Proletari din toate țările, uniți-v&lt
Organ al Ministerului învățămintuiui și Cuhtrii și ai Ccmitetilui Central al Sindicalului Muncitorilor dm Invățămint și Culturi
Anul X, Nr. 499
Miercuri 31 Decembrie 1958
8 pagini 25 bani
Pentru extinderea
* in vă|â mîntu lui
si îmbunătățirea
taxei sale materiale
Documentele plenarei C- C. al P.M.R. din
26—28 noiembrie a.c. constituie un bogat
program de activitate pentru întregul
nostru popor muncitor.
Plenara aduce în atenția noastră, a muncito-
rilor din învățămînt, problemele fundamentale
ale școlii, legate de realizarea planului de dezvol-
tare a economiei naționale în 1959. în perspec-
tivă dezvăluie cerințele mereu crescînde față de
școală, exigențele tot mai ridicate în ce privește
pregătirea cadrelor cu înaltă calificare, a tehni-
cienilor Si muncitorilor care duc la îndeplinire
aceste planuri.
Directivele recentei plenare a C.C. al P.M.R.
pun în fața șoolii noastre de toate gradele sar-
cini importante în ce privește calitatea pregă-
tirii elevilor, legarea școlii de viață, de producție,
îmbunătățirea procesului de instruire și educare
a tinerilor, stimularea spiritului de cercetare și
inițiativă-
Măsurile luate în ultimul timp pe linia gene-
ralizării invățămintului de 7 ani — devenit învă-
țămîntul nostru de masă — și a dezvoltării șco-
lilor agricole și de meserii sînt menite să con-
tribuie tocmai la o mai strinsă apropiere între
jcnlă Și producție.
Subliniind importanța șoolii pentru pregătirea
cadrelor necesare dezvoltării economiei națio-
nale, în expunerea tovarășului Gh. Gheorghiu-Dej
la plenara C.C. al P.M.R. din 26—28 noiembrie
se arată că. „în vederea extinderii invățămintului
și a îmbunătățirii bazei sole materiale, se va pune
un accent mai mare pe construcția de școli Ia
orașe și sale". Pornind de la această directivă,
anul care urmează trebuie să însemneze un pas
mai departe pe calea dezvoltării Invățămintului
nostru, și îndeosebi a invățămintului de 7 ani.
Cuprinderea în anul acesta în clasa a V-a a
pesta 85 la sută din absolventii clasei a IV-a,
dublată de grija partidului și guvernului pentru
dezvoltarea continuă a învățămîntului, a bazei
sale materiale, creează posibilitatea ca în urmă-
torii ani invățămintul de 7 ani să devină general
si obligatoriu. Pentru îndeplinirea sarcinii trasate
de Congresul al II-lea al P.M.R. în ce privește
generalizarea învățămîntului de 7 ani, se impune
ca în viitorul an școlar să fie cuprinși în clasa
a V-a absolut toți absolvenții clasei a IV-a din lo-
calitățile care au școli de 7 ani, să ia ființă noi
școli de 7 ani acolo unde există populație școlară
și să fie cuprinși în clasa a V-a un număr cît
mai mare de copii din celelalte localități, prin
dezvoltarea internatelor, printr-o mai justă distri-
buire a burselor, prin organizarea de gazde co-
mune, prin organizarea transportului elevilor etc.
Școala pedagogică din Blaj, care a primit acum numele Iui Gheorghe Șincai
Urează cititorilor săi
mulți
ani
In proiectul planului de stat sînt prevăzute noi
măsuri pentru dezvoltarea sectorului socialist al
agriculturii Și sporirea producției agricole. Ca ur-
mare, școlile agricole trebuie să se dezvolte mai
mult pentru ca, într-adevăr, invățămintul agricol
să ia un caracter de masă și să poată contribui
din plin la ridicarea nivelului muncii în agri-
cultură. Este, de asemenea, necesar să ia ființă
noi tipuri de școli și în special școli de gospo-
dărie, pentru a da tineretului o pregătire cît mai
apropiată de cerințele vieții.
Documentele plenarei C.C. al P.M.R. pun în
fa‘a școlii medii de cultură generală, care a că.
pătat o largă dezvoltare, importanta sarcină de
a asigura elevilor o pregătire cît mai temeinică
și mai legată de viață pentru ca absolvenții ei,
intrind în producție, să poată deveni în curind
muncitori și tehnicieni cu o înaltă calificare și cu
un larg orizont cultural.
Unii absolvenți vor intra în producție chiar
în acest an, fiind chemati astfel să contribuie
direct la traducerea în viată a sarcinilor prevăzute
în proiectul planului de stat pe 1959. Pentru
aceasta se impune ca încă de pe acum să se
realizeze un pas mai departe în pregătirea lor
pentru o activitate direct productivă.
Dezvoltarea pe mai departe a industriei și
agriculturii, cere școlii să acorde o atenție
deosebită predării chimiei, fizicii, matematicii,
științelor naturale, cunoștințelor agricole, desenu-
lui tehnic și economiei politice, să utilizeze ma-
terial didactic cît mai perfecționat Și să desfă-
șoare lucrările practice cu unelte și mașini cît
mai apropiate de cele folosite în producție. De
acest lucru trebuie să se țină scamă și în școlile
profesionale și tehnice ai căror elevi trebuie să
fie obișnuiți cu mînuirea utilajului modern și cu
aplicarea metodelor înaintate de muncă, spre a
putea face față cu succes activității în producție.
îndeplinirea acestor sarcini depinde în mare
măsură de dezvoltarea bazei materiale a învăță-
mântului de tonte gradele.
Este Știut că, deși statul nostru a făcut efor-
turi însemnate și a obținut multe realizări în
această privință, baza materială a învățămîntului
nu s-a dezvoltat în ritmul creșterii numărului de
școli și de elevi. Decurge din documentele ple-
narei necesitatea de a se pune un accent mai
mare pe construcția de școli la orașe și la sate.
Prin planul pe 1959 s-au alocat pentru construcții
școlare de trei ori mai multe fonduri decît în
anul 1953, precum si o importantă cantitate de
materiale, cheie (tablă galvanizată, ciment, fier-
beton). Cu aceste fonduri trebuie să construim
însă cît mai multe școli, și aceasta na se poate
face decît ieftinind construcțiile școlare si folo-
sind cu chibzuință sumele alocate. In acest scop,
este necesar să se îmbunătățească proiectele tip,
ANGHEL MANOLACHE
director general adjunct
tn Ministerul învățămîntului șl Culturii
(Continuare in pag. 6)
gxistă fapte și evenimente
care rămin încrustate pen-
tru totdeauna în istoria
vieții unui popor. Este o datorie
patriotică de a le reaminti gene-
rației mai tinere.
Acum 200 de ani din toate
părțile Ardealului, din Oaș și din
Banat, din Apuseni și clin Nă-
suud, in căruțe sau pe jos, cu
trăistuță în spinaie, au pornit
spre Blaj aceia care aveau sj
alcătuiască prima promoție de
dascăli pentru școlile primare 10-
mînsșii din Ardeal. Școala de
ubște — așa cum se numea școala
pe atunci — cuprindea pentru în-
ceput 17 a de învățăcei de toate
viralele. Cu douăzeci de ani mai
tirziu, școala de obște luă denu-
mirea de școală normală.
In cele două veacuri de exis-
tență, de pe băncile celei mai
vecai școli pedagogice rominești
au ieșit nenumârați învățători
care au plecat sâ duca lumina
culturii în cele mai îndepărtate
sate din Ardeal și chiar dincolo
de Carpați, în țările rominești.
in 1819—132O, dascălii losif
Manfi( ion Coslea, \ asue Pop și
Vasile babian-Job au răspuns cu
căldură apelului lui Gh. Asachi
de a veni să slujească Ia semi-
narul de Ia Socoia din Iași.
Mul,i dintre proiesorii și elevii
școlii din Blaj nu au fost numai
idspmditorii științei de carie, ci
și ai ideii luptei pentru desfiin-
țarea lobagiei, însuflețitori ai
luptei împotriva asupririi habsbur-
gice. Cărturari de seama, preocu-
pați necontenit de ridicarea și
dezvoltarea culturii romineșii, ei
nu au pregetat niciodată sâ lupte
pentru libertate, pentru impiim-
țea năzuințelor poporului de io-
bagi romîni, maghiari, germani.
In istoria culturii rominești. ca
și a luptei revoluționara a poporu-
lui un loc de seamă îl ocupi
profesorii școlii — Gheorghe Șin-
CQi, Samuel Micu-Klein. Petru
Maior, Timotei Cipariu, Simion
Burnuțiu, lacob Mureșanu, Ion
Rusu, Aron Pumnul.
Școala din Blaj a Jucat un rol
important în revoluția de la 1G48.
în casa lui Timotei Cipariu a
avut loc consfătuirea premergă-
toare marei adunări de pe Cîmpia
Libertății. La adunare au parti-
cipat și profesorii și elevii școlii,
iar Simion Bărnuțiu a ținut un
înflăcărat discurs. In toiul luptei,
părtași la bucurii și necazuri, «1
au fost alături de țăranii obidiți.
Din vechea școală normala a
crescut și s-a dezvoltat în zilele
noastre școala pedagogici de •
ani, școală a poporului, deschis!
tuturor fiilor de țărani și de mun-
citori, Absolvenții școlii pedago-
gice din Blaj predau astăzi îa
multe din școlile sătești din Ar-
deal. Ei sînt, alături de țâranti
muncitori, participant! activi
lupta pentru transformarea socia-
lista a agriculturii.
♦
Duminică mii de oameni al
muncii romini, maghiari, germani
de pe meleagurile Blajului au
trăit clipele emoționante ale unor
manifestări deosebite : sărbători-
rea împlinirii a 200 de ani de la.
înființarea școlii pedagogice din
Blaj și aniversarea a 110 ani dai
la Revoluția din 1840. Pe Cîmpia»
Libertății, unde a avut loc marea»
adunare populară a iobagilor din»
Transilvania, care cereau elibera-
rea socială și națională de su’a,
jugul habsbuigic, a fost dezvelit:
un monument ridicat în aminti-
rea evenimentelor revoluționarei
din 1848. De asemenea, a avut
loc dezvelirea a patru plăci co-
memorative închinate Școlii do»
obște rominești din Transilvania
și marilor cărturari	Gheorghe
Șincai, lacob Mureșanu și Timotei.
Cipariu foști profesori la această
școala.
Dupa-amiază, la Palatul Cul-
turii din Blaj, a avut loc o mira
adunare festivă. Au participat
prof. unlv. dr. Ștefan Balon, ad-
junct al ministrului Invățamintu-
lui și Culturii, Maxim Berghianu.
r’embru supleant al C.C, el
P.M.R., prim secretar al Comite-
tului region*! Stalin, Nicola®
lorga. președintele Sfatului popu-
lar regional Stalin, reprezentanți
ai Min-sterului învățămîntului șl
Culturii și ai organelor locale d®
partid și de stat, muncitori, ță-
rani muncitori, cadre didactice șl
elevi d.n Blaj și d:a alto orașe,
și sale atc regiunii Stalin.
în numele conducerii Ministe-
rului Invățămintului șl Culturii,
prof. univ. Ștefan Bălan a salutat
pe elevii și cadrele didactice da
la Școala pedagogică $i din ce-
lelalte școli ale orașului Blaj șt
a dat citire Ordinului ministrului
învățămîntului și Culturii pria
care se atribuie numele Iul
Gheorghe Șincai școlii pedago-
gice și numele lui lacoh Mure-
șanu școlii medii de cultură g®“
nerala din Blaj. Totodată Mini-
sterul învățămîntului șt Culturii
a atribuit școlii pedagogice ut
premiu special constînd dlntt-o
stație* da radioamplificare.
V. ARDELEAN
Elevii luptă pentru
reducerea prețului de cost?
Produse
cît mai
utile
e ctirind organizația
U T M- de la Școa-
la de meserii din
Suceava a primit drape-
lul de organizație frun-
tașă pe oraș. Această de-
osebită distincție repre-
zintă răsplata pentru rea-
lizările remarcabile obți-
nute de ucenici in toate
domeniile de activitate.
Îndrumați cu grijă de
projesorii și maiștrii-in-
structori, ucenicii strun-
gari, lăcătuși, tîmplari,
zidari și electricieni au
Maistrul-înstructor Petre
Huțupaș ,.profesor emerit*
dind îndrumări unui ucenic
din anul I.
executat in atelierele șco-
lii sau la diferite șantiere
lucrări menite să contri-
buie la îmbunătățirea ni-
velului de trai, material
și cultural al oamenilor
muncii-
Ucenicii au executat lu-
crările de tîmplărie pen-
tru căminul cultural din
Plăvălari, paturi metalice
și mobilierul necesar in-
ternatelor și căminelor
de elevi din regiune.
In acțiunile patriotice
inițiate de Comitetul oră-
șenesc U.T.M.. ucenicii
Școlii de meserii au fost
întotdeauna in primele
rînduri- Ei au participat
la lucrările pentru înfru-
musețarea orașului, plan-
tind peste 30.000 de pu-
teți in numeroase parcuri.
Remarcabilă este, de
asemenea, realizarea uce-
nicilor zidari din anul II,
care și-au construit sin-
guri un atelier de zidărie
pe o suprafață de 100
m.p. In luna de practică
ei au confecționat cără-
mizile, pentru ca, apoi,
în lunile octombrie și
noiembrie să treacă la
construcția atelierului,
sub îndrumarea maistru-
lui instructor I- Cemușcă.
Construcția plafonului
precum și executarea fe-
restrelor și ușilor au fost
realizate de ucenicii tîm-
plari din anul II, iar lu-
crările de vopsitorie, zu-
grăvire și instalație elec-
trică au fost efectuate de
ucenicii zugravi și elec-
tricieni din anii II și III.
GHEORGHE IONEL
Suceava
Radiotehnica est? una din-
tre ramurile industriei noas-
tre în care bătălia pentru re-
ducerea prețului de cost se
desfășoară cu deosebite suc.
cese, pe întreaga lărgime a
frontului : creșterea producti-
vității muncii, înlăturarea re-
buturilor, descoperirea unor
noi rezerve interne, folosirea cu maximum de randament a uti-
lajului și materiei prime, realizarea cu mijloace proprii a unor
piese care se procurau din import etc.
Formarea profesională și educarea viitorilor radiotehnicieni în
spiritul cunoașterii aprofundate a problemelor economice ale
producției și în special în spiritul luptei pentru reducerea pre.
țului de cost — sarcină centrală trasată de partid in domeniul
activității economica — are deci un cîmp amplu de desfășurare-
Elevii și ucenicii radiotehnicieni ai Grupului școlar „losif Ran-
gheț“ din Capitală sînt deprinși să privească cu deosebită se.
riozitate problema prețului de cost, încă din primele luni de
școală. Astfel, în cadrul lucrărilor executate în atalierul-școală
de către ucenicii școlii profesionale fiecare dintre ei a realizat
în cursul acestui an cite un aparat de radio „Balada". Important
este faptul că o bună parte din piesele și materialul folosit în
construcția noilor aparate s-au realizat prin recuperarea elemen-
telor utilizabile ale unor lucrări rebutate sau de mare uzură,
Controlul mecanic al aparatelor construite di? elevi a arătat că
acestea sînt de foarte bună calitate, ele fiind integrale în seria
aparatelor de același tip realizate în fabrică.
Am considerat însă această realizare driept o bază deosebit
de trainică pentru desfășurarea in cadrul orelor de tehnologie
specială a unei munci aprofundate de educare in spiritul intere-
sului față de problemele producției. Profesorii de electrotehnică
au arătat la orele de curs însemnătatea executării de către elevi
a unor aparate peste planul de muncă al’ fabricii, subliniind în
mod special faptul că, datorită contribuției ucenicilor, prețul de
cost al întregii serii de aparate „Balada" a scăzut cu 2%.
Un mijloc folosit de profesorii de tehnologie pentru ilustra-
rea posibilităților de reducere a prețului de cost este demons-
trarea pe schemele mari d? montare a aparatelor de radio, a
avantajelor pe care le prezintă simplificările aduse la ultimele
tipuri moderne de radiouri, atît din punct de vedere al calității
lucrării cît și al cantității di? material folosit. Astfel elevii au
putut vedea concret superioritatea noilor aparate „Victoria" și
„Opereta" asupra primelor modele fabricate la „Radiopopular",
Practica ucenicilor in producție constituie însă cheia pre.
gătirii lor p?ntru munca de înaltă tehnicitate, a educării intere-
sului lor pentru problemele economice. Tinerii electro.tehnicieni
din ultimul an de studiu sînt organizați în echipe care formează
schimbul II la banda de aparat? „Victoria". La sfîrșitul anului
1958, cînd toate eforturile muncitorilor fabricii erau îndreptate
către realizarea planului înainte de termen, aportul elevilor ra-
dio.tehnicieni, care au executat 60 de aparat? pe schimb, este o
contribuție substanțială la obținerea unor cantități mai mari de
produse cu un preț mai scăzut. Astfel, numai în prima jumătate
a lunii decembrie, ei au realizat 750 de aparate „Victoria" pînă
la operația control-mecanic- S-a remarcat în chip deosebit echipa
formată de elevii clasei II Th I, care în muncă au fost de o dis-
ciplină exemplară și au realizat numai produse d? calitate su-
perioară.
Deosebit de semnificativă, pentru atitudinea elevilor față de
muncă și atașamentul pentru întreprinderea în care fac practică,
este inițiativa lor de a lucra și în schimbul II în cadrul întrecerii
pentru realizarea planului de producție al fabricii cu nouă zile
înainte de termen.
Lucrînd umăr la umăr cu muncitorii fruntași, cunoscînd rea-
Aspecte din activitatea elevilor
radiotehnicieni de la Grupul școlar
„losif Rangheț1*
sprijinul
agriculturii socialiste
entrul școlar agricol din
Dumbrăveni cuprinde o
școală profesională agri-
colă de ucenici cu limbile de
predare romînă și germană și
o școală tehnică de maiștri.
EI dispune de zece săli de
clasă spațioase și un grup de
șapte laboratoare — de fizico-
chimice, fitotehnie, zootehnie,
producția plantelor, mecani-
zarea agriculturii, horticultura
Clădirea Centrului școlar agricol din Dumbrăveni reg. Stulin
— înzestrate cu aparatura și
materialul didactic necesar.
Centrul școlar posedă, de
asemenea, o gospodărie di-
dactică cu o suprafață totală
de 100 ha, din care 20 ha cîmp
pentru încercarea soiurilor de
semințe de diferite plante a-
gricole, precum și o suprafață
destinată cîmpului de expe-
riență al centrului. Gospodă-
ria didactică este înzestrată
cu mașini și tractoare, ani-
male de rasă. Interesantă este
și grădina botanică a centru-
lui, în care se cultivă specii
și soiuri de plante întîlnite în
toate regiunile din țară. Ea
asigură o mare parte din ma-
terialul necesar pentru preda-
rea diferitelor discipline în
respectiva unitate de învă-
țămint.
Avînd specific agricol, cen-
trul școlar a putut să aducă
un sprijin important la socia-
lizarea agriculturii din regiune.
Țăranii colectiviști vizitează
deseori terenurile experimen-
tale ale școlii, culturile, se
conving pe baza rezultatelor
pe care le văd de superiorita-
tea metodelor înaintate de lu-
cru folosite în cadrul acestor
culturi, și trec ei înșiși la apli-
carea acelorași metode. Ca-
drele didactice ale școlii se
deplasează cu regularitate la
un număr de nouă gospodării
colective din raion, pe care
le ajută din punct de vedere
tehnic și organizatoric. Din
anul 1950, se organizează pe
terenul gospodăriei didactice
a centrului, importante expe-
riențe privind cultura cartofu-
lui, porumbului și griului, cu
participarea activă a profe-
sorilor și elevilor centrului
care au executat toate lucră-
lizările inovatorilor din fabri.
că, ucenicii și elevii grupului
școlar doresc să devină ei în-
șiși fruntași, ba mai mult, ino-
vatori. Așa cum se obișnuiește
în fiecare întreprindere, fabri-
ca „Radio-popular" a propus
muncitorilor o seamă de te-
me pentru inovații. Două
dintre cele mai importante sînt înlocuirea șasielor la difu.
zoareie, care se iac actualmente din tabiâ, cu șasie de bachelită
presată și înlocuirea magneților de la difuzorii de 2,5 WA și
0,25 WA care se făceau din aluminiu nichel — produs de im-
port — cu magneți ceramici fabricați în țară. Puțin timp după
publicarea acestor teme de inovații au venit la mine, timizi, doi
elevi prezentîndu-mi o schiță a unui difuzor cu șasiu de bache-
lită presată. Deși realizată cu unei? stîngăcii, ideea era intere-
santă. Le.am dat îndrumări și le.am cerut să persevereze. Acum
s-a creat o adevărată întrecere între clase pentru realizarea ino-
vațiilor propuse- Cabinetul tehnic al fabricii folosește, alături,
de propunerile muncitorilor, cele mai interesante idei prezentate|
de elevii școlii pentru definitivarea c>?lor două inovații. Ele se
află în stadiul de probă urmînd să fie aplicate curînd în produc-
ție, unde vor aduce economii în valoare de sute de mii de lei.
Ucenicii și elevii centrului școlar „losif Rangheț" pășesc în
noul an însuflețiți de perspectivele care stau în fața industriei
electrotehnice din țara noastră și de sarcinile încredințate colec-
tivului fabricii „Radio-popular" de către partid și guvern- De pe
acum, ei asaltează biblioteca școlii și a cabinetului tehnic al în-
treprinderii, cerînd cărți în legătură cu construcția aparatelor cu
baterie și tranzistori pe care fabrica „Radio-popular". le va pro-
duce, pentru prima oară în țară, în cursul anului 1959. De ase.
menea, în cercurile tehnice s-a trecut la studierea aprofundată
a detaliilor de construcție a aparatelor de televiziune a căror pro-
ducție va începe în cursul anului 19CC. Interesul ucenicilor și
elevilor d? la Grupul școlar „losif Rangheț" pentru noile reali-
zări ale radiotehnicii — la executarea cărora vor participa în
curînd — se îmbină strîns cu lupta pe care ei o desfășoară, ală-
turi de muncitorii și tehnicienii fabricii „Radio-popular", pentru
obținerea unor noi produse de calitate, cu un preț de cost cît
Brigada de muncă patriotică a ucenicilor de la școala profesionali
,,Mao-Țze-dun“ este una din brigăzile U.T.M. fruntașe din Capitală.
rile în cadrul acestor expe-
riențe. Rezultatele obținute au
fost foarte bune. Pe baza a-
cestor experiențe gospodăriile
agricole de stat și colective
din raion și-au procurat soiu- |
rile cele mai potrivite de car-
tofi, griu, porumb, corespun-
zătoare condițiilor locale de
climă și de sol.
In anul 1959, pe baza direc-
tivelor plenarei C.C. al P.M.R.
din 26—28 noiembrie, activita-
tea pe cîmpurile experimen-
tale și de cultură se va o-
rienta, în special, către adap-
tarea unor soiuri de mare pro-
ductivitate de sleclă de zahăr
și plante oleaginoase, po-
trivite condițiilor climaterice
și de sol ale regiunii, soiuri
care apoi vor fi extinse în cul-
tura întregii regiuni.
In cei zece ani de activi-
tate, Centrul școlar agricol
Dumbrăveni a dat pentru agri-
cultură un număr însemnat de
cadre tehnice. Numeroși trac-
toriști, muncitori și maiștri a-
gricoli, absolvenți ai centrului
școlar, lucrează astăzi în di-
veaee unități socialiste obți-
nînB «udcese remarcabile In
prortucție
lua. I IGNAT
Dumbrăveni
Alături de tiranii muncitori și de utemiști, școlarii din comuna Slrăoa-
regiunea Gala|i, participă la munga de electrificare a satelor.
Teme orale
coneniARii
pentru
odosirea celor mai potrivi,
te mijloace pentru evita,
rea și înlăturarea supra.
Încărcării elevilor este o sarci-
nă permanentă a cadrelor di.
dactice. Ținând seama de aceas.
ta, cadrele didactice caută să
folosească variate procedee prin
care să ușureze munca elevilor.
In acest scop, unii pedagogi
cer elevilor să efectueze o par.
te din teme cu creionul pe ma.
calator. Este adevărat că o te-
mă scrisă cu creionul cere din
partea elevilor mai puțin timp
de luicru. In aplicarea acestui
procedeu nu trebuie, însă, să se
exagereze. O temă scrisă este,
între altele, și un mijloc de edu.
oare a aptitudinilor și a simțu-
lui elevilor pentru ordine și
acurateța, ca și de deprindere
a lor cu o scriere ortografică
și caligrafică. De aceea, este
recomandabil ca temele scrise
cu creionul să fie folosite nu-
mai din cînd în cînd.
Pentru a ușura munca inde-
pendentă a elevilor se cer cău.
jate și alte mijloace. Unul din
pcestea este folosirea temelor
prale pentru acasă-
Prin teme orale înțeleg nu ac-
tivitatea de învățare și însuși,
ye a lecției explicate de profe-
sor, ci exercițiile de aplicare a
cunoștințelor predate in clasă.
M unele lecții curente aplica.
>ea cunoștințelor se poate face
prin teme orale.
în ce constă o temă orală pen.
tru acasă? Aceasta, de bună
seamă, variază de la obiect la o-
biect. La gramatică, spre exem.
piu, tema orală poate consta în
găsirea de exemple pentru jlus.
trarea noțiunilor sau regulilor
gramaticale învățate, ori recu-
noașterea într.un text a cazu-
rilor care ilustrează tema pre-
dată. La lectura literară se pot
da ca teme orale : povestirea
vieții și activității unui scriitor,
reproducerea orală a conținutu.
lui unei opere etc. Temele o.
rale ajută, printre altele, la
dezvoltarea vorbirii elevilor, la
formarea deprinderilor de ex-
primare corectă orală.
Și la alte materii se pot da
teme onale. Bineînțeles, ținînd
HĂRNICIE
3n cadrul lucrărilor prac-
tice agricole, elevii
«colii de 7 ani din co-
muna Singer, raionul Luduș,
au efectuat lucrări de desțe-
lenire șl semănat ; au orga-
oizat pepiniera «colii, au plan-
tat pomi fructiferi «I arbori
de pădure, au amenajat o
grădină de flori etc.
Odată cu Începerea Iernii,
școlarii > au trecut la efec-
tuarea unor lucrări corespun-
zătoare sezonului : măsurători
de teren, Îngrijirea pomilor
din livadă, repararea unel-
acasă
seama de specificul fiecărui o-
biect, de posibilitățile pe care
o anumită lecție le oferă în a-
cesit sens.
Folosirea temelor scrise cu
creionul și a temelor orale pen-
tru acasă constituie căi de evi.
tare a supraîncărcării elevilor-
Temele orale sau cele scrise
cu creionul trebuie folosite, în.
să, cu măsură și discernămînt.
Ele nu pot înlocui temele scri-
se cu cerneală, care au o valoa.
re deosebită în formarea de-
prinderilor de scriere corectă
și frumoasă.
LAURENȚIU FA1FER
lector la I.I.P.C.O. Iași
Orarul
3ntocmirea orarului pe
școală ridică o serie de
importante probleme pe-
dagogice, dar și unele de or-
din tehnic. Intrucît în perioada
vacanței survin unele modifi-
cări în orar, determinate de
schimbarea numărului de ore
la unele catedre în cea de a
doua jumătate a anului, pre-
cum și de necesitatea îmbu-
nătățirii orarului, prezentăm
un model de orar (ca piesă
de lucru) așa cum a fost rea-
lizat pe baza experienței de
mai mulți ani la școala me-
die „Avram lancu" din Brad.
Orarul este alcătuit dintr-o
planșetă pe care se fixează
cu ajutorul unor buloane-in-
dicatoare fișele reprezentînd
obiectele de studiu.
PLANȘETA este o scîndură
de brăd peste care se aplică
o foaie de placaj. Ea poate fi
instalată pe un suport sau
prinsă pe perete. Fondul plan-
șetei are un număr de găuri
aliniate orizontal (corespunză-
tor zilelor și orelor) și vertical
(corespunzînd claselor).
FIȘELE sînt bucăți de lemn
în formă de prismă, găurite la
telor agricole, împletituri
din papura, pânuși de porumb
etc.
Paralel cu aceste lucrări se
organizează vizite la gospo-
dăria agricolă colectivă din
comună, la colectiviștii frun-
tași.
Toate acestea contribuie la
formarea deprinderilor de
muncă practica, le insuflă
elevilor dorința de a lucra în
agricultură, de a deveni el
înșiși colectiviști pe viitor.
A coala medie nr. 5 din Ona-
șui Stalin pe care ani vizi-
^C tat-o de curînd mi-a lăsat
e frumoasă impresie. Scările, cu.
kiarele, sălile de clasă — toate
sînt îngrijite, bine întreținute.
E un indiciu că elevii care înva-
ță aci — în număr de peste 1800
— î.și respectă școala și au mare
grijă pentru bunurile ei. Așa i-au
educat învățătorii, profesorii, di-
riginții și părinții.
Atitudinea plină de grijă a ele-
vilor față de bunul public s-a
format printr-o muncă permanen-
tă, stăruitoare și oare a devenit
încă mai stăruitoare de la ple-
nara C.C. al P.M.R. din 26—28
noiembrie a.c. care a atras aten-
ția asupra necesității de a res-
pecta și de a păstra cu sfințe.
nie avutul poporului muncitor.
La lecții, la cercuri și ori de cîte
ori se ivește ocazia, profesorii a-
rată elevilor grija oamenilor
muncii din țara noastră față de
bunul obștesc. Profesorii, însă,
nu se opresc aici. Pentru rezul-
tate cît mai bune pedagogii
caută să cunoască și să aplice
experiența bună acumulată în
școală. Și sînt nenumărate exem-
ple oare pot constitui un ajutor
în activitatea lor. La clasa a
Vf-a „A“, de pildă, diriginta fo-
losește ca mijloc de stimulare a
deprinderilor bune popularizarea
la panoul de onoare a celor mai
ordonați pionieri și școlari pre-
cum și a acelora care arată deo-
sebită grijă față de bunurile șco-
lii. Articolele scrise la gazeta de
perete pe cazuri pozitive sau ne-
gative — avînd puternice efecte
educative — stau în atenția co.
lectivului de elevi și a dirigintei
clasei. Eleva N. Sciiitea este o
elevă bună la învățătură. Ea
constituie și un exemplu pentru
ceilalți elevi prin atitudinea pli-
nă de grijă față de bunurile cla-
sei și ale sale personale. La ga-
zeta de perete a apărut un arti-
col în oare sînt relevate toate
aceste merite ale ei, articol
intitulat ,,De ce colega mea N.
mobil
mijloc. Ele sînt colorate dife-
rit, fiecare culoare corespun-
zînd unul anumit obiect de
studiu (de exemplu: albastru
— limba romînă, roșu —■ ma
tematica, verde deschis —
științele naturale). Pe fiecare
fișă este înscris numele obiec-
tului respectiv. Numărul fișe-
lor de aceeași culoare este
egal cu numărul de ore la o
anumită materie la toate cla-
sele.
INDICATOARELE sînt ba-
loane metalice (sau de lemn)
cu ajutorul cărora se fixează
fișele pe planșetă. Ele sînt nu-
merotate, fiecare număr repre-
zentînd un anumit profesor.
Spre exemplu, toate indica
toarele cu nr. 5 reprezintă nu-
mărul de ore din care e for-
mată catedra profesorului X la
școala respectivă. In cazul
cînd catedra unui profesor e
formată din mai multe obiec-
te, atunci aceeași cifră de in-
dicator (5, de pildă) va figura
pe fișe de culori diferite, după
componența catedrei respec-
tive.
La subsol, orarul are o le-
gendă indicînd obiectele de
învățămînt și numele profeso-
rilor. alături de culorile și,
respectiv, numerele prin care
sînt reprezentate.
Avantajele unui asemenea
orar sînt evidente. Fișele co-
lorate ne permit să urmărim
cu ușurință cum sînt distribui-
te orele unui anumit obiect în
cursul săptămînii sau al unei
zile, iar indicatoarele — cum
sînt repartizate orele aceluiași
profesor. De asemenea, munca
profesorului care întocmește
orarul este mult ușurată.
Un orar asemănător se
poate confecționa folosind o
planșă din carton și fișe colo-
rate (tot din carton) care se
introduc în tăieturile făcute în
planșă. In acest caz cifra in-
dicatoare se înscrie direct pe
fișă.
Schitea este fruntașa clasei?”
Spre deosebire de aceasta, elevul
I. Costea deși învață bine este
extrem de dezordonat. Rupe
cîte 3—4 foi pentru a scrie o
temă. Și colegii lui nu tolerează
astfel de atitudini. Dovadă, prin-
tre altele, și articolul scris la
gazeta de perete ,,Ce-i lipsește
elevului I. Costea pentru a fi un
bun pionier".
Educarea grijii și a respectului
față de bunul obștesc este strîns
legată de formarea deprinderilor
de purtare civilizată, deprinderi
pe care diriginta se străduiește
să le imprime fiecărui elev. Ea
face numeroase vizite cu elevii
la muzee de artă și expoziții de
pictură. Stă în obișnuința profe-
soarei ca înainte de a porni cu
elevii din școală să le vorbească
nu numai despre obiectivele vi-
zitei, dar și despre felul cum
trebuie ei să se comporte pe
drum, la expoziție. Deseori diri-
ginta arată elevilor cum trebuie
să se comporte în sălile de spec-
tacole, în autobuze, insistînd a.
supra datoriei lor de a nu dete-
riora scaunele, de a păstra cu-
rățenia, căci grija față de
aceste bunuri însemnează tot a-
tîtea contribuții la realizarea de
economii.
Educarea elevilor în spiritul
grijii față de avutul obștesc
există și în preocuparea altor di-
riginți de la Școala medie nr. 5.
Discuțiile purtate de diriginta
clasei a Xl-a cu elevii în cadrul
orelor educative despre păstrarea
avutului obștesc ilustrează aceas.
ta. Ea urmărește să facă elevele
să înțeleagă mai bine că grija
față de bunul obștesc duce la
economii de fonduri ce pot fi fo-
losite — pe linia hotărîrilor re-
centei plenare a C.C. ai P.M.R.
— pentru ridicarea nivelului de
trai material și cultural al oa-
menilor muncii. Elevele clasei a
Xl-a au dovedit că au înțeles
bine aceste lucruri. Discutând în
cadrul- unei ore educative tema
„Grija și respectul față de bunul
obștesc — trăsătură de seamă a
omului de tip nou", elevele au
arătat cum înțeleg ele să-și ma-
nifeste în continuare, după absol-
virea școlii, în producție, grija
lor pentru bunul obștesc.
Tn afară de îngrijirea bunuri-
lor clasei, diriginta îndrumă pe
eleve spre îngrijirea cărților din
biblioteca școlii, ca de altfel a
întregului avut al instituției. Ea
a pornit de la constatarea că
unele eleve au prostul obicei de
a îndoi colțurile cărților, de a
nota pe ele, ba chiar de a nu
le restitui școlii. Ea le-a arătat
că fie că e vorba de biblioteca
școlii, fie de cea personală, păs-
trarea cărților în . bune condiți-
uni însemnează bani economisiți
pentru stat.
Pentru a accentua grija elevi-
lor față de avutul obștesc, în
școală se organizează periodic
întreceri între clase. Fiecare cla-
să are — ca să spunem așa —
un fel de arbitru care urmărește
îndeaproape întrecerea. La aie-
gerea acestuia, elevele sînt foarte
exigente, căci el trebuie să co-
respundă sarcinii încredințate ;
să fie un element conștiincios,
serios și obiectiv. Aceste respon-
sabile își notează zilnic constată,
rile, iar la Sfârșitul întrecerii le
totalizează In timpul întrecerilor
se produce o puternică emulație
între clase, fiecare din ele do-
rind să cîștige drapelul de clasă
fruntașă Ceea ce este însă deo-
sebit de important este că după
aceste întreceri se simte în grad
mai mare grija elevilor față de
tot ceea ce există în școală.
Grija față de avutul școlii
constituie un permanent subiect
de discuții în consiliul pedagogic
și în consiliul diriginților. Aci
profesorii analizează ce s-a rea-
lizat pe această linie, arătând
procedeele folosite, lipsurile și
soluțiile de remediere a lor. Iii
activitatea de educare a elevilor
în spiritul respectului și al grijii
față de avutul obștesc, învățăto-
rii, diriginții sînt sprijiniți de
direcțiunea școlii care la fieoare
sfârșit de săptămână controlează
clasele, laboratorul etc. La ga-
zeta de perete a profesorilor
se trec apoi observațiile pe baza
cărora diriginții iau măsurile de
rigoare
Formarea încă din școală a
deprinderii de a respecta și în-
griji avutul public duce la aceea
că intrati tn producție, după
terminarea studiilor, elevii se
vor integra din necesitate tn
lupta dusă de oamenii muncii
pentru apărarea și creșterea a-
vutului obștesc.
M. ILEA
CUM FOLOSIM
MATERIALUL
INTUITIV?
dosirea materialului tn-
tuitiv — desene, sch»*
me, harți, tablouri etc.
— este deosebit de utilă pen-
tru realizarea scopului lec-
ției.
Este necesar, însă, ca In
desfășurarea lecțiilor utiliza-
rea materialului intuitiv să
nu abată atenția elevilor de
la scopul urmărit — Însușirea
cunoștințelor predate.
O asemenea situație am în-
tlinit la clasa a l-a „C“ la
o lecție de aritmetică cu
tema „Scăderea cu 4". Tova-
rășa învățătoare, lucrînd cu
bile, bețlșoare, cerculețe etc.
a ajuns la generalizările :
10—4, 9—4, 8—4. La scăde-
rea 7—4 insa, ea s-a abătut
de la procedeul folosit. Vrînd
să fixeze mai bine atenția
elevilor, învățătoarea a pre-
zentat un tablou foarte aspec-
tuos, reprezentînd o cloșca,
care își pierduse o parte din
pui. Totodată, le-a citit șl
o poezie care ilustra scena
din tablou. Clasa s-a înviorat,
atenția elevilor a crescut, dar
direcția ei e-a schimbat de
Ia operațiile aritmetice la ta-
blou. Pe elevi nu-i mai In-
teresa scăderea proprlu-zlsâ,
ci cloșca înfuriată cu ciocul
larg deschis, puii, coloritul
etc.
învățătoarea a trebuit să
depună eforturi pentru a În-
drepta atenția elevilor către
conținutul lecției. Lucrul n-a
fost de loc ușor. Abia după
ce a revenit la folosirea ma-
șinii cu bile și a bețișoarelor,
elevii au reluat lecția de arit-
metică.
In pregătirea unei lecții
pedagogii trebuie să reflecte-
ze și asupra materialului di-
dactic pe care-I vor folosi, să
aleagă materialul astfel incit
el să ajute la înțelegerea lec-
ției fără să abată atenția ele-
vilor de la conținutul ace-
steia.
GRIGORE PRETOR1AN
director Ia Școala de 7 ani
Călărași, raionul Gura Jiului
METODE CE
NU SE EXCLUD
Un corespondent al no-
stru se pronunță ca-
tegoric pentru înlocui-
rea fixării cunoștințelor, care
se face în mod obișnuit către
sfirșitul lecției, cu fixarea în
cursul predării. Motivele î
In primul rind — spune el
— în felul acesta ne asigu-
răm că nu vom fi surprinși
de sunetul clopoțelului înainte
de a fi făcut fixarea. In al
doilea rind, folosind metoda
fixării pe parcurs, avem posi-
bilitatea să precizăm și să
consolidăm cunoștințele pe
loc, chiar odată cu predarea
lor.
Metoda fixării cunoștințelor
în cursul predării este desigur
utilă și poate fi folosită in
funcție de conținutul lecției
sau de specificul clasei. Fa
se impune îndeosebi Ia Lecții-
le mai grele pentru elevi, sau
atunci cind însușirea cuno-
ștințelor comunicate intr-un
anumit moment al lecției a-
jută Ia înțelegerea cunoștin-
țelor ce urmează a fi predate
intr-un moment următor al
aceleiași lecții.
Fixarea cunoștințelor pe
parcurs nu poate înlocui insa
fixarea ce urinează predării,
în primul rind, pentru că fi-
xarea nu se reduce la conso-
lidarea cunoștințelor, ci pre-
supune — în majoritatea ca-
zurilor — și sistematizarea Si
generalizarea lor. Or, acest
lucru du sc poate realiza
decit dună ce lecția a fost
predată in întregime.
Pe de altă parte, credem
că fixarea cunoștințelor con-
comitent cu predarea este de-
parte de a asigura o econo-
mie de timp. Oricum, econo-
mia de timp trebuie realizata
prlntr-o Judicioasă organizare,
a lecției, și nu prin exclude-
rea fixării finale, care rte
permite să sistematizăm și sa
generalizăm cunoștințele, să
tragem concluziile ce se im-
pun.
Cele dană metode pot fi
îmbinate — ele nu se exclud.
N. ALEXE
1
LUCRĂRILE CONSILIULUI
Sfima ședință de lucru a
Consiliului superior al
școlilor s-a ocupat de
citeva din cele mai impor-
tante probleme ale învăță-
mîntului nostru în etapa ac-
tuală.
Un loc de frunte a ocupat
problema experienței scolii
noastre în apropierea învăță-
mîntului de viată. După cum
a arătat tov PETRE DRA-
GOESCU. președintele Con-
siliului superior al școlilor,
care a prezentat referatul
privitor la această problemă,
necesitățile crescînde ale so-
cietății socialiste. dezvolta
rea continuă a economiei
noastre, creșterea tehnicității
în industrie și utilizarea me-
todelor științifice pe un front
din ce în ce mai larg în
agricultură cer o apropiere
din ce în ce mai mare a în-
vățămîntului de cultură ge-
nerală de munca practică, de
munca productivă din uzine și
de pe ogoare.
Referatul a arătat că încă
de la începutul anului școlar
1955—1956 s a introdus în
opt școli medii de cultură
generală experimentarea or-
ganizată a ceea ce se nu-
mește invățămintul politeh-
nic. In 1956, în urma hotă-
rîrii Comitetului Central al
Partidului Muncitoresc Ro-
mîn și a Consiliului de Mi-
niștri lucrările practice din
atelierele școlare și de pe
parcelele experimentale au
fost introduse în planul de
învățămînt. In scurt timp ma-
joritatea școlilor de 7 ani și
medii, care au introdus ele
mente de politehnizare, au
dobindit o experiență pozi-
tivă în organizarea și desfă-
șurarea lucrărilor practice de
atelier și agricole, elevii fa-
miliarizîndu se cu procedeele
de prelucrare manuală și
mecanică a materialelor și
deprinzîndu-se cu mînuirea
celor mai răspîndite unelte
de tîmplărie și lăcătușărie.
Rezultate bune au dobindit
școlile medii nr. 5 din Orașul
Stalin, nr. 4 și nr. 23 din
București, nr. 1 din Timișoa-
ra, școlile medii nr. 1 și 6
din Cluj, nr. 3 din Iași, șco-
lile medii nr, 1 și 2 din Tg.
Mureș și multe altele. La
Școala medie nr. 4 din Bucu-
rești se experimentează posi-
bilitatea calificării profesio-
nale în cadrul învățămintu-
lui politehnic. Cu prilejul
probelor de control pe care
elevii le-au dat Ia sfîrșitul
practicii de vară, 2C de elevi
din cei 36 care au dat probe
•u fost calificați, ca strun-
gari, în categoriile 4 și 5 din
Indicatorul tarifar.
Prin aceste forme noi de
activitate, introduse în învă-
țămînt s-a realizat o mai
■trînsă legătură cu viata si
cu practica socială.
S-a stăruit în mod deosebit
asupra rolului educativ al
muncii productive, pentru
dezvoltarea unei atitudini so-
cialiste față de muncă, față
de avutul obștesc și față de
oamenii muncii. Aceasta se
reflectă în faptul că nume-
roși elevi și-au manifestat
dorința de a intra în produc-
ție după absolvirea școlii. Au
început să se petreacă schim-
bări și în mentalitatea oa-
menilor (profesori, elevi, pă-
rinți) care au ajuns să înțe-
leagă că o pregătire comple-
tă a omului nou cere prac-
tica muncii cu uneltele și
mașinile. însuși conținutul
culturii generale cîștigă un
grad mai înalt de multilate-
ralitate. Cultura generală
implică munca fizică organi-
zată în scopuri de producție,
ca atribut indispensabil al o-
tnului de cultură.
O foarte mare atenție a
fost acordată, mai ales în ul-
tima vre«ne, învățămîntului
agricol. In urma Consfătuirii
Re țară ■ țăranilor și a lucră-
torilor din sectorul socialist
»1 agriculturii care a avut
loc la Constanța, Ministerul
învățămîntului și Culturii a
luat o serie de măsuri pen-
tru legarea mai strînsă a în-
vățămîntului cu producția a-
gricolă. Este necesar ca ab-
solvenții școlilor de 7 ani de
la sate să aibă temeinice cu-
noștințe și deprinderi agri-
cole. Predarea „cunooștințe-
lor agricole" în școlile de 7
ani din mediul rural, precum
și aplicațiile strins legate de
munca agricolă care se fac
in cadrul predării matema-
ticii, fizicii, chimiei, științe-
lor naturale, duc la pregăti-
rea elevilor pentru munca
agricolă, pe care cea mai
mare parte din ei o vor des-
fășura după absolvirea școlii.
La lucrările practice agrico-
le s-au folosit metodele agro-
telmice de prelucrare a so-
lului, de semănat, de întreți-
nerea semănăturilor și a cul-
turilor. Școala medie nr. 2
din Cluj, de pildă, a organ:-
zat un teren școlar experi-
mental cu diferite culturi
comparative, precum si o se-
ră cu plante indigene și
străine ; Școala de 7 ani din
Someș-Odorhei, raionul Jibou,
are un lot școlar plantat cu
60 de pomi și cu 200 de bu-
tași de vie și păstrează o
strînsă legătură cu țăranii
colectiviști din comună j
școala medie din Baia de A-
rieș, raionul Cîmpeni, a ex-
perimentat însămînțarea po-
rumbului în patrat și a in-
trodus un colț cu sistematica
lumii vegetale. Alte școli au
organizat practica la gospo-
dării agricole colective. Elevii
de la Școala medie nr. 10 din
Capitală au făcut practică la
G.A.S. Popești-Leordeni, iar
cei de la Școala med e nr. 6
la G.A.S. Fundeni. Elevii a-
cestor școli au lucrat la strîn-
gerea recoltei, Ia culesul
fructelor si la alte munci a-
gricole.
Pentru realizarea deplină a
legăturii școlii cu viața, cu
producția, există o cale foar-
te eficientă pe care au pășit
școlile noastre profesionale
și unele școli medii. Elevii
au intrat în întreprinderi și
lucrează alături de munci-
tori. Rezultatele obținute
pînă acum arată că această
cale a f°st bine aleasă. Pro-
ducția oferă, deci, posibilita-
tea de a valorifica și de a
spori cunoștințele și deprin-
derile însușite în școală. Rea-
lizarea personalității elevi-
lor, formate pe baza învăță-
turii marxist-leniniste și că-
lite în spiritul moralei comu-
niste, își găsește împlinirea
în locurile de muncă din fa-
brici și de pe șantiere.
Munca în ateliere și pe lo-
tul experimental, introdusă
în mod organizat în planul
de învățămînt, ridică, prin-
tre alte numeroase probleme,
Si pe aceea a pregătirii fete-
lor. Programele obligau la
început pe fete la aceleași
lucrări practice ca șj pe bă-
ieți, fără să tină seama de
unele deosebiri psiho-fizio-
logice și de pregătirea fete-
lor pentru viața lor de gos-
podine. De aceea s-au in-
trodus, deocamdată în cîteva
școli spre experimentare, în
cadrul învățămîntului poli-
tehnic pentru fete, lucrul de
mînă și gospodăria.
Negreșit că procesul le-
gării școlii de viață nu con-
stă numai din munca în ate-
lier sau intrarea în produc-
ție. El trebuie să fie prece-
dat de o sumă de acțiuni ce
întregesc întregul drum pe
care trebuie să-l străbată a-
cest proces. Astfel se si ex-
plică pentru ce apropierea
școlii de viată a îmbrăcat, Ia
noi, la început forme legate
mai mult de procesul cunoa-
șterii și de aplicații mai sim-
ple. S-a început, cum era și
firesc, cu structurarea planu-
lui de învățămînt în care s-a
atribuit o mai mare pondere
științelor naturii față de cele
umaniste. Programele și ma-
nualele alcătuite pe această
structură orientează atenția
și eforturile elevilor către
practica muncii sociale. S-au
făcut eforturi mari pentru a
asigura înzestrarea școlilor
cu laboratoare și material in-
tuitiv. Aproape în toate șco-
lile elevii fac la lecții expe-
riențe, observații directe, lu-
crări de laborator, pentru a
aplica în practică legile și
principiile științifice expuse
de profesori. Acești primi
pași către apropierea de rea-
litate constituie în același
timp și o inițiere în munca
de producție.
In lucrările executate, atît
în cadrul cercurilor pe obiec-
te, cît și în ateliere și pe te-
renurile agricole școlare, e-
levii își concretizează și a-
profundează cunoștințele câș-
tigate la lecții. Lucrările
practice le stimulează intere-
sul pentru fizică, pentru de-
sen și pentru științele natu-
rii, fapt care duce la crește-
rea nivelului lor de cunoș-
tințe.
»eferatul privitor la des
congestionarea învăță-
mîntului arată că pro-
blema supraîncărcării elevi-
lor este încă nesatisfăcător
rezolvată. In urma Ordinului
ministrului Invățămintului și
Culturii din 21 ianuarie 1953
s au luat unele măsuri pen-
tru a ușura munca de pre-
gătire a elevilor și pentru a
li se asigura acestora timp
suficient pentru învățătură,
odihnă și o variată activitate
cultural-educativă în afara
școlii, în vederea dezvoltării
lor armonioase. Pe baza dis-
pozițiilor acestui ordin, s-au
adus îmbunătățiri programe-
lor și manualelor școlare
prin eliminarea unor amă-
nunte și teme neesențiale.
Conlinuînd acțiunea începută
s-a constituit o comisie spe-
cială în scopul reexaminării
critice a programelor și ma-
nualelor școlare. în vederea
îmbunătățirii lor din acest
punct de vedere. Propunerile
comisiei au fost puse în dis-
cuția cadrelor didactice din
întreaga țară. Sugestiile de
îmbunătățire primite au fost
folosite cu atenție în defini-
tivarea măsurilor preconizate
de comisie. Ulterior comisia
a elaborat un proiect de mo-
dificare a planului de învă-
țămînt pentru clasele V-VII.
Acest proiect se caracterizea.
ză prin reducerea substan-
țială a numărului total de
ore pe clase, pentru a face
posibil ca fără supraîncărca-
rea programului să se asigu-
re timpul necesar pentru
practica elevilor. Prin inclu-
derea diverselor activități
școlare obligatorii (prevăzu-
te în orarul școlilor) direct în
planul de invățămint șj în
calculul totalului de ore (ora
educativă, cercul sportiv, an-
samblul coral), elevii clase-
lor V—VII vor putea avea
astfel un număr acceptabil
de ore săptămînal și se vor
crea mai mari posibilități
pentru evitarea supraîncăr-
cării.
Pentru îmbunătățirea pla-
nului de învățămînt la cla-
sele I—IV s a avut în vede-
re faptul că, trecîndu-se la
generalizarea învățămîntului
de 7 ani, clasele I—IV nu
mai formează singura verigă
de bază a învățămîntului de
mase. In consecință, este po-
sibil ca la clasele I—IV să
se dea cunoștințe mai res-
trînse la unele materii, pen-
tru că aceste cunoștințe vor
fi reluate și lărgite, potrivit
sistemului concentric, în cla-
sele V—VII.
Sentru îndrumarea cadre,
lor didactice în lumina
noii pedagogii științi-
fice. pentru popularizarea ce-
lor mai înaintate metode pe-
dagogice și pentru justa o-
rientare a învățămîntului nos-
tru, presa pedagogică joacă
un rol de foarte mare impor-
tanță'. Referatul despre „Pre-
sa pedagogică din țara noas-
tră, cu privire specială la Re-
vista de pedagogie" a arătat
că o serie de măsuri inițiate
de partid și guvern în legă-
tură cu dezvoltarea învăță-
mîntului, cu ridicarea nivelu.
lui muncii instructiv-educa-
tive, au fost susținute de
„Gazeta învățămîntului" și
„Revista de pedagogie" care
au lămurit cadrele didactice
și le-au mobilizat pentru a-
plicarea lor. Pe ]îngă artico-
lele de orientare generală
privind școala și pedagogia,
atît „Gazeta învățămîntuiuî"
cît și „Revista de pedagogie"
au dat o mare atenție proble-
melor de metodică care au
fost mult apreciate de învă-
țătorii și profesorii noștri
fiindu-le de un real sprijin
în munca lor de fiecare zi.
Prin organizarea de dis-
cuții în jurul unor teme, ca
și de altfel prin întreaga sa
activitate, „Revista de peda-
gogie" a reușit să antreneze
în activitatea de cercetare
pedagogică un număr tot
mai mare de cadre didactice
care izbutesc să-și analizeze
munca si să tragă concluzii
interesante și valoroase. Re-
vista a mijlocit prin coloa-
nele sale organizarea unui
larg schimb de experiență
intre cadrele didactice. Te-
matica revistei a fost varia-
tă, reușind să se ocupe de un
cerc larg de probleme: de pe-
dagogie generală, de istoria
pedagogiei, de metodică, de
psihologie pedagogică, de
politică școlară. Ea a infor-
mat în același timp pe citi-
tori asupra situației învăță-
mîntului și a mișcării peda-
gogice din diferite țări. în-
ceputurile făcute de revistă,
în cîteva articole, privind re-
considerarea unor pedagogi
progresiști din țara noastră,
sînt demne de luat în seamă.
Cu toate meritele pe care le
are revista, nu pot fi trecute
cu vederea unele lipsuri care
țin de orientarea generală în
munca redacției. Revista a
scăpat din vedere probleme
ale școlii a căror importanță
a fost subliniată de Con-
gresul al II-lea al partidului.
Este vorba de întărirea stu-
diului matematicii și fizicii,
în general, a științelor des-
pre natură. Preocupările re-
vistei privind întărirea legă-
turii școlii cu practica s-au
limitat ]a articole care tra-
tau numai despre politehni-
zarea învățămîntului. Nu
s-au dezbătut în schimb pro-
bleme mai concrete privind
rolul muncii productive în
educația tineretului, educa-
ția prin muncă. — care, după
cum se știe, sînt sarcini puse
de viață tot mai insistent în
fața școlii. A fost neglijat cu
totul învățămîntu] profesio-
nal și tehnic. Situația este
asemănătoare în ceea ce pri-
vește problema educației pa-
triotice. In anul 1957, revista
a publicat numai un singur
articol pe tema educației pa-
triotice.
Toate aceste lipsuri por-
nesc chiar de la alcătuirea
planului tematic al revistei
care nu este îmbunătățit și
adaptat în permanență sarci-
nilor importante și actuale,
care nu proporționează just
volumul pe care trebuie să-I
acorde diferitelor probleme
în raport cu însemnătatea
lor.
later
Ca discuții pe marginea
referatelor au participat
peste 50 profesori și în-
vățători, educatoare, delegați
ai părinților, directori de în-
treprinderi, activiști pe tărîm
obștesc.
Tov. STANCIU STOIAN, di-
rectorul Institutului de științe
pedagogice. în cuvîntul său a
făcut unele aprecieri asupra ac-
tivității institutului- pe linia
apropierii școlii de viață prin
Invățămintul politehnic. Dacă
în primul an s-au întîmpinat
greutăți din partea unor cadre
didactice și a unor părinți pe
linia introducerii elementelor de
politehnizare — a arătat el —
aceștia neînțelegînd suficient
rolul educativ al acestei acțiuni,
în prezent lucrurile merg pe
un drum mai bun. Vorbitorul a
subliniat în continuare că este
necesar să se urmărească în ce
măsură, prin legarea învăță-
mîntului de viață, școala reu-
șește să dea producției mun-
citori cu un nivel ridicat, oa-
meni de știință bine orientați,
să se urmărească direcția- spre
care se îndreaptă la termina-
rea școlii ab'olvenții.
Tov. Stanciu Stoian a arătat
apoi că latura educativă a pre-
gătirii pentru producție este
deosebit de importantă. Prin
activitatea practică elevii tre-
buie apropiati de producție, de-
terminati să lucreze în produc-
ție după absolvirea școlii. De
aceea școala trebuie să urmă-
rească nu numai înarmarea
elevilor cu cunoștințe de cul-
tură generală și politehnică,
dar si cu cunoștințe și deprin-
deri proîesionale. Elevii să fie
pregătiți nu în general, ci să fie
capabili să desfășoare o mun-
că productivă și să fie atașați
acesteia.
F.stc nevoie ca Institutul de
științe pedagogice să se preo-
cupe a'ent de această problemă
și se va strădui să o facă. Con-
tinuînd și intensificînd expe-
riențele, să tragă concluzii și să
propună
cîștlgată
din Bucu
către unt
Tumu Si
că s-au t
căi bune
zii valon
viitoare.
Tov.
SEL. di
„Frații f
luînd cu
experienț
învățămî:
arătat
care o
prezent
mecanici
nică înz
necesar
și altul
ziiele el
Noiembr
torul —
dezvolta
că c ’e
cita
nesc cu
te uriaș
elevilor
ginafia"
sel a si
necesita
să se v
mai lari
legarea
noțiuni
aplicații
în prodi
Tov
torul C
sional
..Steagu
Stalin.
tul colt
și tehni
și al
centruh
duce, a
nicii Va
plin’ i
al - a
cese ca
lumul ș
ducții
necesita
în Corn
SUPERIOR
AL ȘCOLILOR
ru munca productivi crește cu fiecare zi.
jriența
s nr. 4
și de
doești,
arată
i unele
onclu-
i/itatea
4STA-
medii
•aiova,
iră cu
egarca
tă, a
■a pe
lă în
plărie,
meca-
dilajul
■C foto
i. „Vi-
ile ,.7
vorbi-
ebit în
’ mun-
i mun-
stăpî-
i-unel-
ni rația
ă inia-
Năstă-
.-heiere
anuale
cupare
pentru
nte si
;e de
viată,
dircc-
proie-
jzinele
Orașul
. salu-
ncitori
or, cit
ce ale
■1 con-
și uce-
înde-
iducție
) suc-
în vo-
ii pro-
arătat
studiat
școli-
lor sistemul de organizare a
practicii elevilor în producție,
pentru continua lui îmbunătă-
țire.
Tov. GH. SIRETEANU de
la Școala elementară de 7
ani din comuna Sipote, regiu-
nea lași, și-a exprimat părerea
că este necesar să se dea ele-
vilor cunoștințe pe teme mai
pu(in cunoscute de ei în fa-
milie pentru ca lucrările prac-
tice efectuate pe lotul școlar
să fie mai atractive, mai in-
teresante. să le dea posibili-
tatea efectuării unor culturi și
cercetări comparative. „Bună-
oară — a spus vorbitorul —•
înfiinfarea unei pepiniere șco-
lare. la noi, ar trezi un viu
interes atit tn rîndul elevilor
cît ți al părinților- De aseme-
nea, pentru asigurarea execu-
tării lucrărilor de bază în con-
dițiile agrotehnice avansate,
socotesc necesar ca lotul șco-
lar să fie inclus tn cadrul
gospodăriei agricole colective
pentru ca elevii să cunoască
munca agricolă cu mijloace
înaintate și să poată fi îndru-
mați de agronomii specialiști
ai gospodăriei".
Tov. ACHIM COSTEA, di-
rectorul Școlii medii nr. 1
din Turnu Severin. a vorbit
despre necesitatea cunoașterii
problemelor concrete ale pro-
ducției de către profesorii de
fizică, matematică, chimie și
științele naturii în vederea
legării cunoștințelor ce le dau
la obiectul respectiv cu prac-
tica producției socialiste. In
continuare, tov. Costea a
spus : „In școala noastră a
fost organizat un atelier pen-
tru confecționarea materialu-
lui didacti: necesar predării
fizicii, chiliiei și matematicii-
Activitatea se desfășoară în
cadrul cercurilor de elevi con-
duse de profesorii de specia-
litate. Noi, astăzi, ne mândrim
cu aparatele confecționate tn
atelierul nostru — care nu sînt
cu nimic mai preios decît cele
produse de Întreprinderea de
material didactic sau de alte
întreprinderi cu experiență".
Tov. ASZTALOS IMRE din
Tîrgu Mureș a relevat posibi-
litatea creării unei legături
trainice între munca intelec-
tuală și fizică ce se realizează
în cadrul activității practice
din ateliere. Vorbitorul a a-
rătat posibilitatea largă pe
care o au în acest fel elevii
de a-și alege o profesie le-
gată de munca direct produc-
tivă. Astfel. 30% din absol-
ventii școlilor medii nr. 1 și
nr. 2 din Tg. Mureș urmează
astăzi școli tehnice pentru a
deveni muncitori cu o înaltă
calificare.
Tov. ELENA LIVEZEANU,
reprezentanta Consiliului na-
țional al femeilor, a arătat că în
urma anchetelor pe care comi-
tetul le-a întreprins printre e-
leve, studente, muncitoare și
a discuțiilor individuale pur-
tate cu acestea, se desprinde
necesitatea de a se studia pro-
blema pregătirii fetelor și pen-
tru activitățile practice de
gospodine
Tov. PAKAY FRANCISC,
directorul Școlii elementare de
4 ani din satul Finiș, raionul
Beiuș, a arătat cum în gră-
dina școlii au fost experimen-
tate unele culturi necunoscute
pînă atunci în sat- Dacă lo-
cuitorii satului au privit a-
ceste încercări la început cu
oarecare neîncredere, rezulta-
tele însă i-au convins pe toți-
în prezent ei vin adesea la
școală să ceară sfatul cu pri-
vire la semănatul și întreține-
rea diferitelor culturi și mani-
festă interes pentru cunoaște-
rea agrotehnicii înaintate. Ast-
fel, la ședințele cercului agro-
tehnic organizat pe lingă
școală, participă regulat peste
40 de săteni- Pe lîngă gră-
dină, elevii școlii se îngrijesc
și de un lot experimental pe
care au plantat pomi fructi-
feri. Ei sînt obișnuiți să gîn-
dească asupra fiecărei expe-
riențe pe care o fac și să no-
teze cu grijă rezultatele lu-
crărilor. „De curînd elevii au
însămtnțat 40 de lămîi cu care
doresc să împodobească noua
clădire a școlii de 7 am ce
se construiește tn sat. Dacă
ne ue(i vizita școala peste
cinci ani — a încheiat tov.
Pakay Francisc — vă vom o-
feri lămlni din recolta noa-
stră",
«ei care au luat cuvîntul
pe marginea referatului
..Măsuri pentru descon-
gestionarea învățămîntului de
7 ani“ au subliniat în unani-
mitate oportunitatea propune-
rilor făcute în acest sens, ară-
tînd din experiență lor prac-
tică domeniile în care se cere
îndeosebi reducerea materia-
lului predat. Astfel, s-a cerut
eliminarea unor noțiuni de
teorie literară și reguli grama-
ticale inaccesibile la nivelul
de pregătire al elevilor din
clasele V—VII.
In general, vorbitorii au
eerut să se revadă cu atenție
volumul de cunoștințe cuprins
în manualele școlare de la
clasele V—VII țînînd seamă
că o bună parte dintre lecțiile
expuse în manuale depășesc
posibilitățile de studiu ale e-
levilor. De asemenea, s-au re-
levat în cursul discuțiilor u-
nele deficiențe în organizarea
concursurilor sportive școlare
care se desfășoară de multe
ori în perioade de vîrf la în-
vățătură.
Numeroși participanti la
discuții care s au referit la
aceste probleme și-au luat an-
gajamentul să studieze cît mai
aprofundat. împreună cu co-
lectivele didactice ale regiu-
nilor și raioanelor pe care le
reprezintă, propunerile privind
unele modificări ale planului
de învățămînt, programelor
și manualelor școlare la cla-
sele I—VII elaborate de co-
misia însărcinată cu aceste
probleme de către Ministerul
învățămîntului și Culturii și
să trimită în cel mai scurt
timp Consiliului superior al
școlilor concluziile pe margi-
nea opiniilor exprimate de în-
vățători și profesori.
adrele didactice care au
Wjt luat cuvîntul în legă-
tură cu problemele ri-
dicate de referatul .,Presa pe-
dagogică din țara noastră, cu
privire specială la Revista de
pedagogie", au relevat succe-
sele obținute pe linia promo-
vării studiilor și cercetărilor
pedagogice în problemele ac-
tuale ale școlii. Totodată ei
au arătat cîteva din cerințele
care stau în fața presei pe-
dagogice în momentul de față,
subliniind atenția mare pe
care trebuie s-o dea pregătirii
elevilor pentru viață, pentru
muncă.
Majoritatea celor care au
luat cuvîntul pe marginea a-
cestui referat au propus con-
sultarea mai activă și mai
largă a cititorilor și recruta-
rea unui număr mai mare de
colaboratori și corespondenți-
Activitățile gospodărești sînt îndrăgite de eleve.
€ «s «a c I
La încheierea lucrărilor tovarășul PETRE DRAGOESCU, președintele
Consiliului superior al școlilor a prezentat concluziile ce s-au desprins ia
urma dezbaterilor pe marginea celor trei probleme puse In discuție :
ezbalerile desfășurate la
această primă ședință
plenară a Consiliului
superior al școlilor au scos
în evidentă eficacitatea aces.
tui organ în soluționarea pro.
blemelor principale ale invă.
fămintului de cultură gene,
rală, profesional și tehnic.
Discuțiile purtate au consti.
tuit un ajutor prețios pe care
experiența izvorîlă din prac-
tica activității școlare îl dă
organelor de conducere ale
ministerului pentru îmbună-
tățirea continuă a învățămîn-
tului.
Avîntul cu care au fost pre.
zentate realizările diferitelor
școli în domeniul activităților
practice este o dovadă a ade-
ziunii loiale a cadrelor noa-
stre didactice la linia justă a
PM.R. care a trasat ca sar-
cină învățămîntului legarea
școli; de viată, de produc,
fie
Numeroasele propuneri fă-
cute de către membrii consi.
liului, in numele unui larg
activ de cadre consultate, vor
ii examinate cu atenjie de
către organele de conducere
ale ministerului pentru a o-
rienta munca de organizare a
activității practice în viitor.
Diferitele metode de muncă
arătate aci și care au dus la
desfășurarea cu succes a acti-
vității practice în școli vor fi
studiate și generalizate.
Pentru îmbunătățirea acti-
vităților practice propunerile
membrilor consiliului au ac.
centuat necesitatea întăririi
bazei materiale, a unei bune
caliiicări a profesorilor mai.
știi, a pregătirii practice a
profesorilor de științele na.
furii și au cerut Institutului
de științe pedagogice să ela-
boreze în cel mai scurt timp
metodice și îndrumătoare
pentru activită/ile practice, a-
gricole și de atelier.
S.a propus, în special, ca
terenurile agricole școlare să
fie date în perimetrele gospo.
dăriilor agricole colective,
pentru ca practica să se iacă
In condiții agrotehnice înain-
tate și cu ajutorul inginerilor
agronomi și al colectiviștilor
cu experienjă.
S-a cerut, de asemenea, ca
activitățile practice din ate.
llerele școlilor de cultură ge.
nerală să fie îmbinate cu
munca în școlile profesionale
șl chiar în întreprinderi, pen-
tru o mai directă legătură cu
producția.
Membrii consiliului au ce-
rut să se examineze problema
activității practice n elevelor
din școlile de cultură gene-
rală pentru a pune de acord
aceste activități cu rolul de
gospodine pe care.l vor avea
în societate.
A reieșit că școlile profesio-
nale, și mai ales cele legate
strîns de fabrică, dau o idee
mai clară despre iorma în
care va ti realizată in viitor
legarea învătămîntului de
viată.
Membrii consiliului au fos/
unanim de acord că planul de
învățămînt în vigoare, pro-
gramele și manualele precum
și lipsa de măiestrie a unor
cadre didactice, stăruind asu-
pra unor probleme neesen.
fiale, au contribuit în cea
mai mare măsură la supra.
încărcarea elevilor și au apro.
bat în unanimitate propune,
rea de a studia măsurile de
descongestionare a planului
de invățămînt la clasele I—
VII, elaborate de comisia de.
parlamentată a M.l.C.
S-a subliniat că reducerile
făcute in programe și în ma-
nuale nu trebuie să ducă la o
scădere a nivelului de cunoș.
tințe, ci să constituie o pu-
nere de acord a acesțora cu
puterea de înțelegere a- ele-
vilor.
S-a recomandat ca manua-
lele să fie alcătuite de proie.
sori care lucrează la catedrele
din clasele respective și îna-
inte de tipărire să fie exami-
nate și de Institutul de științe
pedagogice.
S-a cerul cu insistență să
se studieze de specialiști tim-
pul corespunzător pentru pre.
gătirea lecțiilor de către
elevi.
In ce privește presa peda-
gogică, ea dă un ajutor elec-
tiv cadrelor didactice în pro-
blemele cele mai importante
ale învățămîntului, dar se
recomandă Revistei de peda-
gogie să se preocupe de pro.
blemele concrete ale învăță-
mîntului, legate de munca în
producție, să tragă in mult
mai mare măsură concluzii
practice din experiența acu.
mulată în școli.
S-a cerut ca Revista de
pedagogie să dea o mai mare
atenție problemelor învâțd-
mînlului preșcolar, muncii din
clasele I—IV, precum și învă-
țămîntului profesional și teh-
nic.
S-a apreciat in mod deo.
sebit recomandarea tăcută în
ședință pentru ca tot mai
multe cadre didactice și
mai ales membrii Consiliului
superior al școlilor să cola.
boteze Ia Revista de pedago-
gie, trimițind articole care să
reflecte cercetarea și obser.
vațijle proprii. Sintem con-
vinși că lucrările Consiliului
superior al școlilor vor ■ con-
tribui la îmbunătățirea invă-
lămîntului și la ridicarea con.
tinuă a nivelului de pregătire
și educare comunistă a tine-
retului, sarcină pe care ne.a
trasat-o Congresul al II-lea
al P.M.R.
Membrii Consiliului supe,
rior al școlilor, intorcindu.se
la locurile lor de muncă, să
fie ca și pînă acum — luptă-
tori hotăriți pentru construi-
rea socialismului în tara noa-
stră și să mobilizeze toate
cadrele didactice pentru adu-
cerea Ia îndeplinire a sarcini,
lor stabilite de partid și de
guvern.
VIAȚA DE PARTID IN ȘCOLI
AJUTOR
DE MĂRE PREȚ
fentru extinderea învățămîntului
și îmbunătățirea bazei sale materiale
Cadrele didactice care predau cunoștințele agricole în școlile regiunii Ora-
dea sint sprijinite îndeaproape de organele locale de partid — intens
preocupate de felini cum se desfășoară instruirea elevilor în acest do-
meniu.
Nu odată pop vedea activiștii de partid și secretari de organizație asistînd
la lecțiile predate în cadrul noului obiect de învățămînt, interesîndu-se de
activitatea pe lotul agricol, de felul cum muncesc profesorii pentru ridicarea
calificării lor profesionale, dind sfaturi și îndrumări prețioase.
Pe tovarășul Ernest Drăguș. secretar al Comitetului raional de partid Lunca
Vașcaului, l-am găsit, de pildă, la școala elementară din comuna Petroasa discu-
tînd cu directorul pe marginea lecției ținută de învățătoarea Elisabeta Clenda
La care a asistat. Tot astfel, poți vedea pe tovarășii instructori teritoriali Teo-
dor Tal, Ștefan Matiș, Ion Cristoreanu și alții participînd la orele de „cunoș-
tințe agricole" ajutînd școlile să.și procure cu mai multă ușurință de la G.A.C.,
S.M.T., etc. uneltele agricole necesare, semințele, ghivecele și alte materiale-
Instructorul de partid Teodor Tal a sprijinit școala elementară din comuna
Pilu, raionul Criș, să încheie contractul de patronare cu gospodăria agricolă co-
lectivă. Ca prim rezultat al acestei . patronări este faptul că școala a primit de la
gospodărie, in folosință, 2 ha. de teren cu arăturile de toamnă efectuate în
întregime.
Sprijinită de comitetul regional de partid, secția de învățămînt și cultură
a sfatului popular regional a luat — încă de la începutul anului școlar — mă-
suri concrete pentru asigurarea predării la nivelul cerut a cunoștințelor agricole.
Ca urmare, în majoritatea școlilor din regiune acest obiect este predat de
oameni competenți- In afara profetăoriilor de științe naturale și a învățătorilor
care au cunoștințe de specialitate, au fost încadrați la aceste o-re și ingineri
auro.zootehnicieni. Se fac eforturi pentru a ridica nivelul de cunoștințe în spe-
cialitate al celor ce predau noul obiect de învățămînt. Astfel, în cursul lunilor
octombrie și noiembrie a c., secția regională de învățămînt și cultură, folosind
un oolectiv de specialiști, a ajutat în mod substanțial secțiile de învățământ
subordonate să pregătească referate pe probleme științifice și metodice, lecții
deschise și diverse alte activități menite să îmbunătățească pregătirea profe.
sorilor de specialitate.
Intrucît însușirea cunoștințelor agricole este strîns legată de condițiile
create pentru desfășurarea orelor de practică, organele de partid au acordat
o mare atenție și înzestrării școlilor cu loturi experimentale. In urma analizei
ce s-a făcut la comitetul regional de partid, sfaturile populare au primit sar-
cina de a asigura toate școlile cu loturi agricole, indicîndu-li-se totodată —
concret, pe raioane și școli — suprafața de teren necesară desfășurării în bune
condiții a muncii practice a elevilor. Pe lingă unele unități, s.au creat chiar
loturi model. Bunăoară, pe lingă școala elementară din comuna Vașcău, cu spri-
jinul comitetului comunal de partid, a luat ființă un lot agricol și zootehnic
model pe care se fac toate experiențele practice cuprinse în programă. Școala
are și o mică pepinieră, livadă de pomi, iepuri și unele specii de păsări. Re-
zultatele obținute prin experiențele pe lotul model sînt de un mare bjiuitar
profesorilor în predarea cunoștințelor agricole.
Organizațiile de partid au îndrumat școlile să folosească beneficiile rezul.
tate din producția de pe loturile experimentale pentru înfrumusețarea și între-
ținerea localurilor, pentru înzestrarea laboratoarelor etc. La Simand, de pildă,
s.au putut executa, astfel, lucrări de întreținere a școlii, la VT-rșand a fost
cumpărat un grup electrogen pentru producerea de curent electric în școala,
la Cintei s-a cumpărat o mașină de cusut. Exemple de școli în oane printr-o
practică științifică s-au obținut rezultate bune, iar produsele au fost valorificate
hi folosul școlii, se pot da încă multe.
Trebuie subliniat că sprijinul concret și operativ acordat de organizațiile
ți activiștii de partid din regiune este dublat de eforturile în muncă și de in-
teresul pe care-1 manifestă colectivele de pedagogi față de noul obiect de învă-
țămînit. Toate acestea vor asigura, fără îndoială, succesul muncii închinată
înzestrării copiilor cu deprinderi și temeinice cunoștințe agricole.
ION DRAGAN
(Urmare dm pag. 1)
reduoîndu-se spațiile nefolositoare, or_
oamentele, coridoarele prea largi, și să
se găsească cele mai economicoase so-
luții de realizare a construcțiilor.
Paralel cu efectuarea construcțiilor
dm fonduri centrale, trebuie să se des-
fășoare o largă campanie de construc.
ții școlare prin posibilități locale și
prin contribuția voluntară a cetățeni-
lor, construcții spre care trebuie în.
dreptate cu prioritate eforturile noas-
tre. Pentru a obține construcții cît
mai ieftine trebuie să se valorifice
toate resursele locale, să se folosească
materialele existente pe plan local, să
se asigure transportul și mîna de lucru
necesară prin munca voluntară a pă-
rinților și elevilor.
Construcțiile noi trebuie să respecte
cerințele igienico-pedagogice și să cu-
prindă anexele necesare (laboratoare,
ateliere, săli de gimnastică, biblioteci)
pentru o pregătire multilaterală a ele-
vilor. Astfel de anexe trebuie adăuga,
tp și localurilor existente.
Asigurarea spațiului de școlarizare
este strîns legată de înzestrarea școlilor
cu mobilier. Pe lîngă confecționarea de
mobilier nou, se impune repararea celui
existent, chiar cu elevii, și o mai justă
distribuire a acestuia.
Se știe că folosirea materialului di-
dactic în predarea lecțiilor contribuie
la buna pregătire a elevilor. Pentru în.
zestrarea școlilor cu astfel de material,
startul a alocat an de an sume tot mai
mari, iar învățămîntul a primit cantități
sporite de aparate și mașini. Este ne.
voie ca materialul didactic să fie pro-
curat la timp de către secțiile raiona-
le de învățămînt și cultură și de către
șooH, să fie folosit în predarea lecții.
lor și păstrat cu grijă, spre a nu se
deteriora.
Pe lîngă folosirea mai intensă și o
mai bună păstrare a lui, este nevoie să
se dea o extindere mai mare confecție,
nării de material didactic prin posibili-
tăți locale și cu elevii.
Pe de altă parte, producția Intreprin-
derii de material didactic să fie orien.
tată spre sortimentele cele inai impor.
tante. In loc de numeroase mulaje și
materiale, care pot fi găsite mai ușor în
natură sau se pot confecționa și procu-
ra pe plan local, să producă mai multe
aparate și mașini pentru fizică, chimie
etc., după modele mai perfecționate care
să țină pas cu tehnica modernă intro-
dusă în producție. De asemenea, trebuie
să se lărgească preocupările de a se
confecționa material didactic în ateliere-
le școlilor profesionale și de cultură ge.
nerală.
Realizarea sarcinilor învățămîntului
politehnic și orientarea tineretului șco.
Iar spre munca direct productivă ne.
cesită multă grijă pentru înzestrarea
și dezvoltarea atelierelor școlare, pen.
tru înzestrarea școlilor din mediul să-
tesc ou loturi agricole și cu uneltele
agricole necesare pentru extinderea e-
fectuării lucrărilor practice și a prac-
ticii în producție chiar în întreprinde-
rile industriale sau agricole unde ele-
vii vor putea să cunoască direct pro-
cesul de producție.
Utilizînd cu pricepere mijloacele pe
care statul ni le pune Ia îndemînă
pentru dezvoltarea învățămîntului și a
bazei sale materiale, descoperind și
valorificînd toate posibilitățile locale,
vom putea crea condiții tot mai bune
pentru pregătirea temeinică și multi,
laterală a unui tineret capabil să tra-
ducă în viață politica partidului de ri-
dicare continuă a nivelului material și
cultural al poporului.
I
I
ro-
Deșliu (2
Demostene
obligatorii
spre Mas-
„Dobrogea
V. Vîntu,
(fragment))
do-
în
,Eu
pot să clnt" de M. Beniuc (2 ore),
„Lidice* de E. Jebeleanu (4 ore),
„Celor ce vin" de D-
ore). „Partidului* de
Botez (2 ore).
Lecturi suplimentare
școlilor cu limba de predare
mînă :
La capitolul ..Realizări în
meniul poeziei" se vor studia
mod obligatoriu următoarele: >
obligatorii
sînt următoarele texte: „Glasul
popoarelor" de M- Beniuc- „Pa-
triei* de Al. Andri(oiu, „Limba
IN LEGĂTURA CU PREDA-
REA LIMBII ROMINE IN
ȘCOLILE NAȚIONALITĂ-
ȚILOR CONLOCUITOARE
Pentru ca orele de literatură să
contribuie in mai mare măsură la
educarea tineretului în spiritul pa-
triotismului socialist, se dau urmă
toarele indicații în vederea com-
pletării cu texte din literatura ro-
mînă contemporană a prevederilor
din programele de lecturi literare
pentru clasele a VII-a, a VUI-a și
de istorie a literaturii romîne pen-
tru clasa a Xl-a. de la școlile cu
limbile de predare ale naționalită-
ților conlocuitoare.
In anul școlar 1958/1959 se vor
folosi, în acest scop, pe lîngă ma-
nualele de limbă romînă de la șco-
lile cu limbile de predare ale na-
ționalităților conlocuitoare și cule-
gerile „Texte literare* (ediția 1958)
pentru școlile cu limba de predare
romînă care se află pe rețeaua de
difuzare. Astfel, în clasa a VII-a,
se va utiliza volumul „Texte lite-
rare* pentru clasa a Vl-a. la clasa
a VUI-a — volumul „Texte lite-
rare* pentru clasa a VII-a, la
clasa a XI-a — volumul „Texte li-
terare" pentru clasa a VII-a.
LA CLASA A VII-a pe lîngă
textele indicate de programă ca
obligatorii se vor mai studia din
„Textele literare" pentru clasa a
VI-a> următoarele s „Patria mea"
de Demostene Botez (2 ore) ; „Că-
tre mineri* de Geo Bogza (2 ore)}
„Dobrogea colectivistă" de Tr. Co-
șovei (2 ore).
Cele 6 ore necesare pentru stu-
dierea acestor texte vor Ii luate
de la următoarele teme. 1 oră de
la „Vizită" de I. L. Caragiale
care se va studia în 4 ore în loc
de 5; 1 oră de la ,.E1-Zorab“ de
G. Coșbuc care se va studia în 2
ore în loc de 3; 1 oră de la „Mi-
trea Cocor" de M- Sadoveanu care
se va studia în 3 ore în loc de
4; 2 ore se iau din cele 9 ore re-
zervate pentru compunerile și re-
capitulările trimestriale care se vor
face în 7 ore ; 1 oră de la recapi-
tularea finală care se va face în
5 ore în loc de 6-
Lecturile facultative se vor com-
pleta cu următoarele texte : „Căpi-
tanul Băcilă Vasile" de V. Bîrza,
„Petre Gheorghe* de Eugen Jebe-
leanu. „Noi sentimente" de V. Em.
Galan. „Inscripție* de V. Tulbure.
LA CLASA A VUI-a, din textele
literare pentru clasa a VII a se vor
studia ca. obligatorii următoarele i
„Partidului" de Demostene Botez
(2 ore) în loc de „Secerișul" de St.
O losif (2 ore) care trece ca lec-
tură facultativă ; „Dobrogea mari-
lor prefaceri" de Victor Vîntu (2
ore) în loc de ,,Mărinimie" de E.
Gîrleanu (2 ore) care trece ca lec-
tură facultativă.
Lecturile facultative existente în
manual vor fi completate cu urmă-
toarele texter „Din nou spre Mos-
cova" de T- Arghezi, „Eu pot să
cînt“ de M. Beniuc.
Următoarele texte din manual —•
eare erau prevăzute ca facultative
— vor fi studiate în mod obliga-
toriu i „Celor ce vin" de Dan Deș-
La cercul de vioara al Palatului Pionierilor din BucureșU,
liu (2 ore), „Suzana Bogar pleaca'
de Suto Andrăs (1 oră), „La o ex-
poziție de cărți" de Alfred Margul
Sperber (1 oră).
Cele 4 ore necesare studierii tex-
telor mai sus indicate ca obliga-
torii vor fi luate astfel : 1 oră de
la capitolul privitor la G. Coșbuc
urmînd ca poezia -,Hora“ să treaca
la lecturile facultative, iar poezia
„Noi vrem pămînt" să se studieze
în 2 ore în loc de 3 ; 1 oră de la
romanul ..Baltagul" care se va
studia în.3 ore in loc de 4 ; 2 ore
de la recapitularea finală care se
va face în 4 ore în loc de 6-
LA CLASA A Xl-a, conform in-
strucțiunilor pentru predarea isto-
riei literaturii romine în anii de
tranziție 1957/1958 și 1958/1959,
ediția 1957, în primele două trime-
stre se va studia literatura romină
de după 23 August 1944, urmînd
ca în ultimul trimestru să se facă
recapitularea generală a istoriei
literaturii romîne în vederea exa-
menului de maturitate
Materialul referitor la literatura
de după 23 August 1944, cuprins
în programa de limba și literatura
romînă pentru clasele VIII—X de
la școlile cu limbile de predare ale
naționalităților conlocuitoare (edi-
ția 1954) se va completa cu urmă-
toarele texte din culegerea „Texte
literare" pentru clasa a VII-a a
noastră" de Cicerone Theodorescu.
Lecturi suplimentare facultative:
„Folclor", „Portretul eroului Efti-
mie Croitoru" de N. Tăutu.
La capitolul ,,Realizări în dome-
niul prozei" se vor studia ca texte
obligatorii următoarele: ^Desfășu-
rarea" de Marin Preda (4 ore)',
„Bărăgan* (fragment) de V Em-
Calan (4 ore). „Ceasul amintiri-
lor" de A. Mihale (3 ore), „Setea*
de T- Popovici (3 ore).
Lecturi suplimentare
sînt textele: „Din nou
cova“ de T. Arghezi.
marilor prefaceri" de
„Cronică de la cimpie*
de P. Dumitriu. ,,Ofel și pline"
(fragment) de I. Călugăru-
Se recomandă ca înainte de a
se trece la studierea fragmentelor
din romanele mai sus menționate
să se facă o scurtă expunere re-
zumativă a conținutului întregii
apere, pentru ca elevii să poată
înțelege mai bine conținutul frag-
mentului studiat-
In cazul că unele texte din ma-
nuale — propuse a fi înlocuite sau
trecute la lectura facultativă — au
fost studiate pină la apariția in-
strucțiunilor de față, textele din
broșură recomandate să le înlo-
cuiască pe acestea vor trece la lec-
tura facultativă.
f l LATE UE
Lectura pe roluri
Timbre dup* desene ale elevilor
Irenka Prochaskova și
Vlada Șima — in virstă
de numai 9 ani — fac
parte din cercul de arta
plastică al școlii de 8
ani din Remeșka-Plzen.
De curind Administrația
poștelor cehoslovace a
emis două timbre cu lu-
crările lor prezentate la
concursul de desene pen-
tru copii organizat de
UNESCO pe tema. „Prie-
tenia copiilor din lumea
întreagă".
iată cele două timbre :
— Timbru în valoare
de 45 de heleri, de cu-
loare roșie-aibastră, rea-
lizat după desenul elevei
Irenka Prochaskova —
„Mama, copilul și po-
rumbelul păcii".
— Timbru în valoare
de 60 de heleri, de cu-
loare cafenie, albastră și
galbenă, după desenul
elevului Vlada Șima —
„Tinăr schior". Pe tim-
bru este scris „Vrem să
trăim in pace și feri-
cire" 1
Pentru pedagogii care predau materii de specialitate în în-
vâțămîntul profesional și tehnic.
„VIAȚA ȘI OPERA INGINERULUI EL1E RADU'
de D. Roșianu
,,Dacă duceți orice secantă pe întinsul țării, nu pu-
teți să nu atingeți una din operele pe care le-a clădit
ziditorul Elie Radu". Așa se exprima un contemporan
despre personalitatea inginerului Elie Radu, unul din
p.onierii construcțiilor rominești. Intr-adevăr activi,
tatea acestuia, care cuprinde o jumătate de veac, este
prod.gioasă.
Tehnician cu o înaltă și multilaterală pregătire, în-
zestrat cu o putere de muncă neobișnuită, cu spirit
creator și plin de inițiativă, el a realizat un număr
impresionant de lucrări în domeniul construcțiilor de
căi ferate, drumuri, poduri definitive, clădiri publice
și lucrări edilitare.
Un merit deosebit revine inginerului Elie Radu in
stimularea și formarea unei întregi generații de ingi-
neri valoroși într-o perioadă cînd numărul tehnicieni-
lor romîni în diversele domenii ale construcțiilor era
foarte redus.
Lucrarea amintită conține date biografice și analize
eu privire la principalele lucrări realizate de Elie
Radu, completate de un bogat material ilustrativ.
„COCSUL METALURGIC"
Recent a ieșit de sub tipar lucrarea „Cocsul meta-
lurgic" întocmită de un colectiv format din I. Barbu,
I. A. Milinovici și N. Teodorescu. Este prima lucrare
romînească privind acest domeniu extrem de impor-
tant al industriei grele. Aprovizionarea furnalului cu
combustibil, respectiv fabricarea cocsului pentru ela.
borarea fontei, reprezintă o problemă de mare însem-
nata ie, mai ales in condițiile creșterii continue a in-
dustriei grele în țările socialiste.
Sint examinate pe rînd proprietățile materiei prime,
a huilelor folosite la cocsificare, în lumina ultimelor
cercetări făcute in acest domeniu. Pregătirea șarjei
pentru cocsificare, utilajele folosite în cocsării sînt
expuse punindu-se un accent deosebit pe problemele
fabricării cocsului în R.P.R.
Intr-un capitol separat se examinează problema fa-
bricării cocsului din cărbuni neaglutinați, problemă de
tehnică ce a căpătat o deosebită dezvoltare în ul-
timul deceniu și care are o importanță hotărîtoare'
pentru perspectivele de viitor ale industriei cocsochi-
mice.
Ultimele capitole ale cărții cuprind semicocsificarea
și importanța ei în cadrul folosirii cocsului, captarea
și prelucrarea produselor chimice ale cocsificării și
semicocsificării, precum și caracterizarea celui mai
important produs al acestei industrii — cocsul me.
talurgic.
„CINETOSTATICA și DINAMICA"
de N. 1. Manolescu și D. A Va roș
Lucrarea ..Cinetostatica și dinamica mecanismelor"
face parte dintr-un ciclu de patru volume ale tratatu-
lui ,?Teoria mecanismelor și a mașinilor".
Cinetostat.ca se ocuipă cu determinarea tuturor for-
țelor care acționează în mecanisme în timpul mișcării
acestora. Alte capitole de lucrări se referă la dinamica
maș.HLor: a) determinarea energiei cinetice totale a
mașini , necesara realizării mișcării date, și studiul
modului de repartizare a acestei energii de la elemen-
tul conducător la cel condus ; b) determinarea mișcării
reale a mașinii sub acțiunea forțelor aplicate; c)
reglarea mișcării mașinii și d) găsirea metodelor de
eliminare a e'ectelor dăunătoare ale forțelor de inerție.
Vasta bibl.ografie utilizată cu ocazia elaborării lu-
crării este constituită în cea mai mare parte din
tratate și lucrări sovietice, lucrări care au pus bazele
și au introdus această nouă disciplină in învățămînt
și în institute de cercetări și care au dat un mare
avînt introducerii automatizării în industrie.
A am asisfat de cu-
rind la o lecție de
. lectură literară la
clasa a Vll-a de la o
școală de Z ani din ra-
ionul Brăila. Se preda
«O scrisoare pierdută"
de 1. L. Caragiale. In
cursul lecției la care am
asistat au tost citite și
comentate cîteva frag
mente din actul III
Lecția — care, în ge-
neral, s-a desfășurat în
bune condiții — s-a în-
cheiat cu lectura pe ro-
luri. S au interpretat, a-
nume, scenele care înfă-
țișează adunarea elecio
rală pentru desemnarea
candidatului la depută-
ție și încăierarea gene-
rală care a urmat
Profesorul a ținut să
reediteze cu elevii între-
gul tablou. Pentru că nu
a reflectat îndeajuns a-
eupra dificultăților pe
care le ridica punerea
în scenă a unui aseme-
nea fragment, încerca
rea lui n-a fost reușită.
In clasă s-a produs
multă dezordine șl sa
pierdut un timp prețios.
Această împrejurare
mi a amintit de o alta,
similară, petrecută a-
cum un an la o lecție
de citire la clasa I-a
într-o școală de 7 ani
din raionul Panciu. Se
preda bucata de citire
«Ce a pățit un lup", în
care este vorba despre
un lup viclean care vine
la o iapă «să cumpere"
mînzul. După cum se
știe, iapa îl invită să ci-
tească prețul pe copita
el de dinapoi, pentru ca
în felul acesta să-l poa-
tă pedepsi, după cum
merita, printr-o lovitură
zdravănă.
învățătoarea a con-
dus lecția cu destulă în-
demînare. In încheiere,
însă, cînd mai erau cî-
teva minute pînă să
sune clopoțelul, ea s-a
gindit că n-ar fi rău să
facă și o lectură pe ro-
lun. După ce i a anun-
țat pe elevi că în felul
acesta vor putea vedea
mai bine «cum s-au pe-
trecut lucrurile în reali-
tate*, învățătoarea s-a
oprit cu privirile asupra
unei fetițe, zicîndu-i :
— Maricica, poftim în
fața clasei. Tu vei ii
iapa.
Fetița, nedumerită, e-
zită o clipă, apoi, ridi-
cîndu-se, întoarse ochii
spre învățătoare de
parcă ar fi vrut să
spună: «Tovarășă învă-
țătoare, eu nu vreau să
fiu iapă'. Dar nu în
drăzni. Ieși din bancă și
rămase cu privirile în
pămînt. In fundul clasei
băieții chicotiră :
— I-hi-hi... Uite iapa 1
Pentru rolul lupului a
fost desemnat un băiat
— pe nume Vasilică.
Lectura începe. Mari-
cica — firește — nu se
simte bine în rolul ce i
s-a dat. Totuși, lucrurile
se desfășoară normal
pînă în clipa în care
lupul trebuie să citea-
scă prețul înscris pe co-
pita iepei Voind să spo-
rească veridicitatea în-
tîmplărilor, învățătoarea
se adresează lui Vasi-
lică :
— Cum ai să citești
prețul pe copită dacă
stai așa departe ? Trec;
mai aproape de... (din-
du-și seama — deși cam
tîrziu — învățătoarea nu
și-a mai spus gîndul
pină la capăt).
Noroc că a sunat de
ieșire și lectura a tre-
buit să fie întreruptă.
Căci altfel... cine știe ?
Poate că Vasilică s-ar
fi ales și cu o lovitură
de «copită", pentru ca
punerea în scenă «să fie
cît mai aproape de rea-
litate'.
Clopoțelul a salvat
pe Vasilică de copită.
Dar... cine știe dacă el
a salvat-o și pe Marl-
cica de poreclă 1
Este necesar sâ înțe-
legem că metodele și
procedeele folosite la
lecții nu au valoare în
sine, că ele nu sînt «în
principiu' și «universal'
valabile. Valoarea lor
este determinată de con-
dițiile și modul în care
sînt aplicate,' de conți-
nutul pe care îl îm-
bracă, de efectul pe ca-
re 1 pot obține.
Lectura pe roluri este
un procedeu util, atît
pentru predarea, cît și
pentru consolidarea cu-
noștințelor, cu condiția
însă ca el să fie apli-
cat cu pricepere, în li-
mitele posibilităților ofe-
rite de textul și clasa
respectivă, spre a spori
și nu a diminua efectul
celorlalte metode și pro-
cedee obișnuite în pre-
darea lecturii literare.
S. LEONARD
& il lăți
ZAPADA Șl PLOAIE ARTIFICIALA
d	Tunctan, provincia Gmrin din
Gst obținute zăpadă și ploaie
artificială. Se ard pe pămint unele chimicale
care, transtormindu.se in particule foarte fine,
se ridica sub formă de fum la mare altitudine.
Aia, iniilnmd formații potrivite de nori le pre-
cipită fie sub formă de zăpadă, fie sub formă de
ploaie, în raport cu condițiile atmosferice.
.. ^xPeriența a dovedit că zăpada artificială ob-
ținută astfel poate^ șă cadă în cursul unei zile
ini re pi. hi localitățile apropiate însă, cîmpul
continuă să rămină frumos.
URIAȘE REZERVE DE BOGĂȚII
ALE SUBSOLULUI R. P. CHINEZE
Geologii chinezi au descoperit în partea cen-
trală a provinciei Tziensi mari zăcăminte de
minereu de fier. Acestea se întind pe o supra-
față de peste 400 km pătrați și se află in canti-
tăți imense (aproximativ 7 miliarde tone). Ba-
zinul poate aproviziona cu materie primă pe
timp de 50—60 ani o uzină metalurgică cu o
producție anuală de 30 milioane tone de oțel și
fontă.
De asemenea, recent și-a încheiat lucrările
expediția Ministerului Geologiei, care a prospec-
tat zăcămintele petrolifere din șesul Sunliao.
Bazinul Sunliao se întinde oe o suprafață de
aproximativ 300 mii km pătrați și pa deveni in
curind unul din cele mai însemnate centre pe-
trolifere ale R. P. Chineze.
UM NOU VACCIN
ÎMPOTRIVA POLIOMIELITEI
In cursul anului 1959 industria farmaceutică
cehoslovacă va începe să producă vaccinul „Sa-
bina" cu virus viu împotriva poliomielitei. Acest
vaccin imunizează pe o perioadă mai îndelun-
gată decît cele existente (de exemplu cel de
tipul „Salk") și se administrează pe cale bucală
într-o lingură cu sirop.
!|llllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllliilllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllillllllllllllllllllilillllllllllllllillllllllllllllllllllllllllllllllH
PAGINI DE ISTORIE A INVĂȚĂMINTULUI (I)
Văzute de VLAMIR
iiiiiiiiiiiiiiiiiiiniiiiiiiiiiiiiiiiiimiiiiiiiiiiiiiiHiiiiiiiiiiiiiiiinintiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiH ihiiiiiiiihiiiiim^
LUCRARE SCRISA TN EPOCA DE PIATRA
PROFESORUL : Să nu vă prind că folositi W'ici
__ Cum fiul meu nu-i destul de bun pentru I-n „A* ÎJ.
(Desen de B. HAJDUCIKCVA)
PRIMA OARA IN GOSPODĂRIA COLECTIVA
. a _ R.S.S. Moldovenească)
(din revista „Chipan^
0 etapă importantă
în viața școlii sovietice
Sxistă obiceiul ca sfîrșitul de an să
fie consemnat prinlr.un bilanț O-
perația aceasta nu are nimic con-
tabil intr-insa. Ea presupune o privire a-
supra anului care se stinge. Este, dacă
vreți, o confruntare a speranțelor cu îm-
plinirile. Și din confruntarea aceasta oa.
menii încearcă să desprindă fizionomia
anului ce vine, să se înscrie pe răbojul
timpului-. Mai mult decît oricînd, trecînd
pragul lui 1959 oamenii doresc să deslu-
șească perspectivele. Printr-o coincidea,
ță, faptele îi ajută.
Coincidența aceasta o reprezintă dez-
baterea prevederilor bugetare pe anul ce
vine- In apus, ca și în răsărit. Dezbateri
obișnuite Ia capătul fiecărui exercițiu fi-
nanciar. Dar aceste dezbateri obișnuite
au capacitatea de a oferi semnificații de
o valoare deosebită. Nu facem simple a-
firmații. Cînd deputății Sovietului Su.
prem al U.R.S S. au caracterizat noul bu-
get ca fiind un buget al păcii și construc-
ției, ei au fost pe deplin îndreptățiți.
Chiar și înrăitul ziar londonez „Times"
scria, călcindu-și pe inimă : „Bugetul Ru-
siei pe anul 1959 oglindește politica avin-
lului economiei". Bugetul sovietic preve-
de sume uriașe pentru dezvoltarea econo-
miei, a știinlei și culturii. Cheltuielile
militare ale U.R.S.S. înregistrează o scă-
dere'. Care este însă alcătuirea bugetului
S.U.A. ? Deși cifrele oficiale nu cuprind
toate sumele alocate cursei înarmărilor,
reiese cu claritate din bugetul american
că suma destinată pregătirilor de răz-
boi întrece volumul prevederilor din
toți anii precedenti. Noul buget ame.
rican este cel mai mare buget pentru
înarmare cunoscut în SU.A. într-o pe-
rioadă de pace. Alăturați faptele și con-
cluziile se impun de la sine. Concluziile
acestea vorbesc cu claritate despre două
direcții în politica mondială.
Este interesant de răsfoit ziarele occi-
dentale în aceste zile. Tradiția, desigur, nu
este dezmințită. Politicienii belicoși și ge-
neralii cu capetele înfierbîntale au coloc-
vii cu personagii cerești pe care le invoa.
că în sprijinul păcatelor lor pămîntești.
Domnii miliardari se iolograiiază oferind
cîțiva cenți copiilor în picioare goale. Fi-
lantropia e ia ordinea zilei. Dar — semni-
ficativ — redactorii presei burgheze nu poț
să ignoreze realitatea lumii socialiste. No.
ut buget sovietic este comentat în zeci de
editoriale. Remarci invidie, dușmănie, dar
adevărul nu poate fi ascuns. Ziarul en-
glez „News Chronicle" scrie: „Este lim-
pediP că Rusia este ferm hotărîtă să chel-
tuiască mai mult pentru învățămînt *și
dezvoltarea științei- De mulți ani Uniu.
nea Sovietică cheltuiește în acest dome,
niu mult mai mult pe cap de locuitor de-
cit Anglia sau Statele Unite". „Yorkshire
Post" e alarmat: alocațiile sovietice pen-
tru învățămînt și știință sînt o... „provo-
care". Ziarul englez și-a pierdut calmul.
El afirmă că ar ii „o prostie criminală"
dacă s-ar ignora realizările Uniunii So-
vietice pe tărîmul învățămîntului și știin-
ței. Un singur lucru nu vede „Yorkshire
Post" : necesitatea întrecerii pașnice șl
in domeniul învățămîntujui. Țările socia-
liste doresc o asemenea întrecere care
va demonstra categoric că numai socia-
lismul este capabil să asigure dezvolta-
rea științei și invățămintului pe măsura
cerută de nevoile crescînde ale epocii
noastre. De altfel, ziarul american „News
Week" se lamenta nu de mult : „Numai
banii nu vor duce Ia reforme în școala
noastră și nu vor putea da tehnicii talen-
te strălucite". Cînd trebuie însă să com-
pleteze afirmația, ziarul american se po-
ticnește. El face apel la „Businessul parti.
cular bazat pe concurență". Cu alte cu-
vinte, dorește să transforme invățămintul
într-o afacere mai rentabilă. Or, tocmai
din pricina învățămîntului devenit „buși.
ness" școala americană stagnează. Starea
actuală a invățămintului american îngri-
jorează o serie de personalități din S.U A.,
fapt ce și-a găsit oglindire in cererea. co-
misiei oamenilor de știință de pe lingă
președinte și a fondului „W. Benton" de
a se avea „o atitudine nouă' iată de situ-
ația științei și învățămîntului. Acestea
sînt faptele. Din nou sîntem invitați la
comparații.
Uneori ziarele occidentale fac singure
asemenea comparații. Și, interesant, nu
lipsesc comparații pe teme foarte sen-
sibile. „France Presse" scria zilele tre-
cute într.un comentariu despre situația
economică în 1958: „Producția industria-
lă a tuturor țărilor necomuniste (adică a
lumii capitaliste, n.n) se va reduce anul
acesta cu aproximativ 4 la sută în com-
parație cu anul trecut, în timp Ce volu-
mul producției industriale a țărilor răsă-
ritene (adică a țărilor ce fac parte din
lagărul socialist — n.n.) va crește în a-
ceastă perioadă cu peste 10 Ia sută.
Acesta este un fapt de netăgăduit care
constituie probabil principala caracte-
ristică a anului 1958 în domeniul econo-
miei”. Comentariile par inutile. Mărtu-
risirea este semnificativă.
Omenirea a pășit cu încredere în
noul an. Anul care ne-a părăsit a adus
victorii însemnate forțelor păcii. Mina
agresorilor a fost oprită în Orientul Arab
și în Extremul Orient. Lagărul socialis.
mulul s-a întărit și mai mult. Popoarele
privesc cu optimism justificat noul an.
Optimismul acesta provine din în.
săși realitatea zilelor noastre. în 1959,
pacea și socialismul vor cîșfiga noi vic-
torii I
EUGENIU OBREA
Mulți școlari din Leningrad lucrează cîteva ore pe săptămînă în întreprinderile constructoare de mașini, lată-i într-o secție a Uzinei electromecam
Ca 24 decembrie 1958, Sovietul Su-
prem el U.R.S.S. a tnchetat dez-
baterile asupra reorganizării Invă.
țămtntuluî și a adoptat legea cu pri-
vire ta întărirea legăturii școlii cu via*
ta și dezvoltarea continuă a sistema-'
lui învățămîntului public în U.R.S.S.
Legea nou adoptată are drept țel
educarea omului societății comuniste.
Galaa spre acest țel este integrarea în-
tregului tineret sovietic, de ta o anu-
mită vîrstă, în munca folositoare în-
tregii societăți și reorganizarea siste-
mului de învățămînt în asemenea mod
încît însușirea bazelor științei să fie
legată de munca productivă în indus-
trie sau agricultură.
Aceasta dictează necesitatea unei
Juste corelații în școala medie între
Invățămintul general, politehnic și pros
fesionel, bazată pe o îmbinare națio-
nală a muncii și studiului, a odihnei
și dezvoltării fizice normale a copiilor
și tineretului.
Acest eveniment deosebit de impor-
tant în viața școlii sovietice, reprezen-i
tind o nouă etapă istorică îr. dezvoltau
rea ei, a stîrnit entuziasm în rtnduri-
le învățătorilor și profesorilor. Toți
sînt preocupați de noile perspective pe
care le deschide, de sarcinile pe care
le ridică această lege. Căci lor le re-
vine sarcina de onoare de a aplica în
viață noua lege — mărturie vie a grij
Jii părintești pe care partidul și guvern
nu! o poartă școlii, avîntului ei.
„Un rol hotărîtor în reorganizarea
școJii îl eu profesorii", spune B. Mas-
tiev, directorul școlii medii din Kard-
jinsk, R.A.S.S. Osetină de nord. El
consideră că reorganizarea școlii pre-,
supune ca profesorii să cunoască te-1
meinic și practica muncii în producția
propriu-zisă, în uzine, colhozuri și
sovhozuri. Grija pentru ridioarea cali-
ficării corpului didactic — iată ce-1
preocupă pe profesorul emerit A. Niko-i
rov, din R.A.S.S. Buriată. Preocupări
asemănătoare eu și L. Piciurir., profe-
sor la Institutul de pedagogie din
Tomsk, M. Terentiev, profesor la In-
stitutul de pedagogie „Potemkin" din
Moscova, S. Bereziuc, profesor Ia In-
stitutul de pedagogie din Poltava, A.
Bananov, pensionar din Perm, învăță-
torul A. Patarakin din Gorki. „Este nes
cesar să fie organizat un Institut de
perfecționare a pedagogilor din învățăs
mîntuil superior" — spUne A. Frenk,
profesor la Institutul de pedagogie din
Tinaspol. F, Pinhasova, profesoară
emerită din R.S.S. Tadjică, propune
„organizarea unor școli republicane sau
interrepublicar.e cu o durată de un an,
pentru pregătirea cadrelor de conduce-
re ale școlilor — directori de școli,
inspectori regionali, raionali etc.“.
Oamenii sovietici, conștlențl de im-
portanța pe oare o prezintă nour lege
în viața copiilor lor, au subliniat că
munca pedagogică trebuie să fie dusă
de oameni cu dragoste față de copii,
cu dragoste față de misiunea lor de
pedagogi. V. Amazakian. directorul In-,
stitutului de pedagogie dlr. Armenia.
P. Topcii, secretarul comitetului ralo-i
nai de partid din Ândreevo Ivonovo,
regiunea Odesa, au manifestat o deo-
sebită grijă pentru această problemă.
După publicarea noii legi, ziarele
sovietice au primit nenumărate scri-
sori oare vădesc preocuparea oameni-
lor sovietici pentru viitorul școlii.
„Cred că ar fi just oa odată cu reor-
ganizarea școlii să fie revizuite funda-
menta! și planurile școlare — scrie
I. Bondarenko. directorul școlii de pe
lingă uzina de construcții de locomoti-
ve din Novocerkask. In planurile de
învățămînt trebuie incluse obiecte noi,
legate de producție și trebuie neapărat
redus numărul orelor de curs pe săp-
tămînă'*. Invățăt-jri și profesori dau su.
gestii importante tn legătură cu acti-
vitatea de viitor a Academiei de știind
țe pedagogice a U.R.S.S. : „Academia
ar trebui să se ocupe cu studiul și
sinteza temeinică a experienței școlilor,
profesorilor și învățătorilor" — scrie în
„Izvestia" I. Poleanski, candidat în
științe pedagogice.
Idei prețioase despre intensificarea
legăturilor școlilor cu producția și cu
organizațiile științifice au împărtășit
L. Fișman. învățător la școala tinere-
tului muncitor nr. 9 din Tașkent. I.
Saharov, profesor la școala medie din
Cernăuți, V. Radovici, director la școa^
la medie din Domnino. regiunea Tuta,
P. Maximov, profesor-pensionar din
Doabas. profesorul M Șcerbak din Chi-
șinău și mulți alții. Ei vorbesc despre
ceea ce este de făcut pentru ca în preș
gătirea viitorilor specialiști să se țină
cont de necesitățile regiunii res-
pective. 1. Matazonia, directorul
școlii medii nr. 18 din Batumi, ne îm-
părtășește din experiența sa în acest
domeniu : „Noi ținem o strînsă legăs
tură cu uzina „I. V. Stalin" de preluj
crare a petrolului. Datorită ajutorului
ce ni-1 acordă, școala are un atelier
mecanic și uri u i de tîmplărie bine utis
late, un laborator de fizică și un cabi-
net de organe de mașini. Atelierele șl
cabinetele sînt înzestrate cu instru-
mentele și cărțile necesare".
Propunerile, părerile, ideile oameni-»
lor sovietici cu privire la măsurile oare
trebuiesc întreprinse pentru traducerea
în viață a noii legi au atins probleme
extrem de variate. ..in diploma de abj
solvire a școlii medii să fie trecută și
specialitatea practică însușită de elevi
în cursul școlii. Orice absolvent să
înceapă să muncească în specialitatea
pe oare a căpătat-o în școală" — spuJ
ne I. Makarenko, colhoznic în artelu-1
agricol „Kotovski" din R.S.S. Moldo-
venească.
Noua cale pe care pășește școala so-
vietică a fost aleasă Ia dorința popoirus
lui, a maselor de milioane, ale căror
gînduri și năzuințe se contopesc cu
gîndurile și năzuințele Partidului Cos
munist al Uniunii Sovietice și Guverj
nulul U.R.S.S. De aceea, oamenii
sovietici participă cu entuziasm la
aplicarea în viață a prevederilor legii
cu privire ta întărirea legăturii școlii
cu viața, pentru dezvoltarea continuă
■ învățămîntului sovietic.
IRA VRABIE
Redacția «1 administrația; București. Piața Sclnteii nr. 1, Telefon 17.60.10, Tiparul: Combinatul Poligrafic Casa SdnteR „L V. Stalin" București. PUț» Scîntet
Abonamentele la „Gazeta invățămint ului" se tac 1a toate oficiile poștale, prin factorii poștali »1 difuzor!! volu ntarl din Întreprinderi și lnstltu|ii.
Abonamente; 1 an — 12,50 lei; 6 luni — 6,25 lei: 3 Innl — 3,12 1eL