Pioneer" în
cana
Ii . pâr.
tar. Astfel, mărețul
lor, specialiștilor,
muncitorilor care
mumsmu'ai. se pregătesc
realizase în laborator și
sească in acopun pașnice
eoergi care ze dezvoltă In
centrul unt versului nostru.
Proletari din toate tarile uniți-vă!
SmeJo Invtlamiulului
0rțu il Eriitomlil In^iatatelri gi Criterii p îl CMoiteirisi Central ti Siiifalilri Kurilirilir tio Mlistel ți Ciltiri
Anul XI. Nn 500
Vineri 9 ianuarie 1959
8 pagini 25 bani
Steaua roșie
printre aștri
.STEAGUL MARII REVOLUȚII SO-
CIALISTE A PĂTRUNS PRIMUL VIC-
TORIOS In SPAȚIUL COSMIC*. De o
iăp’ăm'nă încheiată, radioul, telegra-
M fiarele poarta de a lungul și de-a
venea acestui eve-
ninse* o-com pe bună dreptate unul
d«>s,s acele iap-e cate dau numele
ti? . secol întreg Pentru prima oară
omul a trhtsdat in lupta cu forța de
auact.e a pamin'u.Ui și a izbutit să
lanseze In spațiul sideral o mașină
creată de mintea și miinile lui, o ma-
șură care, străbărtind «milioane de ki-
lometri, s a înscris acum pe orbită ia
jurul soarelui, devenind cea de-a
10-a planetă a universului nostru, pri-
ma planetă artificială.
Comentariile întregii prese mon-
diale, ale savanților și oamenilor de
știință subliniază importanța epocală
a acestei vtetoru. Agenția americană
.Associaled Press” tsle eilită să re-
cunoască; .Oamenii da știință sovie-
tici au plasat pe orbită acum un mic
frate al pămintului care nu numai că
le asigură un prostig,u uriaș purtînd
inscripția .U.R.S.S ianuarie 1959”,
dar poate transmite prețioase cunoș-
tințe despre spatiile interplanetare”.
Influentul ziar englez .Sunday Ex-
press" numește lansarea primei ra-
chete cosmice de către Uniunea So-
vietică drept un punct de cotitură în
istoria progresului omenirii.
Lansarea rachetei cosmice sovie-
tice vine la puțin timp după eșuarea
repetată a lansării rachetei ameri-
----	-----■ î . SpațiUi interplane-
succes al savanți-
tehrficienilor șl
au făurit racheta
cosmică sovietică sa conturează pu-
ternic drept o strălucita victorie a
Uniunii Sovietice asupra Statelor
Unite in domamul celei mai înaintate
științe și tehnici. Această victorie pre-
figurează rezultatul intrecarii între
Țara constructorilor comunismului și
tele Unite, intre sistemul socialist
sistemul capitalist in viitorii șapte
nou, măreț. Oamenii școlii au datoria
să cultive această Înflăcărare, să-i
dea aripi largi, făcînd din ea o
armă prețioasă în înfăptuirea nobilei
lor sarcini de creștere și educare a
generațiilor viitoare de luptători pen-
tru cauza socialismului și comunis-
mul ui._
Lansarea primei rachete cosmice
este considerată de oamenii sovietici
drept începutul unui drum nou. Răs-
punzînd întrebărilor pe care le au a-
dresat corespondenții de presă în nu-
mele cititorilor din lumea întreagă,
academicienii A. Topciev, A. Blagon-
ravov și profesorul Boris Kukorkin,
savanți cu prestigiu mondial în do-
meniul astronauticai, ne au deschis in
față perspectiva uimitoare a unui vii-
tor nu prea îndepărtat în care omul
va străbate el însuși spațiul cosmic,
iar echipajele științifice ale rachete-
lor vor păși pentru prima oară pe
Lună, pe Mărie, pe Venus. Savanții
sovietici au arătat că însăși pro-
blema atingerii ce'.et de a treia viteze
cosmice, necesară unei rachete pen-
tru a ieși din sistemul nostru solar și
a pătrunde în macrocosmos, este pa
deplin rezolvabilă într-un termen scurt.
Argonauții de mîine ai spațiului
cosmic, cei care vor transforma în-
treaga viața a planetei noastre cu
ajutorul energiei termo-nucleare sint
astăzi în majorHatea lor elevi pe băn-
cile școlii. Este menirea și datoria cea
mai înaltă a tuturor celor care se o-
cupă de formarea tinerei generații să
crească oameni demni de a făuri vic-
toria mărețelor vremuri pe care le
trăim.

Unul din principalele temeiuri ale
acestei strălucite v.ctorii a Uniunii
Sovietice, pe care îl recunosc de mult
și oamenii de știință din țările capi-
taliste. este dezvoltarea fără prece-
dent în istorie a invățămîntului sovie-
tic și în speciai a invățămîntului teh-
de toate gradele. Numărul stu-
pregătiți in institutele tehnice
re din Uniunea Sovietică în-
de 4 cri numărul studenților din
glia, Franța. Republica Federală
rmană și Italia luate la un loc, țări
a căror populația este aproape egală
cu a Uniunii Sovietice. In felul acesta
în Uniunea Sovietică nu numai că a
fost făurită tehnica cea mai înaltă
din lume, ci = au creat și cadrele de
specialiști care sa stăpînească și să
dezvolți necontanit această tehnică.
Oamenii sovietici, oamenii epocii co-
acum să
să folo-
uriașele
astrul din
11.2 km sec era plnâ nu de mult r
noțiune pe care o înțelegeau doar
specialist,!. Astăzi, întrebați pe orice
elev de școală mal mare de 10 ani și
va răspunde de îndată că această
formulă reprezintă cea de a doua vi-
teză cosmică, pe care racheta sovie-
tică a și depășit-o, devenind a 10-a
planetă a sistemului nostru solar.
Aceasta este încă o mărturie a în-
flăcărării tinerelului pentru tot ce este

Cos mod romul viitorului
■wa itbtiffi*>
Hunca creatoare a întregului popor sovietic, îndreptată spre
rezolvarea celor mai importante probleme ale dezvoltării socie-
tății socialiste în interesul întregii omeniri progresiste, a-
permis să se înfăptuiască cu succes primul zbor interplanetar.
a
soarelui
Se o orbită ale cărei e-
lemenie sint bine de-
terminate. situată intre
orbitele celor 'două planete
„vecine" — Pămint și Mor-
te — se rotește de cîteva zile
în jurul soarelui o nouă pla-
netă — tinăra planetă de o-
rigină păminteană, solia ce-
lei mai înaintate științe din
lume, știința sovietică. Acei
care au sfărimat pentru pri-
ma oară in istoria omenirii
lanțul robiei și al exploatării,
care au înălțat stindardul so-
cialismului victorios și con-
struiesc acum cu succes ba-
zele tehnico-materiale ale co-
munismului au deschis și por-
țile universului, demonstrînd
încă odată întregii lumi ni-
velul științei și tehnicii lor.
Nivelul acesta este, printre
altele, rezultatul superiorită-
ții sistemului de învățămînt
sovietic. Școala sovietică a-
sigurâ elevilor o dezvoltare
multilaterală și, In același
timp, posibilitatea de a și în-
suși o înaltă specializare.
Avind un înalt nivel teoretic,
fiind strins legat de viață, de
faptul că Uniunea Sovietică
a întrecut toate țările în ceea
ce privește numărul și colita-
tea pregătirii specialiștilor
diferite domenii. Tocmai
rezultat al acestui fapt,
timp ce încercările S.U.A.
in
ca
în
de
necesitățile tehnicii
și ale
producției, stadiul științelor
naturii, și îndeosebi al mate-
maticii și fizicii, ocupă un loc
de frunte în școala sovietică.
Aceasta creează posibilități
largi de pregătire a unor ca-
dre de constructori și de cer-
cetători cu o înaltă calificare.
Este foarte bine cunoscut
a trimite o rachetă spre Luni
s-au soldat de fiecare dati
cu eșec, savanții sovietici au
reușit să trimită o rachetă
interplanetară încă de la pri-
ma încercare- In felul acesta,
ei au înscris cu litere de aur
ziua de 2 ianuarie 1959 în
istoria științei și tehnicii.
Realizînd cea de a doua
viteză cosmică, calculînd ca
precizie perioada și direcția
de zbor, alegînd cu aceeași
precizie momentul lansării,
savanții și constructorii de
rachete sovietici au lansat în
spațiu prima rachetă capabilă
să învingă atracția pămintu-
lui.
Ultima treaptă a rachetei
cosmice este prevăzută cu un
container special, în interio-
rul căruia au fost instalate
diferite aparate, care au
transmis semnale timp de 62
de ore. Prelucrarea acestora
cu ajutorul mașinilor electro-
nice va dezvălui noi taine
despre originea razelor cos-
mice In afara cîmpulul mag-
netic al pămintului, stabilirea
radioactivității Lunii etc. Tct-
F. DIAC
(Continuare în pag. 7-a)


O" n școala noastră, întreaga activitate de
tiiă a ucenicilor este strins împletită
Ș
s
educare patrio- 1
cu pregătirea lor §
profesională.
Majoritatea maiștrilor instructori le explică pe larg ucenici-
lor rostul fiecărei piese eare urmează să fie executată, ca și
spartan;» ei în producție. Aceste explicații' ii deleriiină pe
I
I
ucenici să lucreze eu deosebită grijă, să mînuiascS pe cit se
ponte mai corect uneltele. -
S-a întirr.p’at oda’ă, în grupa anului I lăcătuși, ca doi uce-
nic, care s au comportat nedisciplinat și au lucrat neglijent,
sa rebuteze unele piese chiar de la primele operații. Mâislrul-
instructor Vagilc Păunescu a organizat atunci o discuție cu în-
treaga grupă.
, Vi s-a părut un lucru puțin important faptul că ați rebutat
piesele — Ii f-a adresat maistrul celor doi vinovați. Dar v-ați
gîndit Ia pacuha care ar fi adusă țării dacă toți lăcătușii din
fabrici și uzine ar strica doar cîte o singură piesă asemănătoa-
re celor stricate de voi ?“
Discuția i-a făcut pe ucenici să înțeleagă și mai clar faptul
că munca lor e o parte din activitatea creatoare a întregului
popor muncilor o contribuție Ia opera de construcție a socia-
lismului. Aces ta a determinat o puternică opinie colectivă
împotriva abaterilor de la disciplina muncii, a făcut să creacă
exigența fa’ă de calitatea lucrărilor proprii.
Activitatea educativă a maîștrilor-instructori în cadrul mun-
cii din atelier este întregită de profesorii de specialitate, la
orele de curs. Profesori cum sînt, de pildă, inginerii Ghiță
Oprea. Gh. Voinarovski, Ion Tănase, care predau tehnologia
meseriei, subliniază adesea în lecțiile lor faptul că astăzi în
țara noastră, se fabrică utilaje, mașini unelte și aparate care
se obțineau. în trecut, numai prin import.
O contribuție importantă la educarea viitorilor muncitori
aduce predarea cunoștințelor social-politice.
Discutarea în cadrul orelor de educație a planului de dez-
voltare a economiei noastre naționale expus de tovarășul
Gheorghe Ghcorghiu-Dej la ședința plenară a C.C al P.M.R
din 26—28 noiembrie 1958 a dat un puternic avînt năzuințe-
lor ucenicilor noștri eătre desfășurarea unei activități patiioti-
ce creatoare.
De curînd, uzinele „Grigore Preoteasa" și fabrica „Radio-
|
Popular
atre chemarea de
au adresat ucenicilor din anii II ți III ai șrolii noa-
a realiza, în cadrul practicii în producție, o
nirte din sarcinile de plan ale acestor întreprinderi Răspun-
derea pentru realizarea sarcinilor de plan, dorința de a nu de-
zamăgi încrederea pusă în ei, ambiția de a «e apropia de ni-
velul fruntașilor în producție, i-au oțelit în muncă. Exemplul
ucenicilor radiofonici este grăitor în această privință. De cînd !i
s-a adresat chemarea, ei au executat și montat 400 de aparate
radio de cele mai noi tipuri, care au obținut la toate pro
bele de recepție calificative foarte bune.
Rezultatele muncii educative nu se verifică numai în perioa-
da de activitate școlară, ci și ulterior, în activitatea pe care
tinerii muncitori o desfășoară în producție. Sub ochii noștri lu-
crează în p-ndurție foștii ucenici Alexandru Gruia, Sîrbu
Dumitra. Gheorghe Marin, Ion Podar, Florian Nîțescu, frun-
tași în producție, inovatori, al căror patriotism în muncă a
ciștieat Mima și respectul întregului colectiv de muncitori.
Atitudinea în muncă și în viață a foștilor ucenici, conști-
ința de care dan dovadă actualii noștri ucenici, sînt o dovadă
vie că noile generalii care se ridică astăzi răspund cu entu-
ziasm, alături de fruntașii construcției socialiste, la chemarea
patriei de a ridica spre noi eu Îmi nivelul de trai al poporului
muncitor.
I
I
nBeuwosiiiffliw^^
I. CHIȚOESCU
director al scolii profesionale
„Grigore Preoteaaa*
!
Un nou tip
de planșetă
construită
de elevi
3n școlile profesionale, de
senul tehnic este una din-
tre disciplinele principale.
InsușinUu-șj noțiuni și deprin-
deri precise și corecte de de-
sen tehnic ucenicii dobindesc
posibilitate să reprezinte qra
fie o piesă, un ansamblu, să
execute piese după desene sau
schițe.
Preu-rea cu succes a desenu-
lui tehnic presupune folosirea
unui material didactic adecvat,
care să înlesnească însușirea
de către ucenici și elevi a cu-
noștințelor și deprinderilor
prevăzute în programa pentru
această disciplină.
Deoarece școala noastră nu
avea, în măsura necesară, un
astfel de material, utilizind
planșete mici montate pe
bănci, am luat inițiativa de a
organiza cu sprijinul ucenici
lor un cabinet de desen teh-
nic, înzestrat cu utilaje la ni-
velul cerințelor.
Inițial am căutat să dotăm
cabinetul cu planșete mari.
Analizînd însă posibilitățile de
folosire a acestora, am con.
statat că ele prezintă o serie de
deficiențe : ingreunarea vizibi-
lității la tablă, poziția de lucru
obositoare pewtru ucenici, ma
nipulare prea complicată în
raport cu vîrsta ucenicilor. De
aceea am hotărît să executăm
o planșetă de desen tip care
să asigure condiții mai bune
de lucru. Am trecut astfel la
confecționarea unor planșe ce
permit executarea de desene
cu format maxim A- 2 și care,
totodată, creează conditiuni co-
mode de lucru ne scaun (scau-
nul are dispozitive de rotire,
ridicare și coborîre, îneît noa
te fi utilizat de ucenici de di-
ferite înălțimi fără a împiedi.
ca vizibilitatea la tablă) Plan,
șeta confecționată de noi poa-

Ranșelâ executata


...J'W ș



< ■

1 ■■
de ucenicit acolit pro!» sionale „Clement Gottwald'
te căpăta inplinări ducă ne-
voie. Ea este prevăzută cu o
riglă care se poate deplasa pa-
rale] cu ea însăși, cu ajutorul
a 2 ghidaje, cu o lampă elec-
trică ce se poate deplasa după
nevoie și cu un dispozitiv con-
ținînd oglinzi în cele trei pla-
ne de proiecție, care ușurează
executarea desenelor tehnice
după piesă. Acest dispozitiv
este basculant și este prevăzut
cu o greutate care permite
menținerea celor trei plane în
poziția lor normală, indiferent
de înclinarea planșetei.
Planșetele au fost executate
din materiale feroase recupe-
rate, de către ucemcij lăcătuși
mecanici montatori din anuț II,
sub conducerea maistrului Du-
mitru Ursu. Datorită lor. lec-
țiile de desen tehnic se des-
fășoară acum in condiții bune,
asigurînd o temeinică pregăti-
re a ucenicilor.
NICOLAE BUCUR
•**r®ctor al școlii profesionale
„Clement Gottwald' — București
Propuneri pentru
îmbunătățirea
manualelor
• D« curlnd. In cadrai u-
nui schimb de experiențe cz-
ganizat le Buzău 1-3 care c-
parlicipat pedagogi din țcoli'e
proies.onale ale Minifteruk:;
Transporturilor și Te'ecom„~;-
ca/iilor, s-a analizat conținutul
manualului „Montatori de
comotive" de ing Gabriel 1
povici.
Recenzia prezentată de
ing Gh. Găiăteanu prec
ți discuțiile purtate de
drele didactice au arătat
liciențe ale manualului ca:
minerea în urmă fală de u
mele cuceriri ale tehnicii
acest domeniu, iormulări
îngreunează înțelegerea
mitor probleme. S-au
propuneri concrete pentru
bunătâtirea manualului.
lo-
3n anal acesta și în anii
care vor veni, industria
chimică din tara noastră
va cunoaște o dezvoltare fără
precedent, care o va situa la
înălțimea celor mal moderne și
mai perfecționate sectoare in-
dustriale. Vor intra in funcțiune
8 noi uzine chimice și 28 de
seefii noi la fabricile existente,
iar în unele domenii, cum sînt
cele ale producției de îngrășă-
minte chimice și mase plastice,
de rășini sintetice etc., produc,
ția^se va dubia și chiar se va
tripla încă in cursul anului a-
cesta Pregătirea viitorilor teh-
nicieni chimiști în școlile tehni-
ce din
trebui?
lumina
tive tle
noastre
Buna
sectorul petrol-chimie
desfășurată tocmai in
acestor măreje perspec-
dezvolîare a industriei
chimice.
pregătire a cadrelor de
tehnicieni necesari noilor fabrici
și uzine chimice cere să se asi-
gure o predare corespunzătoare
în șco’ile din sectorul petrol-
cliimîe O mare atenție trebuie
să se acorde îndeosebi predării
chimiei analitice, menită să asi-
gure înarmarea viitorilor tehni-
cieni chimiști cu cunoștințe și
deprinderi temeinice pentru
munca în secțiile și laboratoare-
le uzinelor chimice.
In munca mea de predare a
chimiei analitice dau cea mai
mare însemnătate efectuării ex-
periențelor, socotind că acestea
constituie un mijloc principal
de formare a deprinderilor de
muncă. Intr-adevăr, majoritatea
experiențelor care se efectuează
la chimia analitică — și în pri-
mul rind determinările analiti-
ce — reprezintă lucrări de bază
pe care viitorii tehnicieni vor
trebui să le execute în praduc-
Ce metode folosesc în organizare
experiențelor de chimie analitic
ție. De aceea caut ca experien-
țele să se desfășoare cit mal
corect, cu rezultate cit mai bune.
în primele lecții de chimie a-
nalitică din acest an le-am pre-
zentat elevilor mei utilajul ne-
cesar experiențelor care urmau
să fie efectuate în timpul lec-
țiilor, ca și cel necesar lucrări-
lor de laborator. D.e asemenea
le-am arătat cum se pot execu-
ta anumite operații și experien-
țe chiar atunci cînd nu dispu-
nem de întreg utilajul necesar.
De fiecare dată, înainte de
începerea experiențelor, le des-
criu elevilor fiecare aparaț în
parte, precum și modul de ma-
nipulare a lui Dacă aparatul
este complicat, îl demontăm in
părțile componente (cînd e po-
sibil). apoi desenăm pe tablă
schema. închei explicațiile cu
prezentarea substanțelor cu
care vor lucra elevii in cazul
cînd acestea nu le sînt cunos-
cute.
în unele cazuri — mai ales
atunci cind lucrările practice
sînt mai grele — organizez o
așa-zisă experiență orală, adică
verific în ce măsură au înțeles
elevii lucrarea practică pe care
urmează s-o efectueze. întot-
deauna ii previn că, dacă nu se
iau anumite măsuri de precau-
ție, experiențele pot să nu reu-
șească. De exemplu, precipitarea
cationilor din grupa a ll-a ana-
litică cu reactivul de grupă, res-
pect v hidrogenul sufurat, are
loc numai dacă soluția este su-
ficient de acidulată cu acid dor-
hidric și nu conține nici un pro-
cent de acid azotic.
Cînd se așează aparatele pe
masa de demonstrație și pe
mesele de lucru ale elevilor, cer
să se îndepărteze tot ceea ce nu
se referă la experiența respecti-
vă șl ac nutea distrage atenția
elevilor, in cazul cind se fac
mai multe experienje în aceeași
ședință, aparatele. reactivii,
preparatele și tot ce este necesar
se grupează separat pentru fle-
care experiență.
Mijlocul mesei de demonstra
ții este lăsat liber, pentru a se
putea aduce acolo aparatele
care se descriu și care trebuie
să fie bine văzute de elevi. De
asemenea, caut ca aparatele cu
care se lucrează de obicei în
lumină puternică cum sînt mi-
croscoapele, să fie cit mai bine
luminate
în cazurile cînd detaliile ex-
perienței sînt vizibile cu greu-
tate și este important ca elevii
să vadă cît mai limpede toate
amănuntele fenomenului, ex-
periența se efectuează intre rin-
durile de bănci. In alte cazuri
cer elevilor să se apropie de
masă și să se aranjeze astfel
incit să poată urmări cu toții
fenomenul
De mutfe ori materialele ini-
țiaie, produsele reacției, sau
vreun aparat mărunt trebuie a-
rătate elevilor din apropiere.
Pentru ca să nu se fărimițeze
unitatea lecției și să nu se
piardă timp, în asemenea ca-
zuri trec printre mesele elevi-
lor și le arăt obiectul sau sub-
stanța respectivă, dîndu-le în
același timp și lămuririle nece
sare
Deoarece nu este posibil ca
toate experiențele de laborator
să fie efectuate inidividual de
către fiecare elev, activitatea
obișnuită în laborator se desfă-
șoară pe grupe mici. Fiecare
grupă poartă un număr — în
ordinea in care stau la mesele
de lucru. O experiență este efec.
tuată de cei care lucrează la
masa l-a. următoarea de cei de
la masa a ll-a și așa mai de-
parte. In telul acesta, toate cele
5 grupe de elevi execută, prin
rotație, toate lucrările și elevii
sînt atrași deopotrivă la lu-
cru
Pentru a-1 deprinde pe elevi
cu activitatea ordonată și folosi-
rea economică a substanțelor,
dau fiecărei grupe reactivi și
materiale în cantități determi-
nate. în eprubete etichetate.
Ajutorul acordat elevilor In
timpul lucrului se îndreap
primul cînd către cei care
tîrzie in efectuarea exper
sau nu reușesc s-o ducă la ca-
păt. finind seama de faptul că
in efectuarea experiențelor se
Ivesc greutăți datorite dificul
ților de procurare a unor da
am întocmit tabele care
reactivii principali și
de lucru In felul acesta
și au fixat mai bine c
țele privitoare la reactivii
clfici anumitor elemente, p
cum și o serie de procedee deo
sebit de utile mai a'es la anali-
za calitativă a anionilor și cati-
oniinr. unde se cere mai multă
atenție.
Lucrările de laborator se ter-
mină <-u puțin înainte de sfirși-
tuț orei, pentru ca ele să poată
fi analizate și să se poată pune
în ordine mesele de lucru.
Desfășurate in acest fel. ex-
periențele de chimie analitică
dau elevilor posibilitatea să-și
însușească cunoștințe și deorin-
deri temeinice. Aceasta o dove-
dește munca lor practică în pro-
ducție, unde reușesc să efectu-
eze toate determlnări'e cantita-
tive și ca'itatlve cerute de teh-
nica modernă a industriei chi-
mice.
Ing. MARIA SAUCA
profesoară la «voala tehnică da
petrokchimie — Bușteni
Pregătirea cadrelor
pentru industria
bunurilor de consum
<2^ecent, Ministerul Industriei
Bunurilor de Consuni a
organizat o constituire cu
toți directorii școlilor profesiona-
le și tehnice din sistemul său și
cu reprezentanți ai întreprinderi-
lor care tutelează aceste școli. In
cadrul consfătuirii s-a analizat
activitatea școlilor in prunul tri-
mestru și s-au stabilit noi mă-
suri care să asigure desfășurarea
muncii de pregătire a ucenicilor
șt el ev 1 or in conformitate cu
sarcinile trasate industriei bunu-
rilor de consum de către Plena-
ra C.C. al P.M.R. din 26—28
noiembrie 1958.
Raportul prezentat la consfă-
tuire de ing. P. Precupețu, șeful
serviciului de Invățămint dm
M.I.B.C., s-a ocupat de proble-
mele recrutării și selecționării e-
leviloe in școlile profesionale și
tehnico de maiștri aparținind mi-
nisterului și a analizat felul cum
se desfășoară invățămintul teo-
retic și practic in aceste școli,
insistind in mod deosebit asupra
activității in atetierele-școală și
in întreprinderi Toate școlile
profesionale de ucenici pentru in-
dustria ușoară — s-a arătat in
raport — au ateliere-școală, in
majoritate bbie dotate cu utilaj,
asignrind condițiile necesare pen-
tru desfășurarea cu succes a în-
vătâmintului practic.
In multe școli s-au înregistrat
rezultate frumoase și în munca
educativă. Din păcate, însă, la
unele școli (centrul școlar al in-
dustriei ușoare din Tirgu Mu-
reș, centrul școlar alimentar „Fi-
limon Sîrbu“ din București ete.)
cadrele didactice nu dau atenția
cuvenită muncii de educare a
ucenicilor și elevilor. Pentru îm-
bunătățirea activității educative
este necesar să se înlăture defi-
ciențele constatate in munca unor
diriginți și pedagogi și să se a-
corde o mai mare atenție educă-
rii politice a ucenicilor și elevi-
lor.
Raportul a arătat că, în ve-
derea îndeplinirii cu succes a
sarcinilor reieșite din documen-
tele Plenarei C.C. al P.M.R. din
26—28 noiembrie 1958, conduce-
rile școlilor și întreprinderilor tu-
telare trebuie să acorde o mai
mare atenție îmbunătățirii acti-
vității de instruire a viitorilor
muncitori și maiștri. Este nece-
sar să se ridice calitatea predă-
rii și a instruirii practice, să se
intensifice munca de sprijinire a
atelierelor-școală de către între-
prinderi. Atelierele-școală vor fi
organizate pe principiul unităților
productive, astfel ca prin realiza-
rea planului de lucrări utile fie-
care școală să-și acopere o par-
te cit mai mare din cheltuielile
de întreținere.
Participanții la consfătuire au
ascultat, de asemenea, două in-
formări cu privire la școlariza-
rea elevilor și ucenicilor (pre-
zentată de centrul școlar M.I.B.C.
din Cluj) și cu privfre la în-
vățămîntul practic (prezentată
de școala profesională „Tehno.
Metal“ din București).
Directorul centrului școlar
pentru industria ușoară din Cluj
a scos în evidență, în informa-
rea pe care a prezentat-o. con-
dițiile bune create de partid și
guvern pentru desfășurarea în-
vățămintului profesional și teh-
nic, condiții care asigură cu-
prinderea în aceste școli a unui
număr tot mai mare de ucenici
și elevi și instruirea temeinică
a acestora. Astfel, centrul șco-
lar din Cluj dispune de o pu-
ternică bază didactico-materială.
Atelierul-școală se află chiar în
incinta școlii, ceea ce asigură
posibilități bune de organizare
a muncii științifice. A foat îm-
bogățit substanțial materialul
didactic, laboratoarele au fost
înzestrate cu utilaje noi, s-a rea-
lizat un club dotat cu o biblio-
tecă bogată. Cadrele didactice
de la centrul școlar din Cluj
s-au preocupat cu grijă de re-
crutarea și selecționarea uceni-
cilor și elevilor, ducînd o muncă
susținută de popularizare a șco-
lii. Ca urmare, la examenul de
admitere s-au prezentat un mare
număr de tineri. Acum, efortul
principal al cadrelor didactice se
îndreaptă către remedierea de-
ficiențelor care mai există în
pregătirea teoretică și practică a
ucenicilor, deficiențe relevate cu
deosebită claritate cu prilejul
lucrărilor de încheiere a trimes-
trului. Astfel din cauză că unii
profesori și maiștri n-au ținut
suficient seama de nivelul cunoș-
tințelor cu care veneau ucenicii
din școala de 7 ani, uni dintre
ucenici nu au putut asimila in
bune condițiuni materialul pre-
dat și nu au primit note de tre-
cere la toate materiile. Anati-
zindu-și lipsurile în cadrul con-
siliului pedagogic, profesorii și
maiștrii școlii au ajun» la con-
cluzia că dispun de toate mij-
loacele pentru a ridica nivelul
la învățătură al ucenicilor.
In Informarea prezentată de
școala profesională ,.Tehno-Me-
tal" din București s-a vorbit
despre instruirea practică a u-
cemcilor, atît în cele patru ate-
liere pe care le are școala, cit
și in întreprinderi. Pornind de
la faptul că norma de invăță-
mint a ucenicilor trebuie să-i
pregătească pe tineri pentru În-
deplinirea normei de producție
în întreprinderi, școala a orga-
nizat consecvent normarea lu-
crărilor ucenicilor în atelierete-
școată. Astfel s-au putut deter-
mina cu precizie priceperile și
deprinderile profesionale legate
de meseria pe care trebuie să
și-o însușească ucenicii. In sta-
bilirea normelor de producție
pentru munca în ateliere școala
a ținut seama ca acestea să se
aplice numai la durata timpului
prevăzut pentru instructajul cu-
rent. Astfel, dacă momentul or-
ganizatoric, instructajul intro-
ductiv și de încheiere, precum
și pauzele acordate elevilor to-
talizează 60 de minute, durata
timpului de producție a elevilor
va fi de 300 minute, adică dife-
rența intre cele 6 ore prevăzute
pentru lecția de invățămint prac-
tic și timpii auxiliari. Au fost
fixați coeficienți de corectare pe
baza cărora s-au redus. în func-
ție de stadiul de calificare al
ucenicilor, normele de producție
din întreprinderi Coeficienții de
corectare la operațiile manuale
de producție au trebuit să aibă
valori mai mari decit la mașini.
Cunoscind normele de produc-
ție, ucenicii s-au străduit să
aplice cele mai potrivite proce-
dee de muncă In vederea reali-
zării și depășirii sarcinilor care
le reveneau.
Școala și-a propus ca in cel
de al doilea trimestru să anali-
zeze caracterul științific și edu-
cativ al normelor de invățămint
și să îmbunătățească mai mult
coeficienții de corectare față de
normele de producție, aceasta
contribuind la o mai bună pre-
gătire a viitorilor muncitori și
tehnicieni.
Luînd cuvintul in consfătuire,
numeroși directori da școli și di-
rectori de întreprinderi au vor-
bit despre sarcinile care le re-
vin In domeniul pregătirii unor
muncitori și tehnicieni capabili
să contribuie la sporirea pro-
ducției de țesături, de ulei, za-
hăr și a altor numeroase pro-
duse de larg consum. Dezbate-
rea problemelor legate de pre-
gătirea cadrelor pentru industria
bunurilor de consum in lumina
documentelor Plenarei Comite-
tului Central al Partidului Mun-
citoresc Romin din M—28 no-
iembrie 1958 a contribuit la mal
buna pregătire a școlilor in ve-
derea îndeplinirii sarcinilor oare
le revin.
G. RO$U
Un nou obiectiv
industrial
H pe narta țarii
CHISCANI
rTUBa convorbire pe șantier :
— Vă ruqăa să nu mai scrieți Chiț-
ciai si nici Chișcani. Noi sîntem șan-
uervi de la Chiscaai.
Stau de vorbă cu directorul viitoru-
combinat, „beneficiarul*, cum 1 se
lui $i micului colectiv de oa-
••ei- ce vente^iă la ceea ce va fi mîi-
h- •J" Tot re se vede acum, îmi spu-
el. a 'ost croat de miiaile construc-
terilor La iaceput, cum ar spune po-
— u au găsit aici nimic. Un
de tară prăfos, citeva case. Și
iată : ia apărut o nouă stație de cale
ferată, 5 km. de drum de fier, 16 km.
de josele, blocuri de locuințe, schela
g.pt>!ică a unui combinat de mari pro
porti: na port nou. Toate acestea au
intrat !r peisaj ca și cind ar fi existat
-iad Itmea. Dar oamenii știu că
t -ite si»'. rodul mîinilor lor. De aceea
p, ->c t*>ate aceste înfăptuiri cu deo-
k aa&â dragoste și fiecare se simte răs-
p» - : iîor -e tot ceea ce se petrece pe
ȘA«>ț'e> Una din principalele bătălii
» ««sartă pe șantier este lupta
7«7trivă risipei Ingineri, tehnicieni
ț»	folosesc materialele carele
*■«» itMTed+nțate cu maximum de grijă
s s-t— : să se piardă nici cel mai
cărunt șurub.
Kt—ți. La cota cea mai înaltă,
4ll*;o unde băl toate vinturile, lucrea-
xâ z;da—' Bădescu cu brigada lui de
14 Brigada I. C. Frimu. ..bătrî.
nă* de d-sî aaL Dar în cei doi ani, din
sreasta s-au născut altele,
reci.	ucenici Ilie Popescu. Ma-
t^i Steiăr-I Nicolae Pană, Nicolae
Fteraru su devenit la rîndul lor șefi
de brigada si au pornit să răzbească
sectoarele cele mai grele ale șantie-
rului.
— Și cum îi ajuți pe băieți, moș Bă-
descu ?
— îi învăf si eu ce știu. N-am, din
păcate, decit patru clase primare. Ei
au de pe acum si vor avea școală mai
multă. Eu am urmat în schimb 30 de
ani de facultate pe schelă. Ii învăț in
facultatea mea. li învăț zidăria. Și-i
mai învăț ceva : o viață cu adevărat
frumoasă poate să fie numai viața în.
chinată muncii.
Șantierul, marea școală
a muncii♦♦♦
Elevii de astăzi ai acestei uriașe
școli sint cei Ce pînă mai ieri au ur-
mat cursurile școlilor tehnice, profe-
sionale. Șantierul, pentru cei mai mulți
dintre ei, constituie examenul de ma-
turitate, încercarea cea mare. Le stau
tntr-ajutor brigadierii cu experiență ca
moș Bădescu, Traian Bărdahan, Dumi-
tru Coman. Și nu numai cu sfatul și
cu supravegherea muncii. Ei, cei vîr-
stnici, organizează cursuri. Roadele
acestei munci unite datorită căreia ele-
vul de ieri, înarmat numai cu noțiu-
nile de bază, a devenit astăzi muncitor
fruntaș, se întîlnesc pe șantier, la fie-
care pas. Sînt și băieții din brigada
lui moș Bădescu care acum știu să or-
ganizeze singuri alte brigăzi. Sint și
constructorii cunoscuți pe întreg șan-
tierul. Petre Panait, Petre Frigescu. Ion
Spătaru.
A început aoul trecut munca de ri-
dicare a portului. O mare bătălie cu
apa. Digul, de aproape un kilometru,
era amenințat de valurile năvalnice
ale Dunării. Echipe de salvare alcă-
tuite din comuniști, candidati de par-
tid, utemiștj au vegheat zile și nopți,
au înfruntat apa, frigul, vînturile și au
izbîndit. Digul a fost ealvat.
Au salvat digul și au început o nouă
bătălie. Trei zile și două nopți fără
odihnă au turnat ,,chesonul“ — un
inel de 18 metri lățime și 30 metri
înălțime. Și în lupta cu timpul au cîș-
tigat încă 10 ore.
In această nouă înfruntare a naturii
cu omul, si-au verificat forțele mulți
tineri veniti aici, pe șantier, direct din
școli. Brigăzile de muncitori care au
lucrat la calea ferată din port au fost
conduse de inginerul Cornel Stănescu.
II întilneai în sectoarele cele mai grele
ale construcției hidrotehnice, învățînd
la marea școală a șantierului.
El au făcut totul•**
Au croit cu mîinile lor lucrări minu-
nate. Lucrări care se realizau pentru
prima oară in tara noastră. Au desci-
frat cu pricepere literatura tehnicii ce-
lei mai inalte si au turnat-o în fier și
beton.
Combinatul de la Chiscaai, cu com
plexitatea construcțiilor sale, cu pon-
derea pe care o va avea curînd in
economia noastră națională, este, în
același timp, un simbol al relațiilor so-
cialiste între țările lagărului păcii :
utilajul de fabricație poartă mar.
ca uzinelor din R. D. Germană, in-
stalațiile energetice și electrice sînt
livrate de R. Cehoslovacă, portul va
purta mărcile fabricilor din R. P. Po-
lonă.
Pe o suprafață de peste 400.000 de
ha. se întinde, pînă mai ieri misterioa-
să, Delta Dunării. Aproape 65*/» din a-
ceastă suprafață este acoperită de stuf.
Pe dimensiunile planetei noastre cele
65 de procente înseamnă o treime din
producția mondială de stuf compact. Cel
de al II-lea Congres ,al partidului a
hotărit ca acest tezaur să fie valorifi-
cat și să-și ocupe locul ce i se cuvine
in marea industrie a tării. Din aceste
hotăriri s-a născut Combinatul de la
Chiscani, care va da zeci de mii de
tone celuloză și cartoane.Și toate
acestea se vor transforma la rîn.
dul lor în sute de mii de metri de ma.
tase, țesături, hîrtie, in afară de pro-
duse chimice pentru industria petroli-
feră sau plăci aglomerate pentru ma-
rile construcții socialiste.
în această uzină a socialismului, bo-
găția pămîntului va deveni o nesecată
bogăție pentru om—
în cîțiva ani, combinatul va fi dat
tn exploatare. Constructorii, zidarii,
montorii, hidrotehnicienii vor pleca
spre alte șantiere. Și atunci va începe
marea bătălie pentru pregătirea noilor
cadre necesare combinatului î Nu. Bă-
tălia pentru calificare a început odată
cu punerea pietrei de fundament a
construcției. La Brăila s-a înființat o
școală profesională. La Bușteni, la
școala tehnică, brăilenii și-au format o
clasă a lor. In întreaga țară, la școli
de maiștri, în întreprinderi cu specific
asemănător, lucrează de pe acum, cu
perspectiva sosirii la Chiscani, zeci de
oameni ai combinatului. Institutul po-
litehnic din Iași va repartiza aci ab.
solvenții anilor IV și V. Grupuri de
ingineri și muncitori pleacă la specia-
lizare în R. D. Germană și R. Ceho-
slovacă.
împreună, montorii. constructorii,
hidrotehnicienii luptă cu vîntul, cu
apa și gerul ; în fabrici sau abia pe
băncile școlilor, alte sute de oameni
duc lupta pentru însușirea limbajului
dificil al tehnicii, pentru cucerirea unei
înalte calificări.
ADRIANA STOICA
24 ianuarie 1859—24 ianuarie 1959
Acum un veac
Ca 24 ianuarie se împlinesc 100 de ani de Ia Unirea Țării
Ro«rînești cu Moldova ți formarea statului național •— eve^
nimerit de mare importanță pentru istoria patriei noastre.
Redăm mai jos, pe baza mărturiilor unor contemporani ai
actului Unirii și pe baza unor documente ale vremii, momente din
desfășurarea alegerii lui Alexandru loan Cuza ca domn al Mol,
dovei și al Țării Romînești*).
...Noul Domn, Alexandru loan Cuza, se urcă la tribună și, în
fața adunării și a tării, face următorul jurămînt : „Jur în fața
țării mele, că voi păzi Cu sfințenie drepturile și intere-
sele pair.ei, că voi fi credincios Constituției, în textul și în
spiritul ei, că în toată domnia mea, voi priveghea la respectarea
legilor pentru toți și în toate... neavind înaintea ochilor mei de,
cit binele și fericirea patriei romîne“
Alegerea lui Cuza ca Domn al Moldovei de către elementele
progresisie a corespuns dorințelor poporului. Elementele reacțioi
nare și, în special, marea boerime au primit o puternică lovitură.
Un consul străin făcea următoarea reflecție cu privire la allege-
rea lui Cuza din 5 ianuarie 1859 ; „Pentru întjia oară în Mol-
dova, o alegere s-a făcut fără să se cheltuiască un galben... prin-
cipele Mîhai] Sturdza nu s-a dat îndărăt a oferi mai multe mit
lioane pentru a cumpăra glasuri. Pretutindenea a fost respins...
Alegerea colonelului Cuza este izbînda deplină a ideilor înaintate
...vechiul sistem de corupție și.a trăit traiul"
In noaptea de 23 spre 24 ianuarie, pe străzile Bucureștiului
trmblau numeroase cete de oameni din popor, pentru a veghea ca
nu cumva să fie ales Sn secret Domn vreun reacționar.
„Toată noaptea — scria „Revista CarpațjJor" — se petrecu
tntr-un neastimpăr, atît din partea poporului, cit fi din partea
guvernului" •
In dimineața zilei de 24 ianuarie, deputății partidei naționale
au hotărît să facă apel la mase în caz că reacțiunea se va opune
alegerii lui Cuza ca Domn. „Hotărîrea care se luase de comitetul
unionist — arăta I. T. Valentineanu, unul dintre conducătorii
unioniștilor — era ca îndată ce conservatorii] sau albii din Ca-
meră ar persista In alegerea lui Bibescu Vodă, poporul din dealul
fi curtea mitropoliei, uniți cu poporul de la Fii afet, să năvă-
lească în Cameră ți să o silească a proclama Ca ales pe alesul
Moldovei •
In ședința a treia a adunării elective din 24 ianuarie, Alei
zandru loan Cuza a fost ales în unanimitate Domin al Țării Ro-
minețti. Intr-un raport consular se arăta că, la această procla-
mare, „toată sala se ridică și sala răsună de aplauzele și strigă-
tele, de trei ori repetate, ale deputaților și publicului „Să trăiască
unirea", „Să trăiască Alexandru loan Cuza".
Entuziasmul mulțimii era de nedescris. Mii de oameni se înJ
grămădeau spre mitropolie. Intr-o corespondență din București,
trimisă ziarului „Steaua Dunării" se descrie entuziasmul poporu-
lui în seara zilei de 24 ianuarie în felul următor : „Clopotele C’’-
pitalei încep a suna și o dulce ploaie, prevestitoare de abundență
ți prosperitate, începu să cadă. Poporul în delirul sau iienetiv...
fără a se supăra pe ploaie, aprinde torțele și cu muzica mii.tar.i
In mijloc purcede pe uliță. Toate casele se iluminează. Lăutarii
cintau în toate părțile,., poporul jucind Hora Unirii pe toate răs-
pintiile".
Cercurile progresiste din diferite țări au simpatizat cu do-'
rințele poporului romîn. In special, cercurile democrate revolu-
ționare ruse au luat atitudine, prin presa vremii, în favoarea
poporului romîn. In paginile revistei „Sovremennik" marii revo-
luționari democrați ruși Cernîșevski și Dobroliubov au luat atpăJ
rarea poporului romîn exprimînd sentimentele sincere ale opiniei
publice ruse. Marx a subliniat de numeroase ori că statul rus
a fost acela care a făcut tot ce era posibil pentru realizarea
Unirii Țărilor Romînești : „Austria — scria Marx în 1857 — se
opune tot atît de serios Unirii Principatelor, dunărene, pe cit
tinde Rusia să o înfăptuiască".
Intr-un articol apărut în „Sovremennik" se susțin interesele
poporului rorrîn de pe poziții democratice : „...Cîte veacuri au
răbdat oamenii săraci din Romînia, prin cîte suferințe au trecut
ei 1 A sosit momentul renașterii acestei țări bogate, cu dărnicie
înzestrată de natură, dar care a avut parte mereu de bubuit de
arme, in loc de brazda roditoare a pașnicului plug".
Ziaristul progresist rus Elisițîn, care a fost la București în
perioada Unirii Țărilor Romînești, salutînd evenimentul din 24
ianuarie, arăta : „Țările Romine, după secole de subjugare și su-
ferințe vor păși înainte, iar 24 ianuarie va fi intr-adevăr pentru
ele una din zilele istorice și de tradiție" i
•) După materiale citate tn lucrarea Iul N. Ceachir «100
la unirea principatelor*, Editura Militară, 1958.
Intîmpinînd
«e apropie 24 ianuarie ziua
tn oare poporul nostru săr-
bătorește Centenarul Unirii
Țărilor Romîne:
Școlile se pregătesc și ele d<
sărbătoare.
Pentru a oferi școlarilor o kn
formare mai largă asupra erei
nimentelor petrecute tn țana
noastră cu 100 de ani în urmă,
colectivul pedagogic al Școlii
medii nr. 33 din Capitală a or-
ganizat pentru elevi în timpul
vacantei de iarnă o excursie doi
cumentară la Iași.
Sub conducerea profesorilor de
specialitate, copiii vor vizita
fosta reședință domnească a lut
Alexandru loan Cuza, expoziții^
oase memoriale, muzee din care
vor avea foarte multe de Tnvăi
țat.	i
Este de menționat sprijinul pd
care l-a primit școala în organi-i *
zarea acestei excursii din partea
Secției de învățămînt și cultură
■ orașului Iași.
Excursia documentară, condusă’
de tov. prof. Eleonora Fotescn,
director adjunct al școlii, oferă
un minunat prilej de a dezvolta
dragostea elevilor față de po-
porul muncitor și față de tradi-
țiile lui progresiste.	1
In școlile orașului Iași ■ înce-
put pregjîlr a. uam concurs K-
terar rsiark pe	‘‘a-.,
fa Uniră [SrBor Sssnâwe.
centenarul
De asemenea, între 10-15 ia-
Bissrlu eje. tn școlile orașului
Timișoara se va desfășura un
concurs cu tema : Unirea,
oglindită în literatură.
Aceste concursuri, organizate
din inițiativa organelor locale,
■u sttrnit un interes deosebit în
rtndurile elevilor.
Profesorii de istorie din na'o-
But Fălticeni ajută cu dragoste
colectivul muzeului raional să
pregătească materialele nece-
sare expoziție! închinate Cente-i
'Barului Unirii Țărilor Romîne,
expoziție ce se va deschide în
purînd.
Colectivul pedagogic al Școlii
tnedii „Aurel Vlaicu" din Capi-'
fală se ocupă ' de organizarea
unei serbări al cărei program
va fi realizat cu participarea ele-
vilor șl cu concursul cadrelor
didactice de specialitate. Serba-
rea va cuprinde o conferință des-
pre importanța actului de la 24
ianuarie 1859 pe care o va ține
tov. prof. Petre Munteanu, se-
cretarul organizației de partid.
In program mai sint prevăzute
recitări, dntece patriotice ș.ă.
Multe școli din Capitală orga-
nizează Tn ac : stea vizite cu
elevii la M J M iar. care se
■ZU îr clădirea fostul1!' Ștab
dom.-esr - n vre—Cuza sî
cMe sfcî » 7	do-
m tu ■»	Tiajf 4'ut.
S* cerni radiofofile d« Ia Palatul floaicrUor dl* BucurejOi
O DISCUȚIE
în consiliul pedagogic
♦ •	. ►	i»
Valoarea unei ședințe de analiză a muncii — ca a oricărei
acțiuni desfășurate In școală, de altfel — nu poate fl des-
părțită de rezultatele acesteia, de eficacitatea ei practică.
Din acest punct de vedere am căutat să apreciem ședința con-
siliului pedagogic care a avut loc zilele acestea Ia Școala medie
nr. 29 din București.
Deși cuprinzător șl bogat în exemple, raportul prezentat de
tovarășa Rea Silvia Georgescu, directoarea școlii, a avut un
caracter pur descriptiv, reduetndu-se In mare parte la simpla
prezentare — necritică și nediierențiată — a activității cadre-
lor didactice. Spre exemplu, în paragraful referitor la activita-
tea practică desfășurată în ateliere s a arătat ctți elevi efec-
tuează practica în atelierul școlii profesionale nr. 9 și cîți în
Întreprinderi, ce lucrări au executat ei în cursul trimestrului
etc., fără a se scoate în evidență problemele de ordin organiza-
toric, pedagogic și metodic pe care le ridică această activitate,
iără a se arăta care sînt dificultățile în acest sector și cum
pot ii ele soluționate.
Procedînd prin aglomerare abuzivă de fapte și nume, colec-
tivul care a întocmit raportul a pierdut din vedere esențialul
— și anume, sublinierea semnificațiilor, iplieiarea problemelor
specifice pe care le ridică munca în școala respectivă. Din
această cauză, cadrele didactice nu au puiuț desprinde învăță-
mintele ce Se impuneau, nu au putut reține obiectivele princi-
pale asupra cărora urmează să-și îndrepte atenția în viitor.
In unele cazuri, în raport au fost menționate metodele șl
procedeele folosite de cadrele didactice la diferite clase, ma-
terii sau lecții. Adesea, însă, acestea au fost doar enunțate, nu
și apreciate, justificate. Uneori s-au făcut și recomandări me-
todice. Ele au fost însă incomplete. Astfel, s-a arătat că, pentru
a dezvolta vorbirea elevilor, învățătorii și profesorii trebuie să
pună accent, în ascultare, pe expunerea liberă a subiectului de
către elevi. Nu s-a precizat, însă, că în folosirea acestei me-
tode trebuie să se țină seama de o serie de factori cum sint
nivelul clasei, specificul materiei sau conținutul lecției. De
asemenea, nu s-a atras atenția asupra faptului că trecerea de
la ascultarea prin întrebări la ascultarea pe bază de expunere
necesită formarea unor deprinderi corespunzătoare la elevi.
Deosebit de grav este faptul că raportul s-a încheiat fără
■ se trage concluzii asupra muncii desfășurate în cursul trimes-
trului întîi, fără a se stabili sarcinile și măsurile ce se impun
pentru etapa următoare. De fapt, țintnd seama de felul tn care
raportul a fost conceput, acest lucru nici nu era posibil, în-
trucît concluziile nu puteau ii desprinse din simpla relatare a
faptelor, ci numai pe baza analizei lor.
Fiind întocmit pe baza unui punctaj transmis de către sec-
ția de învățămînt, raportul a avut, ce-i drept, un caracter siste-
matic, organizat. Din păcate, conducerea școlii nu a înțeles că
planul transmis de către secția de Învățămînt trebuie să consti-
tuie numai un ghid în elaborarea raportului, nn un tipar tn
care să fie turnate faptele brute.
O serioasă deficiență a raportului a fost lipsa de combati-
vitate a acestuia. Apreciind după conținutul raportului, oricine
ar putea crede că la Școala medie nr. 29 lucrurile merg foarte
bine. Această impresie este contrazisă, insă, în primul rînd de
datele privind situația la învățătură a elevilor, care, deși a
înregistrat un progres față de trimestrul întîi din anul școlar
trecut, este încă departe de a fi satisfăcătoare. Pe alocuri, ex-
trem de rar, lipsurile au fost pomenite — dar, strecurate cu
timiditate printre rînduri, s-au pierdut In masa aprecierilor elo-
gioase. In unele cazuri, lipsurile nu au fost nici măcar sem-
nalate. Așa, spre exemplu, cercetînd cataloagele, se poate con-
stata că mare parte din elevi sînt corigenți la muzică •— îndeo-
sebi la clasa a VII a „A", unde dintr-un total de 25 elevi, 10
sînt căzuți Ia această materie. In raport, Insă, situația respec-
tivă nici nu este măcar luată în discuție.
Trebuie să înțelegem că ocolirea criticii nu aduce servicii,
ci prejudicii grave atlt celui în cauză, cit mal ales muncii din
școală.
Ma] apropiate de problemele concrete ale școlii, discuțiile
s-au referit totuși, In cea mai mare parte, la aspecte de ordin
material și mult mai puțin la problemele de conținut ale mun-
cii. Toate aceste lipsuri se daforesc în mare parte faptului că
întreq colectivul cadrelor didactice din școală nu a înțeles că
rostul ședinței de încheiere a trimestrului este de a stabili —
pe baza analizei problemelor de conținut ridicate de munca
școlii — măsuri concrete pentru îmbunătățirea activității în
etapa următoare.
Este necesar ca, măcar acum, la începutul trimestrului «1
doilea, colectivul pedagogic de la Școala medie nr. 29 să-șl
analizeze cu seriozitate munca și să tragă concluziile cuvenite,
tn așa fel fncît fiecare Învățător și profesor să fie Pe deplin
lămurit asupra sarcinilor ce i revin.
Educa|ie
sanitară
3n toată țara a avut
loo faza po școală
a întrecerilor între
colectivele posturilor sa-
nitare școlare din clasele
a V-a și a VlII-a ale șco-
lilor elementare și medii
de cultură generală și din
anul I al școlilor profe-
sionale.
întrecerea a fost pre-
cedată de o largă activi-
tate educativ-sanitară în
rîndtirilo tineretului șco-
lar și a prilejuit o trecere
în revista a pregătirii
teoreiice și practice pe
care au primit-o membrii
colectivekr posturilor sa-
nitare prin cursurile sa-
nitare.
In orașul Tîrgoviște
s-au prezentat Ia întrece-
re 20 de colective de la
cele 9 școli din localita-
te. Colectivtll postului sa-
nitar de la Școala ele-
mentară nr. 2, pe lîngă
răspunsurile bune la pro-
bele teoretice și practice,
a desfășurat și o frumoa-
să activitate |a locul de
muncă. S-au mai prezen-
tat bine colectivele postu-
rilor sanitare do Ia Școa-
la medie nr. 3 din acest
oraș. Menționăm că în
bună măsură aceste re-
zultate se datoresc și
sprijinului pe care l-au a-
cordat posturilor sanitare
directorii școlilor și sec-
ția orășenească de învă-
țămînt și cultură.
S-au prezentat cu suc-
ces Ia întrecere și o serie
da colective ale posturi-
lor sanitare de la școlile
din orașul București. Re-
ținem faptul că Ia Școala
elementară nr. 3 din raio-
nul I. V. Stalin au par-
ticipat la întrecere trei
colective, țoale clasîndti-se
pa primul Ioc. Rezultate
bune au mai obținut și
colectivele de la școlile
medii nr. 10, nr. 25, nr.
19, elementare nr. 127,
114 și 46 din orașul Bucu-
rești, precum și cele de
la Școala elementară nr.
1 și Școala medie nr. 6
din Iași, Școala profesio-
nală de la fabrica de rul-
menți din Bîrlad și altele.
Acum, colectivele pos-
turilor sanitare școlare se
vor pregăti pentru faza
raională ce va avea loc
ta vacanța de primăvară.
întrecerea a avut un
puternic efect educativ •-
supra elevilor.
I. ADRIAN

■"“"iiiiiiiiiiiiiiiiiniiwiiiiiiniș-
L	MiHiHiiijiijiinuit
a carnaval
Prelucrarea metalelor la cald
Ca Începutul trimestrului cd dob
l»a. elen; clinelor a VII a vor
studia In cadrul lucrârCor de a-
telier tema „Prelucrarea metalelor la
cald*, care are o mare însemnătate
In Înarmarea lor cu cunoștințe ți de-
prinderi practice. Acum, cînd Iți alcă-
tuiesc planul Calendaristic pentru tri'
meslrul II, profesorii maistri care con-
duc lucrările de atelier Uebuie să a-
corde toată grija pregăura In vede-
rea predării acestei tem».
rațiile de forjare Învățate de el înain-
te axa barei metalice rămine In li-
nie dreaptă, la operația de îndoire
axa se curbează ți că, In acest caz,
straturile exterioare se întind, iar cele
interioare se comprimă (fig. 1).
In primul rind est» necesar să se
asigure □ bună plaa^.rare a lecțiilor,
spre a se folos. ci: vx b:n» timpul
prevăzut In programă pentru preda-
rea aceste, teme (8 îecr.: a cit» 2 ore
t ecare S ar putea alcătui, de pildă,
un pm de teiul următor : in lecția in-
tima — cunoașterea atelierului de forjă,
-uicifct» despre sculele, dispozitivele
si materialele folosite In lucrările de
fană ; In lecția a doua — cunoștințe
ța deprinderi pentru tăierea metalelor;
lectra a ue:a — despre întindere ți
lăltre : lecna a patra — despre refu-
lare . lecția a c-.acea — despre în-
dc.rea	: r ctiid ; lecția a
sarea — despre găunre ; lecția a
șaptea — despre tratamente termice,
iar lecția a opta — lucrare de con-
trol.	r
Eeie necesar ca in desfășurarea fie-
cărei lecții prefesorii-maiștrl să a-
sigure o permanentă îmbinare a cu-
ncc.ntelor teoretice ale elevilor cu
octniaiea practică a acestora. In a-
cest scop ei trebuie să stabilească
dm hmp ce obiecte vor confecționa
z- elevii și ce cunoștințe teoretice
(de Lrică, chimie etc ) se vor folosi in
decursul lucrului, studiind în pieala-<
cti acele capitole din manualele de
i.z.că, chimie, tehnologie etc. care au
legătură cu lecția Totodată, trebuie
să se folosească pe larg materialul
didactic (planșe, stasuri, scule, mo-
stre etc).
In funcție de obiectul alea pentru
confecționare se stabilesc sculele și
materialele necesare. De exemplu,
După ce va arăta cu ajutorul dese-
nului din lig. 1 care anume părți ale
barei metalice rămîn neschimbate și
care se deformează, profesorul-mai-
etru va trece la prezentarea și de-
scrierea sculelor și dispozitivelor fo-
losite la îndoire (iurca pentru îndoire
pe nicovală, scoaba, matrița-colțar,
placa pentru îndoire).
Se va trece apoi la demonstrarea
procedeului de îndoire a metalelor la
cald. Profesorul-maistru le va arăta
elevilor că cel mai simplu procedeu
de îndoire este cel care se efectuează
la menghină și le va explica cum se
aplică el: se încălzește unul din ca-
pete la o temperatură de circa 800
grade C. și se prinde în menghină cu
ajutorul unui clește ; se prinde capă-
tul neincâlzit și se trage pînă se ob-
, ține îndoirea metalului. In continuare
i se va arăta cum se execută îndoirea
l pe nicovală atunci cînd se folosesc
, furca, matrița etc. Profesorul le va
explica elevilor că placa pentru în-
doire prevăzuta cu mai multe găuri
ți cepuri este cel mal simplu dispozi-
tiv folosit Ia îndoirea metalelor a-
rătîndu le că, atunci cînd se îndoaie
la placă, metalul, care a fost în
prealabil încălzit numai pe porțiunea
unde se va îndoi, se introduce Intre
cepuri. El va stărui asupra faptului
că această metodă de îndoire a me-
După demonstrarea procedeelor de
îndoire, profesorul-maistru le va ară-
ta elevilor cum se îndoaie barele pe
nicovală și profilele. El va trece apoi
la explicarea cauzelor care contri-
buie la apariția defectelor la îndoire
și va arăta cum se pot înlătura a-
cestea.
In timpul explicațiilor, profesorul-
maistru va îmbina cunoștințele de teh-
nologie a forjării cu cele de fizică și
matematică privind dilatarea corpu-
rilor, temperatura, conductibilitatea
termică, unitățile de măsurat cantita-
tea de căldură, stabilirea lungimii
desfășurate a semifabricatului, calcu-
lul volumului la piesele forjate etc.
După explicarea întregului material
al lecției profesorul-maistru va chema
cîțiva elevi să execute îndoirea unei
bare de oțel și va cere grupei să ur-
mărească cum introduc aceștia bara
In foc, cum o încălzesc la tempera-
tura de îndoire și cum o îndoaie la
unghiul necesar, folosind furca pentru
îndoire pe nicovală. Altar elevi li se
va cere să execute îndoirea unui
metal cu ajutorul matriței. Cînd s-a
convins că elevii iu înțeles explica-
țiile date, profesorul-maistru va trece
la exercițiile practice cu toată grupa
Intrucît explicarea lecției noi nu
poate dura mai mult de 30 minute, se
poate trece la întocmirea schiței cîrli-
gului de perete chiar in prima oră a
lecției. Profesorul-maistru va executa
schița pe tablă (fig. 2), iar elevii în
caietul lor de schițe.
100
£
I
■
i
■
|
■
I
I
1
I
ă îndreptăm în după a-
miaza primei zile a a-
•cestui nou an, către
Palatul Republicii, la carnava-
lul pionierilor și școlarilor bucu-
reșteni. Pe arterele Capitalei
respira parcă tinerețea lui 1959.
O citeai întipărită pe fețele ve-
sele ale trecătorilor, în vitrine-
le gătite cu pomi de iarnă fi
măști de Moș Gerilă, în boarea
surprinzător de blajină a aces-
tei prime zile de ianuarie. Mă
întîlnisem cu un profesor care
avea aceeași țintă.
Am intrai împreună în să-
lile imense și elegante ale
Palatului. Aici se lăfăiau o-
dată
lui.
ani
țara
zenla
regele cu
aici
de-a
huzureau
toată suita
i cei care
rindul ne-au jefuit
îngenuncheată. Acum pre-
tor nu mai e decit o a-
mint ir e urîtă care fuge alunga-
tă de riseiele cristaline a zeci
și sute de copii. Locul aghio-
umților încinși cu panglisi tri-
colore, protocolari fi țepeni,
l-au luat școlari zburdalnici și
veseli, fii ai oamenilor muncii
din toate raioanele Bucureștiu-
lai. veniti să partiaipe la o pe-
trecere tinerească.
Trompetiștii in costume de e-
pocă. înșiruiți pe treptele de
marmora, vestesc cu fast des-
chiderea carnavalului. Majestă-
țile lor — copiii — sint pofti-
te la festivitatea veseliei șl,
bineînțeles, „majestățile" nu în-
tîrzie să răspundă invitației.
Costumate — vă închipuiți —
ca ta carnaval: un țăran îm-
brăcat ca prin părțile Gorjului,
un Mozart pe care-l întruchi-
pează o fetiță de IV ani, un
clown cu pantalonii în romburi
bicolore, un Mefisto care mai
mult te face să rîzi decît să te
sperii, un mexican cu sombrero,
un marinar, o fată înveșmînta-
tă ca în Țara Moților... Peste
o mie de elevi, peste o mie de
costume diferite. Luminăție
giorno".
dansează
Două orchestre.

|
■
dacă pentru demonstrarea procedeu-
lui de îndoire la cald se alege pentru
confecționare cîrligul de perete, se
vor asigura din timp următoareb
scule și materiale : nicovală, metru,
ciocan de mină, daltă, clește, baros,
pile ți o bară de oțel cu secțiunea
f patratâ 6 x 6mm ți cu lungimea de
90 mm.
înainte de predarea lecției profeso-
rul-muisia va experimenta el însuși
procedeul, pentru ca munca lui cu e-
le vii să se desfășoare în condiții cit
mai bune, iârâ să intervină nimic ne-
prevăzut
Fiecare lecție trebuie să se sprijine
pe materialul studiat în lecțiile ante-
toate. De pildă. Ia lecția despre In.
dorrea metalelor la cald U »e va ex-
p.-.ca elevilor că. tn timp ce la ope-
talului are avantajul că piesa supu-
să îndoirii nu capătă ondulații sau
colțuri ascuțite.
Profesorul-maistru se va opri și a-
supra faptului că în confecționarea
unor piese este necesara de multe ori
îndoirea în unghi drept (la 90 grade).
Explicîndu-le cum se execută această
operație, el le va atrage atenția că
piesa se subțiază la locul îndoit și
că, pentru a menține secțiunea piesei
în porțiunea îndoită, trebuie folosit
procedeul de îngroșate (refulare) a
porțiunii respective, prin care se ob-
ține un surplus de material în porțiu-
nea de îndoit, ceea ce asigură o sec-
țiune uniformă pe toată lungimea ba-
lei,
■ .JctntitnmHHitniiiiuiiKiiitiiijiiuim
Deși lecția sa terminat, elevii eecțlel serale a școlii medii din MoineșU mai tntîrxl»
înc*. in fața planșei, cerlnd lămuriri suplimentare.
După întocmirea schiței și stabili-
rea procesului tehnologic se va trece
la partea a doua a lecției. Grupa va
fi împărțită în subgrupe de 2 3 elevi.
In timp ce o subgrupă încălzește me-
talul, o altă subgrupă forjează piesa
dată și invers. Este bine să se folo-
sească procesul tehnologic stabilit
de G. G. Kamencikov în „Manualul
forjorului', IDT, 1950, pag. 157. Con-
form acestui proces tehnologic, cîr-
ligul de perete trece prin următoarele
faze și elemente de operații : t) se
încălzește în focul de forje capul ba-
rei ; b) se scoate bara din focul de
forje, se pune pe nicovală, se mă-
soară locul de îndoire, se așează
bara peste marginea nicovalei și, cu
ciocanul de mîna, se îndoaie capătul
ei la 90 grade ; c) se îngroașă capă-
tul îndoit pentru obținerea colțului
drept ; d) se măsoară cu metrul lun-
gimea necesară a cîrligului și se taie
din bară; e) se încălzește la toc pînă
la alb celălalt capăt la barei ; f) se
pune bara pe nicovală, se forjează
capătul încălzit — mai întîb scurt,
apoi la dimensiunile din desen ; g) se
îndreaptă cîrligul pe nicovală, se con-
trolează dacă lungimea piesei for-
jate corespunde desenului.
Pe măsură ce se termină forjarea
cîrligului de perete se trece la pili-
rea suprafețelor, pînă cînd obiectul
capătă forma și dimensiunile prevă-
zute de desen.
Cu zece minute înainte de a se ter-
mina lecția, profesorul-maistru va
cere elevilor să lase lucrul, pentru
a analiza modul cum au decurs exer-
cițiile practice, cum a fost executat
cîrligul de perete. Se vor scoate în
evidență cauzele care au determinat
eventualele greșeli și se vor arăta
consecințele lor.
După această discuție elevii vor
trage Ia o parte cărbunii nearși din
vatra forjei și vor stinge flacăra, vor
strînge sculele, dispozitivele și pie-
sele prelucrate, pe care le vor așeza
tn rafturi sau stelaje.	।
Îndrumările date mai sus sint, bine-
înțeles, rientative, ele constituind
doar indicații cu privire la organi-
zarea șl desfășurarea lecției. Pe baza
unei pregătiri temeinice, folosind ex-
periența dobîndită de ei în munca de
zi cu zi, piofesorii-maiștri pot obține
rezultate deosebit de pozitive în înar-
marea elevilor cu cunoștințe și de.
prinderi temeinice în legătură cu te-
ma .Prelucrarea metalelor la cald\
(fără
„a
Se

i
TEODOR GH. MUCICA
leagă cunoștințe,
ironie /). Se
se discută
despre profesorul de naturale,
despre tabla înmulțirii și des-
pre examenul de maturitate.
Maestrul de ceremonii este
Moș Ger Hă.
La programul artistic își daa
contribuția actori și elevi. O
șco'ăriță îmbujorată încearcă să
concureze în materie teatrală,
printr-o recitare, momentul ve-
sel al lui Nae Roman și Bimbo
Mărculescu. Urmează un număr
de prestidigitație și parodia u-
nul meci de box. In continuare
se produce cercul de balet de
la Palatul pionierilor. Apoi...
programul e bogat, numerele
var'ate și multe. N-ai putea
spune care din ele este mai a-
tractiv ‘Și mai frumos. Fiecare
moment al carnavalului a fost
pregătit ci minuțiozitate de un
întreg „comitet de organizare"
tn care au fost antrenați nume-
roși pedagogi.
Deși este vacanță. învățătorii
și profesorii nu s-au despărțit
de elevii lor_ Aproape de la fie-
care școală' care și-a trimis re-
prezentanții la acest carnaval
a venii și cite un pedagog. Fe-
lul cum petrec copiii îi intere-
sează, așa cum îi interesează
tot ceea ce e legat de viața e-
levilor lor. Au repetat îndelung
cu școlarii numerele pe care a-
ceștia le prezintă
scenă, iar emoția
acum pe
recitatorului
cu pantaloni scurți este și emo-
ția lor.
Cînd carnavalul a luat sfîr-
fit, l-am reinttlnit pe profesorul
Cu care venisem. Era înconju-
rat de un grup de elevi exu-
beranți și gălăgioși. 11 năpădi-
seră cu o sumă
Subiectul era din
tortei.
— Pe cine voia
peze elevul acela
de întrebări,
domeniul...
să întruchi-
cu coif și cu
pantalonii albaștri ?
— Numai boierii purtau
noi mantii aiit de lungi ?
— în ce epocă se purtau
me cu carîmbii răsfrinți ?
la
cis-.
Din
întrebările se (in lanț.
cînd în cînd trebuie să răspun-
dă și elevii. Dar discuția e li-
beră și nu se pun note. Zîm-
besc, gîndindu-mă că profeso-
rul n a scăpat nici acum prile-
jul să facă o lecție. De data
asta, însă, o lecție ca în— va-
canță.
O. BUZESCU

|
I

Inițiative bune
Cabinetul regional de partid Pitești «e ocupă cu toată
stăruința de nivelul pregătirii de specialitate a pro-
fesorilor care predau economia politică in școlile
medii.
De mare preț este ajutorul pe care-1 primesc cadrele di-
dactice pentru buna desfășurare a activității cercului lor
pedagogic. In zilele cind au loc ședințele cercului, la care
sînt prezenți toți pedagogii din regiune, se organizează, cu
sprijinul cabinetului de partid, activități variate și deosebit
de folositoare. Așa sînt, bunăoară, consultațiile. La ședința
cercului pedagogic din luna noiembrie 1958, tovarășul
Heinrich Bir, directorul adjunct al cabinetului regional de
jJartid, a dat, de pildă, o consultație pe tema «Capitalismul
monopolist de stat', care a fost de un real folos profesori-
lor in predarea cunoștințelor prevăzute In programa de în-
vățămînt la eapitolul „Capitalismul monopolist".
La sflrșitul fiecărei consultații se indică și bibliografia ne
casară aprofundării problemelor. Ea poate fi citită și la
biblioteca aparțintnd cabinetului de partid, căci acesta
pune la dispoziția pedagogilor toate cărțile de caro au
nevoie.
Cu sprijinul cabinetului de partid se organizează — tot In
zilele cind au loc ședințele cercurilor pedagogice — și se-
minării cu profesorii de economie politică, in care sint dez-
bătute probleme de specialitate. Tematica seminariilor și
bibliografia sint anunțate de mai înainte In luna decembrie
1958 a fost programată, de pildă, o discuție despre „As-
pectele actuale ale pauperizării clasei muncitoare din sta-
tele capitaliste".
Există din partea cabinetului de partid și a secției de
Invățămînt și cultură preocuparea ca seminariile și consul-
tațiile să pună pe profesori in curent cu toate noutățile din
domeniul economiei politice.
Articolele publicate in „Secera și ciocanul", organ al
comitetului regional de partid, pe probleme de economie
politică sînt, de asemenea, foarte folositoare celor ce pre-
dau această disciplină in școli.
!n regiunea Pitești, organele de partid au avut în vedere
ca majoritatea profesorilor de economie politică sa ducă și
muncă de propagandiști în cercurile de fnvățămînt politic.
Instruirea periodică a propagandiștilor de către organele
de partid vine astfel nu numai In ajutorul propagandistului,
dar și în ajutorai profesorului de economie politică.
Pentru a cunoaște mal bine problemele pe care le ridică
predarea acestui obiect de Invățămînt în școlile medii, ac-
tiviștii cabinetului regional de partid au fost îndrumați să
iacă și asistenje la lecții. Observațiile acestora la orele de
curs au constituit temeiul după care cabinetul de partid
și-a stabilit planul de activitate pentru sprijinirea secției de
invățămînt și cultură în pregătirea profesorilor de economie
politică. De altfel, trebuie menționat că In toate acțiunile pe
care le întreprinde in această direcție, cabinetul regional de
partid antrenează și secția de invățămînt și cultură, la fel
de interesată in a asigura lecțiilor de economie politică un
conținut ctt mai înalt.
Consfătuirile de producție
în atenția comitetului sindical
,omitetul sindical de le
’BC școala de meserii „Galvani
^^Tei" din Capitală și-a dtș-
tigat pe merit stima și aprecierea
colectivului didactic, tehnic și
administrativ al școlii. Avînd tn
componența sa profesori-ingineri,
maiștri-instructori și lucrători dm
aparatul tehnic administrativ, co-
mitetul rezolvă cu competență
multiplele probleme legate de îm-
bunătățirea metodelor de predare,
de organizarea și desfășurarea
activității profesionale a oadreloț
didactice, de îmbunătățirea pregă'
tivii teoretice și practice a uce4
micilor.
Faptul că numeroase ateJiera
de strungărie, tinichlgerie, rad io r
fonie, iăcătușărie, sudură, forje
etc. ale școlii de meserii „Gal*
vani-Tei* organizate pe princi-
piul unităților productive, au
realizat în enui 1958 o producție
de pe urma căreia s-au acoperit
cheltuielile de întreținere a șco-
lii se datorește tn mare măsură
și contribuției comitetului sindi-
cal, care a știut să antreneze șl
să stimuleze inițiativa creatoare
a întregului colectiv pentru rei
zoi va rea sarcinilor de producție.
Printre multiplele activități or-
ganizate de către comitetul sin-
dical. un loc important îl ocupă
consfătuirile de producție, a că-
ror eficacitate s-a făcut mult sim-
țită tn munca întregului colectiv.
Consfătuirile de producție se des-
fășoară lunar tn cadrul grupelor
sindicale și trimestrial cu Între-
gul colectiv din școală. Uneori
ele sînt organizate pe profesii,
alteori cu participarea unor seci
ții și sectoare înrudite, a căror
activitate se Influențează reci-
proc. în cedrul lor se dezbat pro-
bleme privind or^inizarei pro-
ducției in atellerele-școală. legă-
tura Mre teorie ti arac'ieă tai
CONSTANTIN POPESCU
bunătățirea procesului tehnologic,
ridicarea productivității muncii
și reducerea prețului de cost.
S-au luat tn discuție, în cadrul
consfătuirilor de producție, și cau-
zele care determină rebuturile
sau calitatea slabă a unor pro-
duse. Tot tn consfătuiri s-au
dezbătut posibilitățile de mărire
a indicilor de utilizare a mașini,
lor tn funcție de pregătirea uce-
nicilor. oa și măsurile oare tre-
buie luate pentru introducerea
tehnicii noi tn etelierele-școală,
pentru popularizarea experienței
înaintate a profesorilor și maiș-
trilor fruntași etc. La toate aces-
te consfătuiri profesorii și maiș-
trii-instructori au făcut propuneri
prețioase care, aplicate în viață,
au dus la îmbunătățirea activită-
ții întregului colectiv.
Iată un exemplu. Secția lăcă-
tușărie primise comanda dea exe-
cuta un mare număr de dulapuri
metalice. Cu toate că întregul
colectiv de maiștri-instructori.
profesori șl ucenici depunea e-
forturi serioase, nu se reușea să
se depășească ritmul de 10 dula.
puri pe lună. Comitetul sindical
a luat atunci inițiativa de a or-
ganiza o consfătuire de produc-
ție, care să discute măsurile ce
trebuie lisate pentru mărire» pro-
ducției șl productivității muncii.
Anaiizînd felul cum s-a desfășu-
rat munca. participantii la cons-
fătuire au ajuns la concluzia că
ritmul lent de execuție a dulapu-
rilor metalice se datorește difi-
cultății tn timp in» te la numeroși
sele operații necesare confecțio-
nării ușilor. Pentru eliminarea ■<
cestor greutăți, rnaiștril-inslruc-
tori Stelan Alexandru și Vaslla
Boțea ai propus să se Moceas.
că un dispozitiv de tractoare A-
cesta a dus la creștere simți-
toare a producției. re-a^zada-M
Măsuri
bine venite
La Borșa, în raionul
Vifeu, a acut loc o con-
efttuire da producție a
mewifrrilor de sindicat din
școlile comunei In cadrrd
ai mnăfătorii fi profesorii
eu hett o serie de mături
bine tțenite.
De exemplu, m scopul
de a ridic* nioelul predă-
rii ia materide de bază,
participante Io comfătuire
au hotârit organizarea u-
nui ciclu de lecții deochi-
te la limba romirmi fi
matematică pentru b*od-
țătorii datelor a fV-a fin
comună eint 11 asemenea
dare), ea fi pentru profe-
sorii care predau aceaba
obiecte la datele a V-a.
Tot oa urmare a hotă-
rfrilor luate in consfătuirea
de producție, cele 45 de
cadre didactice din oo-
mună vor putea audia fet-
nor referate pe teme pro-
fesionale, Iar părinții ele-
vilor vor asculta conferirea
ținute de pedagogi in le*
gături cu diferite proble-
me educative.
Cenaclul literar, oa fi
echipa de teatru, create
tot prin hotirirea luată in
consfătuire, vor contribui
la ridicarea nivelului cul-
tural al oamenilor muncii
din comună fi vor atrage
in activități artistice crea-
toare nu numai cadre di-
dactice, dar fi țărani mun-
citori.
Măsurile luate tn con-
sfătuirile de producție a-
jută direct la buna desfă-
șurare a muncii didactice
fi culturale.
să se efectueze Intr-o lună 40 de
dulapuri tn loc de 10, cîte se rea.
lizau înainte.
Propuneri valoroase au făout
la consfătuirile de producție șl
lucrătorii Gheorghe Ilie, Ene Tă-
ria se și Lazăr Ionel. Pe bana
propunerilor lor s-a realizat, ou
sprijinul ucenicilor, un dispozia
tiv oare asigură o creștere de
500% a producției la rectificarea
hatiurilor pentru strunguri. De
asemenea, tn cadrul consfătuiri-
lor de producție s-au făcut proa
puneri privind stabilirea judi-
cioasă a normelor de lucru pen-
tru ucenici, pentru crearea unul
post utemtst de control etc.
Comitetul sindical, tn frunte
cu maistrul Nioolae Păcuveț. pre-
ședintele comitetului, s-a îngri-
jit tn permanență oa toate pro-
punerile Juste făcute tn oadrul
consfătuirilor de producție ei fie
aplicate tn viață. La sflrșitul
fiecărei consfătuiri se Iau hotă-
rtci. se fixează termene concre-
te, se stabilesc persoanele oare
răspund de aplicarea tn viață ■
sarcinilor trasate. A devenit o
regulă obligatorie oa. ie fiecare
consfătuire de producție, aduna-
rea să fie Informată asupra felu-
lui in oare s-eu aplicat botărtrile
adoptate la ședința anterioară.
Aceasta a făcut să crească mult
importanta consfătuirilor și in-
teresul cu oare ele sint privite.
Organizate cu grijă, cu simț
de răspundere, consfătuirile de
producție de la școala de mesei
rij „Gelvani-Tei' contribuie tn
mare măsură la îmbunătățirea
muncii Io școală dezvdttnd ini-
țiativa creatoare a profesorilor,
maiștrilor șl ucenicilor tn lupta
peartira realtaarea sarcinilor ce le
vevio.
L MOSCU
De ia Ministerul
Invățămîntului
și Culturii '
Lecții tio
de educație fizică
Pentru a veni in ajutorul în-
vățăturilor care predau educalia
fizică în clasele I—IV, Ministe-
rul invătămintului și Culturii
elaborează, incepând cu trimestrul
11, lecții tip care vor Ii aplicate
efe către învățători pe perioade
3e 2 săptămini. Publicăm mai
jos lecțiile tip pentru clasele
1—11 și UI—IV, pe perioa-
da 12—24 ianuarie 1959.
CLASELE 1—II
Tema: învățarea poziției de
„drepți* și săritura de pe loc in
lungime.
Durala ' 30 minute-
I.	Exercițiul I. — învățarea
poziției „drepți* și repaus.
Din poziția șezînd Tn bancă se
vor executa 4—6 ridicări in pi-
cioare. în afara băncii. în pozi-
ziție corectă de „drepți*. Reve-
nire în poziția șezînd în bancă.
Exercițiul 2. — Din poziția
șezînd tn bancă se vor executa
3—4 deplasări In diferite direc-
ții și revenire.
Exercițiul 3. — Șezînd in ban-
că. palmele pe pupitru. întinde-
rea brațelor sus. Răsucirea pal-
melor în afară și înăuntru de
4—6 ori. Cobori re a brațelor. (Se
execută de 4—6 ori).
Exercițiul 4. — Șezînd la ca-
pătul băncii cu genunchii ia
afară. Aplecarea trunchiului îna-
inte, fruntea la genunchi. în-
dreptarea trunchiului- (Se execu-
tă de 4—6 ori).
Exercițiul 5. — între rindurile
de bănci, din poziția «tind cu
miinile pe șold, se execută 14-16
sărituri ca mingea.
II.	— între rindurile de bănci
se vor tnscrie pe sol 3—4 cercuri
cu diametrul de circa 30—40
cm. Distanța dintre cercuri va îi
de 40—50 cm.
a)	Rînd pe rînd fiecare copil
va executa săritura cu ambele
picioare, sărind dintr-un cerc în-
tr-altul. (Se repetă exercițiul de
2—4 ori).
b)	Se va mfai distanța dintre
cercuri (60—70 cm,). Se va re-
peta săritura de 2 ori. rtnd pe
rînd.
c)	Cu același exercițiu se va
organiza întrecere pe rtnduri. Cei
care execută mai corect, ordo-
nat și repede, cîștigă jocul.
III.	Stind în bancă, bătaia
palmelor de 5—10 ori, numărtnd
tn cor de cîte ori se execută bă-
taia
CLASELE III—IV
Tema : Formarea ținutei corec-
te — săritură tn lungime dm
alergare. Durata: 30 de minute.
L — Exercițiul 1. — Poziția
de „drepți*, repaus. învățarea
raportului. Ridicări și așezări în
bancă.
Exercițiul 2. — întinderea bra-
țelor ta sus cu palmele încleșta-
te, revenire cu ducerea brațelor
întinse pe pupitru (se va executa
din poziția sttnd tn bancă, de
4 6 ori).
Exercițiul 3. — Sttnd între
bănci. Mers pe loc cu ridicarea
genunchilor ctt mai sus către
piept
Manuale
prezentate
Editura de stat didactică șf
pedagogică anunță că, tn urma
analizei manualelor de trigono-
metrie (clasa a X-a — secția
umanistă), limba romtnă (clasa
a Vll-a) și limba rusă (clasa a
• V-a) prezentate la concurs
pentru «nul școlar 19690 960,
s-au stabilit următoarele rezul-
tate: Profesorii Popescu Gheor-
ghe și Schuster Alfred din Lu-
Exercițiul 4. — Șezînd in ban-
că, cu genunchii in atara băncii.
Ridicarea genunchilor cu vinu-
rile picioarelor ahngind banca,
fruntea la genunchi. (Se va exe-
cuta de 5—6 ori).
Exercițiul 5 — Stind Patru
sărituri pe loc cu bătaie din pal
me, patru suntun fără bătaie-
Se va executa de patru ori.
II.	— Jocul „Cursa pe nu-
mere”.
a)	Copiii sint așezați în bănci
cîte doi. Cei din băncile I poar-
tă numărul 1, cei din băncile II
poartă numărul 2 etc. La fluiera,
profesorului toți copiii din banca
I aleargă pînă la peretele dm
față, atinmndu-l,’ apoi pînă la
peretele din spate, atinglndu l si
revin după aceasta la locul lor în
bancă. Cel ce a ajuns prunul
primește un punct, care se adună
la punctele obținute de șirul dm
care face parte. Se continuă pînă
joacă toate numerele.
b)	Se trag două linii cu creta
în fața băncilor. Distanța Intre
ele este de 1 m. Se execută ace-
lași joc ca la punctul a, cu dife-
rența că elevii vor trebui să sa-
ră din alergare peste aceste 2 li-
nii. Se va considera greșeală
călcarea de către elevi a uneia
din cele 2 linii.
c)	In lecțiile din săptămina
• doua se poate complica jocul
certndu-se copiilor să poarte în
miinî un obiect, de preferință
mai greu.
111.	Copiii merg în șiruri sau
în cerc pe lingă pereții cfasei-
La comenzi neprevăzute iau po-
ziția de drepți și repaus. Mers cu
clntec.
Controlul
medico-sportiv
al elevilor
Ministerul Invățămîntului și
Culturii, în colaborare cu Mi-
nisterul Sănătății și Prevederi-
lor Sociale, a elaborat instruc-
țiuni cu privire la sarcinile me-
dicului școlar în controlul me-
dico-sportiv al elevilor ți în a-
sigurarea asistenței medicale la
competițiile sportive școlare. In
instrucțiuni se arată că medicul
școlar va efectua controlul me-
dico-sportiv al elevilor și va ur-
mări dezvoltarea fizică a aces-
tora în colaborare cu profesorii
de educație fizică. De asemenea,
el va efectua controlul medical
al aspiranților F.G.M.A. și
G.M.A. din școli și al elevilor
ce participă Ia competiții spor-
tive de masă.
In co privește controlul medi-
co-sportiv inițial și periodic al
elevilor înscriși în colectivele
sportive școlare sau sindicale,
acesta va fi efectuat de către
serviciul medical pentru cultu-
ră fizică de la policlinicile ra-
ionale (orășenești) sau de către
medicul școlar, dacă nu există
un astfel de serviciu în locali-
tate.
In același timp, medicul șco-
lar, ta colaborare cu SANEPID-
ul, va controla periodic starea
igienico-sanitară a bazelor spor-
tive școlare și va participa la
asigurarea asistenței medicale Ia
competițiile școlare.
la concurs
goj au primit premiul III pentra
manualul de trigonometrie (cla-
sa a X-a — secția umanistă).
Profesorii Beldescu Tratan și
Popescu Maria din București au
primit premiul îl pentru ma-
nualul de limba romînă (clasa
a VII.a). Manualele de limba
rusă (clasa a V-«l prezentate la
concurs nu au îndeplinit condi-
țiunile.
In 1959 vor apărea
...In Editura didactică
și pedagogică vor apărea
în acest an numeroase
cărți noi, printre care :
Lenin despre învăță-
mintul public. Cartea cu-
prinde articole și cuvîn-
tări ale lui V. I. Lenin
care tratează probleme
privind cultura, educația
comunistă și dezvoltarea
Invățămîntului public.
Opere pedagogice alese,
voi. 1. de N. K. Krup-
skaia. Volumul prezintă
cititorilor articole oglin-
dind ideile și experiența
pedagogică a eminentei
pedagoge sovietice N. K-
Krupskaia.
Povestiri, schite și ar-
ticole literare de A. S.
Makarenko. Este traduce-
rea celui de al șaptelea
volum al ediției complete
de „Opere", editată de
Ucipedghiz. Reunind lu-
crări publicate de A. S.
Makarenko in diferite re-
viste, volumul îl înfăți-
șează pe marele pedagog
ca scriitor, publicist și
critic literar.
Istoria pedagogiei de
N. A. Konstantinov, E. N.
Medînski și M. F. Sabae-
va Este o traducere ■
luptat pentru răspindirea
culturii.
Gimnastică ți jocuri
pentru preșcolari (sub re-
dacția Elena Nicolaescu).
Conține jocuri și exerciții
fizice pentru copii in ra-
port cu specificul gru-
pelor cu care se lucrează
în grădinițe. Cartea dă
educatoarelor și indicații
metodice asupra modului
cum toate acestea pot fi
pregătite și executate cu
copiii.
Educafia fizică la cla-
sele VIII—XI (sub redac-
ția Sofia Dănescu și
Itie IstrateJ. Cuprinde
indicații metodice, ca
și exerciții de gimnas-
tică și jocuri ce se reco-
mandă a fi executate cu
școlarii claselor VIII—XL
Lucrarea, elaborată in
conformitate cu programa
de învățămînt, va fi de
un real ajutor cadre'or
tare predau educația fi-
zică în școlile medii.
0 anchetă
a „Vieții Romînești"
in rîndul cadrelor didactice
<3* evista „Viața romînească1* anunță iniție-
rea unei anchete în rîndul cadrelor di-
dactice ale școlilor medii din întreaga
țară. Ancheta are drept scop înființarea, in ca-
drul sectorului de teorie și critică literară al re-
vistei, a unei rubrici speciale care să răspundă
preocupărilor unei părți a cititorilor săi cei mai
apropiați.
Astfel, participanții la anchetă sînt rugați să
indice, în ordinea importanței, primele cinci
probleme de istorie literară în legătură cu care
socotesc că sînt necesare lămuriri suplimentare
pentru o mai bună predare a capitolelor respec-
tive din istoria literaturii.
Redacția revistei „Viața rominească" se obli-
gă să publice in cursul anului 1959, după cu-
noașterea rezultatelor anchetei, articole; studii
și răspunsuri pe temele indicate, solicitînd în
acest sens colaborarea catedrelor de Istoria li-
teraturii romîne de la Universitățile din Bucu-
rești. lași și Cluj, precum și a altor cercetători
de specialitate.
In vederea realizării obiectivelor acestei an-
chete revista „Viața romînească" roagă cadrele
didactice să-l comunice, pînă la data de 16 fe-
bruarie 1959, lista problemelor, cu precizarea
aspectelor care ie interesează îndeosebi, pe a-
dresa; „Viața rominească", Bulevardul Ana
Ipătescu nr. 15, raionul 1. V. Stalin, București.
O RAMPA SIGURA DE LANSARE,
(desen de W BURLACII)
manualului de Istoria pe-
dagogiei pentru învăță-
mintul superior, apărut la
Moscova în 1956
Studii de psihologie
pedagogică (sub redacția
Al. Roșea și A. Chircev);
Volumul cuprinde tradu-
cerea în limba maghiară,
a unor studii din lucra-
rea cu același titlu, publi-
cată în limba romînă.
Emil (Texte alese} de
J. J. Rousseau. Cartea
face parte din categoria
lucrărilor privitoare la
marii clasici ai pedago-
giei și prezintă cititorilor
opera de bază a ilustru-
lui pedagog francez. Tra-
ducerea și studiul intro-
ductiv despre viața și
concepția pedagogică a
lui J. J. Rousseau sînt
semnate de D. Todoran.
I nvățătorul I. Creangă
de B. Bratu. Cuprinde un
studiu asupra activității
pedagogice a marelui cla-
sic al literaturii noastre,
prezentind activitatea lui
Creangă ca învățător și
ca autor de manuale. Lu-
crarea se adresează pe-
dagogilor și marelui pu-
blic
Eufrosin Poteca de
Const. Papacostea. Va fi
editată cu prilejul împli-
nirii a 100 de ani de la
moartea lui Eufrosin Po-
teca. Lucrarea evocă fi-
gura acestui dascăl care,
alături de Gheorghe La-
zar. Petrache Poenaru și
alții, și-a dat cotribuția
la organizarea învâțămîn-
tului Iu Muntenia și a
A
S. P.
Revista de pedagogie
Piesă deosebit de valoroasă,
noul Dicționar al limbii romîne
moderne nu trebuie să lipsească
din nici o bibliotecă școlară.
LIMBII ROMÎNE MODERNE,
elaborat de Institutul de lingvis-
tică din București &I Academiei
apărut DICȚIONARUL
Un
al
nou dicționar
limbii romîne
R.P.R., sub
universitar
prescurtată
bii romîne
direcția profesorului
D. Macrea. Ediție
a Dicționarului lim-
llterare contempora-
ne (cuprinde un singur volum),
el a fost alcătuit nu prin elimi-
nare de material lexical, ci prin
reducerea numărului citatelor 1-
lustrative, care au rămas doar
în cazul sensurilor rare, figurate
și al cuvintelor fără sens lexical
(prepoziții, conjuncții și inter,
jecții). La alcătuirea noului dic-
ționar s-a ținut seama de obser-
vațiile critice făcute de masele
largi de cititori pe marginea e-
dițieî în patru volume.
Dicționarul cuprinde un bo-
gat material lexical aparținînd
perioadei de la începutul secolu-
lui al XlX-lea și pînă în zilele
noastre Spre deosebire de dic-
ționarul mare, el indică și etimo-
logia cuvintelor cuprinzînd cu
aproape 1.000 de cuvinte mai
mult deeft acesta. Circa 3-000 de
ilustrații la noțiunile concrete
(plante, animale, obiecte) și o
serie de planșe — din care unele
sînt colorate — vin să întregeas-
că conținutul Informativ al lu-
crării
nr. 12/1958
Cu următorul cuprins :
• • • r Școala noastră
In plin progres
Nlcolae Andrei : Orientarea
nouă
școlii
către problemele actuale — pre-
ocupare de seamă a pedagogilor
din regiunea Craiova
Al. Trifu : O problema de educație
estetică
A. Maaolache : Robert Owen, gîndi-
tor înaintat
Al. Cernea î Pregătirea cadrelor di-
dactice din U.R.S.S. în vederea
realizării fnvățămîntului politehnic
Heiica Audiesscu î Dezvcltarea !n*
vățămintului preșcolar în Repu-
blica Cehoslovaca
Tla Mureș ; Unele procedee de edu-
care a dragostei pentru locul natal
la elevii mici prin lectură In afară
de clasă
Radu Bădescu : Probleme _ale predării
matematicilor în învățămîntul teh-
nic superior
A. Chircev : Aspecte ale aprecierii
cunoștințelor la examene
Lucrări pedagogice apărute In
1958.
Tabla de materii pe anul 1958.
.Agrotehnica"
anul
Pentru predarea cunoștințe-
lor agricole In școlile elemen-
tare se recomandă cadrelor di-
dactice consultarea lucrării
AGROTEHNICA, de ing. D.
Dincă și colectiv, Editura Agro-
Silvică de Stat, București,
1957.
Această lucrare dezbate o se-
rie de probleme științifice ți
practice prevăzute In programa
cunoștințelor agricole pentru
clasa a V-a elementară.
Ea prezintă numeroase reali-
zări din gospodăriile agricole
colective ți de stat, precum ți
rezultate ale experimentărilor
făcute la noi in fără ce pot fi
'folosite cu succes de către pro-
fesori pentru ilustrarea lecții-
lor cu exemple concrete.
Prima parte a lucrării —
Pedologia — cuprinde material
documentar pentru predarea te-
melor 1—3 din capitolul 1 al
programei — și anume: forma-
rea solului, însușirile fizice,
chimice ți biologice ale solului,
clasificarea și proprietățile so-
lurilor din R PR. A doua par-
te — Agricultura — cuprinde
material care poate fi folosit
cu bune rezultate in predarea
lecțiilor prevăzute tn capitolul
11, temele 1—6. Astfel, aci se
tratează condițiile vieții plante-
lor agricole, asolamentele, fn-
grășămintele și lucrările solu-
lui. In capitolul XV!1 — Apli-
carea agrotehnicii diferențiate
in R P.R. — profesorii găsesc
indicații concrete pentru adap-
tarea cunoștințelor generale la
condițiile locale tn care se. gă-
sesc școlile respective.
..................................................................................iiiwiiiMînniiiiifiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiii^
PAGINI DE ISTORIE A INVĂȚĂMÎNTULUI (II).
'văzute de VLAMIR). =
EPIGÎR AME
LA VECHII EGIPTENI
Ai scris stil de urit, că nici Champollion nu va fi in stare să descifreze Wero-
Unui inspector școlar :
Am vrea ca anul care a
venit
Să te aducă ți la noi, la
tară,
Iar de va fi acest vis
împlinii,
Să nu stai doar... cit
trenul stă In gară.
Unor salariați de Ia secțiile
de țnvățfimînt șf cultură care
fee abuz de circulări :
Trimitem q caldă urare.
Din inimă, la fiecare:
Spor mult în muncă ți-n
lucrări.
Dar mai puțin in...
circulări.
Școlii. profesionale n-au
primit nici pini acum unele
programe :
Programele de mult
dorite
N au fost, se pare,
întocmite-
Sperăm măcar ca-n anul
nou
Să le trimit ți drept...
cadou.
S.U.A. a râmas cu mult tn
urma U R S.S. tn domeniul ra-
chetelor cosmice :
La noua stea ce răsări
E-o cale-atît de lungă.
Că multă vreme-o trebui
Yankeilor s-ajungă.

C. MITRU
A zecea
planetă
a soarelui
(Urmare din pag 1)
odată, experiența cometei ar-
tificiale a dovedit posibilita-
tea de a crea in jurul cos-
monavei o atmosferă artifi-
cială care va îmbunătăți mult
protecția față de radiațiile e-
xistente în univers. Crearea
rachetei artificiale constituie
un important pas înainte pe
drumul realizării unei nave
cosmice care să se poată îna-
poia pe pămînt ți să inaugu-
reze, totodată, prima călăto-
rie a omului în Cosmos.
Vestea acestei realizări a
avut un deosebit ecou ți tn
rîndul școlarilor. Deși se gă-
sesc în vacanță, elevii ti a-
saltează pe educatorii lor cu
nenumărate întrebări, dornici
de a cunoaște cele mat noi
date asupra zborului planetei
artificiale și, mai ales, asu-
pra posibilităților pe care le
deschide zborul acestei pla-
nete pentru viitoarele călă-
torii interplanetare. Ei în-
cearcă să-și imagineze pla-
netele artificiale-stații pe care
vor poposi rachetele in zbo-
rul lor de la Pămînt spre
Mărie sau mai departe, se
entuziasmează la gîndul pri-
mei călătorii a omului în
Cosmos — călătorie care, du-
pă pronosticurile oameni fr
de știință sovietici, va avea
loc încă înainte de încheierea
olanului de șapte ani.
Realizări uluitoare, pînă nu
de mult de ordinul fantasti-
cului, vin acum să lărgească
sfera cunoașterii lumii, să a-
dauge noi capitole la studiul
mecanicii, astrofizicii, astro-
nomiei etc. Dornici de a sti
cit mai mult, elevii de azi,
constructorii de mii ne ai so-
cialismului. nu numai că vor
să cunoască aceste realizări,
dar urmăresc si perspectivele
mărețe ne care ele le des-
chid. Tocmai de aceea peda-
gogii. indiferent de speciali-
tatea lor, trebuie să tină na-
sul cu ele, să se documenteze
pentru a putea satisface cu-
riozitatea elevilor.
Tînăra planetă artificială
marchează o nouă etapă în
ar oltul cuceririi spațiului cos-
mic. marchează triumful U-
vunii Sovietice și totodată a
întregului lagăr socialist în
cadrul întrecerii pașnice îuire
cele două sisteme sociale.
colhozul
ore-
organi-
învăți-
dii
de
rior.
fesionale, in afara
lor de muncă.
In total, 45*/» din
700.000 de locuitori
lului care au reușit si
zeza munca colectivă a
terilor.
Dezvoltarea luată de
cei
ai
ur-
regiunii autonome
mează in prezent dife-
și 89 institute
invățămint supe-
86 la sută din
invățămintului. In ulti-
mul an au fost înfiin-
țate 1.000 grădinițe de
copii, 1.265 școli ele-
mentare, 1.072 școli me-
In regiunea auto-
’ nomă coreeană lempion,
t situată in provincia Gi-
O grădiniță din Tirana
La a 13-a aniversare a proclamării R. P. Albania
în
de
domeniul
pentru
de com-
con-
cod-'
parație, deoarece ele nu erau in
trecut: invățămintui seral, firi
șco-
iun
de 7 ani.
Există sectoare din
invățămintului albanez
care nu avem termeni
cifre arată că colhozurile de
. lari reprezintă o realizare
portantă.
Dar esența problemei nu
stă numai în rentabilitatea
brigăzi pomicole :
— S-ar putea crede că
colhoz există numai ferma
Redacția sl administrația s București. Piața Scinteii nr. 1, Telefon 17 60.10. Tiparul: Combinatul Poligrafie Casa Sctnteil „I. V. Stetln'* București. Scinteii,
Abonamentele la .Gazeta ifivă|*mintolui“ se fac la toate oficiile poștale, prin factorii poștali șl dlfuzoril voluntari din întreprinderi și Institut!»
Abonamente: I an — 1250 lei; 6 luni — 6.25 lei: 3 luni — 3,12 lei.

3n Țara Vulturilor, așa cum
este numită in legende Alba,
nia, poporul sărbătorește zi-
lele acestea a dată memorabilă
din istoria sa — ziua proclamă-
rii Republicii Populare Albania.
La II ianuarie 1946, la un an
după eliberarea țării de sub o-
cupația fascistă, reprezentanții
maselor muncitoare convocați in
Adunarea Constituanta a Alba-
niei au consfințit victori* luptei
eroice a poporului albanez îm-
potriva cotropitorilor străini și
asupritorilor feudali autohtone
Cițtigindu și deplina libertate,
Republica Populară Albania a
pășit cu pași gigantici la con-
struirea socialismului. An de an
au fost obținute succese in toate
domeniile economiei și culturii.
Albania de astăzi nu mai amin-
tește cu nimic de țara inapo.ată
și asuprită de pe timpul regimu-
lui despotic al ex-regelui Ahmet
Zogu.
.In timpul fostului rege Zogu
ar fi trebuit nu mai puțin de
160 de ani pentru a se deschide
numărul de școli pe care regimul
democrat-popular le-a deschis in
14 ani" — scria de curind
ziarul „Zeri i Popullit", organ al
Partidului Muncii d.n Albania.
Cifrele cuprinse in statistici sint
elocvente. Ele ne vorbesc cu pri-
sosință despre uriașul avint care
1 a luat astăzi învățământul. In
Albania de pe timpul lui Zogu,
85 la sută din populație era
analfabetă. In Republica Popu-
lară Albania încă din 1955 anal-
fabetismul in rindul persoanelor
pină la 40 de ani a fost com-
plet lichidat.
In 1938, sub regimul odios al
lui Zogu, numărul școlilor pri-
mare și secundare era de 631,
iar numărul elevilor din aceste
școli de abia atingea cifra de
50.000. încă din primele zile ale
regimului democrat-popular în-
vățămintul de 4 ani a devenit
general, obligatoriu și gratuit.
Invățămintui de toate gri/cle
s-a extins uimitor. Există astăzi
2.728 de școli în care studiază
aproximativ 270.000 de elevi,
înainte, in școlile albaneze pre-
dau 600 de cadre didactice. As-
tăzi, numărul lor depășește
9.000. Pe timpul lui Zogu nu se
acordau decit 200 de burse pe
an Anul acesta, 31,4 la sută
din elevii școlilor secundare și
83 la sută din studenți sint bur-
sieri de stat.
Oamenii școlii din R.P. Alba-
nia duc în prezent o muncă in-
tensă pentru dezvoltarea învăță-
mintului. Se insistă îndeosebi
asupra extinderii invățămintului
de 7 ani astfel ca la sfirșitui ce-
lui de-al treilea cincinal (1965)
75 la sută din absolvenții clasei
a patra să fie cuprinși in școlile
frecvență ți învățământul supe-
rior. In anul școlar trecut, bună-
oară, peste 20.000 de muncitori
și țărani au urmat cursurile se-
rale in cadrul școlilor elemen-
tare și medii.
Succesele însemnate obținute
pină acum in invățămintui al-
banez și atenția deosebită pe
care o acordă partidul și statul
problemelor școlii dau un pu-
ternic imbold in muncă învăță-
torilor și profesorilor din R.P.
Albania.
Ei răspund cu însuflețire
sarcinii mărețe care te stă in
față, de a pregăti tinăra genera-
ție de constructori ai Albaniei
socialiste.
La Institutul pedagogic ,,M. V. Lomonosov* din Arhanghelsk, studenții pun la punct
dispozitivele optice, în vederea observării sateliților artificiali.
Am vizitat școala medie din
Korjeuț într-o după-amia-
ză. Școlarii se împrăștia-
seră pe la casele lor și numai
dintr-o singură cameră, pe a
cărei ușă atîrna o tăbliță cu
inscripția „Colhozul „Cravata
Roșie", se auzeau voci discutînd
cu însuflețire. Se ținea ședința
conducerii colhozului, se discu-
ta planul de muncă pe perioada
viitoare.
— N-avem timp de așteptat,
spunea Lida Mihailiuk, șefa unei
brigăzi de timp. Trebuie să-i pu-
nem pe toți în mișcare. Con-
strucția fermei de porci trebuie
terminată mai repede. Iarna bate
la ușă, unde vom adăposti
porcii ?
Ea fu întreruptă de șeful unei
porci. Dar livada ? Nu s-au să-
pat încă pomii în jurul tulpinei.
Or aceasta este absolut necesar
pentru ca iepurii să nu-i roadă.
— Asta nu e mare lucru. Vom
ieși cu toții la muncă voluntară
și vom săpa și acoperi toți
pomii. Cu construcția e mai
greu. Nu se poate termina In-
tr-a singură zi.
Președintele colhozului, Sașa
Andronnik, elev tn clasa IX-a
ascultă cu atenție propunerile și
schiță un grafic de muncă.
A doua zi copiii se îngrămă-
diră în fața tabelei de anunțuri
și discutară graficul.
— Noi putem veni la muncă
voluntară dacă nu sîntera încă
colhoznici ? — îl întrebară pe
președinta cîțtva elevi din clas*
IV-a.
— Veniți, încuviință Saș*.
Se va găsi și pentru voi de ta-
cru. Veți ajuta la acoperirea po-
milor.
...Colhozul de școlari „Cravata
Roșie” a fost organizat acum uâ
an. La Început el număra 93 de
elevi. Mai tirziu toți eleni din
clasele V—X s-au înscris tn
collioz. In prezent colhozul dis-
pune de 100 hectare de pămînt,
o livadă, o fermă de porci, o
crescătorie de iepuri de casă.
Pînă la începerea lucrărilor de
primăvară elevii au muncit mai
ales în ferme sau au pregătit
semințele în vederea însămînță-
rilor. Vara, toți tinerii colhoznici
au petrecut-o într-o tabără de
producție și recreație. Ei mun-
ceau 4—5 ore în colhoz, iar re»-'
tul timpului se odihneau, făceai
sport, excursii.
Toamna, ei au strîns o recop
tă frumoasă : cîte 23.2 chintale
de floarea soarelui, cîte 43 chin-
tale de porumb, 180 chintale de
sfeclă de zahăr la hectar. După
ca au vărsat fondul de semințe,
restul recoltei l-au predat ,,ccă-
hozului mare” la prețurile fixate
de stat.
Pentru toată producția preda-
tă, colhozul școlarilor a obținut
100.000 de ruble.
Potrivit statutului colhozului,
adoptat la primul congres al ti-
nerilor colhoznici din raionul
Lipkani, din această sumă,
35.000 ruble s-au repartizat șco-
larilor pentru zilele-muncă pres-
tate ; 10.000 de ruble s-au alo-
cat pentru fondul de învățămînt
general, fondul cultural și alte
nevoi. Elevii au hotărît să cum-
pere instrumente pentru o ocJ
chestră de coarde și să organi-
zeze cîteva excursii cu un iti-
nerar mai lung. Restul de
55.000 ruble îl formează fondul
indivizibil al colhozului. Cu
aceste mijloace se vor ridi-
ca construcții și s# vor achizi-
ționa mașini agricole.
Copiii sînt, pe bună dreptate,
mîndri de succesele realizate. Și
părinții se mîndreec cu Faptei*
copiilor lor.
Deosebit de mulțumit este Fe-
dor Panteleevici Tîșkuî, preșe-
dintele „colhozului mare*:
— Mi s-a reproșat că dau pi-
mint. vite, mașini, pe mina co-
piilor. Mi se spunea : vor stric*
totul, timpurile se vor îraburu-
ieni, iar vitele vor pieri. Eu cău-
tam să-i conving că nu vor
pieri. Totuși, pentru orice even-
tualitate, am dat copiilor vitele
cele mai slabe. Dar copiii —
bravo lor — nu s-au făcut de
rîs.
In raionul Lipkani există încă
19 colhozuri de școlari care gru-
pează elevii din clasele V—X.
Tuturor li s-au repartizat loturi
de 20—100 hectare,' livezi, vii,-
ferme zootehnice. Anul trecut ve-
niturile lor s-au cifrat la apro-
ximativ 1.000.000 ruble. Aceste
hozuriioc de școlari. Munca for
este in așa fel organizată îodt
școlarii se familiarizează ia mod
practic cu toate felurile de
munci agricole. Munca elevilor
este coordonată cu programele
de Invățămint. De pildă, dacă
elevii din dasa V-a studiază
tema „Pregătirea semințelor ta
vederea insămințartlor , tot lor
Ii se Încredințează această mun-
că în colhoz. Cînd vor ajunge în
clasa a IX-a ei vor poseda deja
deprinderi practice în toate fe-
lurile de munci agricole. Elevii
își însușesc meserii, capătă’ de-
prinderi organizatorice.
Munca în colhozuri are și o
mare însemnătate educativă. In
școlile din raionul Lipkani exis-
tă colective de elevi bine suda-
te. Țelul comun, munca în co-
mun, viața în taberele de pro-
ducție și recreație unesc strins
colectivul de copii. Școlarii sint
educați în spiritul unei atitudini
creatoare față de muncă.
Activitatea colhozurilor de șco-
lari este condusă de consiliile
pedagogice ale școlilor. Foarte
important este faptul că școlile
din raion nu acționează în mod
izolat. Țelurile și sarcinile col-
hozurilor de școlari, organizarea
muncii în aceste colhozuri,
structura colhozurilor, formele
autoconducerii de către copii,
împărțirea judicioasă a ve-
niturilor — toate aceste proble-
me sint studiate și discutate în
comun de toate școlile. Un mare
merit în această privință revine
comitetului raional de partid,
secției de învățămînt public și
comitetului raional al Comsomo-
rii* de școlari se datorează îa
mare măsură grijii pe care o
manifestă zilnic colhozurile
mari.
Colhozurile școlarilor '-din ra-
ionul Lipkani, R. S. S. Moldo-
venească, și-au dovedit dreptul
la existență. Experiența tor tre-
xește pe bună dreptate, un viu
Interes.
F. CEBOTAR
colaborator științific
R. P. Chineză

rin din China de Nord-
Est, s-a creat un sistem
de invățămint complet,
de la grădinițe pentru
copii pînă la universi-
tăți. In decurs de 6 ani
această regiune autono-
mă a obținut însemnate
succese in domeniul
copiii de vîrstă preșco-
lară frecventează grădi-
nițele de copii. La o
sută de locuitori revin
19 elevi la școli elemen-
tare, 9 la școli medii
și cite un student. Nu-
meroși muncitori și ță-
rani urmează cursurile
invătămintului elemen-
tar sau școli medii pro-
rîte forme de învăță-