură caracteristică a legii instrucțiunii din 1864 este faptul că se prevede obligativitatea ți gratui- tatea invățămîntului primar. Artico- lul 6 al legii preciza că „instrucțiu- nea primară elementară este obliga- torie ți gratuită*. Obligativitatea cu- prindea copiii de ambele sexe de 1a 8 la 12 ani, impusă , sub penalitățile mai jos prescrise părinților, tuto, rilor, stăpinilor, maețtrilor ți orică- rei persoane ce ar avea sub îngriji- re un copil". Aceste elemente demo- cratice care apar pentru prima da- tă in istoria dezvoltării invățămîn- tului din Rominia, sînt expresia re- vendicărilor înscrise in proclamația revoluției de la 1848. Pasul inainte realizat față de Regulamentul Organic ți prevederile fui in domeniul invățămintului este evident. In timp ce prin Regulamen- tul Organic se înființează cîteva țcoli „spre a se putea creț te fiii dregătorilor publici cu un chip po- trivit viitoarei lor soarte", prin le- gea instrucțiunii se preconiza cu- prinderea in țcoli na numai a fiilor claselor privilegiate ci a tuturor copiilor. O altă trăsătură caracteristică a legii instrucțunii este legată de creț- terea nivelului invățămîntului din Romiaia. Astfel, legea arată, la art. 2—5. că „instrnețianea publică se împarte in primară, secundară ți superioară”. InxirBcțiunea primară cuprindea țcolile primare rurale ți urbane, instrucțiunea secundară cu- prindea liceele, gimnaziile, serai na- rii le, țcolile reale, de belle arte, țcolile profesionale ți țcolile secun- dare de fete, iar instrucțiunea supe- rioară cuprindea facultățile de lite- re, de științe matematice și fizice, de drept ți de medicină. Important este faptul că invățămintului de masă > se dă o atenție deosebită prin pregă- tirea învățătorilor in țcoli normale ți a profesorilor în facultăți, în ve. derea ridicării invățămîntului. Da- că Regulamentul Organic — referin du se ia organizarea seminarului de 1a Socola — prevedea ca fiii moție- rimii să fie instrui}! cu .... tioria ți practica iconomiei de cimp șl de pădure după cele mai bune metoduri armate în asemenea ațezăminturi și potrivite cu clima ți trebuințele țări..- — sarcini care erau pe mă- sura unei economii naturale proprie erindoirii feudale — in legea ins- trucțiunii promulgată de Cuza se prevede înființarea țcolilor profe. skmale, a școlilor reale, a facultă- ților de științe matematice ți fizice etc. — deci pregătirea unor cadre cu un profil mai specializat. In sfirțit, preocuparea legii de a crea o bază materială conformă cu organizarea întregului sistem de in- vățămiat, provenită din veniturile bugetului statului este o altă tră- sătură a ei care o deosebește de prevederile Regulamentului Organic. Acesta stabilea că starea învăță- mintului putea .. ..spori intru înde, plinire pe cit vor ierta sumele hotă- rîte pentru învățătura publică” (art 420) .sau după cum „se va trage ze- ciuială la toate leHle de peste an a dregătorilor poiiticești ai statului precum ți din pensii” (art. 42S). In noua etapă, actul secularizării averi- lor minăstirețti. care a adincit neîn- țelegerile dintre Cuza ți partidele monstruoasei coaliții, trebuia sâ răspundă ți cerințelor de asigurare a școlii cu o bază materială mini- mă necesară începutului invățămîn- tului de masă. Iacă din momentul promulgării ei. , legea instrucțiunii” a avut un ca. nacter de ambiguitate. Ea exprimă in mai multe locuri o insuficientă con- secvență, datorită faptului că revo- fuția burgheză nu a fost desăvîrșiU în țara noastră. In lege — și mai ales In programele școlare — se o- glindesc concepții ale moșierimii. De pildă, obiectul religiei este pus la loc de frunte în planurile de învăță- mînt. Faptul că se legalizează drep- tul de amestec al bisericii în pro- blemele școlii dezvăluie că ea s-a oprit 1a jumătăți de măsură. Este necesar să înțelegem dublul aspect al soartei legii instrucțiunii Școli cu denumiri legate de Unire Pentru a cultiva dragostea tineretului din școli față de cei care au luptat pentru înfăptuirea Unirii, interesul lor pentru ■- cest important evesiment istoric. Ministe- rul învățăm latului și Culturii a atribuit re- cent unor școli medii și de șapte ani de- numiri legate de actul istoric al Unirii. Prin ordiaul ministrului Invățamintulul și Culturii, Școala medie nr. 1 din Focșani a primit denumirea de Școala medie MUni- rea-. iar Școala medie nr. 1 din Huși Școala medie nr. 2 din Focșani, Școala medie nr. 3 din Galați și Școala de 7 a«« din Fălticeni au primit numele primului domnitor al Țărilor Romînești unite. Ale- xandru leaa Casa. De asemenea. Școala de 7 ani din comuna Cimpeai, raionul Panciu, a primit nunele deputatului țăran din Divanul ad-hoc. Moș Ion Roată, Școa- la medie nr. 2 din Huși a fost denumiți Școala medie „MihaU Kogdlnlceanu", iar Școala medie mt. 2 din Bacău a căpătat numele marelui poet și luptător pentru Unire Vasile Alecsandri. din 1864. In primul rînd trebuie să arătăm că in forma ei inițiată, le. gea, cu tot ce a avut ea progresist a fost un rezultat al luptei maselor șl a unor personalități progresiste, roi de seamă avînd in această privință domnitorul Alexandru loan Cuza, sfetnicul său Mihail Kogălniceanu, Vasile Alecsandri, Dimitrie BolintL nea nu și alții. In al doilea tind trebuie subliniat faptul că după în- lăturarea lui Cuza și după aducerea in (ară a lui Carol de Hohenzollern. legea este nu numai nesocotită in ceea ce privește aplicarea ei, dar chiar sabotată, școala devenind « instituție ineficace în ceea ce pris vește culturalizarea maselor popu- lare. Sint cunoscute aprecierile pline de revoltă făcute de Mihail Emlnescu care, în calitate de revizor școlar, arăta că .obligativitatea invățămîn- tului primar e curată iluzie” (Acade. mia R P.R. mss. 2264, f. 407). Faptul că legea n-a fost aplicată în spiritul formulării ei inițiale a fost determinat de însuți caracterul regimului burghezo-tnoțieresc din țara noastră, orinduire in care, ală- turi de relații capitaliste, au existat puternice rămășițe ale relațiilor feu- dale, care au menținut obscurantis- mul ți analfabetismul ți au făcut ca obligativitatea ți gratuitatea învăță* mintului să devină o simplă ficțiune. In condițiile reacționarismului toi mai pronunțat al burgheziei, clasei muncitoare i-a revenit sarcina de a fi reprezentanta aspirațiilor revolu- ționare ale întregii noastre societăți către progres și cultură ; de aceea revendicările generafdemocratico burgheze ți, deci, și revendicările le. gate de culturalizarea maselor, pen* tru un invățamint obligatoriu ți gra- tuit, cu caracter realist-țtiințific, au fost revendicări pentru care a lup- tat cu perseverență clasa muncitoare, ele oglindinda-se cu regularitate in programele Partidului Social-Demn* crat al Muncitorilor din Rominiu, Activitatea pozitivă a lui C. Dobru* geanu Gherea desfășurată la revista „Contemporanul” este îndreptată îm- potriva politicii conservatoriste și reacționare a partidului liberal ți a celui conservator, pentru un inviți- mint democrat. Cele mai de seamă realizări ia. făptuite pe tărimul invățămintului sînt deci rezultatul luptei maselor populare ți in primul rînd ai luptei clasei muncitoare, precum ți rezol* tatu) luptei patriotice a unor das- căli luminați, a unor savanți patrioți, a unor scriitori progresiști care și-au consacrat întreaga lor viață ți acti- vitate culturalizării maselor. Figurile luminoase ale lui Mihail Kogălni- ceanu, Vasile Alecsandri, Ion Crean. gă, Mihail Eminescu, I. L. Caragia- le, 1. Slavici, Victor Babeț, Gheor* ghe Marinescu etc. vor rămîne pen- tru totdeauna in istoria culturii noas< tre naționale. Aspirațiile progresiste ale po- porului nostru au putut fi realizat* abia în condițiile istorice noi. cind, sub conducerea clasei muncitoare ți a partidului ei inarxist-ieninist, a fost instaurat regimul democrat- popular și cind. in condițiile desfă- șurării revoluției culturale a fost legiferată ți aplicată Reforma învă- țământului, treaptă superioară in dezvoltarea istoriei invățămintului din țara noastră. Prof. G. M. RADULEA La început de trimestru WHBMMIIUMUIIIIIIIIIIIIUIIIIIIIIIII^ CWrimestruI II a început. El constituie nu numai o eta- pă ce o continuă pe cea anterioară, ci și o nouă treaptă in desfășurarea procesului ins- tructlv-educativ. Este o perioadă decisivă, intrucit cadrele didac- tice au acum timpul necesar pentru remedierea lipsurilor e- xlstente, pentru a determina o îmbunătățire simțitoare in acti- vitatea pe care o desfășoară. Ținind seama de acest lucru, învățătorii și profesorii de la Școala medie nr. 2 din Bacău și-au reînceput munca cu toată seriozitatea. Activitatea lor nu se desfășoară întimplător. Ei au in vedere anumite obiective pre- cise. obiective ce s-au desprins In urma analizei muncii pe pri- don. profesor de ma- tematică La Școala medie din Moreni. elevii clasei a VI!-a de la Școala de 7 ani din Costieni — R. Sărat etc. A crescut totodată preocuparea pentru ridicarea ni- Telului predării științelor umaniste Se vădește mai mult interes pentru accentuarea caracterului educativ al lec- țiilor, pentru educarea elevilor în spiritul patriotismului socMiist și al internaționalismului proletar. In preda- rea lecției de citire „Spre Polul Sud“ — tov. Silvestru Di«conescu. învățător la școala din Boldești — raionul Ploești, e reușit să trezească în sufletul elevilor sentii meatul de mîndrie patriotică tnfățișînd-le cercetările sa-1 vântului romîn Emil Racoviță. O deosebită valoare edu- cativi e avut și lecția de istorie cu tema „Congresul al V-lea al P.C.R.* ținută 1a clasa a Xl-a „B“ de la Școala medie serală nr. 6 din Ploești de către profe- soara Maria Negrea. Aceasta a scos în relief, în cursul lecției, lupta plină de abnegație a clasei muncitoare, condusă de partid, care In condițiile ilegalității s-a ri- dicat împotriva exploatării burghezo-moșiereștf. Nu- meroși profesori acordă atenție legării teoriei de prac- tici. ilustrează lecțiile cu dale și exemple dim tehnică, discut^ cu elevii despre aplicațiile practice ale celor învățate. In multe școli medii șl de 7 ani s-au organizat ate- liere școlare, s-au introdus lucrările practice. Față de specificul și condițiile existente în regiune, numărul lor este Insă prea mic. Se Intilnesc profesori care privesc cu ușurință pro- blema legării Invățămîntului de practică, de producție, deși aceasta este un element esențial al instruirii șl educării temeinice a elevilor noștri, al pregătirii lor pen- tru viață. Ei predau în mod teoretic, fără să folosească numeroasele exemple concrete pe oare le oferă viața. Astfel, profesoara Elisebeta Păunescu. de la școala din Ghirdoveni (raionul Cimpina). avlnd de predat elevilor lecția „Griul de toamnj si de primăvară*, n-a folosit exemple din sectorul socialist al agriculturii care obține producții ridicate In condițiile agrotehnicii înaintate. Mjl:e scoli, cum sînt Școala medie nr. 3 sau Școala de 7 ani nr 15 din Ploești, au obținut rezultate pozitive In organizarea lucrărilor de atelier. Dar șl în această privmtă mai sint multe de făcut. S-au folosit într-o măsură insuficientă posibilitățile locale pentru înzestra- rea aîeiicre'or școlare și pentru efectuarea practicii în InVeprir.de.-i 5i s a acordat prea puțină atenție felului cam se des! i-oară lucrările practice agricole. Multe școli de 7 ari de la sate au loturi experimentale mici și *int Lps.^ de uneltele necesare. Din această cauză și din lipsa de interes a unor ca- dre didactice. într-o serie de școli nu s-eu introdus lu- a-ăr le practice agricole ori seu introdus cu întîrziere. ier in alte școli nivelul le care se desfășoară aceste lu- crări esle nesatisfăcător. De altfel, în aceste școli nici predarea eano-tințelor agricole nu se face încă la nive- lat dorit, (ie pentru că predarea lor a fost încredințată ■nor cadre insuficient pregătite, fie că orele respective au lost impirjite Intre diferiți profesori. Desfășurarea lucrărilor practice agricole se limitează adesea la unele lucrări pe loturile școlare. In Ioc să se extindă practica agricolă direct în producție, în G.A.C. și G.A.S. Cu prilejul controlului au fost scoase la iveală și serioase lipsuri In conținutul lecțiilor în explicarea unor noțiuni, în legarea cunoștințelor de viață și în înarmarea elevilor cu cunoștințe și deprinderi temeinice. Astfel, la clasa a IV a a școlii din Bilciurești. raionul Ploești, la lecția de istorie „Răscoala de La Bobilna". învățătoarea Veronica Albu a dat elevilor explicații ne- ctare, semănînd în mintea lor confuzii în legătură cu noțiunile de grevă, răscoală, revoluție Prof. Dumitru Popovici de la Școala medie nr. 2 din Ploești a con- fundat, în cursul explicației, forma materială a produc- ției sectorului I și sectorului II cu expresia valorică. S-au observat o serie de greșeli și în explicațiile date La aritmetică (școala din Tîmboiești .— R. Sărati, ia chimie (școala din Trăisteni — Cîmpina), la botanică (cursul seral al școlii medii din Moreni). In oredarea lecțiilor de geografie, Istorie, științe naturale etc., nu se subliniază îndeajuns realizările obținute de regimul democrat-popular, neglijîndu-se astfel sarcinile educa- ției ideologico-politice a elevilor. Unii profesori transmit elevilor cunoștințe sărace și incomplete. Pot fi citate sub acest aspect lecția de lite- ratură cu tema „Natura șl dragostea în poezia lui Eml- nescu" (clasa a IX-a a Școlii medii serale nr. 6 — Ploești) ca și unele lecții predate la Școala medie nr. 2 dm R. Sărat. Profesori ca Nicolae Trănescu (Școala de 7 ani din Sihlea) se rezumă doar la citirea lecțiilor din manual șt la explicarea superficială a unor noțiuni. Alții se limitează la o înșiruire de fapte, fără să le anali- zeze și să le interpreteze (de exemplu, profesoara Ecate- rina Manea, de la Școala de 7 ani din comuna Ziduri). O cauză principală a acestor lipsuri o constituie insu- ficienta pregătire a unor învățători și profesori pentru lecții, lipsa lor de preocupare pentru ridicarea nivelu- lui profesional, pedagogic și ideologic. Ca urmare, elevii lor. au cunoștințe schematice și formale, însușite mecanic. La aceasta contribuie și felul cum sînt organizate lecțiile. Pe lingă mulți învățători și profesori oare fo- losesc metode bune de predare, se găsesc șl cadre di- dactice care nu dau acestei probleme atenția cuvenită. De exemplu, unii învățători de la școlile din Boldești, Cilibia, Bilciurești, Brădeanu etc, nu utilizează proce- dee variate de citire, nu stăruie suficient asupra forj mării deprinderilor de citire corectă și conștientă, de ortografie, punctuație, scriere caligrafică, din oare cau- ză elevii lor citesc greoi, inexpresiv, comit greșeli în scris. In unele locuri, elevii nu sînt deprinși să aplice în practică regulile gramaticale învățate. Nu este con- trolată și îndrumată pretutindeni lectura în aforă de clasă a elevilor, se neglijează folosirea publicațiilor pen- tru copii. Unii învățători se preocupă insuficient de formarea deprinderilor de calcul oral șl scris, trec prea repede peste analiza logică și matematică a problemelor (șco- lile din Cilibia și Bucov). In predarea limbii ruse Șl a celorlalte limbi moderne «e dă o prea mică atenție conversației în limba res- pectivă, nu se folosește în măsură suficientă metoda comparativă la predarea noțiunilor de gramatică și a lexicului. In alegerea, dozarea șl verificarea temelor pentru aca- să s-au întîlnit deficiențe numeroase. Se dau teme fără importanță instructivă, dar care duc la supraîncărcarea elevilor: copieri de reguli, trecerea pe caietele de teme a problemelor lucrate în clasă la orele de matematică, răspunsuri în scris la întrebările din carte, desenarea figurilor din manuale etc. In unele locuri temele efec- tuate acasă sînt verificate superficial sau nu se con- trolează de loc. Rezultatele nesatisfăcătoare pe care le obțin unele școli se datoresc șl faptului că nu se folosește suficient materialul didactic în predarea lecțiilor. Profesoara Mă- ria Bănică de la școala de 7 ani din comuna Meteleu, de exemplu, le-a dictat elevilor lecția de fizică „Circui- tul electric" fără să le arate cum șe realizează practic un astfel de circuit. învățătoarea Silvia Stan de la școala din comune Padina n-e folosit, în predarea lec- ției „Bogățiile subsolului țării noastre", nici un fel de material didactic, deși școala dispune de planșe. In multe școli sătești de 7 ani și In unele școli se- rale nu se fac decît foarte puțin sau chiar de loc lu- crări de laborator. După cum am arătat, tn regiunea Ploești s a făcut prea puțin, față’ de posibilități, pentru legarea învăță- mîntului de producție, cu toate că aici există condiții dintre cele mai bune pentru realizarea acestei sarcini deosebit de actuale a școlii. Este o datorie a secțiilor de învățămînt șl cultură din întreaga (ară să valoric lice în cea mai mare măsură posibilitățile locale pentru înarmarea elevilor cu temeinice cunoștințe și deprinderi practice, care să trtregească pregătirea lor multiiate- raJă pentru viață. Un mijloc însemnat pentru ridicarea calității învă- țămîntului nostiu îl constituie învățămîntul ideologic el cadrelor didactice. Conținutul Invățămîntului se va putea îmbunătăți sub toate aspectele dacă se acordă atenția necesară ridicării nivelului ideologic și politic el pedagogilor. Controlul efectuat e arătat că în acest an In regiunea Ploești s-a dat importanța cuvenită Invățămîntului ideologic. Cursurile de invățămint ideologic au fost organizate eu sprijinul larg al comitetului regional de partid și al sfatului popular al regiunii Ploești. Au fost înfiin- țate 270 de cercuri de învățămînt ideologic în 97 de centre care sint frecventate de toate cele 7835 cadre didactice din regiune. încă de la primele lecții cadrele didactice au ma- nifestat un interes deosebit centru pregătirea lor ideo- logică participînd la cursuri și seminarii în proporție de 100%. Îmbunătățirile oare se observă în activitatea cadre- lor didactice de la începerea cursurilor de învățămînt ideologic dau temei convingerii că odată cu dezvol- tarea învățămîntului ideologic va crește simțitor și nivelul conținutului învățămîntului nostru. ' forme de muncă educativă mai interesante, mai variate Urmărind să creeze condițiile necesare miei bune munci educative, organele de învățămînt și condu- cerile .școlilor s-eu preocupat cu grijă de alegerea diriginților. In unele școli s-au organizat com:sii de dirtginji în cadrul cărora se discută teme privind munca educativă și se realizează schimbul de experiență în munca diriginților (Școala medie din Bușteni, Școala medie nr. 4 din Ploești și altele). Mulți diriginți organi- zează cu pricepere orele educative, le asigură un con- ținut interesant. Așa, de pildă, la Școala de 7 ani din Pogoanele un diriginte a organizat o discuție pe tema „Ce vreau să devin în viață*, l-a clasa a X-a de la Școala medic nr. 2 Rm. Sărat a avut loc o discuție pe terna „Olga Bancic — exemplu măreț de sacrificiu pen- tru cauza clasei muncitoare*. Ore educative interesanș te se organizează și la Școala medie din Bușteni. Lucrurile nu stau însă pretutindeni așai Tn uneia cazuri tematica orelor educative nu este legată de specificul clasei, nu este variată și orientată spre obiec- tive precise. La Școala de 7 ani din comuna Meteleu (raionul Pogoanele) s-a întocmit o tematică tip pentru munca educativă la toate clasele. In unele locuri orele educative sint transformate In ore de curs, tn cadrul lor discutîndu-se teme ca „Pregătirea pentru iarnă în gospodăria noastră*. „Sădirea pomilor de toamnă*. ,,Cum iernează animalele*, sau analize literare, sub pretextul că s© urmărește ajutorarea elevilor La învă- țătură. Sint numeroase cazurile în care legătura diriginților cu familia constă numai In vizite sporadice la domiciliu sau în chemarea părinților La școală. Nu întotdeauna ședințele lunare cu părinții se țin cu regularitate, nu întotdeauna se discută în cadrul lor teme de îndru- mare pedagogică. Rezultate bune tn munca educativă se obțin în multe școli prin antrenarea elevilor în acțiuni cu caracter ob* ștesc : muncă patriotică La G.A.C. și G.A.S., colectarea de metale și deșeuri, înfrumusețarea satelor, curți- lor școlilor, parcurilor, îngrijirea monumentelor, plan- tarea pomilor, excursii și vizite tn întreprinderi, la locuri istorice etc. Pot fi citate In acest sens : Școala medie Sinaia. Școala medie Moreni. școlile de 7 ani d>n Valea Călugărească. Costieni, Tîmboiești etc. Astfel de acțiuni se organizează îndeosebi acolo unde pedagogii știu să folosească ajutorul pe care-1 pot primi din par- tea organizațiilor de pionieri ș> U.T.M., unde acestea au planuri de muncă complete și Integrate în planurile generale ale școlilor. Unele probleme ale organizării procesului instructiv-educativ Sste știut că rezultatele obținute tn munca de instruire și educare a elevilor depind într-o mare măsură de felul cum este organizat procesul de învățămînt. Unele secții de învățămînt și cultură și corn duceri de școli din regiunea Ploești au înțeles în mod just importanța acestor probleme și au căutat să le re- zolve cit mai bine. In regiune sînt multe școli în care sa acordat atenție repartizării orelor, respectîndu-se principiul încadrării în specialitate și al continuității în muncă (școlile medii din Moreni, Bușteni, școala de 7 ani din Telega. raionul Cîmpina, și altele). Faptul a- cesta a contribuit 1a obținerea unor realizări satisfăcă- toare. In această direcție se constată însă Și multe defî< cieoțe. Astfel, nu s-a ținut seama peste tot de necesita- tea de a i încadra pe profesori în specialitate și de ■ forma catedre din specialități înrudite. Este edificator în această privință cazul profesoarei de biologie de la școala de 7 ani Costieni, raionul Rm. Sărat, care pe lîngă orele de științe naturale, specialitatea sa. mal predă ore de limba romînă. istorie, geografie și desen, tn timp ce orele de cunoștințe agricole sint predate de profesori de alte specialități. Asemenea cazuri se întil- nesc și ha școlile din Ziduri. Sihlea. Tîmboești (raionul Rm. Sărat). Plopeni, Valea Călugărească. Bucov (ra. ionul Ploești). Padina. Meteleu (raionul Pogoanele) și altele. Pe de altă parte, catedrele și orele de-o anumită spe- cialitate sînt împărțite între mai mulți profesori. Așa este cazul orelor de istorie de la școala, medie nr. 2 din Rm Sărat, predate de 5 profesori (dintre care nu- mai unul are catedră completă), sau al orelor de cu- noștințe agricole și lucrări practice agricole de la ma- joritatea școlilor din regiunea Ploești. Aici se vădește lipsa de preocupare atît a unor directori de școli, care nu se orientează în repartizarea orelor, cit și a secțiilor de învățămînt și cultură respective, oare n-au urmărit de loc această problemă Datorită deficiențelor existen- te în repartizarea orelor și lipsei de grija în asigurarea continuității muncii la catedră, unele școli fac dese transformări In repartiția orelor, fac prea multe schim- bări de cadre didactice chiar io timpul anului școlar, sau modifică în mod frecvent orarul. Un exemplu grăitor în această privință II constituie școala din co- muoa Meteleu, raionul Pogoanele, unde de la începu- tul anului școlar s-au schimbat patru profesoiT la limba romînă. Există lipsuri și în ceea ce privește respectarea pta* nurilor și programelor de Invățămint. Așa. de pildă. Ia școlile din Rm. Sărat s-a continuat predarea limbii franceze la clasa a V-a în două ore pe săptămînă tn loc de una, iar alte școli, ca cele din Ghirdoveni și Di- țești (raionul Cîmpina), Bilciurești (raionul Ploești) n-au introdus în orar numărul de ore de cunoștințe agricole și lucrări practice agricole indicate de pro- gramă. Unele cadre didactice (prof. Petrescu Cristima — școala Boldești. Barbescu Simion — școala Bilciu- rești. Costoiu M. — școala nr. 6 Ploești. Paiu Nela — școala medie nr. 2 Rm. Sărat etc.) n-au efectuat redu- cerile de programă indicate prir instrucțiunile ministe- rului sau nu cunosc modificările care au intervenit Ia unele programe. Asemenea deficiențe se explică prin fap- tul că unele secții de învățămînt și cultură și directori de școli n-au difuzat cu atenție programele școlare și instrucțiunile privitoare la folosirea lor, n-au controlat studierea și aplicarea acestora. O serie de deficiențe în această privință se datoresc și planurilor calendaristice defectuoase pe care ta întocmesc unele cadre didactice. Faptul că unii profesori n-au întocmit o planificare calendaristică anuală, că întocmesc numai planuri tri- mestriale. care în multe cazuri sînt tormale, că nu ur- măresc felul cum se realizează planificarea a- făcut să n« se respecte întodeauna indicațiile programei, să se rezerve în chip nejustificat un număr prea mare de ore nentru unele teme în detrimentul altora, să nu se res- pecte ordinea temelor indicate în programă. In numeroase cazuri (la școlile din Ghirdoveni. Tc'ega (Continuare în pag. 6) Constatări dintr-nn control în regiunea Ploești (Urmare din pag- 5) — raionul C-nvpiua. Căldărăști, Minzu — raionul Po- goanele) nu s-au respectat cerințele pedagogice, în alcătuirea orarelor, ceea oe a dat naștere la fenomene de supraîncărcare, prin aglomerarea mai multor obiec- te grele în anumite zile, prin așezarea lor în ultimele ore de curs sau în prima ți ultima zi a săptămînii. Acum, La începutul celui de al doilea trimestru al anu- lui școlar, trebuie să se ia pretutindeni măsuri pentru înlăturarea unor astfel de lipsuri. Este bine să se analizeze în consiliile pedagogice felul cum s-au înde-' plinit iu primul trimestru planurile de învățămînt șl programele școlare. în ce măsură au fost asigurate con; diți-le cele mai prielnice pentru desfășurarea activității in»tructiv-educative. Generalizarea învățămîntului de 7 ani — sarcina principala 3n acest an școlar în regiunea Ploești s-au făcut în- semnate progrese în ceea ce privește extinderea învățământului de 7 «ui. In prezent sint cuprinși In clasa a V-a aproximativ 80 Ia sută din absolvenții a patru clase. Creșterea înregistrată în această privință se datorește măsurilor luate de partid și guvern cu privire la generalizarea învățămîntului de 7 ani, ca și muncii rodnice desfășurate de organele locale de partid, ale sfaturilor populare și de cadrele didactice. In comunele Boldești, Plopeni și Bilciurești (raionul Ploești). Padina ți Brădeanu (raionul Pogoanele), Ziduri (raionul Rm. Sărat) etc. au fost școlarizați in clasa a V-a toți absolvenții claselor a IV-a. Cu sprijinul o-r- ©anelor locale de partid și de stat ți al organizațiilor obștești oadrele didactice din aceste comune au popu- larizat în rîndurile părinților, încă înainte de începerea anului școlar, prevederile Hotărârii Consiliului de Mi- niștri cu privire la generalizarea învățămîntului de 7 ani, l-au lămurit asupra însemnătății acestei hotărâri. Există însă și școli în care procentul absolvenților • pătau clase cuprinși în clasa a V a este muît prea mic — de abia 50—80 la sută (școlile din Buda și Cosa tieai — raionul Rm. Sărat, din Teșita — naioaul Câmpi- na. Bucov șî Poenarii-Apostoli — raionul Ploești etc.). Situația aceasta se datorește în bună măsură și unor secții de învățămînt și cultură raionale care n-au ur- mărit cu perseverență munca școlilor pentru cuprinderea în clasa a V-a a absolvenților școlii de patru «ni. Sec- țiile din raioanele Rm. Sărat, Pogoanele, Cîmpina ?! Teleajen s-au limitat ntirtial la culegerea de date fără să controleze cu atenție exactitatea lor și fără să ■’** țieze acțiuni pentru îndreptarea lucrurilor. Realizarea generalizării învățămîntului de 7 ani este strtr» legată și de menținerea în școală a tuturor ele- vilor înscriși. Se impune să se dea o mai mare atenție menținerii în școală a elevilor pină la absolvirea școlii, îmbunătățirii continue a frecvenței. Este necesar oa secțiile de învățămînt și cultură și conducerile școlilor să analizeze periodic probțpma cuprinderii și menține- rii elevilor tn învățământul de 4 și de 7 ani și să stabil lească măsuri practice în vederea realizării sarcinilor de școlarizare. Grija pentru dezvoltarea învățămîntului de 7 ani Tn anul școlar următor trebuie să preocupe încă de pe acum organele locale de stat, secțiile de învățămînt și cult»- ră, conducerile școlilor și oadrele didactice. Trebute analizate stadiul actual al rețelei școlilor de 7 ani șl perspectivele de dezvoltare ale acesteia, stabflindu-se un plan concret de acțiune în această privință. Șooli noi de 7 ani trebuie înființate în localitățile cu un număr mai mare de absolvenți a patru clase. Acolo unde ele- vii din clasele V-VII vor continua să vină la școală de la distanțe mari este necesar să se înființeze in- ternate și să se organizeze gazde comune. Oe aseme- nea trebuie luate măsuri pentru distribuirea mai justă a burselor și pentru organizarea transportului elevilor. Mai multa atenție școlilor agricole și de meserii 3n ultimii ani, în sistemul sfaturilor populare a« luat ființă noi școli de pregătire a cadrelor pentru diferite ramuri economice — școlile de meserii șl școlile agricole. în acest an, în regiunea Ploești există 3 școli de meserii șl 4 școli agricole. Numărul lor va continua să crească. Ele asigură în bune oondițiuni instruirea practică a elevilor, le dau o pregătire în general corespunzătoare. Din păcate, însă, secțiile de învățămînt și cultură nu acordă suficientă atenție acestor școli. In aparatul secției regionale de învăță- mînt și cultură nu există un specialist pentru îndru- marea școlilor agricole și de meserii, care de altfel nu au priniit ajutor nici din partea inspectorilor existenți. Ga urmare, în munca lor se vădesc serioase lipsuri, iar condițiile în oare funcționează nu sînt cele mai oe- respunzătoare. La Școala agricolă din Vălenii de Munte, de exemplu, elevii au. în anumite zile, numai 2 ore de curs, în timp oe în alte zile au 6 ore, ceea ce duce la supraîii’ căroarea lor. Școlile agricole din regiune sint lipsite de manuale și de material didactic, deși s-au dat indicații pentru procurarea acestora de la Ministerul Agriculturii și Silviculturii. Nici în ceea ce privește asigurarea cu cadre didactice de specialitate nu s-a făcut prea mult pentru aceste școli. La școlile de meserii din Ploești și Rîmnicu Să- nat sau la școala agricolă din Bilciurești, fizica, mate- ma«oa și agricultura generală sânt predate de profesori de alte specialități sau fără pregătire superioară. De asemenea, n-au fost asigurate pretutindeni condi ții le materiale necesare. Trei dintre școlile agricole nu au fost înzestrate ca loturi didactice, orele de instruire practică limitîndu-se aici aproape numai la repetarea cunoștințelor teoretice predate în orele de cure. Secțiile de croitorie de la Buzău și Rîmnioii Sărat n-au fost înzestrate cu mașinile de cusut necesare pentru învățarea meseriei. Lipsa de preocupare din partea organelor locale de învățământ pentru școlile agricole și de meserii se ob. servă și în faptul că profilul acestora n-a fost stabilit în funcție de nevoile reale ale regiunii. Astfel, școlile de meserii din regiune nu pregătesc dogari, rotari, kw sta la tor i etc. Toate aceste deficiențe influențează în mod negativ nivelul muncii instructiv-eduoative ți al instruirii proci tioe a elevilor. Linele cadre didactice oare lucrează ta aceste șooli (Valeria Ghinea și loan Răduță de la Școa- la de meserii din Ploești, Ștefan Streche și Simion Mus- ca-iu din Rm. Sărat, Lidia Pătrașcu din Pogoanele. Ni- colae Băcăianu din Vălenii de Munte) nu se pregătesc temeinic pentru lecții și din această cauză fac greșeli tn predare, transmit elevilor noțiuni confuze. Planifi- carea și desfășurarea metodică ■ unor lecții lasă mult de dorit. Așa. de pildă, profesoarele Iu!ia Călinescu ți Lucia Pătrașcu (Pogoanele) au organizat lucrarea de plantare a pomilor fără s-o pregătească dinainte, din care cauză nu toți elevii «u putut să execute locrirea și să capete cunoștințele necesare. La fel s-a desfășu- rat lucrarea de însămînțare tn lăzi la Școala agricolă din Vălenii de Munte (profesor Nicolae Băcăianu). Pentru îmbunătățirea activității în școlile agricole șl de meserii, pentru o mai temeinică instruire practică a elevilor, este nevoie ca organele locale să se ocupe mal îndeaproape de îndrumarea ți controlai acestor școli, de asigurarea bazei lor didactico roateriaie ți de ridi- oarea nivelului pregătirii profesorilor ți maiștrilor. Grija fața de școală și de cadrele didactice 3n oeea ce privește baza materială a școlilor, re- giunea Ploești a moștenit o situație grea de la regimul burghezo-moșieresc — localuri de școli puține și nelncăpătoare, mobilier școlar insuficient J în mare parte uzat, material didactic nesatisfăcător atil tn cantitate cît șî în calitate. la anii regimului democrat popular sau făcut multa pentru înlăturarea acestei situații. Numai în ultimii 7 ani s-au construit ia regiune IM localuri noi de școli șl s-au adăugat 150 căli de dasă noi localurilor exis- tente, atit din landurile de investitii cit și prin posibi- lități locale. De asemenea, au lest alocate sume mari pentru Înzestrarea țcalîlor ca mobilier, cu material di- dactic și cu biblioteci. Creșterea impetuoasă a numărului de elevi cere însă să se facă și mai mult tn domeniul îmbunătățirii bazei didactioo-materiale a învățămîntului. Controlul efectuat fn regiunea Ploești a scos la iveală că sint secții raionale de Invățămint și cultură care nu acordă atenție procurării și repartizării materialului didactic, acestea făcîndu-se adeseori la înttmplare. fără să se țină seama de nevoile reale ale școlilor șl fără să se respecte haremurile stabilite. Pe de ahă parte, stat șooli unde mobilierul și materialul didactic nu sînt păstrate și îngrijite cu atenție, ceea ce duce la de- teriorarea lor. Generalizarea invățămintului de 7 ani. dezvoltarea în- Vățămintului agricol și de meserii, ca și descoogestio- narea unor localuri de școli supraaglomerate necesită, după cum arată un studiu preliminar făcut în regiune, lărgirea acțiunii de construcții școlare. Pentru aceasta este nevoie de pe acum de un plan concret de construc- ții, oare să «sigure folosirea mai Largă a posibilităților locale. Planul trebuie bazat pe cunoașterea amănunțită a spațiului de școlarizare existent și trebuie corelat cu dezvoltarea rețelei școlare ți cu au plan de înzestrare a școlilor cu mobilier. Este necesar să fie luată în seamă ți problema unei bune înzestrări a tuturor școlilor cu material didactic țl biblioteci ți îndeosebi problema asigurării atelierelor. Ioturilor experimentale ți uneltelor necesare pentru des- fășurarea lucrărilor practice. Trebuie extinsa acțiunea de patronare a școlilor ți de asigurare a condiții!ar pentru efectuarea practicii direct în producție, in gos- podăriile agricole de stat ți colective, in atelierele întreprinderilor și ale șcelilor profesionale. Grija față de școală nu poate fi despărțită da grija față de cadrele didactice, cărora partidul și guvernul le-«u acordat întotdeauna o atenție deosebită. Mărturie sînt documentele de partid și de stat prin care se prea văd măsuri concrete în vederea îmbunătățirii condițiilor de muncă și de trai ale cadrelor didactice. Și pe aceas- tă lirfie s-au făcut progrese însemnate, iar sfaturile populare, organele de învățămînt și organele sindicale din regiunea Ploești s-au îngrijit fn permanență să asigure cadrelor didactice condiții tot mai bune. Ca toate acestea, mal sint încă unele organe looale, • șl îndeosebi comitete executive ale sfaturilor populara comunale, care nu aplică cu consecvență directivele partidului și guvernului cu privire la cadrele didactice și nu le asigură acestora condițiile necesare pentru a-și desfășura activitatea la nivelul dorit. Astfel, se mai întâlnesc cazuri în oare plata salariilor nu se face la timp (în comunele : Meteleu — Pogoanele. Ditești — Cîmpina, Shilea și Bogza — Rm. Sărat. Bilciurești — Ploești), Asemenea abateri nu trebuie să se mal repete. In unele locuri nu li s-au acordat cadrelor didact:ce îndreptățite, loturi individuale pentru cultivarea de le- gume si zarzavaturi așa cum prevede Hotărârea C. C. al P.M.R. și a Consiliului de Miniștri din 16 August 1951. N-au existat pretutindeni suficiente preocupări pentru a se asigura cadrelor didactice locuințe cores- punzătoare. încă mai sînt cazuri de scoatere a cadrelor didactica de la catedră pentru munci nelegate de școală. de chemare nejustificată a acestora la centrul raionului pentru asemenea munci. Aceasta are urmări negative asupra organizării procesului de învățămînt, asupra frecvenței și disciplinei elevilor și, mai ales, asupna preș gătirii acestora. Este necesar oa astfel de lipsuri să fie imediat lichi- date. pentru a da cadrelor didactice posibilitatea să se ocupe mai îndeaproape de școală, de ridicarea ni- velului 1or profesional și ideologic. Pentru o îndrumare și un control eficace 3n ultimul timp, munaa de îndrumare șl control desfășurată de organele de învățămînt din regiu- ne s-a îmbunătățit. L-a aceasta a contribuit mult faptul că organele de partid ți comitetul executiv al sfatului popular «1 regiunii Ploești au analizat ui cursul annlui munca secției regionale de învățământ, orientând activitatea ei spre rezolvarea celor mai importante pro- Meme ale școlilor. Poate fi apreciată ca pozitivă iniția- tiva secției regionale de a organiza activitatea sectoru- lui școli pe inspecția de specialitate și inspecția terii toridă, ceea ce a contribuit la o îrdrumare mai com- petentă a secțiilor raionale și La analiza mai temeinică a unor probleme de specialitate legate de conținutul Invățămintului. Și pe plan raional s-au obținut unele îmbunătățiri tn munca de îndrumare și control. Din păcate, însă. în acest domeniu se mai pot întâlni încă șl multe lipsuri. Inspectorii raionali nu se deplasează suficient în școli, fiind reținuți adeseori pentru lucrări cu caracter adinii nistrativ. Majoritatea inspectorilor din raioanele Po- goanele. Rm. Sărat, Cîmpina au efectuat de la începu- tul anului școlar doar cîte 10—20 zile de inspecție. Pe de altă parte, munca secțiilor de învățământ și cultură — îndeosebi « celor raionale — se desfășoară fără perspectivă. Aproape întreaga activitate se rezu- mi ta rezolvarea anumitor sarcini imediate, mai mult de ordin areanizatoric și administrativ. Probleme mari ea generalizarea Învățămîntului de 7 ani, dezvoltarea rețetei școlilor agricole și de meserii, aplicarea pro- gramelor și manualelor școlare, predarea cunoștințelor In strînsă legătură cu viața șl pregătirea elevilor pen- tru munca productivă, desfășurarea practicii agricole, munca educativă, sint înșirate în planurile de muncă ale secțiilor fără ■ se arăta măsurile concrete care se vor lua. Atunci cînd se fac, în procesele verbale de coairol, unde constatări și observații, ele nu sînt ana- lizate și interpretate, nu se iau pe baza lor măsuri. Aceasta se fntîmplă în mare parte din oauză că inspec- țiile sint făcute adeseori tn fugă, nerezervîndu-se timpul necesar pentru un control temeinic. Inspectorul Teodor Brăileecu din raionul Rm. Sărat, de exemplu, a contro- lat 15 șooli în 13 zile. Și acesta nu-i singurul caz. Pe lingă planificarea muncii de inspecție în așa fel ca fiecare școală să fie controlată de cel puțin două ori în cursul unui an școlar, pe lingă stabilirea proble- melor importante care să fie urmărite în timpul inspec- ției și pe lingă pregătirea temeinică a inspectorului In vederea controlului, se impune să se rezerve timpul necesar efectuării unui control sistematic tn fiecare școală, să se treacă de la vizitele scurte de cel mult o zi la inspecția de 2-3 zile Intr-o școală. De asemenea, trebuie încheiate neapărat procese verbale de inspecție. In prezent, pnținele procese ver- bale încheiate au cel mai adesea un caracter descrip- tiv. nu analizează temeinic situația din școala respec- tivă $i nu indică sarcini concrete. In cadrul inspecțiilor ulterioare se controlează foarte rar cum au fost reme- diate lipsurile constatate anterior. Lipsa unui control organizat la nivelul raionului a imprimat în multe cazuri o slabă îndrumare în școli din partea directorilor. Ocupîndu-se în primul rînd de problemele activității gospodărești, aceștia scapă adei sea din vedere problemele conținutului activității in- structiv-educative In multe cazuri directorii nici im sint lisați să îndeplinească o astfel de muncă, fiind chemați la numeroase ședințe sau pentru alte sarcini. Chiar și atunci când sînt tn școală, unii directori asistă prea puțin ta lecții, iar atunci cînd asistă nu poartă discuții cu cadrele didactice, pentru a le arăta ce au de făcut. In cadrul asistentelor unele obiecte de învățămînt sau clase nu sânt urmărite £n măsură pro-, porțioiialj cu altele. De pildă, directorul Școlii medii nr.6 din Ploești a asistat de la începutul anului școlar numai la 4 lecții La clasele I-IV, iar directorul școlii din comuna Brădeanu a făcut numai S asistențe la aceste clase. Se impune oa directorii să acorde mai multă «teuție controlului -activității La clasă, să se pregătească teraeiaic pentru -acest control pentru oa să poată sezisa lipsurile și să de-a îndrumările necesare, să urmărească sistematic pe baza unui plan judicios t-itoornit toate problemele importante ale muncii școlare. Organele de îndrumare și control din regiuni ți raioane trebuie să înțeleagă că ele sînt în mare mă- sură răspunzătoare de lipsurile existente în activitatea cane se desfășoară tn școli. Inspectorii regionali și raionali au datoria oa pe viitor să și îndrepte aten. ția asupra tuturor laturilor activității școlare, să nu neglijeze controlarea conținutului muncii din fie- care instituție de învățămînt. asistența la lecții, felul cum se pregătesc cadrele didactice și calitatea cunoș- tințelor elevilor, tn mod deosebit ei vor trebui să se preocupe în etapa actuală de Laturile activității îa oare nu s-au obținut rezultatele așteptate așa cum s-a constatat cu prilejul controlului. In munca de îndrumare și control trebuie să se urmărească în primul rînd conținutul științific și ideologic al lecțiilor, oare, dapă cum s-a văzut, nu sa bucurat pînă acum de atenția cuvenită. Totodată trebuie să se intensifice efortul general pentru îmbunătățirea legăturii școlii ca viața, problemă care de asemenea a fost neglijată tn mare măsură tn această reghine. deși sînt condiții deo- sebit de bune pentru a realiza o astfel de legătură, iar sarcinile economiei regiunii cer să se dea pregătirii pentru munca productivă a elevilor o orientare spre ramurile specifice. Fără legătura învățămîntului cu pro- ducția. școala nu va putea pregăti temeinic pe elevi pentru viață. Pentru aceasta este nevoie să se ridice calitatea lucrărilor practice și să se orienteze efectuarea lor direct în întreprinderile productive acolo unde acest lucru este posibil. Organele de învățămînt nu trebuie să scape din ve- dere nici problema generalizării învățămîntului de 7 ani, dezvoltarea rețelei școlilor agricole și asigurarea bazei didactico-materiale pentru îmbunătățirea învăță- mântului (construcții școlare, mobilier, material didac- tic, a-teliere, loturi etc.), probleme oe trebuiesc rezolvate pe baza unui plan. Deasemenaa, ele an datoria să controleze și felul cutn se desfășoară activitatea educativă tn școlile profesio- nale, precum și felul cura sânt gospodărite aceste școli. Organizând mai bine munca de îndrumare și control, luând măsuri concrete atunci oînd se constată lipsuri, fără a scăpa din vedere perspectiva lucrurilor, secțiile de învățămînt și cultură și școlile vor putea să licH- deze defecțiunile existente șl să realizeze progrese tot mai mari în ce privește pregătirea temeinică • tineretului nostru, traducînd astfel în viață directivele Congresului al II laa al P.M.R. cu privire la dezvol- tarea învățământului. Activitatea culturală a membrilor de sindicat 3n lupta necoeitenită pe care partidul nostru o desfășoa- ră pe toate fronturile pen- tru ridicarea nivelului cul- tural al maselor, un rol de frunte revine pedago- gilor și, în special, învă- țătorilor și profesorilor de ta sate. Ca intelectuali luminați ai satelor, aceștia au da- toria de a contribui cu toată însuflețirea și prin toate mijloacele la crește- rea nivelului cultural al •amenilor muncii de pe o- gaare. După cum demonstrea- ză faptele, cei mai mulți Membri de sindicat din școlile comunei Otopeni au înțeles acest lucru și se preocupă îndeaproape de culturalizarea țărăni- mii muncitoare. Există numeroase acțiuni din ca- re se poate vedea dorința Ier de a contribui Ia ri- dicarea nivelului cultural ai satului. Putem aminti, în primul rtnd, aportul cadrelor di- dactice la antrenarea u- nui colectiv numeros de țărani muncitori în acti- vități cultural-artistice. Din acest colectiv s-au în- jghebat o b. gadă art sti- câ și o echmă de teat u cai e se pot tnîndri cu l'U- «case realizări. Dacă — bni-ăoară — unii țărani care mai stăteau la in- doială au pășit pe calea colectiv izârii, acest fapt ga», și ca efect al mun- cii cultural artistice des- fășurate de învățători și profesori, axate pe pro. blemele curente ale vieții din comună. Seriozitatea și drago- stea cu care se pregătesc artiștii amatori mobilizați de cadrele didactice se o* glindesc in bunele rezul- taie obținute In cadrul •oncursulni bienal J. k. ' Caragiate* ca piesa .Tir- gul inimilor* da Ttberiu Vorn*- Demnă de apre- | ciat este activitatea des- fășurată de membrii de sindicat din școh alături de artiștii amatori «n nu- învățăminte dintr-o excursie 3 0 primele zile ale vacanței de iarnă, mai mulți elevi de la Școala medie or. 20 „Gheorghe Șincai" din Bucu- rești, însoțiți de pedagogi, au făcut o excursie de două zile la Slănie. Excursia a dat școlarilor prilejul să vadă muntele de sare din centrul orașului și ve- chea salină, rudimentară, pe care au com- parat-o cu salina nouă — una dintre cele mai mari și mai moderne din Europa. Vi- zitînd lacurile sărate, profesorii Ie-au expli- cat elevilor cum s au născut acestea. O dis- cuție foarte interesantă și instructivă a avut Ioc In legătură cu Muntele Verde care, deși se află într un ținut nevulcanic, este de natură vulcanică. In legătură cu faptul că pe coastele înălțimilor care înconjoară orașul Stanic Ia vest și est au Ioc dese alu- necări de teren, profesorii au avut posibili- tatea să arate- elevilor în mod concret trans- formarea formelor de relief datorită abun- denței de argilă și de sare. Excursia i-a ajutat pe școlari să-și reîm- prospăteze cele învățate cu privire la roci și sa și completeze colecțiile de roci cu mostre de sare, tuf dacitic și gips foarte des ts’Hnile fa Slănie. O parte din aceste roci se află acum în laboratorul școlii. Des.gur că excursia la Slănie nu a avut numai scopul de a îmbogăți cunoștințele e- levilar. Ea a oferit în același timp școlari- lor două zile de plăcută recreație. în care n admirat pitorescul uneia dm frumoasele sfațiuai balneare din țara noastră. mai în scopul îmbunătăți-, rii calitative a reprezen- tațiilor, ci și în scopul de a avea un număr din ce în ce mai mare de spec- tatori din rindul țăranilor muncitori care să asculte, să vadă și să înțeleagă lucrările interpretate de ei, deci un număr din ce în ce mai mare de oameni a- supra cărora teatrul să-și exercite influența sa edu- cativă. Preocuparea grupei sin- dicale a pedagogilor din comuna Otopeni pentru răspîndirea culturii se poate vedea și din confe- rințele pe care aceștia le țin la căminul cultural și la stația de radioamplifi- care. Cu prilejul acestor conferințe învățătorii și profesorii lămuresc țăra- nilor diferite probleme po- litice, științifice și de cul- tură generală. Menționăm, în același sens, serbările școlare la cane sînt invitați nume-, roși părinți ; cursurile pe- lîtice pentru femei repre- zintă de asemenea una din acțiunile grupei sindicale a cadrelor didactice, me- nite să sprijine ridicarea nivelului cultural al țăra- nilor din Otopeni. După cîte vedem, sînt fapte care dovedesc că aici se desfășoară o acti- vitate culturală bogată ți eficientă. Mai sînt însă unele pro-» bieme ale muncii cultura- le asupra cărora membrii de sindicat din școli tre- buie să-și concentreze a- tenția. Am văzut. e- în a- telierele școlilor elevii con- fecționează material didactic, obiecte pentr uz casnic, obiec- te necesare cooperativelor a- gricole etc. Principalul loc de desfășurare a muncii elevilor este însă producția agricolă. S-au extins mult așa numitele brigăzi de ajutor, brigăzi for- mate din elevi. Aceștia con- tribuie pe scara tot mai largă la dezvoltarea și consolidarea agriculturii socialiste din ra- ion, participînd alături de ță- ranii muncitori la diferite lu- crări agricole. în multe locuri planul de activitate al brigă- zilor de elevi este coordonat cu planul de producție al coo- perativei agricole și, mai mult, s-au stabilit sarcini concrete de producție pe care școala trebuie să le execute pe un anumit teren. Printre primele școli care au realizat acest lucru se numără și Școala de 8 anj din Morkovicich. Elevii se toa- gră- coo-' ele4 fa(a ei lucrează cu multă pricepere în grădina de zarzavat a coo- perativei agricole. Ei au obți- nut în acest an o producție remarcabilă. Experiența școlii din Morkovicich s a extins și în localitățile Brest, Huline, Strilkach, Zdounkach etc. Ele- vii, îndrumați de profesori, cultivă pe o suprafață de la 0,5 hectare pînă la 2 hectare morcovi, fasole, cartofi, cea- pă, usturoi etc., efectuînd toa- te lucrările agricole, de la se- mănat și pină la stringerea re- coltei. Acest lot pe care luJ crează elevii a fost denumăt foarte sugestiv ..hectarul de onoare". în activitatea elevilor desfășurată pe ,,hectarul de o- noare” s-a înregistrat o îmbu- nătățire calitativă a muncii. Și ceea ce este foarte important este faptul că se dezvoltă mult spiritul de răspundere ai vilor față de munca lor și de rezultatele acesteia. în raionul Kromerizsku dă o mare atenție și partici- pării elevilor la lucrările din sectorul pomicol. Așa, de pil- dă, cercul de grădinărit al Școlii de 8 ani din Morkovi- tich a lucrat, printre altele, la sădirea celei de a doua dini de pomi fructiferi a perativei agricole. Elevii claselor I—V din te școlile raionului culeg fruc^ te, distrug insectele dăunătoa- re etc-, iar cei mai mari Iu' crează la săpat, altoit, curățat etc. De asemenea, elevii sînt antrenati să lucreze efectiv și în alte domenii ale economiei locale. în prezent 90 la sută din școlile raionului posedă stupi, cîteva școli se ocupă cu creșterea viermilor de mătase, iar unele dintre ele au atras pe elevi la munca în fermele de păsări. în cele expuse nu este vor- ba de forme noi de partici- pare a elevilor la munca pro- ductivă. raionul insă în o scară Meritul școlilor din Kromerizsku constă aplicarea acestora pe foarte largă. Și aceas- ta contribuie mult la realiza- rea sarcinii principale a șco- lii — aceea de a face edu- cația comunistă a tineretului, o educație temeinică, bazată pe participarea activă a elevi- lor la muncă. Munca a deve- nit în raionul Kromerizsku principalul mijloc de educa- ție. Dr. OTA POKLADNIK Praga Rediețli șl adicinistntta • București. “Uța Sclntell nr. 1, Telefon 17 HO 10. I io»rul; Combinatul Poligrafic CaM SclnteH .1. V. Stalin" București. Plata ScfnteiL Abonamentele t»