- Proletari 'din toate tarile, umti-vH! co*U CONSTRUCȚII ȘCOLARE mai multe mai bune și mai ieftine conving de adevărul spuse- lor ei nu peste mult, asis- tind la o discufie pe care o purta cu elevii săi pe mar- ginea Documentelor Plenarei C.C. al P.M.R. din 26—28 noiembrie a. c. Cu destulă siguranță și chiar cu matu- ritate in gtndire, școlarii au trecui în revistă cele mai importante succese obținute in ultimii ani de popo-ul nostru in construcția socia- listă. Ei au putut să arate cu claritate și sarcinile ce revin oamenilor muncii pen- tru îndeplinirea in bune con- diții a pianului de stat pe pentru dezvo.tarea con- curind folositori patriei — in- tervine eleva Angela Preis- sler. lată de ce la terminarea liceului sînt hotărită să ur- mez o școală tehnică pentru a putea să intru mai devre- me in producție. — In Documentele Plenarei eu am găsit și alte sarcini care ne privesc pe noi — arată eleva Irina lliescu. Mă gindesc mai ales la lupta împotriva risipei asupra că- reia tovarășul Gh. Gheor- ghiu-Dej s-a oprit cu deose- bire în expunerea sa. Păre- rea mea este că noi sintem totuși cam risipitori: facem risipă de lumină, de cretă. nu cruțăm caietele din ca(e rupem cam multe foi... Și mai grav mi se pare faptul că nu respectăm munca altora. îndeajuns Este și a- — Trebuie să avem mai multă grijă pentru materia- lul didactic, pentru băncile în care învățăm, pentru mobi- lierul școlii. — Ni se pare foarte Im- portam, afirma unii, să păs- trăm cit mai bine cărjile noa- stre de școală. Dacă la sfirșl- tul anului nu vor ji deteriora- te, acestea vor putea fl folo- site de viitorii elevi ai clasei a Xl-a, ceea ce însemnează că banii pe care i-ar cheltui statul pentru tipărirea unor cărți în locul celor distruse de noi ar putea fi întrebuin- țați in alte scopuri. — Așa este — afirmă cu se- riozitate un școlar. — Tovarășă dirigintă, dar munca voluntară pe care am făcut-o pentru prelungirea li- niei tramvaiului 15 nu în- seamnă oare bani economi- siți pentru stat ? — Fără îndoială că da — li asigură aceasta. In privința muncilor voluntare, voi aveaii insă mult mai multe de tinuă a economiei naționale. — Realizarea unor atit de mari ca acelea noastre sarcini izvorite Biroul Uniunii Scriitorilor din R.P.B. a adresat recent tu- turor scriitorilor o chemare prin care le cere sâ meargâ ți id râmlnâ o vreme mai îndelungată in mijlocul țâzânimll mun- citoare. La această chemare scriitorii au răspuns cu multă însuflețire. In raionul Oaș au venit de mai multe ori scriitori. Insă au stal prea puțin pentru a cunoaște îndeajuns viața oameni- lor de pe la noi, frumusețile plaiurilor oșeneștl, bogatul șl încă Insuficient exploratul nostru folclor. Iată de ce che- marea biroului Uniunii Scriitorilor este binevenită. Pentru noi, cel care trăim In mijlocul țăranilor muncitori, chemarea este la lei de binevenită. Vom avea multe de în- vățat de la scriitori. Ei ne vor da un ajutor prețios In munca noastră de luminare a șalelor. Iar no! va trebui sâ-I ajutăm pe ei In documentare. Dragi scriitori, vă așteptăm cu nerăbdare. Ml HAI OLOȘ Învățător, Negr«»tt-Oa» SARBATOAREA a în fiecare an de cltva timp Încoace, in aceste zile de de- cembrie cartea trăiește clipe de sărbătoare. Vitrinele librăriilor sînt aranjate mai frumos ca ori- cînd. în întreprinderi și instituții au apărut nenumărate standuri cu cărți. Scriitorii au plecat depărtate colturi tîlnesc cu cititorii, rile și le vorbesc în cele mai în- ale țării, se in- ie ascultă pare, despre munca 3n anii regimului democrat- popular, invățămintut de toate gradele din patra noastră a luat o mare dezvolta- re, Aceasta, cum era și firesc, a pus la ordinea zilei problem^ a- sigurării condițiilor materiale corespunzătoare, in special a localurilor de școală, domeniu în care am moștenit o situație grea. Se știe că in regimul burghe- zo-moșieresc numeroase locali- tăți, îndeosebi din mediul să- tesc, erau lipsite de școli. Încă de 3a instaurarea sa, sta- tul democrat-popular a desfășu- rat o largă campanie de con- strucții școlare. Mii de săli de clasă construite din fonduri cen- trale au fost date in folosință in ultimii ani. La acestea se adau- gă alte mii construite prin posi- bilități locale și prin contribu- ția Voluntară cetățenilor. Numărul școlilor ți al elevi- lor, ca urmare a sarcinilor pri- vind dezvoltarea invățămintului, a prescut insă mult mai repede decît ritmul construcțiilor școla- re, sector in care mai avem mul- te de făcut. Tocmai de aceea in proiectul planului de stat pe a- nul 1959 se acordă o mare aten- ție acestei probleme. In expune- rea tovarășului Gheorghe Gheor- ghiu-Dej la ședința plenară 1 a C.C. al P.M.R. din 26—28 no- iembrie 1958 .se arată că, „IN VEDEREA EXTINDERII 1NVA- ȚAMINTULUI Șl A ÎMBUNĂ- TĂȚIRII BAZEI SALE MATE- RIALE, SE PUNE UN ACCENT MAI MARE PE .CONSTRUC- ȚIA DE ȘCOLI LA ORAȘE Șl riATE". 9Această directivă iși । găsește expresia concretă în faptul că pentru anul 1959 s-au alocat pentru construcții de școli de trei .ori mai multe fonduri decit in 1958, Este dovada vie a gri- jii partidului și guvernului față de școală. Pe lingă aceste fon- duri, se vor mai aloca pentru construcțiile școlare și alte sume importante, învestite direct in materiale (tablă galvanizată, ci- ment, fier-peton etc.) cu bare se va veni in sprijinul construc- țiilor Începute prin posibilități locale. In afară de fondurile alocate de stat, in anul ce urmează se va acorda prioritate Construcți- ilor școlare ce se execută prin posibilități locale și prin contri- buție voluntară. Este nevoie ca din sumele re- ^rtizate să se construwscă cît tf.ai Imul te școli, cit mai multe Kt Ii de clasă și, bineînțeles, cit "ai bune. Aceasta nu se poate realiza decît prin ieftinirea con- strucțiilor de școli, prin găsirea soluțiilor celor mal economi- cecse. Căile pentru realizarea unor construcții școlare mai ieftine și mai bune sint numeroase. In primul rind se impune revizuirea proiectelor tip, pentru evitarea anexelor nefolositoare și orna- mentelor costisitoare, pentru în- locuirea unor materiale scumpe cu altele mai ieftine dar de ca- litate bună, fără ca aceasta să dăuneze condițiilor igienico-pe- dagogice și estetice pe care tre- buie să le îndeplinească un lo- cal de școală. Deși avem o serie de proiecte tip de școli frumoase și cores- punzătoare din punct de vedere igienico-pedagogîc, realizarea lor este .scumpă, pentru că nu se ține seama întotdeauna de posi- bilitățile de folosire a unor ma- teriale existente pe plan local, se prevăd spații de circulație mal mari decît este necesar etc. In același timp, unele construcții executate după proiecte unicate au praa multe Încăperi mici, ne- foloslbile. Lipsurile acestea nu sint numai ale organelor de proiectare, ci și ale Direcției construcțiilor din Ministerul ln- vățăinintului și Culturii, care nu s-a preocupat suficient de revi- zuirea proiectelor în vederea îm- bunătățirii și ieftinirii lor și nu a urmărit permanent Calitatea construcțiilor executate. Pe de altă parte, în special la unele construcții de școli execu- tate din fonduri locale sau con- tribuție voluntară se remarcă folosirea unor proiecte „origina- le", .mai costisitoare decît cele lip și mai neeoreșpunzătoare în ce privește respectarea condiți- ilor igienico-pedagogice. De pil- dă, pentru școala din comuna Smeeni, raionul Buzău, organe- le locale au întocmit un proiect mai scump decit proiectul tip și In același timp cu un spațiu de școlarizare mai redus. Alte pro- iecte, cum a fost cel al școlii din comuna Golăești — lași, sint trimise la avizare prea tîrziu, după ce construcția a fost exe- cutată, cind nu se mai pot face îndreptările cuvenite. Pe lingă revizuirea șl îmbună- tățirea proiectelor tip, reduce, rea spațiilor de circulație șl de recreație prea mari, simplilicarea ornamentelor etc„ se impune folosirea pe scară mai largă 1 proiectelor tip la construcțiile executate prin contribuție volun- tară și a materialelor de con- strucții existente pe plan local. Astfel, jn localitățile de munte se poate folosi ta fundaba clădi- rilor piatră in loc de beton, iar In localitățile sătești, îndeosebi, se poate organiza fabricarea că- rămizilor cu posibilități locale, în loc ca acestea să fie aduse de la distanțe mari. Același lucru se poate face și cu materialul lemnos acolo unde există posi- bilități, precum și cu procura- rea nisipului și pietrișului. Una din cauzele care contri- buie la menținerea costului ri- dicat al construcțiilor școlare este problema transporturilor. In multe cazuri se aduc materiale de construcție de la distanțe mari, bineînțeles transportul lor făcindu-se cu plată, cind s-ar putea foarte bine ca transportul să se facă cu mijloace locale, cu sprijinul părinților elevilor. In același timp, se pot evita chel- tuieli inutile printr-o mai bună organizare a șantierelor și, în special, se poate evita manopera costisitoare prin contribuția și munca voluntară a părinților și chiar a elevilor din clasele mai mari la lucrările care nu cer calificare. Totodată, pot fi an- trenate în executarea construcți- ilor întreprinderile care patro- nează școlile. In prezent există toate condi- țiile de a se reduce costul unei săli de clasă (cu anexele res- pective) de Ja 130—150 mii lei ia 100—120 mii lei și chiar la miai puțin, așa cum prevăd sar- cinile trasate prin documentele Plenarei C.C. al P.M.R. din 26—28 noiembrie ax. Faptul că există astfel de condiții î| con. firmă o serie de construcții șco- lare executate in orașul Bucu- rești la un preț de cost chiar mai redus. (Continuare In pag, 3) dm obiectivele planului de stat pe anul viitor, ca și din Directivele Congresului ul il-lea al P.M.R. necesită — conchid elevii — cadre bine pregătite in toate domeniile de activitate. — In ce vă privește, voi, cei ce veți păși nu peste mult In viață, ce aveți de spus ? — încearcă să-i ajute diri. ginta. Un moment de gindire. — Desigur — răspunde un elev în numele tuturor — că și noi trebuie să ajutăm la îndeplinirea planului pe anul viitor, ca să fiu mai exact, pe anii viitori. Acum, a- vem datoria să învățăm cît mai bine, deoarece cunoștin- țele teoretice căpătate în școala înlesnesc însușirea grabnică și temeinică a me- seriei ce ne-o vom alege. Cind vom intra în producție, avem datoria să luptăm și noi — după priceperea șl eu toate forțele noastre — pen- tru sporirea productivității muncii, pentru creșterea pro- ducției șl obținerea unor pro- duse de calitate. — Sint sigură că voi vă veți îndeplini cu cinste această datorie. Ba mai mult — le spune diriginta — aveji des- tulă putere de muncă pentru ca să deveniți chiar fruntași in producție, aveți suficiente posibilități intelectuale șl cunoștințe teoretice ca să de- venlți chiar inovatori, inven- tatori. Și relatările despre o fostă elevă a sa care in pri. mul an de activitate in pro- ducție a devenit inovatoare întăresc convingerea tineri- lor că și ei vor izbuti să rea- lizeze lucruri atit de deose- bite. — Dorim să fim cit mai folositori patriei — subliniază cu voce tare o elevă, gindul tuturor. ceasta tot o risipă: dacă am păstra curățenia in clasă, pe coridoare, in curte, desigur, ar scădea cheltuielile făcute de școală pentru întreținerea ei, și am scuti de eforturi in plus pe tovarășii din per-, sonalul de îngrijire. — In ceea ce privește păs- trarea in bune condiții a a- vutului școlii — spune un alt elev — avem, de aseme- nea, incă multe de făcut. Mă uit in jur. Florile de la ferestrele cu perdelufe albe, c.asa, in general, îngrijită iți vorbesc despre respectul pe care-l poartă școlarii locului lor de muncă — școlii. Și, to- tuși, nu sint pe deplin mulțu- miți. spus : ajuterul dat pentru a- ducerea băncilor in unele clase, pentru instalarea pia- nului, pentru... Fiecare în- semnează bani economisiți de școala noastră. Școlarii nu au mal stat să-și reamintească toate g- ceste realizări, căci in sufle- tele lor iși făcuse loc o do- rință nestăvilită : să fie de aci inainte și mai folositori patriei, O dorință izvorită, fără îndoială, din înțelegerea faptului că, deși tineri, au și ei îndatoriri de seamă in în- deplinirea sarcinilor ce decurg pentru poporul nostru munci- tor din Documentele recentei plenare a C.C. al P.M.R. Marile cetăți industriale A. ȘTEFAN §pvmmiimminn ■ ■ I ■ I i 1 lor. Este „SAPTĂMÎNA CĂRȚII RO- MÎNEȘTI" — o săptămînă din an închinată sărbătoririi cărții — aces- tei puternice arme de culturalizare a maselor. în societatea noastră cărțile au un rol de o covirșitoare însemnă- tate- Ele au ajutat partidului să ridi. ce vălul ignoranței și al inculturii de pe ochii celor care produc bu. nurile materiale și care timp de decenii și veacuri de-a rîndul au fost ținuți in întuneric. Pentru mi- nerul care a ieșit din schimb și se duce la club, sau pentru colectivis- tul care se îndreaptă către casa de citit, cărțile deschid larq gindului rul află și imaginației. porțile Citito- din cărțile noastre noi semnificația fenomenelor din rea- litate și se ridică pe o treaptă su- perioară de înțelegere a vieții. Cărțile care se tipăresc astă-zi în țara noastră reprezintă un uriaș mijloc de a transmite în rîndul oa- școli ale construcției socialismului Un uriaș cu mii dc inimi ®e trei ori pe zi porțile uriașelor ateliere pri- mesc și revarsă, ase- menea unor Impresionante maree umane, talazurile mii. lor de muncitori. Am pătruns în uzină pe aceeași poartă în fața căreia, cu mai bine de 10 ani în urmă, într-o baracă de seîndurî negeluite găzdu. ind biroul de angajări, se desfășura o activitate inten. sâ ; sule de oameni, unii haine orășenești ponosite, (ii cu jfarj și sumănașe oaie veneau, ia chemarea In ai- de u. zinel, să se angajeze pentru calificare. Era în perioada cînd, dezvoltindu.se in ritm neîntrerupt, vertiginos, uzina nu mai încăpea în vechile clă- diri și nici inu-i mai ajungeau vechile cadre. Acum barăcile au dispărut, înlocui le cu cvartale de clădiri care întind pe supraiefe uriașe, noi se u- șeful de atelier, care mă ne- dumerește cu totul: „Coandă e om cu experiență îndelun- gată, doar a împlinit suta..-* Intllnirea cu maistrul Coan- dă îmi mărește nedumerirea. F. un om scund, dar bine clă- dit, In puterea vîrstei. Nu a- rată să fi trecut de 50 de ani- A- tunci ce o fi cu acea sută misterioasă ? îl întreb. Rîde maistrul, rîde directorul școlii profesionale care mă însoțeș- te, mă dumiresc și încep să rid și eu: — Asta-î cit se poate de a- devărat — îmi explică mais- trul. Să facem socoteala împreună. Din 1948 pînă as. tăzi am pregătit în fiecare an cite o serie de 8 sau 10 uce- nici, la care trebuie adăugate promoțiile de prin '52—’54, nicitate. 11 întreb ce salariu a realizat In medie pe aceste luni. Vreo 850 de lei. Apoi a- daugă în chip de scuză : „sînt de abia la început". Maistrul mă privește mus- trător : — Și dumneata care credeai că sint dispus să dau din mină asemenea șoimi I Intervine și șeful atelieru- lui : — Trebuie să-1 vedeți cînd vrem să-i mutăm vreunul din. tre elevi în altă secție : tă pentru ei pînă în clipă- Două generații Școala medie serală se lup. ultima a uzi- menilor muncii ideile marxism-le- ninismului, ideile partidului, de a le arăta calea pe care o au de ur- mat pentru a atinge fericirea, de a educa și a forma conștiința ce- lor ce vor intra mîine in socialism. O dată cu răsturnarea odiosului regim burqhezo-moșieresc. literatu- ra romlnă a alungat pentru totdea- una numeroasele curente deca- dente care se înmulțiseră între cele două războaie ca ciupercile, dar care nu erau, in fond, decît diferi- te variante cu un tel comun : mascarea contradicțiilor de clasă din ce în ce mai ascuțite. Litera- tura noastră a fost înarmată cu o metodă viguroasă, clară si profun- dă — metoda realismului socialist. Datorită ei avem astăzi nenumărate cărți cu care ne mindrim. „Mftrea Cocor" de M- Sadoveanu; >,Des- culț" de Z. Stanca ; „Moromeții" de Marin Preda ; Em. Galan : ,.La ,Bărăgan" de V. cea mai tensiune" de Naqy Istvăn ; înaltă „Se- tea“ de Titus Popovici j „Pasărea furtunii" de Petru Dumitriu sînt nu- mai citeva dintre cele care s-au impus cu temeinicie. Orientată pe un făqaș nou, literatura noastră se dezvoltă cu pași repezi. Scriitorii depun din ce în ce mai multe efor- turi pentru a se apropia de viață, pentru a cunoaște cit mai bine pe cei ce muncesc, problemele care ti frămintă si la care cartea poate aa cele mai bune soluții. Recent, bi- roul Uniunii Scriitorilor a lansat o chemare prin care cere scriitorilor să se statornicească o perioadă mai îndelungată in satele de pe întinsul țării noastre, să se apro- pie și mai mult de viața țărănimii muncitoare, de realitatea transfor- mărilor revoluționare prin care trece agricultura noastră astăzi. Pentru pedagogi cartea este un prețios mijloc educativ. Ea Ii spri- jină in eforturile lor pentru edu- carea tinerei generații la spiritul minunatelor idei al* socialismului, în ce măsură „slujeau" educatorilor cinstiți cărțile pe care le publicau editurile burgheze nu e greu de aflat. Nu au trecut prea mulți ani de atunci și sînt încă tineri cei care, copii fiind, au avut prilejul să gus- te din „binefacerile* literaturii burgheze : istorioare dulceqe în care cei bogațî îi ajută, chipurile, pe de copiii săraci, povești absurde, groază și mister, în care aame- nii se Împușcă și se înjunghie, nej este găzduită în niște clă- diri scunde dar spațioase, chiar în fața porții principa- le. Voiam să aflu amănunte în legătură cu învățătura ti- nerilor muncitori, mat ales a celor care pină acum cițiva ani se gindeau mai mult la erotism scabros și josnic, care un clnd CÎte Asta .100. am scos anual serii de 20 și 25 de muncitori- face pînă acum peste tăvălea în noroi unu! dintre cele mai frumoase sentimente ale omu- dornici de a ști și lui. Copiilor, < de a afla, li se mînă această nind uzinele „23 August', cea mai mare cetate indus- trială a Capitalei, cu inima o. roșului- Dar nevoia de cadre e neîntreruptă. în afara su. telor de tineri muncitori — promoția anuală a școlii pro- fesionale — uzina angajează continuu muncitori de cele tnai diverse specialități. A- cesta, printre atitea altele, este un simbol viu al dezvol. tării neîntrerupte a industriei noastre socialiste. — Și apoi după ce i-al pre- gătit și au căpătat aripi, ce.au făcut ? încotro și.au luat zbo- punea otravă la Inde- care tin- în-.ma ți orice por- dea să le pervertească conștiința, să ucidă in ei nire nobilă și generoasă. vești rul ? — întreb. Âi ceva despre ei î Se încruntă maistrul: și la plimbări decît în catalogul clasei a petreceri la carte. Xî.a am mănunt sânt. Prima ședință a Consiliului superior Jol dimineață au început In Capitală, la Clubul Sindicatului munci tor iior din Invăițămint, lucrările primei ședințe a Consiliului superior al școin'or din Mi- nisterul Invățămintului $i Culturii. La ședință participă cadre didactice fruntașe din învațarrrimul de cultură ge- nerală, profesional si tehnic, reprezen- tanți ai secuilor de mvaianum și cul- tura ale sfaturilor populare regionale si orășenești ai organizațiilor obștești, a: unor întreprinderi si ai comitetelor oe părinți ai elevilor. Acad. Atanase Joia, vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, ministrul Inrățarnuitu.ui și Culturii- a adresa: un călduros salut participantii x la confe- rință. In continuare vorbitorul a relevat importanta Consiliului superior al școli- lor, organ consultativ înființat anul a- cesta in scopul stabilirii unei strinse le- gaturi intre conducerea Ministeru.ui In- vațamintulul și Culturii si cadrele didac- tice din invățămintul elementar si mediu. Acad. Atanase Joja a arătat de asemenea importantele sarcini ce revin consiliului in rezolvarea problemelor pe care le ri- d olkm organizare îl desfășurare a procesiuni fie instruire educare a tine- rei generalii- Vorbitorul a scos In eu- dec ia atenCLa deosebită pe care partidul și guvernai o acorda dezvoltării in.îță- mkr.jf'ji de cshnra generală, profesional și lenruc. ieșirii acestui imațămint de necesita;^ vteCu sjciat-economice din Lua noastră. Tov Petre D"*goesca președintele Onsi’tujm seperax țcoiiior. * orezen- tat reieratat Experiența jcnlH noastre inc o we mniute doeLidite in a iârgirii practice eieviter tn uzine $i in agneu.tur*, ia sc-oosi crega pentru munca product; ■.*. referatului prezentat. Lucrările continui. Maistrul Coandă a împlinit suta Pentru cine cunoaște viața unei uzine e lucru știut: dacă vrei să afli cit de pricepuți sint In meserie tinerii, trebuie să mergi în atelierul de seu- lărie generală 1 Atelierul *- cesta. care reglează cu precu xia unui mecanism de nic întreaga activitate zmei unde se lucrează și dispozitive a căror ceasor- • u. piese preci. I zxe se măsoară Ia ■icrooi, nu îngăduie decit IbctuI de înaltă tehnicitate. Tehnicita- tea înaltă era pină nn de Bult cribatnl ■anatorilor virscnlc- c» pracUci înde, rengetă Ipm plai au da ■uit. căci acna la sculări* ■ ■aatori- a teii erai nl. ta.n. vorbească despre — Cum crezi nea ta ? Că i-am de mîntuială și pede, am căutat ei ? Te înșeli. adică pregătit dum- așa dat insă deosebit peste un a- de intere- pe urmă, re. să scap de I-am crescut MIRCEA HERIVAN Din fericire, toate acestea nu mai sint pentru noi decît amintiri urfte. Au fost măturate pentru tot- deauna gunoaiele x putreziciunile O. BUZESCU pe toți pentru secția noastră. Mă conduce prin fața strun. gurilor de mare precizie, a frezelor moderne, a bancurilor de ajustaj. Cînd trecem prin dreptul lor, tinerii pe mi.î arată maistrul Coandă ridică pentru care Petre citeva clipe ochii, dau ochelarii frunte, salută cu căldură : — Noroc bun, meștere I — Asta-i Carol Duna, care a terminat școala In 1954 — mă lămurește maistrul Coan- dă. Altă mașină, alt tînăr : ..Ion Șerban, absolvent din 1955*. li cunosc apoi pe Ștefan Ene. care a terminat școala acum doi ani, pe Ion Marin, absolvent din 1957... Toți numără printre muncitorii frunte ai atelierului. în fața unui strung la lucrează un băietan cu țișare atletică, maistrul face cunoștință cu cel maj tî. năr dintre elevii lui deveni ți muncitori : — Ion Tudor. A ternunat școala de abia acum citeva luni. Tinărul lucrează o seri» de tarozi pentru filetnl inte. nor; lucrare de înaltă teh. (Continuare in pag 4) (Continuare in pag. 2) care înfa. îmi de ..ăuarxl ci.-^ copu', ute vizitat de nulii elevi. f Primul examen al îndeminâril I i «rima lucrare de control a uce. nlcilor din anul I este un eve. niment deosebit In viata lor. Această lucrare prilejuiește verifica- rea deprinderilor de muncă acumu. late de ucenici In cursul primelor luni de activitate Intr.o unitate de producfie, arată seriozitatea cu care el privesc sarcinile primite, drago- stea lor pentru meserie Pentru ucenicii anului I „B" strun- gari pe care-i instruiesc in anul a- cesta, pregătirea lucrării de control — care are ca temă efectuarea unui dispozitiv pentru fixarea minimetru. Iul — a constituit o perioadă de ac- tivitate maximă, plină de Însuflețire. Ei au cercetat cu interes schița care indică procesul tehnologic de lucru, schiță aproape identică cu schijele folosite In uzină pentru acea- stă piesă. Schița cuprinde în partea de sus desenele piesei, in cele trei proiectil de bază fl termenul de lu- cru : 15 ore. In partea de Jos, schița cuprinde obișnuitele Indicații: denu- mirea obiectului, scara de execuție, principalele piese din care este al- cătuită lucrarea — respectiv urechea, nitul șl placa de bază — materialul din care se execută, dimensiunile brute, numărul bucăților, observatii. Lucrarea are avantajul de a in. iruni principalele operatii predate ucenicilor In cursul primului trimes- tru : trasarea, tăierea metalelor cu ferăstrăul, pilirea, găurlrea, filetarea interioară fi exterioară, Îndoirea, ni- tuirea manuală. Acum elevii au șl Început s-o efectueze. Pentru a-f aju. ta, le.am pus la dispoziție — în afara explicațiilor, a desenelor de execuție generală ți a indicațiilor cu privire la procesul tehnologic — o piesă finită executată de mine anterior pentru verificarea timpului de lucru. Execu- tarea lucrărilor complexe dinaintea probei de control a definit și pro. cesul tehnologie cel mai avantajos In raport cu utilajele pe care Ie po- sedă atelierul, școală. O dată cu Începerea lucrului le-am anunțat ucenicilor care vor ii crlte. riile pe baza cărora voi acorda no- tele pentru lucrarea de control, in primul rind am subliniat, bineînțeles, necesitatea respectării dimensiunilor de execuție și a procesului tehnolo- gic indicat. Pe același plan am pus Insă fi aprecierea metodelor de lucru Întrebuințate de flecare ucenic. Pen- tru o le stimula glndirea creatoare le-am arătat ucenicilor că pot folosi metodele de lucru care li se par cele mal avantajoase, chiar dacă nu coin- cid cu metodele indicate In demon. atrofia practică E limpede că nu poate fi vorba, însd, de metode care să schimbe radical condițiile anteri- oare de lucru, cl doar de metode privind distribuirea mai rațională a sculelor și dispozitivelor de lucru, de mici subtilități tehnice In prinderea piesei între bacurile menghinei, de ordinea cea mal avantajoasă de fo- losire a diferitelor tipuri de pile etc. Le.am arătat, de asemenea, ucenici- lor că voi (ine seama ti de aspectul general al lucrărilor, de respectarea normei de lucru indicate, de corecti- tudinea transcrierii desenelor de exe. cutie pe caietul de atelier. Emoția ti seriozitatea cu care uce. nicil grupei pe care o instruiesc pri- vesc lucrarea Îmi dau certitudinea Că această primă probă de măiestrie profesională a viitorilor muncitori va contribui la îmbunătățirea cuno- ștințelor lor, la Înarmarea lor cu de- prinderi de muncă disciplinată. CEZAR NECHITA maistru instructor la «coala profesională a fabricii da rulmenți B!r1ad ■ ■ = I g I 1 I g I ■ I ■ 1 i I I ■ I I ș I i I 0 lecția la a coala profesionala da pe lingă uzinele „Gheorghe Gheorghiu-Dej* din Tirgovișta, UN MANUĂt eu serioase deficiențe Cacraraa ..DESKWl CtOMBTlîC SI ptonrm- ta w*. ftlia 1—ora. amarau aceata ta TAOirâ. eata Iti m »ora«>c« ar.pt au»! »a»f» ta’ •UmUUl jroloio- aal al teMAC Gradat*» a tata- nM tatsk ta rwtrC rara a Smtsld itiift ea practica opări—tata* »?»- f SMOOM *«*«.*1. Se continuă |1 aici pa linia formulării unor definiții simpliste, incomplete sau deu dreptul grejite. Astfel la pagina 53 se afirmă că ..urma lăsată de vîrful unui creion bine ascuțit pe suprafața unei htrtii este ud punct*. Dar urma pe care o lasă un erelon pa o hirtie poate fl nu numai un punct, ci |l o linie orictt de complicată voim. Se face confuzie intre dreapta |i segment de dreaptă : de mal multa ori se cere ,.ade- vărata mărime a unei drepte* (pag. 165 «1 al tale). Sa afirmă, do asemenea, că toate corpu- rll» gw metrice ,,«e Împart In două mari grupa fi «nume : poliedre yi corpuri de ro- tație" (pag. ISO), ignorlndu-se faptul că nu- meroase corpuri geometrice au caracteristici caro nu permit situarea lor In nici una din aerai» grupe. De exemplu au se pot Încadra ta md ui dintre aceste grupe toata supra- laiaie reglate cu plan director cum stai paraboloidul, conoidul etc. Si alta națiuni da geometrie stat expuse la lei de ne«tllnțific, sau prin generalliarea »j»or cărări aparte. De exemplu, dacă «ac- ta»»» dreaptă intr-o prismă este poligonul re m obțină tăind prisma ci un plan per paadtemlar pe mncbll. această «acțiune nu ■ ai acta posibilă ta aceleași condiții la e pdramMă. Tal «si. ta manual m varba«te de* iprv a asemenea secțiune In piramidă (pag. »r. De asemenea ne totdeauna perspectiva ural st«re este an cere — cum se afirmă ta pag. 1*2. — K nnmal tatr-un cax eu totul prai:enl«. O alta tmrtaxitata pa care o pvextaiă ma* ■mM aala faptul că planeta de proiecție stat masor sta. fără să sa vata cu ee aeap. La pa*, IM amSarai ^ema M. m desonaaxă pda- ne^ ta ^reeect e pa rut. daca L» rrmsidsrsu ca Ui Heset 4' MA. vom Ua pa d«Plta’U ta O* A •• lae> H>hki «aer «MaeMa tar- ■M MMtMiaa n «ta >erauâ ta ctaral Mar tacran «MaetMa Malta m truialtă caBMOala «zacta H aetaata eJavtlor. Zilei* trecute a fost inaugurată la București, In incinta școlii de me- serii din strada Galvani-Tei. o ex- poxlția da lucrări didactice realizate de membrii cercurilor pedagogice pentru in. vățămîntul profesional ți tehnic din ora. țela București, Ploești, Tirgovițte, Brăila, Galați, Bacău. Suceava, Craiova etc. Expoziția cuprinde numeroase aparate. machete, planșe și grafice. In cadrul ei sînt prezentate, de asemenea, numeroase planuri calendaristice, planuri de lecții, planuri de muncă ale diriginților și ale co. mitetelor de părinți, referate etc. Un interes deosebit au stirnit In rindul vizitatorilor exponatele cercului pedagogic din Drăgășani. Numeroasele schițe, planșe ți grafice expuse, caracterul viu și sugestiv al acestora, varietatea soiurilor de plante și legume, precum și bogatul material meto- dic prezentat de membrii acestui cerc ilu. strează grăitor efortul lor în domeniul fo. losirii celor mai potrivite metode. Valoroase sînt de asemene» ’uerărila prezentate de cercul pedagog:: dm Bacău. Din exponatele prezentate >« eu relie- fează, prin originalitatea și caracterul lor intuitiv, microicopul pentru determinarea tipurilor de filet, realizat de un colectiv de profesori și maiștri de la școala profesio, nală „Clement Gotwald", macheta in sec- țiune care ajută la predarea principiilor de funcționare a locomotivei, realizată de ca- drele didactice de la școala profesională „Grivița Roșie", machetele unor aparate și instalații electrice executate cu sprijinul ucenicilor și elevilor de la grupul școlar „losif Rangheț“ precum și numeroasele lu- crări prezentate de centrul școlar veten. nar și d? centrul școlar de construcții din București. Cuprinzînd bogate aspecte privitoare la metodica instruirii practice a ucenicilor și elevilor, expoziția de material didactic re- flectă puternic preocuparea profesorilor și maiștrilor instructori din invățămintul pro. fesional și tehnic ppntru ridicarea nivelu. lui muncii lor. MmmM vă««ta • casceșPt cu total ■y»dai» ta cmx ea grivafla coaialtarea hi- bha^aflal- Da caia nai axlle ari ilat r»- frtaaaa Meabc daaeaa dia alta laerărl fără •a aa ladlev rana. Asllai m rapredae pesta St ta flgwrl dia cartai da daaea «J ««toralai ■«viatic S. Drajiala ] alte zad de flgari alai laate dia ■aaaalal ta deaaa tehalc al Mb aiitaraJai lavățăadatalal apărat la ÎMI, ca |i • buaă parta dia textal aaar paragrafe. Ia caral ciad aatoraJ cate conrtrlaa aă facă aceri lacra, el aata obligat să apusă că «ala vorba da reproduceri «1 să ladice auria dipa care «a fast reprodusa. Fără ladoială sa resinte o aevole acuta da ■aaaale didactice pentru lavlțiaelatul profesional fi tehalc, in special 1a dOBcnlul deiaunJuL Editura tehnică, tn sarelaa căreia ravtaa ta prlaral riad redactarea acestor aa- anale, traheie să asigure lasă tuturor lucră- rilor care apar a revii io conpetentă «1 apretnadată. atit dia punct da vedere ae- tsdic dt |i științific. Nnmal la felul acesta, cadrele didactice vor putea folosi maunalnJ ca ax ajutor de bază la predare, far elevii «1 ucenicii 1|1 vor putea Insufl tn cadrul studiului ladlvidua] cu ajutorul mânu «Iul ui, cuviințe corecte fl taaelnlee. Sesiune de lecturi pedagogice 3n vedere, realizării unui larg sehimb do ex- periență pentru îmbunătățirea învățămtntului profesional și tehnic, cabinetele metodice din București șl Cluj organizează o sesiune de lecturi pedagogice. Sesiunea se va desfășura tn două etape. Prima etapă va avea loe între 26—30 mal 1959, Ia Bucu- rești și la Cluj. In etapa a Il-a, pe țară, care se va desfășura între 25—30 octombrie 1959, se vor prezenta cel» mai bune lucrări selecționate în'prima etapă. Pentru lecturile pedagogice pot trimite lucrări toate cadrele didactice și de conducere din tnvă- tămtntul profesional și tehnic, muncitori, maiștri șl ingineri care se ocupă cu Instruirea practică a ucenicilor și elevilor tn produci!», medici, pă- rinți ai elevilor etc. Lucrările prezentate trebuie aă oglindească o experiență personală tn proble- mele actuale ale Învătămîntului profesional șl teh- nic. Ele pot fi elaborate attt individual ctt și tn colectiv. . Cadrele didactic» care doresc a prezenta lucrări tn cadrul sesiunilor de lecturi pedagogice tre- buie să comunice ptnă la 31 decembrie a.c. cer- cului pedagogic tn raza căruia se găsesc numele lor. școala șl instituția la care lucrează ca șl tema pe car» doresc s-o trateze. Pe măsură ce vor fi elaborate lucrările se vor discuta și îm- bunătăți tn cadrul cercurilor pedagogice, după care vor fl trimise la cabinetele metodic» res- pective. Pentru orientare tn vederea alegerii subiectului, cadrele didactice pot consulta recomandările de tematică elaborat» de Ministerul învătămtntulul sl Culturii șl trimise tuturor cercurilor pedagogice al» învătămîntului profesional și tehnic din tară. I. MOSCU Prof. unîv. M1HAI ST. BOTEZ Un colț al expoziției de material didactic, la care slut prezentate lucrări execu- tate de profesorii, maiștrii șl elevii grupului școlar „losif Rangheț* din București, La litera T figurau doi T4» Băsoiu: loen si MihaiL — Sint frați î — 11 întreb pe director. — Nn. Mihail Mte nceaic In anul HI la școala profe- «onală. jar loan a tatăl lui. Exemplul acesta nu e izolat- In nmeroase secții ale uzi- nei lucrează alături părinți și eepii- Stau de vorbă cu ajus- tcrul Ion Itu da la secția a- parataj Are doi feciori și pe aminden i-a adus să lucreze a- lături de ei in uzină. Cel mai mare, tot Ion. după tradiția. • electrician la stația de am- plificare. GabneL feciorul mai mic. urmează cursurile scolii profesionale. — L-am luat aici in secție, a- lătun de mine — Îmi explică tatăL Dacă vrea să devină a- justor, apoi să devină un muncitor de mina Intli. Pot să vă asigur, din dte am văzut, că puținj meșteri sint mai severi și mai exi- genti decit Ion Itu. E doar In joc renumele familiei.. O discuți» p»dago«lcd la gura cuptorului rotativ șl un rtcord In fața modalelor mari din lemn turnătorii pregătesc for- mele pentru o nouă șarjă. U. nui necunoscător, munca lor ii pare simplă : cu o rangă specială taseajă pămtntul in modelele de lemn- Contrar a- patentelor, insă, munca aceas- ta cere o deosebită pricepe, re. Păm intui trebuie să pă- trundă în fiecare colțișor al formei, pemtru ca metalul to- pit să devină după răcire un bloc monolit, fără porozități. De munoa turnătorilor-formari depinde realizarea uneia din cele mai importante sarcini ale industriei: reducerea pre- țului de cost, scăderea re. buturilor de turnătorie- Schim. bînd necontenit procesul teh. nologic, folosind tehnica cea mai înaintată, turnătorii-for. mari au reușit să toarne piese de dimensiuni tot mal mici, cane necesită o prelucrare ul. terioară redusă șl adus mari economii de material. Șeful de echipă Vasile Tu. dorache si-a însușit de curînd, cu ajutorul unor specialiști sovietici, noi procedee de tur. nare. Mj le explică documen. tîndu-mă cu o serie de piese gata turnate după noile pro. cedee Șeful cuptorar anunță că • gata pentru a da o nouă șar. jă. tn răgazul acesta, cind formarii cedează locul cupto. rarilor, Vasile Tudorache mi-a ținut o adevărată prelegere de pedagogie despre calificarea ucenicilor in Uniunea Sovie. tică și in R. D. Germani, pe care a vizitaLo de curind. — Fiecare secție — Îmi ex. plică el — are un maistru spe- cial care se ocupă de activi, tatea ucenicilor. El trage la răspundere pe toți muncitorii și maiștrii care se ocupă de calificarea la locui de mun- că. N.ar fi rău să exista și in uzina noastră, mai ale* tn sec- țiile unde lucraaM malțl ace. nici, un aseznew*a maistru. Fără îndoială, n-ar fi rlu- Deși, dacă toți muncitorii i-ar pieocupa de califtemne qca- nicilor asa cian se oe^ă șeful de echipă Vasile Tudorache, maistrul răspunzător cu uce- nicii n-ar avea prea multe de făeut — Vă rog si lisați cu mine • prăjitură ! Nu, cîmpul de acțiune al re- portajului nostru nu s-a de. plasat. Sîntem tot la turnăto- rie- în dreptul bufetului ne.a ajuns din urmă un băiat înalt. In salopetă. Din partea lui vine invitația. — Trebuie sS primim — Îmi spune directorul scolii. De obicei aceasta e tradiția primului salariu de muncitor. Dar el a fost mai grăbit... Ml-1 prezintă pe t’năr: Va. sile Zamfirescu, ucenic turnă- tor.formar. „A realizat luna #- ceasta un record. Pentru mun. ca lui a primit 847 lei : și tre. buie ținut seamă că Încă nu a terminat școala, așa că sa- lariul e calculat la categoria ucenicilor- De altfel și alți ucenici turnători formari — Va- ier Truică, Nlcolae Rucăreanu, Gheorghe Cristescu — au ciș. tigat sume asemănătoare. Comuniștii ți viitorul Dacă n-ar fi silueta masivă și scundă a transbordorului ai putea să crezi că te găsești Într.un mare nod de cale fe. rată și nu in curtea uzinei, a. tit de mare este păienjenișul liniilor ferate și numărul va- goanelor pe care le vezi pre. tutindeni- Mă apropii de unul din șirurile de vagoane i sint cisterne și vagoane de marfă cu mare capacitate. E o co- mandă pentru export- Pe fon. dui roșu strălucitor intilnesc inscripții in limbi străine : CSR — Cehoilovacia i un șir de hieroglife și dedesubt Chi. na i EK — Grece. Vagoanele lucrate de muncitorii uzinelor „23 August" și.au cucerit de mult faima peste hotare. Revăd în minte imaginea locurilor acestora tn anii de imediat după naționalizare. Rănile războiului, urmele sa- botajului luj Malaxa se cu. noșteeu Încă. Pe aceleași linii unda se îngrămădesc astăzi nesfârșitele șiruri de vagoane Intilneai răzlețe locomotive stricate, carcasele ruginite ale unor vagoane de automotor... Șeful secției de vagoane parcă îmi ghicește glndul- — A crescut uzina noastră asemeni uriașului din bas- me. Un uriaș cu mii de inimi. Căci creația, munca noastră de astăzi nu cer numai înde, m’nare. Cer să te dăruiești cu tot ce ai mai bun — gînduri, simțăminte. Trec pe sub armătura vii. toarelor vagoane către secția de motoare. Un muncitor mij. loclu de stat, cu pomeții o- brajilor proeminenți ți căută, tura ochilor pătrunzătoare, poartă o discuție animată cu șeful secției. — Cît timp o să ne mai facă greutăți S.D-V.-ul ? (inițialele acestea sînt, după cîte am a. flat, denumirea prescurtată a serviciului de scule, dispozi. tive și verificare). Se compor. tă cu o mare neglijentă. Vorbim despre calitate și ei dau drumul la lucrări neco- respunzătoare Ce fel de e. xemplu primesc din partea lor ucenicii ți tineretul î După ce ți-a vărsat tot fo. cui ți a discutat amănunțit cu țeful secției măsurile care trebuiesc luate Negimedin Boran, locțiitorul secretarului organizației da partid din sec- ția motoare, z-a declarat gata să mă însoțească ți să-mi vor» bească despre activitatea a» cestei secții-cheie a uzinei. — Nu lucrează chiar atit de prost S.D.V.-ul, Îmi explică el după ce ne îndepărtăm. Dar uneori mai greșesc și atunci trebuie să-i scuturăm serios. Expunerea tovarășului Gheor. ghiu-Dej cu privire la planul de stat pe anul 1959 rie-a ară- tat limpede lipsurile care mai frînează incă dezvoltarea ra dintre întreprinderile ncW tre ți care sînt sarcinile de viitor Trebuie să reducem prețul de cost, să îmbunătă. țlm productivitatea muncii fo- losind tehnica cea mai înain- tată. Mai ales că lucrăm un produs care va duce renumele țării noastre și peste hotare : motoare de 450 CP. pentru Instalații petrolifere. Aceasta cere un deosebit simț de răs- pundere din partea fiecărui muncitor. La multe din mașinile sec- ției lucrează ucenici din anul III, pe care muncitorii ti su- ■praveghează numai. Mă o- prese In fața cîtorva strun- guri : ucenicul Gheorghe Ma- rin, unul dintre cei care lu. crează singuri, 11 are ca ins. tructor pe comunistul Andrei Niță: tinărul fruntaș Nicolap Georgescu a învățat tnesert^ de la comunistul Cristea banu ; Alexandru Ispas progrese deosebite sub îndru- marea comunistului Constan- tin Nicolae. Pretutindeni In secție șl in uzină muncitorii și tehnicienii comuniști sînt în primele rin- duri Ei privesc către viitor și pregătesc făurari destoinici ai acestui viitor. * Părăsesc uzina o dată cu gru- pul masiv al celor care se în- dreaptă spre școala serală. S ntem în pragul solstițiului de iarnă și s-a întunecat de timpuriu De la uzină pină de- parte în zare, dincolo de uria- șul stadion de unde răzbat a. clamațiile iubitorilor de ho. chei pe gheată, s.au aprins lu- mini puzderie Luminile noilor cartiere muncitorești: orașul uzinei. Orașul uriașului cu mii de inimi. Cunoștințe legate de realitățile locale S redarea cunoștințelor agri- cole tn țcplile de 7 ani tre- buie să asigure nu numai înarmarea elevilor cu cunoștințe despre problemele generale ale a- gricuiturii, ci tn primul rtnd cu- noașterea de către aceștia a modu- lul cum se pot obține producții a- gricole ctt mal ridicate tn condi- țiile regiunii din care face parte școala, prin folosirea metodelor științifice Înaintate și a mecani- zării muncilor agricole. Respectarea acestei cerințe de bază impune cadrelor didactice de specialitate o Informare cit mai temeinică asupra condițiilor men fionate. O asemetea Informare se poate obține prin stabilirea unef legături permanente a școlii cu or- ganele sau instituțiile agricole lo cale: secția agricolă a sfatului popular raional sau regional, sta- țiunile experimentale ale institute- lor de cercetări agricole sau zoo- tehnice, școlile agricole de dife. rite grade șl specialități, gospodării agricole de stat, stațiuni de mașini șl tractoare etc. Țintnd seama de laptul că prin secția agricolă sfatul popular ra- ional conduce și coordonează acti- vitatea agricolă a raionului pe li- nia directivelor date de forurile conducătoare ale statului, că spe- cialiștii agronomi șl zootehnicieni de la secția agricolă cunosc bine condițiile locale (climă, sol, vege tațle, condiții social - economice etc.), puțind da indicatii valabile asupra agrotehnicii specifice locale, este necesar ca prima legătură a școlii pentru concretizarea proble- melor legate de predarea diferen- țiată a cunoștințelor agricole să fie stabilită cu secția agricolă raio- nală. Iată, de exemplu, o serie de ele- mente documentare care pot fi lua- te de la secția agricolă raională șl care servesc direct pentru predarea lecțiilor, conform programei. Pentru clasa a V a: tipurile zonale de sol din regiunea naturală tn care se află școala, Însușirile fizico-chi- mice ale solurilor locale, lucrările solului cele mai indicate tn condi- țille respective, îngrășămintele ne- cesare, asolamentele cele mai indi- cate, epocile de semănat. Pentru clasa a VLa: plantele agricole și soiurile selecționate raionate pen- tru regiunea respectivă, indicatii asupra culturii diferențiate a ce- realelor și celorlalte plante agri- cole tn condițiile naturale locale, problemele ameliorării pășunilor din zonă. De asemenea, speciile și rasele de animale raionate, pro- blemele alimentației animalelor, o adăposturilor etc. Pentru clasa a VII *: speciile >i soiurile de pomi indicate a fi cultivate in regiune, metodele specitice de Înființare a livezilor de pomi, problemele viti- culturii din regiune etc. Cunoașterea tuturor acestor pro- bleme avînd o însemnătate deose- bită In predarea diferențiată a cu- noștințelor agricole tn funcție de condițiile locale, se poate constata ușor importanța unei permanente legături a școlilor cu secțiile agri- cole raionale. Foarte folositoare este *i legă- tura cu stațiunile experimentale ale institutelor de cercetări (Institutul de cercetări agronomice. Institutul de cercetări pentru cultura poruin bului. Institutul horti viticol, Insti- tutul de cercetări zootehnice), Răs pîndite în multe regiuni naturale, aceste stațiuni au rostul să cerce teze și să experimenteze matodele cele mai bune de cultivare a plante- lor agricole sau de creștere a anima lelor. Tot tn aceste stațiuni se creea- ză solurile selecționate de plante $1 se produce sămtnfa respectivă, se urmărește ameliorarea raselor de animale. Aici profesorii care predau cunoștințele agricole pot găsi indicații prețioase asupra pro blemelor agricole și zootehnice specifice condițiilor locale. De ase- menea, tot de aici se pot procura mostre de semințe și Îngrășăminte pentru lucrările de laborator *1 di- Instantanee dintr-o scoală nea dlntr-o clasă la care se făcea verificarea cunoștințelor Ia muzică. Ce vreți l Intr-o asemenea împrejurare prote. sonii a socotit că-t poate lăsa pe elevi să-și pună în valoare „calitățile vocale". CUM A FOST POSIBIL In referatul prezentat la ora educativă de o elevă din clasa a Vl-a „A" s-au strecurat o serie de greșeli de conținut. Cum a fost posibil acest lucru ? Tovarășa Mar ia Dosoftei, diriginta clasei, nu a văzut referatul înainte de a fi prezentat In fața elevilor. $i mai grav este eă ea na a șezi, sat greșelile și nu a făcut îndreptările cuvenite nici în timpul orei- OGLINDA FIDELA Cercetînd catalogul clasei a IX-a constați că la științele nalurale nu este nici un elev că. șut. „O fi indulgentă profesoara", te gîndești. In clasă, însă, văzind cit de Irumos răspund elevii și cum predă profesoara, îți dai seama că situația din catalog se explică nu prin in. dulgență, ci prin calitatea lecțiilor ținute, prin exigența manifestată de profesoară iață de sine și față de elevi. Catalogul este, în acest caz, o oglindă lidelă. „PUNCTUALITATE" Cu o precizie de cronometru, tovarășa profe- soară Strugaru iese de la oră exact Ia 8 și 30 de minute — adică tocmai cînd clopoțelul suni... de intrare. DACA... Deși părinții ei locuiesc la Adjud (unde exis- tă școală medie), eleva 1. C. din clasa a X-a urmează cursurile la școala din Mărășești. Iată explicația pe ecurt: In anul trecut, fiind la școala din Adjud, această elevă a rămas cori, gentă la matematică. Ce și-a zis ea ? „Să mă mut la altă școală, poate că acolo voi avea mai mult noroc". Așa și-a zis eleva. Dar părinții — ei nu au avui nimic de zis ? Nu. „Dacă așa vrea fata-.’ La rîndul el, conducerea școlii din Mărășești a acceptat înscrierea: „Dacă asia este dorința părinților.’ PRIMUL SOSIT Ora 7 dimineața, Ia școala medie din Mără- șești. Elevii n-au începui a veni Încă. Pe cu. loarele lungi, ecoul pașilor sună strident. Mă conduce portarul. Deschidem o ușă, apoi alta. In cancelarie, In clasă, sobele sint Încălzite, totul strălucește de curățenie. Deodată, aud pași coborind pe scară dinspre clasele care se atlă la etaj. Mă întorc. — Pe cine căutați ! sint întrebat. — Aș vrea să vorbesc cu tovarășul director.-. La ce oră îl pol găsi ? Omul din lata mea zîmbește. E chiar direc. torul — primul pedagog sosit în școală, DE CE? Oră de citire la clasa a IV-a „B". Inafară de faptul că elevii citesc și povestesc frumos, ei răspund bine atunci clnd li se pun întrebări referitoare la conținutul lecției. Cum se expli- că acest lucru ? Răspunsul l.am aflat atunci cînd s-a trecui, în continuare, la lecția nouă. In cursul predă, rii, învățătoarea nu lasă nimic neexplicat, ne- justificat : „De ce mama lui Ștefan cel Mare îi spunea lui Ștetan să se întoarcă la luptă t Oare nu-și iubea fiul 1“ „De ce moldovenii, care erau putini la număr, au reușit să înfrînga oastea turcească, mult mai numeroasă ?" etc. Tovarășa învățătoare a comis lotuși o gre- șeală în predare. In dorința de a arăta celor care asistau Ia lecție că elevii pot citi bine un text chiar și la prima lectură, ea a omis citi- rea model și a trecut direct la citirea pe frag, mente de către elevi. Intrucit tovarășa învățătoare știe prea bine că orice lecție este destinată elevilor și nu ce. lor care asistă la ea, o întrebăm la rîndul nos. tru : de ce nu a ținut seama de acest lucru 1 „CU MUZICA" Profesorii și elevii sini la cursuri. Peste tot domnește liniștea. Doar dintr-o singură clasă răzbat pină la cancelarie glasuri in octavă: — Si eu, tovarășe profesorl — Ascultați-mă și pe mine I ___ Tăceți, mă I Liniștee I (protestul este al unul elev). In recreație am aflat că „muzica" aceasta ve- ferlte semințe selecționate pentru a fi cultivate pe parcelele demon- strative de pe lotul școlar. Stațiu- nile fiind Încadrate cu specialiști de calificare înaltă și înzestrate cu biblioteci documentare complete, pot da cadrelor didactice orice lă- muriri sau instrucțiuni de speciali- tate. O altă categorie de instituții a- gricole la care școlile sătești pot găsi un sprijin real și eficient o constituie școlile Ministerului A- grlculturil, organizate pe grade de ivățămînt și pe specialități (școli de agricultură, viticultură, pomi- cultură, zootehnie etc.). Intr-adevăr, la aceste școli se predau aceleași capitole ale științelor agricole (a- grotehnica, fitotehnica, legumicul- tura, pomicultura, viticultura, ma- șini și unelte agricole etc.), care se predau și în clasele V—VII ale școlilor de cultură generală. Se vede, deci, ctt de utilă este o cola- borare între aceste școli, colabo- rare care se poate realiza prin schimb de experiență, prin schimb sau împrumut de materiale didac- tice, de semințe pentru lotul expe- rimental, de material documentar, de unelte sau mașini agricole etc. Este bine ca profesorii care predau cunoștințele agricole la clasele V—VII să păstreze o legătură per- manentă cu colegii lor de la șco Iile agricole, să le ceară sfaturi, să consulte lucrările și revistele de specialitate pe care Ie au aceștia și care le pot ajuta mult în preda- rea lecțiilor, tn efectuarea lucră- rilor practice sau In organizarea lotului școlar. Ceva mal mult, tn măsura tn cara permit Mmpul șl programul zilnic de activitate, ar fi indicat ca prac- tica agricolă a elevilor din clasele V—VII »a se efectueze, acolo unde este posibil, chiar pe terenurile școlilor agricole, folosind uneltele și materialele demonstrative agri- cole ale acsetora și îndrumarea de specialitate a profesorilor respec- tivi. In felul acesta, practica elevi- lor s ar desfășura tn condiții mai bune șl cu rezultate didactice mat sigure. CONSTRUCȚII ȘCOLARE mai multe, mai bune și mai ieftine (Urmare din pag. /) în cea* ce privește construcțiile efectuate prin posibilități locale, deși s-a arătat necesitatea îmbină- rii fondurilor centrale cu fondurile locale, acest lucru nu s-a realizat In- tr o măsură satisfăcătoare, din care cauză unele construcții începute pe plan local au stagnat din lipsa de materiale-cheie. De aceea, pe lingă măsura luată de partid și guvern ca o parte a fondurilor destinate cons- trucțiilor școlare să fie repartizate în materiale de bază, este nevoie ca organele locale să îmbine mai just fondurile centrale cu cele locale ți să sprijine cu astfel de materiale construcțiile începute prin contribu- ție voluntară. Paralel cu folosirea mai largă a posibilităților locale șt ieftinirea construcțiilor școlare se impune și necesitate^ unei mai judicioase folo- siri a fondurilor acordate de stat, in special o mai judicioasă amplasare a construcțiilor. Trebuie să se con- struiască localuri noi de școală acolo unde este neapărată nevoie și unde există populați» școlară in creș- tere și nu așa cum s.a făcut în sa- tul Comana, raionul Rupea, unde s-a construit o școală cu șapte săli de clasă cu mari cheltuieli, fără ca în localitate să existe un număr mare de elevi și unde localul este tolosit numai o jumătate de zi. Este nevoie totodată ca organele de Invățămint să propună construi- rea de localuri de școli concomitent cu blocurile de locuințe ce se ridică în cartierele noi. Dar extinderea spațiului de școla- Un sprijin larg pot găsi de ase- menea profesorii de cunoștințe «- gricole la gospodăriile agricole de stat, care au menirea de a fi centre de dezvoltare a agriculturii, de a produce semințe selecționate, ani- male de rasă, material săditor po- micol șl viticol, fiind, în același timp, exemple vii pentru țărănimea muncitoare în ceea ce privește me- todele științifice agricole de cultu- ră mecanizată a pămîntului. Posi- bilitățile materiale ale gospodării- lor de stat le permit acestora să ajute școlile cu materiale docu- mentare și demonstrative, cu se mințe sau material săditor, cu di- verse unelte etc. De asemenea, e- levii pot efectua pe terenurile sau tn crescătoriile de animale ale gospodăriei de stat diferite aplica- ții practice, sub Îndrumarea spe- cialiștilor respectivi. Totodată școlile trebuie să țină o legătură strlnsă cu stațiunile de mașini șl tractoare, tn cadrul că- rora se pot preda practic cunoștin- țele privitoare la mașini șl la unel- te agricole prevăzute în programa clasei a Vil a. Pentru stabilirea nn»r legături ctt mai utile tntre școli și Instituțiile arătate mai sus este bine să se io losească mijloace variate. De exem- plu, pentru a asigura ajutorarea școlilor de către secția agricolă a sfatului popular este indicat ca a cesta să convoace pa profesorii care predau cunoștințele agricole și pe specialiștii secției agricole la o consfătuire comună tn cadrul că- reia să se discute problemele agri- culturii locale. La statianlle eipe rimentale agricole se pot organiza excursii sau vizite periodice, la școlile de agricultură schimburi de experiență etc. Problema esențială tn predarea lecțiilor de cunoștințe agricole eate legarea lor de viata și de lupta oamenilor muncii de pe ogoare pentru a obține producții ctt mai ridicate. Aceasta se poate realiza numai prin contactul permanent al școlii cu realitatea înconjurătoare. PETRE STANCULESCU rizare se poate realiza nu numai prin construcții noi. ci și printr-o mai justă distribuire a localurilor exis- tente ți prin preluarea fostelor lo- caluri de țcoli care au primit altă destinație, ața cum prevede Hotărl- rea Consiliului de Miniștri în *• cea stă problemă. îmbunătățirea bazei materiale a invățămintului trebuie să corespundă dezvoltării acestuia ți orientării ac. tuale a școlii noastre, s* asigure generalizarea invățămintului de 7 ani. Sarcina de a da tineretului o pregătire multilaterală, de a se rea- liza o mai strinsă legătură Intre școală și viață cere noilor construc- ții școlare să răspundă și altor ce- rințe. Acolo unde se construiesc lo- caluri mai mari pentru școlile de 7 ani ți medii, pe lingă sălile de cla. să necesare trebuie să se prevadă în- căperi corespunzătoare pentru Labo- ratoare, pentru biblioteci, ateliere polare ți săli de gimnastică. Fără îndoială că ți la construirea aces- tora se pot găsi soluții economicoa- se. De exemplu, se pot construi sili de gimnastică și ateliere indepen- dente de localurile existente și care să deservească mai multe școli a- propiate. Așa a fost rezolvată aceas- tă problemă la școala medie „I t. Canagiale" din București, a cărei sală de gimnastică este folosită și de școlile apropiate, sau în cazul atelierelor școlare din raionul Gh Gheorghiu-Def. care deserveic mai multe școli. Bineînțeles că In aceste condiții se poate realiza și o mai bună înzestrare a acestor anexe, și o mal judicioasă folosire a lor. Eforturile statului nostru pentru Se acordă atenție învățămîntutui de partid Pentru a se asigura un nivel ridicat invățămintului ideologic al cadrelor didactice cu spriji- nul organelor de partid __ In- tr-o serie de raioane din regiu- nea Iași expunerile se fin de către comuniștii care fac parte din colectivul catedrei de științe sociale de la Universitatea din lași. Răspumind fiecare de clte un raion, aceste cadre universi- tare ajută ca lecțiile și semina- riile să se desfășoare la un ni- vel politic și științific satisfă- cător. ir Propagandiștii cercurilor de Invățămint ideologic- al ca- drelor didactice din Lupani,. re- giunea Hunedoara, au hotărlt să organizeze ore de consultații pentru cursanți. In cadrul că- rora dau învățătorilor și profe- sorilor lămuriri în problemele cele mai dificile, ajuttndu-i să le înțeleagă pe deplin. Pedagogii pot studia materia- lul bibliografic In bibliotecile școlare, la clubul minier din lo. calitate sau la cabinetul de paf. tid. ★ In cuprinsul raionului Snagoy din regiunea București au fost fixate in total cinci centre (Fie'- binți, Periș, Ttncăbești etc.) tn care cadrele didactice din toa- te comunele și satele raionului audiază expunerile pe teme ideo. logice și aprofundează In semi- narii problemele esențiale des- prinse din aceste expuneri. Zilele trecute, la centrul Fierbinți, tov. lector Pavel Voi. cu a vorbii cadrelor didactice pe tema: „Filozofia — concep- ție despre lume. Materialismul fi idealismul, două linii funda- mentale in filozofie". După ex- punere a urmat seminarizarea lecției precedente, pedagogii do- oedmd interes pentru studierea problemelor ideologice. intensificare* ritmului de construcții școlire trebuie să fie însoțite de o largă campanie de construcții prin posibilități locale și contribuția vo- luntara * cetăfenilor. Un sprijin în- semnat in această direcție pot aduce organele de îndrumare ț| control, cw au datoria să considere drept sarcină importantă a lor urmărirea feiuiai cum se executa construcțiile școlare ți cum sint folosite fondurile alocate. La rîndul lor, cadrele didac tice trebuie să mobilizeze pe părinți ți pe elevi de a participa voluntar la executa-ea cogstrvcțiiler, de a sprî- ii~ transportul ți procurarea ma- terialelor prin posibiliMți locale, de a recupera materiale de construcție prin demolări de localuri degradate. De asemema. ele trebuie să manifes- te o grijă deosebita la transformi- rii* ce se execut* ia localurile exis, tente, pentru ca acestea să nu se facă tn dauna spațiului de școlari- aare. Realizarea unor construcții școlare mai bune și mai Ieftine este legată și da buna păstrare ți gospodărire a acestora. Elevii noștri trebuie să fie convințl că localurile In care ei invată sint un bun al poporului, fă- cute cu multe strădanii, de aceea trebuie să le pretuiască ți să le păs- treze cn grijă. Prin construirea mai multor loca- luri de școli, prin ieftinirea construc- țiilor și prin găsirea unor soluții cit mai potrivite vom putea asigura in- vățămintului nostru o bază materia- lă corespunzătoare pentru pregătirea multilaterală * omului societății so- cialiste. Acum eleva I. C. face naveta. Pleacă dimi- neața de acasă șl, pentru că nu are tren la o oră potrivită, se Întoarce doar către seară. Abia dacă-i rămîne timp să se mai uite puțin peste lecțiile pentru a doua zi. Rezultatul: pe primul trimestru ea este căzută nu Ia o sin. gură materie, ci la trei. POSIBILITĂȚI EXISTA, DAR- La școoala medie din Mărășești urmeată cursurile un număr apreciabil de elevi care, fiind din satele apropiate, fae naveta sau lo- cuiesc la gazde. In aceste condiții, Înființarea unui internat sau cel puțin a unei cantine este absolut necesară. Conducerea școlii nu s-a preocupat însă Îndeajuns de acest lucru. In clădirea școlii se află, printre altele, o ca- meră cu instalație pentru bucătărie și o sală de mese. La rlnduj său, secția de Învățămînt și cultură a raionului Panciu dispune de vesela necesară. Dar nimeni nu s-a gîndit să inliinteșe o cantină școlară la Mărășești. De asemenea, dacă s-ar depune toate diligentele. In localita- te s-ar. putea găsi o clădire care să lie afecta- tă școlii pentru Internat. Posibilități există, dar... CALENDARUL E DE VINA In biroul său, directorul cercetează corespon. dența sosită cu ultima poștă. Prmtre hlrtii se află și o adresă a secției de Innțămlnt și cui. tură a raionului Panciu, prin care I se comu- nică școlii cum se va desfdpira comemorarea zilei de 13 Decembrie. Calendarul de pe birou arată însă că ne allăm în 15 decembrie- Cine e vinovat că adresa a sosit cu întlrzle. re ? Bineînțeles că vinovatul nu poate II decit.. calendarul. Ir E seară. La școala medie din Mărășești lumi- nile se sting una clte una. Ziua de muncă s.a încheiat. In fața ușii, la ieșire, directorul se opri pe gînduri. — îmi dau seama — mai avem Incă multe lipsuri, îmi spuse el. Din tonul lui am Infeles că nu era o conso- lare, cl un angajament. _ . N. ALEXE PROGRAMA DE ISTORIA R. P. R. pentru clasa a Vll-a (continuare) EPOCA MODERNA (de la revoluțiile burgheze din anul 1848 pini la victoria Marii Revolutii Socialiste din Octombrie) — 12 ore 1. REVOLUȚIILE DIN ANUL 1848 IN ȚĂRILE R0M1NE - 3 ore A. Mișcarea revoluționară din Moldova — l oră a. Situația internațională a tarilor ro- mine Ia mijlocul sec. XIX , izbucnirea re- voluțiilor din anul 1848 in Europa. b. Situația «ocial-economiea și politici din țările rom Ine In preajma revoluției din anul 1848 : dezvoltarea manufacturilor și comerțului । situaV* claselor sociale j ac- centuarea luptei matelor yi a burgheziți împotriva regimului feudal |i a asupririi naționale c. Miycarea revoluționară din Moldova : cauzele ei j forțele sociala participante । programul adunării de la layi ; frămlntă- rlla țărănești । Înăbușirea mișcării ; caiac* tarul ai limitat. d. . Dorințele partidei naționale din Mol- dova' — programul revoluționar al bur- gheziei moldovene. B. Revoluția din Țara Romlnească — 1 oră a. Cauzale revoluției > pregătirea ei i forțele sociale participanta b. Desfășurarea revoluției : programul ei i adunarea da Ia Islaz । acțiunile revo- luționare de la București yi Craiave » gu- vernul revoluționar 5 principalii conducă- tori al revoluției (poziția lor de clasă । rolul lui Nicolae Bălcescu) j comploturile contrarevoluționare yi înăbușirea lor ca urmare a acțiunii hotărite a maselor popu- lare ; problema agrară — comisia proprie- tății ; trădarea revoluției de către majori- tatea burgheziei f intervenția turcilor și In- frlngerea revoluției. c. Caracterul burghezo-democratie al re- voluției de la 1848 din Țara Romlnească j Însemnătatea revoluției. C. Revoluția din Transilvania — I oră a. Cauzele revoluției s asuprirea socială șl națională în Transilvania । frămlntările moților 1 accentuarea luptai țărănimii și burgheziei romlne pentru drepturi social- politlee. b. Desfășurarea revoluției : curentele din sinul revoluției ; Însemnătatea adunării de la Blaj । programul revoluției j luptele mo- ților ; rolul lui Avram lancu । lupta lui Nicolae Bălcescu șl a lui Bftimie Mmgu pentru unirea foițelor revoluționare romîna și maghiare 1 Infringeroa revoluției c. însemnătatea, urmările și Învățămin- tele revoluției din anul 1848 !n Urile re- mtne. 2. UNIREA MOLDOVEI CU ȚARA ROMINEASCA-FORMAREA STA- TULUI NATIONAL ROMIN - 1 oră a. Necesitatea formării statului național romîn । forțele sociale unioniste (intensifi- carea luptei patriotice a poporului pentru unire și independență) j atitudinea marilor puteri (botdririle Congresului de la Paris). b. Unirea Moldovei cu Țara Romlnească > divanurile ad-hoc (caracterul și Însemnă- tatea hotărlrilor adoptate) । Convenția da la Paris. Înfăptuirea Unirii — dubla alegere a lui Alexandru loan Cuza । rolul activ al maselor populare, c. însemnătatea unirii principatelor : for- marea statului național romîn j lărgirea pieții interne ; întărirea luptei poporului pentru reforme și independență. 3 DEZVOLTAREA ROMÎNIEI IN- TRE ANII 1859—1866. DOMNIA LUI AL. I. CUZA - 1 oră a. Lupta pentru consolidarea Unirii (1862) j întărirea situației internaționale a Romîniei. b Principalele reforme j accentuarea luptei maselor pentru reforme j seculariza- rea averilor mlnăstirești ț statutul lui Cuza । legea agrară din anul 1864 (caracterul ei limitat ; Însemnătatea ei pentru dezvolta- rea capitalismului) । legea instrucțiunii din 1864 i caracterul butghez și importanța re- formelor Înfăptuite de Cuza—Kogălnictanu. c. Politica externă : slăbirea dependenței Romlaiei față de imperiul otoman । legătu- rile cu Transilvania i sprijinirea luptei po- poarelor vecine pentru libertate } relațiile eu Franța. Rusia și Austria. d. Detronarea lui Cuza de către mee- atmeasa coaliție și întronarea dinastiei re* acționara prusace ; Însemnătatea domniei h>< Alexandru loan Cuza. 4. RĂZBOIUL PENTRU INDEPEN- DENȚA - 1 oră a NaeeaitatM cuceririi independenței na- țioeale ; atitudinea claselor sociale । ai- tuatia internațională (lupta popoarelor bal- canice pentru libertate j izbucnirea răz- boiului ruso turc) । Înțelegerea cu Rușia i proclamarea independenței de stat a Ro- mîniei — 9 mai 1877. b. Deslăsurarea războiului ruso-romfno- turc : principalele lupte j contribuția im- ?ortantă a armatei romine la înfringerea urciei j frăția de arme romino-rusă i spri- jinul frățesc acordat de poporul romîn po- porului bulgar In lupta pentru cucerirea libertății sale naționale. c. încheierea păcii (hotărlrile păcii da la San Stefano și ale Congresului de la Berlin) । importanța cuceririi independenței pentru dezvoltarea țării noastre. 5. DEZVOLTAREA ROMÎNIEI DE LA RĂZBOIUL PENTRU INDE- PENDENȚA PINA LA PRIMUL RĂZBOI MONDIAL (1878-1914) — 3 or«. A. Dezvoltarea social-economicl; începutul mișcării muncitorești — 1 oră a. Viața economică. Dezvoltarea Indu- striei, căilor de comunicație, agriculturii, comerțului și băncilor ; pătrunderea capi- talului străin । legăturile economice cu Transilvania. b. Viața socială. Clasele sociale i accen- tuarea exploatării capitaliste. Începutul miș- cării muncitorești : formarea și dezvoltarea EPOCA CONTEMPORANA Socialiste din Octombrie I. Rominia de la Mare* Revoluție Socialistă din Octombrie pină la 23 August 1944 — 5 ore 1. ROMINIA IN PERIOADA A> V1NTULUI REVOLUȚIONAR (1917 -1922) î FORMAREA P C.R. — 1 oră a. însemnătatea Istorica-mondială a Marii Revoluții Socialiste din Octombrie (începu- tul unei noi ere in istoria omenirii — ara victoriei orlnduirii socialiste și a pieitii inevitabila a capitalismului). h. Situația internaționala a Romîniei le sflrșitul războiului mondial. c. Situația sociai-ecOnamică și politică din Rominia după război t lupta maselor populare împotriva regimului burghezo-mo- șieresc (reforma agrară ; caracterul de clase și urmările ei). d. Avîntul revoluționar in Rominia i dezvoltarea mișcării muncitorești ; lupta muncitorilor tipografi și masacrul din Piața Teatrului Național ; greva generală din anul 1120 (însemnătatea ei). e. Formarea Partidului Comunișt din Ro- mînla — conducătorul luptei revoluționare a clasei muncitoare șl a întregului pâpoi muncitor din țara noastră । importanța isto- rică a formării P.C.R. j crearea Uniunii Tineretului Comunist. 2 ROMINIA INTRE ANII 1923- 1933; MARILE LUPTE MUNCITO- REȘTI DIN ANUL 1933 — 2 ore A. Situația sociai-economică și politică a Romîniei intre anii 1923 — 1933 — 1 eră. a. Redresarea temporară a economiei în- tre anii 1923—1929 j situația maselor popu- lare । Constituția burghezo-moșierească din 1923 । ilegaiizaraa P.C.R. b. Criza economica dintre anii 1929— 1933 i urmările ei (accentuarea caracterului reacționar al politicii regimului burgheze- moșleresc । mizeria clasei muncitoare, a țărănimii șl a micilor funcționari i Infeu- daree economică și politică a Romîniei fața de capitalul străin de către burghezie și moșlerime ■ accentuarea politicii anti- sovietice a regimului burghezo-moșieresc). B. Lupta clasei muncitoare, sub conducerea P.C.R., Împotriva reacțiu- niî burghezo-moșierești intre anii 1929-1933 - 1 oră, proletariatului industrial în țara noastră i formarea conștiinței lui de clasă । primele organizații muncitorești j cercurile socia- liste i pătrunderea marxismului în mișcarea muncitorească din țara noastră |,.Contem- poranul') > primele greve muncitorești (1S8MJ. Răscoala țărănească din anul 1 «88. B. Situația politică din Rominia intre anii 1878—1914; dezvoltarea miș- cărîl muncitorești — ] oră a. Viața politică : partidele politice bur- ghezo moșierești întărirea regimului bur- ghezo-moșieiețc । dinastia da Hohenzollevn — instrument al regimului reacționar bur- gheio-moșieresc. h Dezvoltarea mișcării muncite ești la siluitul sec. XIX și începutul sec XX : influența Internaționalei a H-a । creai ea Partidului Social-Demoerat al Muncitorilor din Romjma । importanța lui > trădarea ..ge- neroșiler" 1 Înființarea sindicatelor — 1. C. Frimu । iniluența revoluției populare din Rusia । refacerea partidului social-democrat. c. Politica externă : alianța cu Germania și Auatro-Ungeria I poziția Romîniei față de războaiele balcanice t pacea do la Bucu- rești j atitudinea Justă a mișcării muncito- rești fața de războaiele balcanice ; activi- tatea lai Ștefan Gheorghin. C Răscoala țăranilor din anul 1907 — 1 oră. a. Cauzele răscoalei : lipsa de pămint șl da drepturi a țărănimii ; exploatarea ne- miloasă । influența revoluției populare din Rusia. b. Desfășurarea răscoalei : izbucnirea șl desfășurarea răscoalei în Moldova 1 luptele de la Botoșani șl Iași i fraternizarea mun- citorilor cu țăranii la Pașcani și Galați i desfășurarea răscoalei în Muntenia și Ol- tenia । Înăbușirea slngeroasă a răscoalei de către regimul burghezo-moșierasc. e. Atitudinea mișcării muncitorești față da răscoala țăranilor. d. Răsunetul. însemnătatea șl învățămin- tele răscoalei țărănești din anul 1907. 6. dezvoltarea transilva NIE1 INTRE ANII 1849-1914 — I oră <. Dezvoltarea soc’al-economică i dezvol- tarea industrial, căilor de comunicație, co- merțului și băncilor i întărirea capitaliimu- lui în agricultură 1 dezvoltarea legăturilor cu Romînia i clasele sociale । întărirea burgheziei romine, săsești și maghiare ; ascuțirea luptei de clase i începutul miș- cării muncitoraști (primele asociații mun- citorești > apariția sindicatelor). b. Situația șocial-politica : absolutismul habsburgic după revoluția din anii 1948— 1849 । dualismul austro-ungar (caracterul lui reacționar și de clas! , accentuarea a- suprini sociale și naționale In statul bur- ghezo-moșieresc austro-ungar । legea națio- nalitățiloF) } ascuțirea luptei sociale și na- ționale । întărirea mișcării muncitorești (partidul soeial-demecrat) ; ecoul războiu- lui de indapandență In Transilvania ; lupta maselor populara și burgheziei lomînești pentru drepturi social-politice și pentru unirea cu Rominia (partidul național romîn, Memorandum-ul) । poziția de clasă a bur- gheziei In problemele sociale și naționale. 7. ROMINIA IN TIMPUL PRIMU- LUI RĂZBOI MONDIAL — l oră a. Caracterul imperialist al primului război mondial. b. Neutralitatea Romîniei (cauzele și ca- racterul ei) । intrarea Romîniei in războiul mondial (cauzele și caracterul imperialist al participării la război) i lupta clasei mun- citoare Împotriva războiului imperialist. C. Desfășurarea războiului : ofensiva ar- matei romine în Transilvania și In Do* brogea » contraofensiva trupelor germane, austro-ungare, bulgare șl turcești ] retra- gerea In Moldova । situația grea a popu- lației în teritoriul ocupat de germani și tn Moldova ; refacerea armatei romine ; victoriile de la Oltuz, Mărăști șj Mără- șești j eroismul armatei romine i ajutorul armatei ruse । importanța bătăliei de la Mărășești. d. Victoria Marii Revoluții Secialiste din Octombrie ; influența ei asupra mișcării revoluționare internaționale și asupra des- fășurării războiului mondial imperialist. e. Sflrșitul războiului : încheierea păcii separate (caracterul ei înrobitor) । uniree Transilvaniei cu Romtnie încheierea pro- cesului de formare a statului național ro- min, in condițiile dezmembrării imperiului austro-ungar ca urmare a creșterii puter- nice a luptei revoluționare șl a Înfrânge- rilor militare । tratatele da pace. 8. DEZVOLTAREA CULTURII ÎN- TRE ANII 1848-1918 - 1 oră a- Dezvoltarea Invățămintului : lărgirea învățămîntului primar și secundar in Ro- minia veche si în Transilvania i dezvolta- rea învățămîntului superior » caracterul de clasă al învățămîntului । analfabetismul. b. Dezvoltarea științei și tehnicii : știln* țelo naturale (Gr. Cobilcescu, Gr. Antipa, Gb- Munttanu-Murgoci) ; medicina (C. Da- vllla, V. Babeș, 1. Cantacuzino) } chimia (P. Poni, C. I. IitMti) । fizica și mecanica (Tr. Vuia, A. Vlaicu) । matematica (l. Bolyai I s. Haret, Tr. Laleycu) i istoria (B P. Hașdeu, A. D. Xenopol. 1. Bogdan) । agroblologia (Ion îoneșcu de la Brad). e. Dezvoltarea literaturii : M Emmescu, V. Alecaandri, 1. Creangă, 1. L. Caragiale, G. Coșbuc. I. Slavici, Al. Viehuță, D. Th. Neculuță, C. Hogaș, B Dehvrancea. M Sadoveanu. C. Dobrogeanu-Gherea, G. Ibrălleanu, rolul ,,A«trei“ In Transilvania. d. Dezvoltarea artelor : pictura (Th. A- man, N. Grigoioscu. I. Andreescu, St. Lu- chian, O. Bancilă) । sculptura (Ion Geur- geseu, lonescu Vaibudea) । arhitectura (I. Mincu, Retra Antonescu) j muzica (C. Po- rumbascu, G. Inascu). e. Dezvoltarea presei j apariția presei muncitorești In țara noastră. f. Influența mișcării muncitorești asupra culturii. însemnătatea dezvoltării culturii pentru progresul sociai-politic al poporului nostru. (de la victoria Marii Revolutii pină astăzi) — 12 ore- a. Greva minerilor de la Lupeni । apa- riția ,.Seînteiî' { Congresul al V-lea ai P.C.R. — însemnătatea lui pentru dezvol- tarea luptei revoluționare In țara noastră. b. Marile lupte muncitorești din anul 1933 । conducerea luptelor muncitorești de către P.C.R. ; Comitetul centrai da acțiune pe tară, tn frunte cu tov. Gheorghe Gheor- ghlu-DeJ । greva din 2 februarie ; luptele muncitorilor petroliști । eroicele lupte ale ceferiștilor din 13—16 februarie 1933 ( pro- cesul conducătorilor luptelor muncitorești din 1933 i însemnătatea istorică a marilor lupta muncitorești din anul 1933. 3. ROMINIA ÎN PERIOADA FAS- CIZĂRII Ș| A DICTATURII FAS- CISTE (1934-1941) — 1 oră. a. Situația economică după anii de cri- ză । întărirea monopolurilor, îmbogățirea burgheziei, meșierlmii și chiaburim!! pe seama maselor populare. b- Pregătirea și instaurarea regimului fascist in Rominia ; politica de fascizare a țării și de pregătire a războiului antiso- vietic । mișcarea legionară expresia cea mai reacționară a regimului burghezo mo- șieresc șl instrument al imperialismului fae cist german ; dictatura regală (caracterul ei de clasă) -, dominația Germaniei hitl* riște asupra țării noastre i dictatul fascist de la Viena । dictatura leglonaro-antones- ciană (intensificarea terorii anticomuniste și e pregătirilor pentru războiul antiso- vietic). C Lupta maselor populare, condusa do P.C.R , împotriva fascizării țării, a dictatu- rilor fasciste și a politicii antisovUtice । mobilizarea tuturor forțelor progresiste în lupta antifascistă ; asociațiile și ziarele democratice. d Dezvoltarea culturii intre cele două războaie mondiale ; lupta P.C.R. pentru de- mascarea și combaterea culturii decadente burgheze și pentru promoverea culturii pro- gresista, legată de interesele și lupta ma- selor populare j știința (matematica — G. Țițeica, D. Pompei , științele naturale — L. Mrazec, E. Racoviță । geografia — G. Vîlsan ; istoria — V. Pîrvan, N. îorga f medicina — Gh Marinescu, C. I. Pathon) i literatura (M- Sadoveanu, T. Arghezi, L. Rebreanu, Cezar Petrescu, AI. Sahla, A. Ten») । artele (pictura — Ressu, Tonitza, Steriade, îaer i sculptura — Paeluraa, Stork, Btlncuși । muzica — G, la eseu). 4. ROMINIA IN TIMPUL RĂZBO- IULUI CRIMINAL AN.TISOVIETIC — 1 oră a. Dict.tura militaro-laiei.tă — dictatura teroristă fățișă a celor mai reacționare vir- furi ale burgheziei li moșierimii i spriji- nirea dictaturii mihtaro-faseiste da către Partidul Național Țărănesc și Partidul Na- țional Liberal i Înfeudatei completă a Ro- mtnlei de către Germania hitleristă (trans- formarea țării noastre fn bază de atac îm- potriva Uniunii Sovietica) । participarea Romîniei la războiul criminal antiso^ietic. b. Lupta forțelor populare patriotice conduse de P.C.R. împotriva dictaturii mi- litaro-faseiste și a războiului antisovietic. 11. Dezvoltarea Romîniei In pe- rioada revolutei populare de I* 23 August 1944 pin» «zi — 7 ore l INSTAURAREA Șl DEZVOLTA- REA PUTERII POPULARE IN ROMINIA (1944—1947) — 2 ore A Insurecția armat» fi participarea Romîniei la rdabolul antihitlerist (1944—19431 - 1 ori. a Pregătfraa și înfăptuirea Insurecției armate de le 23 August 1944, inițiată, or- ganizata ii condusă de P.C.M. U condițiile favorabile create da Înaintarea victorioasă • armatei șovietice elibereteare i ebieett- vele, desfășurarea și victoria insurecției f rolul forțelor patriotice । participarea ac- tiva a armatei romine alături de celelalte forțe patriotice la înfăptuirea insurecției armate ; caracterul popular el lesurecțfei armate । Însemnătatea istoriei a silei de 23 August 1944 — doborî re a d ic ie tu rei «î- litaro-fasciste și eliberarea națională a Re- mtniei, începutul revoluției populare la țara noastre. d. Conducerea luptei antifasciste a Ma- selor populare de către P.C.R. i participa* rea Romîniei In războiul just antifascist ș eliberarea nordului Transilvaniei । contri- buția Romîniei la eliberarea Ungariei și Cehoslovaciei i eroismul armatei romine y frăția de arma romi no* sovietică. B. Instaurarea puterii populare In Rominia; reform» așrir» din 194S— 1 or» «. Lupt* tB««lor țopuUre, eosdute da P.C.R , împotriva guvernelor cu majeritate reacționară i caracterul antifascist, antifou-ț dai șl antiîmperialiit a) luptai maselor populare Intre 23 August 1944 și ■ martie 1943 j instaurarea primului guvern demo- cratic — 6 mariia 1943 s însemnătatea in- ataurări! puterii populare la Romînia. b. Reforma agrara democratici din 1945 । ascuțirea luptai revoluționare la sete » i«- gifefaxea reformei agrara (martie 1945) । rezultatele și însemnătatea reformai agrare । caracterul el democrat-revoluțloner । dea? ființarea clasei moșierilor j făurirea alian- ței revoluționare dintre clase muncitoare fi țărănimea muicitoare, sub conducerea clasei muncitoare. c. Realîpiraa nordului Tramllvanlei (mar- tie 1943) _ restabilirea unității naționale a poporului nostru, C. Consolidare* regimului deme- crat-popular In Rominia (IM5-1947) — 1 oră. a. Conferințe naționala a Partidului Co- munist Romîn (octombrie 1943) । însemnă- tatea ei pentru dezvoltarea economică șl politică a Romîniei. b. Lupta pentru democratizarea Urii (pedepsirea criminalilor de război । tnfrtn* gerea partidelor reacționare tn alegerile democratice din anul 114b । statutul demo- cratic al naționalităților — politica leninis- tă a P.M.R. tn problema națioaaU) । zădăr- nicirea încercărilor imperialiștilor americani și englezi de a răsturna regimul democra- tic ; refacerea economiei paționale și în- tărirea puterii democr PRO- CLAMAREA REPUBLICI] POPULARE RO- MINE — instaurarea dictaturii proletaria- tului, începutul etapei revoluției sOcialiste in țara noastră. înfăptuirea unității poli- tice, ideologice și organizatorice a clasei rhuncitoere. Congresul I al P.M.R. 2. R.P.R. PE DRUMUL CONSTRUI- RII SOCIALISMULUI - 4 ore A. Construirea «eonomiei socialiste in R.P.R. — 2 ore (1) . INCiPUTUL CONSTaUCUEI JOCIA- LISTE IN ȚAMA NOAST1A (IM*—1»H( — 1 oră a. Hotărlrile primului Congres al P.M.R.। necesitatea industrializării socialiste a țării noastre i 11 iunie 1948 — importanțe actu- lui revoluționar al naționalizării principa- lelor mijloace de ptoducție । dezvoltarea planificată a economiei naționale (elanurile anuale și primul plan cincinal i planul de electrificare — octombrie 1950). b Plonara C.C. el P.M.R, din martie 1949 și importanța ti — începutul transfor- mării socialista a agriculturii । întărirea alianței revoluționare d^Ue clase munci- toare și țărănimea muncitoare. c. Principalele rezultate obținute în con- strucția socialiști pini la sflrșitul primu- lui plan cincinal. s (2) DEZVOLTAREA CONSTRUCȚII] SO- CIALIST! DUPĂ CONG11SUL AL H-L1A AL P.M.R. — î oră a Al doilea Congres al P M R. (decem- brie 1955) și importanța lui pentru dezvol- tarea construcției socialiste in economia și cultura țării noastre. b. Dezvoltarea industriei socialiste — marile realizări in industrie metalurgice* petroliferă și In domeniul electrificării । dezvoltarea construcțiilor civile și a trans- porturilor. c. Victoria treptată a yoclalismului le sate i însemnătatea consfătuirii de la Con- stanta (1958) pentru creșterea generală a producției agricole și pentru dezvoltarea sectorului socialist i» agricultură । moder- nizarea satelor noastre, ridicarea nivelului de trai a1 țărănimii muncitoare. d. Dezvoltarea comerțului socialist i lăr- girea comerțului exterior t creșterea rolu- lui economic internațional al R.P.R. e. Ajutorul primit de tara noastră dia partea U.R.S.S. și a țărilor de democrație populară j C.A.E.R. — expresia relațiilor economice frățești dintre țările socialiste. f. Creșterea neîncetată a nivelului da trai material și cultura) al poporului no- stru muncitor — țelul politicii partidului și a statului nostru democrus relarentul — au Intlmpinat oamenii sovietici tezele raportului ce va fi pre- zentat de tovarășul N. S. Hruțciov la cel de-a| XXI-lea Congres al P.C.U.S ți tezele cu privire Ja reorganizarea invățămintului public, puse in discuția întregului popor. Aceste deosebit de importante documente au determinat in mase un nou avint politic, un nea avint in muncă. In mărețul program al construcției comuniste oamenii sovietici văd întruchiparea vie a nemuritoarelor porunci ale Iui Lenin, o cauză vitală, proprie. Referentul a vorbit despre sarcinile de bază ale planului septenal de dezvoltare a economiei naționale ți, 1n continuare, »-a oprit In mod amă- nunțit asupra problemelor reorganizării școlii. Noii etape Istorice de dezvoltare a țării — a spus el — trebuie să-l corespundă țl un sistem nou, mai bun, de instruire ți educare a tinerei ge- nerații. Școala noastră trebuie să asigure pregătirea cadrelor calificate pen- tru continua dezvoltare a economiei, țtllnțet, culturii. A crea o țcoală nouă înseamnă a reorganiza in mod radical sistemul de Invățămint, conținutul ți metodele predării, folosind pentru aceasta tot ce s-« acumulat mal valoros In domeniul Invățămintului public. După cel de al XX-lea Congres ai P.C.U.S. s-au realizat unele succese fn ceea ce privește apropierea școlii de viață. De o largă popularitate se bucură brigăzile școlare din ținutul StavTopoi, loturile școlilor din regiunea Reazan, brigăzile de construcție ale elevilor din regiunea Kemerovsk. Mai mult de 5.500 de școli din R.S.S. Ucraineană au realizat in anul școlar 1957—1958 instruirea practică a elevilor. Totuși, la multe școli medii din țară — ața cum pe drept cuvint se subliniază in teze — legătura Invăță- mintului cu viața este încă nesatisfăcătoare. Tezele arată prepis ți clar că reorganizarea sistemului de invățămint trebuie să meargă pe calea Îmbinării învățăturii cu munca productivă, a apropierii școlii de viață. împărțirea invățămintului mediu in două etape permite dezvoltarea invățămintului mediu ți ridicarea nivelului său ți, In acelați timp, dă posibilitatea de a se stabili un sistem de Invățămint sufi- cient de elastic, care să țină seama de interesele elevilor ți ale părinților lor. Școala de 8 ani este un tip nou de țcoală. Ea va fl utilată in concor- danță cu programele de Invățămint, va avea cabinete de flzico-matematică, de chimie-biologle, cabinete de cint ți muzică țl sală de sport. Pentru inde- plinirea cu succes a sarcinilor elevii cu primele deprinderi de de timplărie și lăcătușărle. cu podărie. SARCINILE CELEI DE A educației prin muncă ți pentru a înarma muncă, loturi DOUA școlile vor fi Înzestrate cu ateliere experimentale și cabinete de gos- ETAPE A INVĂȚĂMINTULUI O deosebită Însemnătate capătă cea de a doua etapă a Invățămintului mediu, In decursul căreia școala va trebui să întărească legătura predării cu viața și să realizeze pregătirea practică, politehnică și profesională a elevilor. Tezele C.C. al partidului și ale Consiliului de Miniștri al U-R.S.S. indică, după cum se știe, trei tipuri de realizare a Invățămintului mediu, Prima cale, calea de bază, o constituie școlile pentru tineretul munci- toresc și sătesc. După părerea noastră, această școală ar trebui să poarte numele de școală serală de Învățămînt general mediu. O asemenea denu- mire ar corespunde mai bine caracterului școlii și compoziției elevilor săi. Se va susține propunerea de a se stabili, pentru cel care obțin succese 1a Învățătură fără a întrerupe munca in producție, reducerea zilei de lucru sau eliberarea pe timp de 2—3 zile pe săptămtnă de munca tn producție. Este util să se stabilească ce răspunderi revin conducerilor administrative ale intreprinderilor și Instituțiilor pentru a crea tineretului condițiile necesare in vederea Îmbinării cu succes a studiului in școală cu munca in producție. Conform tezelor, cea de a doua cale pe care tineretul va doblndi in- strucțiunea medie completă este calea școlii de cultură generală, practică, politehnică, cu Instruire In producție. In majoritatea propunerilor se arată că este mal util să se creeze o școală unitară de 11 ani, cu internat, la srte și școli separate — cu clasele I—VIII șl IX—XI — la orașe. Ministe- rele Invățămintului și Academia de științe pedagogice au sarcina de a elabora propuneri in legătură cu aceste școli, de a alcătui pentru ele pla- nuri de invățămint, programe și manuale. La elaborarea manualelor trebuie atrași intr-o măsură mai largă profe- sorii și oamenii de știință. Plenara trebuie să ceară Academiei de științe a U.R.S.S. șl Academiei de științe pedagogice să țină seama de această pro- blemă și să ia măsuri pentru participarea institutelor de cercetări științifice șl a lucrătorilor din cadrul acestora la alcătuirea manualelor. Tezele prevăd Instruirea unei părți a tineretului In școli tehnice func- țlonind pe baza școlii de 8 ani, in care elevii vor prim) Instrucțiune medie completă, o specialitate șl titlul de specialiști cu calificare medie. fn reorganizarea sistemului de învățămînt un ro! Important revine lu- crătorilor din domeniul științei pedagogice. O parte Însemnată a activității institutelor științifico-pedagogice trebuie să constea In elaborarea bazelor științifice ale conținutului predării, in perfecționarea metodelor de invăță- mlnt și de educare comunistă a tineretului. O mare însemnătate are organizarea muncii tineretului școlar, fn pre- zent C.C. ai Sindicatului se ocupă de studierea multilaterală a acestei pro- bleme. Este Important ca plenara să oblige comitetele republicane șl regio- nale să se Includă și ele in această muncă, să generalizeze propunerile lo- cale și să le trimită fa C.C. al Sindicatului. Apoi vom ruga ca aceste pro- puneri. sintetizate, să fie examinate de prezidiul Consiliului Central al Sin- dicatelor. PENTRU UN NIVEL MAI RIDICAT AL PREGĂTIRII PEDAGOGICE A PROFESORULUI lui să sa Cecțille de geografie, orictt ar 11 de amănunțite, de bine documen- tate ei de frumos ținute, nu pot cuprinde toata bogăția aspectelor ce caracterizează patria noastră. La rîndul lor, excursiile pe care la lac elevii, orlclt de multe fi de variate ar 11, nu pot să cuprindă tot ceea ce ei doresc să afle «1 să cunoască. Iată de ce inițiativa Editurii Tineretului de a edita o colecție de reportaje Închinate descrierii patriei noastre a fost binevenită ți primită cu multă căldură de elevi. Citind astfel de reportaje, elevii pot sâ cunoască, ca ți cum i-ar însoți pe au- tori In călătoriile lor de-a lungol fi de-a latul țarii, tot ceea ce are pairii noastră mal irumos, mai pitoresc, mal nou fi mai interesant. Ultimele două volume care au apărut în colecția ,,Patria noastră- demon- strează cu prisosință valabilitatea acestei aiirmațil. Reeditarea^ volumului ,,Rominia pitorească* de Al. Vlahuță îl plimbă pe cititor pe căile imagt- aației, pe meleagurile tării noastre, ața cum erau ele acum citeva decenii, cînd le-a colindat scriitorul. Descriere lirică ți plină de poezie, ..Romlnla pitorească” a lui Al. Vla- hață este cartea unui om care fi-a Iubit cu pasiune țara. Scriitorul a sur- prins fi a notat cu o minunata sensibilitate frumusețea, măreția fi far- mecul peisajelor țării noastre. Departe de a se rezuma numai la înre- gistrarea Indiferentă a celor văzute, notele de drum ale lui A.1. Vlahuța sint nlțte adevărate poeme în proză care se întrețes organic cu scurte digresiuni istorice țl comentarii asupra obiceiurilor, Îndeletnicirilor ți Mo- ravurilor poporului nostru. Volumul lui Al. Vlahuță prezintă Insă fl unele Inadvertențe, unele Idei eronate. Socotim că era de datoria editorii să prevină cititorul — prlntr-o notă iBlroductlve — asepra acestor lucruri, cu atit ilt CU ctt ediția sa adresează in special tineretului, elevilor. ,.400 de zile in orașul flăcărilor* de V. Nlcorovlci, apărută lot In co* lecția ,.Patria ■oastră", mie opera unni coateaporai a trăit tiap de un au |l citeva luni intr-util din e tra industriale ale tării — Hunedoara. De data a la lața descrierii anal singar oraf. ■■ oraj al vr iHriilul volumului cititorul are o Imagine completă terizeaiâ Hunedoara de astăzi, ovaanl flăcărilor, al o uimi scriitor ■ al glgastlc. cititorul cita pas ■rilir aoaslrf. La tot ceia ce carac- Peisajul hunedorean variat, grandios il lagmloiait eite numai «ceia care se află muncitorii, contractorii, cei ce pria miaca lor lac «a iod deosebit atenția către viața baatdorullor. Priitri pagiuila de>- adic contribuția Ier Etilici la traasiorwarea revolațloaarâ a Hucdourel, la marjei Impetuos către socialism al patriei aoaatre. Colecția „Patria aoastră* este o publicație de certă pedagogii trebuie s-o recomande eu căldura elevilor, ueproțuit mijloc de a educa aievii la spiritul dragostei la care trăiesc ți care ara atltea bogății ți frumuseți. ■ IUlUt«, pe care Ea rvpreililă ■■ B OCTAV Specialiști sovietici de la fi- liala Academiei de științe din peninsula Kala, studiind proprie- tățile zgurii rezultate de la fa- bricarea cuprului și nichelului, au elaborat o teorie privitoare la obținerea din această zgură a pietrei artificiale, care va pu- tea înlocui metalul în diferita construcții. Tot din zgura de cu- pru au fost preparate materiale de umplutură ușoare și poroase — vată și beton cu zgură (termo- zit) necesare în construcții. Intrucît experiențele au dat rezultate bune, s-a început pro- iectarea a două mari uzine de fabricare a acestor materiale, care vor fi construite în penin- sula Kala. niu, toriu și somariu asupra ro- șiilor s-a constatat că prin tra- tarea lor cu elementele radioac- tive ele au ajuns mai repede la maturitate, iar conținutul lor de zahăr a crescut. O NOUĂ MAȘINĂ AUTOMATA PENTRU FABRICAREA FIBRELOR SINTETICE La Praga s-a experimentat cu succes o nouă mașină automa'ă destinată industriei fibrelor de mase plastice. Noul agregai pre- lucrează în opt ore peste șase km. de fibre silon. Capacitatea de producție a mașinii, care este complet auto- matizată, întrece de zece productivitatea celor mai ; fecționate mașini utilizate in rile occidentale. ori per- > ță- ELEMENTELE RADIOACTIVE SPORESC RECOLTELE INTERESANTE DESCOPERIRI ARHEOLOGICE Noile sarcini pun cerln(e mai Înalte fată de profesor, fată de calificarea pedagogică și de înarmarea lui Ideologică. Organizațiile sindicale trebuie acorde un ajutor concret fiecărui lucrător din invățămint in pregătirea pentru munca in noile condiții. Cresc mult sarcinile institutelor pedagogice, ale Institutelor de perfec- ționare a cadrelor didactice ți ale cabinetelor metodice. Acestea sint chemate să îmbunătăjească intr.o măsură hotăritoare atit pregătirea, cit ți, indeo. sebi, perfecționarea cadrelor didactice. Organele locale ale invățămintului public și Ministerele Invățămintului trebuie să arate acestor instituții mai multă atenție, să întărească controlul șl conducerea activității tor șl, ceea ce este cel mai important, să atragă in activitatea lor cadrele didactice din in- stituțiile de invățămint superior. Este îndeobște recunoscut că forma cea mai Importantă de atragere a maselor Ja conducere o constituie consfătuirile de producție. Dar trebuie să spunem deschis că acestea incă nu ocupă un loc conducător in munca șco- lilor și a Instituțiilor de invățămint superior. De aceasta sint vinovate, fără îndoială, organizațiile sindicale. Dar nu mal puțin vinovate sint ți condu- cerile instituțiilor de invățămint, care uneori nu favorizează îmbunătățirea activității organizațiilor profesionale 1n ceea ce privețte atragerea maselor la conducerea muncii de invățămint. fn continuare referentul a vorbit despre problemele reorganizării Invă- țămlntului superior. In timp ce în țările capitaliste elementele radioactive sînt folo- site pentru a fabrica arme de distrugere, oamenii de știință so- vietici găsesc tot mai multe și mai variate aplicații ale acestor elemente in scopul îmbunătăți- rii condițiilor de viață ale oame- nilor. Ei au stabilit că, introdu- cînd în sol, în afară de sub- stanțele nutritive de bază, doze infime de elemente radioactive, se accelerează dezvoltarea plan- telor, se asigură sporirea recol- telor, se îmbunătățește calitatea produselor. Astfel, crește conți- nutul de zahăr din rădăcinile sfeclei de zahăr, conținutul de proteine din cereale etc. Tot- odată, plantele ajung mai repede la maturitate și sporește rezis- tența lor la diferite boli. La baza experimentală de lingă Moscova a Institutului de genetică al Academiei de științe din U.R.S.S. studiindu-se in- fluența exercitată de radiu, ura- Cu ocazia săpăturilor arheolo- gice, în localitatea-muzeu Nesse- băr, situată tn R.P. Bulgaria, pe malul Mării Negre, a fost desco- perită o clădire datînd din se- colul al lll-lea I.e.n. Ctâd-rea are două etaje. Zidurile parte- rului s-au păs'rat în stare per- fectă. S-au găsit, de asemenea, o colecțe interesantă de statuete din argilă, monezi de bronz da- tind din secolele II și 111 i.e.n, lămpi de argilă etc. Pe un alt șantier, tot din lo- calitatea Nessebăr, s-au descope- rit vechi fintini construite din blocuri de piatră solide, datînd din secolele XIII și XIV. Se pre- supune ci acestea serveau la conservarea alimentelor sau a obiectelor de valoare. A mai fost descoperit, lingi vechea poartă de intrare a orașului, un disc cu emblema împăratului Constantin cel Mare, datînd din secolul IV. Săpăturile din orașul-muzeu Nessebăr sint urmărite cu mult interes de arheologi. SINDICATUL — PARTICIPANT ACTIV LA ORGANIZAREA ȘCOLII Sarcina reorganizării invățămintului public cere intensificarea muncii iiecărui organ sindical. Comitetele republicilor, regiunilor, raioanelor tre- buie să propună consiliilor sindicale și comitetelor sindicale pe ramură des- fășurarea unor acțiuni comune atit tn ceea ce privește lămurirea sarcinilor reorganizării invățămintului, cit și in ceea ce privește elaborarea măsurilor concrete pentru realizarea cu succes a reorganizării școlii. îndeosebi este necesar să se prevadă o largă dezvoltare a întrecerii socialiste intre raioane, orașe și regiuni, pentru o cit mai bună pregătire a școlilor fn vederea anului școlar 1959—1960. Această întrecere trebuie să ducă la realizarea invățămintului general de 8 ani, la dezvoltarea construc- ției de școli, la o mai largă dezvoltare a patronării școlilor de către între- prinderi, sovhozuri ți colhozuri, la îmbunătățirea deservirii culturale a tine- retului muncitoresc etc. In concordanță cu hotăririle Consiliului Central al Sindicatului, pe 3 lingă comitetele de fabrici țl uzine și pe lingi comitetele locale sindicate § trebuie create comisii pentru munca in rindurlle copiilor. Este necesar ca, împreună cu organizațiile sindicale ale muncitoiilor din construcții și cu organizațiile sindicale din alte ramuri, organizațiile sin- I dicale din invățimint si lămurească muncitorilor care lucrează la construi- ■ rea localurilor de școli că de Îndeplinirea planului de construcții școlare de- z pinde In mare măsură rezolvarea cu succes a sarcinilor puse in lața școlii ș in legătură cu instruirea ți educarea tinerel generații. Nemăsorat de mari șl de pline de răspundere sint sarcinile care stau In prezent in fața întregii armate a lucrătorilor din invățămint, din șrolile superioare și din institutele științifice — a spus in încheierea referatului său I. I. Grivkov. Sindicatele — adevărate ajutoare ale Partidului Comu- nist — vor participa activ la reorganizarea Invățămintului public, vor fi organizatori de frunte ai maselor, luptători pentru școala nouă — școala epocii comuniste. Redacții țl administrație: București. Plata Sclntell nr. 1, Telefon 17.60.10. Tiparul: Combimtul Poligrafic Case Scfnteli „L V. Stalin** București. Piața Scinteil, Abonamentele la „Gazeta invățămintului" se fee la toate oficiile poștale, prin factorii poștali șl difuzor!] volu ntari din întreprinderi și instituții. Abonamente: l an — 12.50 iei; 6 luni 6,25 lei; 3 luni — 3,11 leL