Proletari din toate tarile, imiti-vă! Organ al Ministerului Invățămintului și Culturii și al Comitetului Central al Sindicatului Muncitorilor din Invățămînt și Cultură 1 Anul X, Nr. 498 Vineri 26 decembrie 1958 4 pagini 25 bani tANII REPUBLICII NOASTRE i 11 ani care au trecui ^jde la proclamarea R P.R. sint anii unor succese hotăritoare pe drumul con- struirii socialismului, succese dobindite ca urmare a efor- turilor pline de abnegație ale clasei muncitoare, țărănimii muncitoare și Intelectualității noastre legate de popor. Pe baza înțelepte! politici a Partidului Muncitoresc Romin, in centrul căreia stă grija pen- tru om, pentru satisfacerea ne- voilor lui materiale și cultu- rale, Rominia a încetat sc mai fie vechea țară agrară, înapoiată, transiormîndu-se într-o țară înaintată, cu o In- dustrie In plină dezvoltare șl cu o agricultură înfloritoare care merge pe drumul socia- lismului. In anii republicii noastre populare, pe harta ța- rii au apărut orașe noi, puter- nice centre industriale, uzine, fabrici, mine, centrale electri- ce ș.a. Ca rezultat al politicii de Industrializare socialista, de făurire a unei puternice in- dustrii grele, cu pivotul ei — industria constructoare de ma- șini — In toate colțurile țării s-au ridicat Importante obiec- tive industriale. Producția in- dustriei noastre constructoare de mașini este, tn comparație cu anul 1938, de 7 ori mal mare. Iar cea a industriei chi- mice de 8 ori. Dezvoltarea industriei grele determinat o puternică dez- voltare a industriei bunurilor de consum. Anul acesta pro- ducem față de 1938 de 2 ori mai multe țesături de bumbac, cu serioase cunoștințe în toate domeniile, o gene« rație cu educație comunistă. Sarcinile care i revin consiliului sînt multiple. Cei 113 membri ai săi, ce muncesc in diferite col-, țuri ale țării, vor dezbate variatele și numeroasele probleme de învățămînt. La inițiativa biroului consiliului — organul său permanent — consiliul va întreprinde anchete. Concluziile ce se vor trage pe baza acestei activități vor fi traduse în planuri ce se vor propune conducerii ministerului. Membrii consiliului pot face diferite sezisari privind proble- mele de învățărnint, ei pot propune o serie de pro- bleme pentru dezbateri. Școala este un organism în permanentă dezvoi' tare, legat de întregul mers al vieții sociale. Ea trebuie să ajute dezvoltării vieții sociale, să răs- pundă nevoilor ei. Cadrele didactice, cei care mun- cesc zi de zi în școli pot sezisa cel mai bine pro- blemele care se ridică in legătură cu sarcinile în- semnate ale muncii instructiv - educative. Mem- brii Consiliului superior al școlilor se vor deplasa pe teren la inițiativa biroului. Ei trebuie să aibă un contact direct și permanent cu terenul, pentru a putea desprinde problemele vii cele mai ac- tuale de care să se preocupe. Problemele legate de conținutul invățămintului nostru, ale legăturii școlii cu viața, ale educației, ale organizăm invățămintului, perfecționării ca- drelor, activității de cercetare a societăților știin- țifice, activitatea institutelor de perfecționare, ale cabinetelor metodice, programele și manualele școlare — iată cîmpul vast al preocupărilor pe care trebuie să le aibă consiliul. Nu există aspect al activității ministerului nostru, privind invața- mintul de cultura generală, profesional, tehnic, agricol, care să nu fie propus atenției dumnea- voastră și care sa nu necesite cuvintul, părerea dumneavoastră. Ministerul va lua în considera. Pe observațiile dvs., care sint rodul experienței concrete de pe teren. Consultind marea masa a învățătorilor și profesorilor. Consiliul superior al școlilor va putea propune ministerului soluțiile cele mai bune în rezolvarea principalelor sale sarcini. Toată munca noastră de instrucție și educație trebuie concepută in spiritul doctrinei marxist- Jeniniste. La baza învătămîntului nostru stă mate, nahsmul dialectic, concepția marxist-lemnistă des- pre natură și societate. Nu este necesar să insistăm asupra faptului că niarxism.leninlsmul este sin- gura concepție filozofică in stare să dea o dezle- gare problemelor metodologice și de conținut ale tuturor disciplinelor științifice. Ăleloda este aceea care determină în bună măsură rezultatele în mun- că. Buna îndrumare presupune o cunoaștere temei- nică, iar calitatea cunoașterii depinde de metoda folosită în acest scop. De-a lungul timpului s-au folosit în activitatea de cercetare, de cunoaștere diferite metode: socratică, aristotelică, carteziană, kantiană, pozitiviste. Toate aceste metode sînt vechi, corespunzătoare experiențelor vechi. Metoda materialismului dialectic este aceea care duce la (Continuare în pag. 3) de 2,1 ori mal mult zahăr, de 2,1 ori mai multe țesături de bumbac, lină și mătase. Progrese importante s au ob- ținut in transformarea socialis- tă a agriculturii. La 1 noiem- brie 1958 aceasta reprezenta 55 la sută din suprafața agri- colă a țârii, cuprinzind 15.725 gospodării colectiva, coopera- tive agricole do producție șl întovărășiri, cu peste 1.740.003 familii de țărani muncitori. Dezvoltarea economiei națio- nale pe baza acumulării so- cialiste, a măririi producției șl productivității muncii a făcut să crească an de an venitul național, ceea ce a asigurat îmbunătățirea continuă a nl- velițlui de trai al oamenilor muncii. Sarcina trasată de plenara C.C. al partidului din decembrie 1955 cu privire la creșterea salariului mediu cu 15 la sută a fost îndeplinită și depășită, salariul mediu fiind In prezent cu peste 18 la sulă mai mare decit In anul 1954. Condițiile create de statul dictaturii proletariatului au fă- cut ca invățămintul, știința, ar- ta, cultura să cunoască o mare înflorire. Volumul chel- tuielilor soclal-culturale ale stalului a fost in 1957 do 3,2 ori mal mare decit In 1950. Invățămintul a devenit un bun al întregului popor. Nu- mărul școlilor de cultură ge- nerală a ajuns la aproape 15.000 fața do 13.845 in 1938, iar numărul școlilor tehnice șl profesionale la 759 față de 345. Intelectualitatea noastră, care se bucură de prețuirea partidului șl guvernului, a po- porului muncitor, a adus o im- portantă contribuție la opera de făurire a culturii noi, socia- liste, la educarea comunistă a tineretului patriei, la răspln- dlrea largă in mase a cunoș- tințelor științifice. Niciodată In decursul întregii noastre Isto- rii intelectualitatea nu s-a bu- curat șl nu s-a putut bucura do asemenea condiții de mun- că șl de viață ca acelea po caro I le-a creat regimul de democrație populară. Sărbătorind împlinirea a 11 ani de la proclamarea R.P.R., poporul nostru, mindru de realizările dobindite pină a- cum șl încrezător In inepuiza- bilele sale forțe creatoare, privește cu optimism viitorul. Prevederile planului de stat pe anul 1959, discutate șl apro- bate do Plenara C.C. ai P.M.R. din 24—28 noiembrie a.c., re- prezintă un program științific care asigură dezvoltarea mal departe șl Intr-un ritm mai in- tens a economiei noastre na- ționale. Partidul și guvernul duc o politică perseverentă de realizare a acumulărilor necesare instituțiilor pentru continuarea operei de indus- trializare, ceea ae constituie chezășia avlntului întregii e- conomil naționale, a creșterii neîncetate venitului națio- nal șl, ca urmare, a ridicării nivelului de trai al oamenilor muncii. Volumul investițiilor va crește In 1959 cu 15 la sută față de 1958, principalele in- vestiții fiind îndreptate către Industria grea. Principalele e- forturi In opera de industriali- zare socialistă sint îndreptate înspre acolo ramuri de pro- ducție pentru care avem Iu țară condiții favorabile șl re- aurse de materii prime. Se pre- vede ca industria siderurgică să realizeze față de 1958 o creștere a producției cu 23 la sută. Producția din industria chimică va realiza, in 1959, o creștere de 27,5 la sută față de 1958. In următorii 2-3 ani, la industria chimică vor li pu- se In funcțiune aproximativ 8 uzine și fabrici noi șl 28 de noi secții caro vor mări pro- ducți cu peste 75 la sută. In scopul dezvoltării secto- rului socialist al agriculturii șl al sporirii producției agri- cole, prin proiectul de plan pe anul 1959 se acordă agri- culturii InvestițU in sumă de 2.9 miliarde lei, cu 480 milioa- ne lei mai mult decit anul a- cesta. Ca urmare a grijii partidu- lui și guvernului pentru conti- nua ridicare a nivelului do trai al oamenilor muncii se prevede o creștere a venitului național cu 13 la sută față de 1958. Partea din venitul națio- nal destinată fondului de con- sum va reprezenta aproxlma- tiv 82 la aută. Pznlru cheltuie- lii» deztinale Invățămintului, Minunata vacanța Iată o ușă pe care scrie: BIBLIOTECA- O deschid. Liniștea din sala de lectură, fișierele, marele depozit de cărți, custozii umbllnd in cău tarea volumelor solicitate de cititori care la această oră încep să se adune, Iți lasă impresia unei biblioteci destinate pentru invățămintul su- perior. Numărul volumelor se ridică la peste 30-000 și constituie un prețios ajutor In munca de fiecare zi a elevilor și profesorilor. «e spune că e iarnă, dar se vede treaba că această doamnă albă și vijelioasă, pornind spre Turnu-Severin, a încurcat drumurile. Toamna continuă să-și facă, în silă parcă, da- toria : ridică văluri alburii de ceafă de pe oglinda somnoroasă a Dunării, le plimbă agale prin oraș, mai cheamă soarele să pri- vească pe deasupra caselor cu ochi palizi, mai pune cile un nor să scuture o bură de ploaie... A ajuns la capătul puterilor și se gindește îngrijorată ce s-ar face dacă de data asta iarna ar avea ciudatul gust să nu mai vină. b>int ultimele zile de școală. In bănci, elevii sint, ca de obicei. cuminți, atenți. Din cind în cînd o undă de bucurie le lumi- nează fața: „Peste două zile — vacanța!" Cite visuri, cite pro- iecte, cite surprize plăcute nu sint legate de această minunată vacanță I Despre care să vorbim mai întii ? Să dăm rîndul celor mai mici dintre cei mici. Tn centrul orașului este un părculeț cu boschete tnfoiate, ar- fari pletoși și tisă. Aici va fi orășelul copiilor — un orășel de basm. Lumini multicolore de carnaval — chioșcuri cu bomboane, jucării, beteală, globuri strălucitoare și zăpadă de vată. Chioșcu- rile nu sint niște construcții oarecare și banale. Unul va întru- chipa o zebră, iar altul o ciupercă uriașă. Unul va semăna cu un butoiaș, iar altul va fi aidoma lui Moș Gerilă aplecat sub sacul lui încărcat. In capătul celălalt al orășelului se vor găsi adevărate minuni — jucării mari de tot: un vlnător cu pușcă, un muncitor cu un ciocan și multe altele, care se vor mișca mereu ca niște oameni vii. Ultima surpriză — casa de sticlă. O casă din sticlă adevărată, ta In poveștile cu feți-frumoși. In ea va fi o scenă drapată feeric in alb și bleu. Lumina, ascunsă un- deva, nu se știe unde, va cerne raze difuze peste grupuri de artiști liliputani. Cine vor fi inierpreții? Micuții de la grădi- nițele cu orar normal și redus nr- 1, 2, 3, 4 etc. Reper- toriul ? E atit de bogat Incit nu știm ce am putea aminti mai tntîi. In orice caz, sint piese grele care pun probleme foarte difi- cile de interpretare. Inchipuiți-vă numai, de pildă, ce înseamnă să „realizezi" un rol în „‘Scrisoare către Moș Gerilă", „Dansul fulgilor de zăpadă", „Dansul piticilor și al iepurilor", „Bradule, brăduțule", sau „S-a suit copilul in pom". Ce vor face în vacanță pionierii ? La ordinea zilei, bineîn- țeles, carnavalul! Directorul casei pionierilor s-a supărat de tot. I s-a promis solemn sala teatrului și acum... poftim I l-au luat-o alții. Telefonul de la secție zbirnîie din cinci în cinci minute. „Alo! tSala de la școala sanitară e prea mică. Pionierii? Mulți, natural. Sigur. Parada măștilor, jocul cu sfoara misterioasă, con- curs literar, muzical... Da! Cu premii. Nu. Nu ne putem consola. Vă rog foarte mult!" Oftează. OCTAVIAN BUZESCU (Continuare In pag. 4| culturli, sănătății și altor sec- toare din domeniul social-cul- tural se prevede pentru 1959 suma de 12.30O.C00.O00 lei. Trasind acest important pro- gram de dezvoltare a țării in anul viitor, partidul arată oa- menilor muncii că îmbunătăți- rea pe mai departe a nivelu- lui lor de trai mateiarl și cul- tural depinde de dezvoltarea continuă a economiei națio- nale, de creșterea neîncetată a producției șl productivității muncii, de eforturil unite ale întregului nostru popor. Sărbătorind aniversarea pro- clamării Republicii Populare Romine și manilestlndu-și ho- tărirea de a și stringe și mal mult rindurlle în Jurul parti- dului șl guvernului și de a a- plica cu fermitate politica le- ninistă a Partidului Muncito- resc Romin, poporul nostru muncitor Iși îndreaptă cu recunoștință gindurile către marea Uniune Sovietică, al că- rei ajutor permanent, multila- teral are o mare insemnăta e pentru tot ceea c» noi am realizat în acești ani luminoși. Totodată, oamenii muncii din țar noastrâ Iși îndreaptă gin- durlle către frații lor din cele- lalte țări de democrații popu- lară cu care, umăr Ia umăr, înaintează spre socialism. Succesele poporului noslru și ale tuturor țărilor socialiste stirnesc furia neputincioasă a reacțiunii internaționale. Toa- te manevrei) și uneltirile lor nu vor putea însă să oprească mersul înainte al țărilor socia- liste. Amploarea și ritmul ra- pid de dezvoltare a țărilor la- gărului socialist, în frunte cu Uniunea Sovietică, demons- trează din plin superioritatea socialismului față de capi- talism. Sărbătorind cea do a 11-a aniversare a proclamării Re- publicii Populare Romine, po- porul romin Iși exprimă încă o dată hotărîraa sa de neclin- tit de a lupta cu tot elanul, cu toată energia pentru a obține noi și importante victorii in construirea socialismului și a contribui astfel la obținerea victoriei in întrecerea istorică dintre sistemul socialist șl cel capitalist. împreună cu Întregul nostru popor muncitor, oamenii școlii privesc înapoi, de pe culmea celor 11 ani străbătuți, măre- țele transformări înfăptuite sub conducerea partidului. Minări de aceste înfăptuiri, ei privesc cu Încredere viitorul, avind certitudinea victoriilor tot mai mari pe care le vom obține. Chezășie cestor victorii stau Înțelepciunea partidului șl Pășesc din nou pe drumul atit de cunoscut de pe Dealul Morilor. Soarele Imprăștiase ceața unei dimineți de toamnă intirziată și lumina din plin masiva clădire a complexului școlar din Blrlad. Pe sub bolta uneia din intrări pătrund in imensa curte interioară. E liniște- Tn pauză, curtea aceasta se umple de elevi- Răsună cinte cui și voia bună. Dar acum... dincolo de zidurile tăcute, elevii și profesorii se află la lecții.— In clasă,, in laboratoare, tn ateliere. Tn marele complex școlar, elevii au condiții optime de studiu- Prin grija partidului și gu- vernului, el a fost înzestrat cu aparataj modern și cu material didactic nou. Aici, la complex, te incintă orice: și clasele luminoase — nou mobilate, și cabinetele meto- dice, și atelierele bine înzestrate, și laboratoarele, și dormitoarele, și sala de mese- Cu un cuvtnt — totul. lată.mă într.un laborazor. E unul din laboratoarele de chimie (Complexul școlar din Blrlad are două laboratoare de chimie, două defizică și unul de științe naturale). Tn fața stati' velor cu eprubete și a sticluțelor cu substanțe chimice, elevii clasei a X-a „B". sub conducerea profesorului Traian Nicola, execută experiențele legate de lecția ,,Reacții de obținere a metale, lor", plecare elev are posibilitatea să execute ex periențele, căci laboratorul depune de toate sub- stanțele și tot aparatajul necesar pentru aceasta. munca neutră unită, plină de inzuflețire. Tîrziu, la părăsirea complexului școlar prind pe peliculă încă o imagine de la minunata școală — dar de mare preț al partidului și guvernului pentru elevii birlădeni: noile mașini alt școlii, care așteaptă să transporte pe elevi acasă, in diferitele cartiere ale orașului, D. PAVALAȘCU Btrlid La Încheierea trimestrului A Intrat tn tradiția școlii noastre ci, la anumite intervale, ca. drele didactice să analizeze munca desfășurata în cursul unei etape, pentru ca, reflectînd asupra rezultatelor și a mijloacelor prin cara «le au fost realizate, să găseas- că noi căi de îmbunătățire a aces- teia. Un asemenea prilej îl constituie încheierea trimestrului. Ținind seama de importanța pe care analiza muncii pe primul tri. mestru o are pentru desfășurarea activității în etapele următoare, ca- drele didactice de la școala medie nr. 2 și de la școala de 7 ani nr. 2 din Tîrgoviște au început din timp pregătirea pentru ședința consiliij'ui pedagogic ce se ține la sfîrșitul a- cestei luni. Deși mediile nu erau încheiate tneă, situația la învățătură apărea cu destulă claritate. O primă constatare ce se impunea atenției cadrelor didactice de la cele două școli în urma cercetării cata- loagelor era aceea că situația la în. v|țătură pe primul trimestru este simțitor îmbunătățită față de aceeași etapă a anului trecut — observație valabilă atît pentru situația luată în ansamblu pe școală, cît și pentru situația la anumite clase sau la a. numite materii. întrebarea ce se ridica însă odată eu constatarea respectivă era : în ce măsură notele din catalog oglin. dese fidel nivelul de cunoștințe al elevilor ? Răspunsul la această în- trebare era esențial pentru a apre- cia dacă progresul înregistrat este real sau numai aparent- Cercetînd mai îndeaproape lucrurile s-a putut constata că, în general, situația este mai bună tocmai la clasele la care diriginții depun o activitate susți- nută, la materiile la care profesorii sînt mai exigenți față de ei înșiși și față de elevi. Aceasta dovedește că. alături de ceilalți factori care condiționează situația la învățătură (asigurarea condițiilor materiale, e. forturile depuse de elevi, interesul manifestat de părinți etc.), activitatea pedagogului are un rol determinant Faptul că rezultatele bune obținute Ia învățătură sînt determinate în cea mai mare măsură de stilul de muncă al cadrelor didactice este confirmat prin numeroase situații întîlnite la școlile din Tîrgoviște. Ne vom opri numai asupra cltorva dintre ele. La școala de 7 ani nr. 2 sînt două clase a VILa. egale sub aspectul posibilităților elevilor și al condiții- lor de muncă- Cu toate acestea, si- tuația la aceste clase este diferită. Față de clasa a VII.a ..A“. clasa a V!I-a • B“ este mai disciplinată și în același timp mai hună la învăță, tură- Cum se explică această dife- rență ? Discufînd cu directorul școlii am putut afla că rezultatele bune obți- nute la clasa a Vll-a ..B" se dato. rese. printre altele, activității depuse de tovarășa Maria lancu. diriginta elasei. Munca dusă de tovarășa Iincu ca dirigintă nu se limitează la activitatea desfășurată în cadrul orelor educative înainte sau după cursuri. în recreație, diriginta e per- manent în mijlocul elevilor. Ea se interesează zilnic de situația clasei (cine e absent sau întîrzie de la ore, cine nu e atent în clasă sau nu și-a făcut temele, cine a fost ascultat șt ce note a luat, ce cazuri de indisci. plină au fost semnalate etc ) și ia pe loc măsuri de îndreptare. Folo- sind din plin sprijinul organizației de pionieri, antrenînd pe elevi la viața clasei, ea a reușit să reali- zeze un colectiv închegat, să ridice nivelul de conștiință al elevilor Elevii se ajută între ei. iar atunci cînd vreunul greșește sau nu.și face datoria, clasa îl critică în ședințele pionierești. în ora educativă sau la gazeta de perete. Alte exemple dovedesc legătură strînsă dintre activitatea desfășu- rată de fiecare profesor la clasă și situația la învățătură 1a materia respectivă. Astfel, rezultatele bune obținute de elevii din clasele VIII— XI la științele naturale au fost po- sibile datorita In mare măsură pro- cedeelor și metodelor folosite de to. varașa profesoară Maria Tomescu- Tovarășa Tomescu antrenează în fiecare oră întreaga clasa la lecție, își organizează judicios timpul astfel îneît să asigure fixarea cunoștințe- lor. insistă asupra legăturilor intre cunoștințe- O atenție deosebita a. cordă tovarașa profesoară folosirii materialului didactic. Tn măsură In care este posibil (la botanica, de pildă). în timpul lecției toti elevii au materialul viu in față- Și 1a ce- lelalte lecții predarea se sprijină pe intuirea materialului didactic >plan. șe. mulaje etc.). O situație bună Ia învățătura se constată și la alte matern. Cerce- tind. de pildă, caietele de teii la limba romină ale elevilor din clasa a Xl.a ..A“ se poate vedea că pen- tru elevii din această clasă matu. ritatea" nu este doar numele exa- menului pe care-l vor da la s'irstt!! anului, ci o atitudine conștienta aii de rostul și necesitatea înv iți-tir 5 în pregătirea ]or pentru viata Si. tuația se explică pnst an-T-tate» ^e. pusa de profesoara respectiva i—: pînd încă din clasa a VII l-a Tm*. râșa profesoara insistă, tn cursai lecțiilor, asupra înțelegerii de către elevi a fenomenulu: literar, corec- tează cu atenție și discuta — fie- care elev in parte temele date pen. tru acasă. Indrumeaza ți cnr.troJe*- za îndeaproape lectura suplimentara a elevilor, ii antrenează !a acir- ta. tea desfășurată In cercul literar De asemenea, rezultatele b-ne obți- nute de elevii de ia jeea'a medie nr. 2 la fiikă «« ju- stifică prin aceea că tovarășa pro. fesoară Liudmila Muceieanu caută să ridice pe toți elevii la înțelegerea cunoșîințelor predate. Folosit”4 pe larg metoda analizei în rezolvarea problemelor de fizică, tovarășa Mus- celeanu reușește să antreneze la lecție și pe elevii cu nivel sai scăzut de cunoștințe Totoda'ă. ea antrenează pe elevii slabi p la efectuarea experiențelor și a deaoo. strațiilor Am aratat numai unele aspecte pe care directorii ți cadrele c^»:t țu ișov:n-sr.. ras «■ etc i E«.e n:i x • îs amintire ?e-oada in care, c «ve-e nante din Rom'- a. t*:m1’ flâ» -r ? ■ * *• ss» de •arabă. au încercat si Mfu-aa t *^-. lui atît crșșKena neau pe oamenii ționahtate. et Și reselor naționale Dușmanii de tot fehji ai celor ce mun. ceoc — burghezia, elementele "P '-n^te. reformiste, reiiiion.ste — idee! ci in mod mten’.'onat patriotismul cu ma' s- mu! burghez, cu tendințele irrpe' »' de cotropire și jefuire a altor popoare, care nu au nimic comun cu adevăratul pa".:sm. Patriotisme! și naiiona' șmu! nu sint iden- tice. Naționalismul este o armă otrăvitoare a ideologiei burgheze, care țintește sa «iz- bească forța și capacitatea de lupta a pro- letariatului. să dezbine clasa muncitoare, să învrăjbească popoarele, să abată popoa- rele de la lupta pentru eliberarea soaală și naționala. Naționalismul este unul din mijloacele importante folosite de cercurile imperialiste contemporane pentru pregăti- rea ideologică a războiului împotriva tari- lor socialiste. Căutind să dezbine pe oamenii muncii și pozind în purtătoare a tradițiilor patrio- tice ale poporului, burghezia prin ideolo- gii săi — oportuniștii, revizioniștii — răs- pîndește teoria fățarnica și mincinoasă după care muncitorilor, comuniștilor le-ar fi indi- ferenta soarta patriei lor, căci ei nu ar fi fost niciodată patrioti. Istoria mișcării muncitorești ne arată însă că muncitorilor, maselor populare nu le-a fost niciodată indiferentă soarta patriei lor, că lor nu le-a fost niciodată indiferent dacă poporul din care făceau parte este asuprit sau liber. Să ne amintim, de pildă, de situația Romîniei din 1933 și din anii următori, cînd burghezia și moșierimea, în cîrdășie cu monarhia, au încredințat din ce în ce mai deschis destinele țării noastre elementelor legionaro-fasciste. Muncitorii, în frunte cu comuniștii, au fost aceia care au mobilizat masele largi populare la lupta pentru apărarea patriei împotriva fascis- mului, pentru apărarea independenței și su- veranttății naționale. Daci muncitorii nu az izbutit sa împiedice instaurarea fascis- - U ta B ~ilaii de*i au reușit si Intîrzie muh nsesunam dictaturii fasciste, aceasta •e datorește nu lipsei de interes a munci- t->c''r fata de destinele patriei lor, ci te- rori dezlănțuite de burghezie și moșie- — •. coalizării claselor stăplnitoare din țară cu fascismul german și sprijinului pe e»re acestea l-au căpătat din partea ele- um’țelor oportuniste, reformiste din miș- carea muncitoreasca. L«?t nd pentru apărarea intereselor po- munci’.or. Partidul Comunist Ro- m’n a d>js o necontenită luptă pentru apărarea independenței și suveranității na- i onale a Romîniei, împotriva trădării țării de către Hohenzollerni, burghezie și moșie- rme. * luptat împotriva jafului nerușinat ș' nesățios al imperialiștilor, s-a ridicat -- '• va transformării Romîniei Intr-o co- m:e a miliardarilor americani, francezi, en- glez: și germani. iețiți de adevăratul patriotism, co- muniștii au înfruntat teroarea și prigoana regimului burghezo-moșieresc și au mobi- 1 zat masele la lupta împotriva înrobirii tării. In marile lupte de la Lupent, Grivița, Valea Prahovei, care au avut un puternic caracter antiimperialist, clasa noastră mun- citoare condusă de partid a împletit lupta pentru revendicările imediate cu lupta pa- triotică împotriva înrobirii țării. Mărețe sint paginile de patriotism în- scrise de muncitori în frunte cu comu- niștii în cursul celui de al doilea război mondial. In vremurile de cumplită teroare militaro-fascistă, cind toate bogățiile țării au fost puse de către burghezia și moșie- rimea romină la dispoziția imperialiștilor germani, cînd toate partidele istorice spril jineau crimele săvîrșite împotriva altor popoare și împotriva propriului lor popor, Partidul Comunist Romîn, mergind în frun- tea maselor, a acționat împotriva regimu- lui fascist, împotriva războiului criminal antisovietic, pentru libertate și indepen- denta tării noastre. Nici schingiuirile, nici regimul de exter- minare din Închisori, nici plutoanele de execuție, nimic nu a putut abate pe comu- niști de la lupta revoluționară pusă în slujba poporului și a patriei. Vor rămîne mereu în memoria poporului muncitor din țara noastră : Ilie Pintilie — conducătorul revoluționar care și-a închinat viața cauzei eliberării proletariatului, ucis sub dărimăturile Doftanei, comunistul Pe- tre Qheorghe care, groaznic schingiuit, a găsit puteri să strige în fața plutonului de execuție: „Afară cu ocupantii fasciști din țară ! Afară cu bandiții care ne-au să- răcit țara 1 Trăiască Rominia liberă și in- dependentă, trăiască Partidul Comunist din Rominia !“ ; comuniștii Filimon Sîrbu și Pompiliu Ștefu — executați pentru lupta lor antifascistă, patriotică, primul la Con- stanța, al doilea în închisoarea Jilava ; co- munista Elena Sîrbu arsă de vie și apri- gul luptător revoluționar Constantin David, tlr.ît de legionari în pădurea Pantehmon și ciuruit de gloanțe. Înfăptuirea actului revoluționar de la 23 August 1944, participarea entuziastă a diviziilor romînești la zdrobirea fascismu- lui german, abnegația cu care masele mun- citoare au înfăptuit lozinca dată de partid: „Totul -pentru frontul antihitlerist", zădăr- nicirea complotului reacțiunii interne spri- jinită de cercurile imperialiste din afară, instaurarea puterii ponulare. participarea maselor la reconstrucția țării sint expre- sia înflăcăratului lor patriotism. Tn procesul luptei pentru socialism, în țara noastră s-a creat un mediu politic, social și cultural nou, socialist în esența sa. Oamenii muncii, sub conducerea parti- dului marxist-leninist, și-au făurit o pa- trie nouă — Republica Populară Romină. Acest fapt istoric a determinat transfor- mări adinei în conștiința muncitorilor, a țăranilor muncitori, în conștiința celei mai bune părți a intelectualității. Vorbind despre acest proces care s-a produs in conștiința oamenilor muncii din țara noastră, tovarășul Gh. Gheorghiu-Dej spunea : „După ce proletariatul a luat în miinile sale puterea și a proclamat Repu- blica Populară Romină, dragostea de pa- trie a oamenilor muncii a căpătat un sens mai profund și un conținut mai bogat". In aceste condiții noi. dragostea pentru patrie, dragostea pentru popor se conto- pește in mod indisolubil in conștiința oa- menilor cu devolamentul față de noua cirmuire socială, față de noul stat creat de oamenii muncii. Apare șj se dezvoltă un senliment patriotic mai adine și anume pa- triotismul socialist, care are o bază social- econcmicâ nouă, o bază politică și ideolo- gică cu totul nouă, un nou mediu de dez- voltare. Patriotismul socialist înseamnă dragos- tea și devotamentul fără margini față de poporul muncitor, participarea la lupta lui plină de eroism pentru fericirea patriei tn care să nu mai existe exploatare și asu- prire. Patriotismul socialist constă In ab- negația dusă pină la sacrificarea vieții pentru apărarea socialismului în fața ori- cărui dușman intern sau extern. Patriotis- mul socialist cuprinde și sentimentul de dragoste frățească și respect față de toate popoarele care construiesc socialismul, so- lidaritatea frățească cu lupta maselor populare din țările capitaliste pentru pace, democrație și socialism. Patriotismul socialist se formează și se dezvoltă în conștiința oamenilor în luptele de clasă pentru victoria deplină a orîndui- rii socialiste, el se dezvoltă pe baza pre- luării și ridicării pe o treaptă superioară de partid Însuflețesc pe oamenii școlii ampreună cu toți oamenii muncii, cădrele didactice din școlile patriei noastre răspund cu entuziasm sarcinilor trasate de partid. Expunerea tovarășului Gh. Gheorghiu- Dej și dezbaterile care au avut loc în ședința plenară a Comi- tetului Central al Partidului Muncitoresc Romîn în legătură cu proiectul planului de dezvoltare a economiei naționale pe anul 1959 elaborat pe baza Directivelor Congresului al II-lea al P.M.R. pentru perioada 1956—1960 au dat un nou imbold mun- cii in toate sectoarele de activitate ale invățămintului. Cadrele didactice, însuflețite de dorința de a contribui la îndeplinirea sarcinilor puse de partid în fața oamenilor muncii, sporesc eforturile pentru îmbunătățirea calității lecțiilor, pentru educarea școlarilor în spiritul respectului față de avutul poporu- lui, în spiritul economiilor, al disciplinei in muncă. Ele sprijină cu însuflețire măsurile de bună gospodărire a școlilor și sînt hotărite ca și pe mai departe să-și dea contribuția la opera de transformare socialistă a agriculturii. In spiritul documentelor de partid 3ndeplinirea directivelor ședin. țel plenare a C.C. a| P.M.R. din 26—28 noiembrie a.c. cu privire la dezvoltarea economiei noas- tre naționale pe anul 1959 preocupă îndeaproape pe oamenii muncii din domeniul invățămintului șl culturii din raionul Pitești. Secția raională de învățămînt și cultură, cu sprijinul comitetului executiv al sfatului popu- lar raional, a făcut în lumina do- cumentelor plenarei o amplă analiză a realizărilor obținute pînă in pre- zent și a posibilităților locale de lăr- gire a spațiului școlilor, de legare mal puternică a invățămintului de viață și de sprijinire a acțiunii de colectivizare a agriculturii. Dacă la începutul acestui an școlar au fost date in folosință patru noi localuri de școli în satele lanculești, Băbana, Moșoaia, un internat pe lin- gă școala din comuna Cotmeana pentru fiii țăranilor muncitori din satele mal îndepărtate, se prevede ca în cursul anului 1959 să fie cons- truite Încă cinci noi clădiri de școală, avlnd fiecare, pe lingă sălile de clasă, săli de laborator și cancelarii, Unele din școlile existente iși vor lărgi spațiul prin construcția unor săli a- nexe, îndeosebi a Încăperilor necesa- re pentru laboratoare. S-a stabilit astfel ca în cel mai scurt timp incă zece școli de 7 ani din raion să fie înzestrate cu laboratoare. Pentru realizarea acestor construc- ții se acordă o mare atenție folosirii posibilităților 'ocale, acccntutndu-se asupra reducerii cheltuielilor de cons. trucție, prin valorificarea mai rațio- nală a contribuției sătenilor mai ales în transportul de materiale și în efec- tuarea lucrărilor. în cursul inului 1958, In cele 27 de școli de 7 ani au fost construite sobe de teracotă, Înlocuind godinele. In anul 1959 același lucru se va rea- liza și In majoritatea șeolllor de ani. Tot în vederea îmbunătățirii con dlțiilor de muncă tn invățămint pe măsura lărgirii rețelei de curent elec- tric in satele raionului, primele clă- diri electrificate vor fi școlile. Pentru a asigura legarea invăță- mîntuhii de munca agricolă, pentru realizarea practicii agricole a elevi- lor la nivelul agriculturii socialiste, s-a hotărlt ca parcelele experimen- tale existente să fie lărgite, iar a- colo unde condițiile permit, aceste parcele să fie amenajate chiar in pe- rimetrul întovărășirilor, al G.A.C.- urilor sau al G.Ă.S.-urilor. In atenția secției raionale de In- vkțămlnt se află problema calificării și perfecționării proiesionale a pe- dagogilor din raion, acest lucru fiind de cea mai mare importanță pentru buna pregătire a cadrelor ce vor lu- cra miine In diversele sectoare ale vieții noastre economice. Majorita- tea profesorilor care predau la clase, le V—VII sînt calificați, fiind absol- venți fie ai Institutului pedagogic, fie ai Universității. O parte sînt in curs de calificare. Secția raională de invățămint își propune ca in cursul anului 1959 să îndrumeze spre desă- virșirea studiilor ți spre cursurile de perfecționare pe acela care Încă nu au arătat suficient interes pentru acestea. In cadrul raionului se vor organiza o serie de consfătuiri cu teme menite să ridice conținutul in- vătămlntulul ca de pildă : „Cum rea Uzăm educația comunistă la elevii claselor V—VII cu ajutorul textelor prevăzute tn programa de literatu- ră". „Politehnlzarei in școlile să- tești” etc. Avind in vedere că raionul Pitești, deși a înregistrat o serie de succese pe linia colectivizării agriculturii, este totuși rămas în urmă în raport cu procentul colectivizării pe Întreaga țară, secția de invățămint șl cultură a elaborat un plan concret privind activitatea pe care o vor desfășura pedagogii pentru a contribui la lăr- girea sectorului socialist al agricul- turii în raion. Pianul prevede ca în timpul Iernii să se tină conferințe care au ca scop să tacă cunoscut ță- ranilor mupcitorl statutul diferitelor forme ale cooperativelor agricole, precum $1 conferințe cu caracter științific Munca de lămurire de la om la om va fi de asemenea In atenția pedagogilor, care sînt hotă riți să aducă o contribuție tot atit de valoroasă la colectivizarea agricul- turii cum au aduș cadrele didactice din comuna Bradu unde numai In ultimele două luni au luat ființă trei întovărășiri agricole, sau cele din comuna Albofa unde în cinstea zilei de 13 Decembrie s-a înființat o În- tovărășire agricolă. Toate etorturile secției de învăță- mint ți cultură a raionului Pitești sint Îndreptate spre a realiza sarci- nile ce decurg pentru cei ce luerează în invățămint din documentele recen- tei plenare a C.C. al P.M.R. F. D1ACONESCU Li centrul școlar agricol și zootehnic nr. 1 Turda, lecții practice cu elevii anului III, la cursul de mecanizare și electrificare a agriculturii. » o ' - ■ - Alături de țăranii muncitori aionul Berești, regiunea Galați, se numără încă •Blh d‘n septembrie 1957 printre raioanele complet cooperativlzate. Țărănimea muncitoare din ra- ion, unită în cele 22 de gospodării colective și 66 de Întovărășiri agricole, a pășit pe calea bunei stări. An de an, au fost obținute noi și importante succese în creșterea producției agricole. La toate acestea o importantă contribuție au adus și cadrele didactice. Documentele ședinței plenare a C.C. al P.M.R. din 26-28 noiembrie 1958 au dat un nou imbold in mun- ca de construcție socialistă la sate, in munca pentru obținerea de produse agricole mai multe și mai bune Mârej»le sarcini care reies din expunerea tovarășului Gh. Gheorghiu-Dej însuflețesc ți pe oa- menii școlii, care vin cu drag în sprijinul țărănimii muncitoare. Imediat după publicarea documentelor de partid, pedagogii din raionul Berești le-au citit și prelucrat în cadrul cercurilor de citit. In aproape toate cele 421 cercuri de citit din raion s-au dus discuții rodnice. In comunele Gănești, Drăgușeni, Tu- ' dor Vladlmirescu și altele, învățătorii, îndrumați de eătre activiștii de partid, au discutat cu sătenii des- pre perspectivele de viitor ale agriculturii din raio nul lor, despre dezvoltarea în 1959 a acelor culturi care In condițiile specific» raionului dau un randa- ment mai mare, precum și despre sporirea supra- fețelor cultivate cu plante industriale. Expunerea tovarășului Gh. Gheorghiu-Dej subli- niază atenția deosebită care trebuie să se dea în special culturilor de floarea soarelui și de sfeclă de zahăr. Condițiile naturale ale raionului Berești sînt favorabile, îndeosebi, culturilor de floarea soarelui. Anul acesta — de pildă — colectiviștii din Nicopol, care au însămințat solul sovietic de floarea soare- lui Vmning, au obținut o producție de peste 1500 kgr la hectar. In planul d» cultură pe 1959 suprafața in- sămtnțată cu floarea soarelui crește de la 1858 hec- tare cit era anul acesta, la 3859 hectare. Mărirea suprafețelor cultivabile de floarea soare- lui ca și a celor de sfeclă de zahăr (de la 200 ha la fliffl)iiiiiiiiiiiiii)iiiiiiiiiiiiiiiii»^......................................................................................................................................................................................................................... a celor mai bune și mai înălțătoare tradi- ții de lupta ale poporului pentru eliberarea sa socială și națională. Partidul Muncitoresc Romîn cultivă în rîndurile oamenilor muncii sentimentul mîndriei patriotice față de eroismul în luptele seculare ale poporului, ale iobagi- lor, lucratorilor, proletarilor pentru liber- tatea și progresul patriei ; el cultivă în suflete, de asemenea, respectul față de mă- rețele figuri de conducători care au stat în lupte în fruntea poporului, față de minu- natele figuri ale luptătorilor revoluționari, ale eroilor clasei muncitoare. Partidul nos- tru cultivă prețuirea pentru valorile artis- tice și culturale, creații ale maselor popu- lare sau ale scriitorilor, artiștilor și oa- nenilor noștri de știință, mindria pentru contribuția pe care a adus-o poporul nos- tru la tezaurul culturii mondiale. Spre deosebire de burghezie și moșie- rime, care negau poporului nostru capaci- tatea de a crea mari valori materiale și spirituale, partidul nostru cultivă încrede- ea în forțele poporului care au dat pe Bălcescu, Eminescu, Caragiale, Creangă, •"eseu, Grigorescu, Babes ;.a. Jna din trăsăturile importante ale pa- triotismului socialist este caracterul lui mi- litant, izvor de înfăptuiri mărețe. Acest lucru se exprimă în primul rînd prin fapte concrete, prin activitatea de zi cu zi a maselor populare îndreptată spre înflorirea țării, spre progresul ei, spre realizarea bunăstării materiale și culturale a celor ce muncesc. Nenumărate fapte vorbesc despre patrio- tismul fierbinte, dar totodată plin de sim- plitate și modestie al poporului, manifes- tate în munca de toate zilele pe tărîmul construcției socialiste. De cald patriotism •dau dovadă muncitorii care, însușindu-și tehnica înaintată și dovedind spirit de ini- țiativă, aplică metode înaintate, realizează inovații, făcînd să crească producția și pro- ductivitatea muncii și reducînd prețul de cost, țăranii muncitori ca- z pășesc pe ca- lea agriculturii socialiste punînd temelia unui nou fel de viată la sate, viața belșu- gului și a unui înalt nivel cultural, oame- nii de știință și cultură care-și pun cunoș- tințele în slujba progresului, tinerii care obțin mereu însemnate succese la învăță- tură, pregătindu-se să devină oameni folo- sitori patriei, ostașii scumpei noastre ar- mate care stau de strajă cuceririlor revo- luționare, vieții noi, fericite a poporului, oamenii muncii care apără cu dîrzenie avu- tul obștesc. Prin munca eroică a oameni- lor muncii trista reputație de țară emina- mente agrară, colonie a imperialismului, a rămas de domeniul istoriei. Țara noas- tră a fost ridicată de poporul muncitor în rîndul țărilor agrar.industriale înaintate. To^te succesele mărețe obținute pină acum în construcția socialistă se datoresc muncii și luptei poporului pentru înfăptui- rea politicii Partidului Muncitoresc Ro- mîn — politică de construire a socialismu- lui și de apărare a păcii. De aceea, dra- gostea față de patria noastră nouă — R. P. R. se contopește în mod necesar cu dragostea față de partidul clasei munci- toare, care este inspiratorul, organizatorul și conducătorul luptei poporului pentru so- cialism. Poporul nostru muncitor a primit cu entuziasm recentele hotărîri ale partidului stabilite la plenara C.C. al P.M.R. din 26-28 noiembrie a.c. privind dezvoltarea economiei naționale a patriei pe drumul socialismului. Hotărîrea fermă exprimată de oamenii muncii d® a traduce tn viață măsurile stabilite de plenară constituie o manifestare a dragostei lor față de partid și față de patrie. Fiind profund internaționalist prin esența sa, patriotismul socialist constituie o mi- nunată cale de întărire a unității ți fră- ției poporului romîn cu naționalitățile con- locuitoare. Respingînd naționalismul și orice formă de manifestare a acestuia, pa- triotismul socialist se îmbină armonios cu internaționalismul proletar, cu solidaritatea frățească între toți oamenii muncii, in lupta lor pentru libertate și o viață mai bună. Patrioți adevărati sint aceia care apără interesele naționale ale poporului, nu pe calea izolării naționale, in afara țărilor la- gărului socialist, cl in cadrul mișcării muncitorești internaționale, in unire de nedesfăcut cu țările lagărului socialist, pe calea internaționalismului proletar, pe ca- lea respectului față de toate popoarele, a egalității în drepturi a tuturor țărilor. Prin urmare, lupta pentru unitatea țări- lor lagărului socialist este nu numai in- ternaționalistă, dar și profund patriotică. A considera că în mod individual, izolat de țările lagărului socialist se poate asi- gura construcția socialistă și apărarea pa- triei împotriva atacurilor imperialiste, este o inepție revizionistă, menită să înșele po- porul muncitor. Păstrînd puritatea învățăturii marxist- leniniste șl întărind vigilența ideologică îm- potriva oricăror influente ale ideologiei burgheze, comuniștii duc o luptă fermă împotriva manifestărilor naționalismului burghez, a egoismului național și a cos- mopolitismului și educă pe toți oamenii muncii în spiritul dragostei nemărginite față de patria socialistă, în spiritul inter- naționalismului proletar. ★ Cultivarea cu ardoare în rîndul tinere- tului a sentimentului de dragoste față de patria noastră socialistă, a mîndriei de a avea o patrie minunată, a frăției cu oa- menii muncii din rîndul minorităților na- ționale din țara noastră, cu popoarele care construiesc socialismul și luptă pentru pace, este o datorie de mare onoare și de cinste pentru fiecare slujitor al școlii noas- tre noi. Cu ajutorul obiectelor de învățămînt, la orele educative, în activitățile extrașcolare profesorii și învățătorii trebuie să pună în evidență frumusețile și bo- gățiile țării noastre. Ei trebuie să nu scape nici o ocazie de a arăta co- piilor că patria noastră ne oferă tot ceea ce e necesar pentru a face viața noastră mai bogată și fericită. Avem cîmpii mă- noase. al căror rod poate fi înzecit. In măruntaiele pămîntului se găsesc petrol, fier, cărbune și alte comori încă necerce- tate. Avem căderi de apă a căror putere neîmblînzită poate pune în mișcare sute de uzine pe întreg întinsul țării. învățătorii și profesorii trebuie să lupte pentru înar- marea școlarilor cu puterea științei, să aprindă în sufletele lor mindria că poporul din care fac parte este stăpînul acestor bogății nesecate, să cultiye în su- fletele tinere dorința de a pune aceste co- mori în slujba patriei pentru binele omu- lui. In felul acesta ei înșiși îndeplinesc una din înaltele lor îndatoriri patriotice. Este clar că înțelegerea justă a noțiuni- lor de patrie și patriotism va ajuta pe fie- care pedagog să dea o bună orientare pe această linie lecțiilor și în genere activită- ților pe care le organizează cu școlarii. NICOLAE MARINESCU 300 ha), de porumb (de la 16.000 ha la 19.000 ha) etc. ridică mai multe probleme. In primul rind lărgirea suprafețelor arabile ale raionului prin redarea pen- tru agricultură a unor terenuri degradate, mlăști- noase sau supuse inundațiilor. In raionul Berești sînt multe terenuri degradate de eroziuni. Efectua- rea arăturilor pe curbă de nivel așa cum s-au făcut în comuna Cavadinești a dat bune rezultate. Peda- gogii din raion au explicat sătenilor importanța ară- turii de acest gen care împiedică scurgerea rapidă a apei și, astfel, erodarea și surparea terenului. Pen- tru redarea de noi terenuri agriculturii sînt de ase- menea prevăzute lucrări de indiguire pe malul Pru- tului la Vădani, lucrări care vor permite cultivarea a 50 hectare de pămînt. Pentru raionul Berești o mare importanță o pre- zintă însilozarea nutrețului, hrana principală pentru animalele din sectorul zootehnic al raionului care este în continuă dezvoltare. La acțiunea de însilozare a nutrețului au participat activ și pedagogii. învăță- torul Vaslle Ursu din comuna Lunca — Jorăști, în- vățătorii din comuna Drăgușeni și din Valea Lungă au inițiat și au participat în mod voluntar la con- struirea silozurilor și la însilozare. Cantitatea de nu- treț însilozat a crescut anul acesta la 11.000 tone față de 680 tone cîte erau anul trecut. Ridicarea cali- tății nutritive a nutrețului prin însilozare permite ca în anii următori o bună parte din terenurile cu plan te^furajere și finețe să fie însămînțate cu porumb și floarea soarelui. Mergînd pe linia indicată de documentele ședinței plenare a C.C. al P.M.R. din 26-28 noiembrie 1958 de a dezvolta acele sectoare ale agriculturii care sînt favorizate de condiții naturale, de relief, sol, climă etc. în raionul Berești se va da în viitor o maro ex- tindere culturilor pomicole și viticole. Școlile de 7 ani din raion cît și școala profesională agricolă din Berești — înființată anul acesta — pur^un accent deosebit pe pregătirea viitorilor muncitori agricoli în aceste domenii ale economiei rurale. Pe loturile ex- perimentale ale școlii se fac lucrări legate de speci- ficul local. La aproape toate școlile din raion au fost plantați butași de măceș pe care fiecare elev are posibilitatea să facă lucrări practice de altoire. In timpul lucrărilor practice din vară ca și în cursul anului școlar elevii de la școala de 7 ani din Be rești — de exemplu — au lucrat foarte mult în ca- drul gospodăriei agricole de stat din comună atit în sectorul pomicol cît și în sectorul viticol. La școala profesională agricolă (profesori ing. Gh. Istrate și Dumitru Cătună) elevii primesc o serioasă pregătire pentru a deveni buni cunoscători ai viticul- turii. Elevii școlii efectuează regulat lecții și lucrări practice In cadrul G.A S. Berești, gospodărie care plantează în prezent o suprafață de 100 de hectare de viță de vie. S-au putut astfel înarma elevii cu cunoștințe temeinice în ceea ce privește pregătirea terenului pentru plantarea viței de vie, alegerea soiurilor de viță, îngrășarea solului, plantarea pre- cum și îngrijirea viței de vie — recoltarea strugu- rilor și alte lucrări viticole- Prin munca lor la catedră, prin activitatea lor ob- ștească pedagogii din raionul Berești participă cu însuflețire la traducerea în viață a importantelor sarcini trasate de partid pentru sporirea producției agricole, pentru dezvoltarea continuă a agriculturii noastre socialiste. AL. I. VLADIMIR cwnî ajuta la sporirea prcJuc|!e« ȘARJA 100 IN CONTUL ANULUI 1959 «rim oțeltru! Gheorghe Andrut ve- rifici Incă odoti prin itlcla fu- murie Interiorul cuptorului M«r- tiu. Apoi anunțe icurt : „Gata iadei* Atenti, cu privirile ațintite către cup- torul din gura căruia ae revarsă șuvoiul incandescpnt al metalului, Întreaga bri- gada condusa de Andrut stă gata sa intervină. Simion Mlhătiâ, actul celui- lalt schimb ai cuptorului nr. 1, la șl el o proba din noul metal. Bulgarele stră- lucitor de foc capătă curind nuanțe mal stinse. S-au aduna! toți muncitorii da la cuptorul nr. 1 și elevii lor, ucenici oțe- lari. Unul dintre ucenici aoaejfe îa goa- nă fluturînd triumfător buletinul da ana- liză chimică a noii șarja. Strigă de de- parte : Victorie 1 Cea de-a IflO-a șarjă fn contul anului 1959 dată de oțelarii cuptorului nr, 1 al Combinatului siderurgic din Hunedoara se dovedise la analize de calitate ex- cepțională. Este 19 decembrie. Da la Începutul anulnl 1958 otclaril cuptorului nr. 1 au dat 1430 de șarje rapide. Ei și-au luat angajamentul ca pină la știrii* tul anului să mai dea patriei încă 53 de șarje de oțel. Cel șase ucenici oțelarl care lucrează tn brigăzile prlm-topitorl- lor Gheorghe Andruț și Simion Mihăl- lă au lucrat necontenit, umăr la umăr cu muncitorii calificați, dlnd o însemna- tă contribuție la aceste realizări de mare preț. PÎINEA INDUSTRIEI JpfTedfllind galeriile minelor din Va- lea Jiului, minerii de la Fetrila șl tonea scot la lumina mii da tone de cărbune, hrana furnalelor Înalte, a cuptoarelor Martin, a cuptoarelor de turnătorie. Multe din brigăzile de mi- neri lucrează de pe acum In contul ani- lor 1959—1950. Printre acestea se nu- mără și brigăzile formate din elevi mi- neri șl elevi ajutor-mlnerl conduse de Gheorghe Croltoru șl Nfcolae Dumbră- veanu de la mina Petrila, precum șl bri- găzile de la mina Lonea conduse de Ga- vrllâ Vancea și Gheorghe Pop. Toți acești tineri șeii de brigadă au absolvit și el de-abla anul trecut școlile profesionala miniere. In scurtă vreme ei au devenit fruntași In producție, iar acum instruiesc cu pricepere noi generații da mineri. Brigăzile de elevi mineri conduse de el au izbutit să-și realizeze planul anual de producție pină la Începutul luni! noiembrie, iar acum dau cărbune In contul lunii martie 1959. NOI MAȘINI ȘI UTILAJE PENTRU AGRICULTURA SOCIALISTA Ci Uzinele „Semănătoarea* ie pro- duce o bană parte din utilajul modern cu caro eite înzeștrată agricultura noastră socialistă. Traduclnd tn viață sarcinile partidului și guvernu- lui de a înzestra stațiunile de mașini și tractoare, gospodăriile agricole de stat șl colective, cu mașini moderne de mare productivitate, colectivul acestor uzine a dat tn cursnl acestui an de aproape patru ori mai multe combine de recoltat decît anul trecut. Alături de muncitorii comuniști, inovatori si fruntași în pro- ducție cum sint de pildă Nicolale Dln- că, Ion Mischie, Ion Dlaconu, realizează succese deosebite tn muncă numeroși u- cenici ai școlii profesionale de pe Un- gă uzină. Ucenicit Constantin Roșu anul ÎII lăcătuș, Constantin Zamfir anul III turnător, precum și ucenicii membri al brigăzii fruntașe pe uzină „Fllimon Slr- bu“ au dat peste plan In cinstea zilei de 3fl decembrie sute de piese speciale pen- tru combine șl au montat Înainte de ter- men zeci de combine. Pentru meritele lor deosebite tn muncă, s-a hotărit ca toți acești ucenici fruntași să lie popu- larizați la panoul de onoare, ALATURI DE MUNCITORII FRUNTAȘI Intri tn secțiile uzinei „Stea- <0 gul Roșu* șl te interesezi de mun- ca ucenicilor din Orașul Stalla țl se vorbește cu deosebită admirație despre harnicul ucenic Iile Dragomir din anul II, care folosește metodele cele mal avansate la strung, sau de tinărul Tra- ian Savin care lucrează tn secția turna- torie, umăr la umăr cu muncitorii califi- cați. De asemenea, ucenicii Ion Hilălai țl Gheorghe Buzei se numără printre fruntașii secției de sculărie, executfnd numeroase piese complicate. Realizarea acestor succese ae datoreste sprijinului pe care maiștril-inslructorl Nitolala Pop- dan și Gheorghe Corăbeanu II dau tn permanență ucenicilor, 1n tot timpul practicii în producție. Alături de ucenici un aport însemnat ia îndeplinirea planului de producție al urinei tl dau elevii școlii tehnica. Ast- fel elevul Gheorghe Csallos, mecanic auto, depășește zilnic normele de pro- ducție, iar viitorul strungar Dorel Ctndu- leț execută de pe acum lucrări de buna calitate, fiind apreciat de toți muncitorii din secție. Rezultate frumoase au obținut și mulți alțl elevi al școlii tehnice care sub supravegherea maiștrHor-ftnîructori lila Florea și Victor Dobrin tșl ridica necontenit nivelul de pregătire protest nală. MiiiiiiiMiiiiiiiiMiiiiiiiiiiiiiNm^ Cuvîntarea tovarășului Atanase s (Urmare din pag. 1) obținerea rezultatelor celor mai bune pe drumul cel mai scurt. Pe baza aces- tei concepții s-au realizat succesele cer- cetărilor științifice în Uniunea Sovie- tică, succese care au dus la crearea sputnicilor, la dezvoltarea atit de im petuoasă în toate domeniile. Succesele Uniunii Sovietice iși au explicarea în dezvoltarea invățămintului pe baza în- vățăturii marxist-leniniste. Prin aceas- ta, învățătura marxist-leninistă a făcut încă o data dovada eficientei sale în fapt. Cuprinderea tuturor cadrelor noastre didactice in invățămintul ideologic va înarma pe fiecare învățător și profesor pentru o mai bună muncă în școală. Pe această cale se va realiza o înseni- nată ridicare a nivelului invățămintului care printr-o temeinică instrucție și educație în școlile de cultură generală și medii de toate tipurile va contribui la formarea de muncitori calificați, teh- nicieni și ingineri calificați, capabili să sporească productivitatea muncii și să ridice nivelul de trai și cultural al po porului. Toată dezvoltarea activității social-econoniice a țării este legată de ridicarea nivelului școlii noastre medii. Și dacă școala medie va da economiei noastre oameni cu o judecată dreaptă, bine pregătiți și culți, vom obține succe- se în activitate practică și culturală. Invățămintul mediu de cultură gene raia, profesional, tehnic, agricol, peda- gogic este pivotul învățăminluliti nos- tru. El se bazează pe Invățămintul elementar de 7 ani care va îi generali- zat. El trebuie să formeze omul socie- tății socialiste- Omul iși formează con- cepția despre lume, cultura generală în școala medie, de a cărei dezvoltare de- pinde eficacitatea invățămintului supe- Mama eroului comunist Iazâr Cerne seu vorbind elevilor de la școala din comuni Rusca despre viața șl lupta fiului său, rior, eficacitatea acelui învățămînt care va trebui să dea cadre de înaltă califi- care. Sint mulțumit că am avut posibilita- tea să particip la deschiderea activită- ții acestui important for al Alinisteruiu: Invățămintului și Culturii. Repet că ideea creării acestui organ cu rol atit de important se datorește conducem de partid, tovarășului Gheorghe Gheor- ghiu-Dej personal, care se gfndește tn permanență la școală, care apreciază in cea mai înaltă măsură activitatea cadrelor didactice. Conducerea partidu- lui s-a ocupat permanent de ridicarea nivelului școlii, de ridicarea nivelului de pregătire a cadrelor didactice, de îmbunătățirea vieții lor. de crearea unej baze materiale puternice școlii pentru a pune la dispoziția învățători- lor și profesorilor mijloacele în vede- rea realizării nobilei lor misiuni. Tovarăși, In acedstă sală sînt repre- zentanți ai secțiilor de invățămint, ca- dre didactice, reprezentanți ai marilor întreprinderi industriale, ai organizații- lor obștești și părinți ai elevilor. Sîn- feți chemați cu toții să contribuiți la înfăptuirea unei însemnate opere pa- triotice, operă de care depinde în mare măsură viitorul patriei noastre. Guver- nul și Ministerul Invățămintului și Culturii au convingerea că dvs. veți depune in activitatea ce o veți desfă- șura in cadrul Consiliului superior al școlilor toată dragostea, tot entuzias- mul. toată priceperea, conștienti ca sprijiniți cauza socialismului. Vă urez succes desăvîrșit în munca dv. și vă asigur că ministerul va ține seama de sugestiile și propunerile pe care le veți face. ★ In numărul următor a! gazetei noastre vom publica conținutul referatelor prezentate la prima ședință a Consiliului superior al șco- lilor, discuțiile purtate în legătură cu aceste referate și concluziile pe marginea desfășu- rării lucrărilor. Filme pentru copii și tineret Direcția educației tineretului școlar din Ministerul Invățămintului și Cul- turii recomandă spre a fi vizionat® tn colectiv de către elevi in timpul vacan- tei de iarnă (28.XII.1958 — 12.1.1959) următoarele filme : Pasagerul clandestin, Cățelușul bu- clucaș, Furtună pe Nipru, Corabia vi- selor, Nufărul roșu, Soarta toboșarului. Stiletul, Popescu 10 în control, AH baba și cei 40 de hoți. Spionaj — con- traspionaj, Isprăvile Cârlionțatului, Pro- logul, Misterul castelului părăsit, Ejx>-> leții purpurii. Ora H, Tigrii zburători. Scurtă istorie, Arendașul romîn, Dom- nul Goe, Două lozuri, O aventură în Marea Caraibilor, Directorul nostru. Marinică, Fetița mincinoasă. Aure: Vlaicu. Pentru elevii claselor VIII—XI se mai recomandă a fi vizionate filmele: Examen de maturitate, învățătoarea. Crîngul de călini, Poemul pedagogic. Noapte de carnaval, Citadela sfărîmată. Tăunul, Ganga, Contele de Monte Cristo- De asemenea se recomandă a fi vi- zionate filmele pentru copii din cadrul etapei I-a a „Festivalului filmului pen. tru sate". Ș £ = Sovietul Suprem ol U. R. S. S. a adoptat Legea cu privire la întărirea legăturii școlii cu viața a recenta sesiune a Sovietului Suprem al U.R.S.S. a fost adoptată legea cu ‘ ' '* i continuă a slste- Ca recenta sesiune a Sovietului Suprem al u.K-s.o. a losi ; privire la întărirea legăturii școlii cu viața și dezvoltarea r , , ... ...HI. II DCC inului invățămintului public in U.R.S.S. Discuțiile care au precedat acest punct de pe avut un caracter larg. ordinea de de științe zi a sesiunii au pedagogice din Prof. Ivan Kairov, președintele Academiei ___ R.S.F.S.R., in raportul privitor la reorganizarea invățămintului mediu general In Uniunea Sovietică a declarat că numai în R.S.F.S.R., la adunările consacrate dez- baterii tezelor cu privire la întărirea școlii cu viața au participat peste 13 milioane persoane. După ce a arătat dezvoltarea pe care a luat-o invățămintul în diferite republici unionale, altădată înapoiate din acest punct de vedere, prof. Kairov a spus că unii pot pune întrebarea, de ce este nevoie de o reformă, dacă succesele în invățămintul public al Uniunii Sovietice sînt atit de mari ? Răspunzlnd la această întrebare, el a spus că școala sovietică se reorganizează nu pentru că sistemul ei nu este bun, ci pentru că viața merge înainte și școala trebuie să fi I ■ E 1 V N o utâți științifice Semiconductorii au căpătat în ultima vreme o importanță atît de mare fncît marele savant sovietic A. F. Joffe a ara- tat câ fizica semiconductorilor ocupă în fizica modernă, același loc ca și fizica nu- cleului atomic. . Numai cîteva exemple ale aplicațiilor acestora ne pot confirma acest lucru. SEMICONDUCTORII ȘI TELEVIZIUNEA Utilizarea semiconductorilor în televi- ziune este la ordinea zilei, datorită ten- siunii de alimentare foarte mici (de 10—100 ori mai mici decît la tuburile electronice], a duratei de funcționare foarte mari (circa 100.000 ore) și a greu- tății aproape neglijabile a acestora. (Recent, au fost folosiți semiconductorii pentru construcția unui televizor care ocu- pă un volum de numai cîțiva cm. cubi. Fiind montat în autovehicule, acesta poa- te Ii utilizat printre altele și pentru a se urmări buna funcționare a pieselor care compun motorul. SEMICONDUCTOR» ȘI ENERGIA SOLARA Semiconductorii pot extrage din energia solară cea mai mare cantitate de ener- gie, pe care o transformă direct în ener- gie electrică, folosibilă in orice domeniu al Industriei. Dacă s-ar acoperi pustiurile sudice pe o porțiune de 1000 ha cu fotoelemente sau termoelemente, s-ar realiza o centrală electrică cu o capacitate de un milion kw. SEMICONDUCTORII ȘI TEHNICA RADIOUNDELOR Constructorii aparatelor de radio din R, P. Polonă prevăd, pentru anul viilor, îmbunătățirea din punct de vedere tehnic ’. producției de aparate de radio. Acestea or fi înzestrate cu semiconductor!, ceea ce va reduce dimensiunile și le va imbu- ăți calitatea. ' prezent, se termină lucrările de con- e a primului aparat de radio minia- polonez, pentru care sint utilizate ui lămpilor obișnuite, elemente de nductori. iratul este puțin mai mare decît o • a. de țigarete, cu el putînd fi ascul- ip* te emisiunile pe unde medii, cît și pos- .ul de radio Varșovia pe unde lungi. Construcția aparatelor auditive (a oche- larilor acustici) se dezvoltă tot pe baza semiconductorilor, care prelungesc peri- oada de funcționare a acestor aparate și le micșorează dimensiunile. SEMICONDUCTORII 1N TEHNICA TELECOMENZII ȘI AUTOMATIZĂRII Un grup important de semiconductor! sînt feritele, care aparțin semiconductori- lor magnetici. Institutul de fizică al Academiei de Științe a R. Cehoslovace acordă o deo- I sehită atenție cercetării feritelor — în special a feritelor cu compuși dc mangane- ziu, deoarece o varietate a acestora poate fl utilizată ca element la mașinile de cal- culat, In tehnica telecomenzii și automa- tizării ; alte ferite servesc la construirea de instalații radar și de radioreleu. Au fost preparate cîteva ferite cu pro- prietăți precis determinate și condiții de producție bine stabilite. în curînd rezulta- tele cercetărilor vor fi aplicate in prac- tică. Bibliografie Sentru documentarea profesorilor care predau cunoștințele da legumicultura în cadrul lec- țiilor de cunoștințe agricole Ia clasa a V-a, recomandăm consultarea următoarelor lucrări apărute in Editura agra-silvică de stat din București. Legumicultura, de prof. I. Maier, M. Dumltrescu șl M. Bulboacă, voi. I. 1057. Tratează problemele generale ale legumiculturli, cum sint : biologia, clasificarea legumelor, factorii de vegetație, răsad- nițele șl legumele timpurii, asolamenle, Îngrășă- minte etc. Cultura legumelor, de Ing. M. Dumltrescu șt un colectiv, 1950, manual pentru cursurile agro- zootehnice de trei ani din G.A.C. Cuprinde no- țiuni dc biologie a legumelor, metode de înmul- țire ■ legumelor, de obținere a semințelor, de construire a răsadnițelor etc. Ghivecele nutritive, de D. Andronicescu, colec- ția ,,îndrumări tehnice" I.C.AR., 1955, Cuprinde metodele practice de obținere a culturilor legumi- cole timpurii In răsadnițe, cu ajutorul ghivecelor nutritive, metode ce pot fi aplicate șl In cadrul lucrărilor practice da la școlile sătești. Cultura ciupercilor, de M. Bulboacă, 1956. In prima parte a lucrării se dau noțiuni privind bio- logia ciupercilor și se descriu speciile comestibile și veninoase mal Importante. In partea a Il-a a lu- crării se expune tehnica culturii ciupercilor, indi- clndu-se măsurile practice pentru obținerea de re- colte ilgurp. Cultura capșunelor, de El. Keszl-lLarmel, 1958. Este o carte de asemenea folositoare muncii din învățămînt, deoarece capșunele, prin modul de înmulțire și fructificațle, pot fl ușor cultivate pe loturile școlare. Agenda horticultorului, 1958. Lucrarea traleaza toate problemele practice legate de specialitatea horticulturii. E bine să nu lipsească din biblioteca documentară agricolă a școlii. Sfaturi pentru cultura legumelor, de M. Nistor, colecția ,.Biblioteca țăranului muncitor", 1958. Este o lucrare de popularizare a cunoștințelor despre cultura legumelor. Scrisă înlr-un stil clar, acce- sibil, lucrarea poate fi folosita șl de elevi, care găsesc aci îndrumări practice pentru cultura gră- dinilor de legume. Experiența mea în cultura legumelor, de Gr. Kurt, colecția ,,Din experiența fruntașilor în a- gricultură", 1957. Autorul descrie metodele folo- site pentru cultura unor legume mal răspîndfte, popularlzînd pe fruntașii muncii din acest dome- niu. U c e n La Malaxa A uieră crud crivățul. Suge hămesit mustul zăpezii din cîmpul Băltii • Albe. II vlăguiește și-1 lasă sleit, îm- pietrit. Ieșită cu o coastă în biciul vîntului, ba- raca clănțăne și geme uscat. — Intră, Bașa. Pe brînci, că n-ai încotro. Ești cam deșirat. La mine merge mai ușor. M-a făcut mama pe secetă, pipernicit. Ta- man bun pentru dormitorul ăsta. — E întuneric, și frig al dracului, Stoico. — Ba arde lampa, Bașa. Da i fum. Asta.i bine, înseamnă că aide ceva în so. ba... Dormi cu mine, Bașa- Punem amin- două păturile una peste alta. Ne strîngem, că tine de cald. — Stoico, auzi ? Stoica nu scoate capul. Mormăie de sub pătură : — Șobolani, Bașa, chităie de foame. N-ai grijă, nu urcă la noi. Prost e de ăi de jos. Vara, cînd învie ploșnițele, e rău Și de noi, că alea urcă... — Scoală, Bașa 1 Scoală, mă, că a doua oară domnul pedagog Cocor nu mai sună. Dă- Cu vîna de bou. — E noapte încă. — E ora trei. Dar a nins. Și pînă la 5 trebuie să desfundăm drumul, că altfel nu răzbește mașina domnului Malaxa. — Vine dumnealui așa devreme ? — Cum să vie... Dar de Ia cinci intrăm în ateliere. La șase vin lucrătorii. Intr-o oră trebuie să aprindem focurile, să cură- țim secțiile, să ungem mașinile, să mătu- răm birourile. — Stoico, numai un singur lighean pen- tru toți ? Minunata (Urmare din pag. 1) Intre timp toată lumea rlde de Radu care la vîrsta asta nu știe tncă să danseze. Se oferă să-l învefe Olguța și se cons- tată — culmea l — că nici dinsa nu știe. Cei de la cercul de balet. In Schimb, sint ași. în programul de muncă pe perioada 26 decembrie 1958 — 12 ianuarie 1959 sint trecute „acțiunile din timpul vacanței", ale pionierilor. Spicuiesc cîteva; o excursie la depoul C.F.R. — pionierii vor putea vedea aici cum se pornește și se oprește o locomotivă, o vizită la muzeul local, o adunare închinată comemorării lui M. Eminescu... Planul e foarte mare, așa că înscriu restul la „și altele". La școala de 7 ani nr. 2 profesoara Eva Alexandrescu proiectează pentru vacanță o excursie la Cerneț. „Numai de nu s-ar zbirii timpul. Casa lui Tudor Vladimirescu e atit de aproape de noi, iar hoi încă nu am vizitat-o. Acum ar fi momentul foarte potrivit pentru aceasta; celor dintr-a Vl-a le-am predat „Răscoala lut Tudor", iar la a VIl-a urmează s-o fac in lecția viitoare. Am mai vrea să mai facem o plimbare pe la Castrul roman, la Terme, la Turnul lui Sever...". Comuna Bistrița nu e departe de Turnu- ’Severin și școlarii de acolo, ca și cei din oraș, au o mulțime de planuri pentru va- canță. Profesorul, Voicu Dumitru, le-a pro- mis că în vacanță vor întocmi, tn sfirșit, mult plănuitul album folcloric care va cu- prinde o mulțime de legende și povești, de clntece populare noi și vechi, strlnse de prin sat. Tot in vacanță au să facă o excursie la stațiunea de mașini și tractoare din Simian, alta la șantierul naval și la depoul C.F.R. din Turnu-Severin, unde, spre deosebire de colegii lor din oraș, nu au fost niciodată. Printre altele, elevii din Bistrița se ocupă și cu numismatica. Va- canța le va da răgaz să pună la punct frumoasa colecție de monede a școlii. Cit privește săniuțele, sint gata pregătite și nu așteaptă decit troienele. Pentru muncitorii de la șantierele navale din Turnu.Severin a intrat in tradiție ca in fiecare vacanță să primească la clubul lor un lot de oaspeți. Aici vin de obicei ele- vii mari. Ei au preocupări mai serioase. Discută gravi despre problemele de produc- ție, despre îndeplinirea planului pe 1958, consultă reviste de specialitate, cunosc cifre, procente și fac, plini de importanță, aprecieri. Mulți visează ca peste un an sau doi, după absolvirea școlii, să lucreze la cot cu muncitorii. De aceea se consideră la șantier ca la ei acasă. De obicei spun chiar „La noi, la șantier". La masa de șah sau de ping-pong poți vedea un concurent cu matricolă pe mină i ieri ucenici — Păi ce, sîntem mulți ? 24. Rîde amar Stoica. Ii înfige ușor cotul în coaste, îndemnîndu-1 să coboare. — Acu’ l.au apucat cei de jos. Ne dez- lipim ochii cu zăpadă, că altfel întîrziem. — Stoico, asta ce-i ? — Surogat, Bașa. încălzește puțin, dar nu ține de saț. Pe la 10 te ia cu sfîrșeala. Și pină la prînz visezi numai codri de mă- măligă... — Stoico, fasole iyi ne dă ? Numai linte și cartofi ? — Dă și arpacaș. Duminica... Trec orele lungi de muncă. Trec ca o cli- pă orele scurte de somn. Obrajii se sug, pielea se pergamentizează, Bașa nu mai are multe de întrebat. Viața e într-un tipar în- gust și uniform. Totuși... — Stoico, pe noi nu ne învață nimeni ? — Ce, tu n-ai ochi ? — Văd, dar ce nu înțelegi ? 1 — întrebi pe domnul maistru. — Am întrebat. - Și? — S-a supărat... Acum nu mai văd decît cu un ochi. Dacă.l mai întreb o dată, nu mai văd nici cu celălalt. — Rîzi, Bașa, ai ? — Nu, Stoico. Nu rîd. Arde c.eva în mine... — Mline-i duminică. Ne dă drumul în oraș ? — Poate. După amiază. Dimineață — măturăm curtea, tăiem lemne Ia circular, curățăm iarba de pe șină. Dacă mai ai poftă, poți să ceri un bilet de ieșire pe poartă. Poate-ți dă. Pentru 3 ore... — Stoico, tu nu vrei să-nvățăm și carte ? — Si dacă vreau, pot ? — Ne înscriem, ca Vasile, la Școala in- dustrială, seara- vacanță și fără buletin de identitate încă, între- cindu-se cu un strungar in virstă, care se lasă învins, nu o dată, ca să aibă plăcerea de a-și vedea adversarul copleșit de satis- facție. Printre muncitori, elevii petrec multe clipe de neuitat. Uneori, la club, vin ingineri care, la îndemnul profesorilor, vor- besc școlarilor despre energia nucleară ș#u despre construcțiile de nave. Muncito- rii le dezvăluie amănunte pasionante cu privire la perspectivele șantierului și la frumusețea muncii lor. Cei mai mulți din- tre elevi cunosc șantierul bine. L-au vizitat de atitea ori. Fiecare are însă sectoarele sale preferate și, împreună cu profesorii, au hotărit ca în vacanță să meargă și să le vadă în amănunțime. Se aude că în timpul vacanței vor fi cîteva lansări de vase. Este tot ce poate fi mai frumos de văzut și admirat. Rodul muncii a sute de muncitori — un vas uriaș, sclipitor, ele. gant și proaspăt vopsit — coborind ma- iestuos in undele Dunării. ...Nenumărate proiecte, nenumărate pri- lejuri de bucurii și așteptare nerăbdătoare. Toți școlarii au proiectat cite ceva și aș- teaptă cite ceva de la vacanță. Profesorii lor s-au îngrijit din vreme ca proiectele să fie întemeiate, bucuriile așteptate să se realizeze, iar vacanța să fie intr-adevăr minunată. Sfatul oamenilor școlii (Urmare din pag. 1) Introducă culturi de plante necunoscute pini acum tn regiune și care astăzi au devenit nelipsite de pe cimpurlle țăranilor muncitori și muncitorilor de la exploatările forestiere din jur. In jurul șco- lii s-au grupat majoritatea acțiunilor culturale și artistice ale oamenilor muncii romini și maghiari, care pină nu de mult nici nu știau descifra slo- vele cărții. Directorul unei școli medii din Turnu- Severin a arătat felul cum activitatea elevilor pe linia politehnlzărU a transformat școala tntr-o adevărată fabrică de material didactic, cu ajuto- rul căruia se desfășoară la un nivel tot mal înalt predarea cunoștințelor teoretice. Reprezen- tanții școlilor din invățămintul profesional și tehnic au arătat, cu ajutorul nenumăratelor exem- ple de tineri muncitori fruntași, că sarcina aces- tor școli de a da Industriei și agriculturii cadre tot mai bine pregătite, la nivelul tehnicii noi» se înfăptuiește cu succes. „Tovarăși, nu vorbesc numai In numele meu cl șl al tuturor cadrelor didactice din regiunea noastră..." De multe ori vorbitorii și-au început astfel cuvtntările lor. ȘL Intr-adevăr, a răsunai nu numai glasul celor de la tribună cl șl expe- riența, părerile adunate cu strg de la sule și mii de învățători șl profesori. Au salutat această primă consfătuire a Consi- liului superior al școlilor muncitorii din marile cetăți industriale. El au arătat că sint mulțu- miți de pregătirea celor mai tineri tovarăși de muncă al lor, dar au cerut tn același timp cadre- lor didactice eforturi sporite și o exigență tot mai mare tn calificarea viitorilor constructori al socialismului. S-au relevat marile succese ale școlii pe linia legării Invățămintului de viață, de practică. Ip același timp însă s-au dat In vileag și lipsurile care mai dăinuie tn activitatea școlii și s-a chib- zuit asupra felului cum pot fi înlăturate. Au j-T — Și dacă ne prinde domnul Malaxa? — Nu ne prinde. Sărim gardul, pe din dos, ca Vasile, și la plecare și la venire. — 8 kilometri dus, 8 întors, 16 în cap. Noaptea, pe jos- Acum, iarna ? Și cine-ți dă ție, Bașa, bani pentru taxă, pentru cărți ? Cine ? A tăcut Bașa. Peste două săptămîni pe Vasile l-au prins. I.au sculat pe la 11 noaptea să descarce niște vagoane. Vasile — lipsă la apel. Era pe drum, se întorcea de la „Industrială". Domnul director Bihori i-a dat 25 la spate și 4 zile de carceră... • La uzinele „Republica" ...Toate acestea sînt fapte întîmplate aie- vea, un crîmpei din viața chinuită a uceni- cilor în trecut. Stau martori pentru aceasta Gheorghe Stoica, maistru la secția mecani. că, și Bașa Andrei, maistru la motoare, Io. nită Vasile, toți din uzinele „Republica" și „23 August" înălțate pe locurile stăpînite odinioară de Malaxa. Malaxa, asociatul în afaceri al regelui, unul dintre stăpînii Ro. mîniei burghezo-moșierești care a supt vlaga tinereții la generații întregi de ucenici. Despre ucenicia din timpul acela am aflat multe încă înainte de a sta de vorbă cu foștii ucenici: mi le-au descris ucenicii școlii de azi a uzinei „Republica", în fața panoului cu inovatori, unde se află și fo. tografia maistrului Gheorghe Stoica. Ucenicii aceștia au trei mese bogate pe zi și cîte o gustare la ora 10; au lavabouri și nu un lighean; au dușuri cu apă caldă și nu zăpadă. Nu cunosc nici vîna de hpu a „pedagogului", nici carcera. Au doar 6 ore de practică sau de cursuri pe zi. La uzină vin cu autobusul. Li-1 dă .uzina, zil- nic. Au în școală medic. Iți amintești, to- varășe Stoica, cum boleai odinioară, lipsit de orice îngrijire, pe seîndura patului su. prapus ? Iți amintești dorul după o carte bună pe care s-o poți citi în tihnă ? Mi-ai povestit că în doi ani cei 24 de ucenici, cîți ați fost pe atuiyi, ați citit două cărți, luîn- du-le și rcluîndu-le de la cap, pînă au ră- mas doar scoarțele din ele. Altele nu erau. Ucenicii de azi au 14 mii de volume. Știi cîți fac acum literatură, în cercuri ? 120. Alți 110 studiază fizica, electrotehnica, matematica, tehnologia, în cercuri speciale. Voi n-ați fost atunci niciodată Ia tea- tru. Pentru ei s-au făcut contracte cu tea. trele. Joacă și ei teatru : ..Pupăza din tei", „Nota zero la purtare"... Citesc „Gazeta matematică și fizică", rezolvă probleme complicate, iar unii din- tre ei compun ei înșiși probleme. Școala aceasta nouă se numește, ca și patria noastră nouă, „Republica". S.au nă- ruit pentru totdeauna stîlpii putredului tron. S-au prefăcut în țăndări coroana și stema cu Iei fotogenici și fariseică deviză: „Nihil sine deo". N-au mai rămas nici domenii moșierești, nici societăți pe ac. țiuni, nici export de capital, nici dividen- de... Oamenii muncii au înălțat o nouă stemă : stema muncii. O stemă cu holde mănoase și sonde peste care strălucește o stea roșie. Steaua aceasta nouă, a socialismului, se-nalță an de an mereu mai sus. ALEX. CRACEA ■ I £ fost criticați cu asprime cei care, privind îngust problemele, n-au desprins esențialul tn cunoștin- țele care urmează să fie predate elevilor, tncăr- cind peste măsură programele școlare și manua- lele șl provocind prin aceasta mărirea excesivă a planurilor de tnvățămlnt. A fost criticată ră- mtnerca In urmă a unor metodiștl față de nive- lul politehnlzărU Invățămintului din țara noastră. S-au cerut, cu tărie, mal multe studii șl articole competente in cadrul cărora presa pedagogică să dezbată șl să lămurească problemele actuale ale școlii. Au vorbit la prima ședință a Consiliului supe- rior al școlilor reprezentanți al vechil generații de profesori și învățători și cadre didactice care și-au făcut studiile în anii noștri. Au răsunat uneori opinii contradictorii susținute cu însufle- țire de fiecare din cei înscriși la cuvint. Dar aceste opinii s-au referit la unele metode de în- făptuire a sarcinilor propuse sau la unele as- pecte ale problemelor puse tn discuție. Trăsătura caracteristică a acestei consfătuiri a Consiliului superior al școlilor o constituie identitatea per- fectă de vederi cu privire la problemele mari care stau tn fața Invățămintului din țara noastră în- tre oamenii școlii consultați șl cadrele de răs- pundere din Ministerul învățămtntulul și Cul- turii. învățătorii și profesorii din țara noastră au înțeles cu toții că măsurile propuse sînt apli- carea în viață a politicii partidului nostru tn do- meniul Invățămintului, se Inspiră din măreața în- vățătură a marilor dascăli ai marxism-leninls- mulul. Lucrările consfătuirii Consiliului superior al școlilor s-au încheiat. Dezbaterile problemelor ri- dicate tn cadrul acestor consfătuiri continuă tnsă rodnic în rîndul tuturor oamenilor școlii șl vor fl urmate de munca plină de abnegație a cadre- lor didactice pentru traducerea în viață a noilor holărîrl, menite să ridice pe o treaptă mal înaltă nivelul invățămintului din țara noastră. corespundă sarcinilor noii perioade de dezvoltare a țării — perioada construcției desfășurate a societății comuniste. In raport s-a propus ca invățămintul mediu să fie împărțit în două etape. Prima etapă va fi școala obligatorie de 8 ani. A doua etapă reprezintă continua- rea studiilor în școli de diferite tipuri, Inclusiv invățămintul în școli concomitent cu munca în întreprinderi. I. Kairov a spus că în școala sovietică nu va slăbi învă- țămlntul in domeniul științelor umaniste și nici educația fizică și estetică, care au o foarte mare importanță pentru formarea concepției comuniste a elevilor. Prin raportul cu privire la invățămintul tehnic și profesional, prezentat de Henrich Zelenko, șeful Direcției principale a rezervelor de muncă de pe lingă Consiliul de Miniștri al U.R.S.S., s-a arătat că reorganizarea sistemului invăță- mintului tehnic și profesional prevede crearea unui tip unic de instituție de învă- țămint în locul școlilor de meserii, feroviare, miniere, de construcții și tehnice, precum și al școlilor de invățămînt de pe lingă fabrici și uzine, care există in prezent. Noul tip unic de instituție fie invățămint in orașe și așezările muncitorești vor fi școlile tehnico-profesionale orășenești pentru rezervele de muncă, cu o du- rată a invățămintului de la I an pină la 3 ani, iar la sate școlile tehnico-profe- sionale sătești cu o durată a invățămintului de 1—2 ani. Noile școli tehnico-prolesionale, s-a arătat în raport, urmează să pregă- tească muncitori și lucrători din agricultură In peste 800 profesiuni de bază, un loc de seamă ocupindu-l profesiunile complexe cu un profil larg, care asigură creșterea producției pe baza tehnicii noi $i a organizării avansate a muncii. Superioritatea școlilor tehnico-profesionale față de celelalte forme existente ale pregătirii de muncitori constă în aceea că ele trebuie să aibă maiștri pentru invățămintul de producție și inglneri-profesori care să se ocupe exclusiv de Invă- țămîntul și educația elevilor. In decurs de 18 ani în instituțiile pentru pregătirea rezervelor de muncă » i care lucrează in toate ramurile econo- callficați in industria mijloacelor de au fost pregătiți 10.250.000 tineri muncitori miei naționale, 5.181.000 fiind muncitori producție. fn raportul cu privire la problemele Viaceslav Eliutin, ministrul Invățămintului invățămintului superior, prezentat de Superior al U.R.S.S., s-a arătat că a fost elaborat un proiect al sistemului de invățămînt in instituțiile de învățămînt superior, care prevede legarea invățămintului de munca în producție. Se prevede ca reorganizarea activității instituțiilor de invățămînt superior să Înceapă din 1959 și să fie desăvîrșită în decurs de 3—5 ani. V. Eliutin a subliniat că proiectata reorganizare a sistemului învățămîn- tului superior trebuie să fie însoțită de o ridicare a nivelului teoretic de pregătire a specialiștilor. Ca rezultat al reorganizării invățămintului superior, după calcu- lele preliminare, in 1965 aproximativ 2 milioane de studenți vor îmbina studiile lor cu activitatea in producție. Totodată reorganizarea invățămintului superior se va Îmbina cu o creștere a rolului instituțiilor de invățămint superior in dezvoltarea științei, tehnicii și culturii. După cum s-a arătat in raportul lui V. Eliutin, in perioada 1959—1965 ur- mează să fie pregătiți 2.300.000 specialiști față de L700.000 in perioada 1952— 1058. La o sporire a numărului absolvenților instituțiilor de invățămînt superior de 1,4 ori, vor fi pregătiți de 1,9 ori mai mulți Ingineri pentru industrie, con- strucții, transporturi și comunicații și de 1,5 ori mai mulți specialiști in agricul- tură. In următorii 7 ani în instituțiile de învățămînt superior și în școlile medii de specialitate vor fi admise aproximativ 8 milioane persoane, prevăzlndu-se creșterea numărului de specialiști în tehnologia chimică, automatică, tehnica calculelor, radio-electronică și alte ramuri ale tehnicii noi, precum și dezvoltarea pregătirii de specialiști în domeniile fizicii, matematicii, biologiei și chimiei. Din cuvîntările rostite de deputați a reieșit că tezele C.C. al P.C.U.S. și ale Consiliului de Miniștri al U.R.S.S. cu privire la reorganizarea școlii se bucură de aprobarea unanimă a întregului popor. Mihail Greciuha (Ucraina), deputat in Sovietul Uniunii, a subliniat că In Uniunea Sovietică există de acum o excelentă experiență in domeniul legării invă- țămintului de munca în producție. Astfel, la marea uzină metalurgică din Dnepro- petrov.sk din 593 de ingineri metalurgiști, 518 și-au terminat studiile prin sistemul invățămintului seral și prin corespondență, printre aceștia numărindu-se directorul uzinei, precum și mulți șefi de secții și de schimb. Pe teritoriul uriaș al Kazahstanului, această regiune periferică a vechii Rusii țariste, unde pînă la Revoluția din Octombrie 98% din populație era analfa- betă și unde nu existau decit 7 gimnazii și licee, după cum a arătat deputatul Zaure Omarova, a fost creată o largă rețea de școli de invățămînt mediu și supe- g I ■ f i rior. Milioane de oameni culți, proveniți absolvit școlile din Kazahstan, lucrează culturii. din rlndurile populației băștinașe care au in toate ramurile economiei naționale și Deputatul Nazarșo care locuiesc la sate iși domeniul agriculturii. In mativ 150 de brigăzî de 2000 ha. I ■ I = ■ Dodhudoev a arătat că elevii școlilor din însușesc cu succes la școală cunoștințele Tadjikistan de bază in regiunea Leninabad, de pildă, există de acum aproxi- elevi carț lucrează pămintul pe o suprafață de peste Deputății au subliniat că înfăptuirea principiului educației prin muncă nu înseamnă neglijarea studiilor umaniste și că există multe căi pentru satisfacerea variatelor interese intelectuale ale tineretului. Ministrul Invățămintului al R.S.F.S.R., Evgheni Afanasenko, a declarat că reorganizarea școlii sovietice va avea rezultate admirabile deoarece are ca scop îmbunătățirea invățămintului public și că 1a sfîrșitul anului 1965 numărul elevilor în școlile de 8 ani se va cifra la aproximativ 19.900.000 față de 14.900.000 ciți învață in prezent in școlile de 7 ani. Tn 1965 numărul elevilor din școlile medii serale de cultură generală va atinge aproximativ 2.900.000 față de 1.100.000, adică va crește de aproape 2,5 ori. După încheierea discuțiilor a fost adoptată legea potrivit căreia Sovietul Suprem al U.R.S.S, hotărăște să aprobe tezele C.C. al P.C.U.S. și ale Consiliulu’ de Miniștri al U.R.S.S cu privire la întărirea legăturii școlii cu viața și dezvol- tarea continuă a sistemului invățămintului public in țară, care au fost sprijinite in unanimitate în cursul dezbaterii lor de către întregul popor. fn lege se arată că toți tinerii de la virsta de 15—16 ani trebuie, in măsura puterilor lor, să se încadreze în munca socială utilă, Iar studiile lor ulterioare trebuie să fie legate de munca în producție în cadrul economiei naționale. Legea cuprinde capitole referitoare la reorganizarea școlii medii, a invățămintului profe- sional-tehnic, a învățămîntului mediu special și a școlii superioare. In lege se arată printre altele că trecerea școlilor de șapte ani la invăță- mintul obligatoriu de opt ani, precum și organizarea diferitelor tipuri de școli medii complete trebuie să înceapă din anul școlar 1959—1960 și să fie terminată in decurs de 3—5 ani. Reorganizarea Invățămintului special superior și mediu se va face în cursul aceleiași perioade de timp, ținindu-se seama de particularită- țile naționale și locale, in așa fel incit numărul de specialiști care vor lucra in economia națională, știință și cultură să sporească în fiecare an in conformitate cu cerințele crescinde. Sovietul Suprem al U.R.S.S. consideră, se spune In lege, că legătura strinsă a școlii cu viața va crea condițiile necesare pentru o educație mai bună a tinerei generații care va trăi și va munci in comunism. Adoptarea legii cu privire la întărirea legăturii școlii cu viața și dezvoltarea continuă a sistemului Invățămintului public constituie Încă <‘dovadă a politicii înțelepte a P.C.U.S. și contribuie la ridicarea școlii sovietice pe o treaptă nemai- întilnită, școala societății comuniste. I 8 5 - 9 S s Redacțla șl administrația j București, Plata Sclnteii nr. 1. Telefon 1760.KX Tiparul: Combinatul Poligrafic Casa Sclnteii „I. V. SUlin** București. Piața Sclnteii. Abonamentele la „Uazeta inv»ț*minloiui" se lao la toate oficiile poștale, prin factorii poștali șl difuzor!) voluntari din Întreprinderi și instituții. Abonamente: 1 an — 12,50 lei; • luni 8^5 lei; 3 luni — 3,.I !et