Proletari din toate tarile, uniti-vă! 13 'De.eembzie. 1918 «a împlinesc 40 de ani de la demonstrata muncitorimii bueure;tene care, diaduji tributul de sînge, a înfruntat cu dirzenie, în Piața Teatrului National, gloanțele burghezo-moșierimii. Anul 1918. Rominia burghezo-mojierească închinase steagul în fata im- perialismului german, semnind rușinoasa pace de la Buftea, aservind tara .mo- nopolurilor pu rilor centrale. Distrugerile războiului, neputința guvernanților de a cirmui |ara se oglindeau în paralizarea aproape totală a vieții economice. Din eele 815 fabrici cîte existau în 1915 n-au putut fi repuse în funcțiune de- cit 217. Transporturile se făceau cu foarte mare greutate, parcul de vagoane 5’ locomotive scăzuse la mai puțin de un sfert. Agricultura era de asemenea de- zorganizată. La începutul anului 1919 nu existau în țară dccit 1.600 vagoane de grîu, în timp ce pentru satisfacerea celor mai modeste cerințe ale populației ar fi fost necesare 14,000 vagoane. Se insăniînțase cu aproape 1.000.000 ha mai puțin griu ți cu aproape 2.000.000 ha mai puțin porumb decit în anii dinaintea războiului. Inflația creștea din zi în zi, iar comerțul exterior era cu totul in defavoarea economiei romînești. Prăbușirea coaliției puterilor centrale către sfîrșitul anului 1918 și destră- Urgan a! Ministerului învățămlntului și Culturii și al Comitetului Central ai Sindicatului Muncitorilor din Invățămint și Cultura Anul X, Nr. 496 / Vineri 12 decembrie 1958 4 pagini 25 bani Un dar de mare preț școlarilor bîrlădeni atrladul mal trăiește tn a. mintirea multora așa cum era odinioară : un tlrg pră- fos, cu străzi adormite, cu du. gheni și sărăcie. Birladul de azi, orașul din zi- .lele regimului de democrație poputa-ă, este însă cu totul al- tul. A devenit un adevărat cen- tru muncitoresc, unde se tnalfă una din cele mai mari întreprin. deri din Moldova — fabrica de rulmenți. Se clădesc aici mereu noi blocuri de locuințe, s-a con- struit un teatru de stat și o sală de cinematograf cu ecran lat. Tot mai viu pulsează viața eco- nomică și cullurală a orașului. Lingă toate acestea, complexul școlar ridicat de curind vine să întregească imaginea Blrladului din zilele noastre. Complexul școlar dăruit de oarud și guvern elevilor și pro- fesorilor din Birlad este incă un exemplu al grijii de care se bu- cură astăzi tn (ara noastră in. struirea și educarea tinerei ge- nerații. El este conceput tn așa fel incit să răspundă tuturor ce- rințelor unei temeinice pregătiri a elevilor, care vor găsi aici cele mai moderne utilaje, aparate și materiale didactice. Complexul școlar din Birlad este cea mai mare clădire șco- lară din țară. El se întinde pe o suprafață de 20.000 m.p. și are peste 800 de începeri. Desi- gur, statisticienii ar putea face nenumărate calcule comparative, dar de necalculat este strădania pe care au depus-o constructorii complexului pentru ca s.o ter. mine intr-un timp scurt și In- Tovarașul Atanase Joja, vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, ministru al Invațamlntului Culturii, școlar de la Birlad cuvintarea la inaugurarea complexului rostlndu-și Cuulniarea imrasnîui gitnoSE u Saiutînd pe participantii la festivitate, în al P.M.R. și Con- numele Cojnitetului Central siliului de Miniștri, acad. A. Joja a spus: tea copiilor astfel pentru de această vîrstă, închizindu-se totdeauna izvoarele neștiinței de suflețirea cu care elevii fi au participat profesorii la ultimele faze ale lucrărilor. ' Există aici zeci de săli de cla- să, patru ate'iere de lăcătușărie. două de limplărle. Unul de me- canici fi u-tul de electrotehnici. Deosebit de bine amenajate sint cele 5 laboratoare (două de fi- zică, două de chimie și unul de științe naturale). Despre ele ne.a vorbit cu entuziasm profesa-ul de fizică Gheorghe Gllcă — unul dintre cei mai vechi din Birlad : „La complex s-a ceea ce visam de mult profesori . realizat noi. La- boratoarele pe care le-ați văzii, utilate la fel de bine ra labora- toarele folosite in tavățămlntul superior, ne vOr da posibilitatea să efectuăm tn cele mai condiții lucrări frontale, cuiind aceleași experiențe o cu toată clasa". Vizitind complexul, nu bune ex:. datd știi unde să.ți oprești ochii: la ca- binetele melodice pentru fiecare specialitate, ia biblioteca inzes. trată cu 30.000 de volume, ta tn. căpătoarea și luminoasa sală de gimnastică, ta club, la sediile organizațiilor U.T.M. și de 'piO. nieri... Intr-o. aripă a complexului funcționează un confortabil ternat cu 525 de locuri. in- Alături de clădirea principală se înaltă două blocuri pentru ca. drele didactice, cu peste 40 de apartamente și garsoniere. Nu-i de mirare că, in ziua i- nqugurării complexului, locuitorii Blrladului au trăit o adevărată sărbătoare. Minări de darul fă. cui tineretului din orașul lor, ci au Intimpinat cu căldură pe peții veniți să cinstească locaș de cultură. La solemnitate au oas. noul fost de față tovarășii acad. Atanase Joja, vicepreședinte al Con- siliului de Miniștri, minis. trul Învățămintului șl Culturii, Petre Coslache, tninlsiru pentru orebletnele organelor locale a^e administrației de stat, j Costin Nădejde, membru supleant al C.C. ai P.M.R., șeful secției școli a C.C.\ al P.M.R., Dumitru Gheorghiu, membru supleant al C.C. at P.M.R:, prim secretar al comitetului regional lași al P.M.R., Constantin Nistor, p-c- ședințele sfatului popular regio- nal Iași. Au participat reprezen- tanți al organelor de partid și de stat-, numeroși învățători șl profesori, oameni de artă și cuL tură, constructori ai complexu- lui, muncitori fruntași din Intre- orinderile bi'lddene, elevi. Orașul Birlad trăiește astăzi un eveniment însemnat in istoria sa, primind un dar pre. țios din partea partidului și guvernului: acest măreț edificiu de Invățămint și știință. Aci vor veni, de azi înainte, citeva mii de copii și tineri din clasele V—XI, fii ai oame- nilor muncii din orașul și raionul Birlad, pen- tru a se pregăti sa devină oameni culți și instruiți, așa cum te cere societatea noastră socialistă. Este o nouă dovadă a grijii șl dragostei pe care partidul ți guvernul nostru le manifestă fafă de școală, față de tinăra noastră gene- rație, căreia i se creează condiții tot mai bune pentru a-și însuși cuceririle științei, cul- turii ți tehnicii, pentru a învăța să ie pună în slujba muncii constructive a poporului. Datorită politicii partidului ți guvernului de dezvoltare economică ți culturală a tării, de ridicare a regiunilor-înapoiate, in această par- te a larii, ca șl pe tot cuprinsul ei. in an i regimului de democrație populară s-au ridicat mărc|e construcții ale socialismului, care vor schimba felul de viața al oamenilor ți vor contribui la ridicarea CMit«a ■ niialalui de trai țl de cultură al populației de pa aceste locuri. Astfel, hidrocaatrala ..V I. Lcalb'd-lB Bicaz care va intra ia faactioae ist * anul 1059, laminorul din Roman, 1aVrlc-> de antibiotice din lași, fabrica de rcfme.iți din Bit Iad și alte mari întreprinderi industriale si instituții culturale tac această Mgiui»e & *- recunoscut și deschid perspectivale u*i viitor fericit pentru orașele ți satele Moldovei Regimul burghezo-ntoțieresc a ținut această parte a țării intro stare de cumplit! înapoiere economică ți culturală. Despre situafia de acum 80 do ani din această regiune ne vor- bește, într.unul din numerpasele sale rapoarte, marele nostru poet Mihail Eminescu, pe atunci revizor școlar în Județele lăți ți Vaslui. El prezintă cu amăiăclune ți revoltă imaginea reală și Întristătoare a stărilor sociale și a învătămintului din acele timpuri. „Părinți mizeri și vi|ioși, copii goi și bol- navi, învățători ignorați și rău plătiți, admi- nistratori superficiali — toate acestea Îngre- uiate de creșterea impozitelor, menite a hrăni această stare de lucruri, nu sînt condițiunile normale pentru școli bune, precum lemn de brad putregai, geiău de plumb și meșter prost nu.mi dă o masă bună. Școala va fi bună, cînd... darea va fi mică, subprefecții oameni, ca să știe administrație, finanțe și economie politică, învățătorii pedagogi, pe cînd adică va fi și școala școală, statul stat și omul cm...“ Aceste împrejurări despre care vorbește poe- tul au fost pentru totdeauna înlăturate de re- voluția victorioasă a poporului care, sub con- ducerea partidului, iți construiește o viață nouă în patria sa liberă, în care statul a de- venit stat — stat al oamenilor muncii — omul a devenit cu adevărat om,, liber și stăpin pe soarta sa, iar școala a devenit școala po. porului, școala construirii socialismului. Sprijinită permanent de partid și de guvern, ajutată de întregul nostru popor, prin munca devotată a peste o sută de mii de învățători și de profesori, școala a devenit un puternic factor al revoluției noastre culturale, obținind, de la an la an, succese tot mai mari in opera de pregătire a cadrelor necesare construirii socialismului. Astfel, obligativitatea invăță- mîntului de 4 ani — decretată incă de acum aproape o sută de ani — a devenit o realitate numai în anii regimului de democrație popu. Iară. In acest an școlar au fost cuprinși in clasele I—IV 99,5’/» din numărul copiilor de 7 pină la 12 ani, ceea ce reprezintă totalita. carte. Traduclndu.se In viață sarcinile trasate de Congresul al ll.lea al partidului, se fac pro- grese simțitoare de la an Ia an în acțiunea de generalizare a învățămintului de 7 ani, care reprezintă învățămintul nostru de masă, principalul mijloc de ridicare culturală a po- porului. In acest an școlar au fost cuprinși în clasa a V-a 85°/» din absolvenții clasei a IV.a. Aceasta îndreptățește increderea că in anii ur- mători vom avea, pe intreg cuprinsul țării, tn. vățîmintul general și obligatoriu de 7 ani, care va influența puternic la rindul său felul de muncă și de trai al poporului. Un loc deosebit de însemnat in sistemul nostru dc invățămint îl ocupă școlile profesio- nale, tehnice, școlile agricole și de meserii, unde învață astăzi peste 120.400 elevi (deci mai mulți decit in clasele VIII-XI din școlilie de cultură generală) care vor deveni muncitori destoinici in toate ramurile economiei na- ționalei vor dovedi pricepere și inițiativă in folosirea tehnicii înaintate, in ridicarea conți- Pentru cinstirea memoriei muncitorilor căzuți la 13 de- cembrie 1918 in Piața Teatru- lui Național, sub îndrumarea și cu sprijinul organizației de partid la școala medie ,,lon Creangă" din Capitală a a- vut loc o adunare comemora- tivă. Ședința s-a deschis cu Internaționala, după care tov, prof. Aurelia Cosma le-a vor- bit elevilor despre evenimen- tele petrecute in București cu patru decenii In urmă, cînd peste o sută de muncitori au fost asasinați mișelește pentru că au îndrăznit să-și revendi- ce drepturile. Programul adunării come- morative a cuprins de aseme- nea recitări și cintece revolu- ționare. Evocarea luptelor duse de muncitorii din (ara noastră pentru libertate și dreptate so- cială au emoționat pe auditori, contribuind la educarea copii- lor tn spiritul patriotismului socialist. Asemenea adunări au avut loc și tn alte numeroase școli din Capitală și din în- treaga (ară. PENTRU REZULTATE CtT MAI BUNE In atenția. directorilor de școli și a cadrelor didactice stă acum problema încheierii' trimestrului. La școala medie nr. 33 din Capitală, această preocupare este foarte vie. Conducerea școlii și-a intensificat in a- ceasta perioadă asistentele la lecții, urmărind tn mod deose- bit ascultarea și notarea elevi- lor rămași In urmă la învă- țătură și analiza lucrărilor de control. Ședința consiliului peda- gogic al școlii din cursul aces- tei săptărnîni are la ordinea de zi analiza îndeplinirii pla- nului calendaristic trimestrial de către profesori și discuta- rea măsutilor care trebuie lua- te pentru a se evita supraîn- cărcarea lecțiilor din ultimele două săptărnîni ale trimestru- lui. De asemenea, în cadrul ședinței consiliului pedagogic se va analiza situația notării elevilor, sc va atrage atenția asupra necesității de a nu se lăsa notarea pentru ultimele zile ale trimestrului și se vor reaminti indicațiile privind în- cheierea mediei. bune pentru studiu să vină să înveje la școală, sub suprave- gherea cadrelor didactice. Ca urmare a acestei măsuri, multi elevi și-au îmbunătățit simți- tor situația la învățătură. Toate eforturile conducerii școlii și ale cadrelor didactice sînt îndreptate spre încheierea trimestrului cu rezultate cit mai bune. I. DIACONESCU marea Auatro-Ungariei — ca urmare a luptei de eliberare a popoarelor asu- prite de Habsburgi, luptă ce a crescut sub influenta Marii Revolutii Socia- liste din Octombrie —• nu au îmbunătățit cu nimic soarta Romîniei. Monopo lurile engleze, franceze, olandeze și americane înlocuiesc după război mono- polurile germane, adîncind aservirea economică a țării noastre. Muncitorii cu greu găseau de lucru și, chiar atunci cînd găseau, salariile lor nu acope- reau nici pe departe efortul celor 12—16 ore de muncă. Viața muncitorilor și țăranilor era deosebit de grea. Prețurile mărfurilor creșteau în proporții de nebănuit, în timp ce salariul real scădea în fapt me- reu. Potrivit datelor oficiale, prețul produselor alimentare crescuse dc 821—2081 ori față de 1916, pe cînd salariul unui muncitor crescuse abia de 301 ori Mulți muncitori erau nevoiți să lucreze numai pentru hrană, fiind utilizați sub formula de ,,mobilizat“ în diferite întreprinderi. Țărănimea era de asemenea crunt exploatată, lipsită dc inventar agricol. Efectuarea reformei agrare se amina mereu. In aceste condiții și ca urmare a victoriei Marii Revoluții Socialiste din Octombrie, în țara noastră crește puternic valul luptelor revoluționare. Anul 1918 se caracterizează prin trecerea de la acțiuni spontane de protest la acțiuni organizate și combative. Masele muncitoare cer insistent libertatea de întru- nire, libertatea de organizare, recunoașterea comitetelor de fabrică etc. Mun- citorii înțelegeau că, dacă vor fi organizați, vor putea susține cu mai multă tărie revendicările lor. Conștiința de clasă crește. Proletariatul își dădea sca- ma că dispune de forțe care pot influența dezvoltarea Romîniei. Ca urmare, acțiunile mișcării muncitorești capătă un caracter politic din ce în ce mai pro- nunțat și se exteriorizează prin puternice întruniri de protest, manifestații de stradă și greve; In luna martie 1918 se desfășoară, timp de trei săptămîni, gre- va de la atelierele CFR Nicolina—la§i și greva de la Pirotehnie, care au un pronunțat caracter politic. In luna august a aceluiași an au loc greve însoțite de demonstrații de stradă ale muncitorilor ceferiști din Iași, Birlad, Galați ele. La 1 mai — primul 1 mai după Revoluția din Octombrie — are loc o demon- htrație și o întrunire a muncitorilor din teazi împotriva tratatului de la Buftea. îngrijorate de creșterea avintului revoluționar, clasele dominante din Rominia au căutat să înăbușe acest avînt cu sprijinul oportuniștilor din conducerea partidului socialist, care adoptaseră calea reformelor. împo- triva elementelor oportuniste din sînul social-democrației și a meto- delor lor de luptă s-«u ridirat însă grupurile comuniste care apăruseră în rîndurile mișcării muncitorești Tocmai acestea au lansat lozinca transformării acțiunilor greviste cu caracter economic în «efiuni politi- ce. la înfăptuirea cărora să fie mo- bilizate mase cît mai mari de mun- citori. Pro!. CONSTANTIN NUȚU București, în cadrul căreia se protes- PATRU DECENII 3n lata vitrinei la care uce- nicii șl elevii grupului ,co- lar ,, Dumitru Marineacu" au adunat cu dragoste nenumărate do- cumente și mărturii ale trecutului revoluționar de luptă al tipografi- lor, bătrinul stărui înde- (Continuare în pag. 4) nuă tun creie a indrumindu Înlăturarea tr»di(iî!e ei eroice de tiptă ;i de tncncă. In trecut datorită laiekr .cutare nun i ma- daset O grijă conducerea Mare. Ele *e barară, da asetoMea, de toată gnp orgamelor de șl de »'■!. deoarece i producției ți productivității muncii, giul acestor țcoli a crescut înalt, aflnen. naalrior scumpe si dl> Plati Teatrului National. Compoziția socială a eterflar dan aceste școli tii de manerton >1 țărani Msacilari. Io fcisi mult Din dragoste pentru copii fi de edacare a plin] sarcinile de s d blocurilor neșie .nd Li democrat-popwlar. îcLatanad toate aceste ba- riere. a creat largi yaiBtri pentru p^in— (inuta com- clasa acesta școala medie eip structura de clasă a țării eie.i, luld- captă ■And astfel pregătirea mei nea iateăeclBalittri. ieși- tă din mijtoral poporalei ^acitor devotată cauzei ți iaptei sale. Pentru ca școlile noastre să-țl poată înde. trebuie că tini proape finisate. Noii locatari le bune ale copiilor,, lor îngrijită, corectă, portarea disciplinată, di să pricească peste ferestrele^, „in cxrs de ,creT ale iocxinlelor mu- lamaHtorâ di 7 ani cu limba j i rie predare tătară. '■ Pe tovitășal director l-ani tineretului, mare ateafle se acordă coedipilor materiale de fancț:oB*re a lor, înzestrării tor cu laboratoare, maIertai 64actk. ateliere. O atenție deosebită se acordă elaborării ți edi- tării manualelor școlare Numai in acest an școlile au primit aproape 5#0 titluri de mânu, ale. intr-un tiraj de aproape 13 milioane exem- plare. Conținutul manualelor a fost continuu îmbunătățit, a devenit mai accesdifl ți mai legat de viață, de practică, de problemele ac. tuale ale construirii sociatismuiui. Anul acesta s-au adus completări maruak+cr țcolare, in special pentru a întări latura educativă a con- ținutului lor. Urmind indicațiile date prin documentele de partid ți de stat, școala a început să realizeze o legătură mai strinsă cu practica, tiața cere tot mai insistent ca tineretului din școlile noastre să i se formeze, pe hngâ un larg ori. zont de cultură generală, șt temeinice deprin- deri practice de muccl. ața incit să fie mai bine pregătit pentru a se mezdri in munca productivă. An de an a crescut numărul șco- lilor profesionale ți lehtuce. Astăzi, 751 ase. menea țcoli sint raspindite pe întreg cuprin- sul țării. Documentele Consfătuirii lucrătorilor ți teh- nicienilor din sectorul socialist al agriculturii convocată de C C. al P H». care a avui toc lung, cuprins de amintiri. Rcspectîndu-i reculegerea, tine- rii din jur tăceau și ei.Doar tn- tr-un tirziu unul sparse tăcerea : — Povestiți-ne, vă rugăm. — Do, să vâ povestesc... ...Era mijlocul lui decembrie *1 anului 1918. In tară era foamete mizerie. Îmbuibați! benchetuiau 51 la Capșa si se înghesuiau la barate- le și balurile costumate ale îmbo- gătitilor de pe urma războiului. Noi, Lpografil, ca și întreaga cla- Nici tea muncitoare, trudeam din greu, i măcar ateliferele da la Sfe- și Mineiva, cela tipografii din vremea sa deosebeau prea mult mai mati aceea, nu da nlș- deosebită acs:J< școlii, in aceasta munci: dirigințti :-i să L.-marca oprainc i un voi Constanta, a pus sarcini dr»sebrt de la (Co^t BIBIIIII Vilii HIV» Clădirea complexului școlar de Ia Birlad, sie cărei reionzază / edeiesc ale ceru- ri de fiecere antă pteoane- iz cad dezamăgi: : de ce nu In calșu: ft’iz:: — o școa- H- In fața ei, glodurile des- săMuța ce așteaptă re- f-ea cu ia'ta se risipesc. iOCu! tor, alte ginduri se as .nâ și, o dară cu ele. toate i"-p,e fuda-ești. Iar treptele ; . ohî sini urcate mai tn grabă. Cooui se îndreaptă spre clase, .-den trebuie să sune. CUeta clipe am rămas tn fafa scărilor examinlnd cu in- discreție (!) ținuta exterioară a localului: ziduri curate, spoite — se pare — la vreme, scări măturate cu grijă. La geamuri, florile s-au îngrămă- tncuroșs — conchid eu — de o asemenea plăcută vecir.ă- taie. Am intrat. Grija pentru or- dine. curățenie și frumos m-a impresionat șt de astă dală. In hol nu mai e nimeni: prejesori și școlari au intrat la lecții. Dar nu te simți prea singur. Cite- va cuvinte de bun venit, scri- se cu îngrijire la loc vizibil, iți fac pe dată introducerea in atmosfera prietenească și cal- dă statornicită in școila e- găsit in canc.larie la masa lut de lucru. E tinăr. Poate chiar mai tinăr decit vă închipuiți, cuci e incă utemist. Și, cu toa- te acestea, Behighi Bectaș conduce școala de aproape cinci ani și o conduce cu pri- cepere și devotament. Aș pu- tea spune cu multă pricepere și cu mult devotament, căci Medalia Muncii, cu care a fost distins acum un an, de bună seamă pe această bază i-a fost acordată. In vorbele sale am citit do- rința de a face ca școala pe care o conduce să crească ti- neri harnici și bine pregătiți, doritori să-și inchine toată ca- pacitatea de muncă patriei și poporului. Am citit aceasta na. numai in vorbe, dar și in fap- te. Sub îndrumarea directoru- lui, învățătorii și profesorii școlii muncesc cu tragere de inimă. Ei vor să învețe și să educe cit mai bine pe copiii care le-au fost încredințați. lat-o pe AU Zișan — distinsă nu de mult cu titlul de „învă- țul oare fruntașa". Și dinsa uîemistă, o utemistă modestă și conștiincioasă. Am văzut-o la lecția de romină căutind să insufle copiilor admirația față de bogățiile țârii noastre, față de frumusețea limbii romine. Deși numai in clasa a IV-a, copiii ei se exprimă corect in această limbă, căutind cuvin- tele cele mai frumoase și va- riate, căci învățătoarea le-a format o.asemenea preocupare. — Tovarășa Zișan are re- zultate foarte frumoase la clasă — ne spunea la începu- tul lecției directorul- Am putut să mă conving de aceasta chiar înainte de a fi deschis catalogul. Răspunsuri- pe care — după cit se vede — copiii țin cu orice preț să fie cea mai frumoasă din școală, și, in sfirșit, numărul mare de cravate roșii ce sini purtate de elevii tinerei in- vățătocre sint mărturia unei munci de calitate. — Asemenea lui AU Zișan mai avem pedagogi in școa- lă. Cei mat mulți sint ute- miști, și aceasta, desigur, ne bucură. Printre ei se numără AH Nurvet, și dinsa învăță- toare — predă la clasa l-a — și tot bine pregătită, care are multă inițiativă și dragoste pentru copii. AU Nurvet este apreciată de tovarășii inspec- tori veniți in școală. VAL MURA (Continuare In pag- 2) te temnițe. Eram pe-atuncea_ lucra- tor tinăr. Țin minte că nouă, tine- rilor, ni se dădea munca cea ane- voioasă — desfăcutul formelor. Vai de cel care încurca casetele și pu- nea vreo literă ecolo unde nu-i era locul 1 Era bătut pîna-1 podi- . dea singele... Nemaiputînd îndura lipsurile, tipografii s-au ridicat la luptă pentru drepturile lor. Grupu- rile comuniste din nodurile mișcă- rii muncitorești ne Învățaseră să vedem dincolo de nevoile noastre, să înțelegem durerile întregii clase muncitoare din țara noastra, să ne unim cu lupta proletariatului lumii pentru sfârîmarea cătușelor asu- pririi capitaliste. înțelegeam tot mai limnede că Marea Revoluție Socialista din Octombrie schimba mersul istoriei. Tipografii au Ieșit în strada șl, alături de ai. muncitori din alte fabrici. Na ceream dreptul la o viață mei bună. Răsunau puternic si lozincile : „Jos mîinile de pe Rusia", ..Race cu Sovietele". Valu- rile de muncitori tălăzuiau către Sf. Ionica. Cu tot caracterul pașnic al demonstrației, generalul Mârgi- neanu dădu ordin să se tragă în muncitori. Și caldarimu! se umplu de ilagele muncitorilor. Tirlt din mijlocul nostru către dubele sigu- ranței. Frimu mai avu tăria să ne încurajeze : „Nu pierdeți nădejdea, tovarăși 1 Vor veni și la noi zile de lumină, ca și în Rusia I" A fost ultima oara cînd l-am mai văzut pe Frimu, căci, chinuit de călăii burgheziei și el a murit fn Închisoare timlni mai tîniu. ...Ucenicul Nicolaie moșierimii. Surdueinu privește in dimineața aceasta mai ateat ca de obicei sala largă, lu- minoasă, strălucind de curățenie a atelierului de zețărie din uriașul Combinat poligrafic ,,Casa Scinteii*. tn minte li revine descrierea ate- lierelor din tipografiile tn care lucrase pe vremuri bătrinul tipograf: ,.hrube întunecoase, cu aer puțin, înecat in pulberea de plumb...* ,.Calandru, pregătiți pentru pa- gina a Il-a a Scinteii 1* li este -draga lui Nicolaie Surdu- canu animația specifica muncii tipografilor. Se tipăresc in fiecare zi la combinat, mili- oane de exemplare de ziare și re- viste, zeci de mii de volume da literatură ideologică, beletristică, științifică și tehnică. Toate aces- tea sint scrise pentru oamenii muncii : In toate ziarele șl revis- tele 1și spun cuvlntul țamenii muncii. Nicolaie Surducanu șl ceilalți colegi ai lui, ucenici și elevi ai grupului școlar poligrafic Dumitru Matinescu*, Înveți meseria șl lu- crează așa cum mei măcar nu au visat tipografii uciși pentru că au cerut pace și libertate la 13 de- cembrie 1918 In piața Teatrului Național. Amintirea celor care s-au jertfit pentru viața noastră lumi- noasă de astăzi, amintirea eroilor căzuți în acel decembrie singeros din 1918 este păstrată cu dragoste și respect de toți tinerii care se pregătesc să devină tipografi. Ve- chea tradiție de luptă a muncito- rilor tipografi esU pentru ei un puternic imbold In activitatea lor de culegători treagâ lumina •I slovelor cari vor puternic In țara In- culturii. AL CIUCA In acest număr • Lucrările practice de încheiere a trimestrului. 9 Pe marginea unor lecții de CM noștințe agricole. 9 Ct tpui caietele, PREDAREA să |inâ seama de nivelul elevilor expunerea diferențiată a lecțiilor în funcție de cerințele pregătirii profesionale a viitorilor muncitori si tehnicieni și de nivelul pregătirii lor an- terioare este una din pro- blemele de bază ale meto- dicii predării, un atribut esențial al măiestriei didac- tice a cadrelor din învățâ- mîntul profesional și tehnic. Dacă mulți profesori țin seama de acest fapt, sînt și alții care, lucrînd în școli profesionale cît și în școli tehnice și tehnice de maiș- tri, șe orientează în măsură insuficientă către formele de predare cele maț potri- vite fiecărui tip de scoală. Recent cadrele didactice din școlile agricole și de mecanizare a agriculturii din regiunile Galați, .Cons- tanța. Craiova, Ploești și București au participat la un schimb de experiență. Lecțiile predate cu această ocazie la disciplina de spe- cialitate „Tractoare și ma- șini agricole" de către prof. ing. Jana Stănescu și prof. ing- Tudor Țonea au consti. tuit o bună bază de discuție cu privire la posibilitățile de predare la nivpl diferit în funcție de tipul școlii. Lecția tovarășei ing. Ja- na Stănescu s-a desfășurat în fata anului III ucenici- mecanizatori, avînd ca temă „Considerațiuni generale a- supra batozelor". Pe par- cursul întregii lecții profe- soara s-a orientat după faptul că ucenicii nu au mai pziaaît acțiuni științifice despre batoze, dar au avut ocazia și le cunoască în cadrul practicii, Tov. Stă. na^cu s-a oprit în mod special asupra batozelor complexe și a modului lor de funcționau», asu- pra cerințelor agrotehnic ce pentru executarea op- timă a lucrărilor cu ba- toza. Un loc deosebit în pre- eentarea lecției l-au ocupat planșele didactice reprezen- tind diferite tipuri de bato- ze și modul lor de func- ționare. In același timp, profesoara a desenat pe tablă diferitele părți com- ponente ale batozelor. Utilizlnd consecvent me- toda conversației, tov. Stă- nescu i-a condus pe uce- nici astfel incit să des- prindă ei înșiși, pe baza cunoștințelor acumulate în cadrul practicii în produc- ție, elementele esențiale cu privire la batoze și func- ționarea lor. Totodată ea a subliniat perspectivele de folosire a acestui tip de ma. șini agricole, avantajele lu- crărilor executate cu bato- zele și posibilitățile de a înlocui batozele cu mașini mai perfecționate, cum sînt, de pildă, combinele. Participanții la schimbul de experiență au subliniat — in cadrul discuțiilor care au Urmat lecției — posibi- litățile de adîncire a meto- delor de predare folosite, prin antrenarea mai largă e clasei. Astfel în ceea ce privește folosirea metodei conwsației, s-a arătat că în cadrul fixării cunoștințe- lor, ar fi fost necesar să se desprindă, pe baza întrebă- rilor puse clasei, caracte. risticile principalelor tipuri de batoze folosite în agri- cultura țării noastre, intă- rindu-se astfel legătura cu practica a lecției de tehno- logie. Totodată s-a subliniat că predarea intuitivă, baza- tă pe folosirea cu pre- cădere a planșelor cu ve- deri de ansamblu și detalii ale mașinilor de recoltat este o formă potrivită de predare in raport cu ni- velul general al cMoștinte- lor ucenicilor. S-a arătat însă că bogatul material di- dactic utilizat putea fi valorificat mai compțH dacă, in loc să fie ex- pus de 1* început in to- talitatea lui ar fi fost pre- zentat succesiv in desfășu- rarea lecției, in așa fel in- cit fiecare plantă a* ocu- pe. in momentul daaon- strării. cea aa> favorabilă poziție, care să perniță urmărirea ei da • către fie- care ucenic. De aseoienea, în cadrul discutării proce- deelor de executare a schi- ței pe tablă s-a arătat că schița desenată era prea complicată ji s-a iiivîiaial necesitatea ca la lecțiile desfășurate in cadrul școlii •profesionale M se exsrJte schițe din care să se des- prindă cit mai clar princi- palele mecanisme. Astfel ucenicii le vor putea repro- duce in bune condiții pa caietele lor de notițe si le vor memora mai ușor In cadrul studiului individual. Trebuie folosite daci, mai ales, schițe desenate pre- cis, de preferință cu cretă colorată, pentru prezenta- rea mai sugestivă si evi- dențierea diferitelor părți componente ale mașinilor. La un nivel diferit și fo- losind metode diferite in cadrul expunerii și-a desfă- șurat lecția cu tema „Re- pararea sistemului de a- prindere al tractorului" prof. ing. Tudor Țonea. Ți- nind seama de faptul că e- levii-maiștri sînt, în majori- tate, practicieni cu bogată expzriență în producție și cu cunoștințe multiple asu- pra temelor predate, profe- sorul a orientat lecția in special către exemplificași și aplicarea practică a lu- crărilor expuse urmărind sistematizarea științifică a cunoștințelor si deprinderi- lor dobindite de ei anterior. Pe baza experienței lor per- sonale, elevii au arătat im- portanța reglării maqoe- toului, condensatorului și bobinelor. Pornind de la a- ceasta, profesorul a expli- cat modul de utilizare a noilor aparate de verificare a magnetoului, condensato- rului și bobinelor. De ase- menea, profesorul a folosit experiența practică din producție a elevilor-maiștri pentru a demonstra impor- tanța rodajului motorului și determinării puterii lui pentru folosirea cu maxi- mum de randament a trac- toarelor. Lucrările de reglare a magnetoului, condensato- rului și bobinei și determi- narea practică a putarU Mo- torului cu ajutorul apara- telor de verificare au fost executate de citeva grupe de 4—5 elevi-maiștri, formate in așa fef incit fiecare grupă să cuprindă cel pu- țin un elev care să sui li executat anteriot*- lucrarea propusă. Aceasta a dat po- sibilitatea ca »i ceilalți e- levi să-și poată însuși mai bine deprinderile de efec- tuare a lucrărilor cuprinse in tema „Repararea siste- mului de aprindere al frac- torului". După executarea fiecărei lucrări. grupele treceau pri3 rotație la altă lucrare, In așa fel Incit la încheierea aplicației prac- tice flecare qruuă p*r- cutseăe luate lucrările- fa t«clrfur»a lecție; pro- fesoru! a cerut grupelor să akăiuiaec* referate as1 pra cite aceia dm lucrănie efectuate. Folosirea intensă a cu nostir;telor eievilor-«naiștri: greutatea specifică deose- bită acordată apixapLar practice. intocmăree de n- ferate s-au relevat a fi — așa cum au arătat partici- pantii Ia schimbul de ex- periență — metode eficace de predore ia școlile teh- nice de maiștri. Ți&îad iasă seama de nivelul elevilor, profesorii participanti la lecție au sublmiat că in- structajul preliminar In ca- dru] lucrărilor la fiecare grupă, efectuat de Iov. prof. Tudor Țonea ap era necesar. Ei au arătat că. folosind cunoștințele n de prinderile dobindite ante- rior de muncitorii care ur- mează școlile tehnice 4» maiștri, profesorul poate reaminti in cadrul unui in- structaj colectiv preliminar doar caracteristicile opera fiilor care uroneaxl să fie executate. Orieuu;» arceniua^ dl a ultimul timp a cadraios A- din &aiet.onai si teoam agr.- coî către «Săeieauerea Me- todică a lecțiilor și desfă- șurarea ]or in funcție de specificul fiecărui tip de școală este o chezășie a creșterii calitative a pregă- tirii viitoarelor cadre de muncitori și tehnicieni pen- tru agricultura socialistă. MusIrvI-tMiimctor VW TuSor de U «coala profesională ..Boleslaw Bierut" explică unui ucenic din anul I spar.i . a capi.aaa le cadrul lucrării complexa de executare a unui ferăstrău mecanic. rD(L^ ă oieIe (Le eilu Ing. ED. CUPFER St Calea Gn viței, dincolo de Podul Grant, se ridica clădirea școlii profesionale de scenici „Grivițe Roșie' Suie de tineri, ve- 14, dm toate .ntunle țării, deslușesc aici tainele motoarelor, modeiează piese pentru mașini, se .ă:esc li ~encă sui ochii plini de dragoste ai maiștrilor și profesorilor chemafi să se ocupe de insendreg și pănored fer 1 CTnă ion Intrat lr( șcOm, ^.Opoțetut sanase preling tnctmerea n'-Wi ore de cers. Geanuri, grutucri ^cesucii se adânca fn hol. i — Cit de curajoasă era Ecaterina Teodoroiu. Țineț. mi nu scene cind... — surprind un crimpei de frază. Interesat, mă apropii sa ascult. Sint „. ent. ii numratart din anul HI. care poartă o d-stuție aprinsă In legătură cu spectacolul „Eca- tercna Peodoroiu'. vizionai de ei in colectiv. Asemenea vizionări colective de spectacole re- prezintă una din formele cele mai atractive de organizare a timpului liber al ucenicilor de la mai școală. Conducerea școlii a asigurat, prin .antracte încheiate cu unele teatre, bilete cu pre- tsr. redi'ie ia spectacolele prezentate simbdtă in rxtine-c Pe baza programului acestor spectacole or goe^zațla l T.M a școlii desemnează săptămi- zel -cuc care ca participa la vizionare. Clasele ,&e participă la spectacole sint insolite de gro- te izrc-din gi-.: Din gr du organizează apex, in orc edzcativd care urmează vizionării, d’s- citu in -rid spectacolului și al problemelor pr::- .ipale pe sare acesta ie ridică. Insuflefilul schimb te fir tei pe care i-am surprins in grupul uce-u- -csar-momtmar; din amu HI era tocmai o conți- emart t dtsc-liei mirtaie la ort eduzetivă in rund pxaam ^Ecatorusa Taodoroia'. ioc ande paiteaed deosebi de nas ic- licitate de ucenici. Doream si discut cs pe intieiete; despre acticitclcs bibitotecu și. de ac^, om așteptat rs.es. iatii si 'rrofee cetir-.^ ucenicilor. Aceasta mt-a dsd pni^iicl sd ncsdrs cu alenfie preferințele literare alt tc-zeriior , - tori. lată-l, de pildă, pe ucenicul i iad Mcnn. sLn anul III mecanici de locomotive. Venise ti ina- prezentări de noutăți literare, recenzii și discuții pe marginea unor cărți. Tot aici se organizează vizionări și audiții in colectiv a unor spectacole televizate și emisiuni radiodifuzate pentru tineret. Munca din cadrul bibliotecii este coordonată de către un colectiv format din profesori și ucenici. Profesorii și diriginții iau parte activă la spri- jinirea activității bibliotecii, indrumlnd și urmă- rind lectura ucenicilor.. Cu ajutorul lor se orga- nizează recenziile și discuțiile pe marginea căr- ților. Adeseori ei fac propuneri colectivului de conducere al bibliotecii privind procurarea de noi cărți literare sau tehnice. „Pe această linie — spune tovarășa Pinii tie.scu — profesorii de' specialitate ne-au atras atenția, de pildă, asupra necesității de a înzestra biblioteca cu mai multe lucrări tehnice de spe- cialitate, accesibile ucenicilor. In felul acesta, fo- losind sprijinul tuturor profesorilor diriginți, căutăm să îmbunătățim și să lărgim mereu ac- tivitatea in cadrul bibliotecii noastre". Am părăsit biblioteca șl am trecut, însoțit de uceniciul de serviciu, prin diferite săli ale școlii. Aproape in fiecare dintre ele se desfășura o activitate interesantă, la care participau, pe Ungă ucenici, și cadre didactice. De pildă, in citeva încăperi, membrii cercurilor de fizică șl desen executau, sub conducerea profesorilor, lu- crări practice. La capătul opus al clădirii, fan- fara repeta un nou program de melodii. In altă iald, colectivul de teatru pregătea sceneta care urmeiză si fie prezentată In cadrul spectacolu- 'eșt.c închinat zilei de 30 decembrie. De ală- tivi se ^azra gksui instructor^.-ui de dansuri: .-ui. soi.- trei, por *, ta stinge f Melodia spfința- rJ ■ m-a Uanarit să tinerii aama- ftx-; realii Rseet sCa îs Breaza", Am pmfSxit frnala p")țesiona!i „Gricița Ro- ru învingerea a formele activității extra- . o ve pentra fotosirea rodnică a timpului liber 4 -crsa- .iâe nor căpătă aci. tn scurt timp, o și =we> mere sre. Garanție !n această pri- vtuțu siies sfr~d,vtii'e unite. încununate de suc- nic cfdrșkaf di^îrtice și organizației U.T.M. I. MOSCU I Din dragoste pentru copii (Urmare din pag. 1) îndrumarea pionierilor U. I 1 l I Am făcut cunoștință și cu oamenii — ca să spun așa, obișnuiti — care lu- crează în școală, cu oame- nii despre care nu se vor- bește atit de mult la regiune și despre care poate nici ziarele nu au scris vreodată. Cu oameni care, cu toate acestea, își au partea lor de con- tribuție la buna educare a elevilor, la statornicirea atmosferei sănătoase de muncă creatoare ce se simte incă de cum in- tri in școală. Așa este și tinăra învățătoare Umei- ran Beșir, care are în in. vățămînt o vechime a- proape egală cu vechi- mea în școală a copiilor de a căror instruire și e- ducare se ocupă. Orga- nizat ia de tineret i-a în- credințat sarcina de in- structoare superioară de pionieri. Este o sarcină ve care ea a pritnit-o cu drag și pe care o înde- plinește cu pricepere. In activității Beșir are destul de multă experien- ță, căci munca de in- structoare de pionieri o duce incă de cind era elevă. Despre realizările pionierilor din școala tă- tară iți vorbește cu căl- dură. Și ele nu sini pu- ține : fier vechi strins prin munca voluntară, ac- țiuni de înfrumusețare a claselor, o echipă de dansuri bine pregătită... — Vă amintiți? Colec- tivul nostru de dansatori a primit mențiune la concursul interșcolar ar- tistic ce a avut loc în faza pe țară, la Bucu- rești, xu citeva luni în urmă.' Succesul micilor artiști — ne spune tn. văfătoarea utemistă — a cimentat și mai mult prietenia dintre copiii pe Poate câ tinăra și deci neexperimentata învăță- toare Umeiran Beșir nu are încă rezultatele la clasă pe care le obțin Aii Zișan sau Aii Nur- vet. Dar are dorința de a se face folositoare co- piilor și lucrează, nu este tantă. Pe cît școlii în care Și acest lucru lipsit de impor- se vede, la școa- la elementară cu limba de predare tătară Medgidia este vorba un colectiv harnic, dus de un director pe atit de harnic și ceput. Un colectiv tn din de con- tat pri- vare care îi educăm, a mai multă trăinicie forță colectivului de lari și profesori din tatea nopstră. dat Și șco- uni- fiecare vrea să dedice școlii cit mai multe reali- zări obfinute după pri- ceperea și capacitatea sa. Se înțelege atunci pen. tru ce școala este con- siderată ca una din cele mai bune dintre unitățile de tnvătămint In limbile minorităților naționale din regiunea Constanța. poieze cartea „Răzvan și Vidra' de B P. Huș- deu, pe care o terminase, lulnd în schisnA rosia- nul ,,Neamul Jurbinilof de V. Nocetoc. Lcem- cui Dumitru Pătru din anul II citise .Spre Po^ de Fr. Nansen, iar acum pleca cu romanul .Se- tea" de Titus Popovici. Ucenicul mecanic Nearșn Gheorghe din anul II citise „Despot Vouă' de V. Alecsandri, iar acum luase povestirea eTaras- Bulba' de Gogol. In timp ce tovarășa Pintiliescu împărțea cărțile cerule, am intrat In vorbă cu un tlnăr care staiea liniștit la o masă. Era Alexandru Dumitr.u din anul II. Citea versuri de Mihai Beniuc. Stind de vorbă cu el, mi-am dat seama că are o adevărată pasiune pentru versuri. A citit și recitit de ne- numărate ori versurile lui Eminescu, Coșbtu., Vlahuță, Arghezi, ale lui Beniuc, Jebeleanu, Maria Banuș, Cicerone Theodorescu, Breslașu, ca și cele ale lui Pușkin, Nekrasov, Maiakovski și Tieur. dovski. Multe din versurile acestora ie știe pe de rost și le-a recitat adeseori la' șe^gtorile cui- tural-artistice organizate în cadrul școlii. De altfel, poezia ește o ‘jiasiune comună a mul- tora dintre ucenicii „Grivițet Roșii". Ea s-a dez- voltat datorită activității rodnice a cercului lite- rar, condus de profesoara de limba romină a școlii. Unii ucenici — și Alexandru Duititriu te numără printre aceștia — au început și ei să deprindă meșteșugul versului. Dar, cum sînt la primele poezii, le mai (in în taină. .. Tinărul acesta zvelt, cu figura deschisă, este și președintele colectivului sportiv al școlii, care poartă numele de „Tinărul feroviar". Colectivul are secții de fotbal, de gimnastică și atletism, de volei și de șah, în care mai toți ucenicii își petrec o buni parte din timpul lor liber. Secțiile sint conduse de ucenici fruntași la învățătură și In ramura sportivă respectivă. Pe cind îmi încheiam convorbirea cu Alexandru Dumitriu, tovarășa Pintiliescu terminase de îm- părțit cărțile ultimilor solicitatori și se arăta gaia să-mi vorbească despre activitatea bibliote- cii. Mi-a povestit că aici au loc, cu regularitate. Cuvîntarea tovarășului ATANASE JOJA (Urmare din pag. 1) portante și in fața școlii, mai ales a școlii din mediul sătesc, ai cărei absolvenți vor consti- tui marea masă a muncitorilor din agricul- tura noastră socialistă. S.au introdus în cla- sele V—VII cunoștințele agricole și lucrările practice agricole, care vor pregăti pe elevi pentru a putea munci pe ogoarele patriei, unde pătrunde știința și tehnica înaintată. In același scop, în anul acesta a fost mult lărgită re- țeaua școlilor agricole de pe lingă sfaturile populare, al căror număr a crescut de fa 8 la 95, in afarș celor 175 școli profesionale agri- cole din sistemul Ministerului Agriculturii. Expunerea făcută de tov. Gh. Ghcurghiu.Dej la ședința plenară a C.C al P.M R din 26— 28 noiembrie 1958 in legătură cu sarcinile pla- nului de slat in vederea dezvoltării economiei naționale pe calea socialismului pune sarcini de șj mai mare răspundere în fața școlii, care pregătește cadre de muncitori, de tehnicieni pentru industrie agricultură, construcții, trans- porturi, comerț, pentru toate ramurile econo- miei noastre naționale. Măsurile pe care le va lua ministerul în acest sens trebuie să fie in. tens susținute de inițiativa și de munca crea- toare a tuturor slujitorilor școlii, să fie spriji. nite cu toată căldura de organele locale, de întreprinderile industriale și agricole,, deoarece pregătirea și educarea tineretului nostru este o cauză a întregului popor. Rolul cel mai important in această acțiune nobilă și de răspundere revine însă invățăto. rilor ți profesorilor. De pregătirea cadrelor didactice, de nivelul lor ideologico-polltic, de devotamentul lor pentru cauza școlii ți a po. porului muncitor depinde viitorul tinerei noa- stre generații. Ținînd seama de marea lor mi- siune in stalul nostru de democrație populară, cadrele didactice s-au bucurat permanent de grija partidului ți guvernului, de stima între- gului popor. Sint cunoscute măsurile luate de partidul ți de statul nostru pentru a îmbună- tăți condițiile lor de muncă ți de trai. In pre- zent se caută ți alte forme care să stimuleze ți mai mult cadrele didactice In vederea ridi- cării pregătirii lor profesionale, politice și măiestriei lor pedagogice. O mare contribuție la ridicarea nivelului politic, ideologic și profesional al învățători- lor și profesorilor au adus-o cursurile de per- fecționare Ideologică și profesională, in care au fost cuprinse in ultimii patru ani peste 60.000 de cadre didactice. Măsurile luate anul acesta în vederea organizării invățămintului politic pentru toate cadrele didactice consti. tuie un puternic sprijin care se dă tuturor edu- catorilor noștri ca să poată pune tot mai mult școala ți educația tinerelor generații in slujba cauzei construirii socialismului. La Congresul învățătorilor din R.P.R., tova- rățul Gh. Gheorghiu.Dej a arătat; „Noi, comuniștii, luptăm pentru a făuri fe- ricirea pe pămint. tn activitatea noastră ne întemeiem pe cunoașterea legilor naturii și societății și ne călăuzim de ele în interesul fericirii și bunei stări a oamenilor muncii. Drumul pe care sînt chemati să meargă în- vățătorii — și, In general, intelectualii devo- tati poporului — este drumul participării ac- tive la făurirea acestei vieți fericite pe care ne-o aduce construirea socialismului în pa- tria noastră". Acesta este drumul nostru și pe acest drum mergem înainte. Trebuie să mobilizăm toate forțele vii ale poporului nostru pentru a făuri societatea socialistă în țara noastră. Urez elevilor care vor studia in acest măreț local de învățămînt succes deplin în însușirea cunoștințelor care vor faee din ei oameni utili construirii socialismului. Cer cadrelor didactice să depună toate efor- turile, să-și sporească măiestria pedagogică pentru a educa pe școlari in spiritul dragostei nețărmurite față de patria socialistă, in spiritul învățăturii atotbiruitoare a marxjsm-leninis. mulul. " la legătura cu studierea științelor wdd'politice in învățămintui profesional In vederea îmbunătățirii predării cunoștințelor social-politice în invă. țămintul profesional, se fac următoa- rele precizări: — Incepind cu trimestrul II din a- cest an școlar, in penultimul an de ucenicie — anul I de la meseriile pe 2 ia de învățămînt regională asigurînd în- drumarea si controlul ambelor centre. In prima zi a consfătuirilor se va prezenta o informare asupra felului cum au fost traduse în viață rezolu- țiile consfătuirilor din aprilie 1958. De asemenea, se va prezenta un re- ferat cu tema „Jocul didactic — mij- loc de educare și instruire a copiilor de virstă preșcolară" șl se vor purta discuții pe marginea 1-ui. In cea de a doua zi se vor prezenta patru planuri de activități (pentru fiecare grupă — inclusiv pentru gru- pa combinată — cîte un plan). • Acolo unde grădinițele de copii își desfășoară activitatea pe grupe de virstă, lucrările se vor ține pe secții. Concluziile vor fi trase în ședința plenară, de către șeful secției de în- vățămînt și cultură, care va conduce întreaga consfătuire. Filme pentru copii ți tineret Direcția educației tineretu- lui școlar din Ministerul In- vățămîntirlui și Culturii reco- mandă spre a fi vizionate In colectiv de către elevi, in luna decembrie, următoarele filme : Nepoții gornistului, Răsare soarele, Omul cu arma, Pita, Circul Slavia, Măgărușul Mag- danei, Balada Siberiei, Un nou număr de atracție. Ciulinii Bărăganului, Călătorie peste trei mări, Inimă de oțel. O lecție a istoriei, Fiii munților, Vocația, Poetul, O vară ne- obișnuită. Pentru elevii claselor VIII— Xt Se mai rMbmandă a fi vi-' zionate filmele : O scrisoare pierdută, S-au cunoscut cu toții, Fata căpitanului, Jan Husz, Roma, oraș deschis. De asemenea, se recomandă a fi vizionate filmele pentru copii din cadrul „Festivalului filmului pentru sate" ți cele prezentate in cinstea zilei de 30 decembrie 1958. 0 PROBLEMA nCTUflLR Lucrările practice de încheiere a trimestrului ■abtectele lucrărilor practice de încheiere a trimes- trului au fost stabilite la școala noastră intr-O ședință a consiliului pedagogic. In fixarea lor s a urinârit ca ele să corespundă nivelului de pregă- uie al ucenicilor, să se bazeze, pe cit posibil, pe te- mele principale studiate In decursul primului trimestru, m constituie lucrări utile producției, superioare celor executate anterior, și să stimuleze interesul ucenicilor. Lucrările alese pentru ucenicii anului I fac parte din grupul celor cuprinse in tabloul alcătuit incă de la în- ceputul anului școlar de conducerea școlii, in colabo- rare cu specialiștii întreprinderii „Boleslaw Bierut". Principij! de bază a fost ca aceste lucrări să fie axate pe profilul întreprinderii tutelare. întreprinderii „Boleslaw Bierut" îi este specifică pro- ducția de laminate. Deoarece ucenicii-lăcătuși din anul I nu pot executa astfel de lucrări, conducerea întreprinderii a comandat școlii unele scule și unelte care ii erau necesare — ciocane, șurubelnițe, compase. manivele pentru rotirea tarodului. clești ascuțiți, foar- feci pentru tablă etc. Dintre aceste lucrări, ucenicii lăcătuș; ai anului I au executat pină acum ciocane de 0.300 kg. compase, suporturi de metal pentru șerve- tele, corpuri manivelă pentru rotirea faroduhii și echere. Astfel ei au putut trece de la perioada de inițiere la cea de specializare. finind seama de toate aceste condiții, am stabilit c» In cadrul lucrărilor de control o grupă de ucenici să execute compasul de trasaj cu cursor, iar o altă grupă de ucenici un clește ascuțit. Ambele sint lucrări com- plexe. utile întreprinderii și, totodată, sintetizează de- prinderile căpătate de ucenici în trimestrul I. Trecind la pregătirea lucrărilor practice în atelierul- școala am asigurat din timp documentația tehnică ne- cesară. pentru ca ucenicii să cunoască toate fazele prin care piesele vor trece succesiv in timpul executării lor. In afară de aceasta m-am ocupat de organizarea minu- țioasa a tecului de muncă al ucenicilor, completind fie- care trusă individuală cu sculele necesare După toate acestea, am trecut la normarea lucrări- lor. In stabilirea normelor m-am orientat după faptul că, deși operațiile necesare lucrărilor le sint cunoscute ucenicilor, lucrările propriu zise sînt noi pentru ei și mai dificile decit cele executate anterior. Ca bază am folosit norma din întreprindere, cu aplicarea coeficien- tului de multiplicare cel mai scăzut al perioadei de în- cheiere a trimestrului, respectiv 3. Socotesc că acesta corespunde atit nivelului de pregătire al ucenicilor cit și utilajului din atelierele-școală. In aprecierea și notarea lucrărilor voi ține seamă, în primul rind, de calitatea execuției, de precizia față de toleranțele admise, de gradul de finisare. De abia după selecționarea pieselor de calitate le voi aprecia pe acestea, tn funcție de durata execuției. Deci o lu- crare rebutată sau care mai trebuie lucrată pirtă la fi- nisare va primi o nota mică, chiw dacă a fost executată într-un timp mai scurt decîf cel prevăzut. Aceasta le va arata ucenicilor că trebuie să ocolească lucrul de mintuialâ, goana după cantitate în detrimentul cali- tății. ION PIRVU maistru-instrucior la icoala proiesianalâ ,.Boleslaw Bierut* 3n curind, ucenicele din anul I vor da primele lor lucrări de control pentru sfîrșit de trimestru Mă străduiesc să pregătesc cit mai bine aceste lucrări, a căror efectuare trebuie să contribuie la consolidarea și fixarea trainică a deprinderilor pe care le-au căpătat ucenicele mele pînă acum. Am ales ca temă pentru lucrarea de control „bieul și aplicarea lui", care însumează în mare măsură opera- țiile de cusut manuale și mecanice predate in primul trimestru. Socotesc câ această lucrare este utilă atit ucenicelor din școala profesională, care vor lucra in mari unități mecanizate de producție, cit și elevelor din secțiile de croitorie ale școlilor de meserii, pregă- tite pentru » executa. în special, lucrări manuale. Lucrarea de control pe care am ales-o necesită cu- noașterea operațiilor predate în patru dintre cele mai însemnate lecții practice parcurse în timpul trimestru- lui I. In primul rind, prin această lucrare se verifică în ce măsură și-au însușit ucenicele tehnica de minuire ■ foarfecii pentru executarea tăierii bieului, în așa fel incit acesta să reprezinte intr-adevăr o linie dreaptă, trasată în diagonala ungi pătrat format de. materialul In lucru Următoarele trei operații sint cusături, in executarea cărora lucrul manual alternează cu cel mecanic. Astfel. însăilatul bieului pe material, întorsul și cusutul bieutui pe dos (operațiile 2 și 4) sint ope- ratii care se execută manual. Irrtre acestea este interca- lată o lucrare mecanică, executată la mașină de cusut: cusutul bieului cu punctul de tighel. Socotesc că alegerea bieului ca lucrare de control este indicată și prin faptul că tăierea acestuia repre- zintă prima din șirul deprinderilor necesare executării unei croieli corecte, iar lucrarea, in totalitatea ej, are numeroase utilizări Din varietatea de utilizări a bieului am ales pentru lucrarea de control executarea acestuia la șorțulețele pentru copii. Șorțulețele reprezintă aplicări ale bieului atit in scop practic, cît și estetic. Pornind de la obiectivele pe care le urmăresc în exe- cutarea lucrării am stabilit și criteriile de notare. Nota maximă o voi acorda ucenicelor care, după ce au exe- cutat perfect tăierea bieului, l-au aplicat corect, prîrjtr-o cusătură dreaptă, egala și uniformă, și au lucrat cu simț estetic cusătura ornamentală. Pornind de la aceste exigente maxime voi aprecia lucrările cu unele mici greșeli de execuție cu notele 9, 8 și 7. Nota 9 o voi acorda numai unei lucrări foarte bune, la care, din cauza grabei la predare, au mai scapat pe față 2—3 fire vizibile. Notele 5 și 6 vor fi acordate lucrărilor cu greșeli mai mari de execuție — lipsa de grijă in cusă- turi, slabă prezentare estetică etc. In orice o con- diție de bază pentru acordarea notei de trecere este ca lucrarea să poată fi folosita, să nu fie complet greșită. Pentru reușita probei de control și executarea în bune condiții a majorității lucrărilor nu mă voi limita numai la aprecierea finala a obiectelor, ci. voi urmări activitatea ucenicelor în tot cursul lucrului, atragîn- du-le atenția — atunci cînd va fi necesar — asupra unor execuții incorecte. In felul acesta am certitudinea executării unor lucrări de calitate, N. COTEANU mafetri-lnstructoare in atelierul de' câ Arețl] al școlii profesionale Tehno-metâi I îndreptar în muncă I | ■ I E I I ■ | I | E | I | | E I Cunoașterea apro- fundată de către toți saiariații a documen- telor Plenarei Corni- tetului Central al Partidului^ Muncito- resc Romîn din 26— 28 noiembrie a.c. preocupă în mod deo- sebit biroul organi- zației de partid de ia fțaala modic „I. L Caragiale" din Capitală. Expunerea tovară- șului Gh. Gheorghiu- Dej la recenta Ple- nară a Comitetului Central al Partidu- lui Muncitoresc Ro- min a fost citită cu ma respectului față de avutul obșteȘc, a avut loc în ziua de II decembrie ac. și a fost ținută de tov. prof. Virgil Bogdan in fața elevilor de la clasele a Vi-a. Biroul organizației de bază din școală a hotărit ca in zilele - ce urmează sa con- voace o adunare des- chisă de partid, in cadrul căreia tov. Gheorghe Soroiu, se- cretarul organizației de partid, va face o expunere pe margi- nea documentelor și 86-28 noiembăfe ac. Expunerile au fost urmate de discuții in care pedagogii și-au manifestat sa- tisfacția față de succesele obținute de poporul nostru «n construcția socuksU și au scos in eviden- ță sarcinile ce de- curg din documen- tele Plenarei pen- tru toți cei ce mun- cesc in școlile pective. res- viu interes de pedagogii din 11 Pentru a-i pe învățători și fesori, ca și pe către școa- ajuta pio- sala- riații din personalul administrativ și func- ționăresc să apro- fundeze șl să ‘înțe- leagă pe deplin pro- blemele desprinse din documente, agi- tatorii — îndrumați de biroul organizați- ei de bază — poartă discuțij cu ei în le- gătură cu aceste pro- bleme Cu ajutorul comu- niștilor din conduce- rea școlii, organiza- ția de partid a în- drumat pe diriginți să arate școlarilor importanța Plenarei C.C. al P.M.R. și a inițiat unele expu- neri pentru elevi pe teme inspirate de do- cumente. O aseme- nea expunere, pe te- se vor discuta cinile ce decurg acestea pentru cei ce muncesc școală in fiecare tor de activitate. sar- din toți în sec- conținut Sudierea și discu- tarea problemelor cuprinse in expune- rea tovarășului Gh. Gheorghiu-Dej, ini- țiate de organizația de partid, ii vor ajuta pe comuniștii, utemiștii și sindica- liștii din școala me- 0 preocupare in- tensă pentra conți- nutul invățămmtului po.itic există in re- giunea CraKiva. and* die L. Caragia- le“ să vină cu propu- neri concrete de îm- bunătățire atit a muncii didactice, cit și a celei adminis- trative. In zilele acestea, din jnifiativa organi- zațiilor de partid, la școala medie „V( A- lecsandri" și la școa- la elementară de 7 ani nr. II din ora- șul lași s-au organi- zat ședințe saiariații in fost făcute în legătură cumentele cu toți care au expuneri cu do- Plenarei C.C al P.M.R. din SiiiiiuiiiiiuiiiiiiuuiiuuiioiiwHiiiiiiywiinnimiwiHniiiwran» tiîie ținute io cadrat invățămintului de partid pentru cadre- le didactice sint ex- puse de activiști de partid. Bunăoară, tov Ion Gugu. acti- vist la comitetul re- gional P.M.R. Cra- iova, a ținut nu de mult, în fața peda- gogilor din raional Amaradia, lecția „Marxism-leninismul, teoria revoluționară a proletariatului. în- vățătura marxiat- leninistă — baza tea- retică a politicii Par- tidului Muncitoresc Romîh"." Nivelul ridicat al prelegerii a tăc ut ca ea să fie ascultată cu un deosebit inte- res de către toți cei 200 de învățători și profesori prezenți in ziua respectiva Ia in- vățămintul de partid. Cum îi ascult pe elevi «rogătiroa ascultării «Iovilor constitui» o parte integrantă din pregătirea lecției in an- samblu. Ținind seama d« acest lucru, in cadrul pregătirii pentru lecție stabilesc «țevii pe care-i voi asculta, subiectele sau pro- blemele din care va fi chestionat flecare din eu materialul didactic, schemele sau desenele ce vor fi folosite iu ascultare, completările ce le voi face eventual. De obicei. îmi propun să ascult pe elevii care au note puține sau nu au note de loc, acordind prio- ritate celor cu note siabe. Ci:e Mată /scoț/fnati la l«ctie si «lovi «bre au fpet «BMltați irdf una ăta orele anterioare, pentru a veriiica dacă ei se pregătesc pentru lec- ție zi de ti. O deosebită atenție acord, la verificarea cunoștințelor ca și in cadrul intregii activități din clasă, fiilor de muncitori, așa Incit să asigur însușirea cit mai bună de către aceștia a cunoștin- țelor predate. Fără îndoială, a- tunci cînd împrejurările concre.e ale lecției îmi arată că este nece- sar, ascult și elevi pe care nu l-am planificat dinainte pentru as- cultare. In cursul ascultări! caut să ve- rific în primul rînd cunoștințele din lecția curentă, fără a neglija, însă, nici cunoștințele predate an tenor. Astfel, la ascultarea lec- ției despre ordinul ortopterelor am pus și o seri» de întrebări referi- toare la materia studiată în lec- țiile precedente: caracteristicile înmulțirii coleopterelor, caracte- risticile sistemului nervos la in- secte, organele de circulație și de respirație ale acestora. Incursiu- nea în materia predată la l«cțil precedente este necesară pentru că permite stabilirea unor legături Intre cunoștințele noi și cele vechi și prilejuiește repetarea proble- melor mai importante sau a ches- tiunilor mai slab însușite de elevi- Desigur că verificarea cunoștin- țelor anterioare nu este totdeau- na posibilă, Dacă lecția ce ur- meaiă a fi verificată necesită o discuție mai amplă sau apreciez că predarea leeției noi îmi va lua mai mult timp, mâ limitez la ascultarea lecției curente. In ase- menea împrejurări însă îmi notez chestiunile asupra cărora nu s a insistat îndeajuns la ascultare, pentru a ține seama de ele la lec- țiile de recapitulare. La verificarea cunoștințelor fo- losesc îndeosebi două metode: ascultarea prin întrebări și expu- nerea pe baza unui subiect dat. Prima metodă o folosesc mai pu- țin — de obicei la elevii sau cla- sele care nu au încă deprinderea de a expune liber materialul. Treptat, caut sâ-i obișnuiesc însă și pe aceștia cu expunerea, care constituie metoda principală folo- sită în verificare. In clasă, înainte de a trece la ascultare, cer ntai Intîi unui elev să arate care sînt principalele probleme asupra cărora urmează să ne oprim, pentru ca de la în- ceput elevii să aibă o privire de ănsamblu asupra materialului ce va ii discutat. Așa de pildă, la ascultarea lecției «Sistemul ner- vos vegetativ.11 la clasa a X-a, e- levii au arătat că în legătură cu această temă se vor opri îndeo- sebi asupra structurii sistemului nervos vegetativ și asupra struc- turii arcului reflex vegetativ. De obicei nu comunic de la în- ceput toate subiectele elevilor care urmează să răspundă. Fac cunoscute aceste subiecte pe rind, pentru ca toți elevii să participe la verificarea cunoștințelor din întreaga lecție. O dată cu ascultarea elevului, verific întotdeauna maculatorul și caietul său de desen. Aceasta îmi dă posibilitatea să mă edific mai bine asupra pregătirii Ini, asupra calităților și lipsurilor pe care le are. O atenție deosebită acord in cursul ascultării exprimării elevi- lor și însușirii conștiente și corec- te a termenilor ștunțifici. Comptetgtba ^țspdBsușilor și cersctareaS g:e«dlDbr o iac eu a- jutorul elevilor. In felul acesta asciât, o dată ct' e.ervr. propuși pentru vetfficar», și cdti bl«vi, an- trenînd Întreaga clasă la lecție. In cursul ascultăm caut să am o atitudine atentă față de elevi, să-i încurajez, săi or.«nt«z pr.n întrebări ajutătoare. Totodată, manifest o deosebită exigentă, cerindu-le să dea răspunsuri complete și exacte, să explice Iu- crurile, pentru a dovedi că le-au Înțeles și câ nu I»au memorat mecanic. Desigur câ Însușirea temeimcd a cunoștințelor este d«-.«rmmată In stare mâsurâ de nivelul p:e dării. de ei orturile pe care «lerd le depun In musca lor indepen- dentă etc. Alături de acestea un rol deosebit la asigurarea se— învățămînt de cahiate Hm ș: mijloacele și procedeele tolosite In verificarea cunoșt-.nșelor. exi- genta manifestată de profesor le pregătirea lui pentru ascultare, c* și In cursul ascultării elevilor Prof AL CALDA! LȘ ȘcoeLi cete nr. I e-S.r ®eși neînsuflețite, catetele vor-, besc. VerbWc despre dar In aceeași măsură și des- pre cei care-i indrumează — peda- gogii. Să vedem ce spun caietele și nu- culatoanele elevilor din desele a III-a și a IV-a de la școala de 7 ani din comuna Ivești, raionul Liești. Curate, învelite frumos, caietele șt maculatoarele elevilor din clasa a IILa ,,B“, la care predă tovarășa învățătoare Aurelia lomtă. iți fac o impresie bună încă de la început. Nu același lucru se pc-ale spuse, însă, despre caietele elevilor tr. clasa a IV-a „B‘, cale se remarcă prin neglijență. Dar aceasta este doar cartea de vizită. Deschizind caietele, se poa- te observa că, deși in majoritatea cazurilor temele — la toate clasele — sînt scrise frumos, elevii nu au deprinderi de muncă ordonată In general, ei nu sînt obișnuiti să no- teze data la care efectuează lucra- rea pe caiet. Mai mult chiar, une- ori trec Ia efectuarea temei fără să indice la ce șe referă aceasta (ana- liza substantivelor sau adjectivelor, transformarea unor unități de mă- sură în altele etc.). Adesea se de- pășește linia de la marginea caie- tului sau se începe o temă imediat după alta, fără să se lase spațiul necesar între teme. Faptul că in caietele elevilor nu am întîlnit ob. servațH -referitoare 4a asemenea as- pecte denotă că învățătorii subesti- mează rolul pe care îl are efectua- rea temelor în formarea deprinde- rilor de muncă ordonată. Fiecare lecție se desfășoară așa cum a fost pregătita /Aentru ca rezultatele predării să fie cit mai rodnice, se impune ci profesorii să respecte cu seri z ' te și simț de răspundere ce- rL ele organizării metodice a fiecă- rei terții in parte. Se intimplă insă ca unii, profesori, w? consideră că au suficientă cx- perimță La catedră, să nu acorde acelei importanță pregătirii tuturor 'si- Por. O asemenea atitudine se —îm'estă. din păcate, chiar la unii profesori buni — și tocmai aceasta -.Fe cauza pentru care se intimplă k » acești profesori să țină cite- . Li lecții nesatisfăcătoare, cu o văk>arț mult mai scăzută decit alte ten*; ținute de ei in aceleași condi- l Că tecrurile stau așa o dovedesc deal lecții ținute in aceeași zi, la «rotii școală. de tas atașa Vaier ia v profesoară de fizică la țevaia mcdfc nr.-I ..M. Eminescu* dcO b-ZĂJ. PMfcni dintre aceste lecții, ținută la cs-sa a ’VlI-a, a fost bine pre- gz. ca și —a desfășurat. -de eeeee, cu rezultate mulțumitoare. In cadrul el parele) cu verificarea cunoștințe- le privî’oare fa dispersia luminii, p-.L-ourj ■ recapitulat cu elevii și tema Ochiul și vederea". Atit la ele ar fi înțeles mai bine fenomenul petrecut la rotirea butonului șl ar fi dat un răspuns mai cuprinzător. In încheierea lecției s-a vorbit despre rolul unor piese, ale apara- tului de radio — postul de recepție, microfonul, lămpile cu doi și trei electrozi — și s-â arătat întrebuin- țarea undelor electromagnetice in radiofonie și telegrafie. Datorită faptului că subiectul ales era mult prea vast, lecția de reca- pitulare nu a putut prilejul o sis- tematizare serioasă a cunoștințelor elevelor asupra mișcării oscilatorii La aceasta a contribuit și faptul că, deși pe parcurs s-au făcut unele clasificări, nu s-a întocmit pe tablă o schemă a temei, in care proble- mele cuprinse in ea să fie trecute in succesiunea lor logică. Este pozitiv faptul că lecția s-a desfășurat Un laborator, ceea ce a dat . elevelor posibilitatea să folo- sească mult material didactic. In decursul recapitulării însă nu li s-a cerut decit în mică măsură să se refere la lucrările de laborator efec- tuate in legătură cu tema dată, în ordinea Succesiunii lor. Elevele care au răspuns — puține la număr — au dovedit in general O oră de cur» la școala agricolă din comuna Săpunari, raionul Lehlm verificare cit și la recapitulare, intre- -ante au f«st adresate de cele mal m»Ce -?ri raționamentului logic al ele-.s.ăr. Răspunsurile acestora au dovedit că ei cunosc bine materia .iudiată și că înțeleg fenomenele fixice. Fenomenul dispersiei a fost de- r* -~strM cu ajutorul unor prisme ți intuit de toata clasa. Elevii au făcut iegat^-4 ntre analiza și sinteza chi- mica pe de • parte ți analiza și sin- trra- fununii pe de altă parte, apli- c.nd tu pr eepere cunoștințele de ma- tematica. Ei au mi nuli corect apara- tele ți au descris amănunții și exact planșele ți mulajele prezen- tate. De asemenea au vorbit cu pri- cepere despre aplicațiile dispersiei in viața de toate zilele. Trecind la lecția nouă, profesoara a dat elevilor primele wțitoi adetr pre electricftate. Variind jț sțurt despre istoricul apariției >i fczlol- tăriii electricității, ea nu a lAlat să atragă atenția elevilor asupra unor explicații neștiințifice ale fenomene- lor naturale prin influența- misticis- mului și să le arate cum trebuie combătute acestea. Electrizarea prin frecare a fost de- monstrată cu ajutorul unui bogat material didactic. In iargă măsurE au fost folosite și schițele la tablă. fncadrindu-se foarte bine in timp, profesoara a asigurat fixarea cu- noștințelor și a dat elevilor o schemă ajutătoare pentru viitoarea temă re- capitulativă. Întreaga lecție a dovedit că to- varășa Mihăilă s-a pregătit cu se- riozitate pentru predare, că tiecare verigă a lecției a fost chibzuită de ea in amănunțime. Nu la fel s-au petrecut insă lucru- rile la lecția de recapitulare a temei „Mișcări oscilatorii", ținută de a- ceeași profesoară la clasa a Xl-a. Era firesc ca lecția să înceapă cu definirea mișcării oscilatorii. Pro- fesoara n-a cerut insă această defi- niție. după cum n-a cerat nici defi- nițiile mărimilor ce caracterizează mișcarea oscilatorie. Exemplificând mișcările oscilatorii din electricitate, elevele au descris a- mămmțit batelia de Leyăa. Formala capacității acesteia n-a fost c«—r- o pregătire bună. Este o greșeală însă faptul că profesoara n-a an- trenat la răspunsuri întreaga clasă. Se impunea de asemenea ca, la sfîrșitul lecției, să se facă o scurtă caracterizare a cunoștințelor consta- tate la eleve și să se arate ce au ele de făcut in viitor pentru a-și îmbunătăți pregătirea. Deși s-au ob- ținut date suficiente pentru apre- cierea cunoștințelor elevelor ce au dat răspunsuri, profesoara nu a pus nici o notă. Desfășurarea lecției a scos clar In evidență lipsa unei pregătiri amă- nunțite în vederea desfășurării ei. De aceea, profesoara s-a oprit de cele mai multe ori asupra unor chestiuni mărunte, cum ar fi defini- rea sunetului și a calităților lui, al- cătuirea și întrebuințarea sonome- trulpi «țc., pierzind din. ved«re pro- blem» esențiale ale temui, ca defini-, re« mișcării, oKilatorft șl a mărinii- 1or' caracteristic» ei, a mișcării on- dulatorii, a proprietăților generale ale undelor sau considerarea celor mai specifice exemple de mișcări os7 cilatorii. Lecțiile ținute de tovarășa Mi- hăilă subliniază o dată mai mult necesitatea pregătirii permanente a profesorului pentru fiecare lecție, in- diferent de numărul anilor de cind lucrează în școală. Lecțiile de reca- pitulare, îndeosebi — pe care mulți profesori sint înclinați să le pri- vească cu ușurință, socotind că de pregătirea predării cunoștințelor pe care le cuprind acestea s-au ocupat la timpul respectiv — trebuie pre- gătite cu toată grija, deoarece ocupă un loc foarte important in procesul de învățămînt. M. GANEA Pc marginea unor lc(|il d€ cunoștințe agricole Ca școala de 7 ani din comuna Budești, raionul Oltenița, se acordă importanță înarmării elevilor cu cunoștințe agricole. Conștienti de faptul că lecțiile pre- date în clasă la cursul de cunoștin|e agricole sînt un element principal în procțsul de pregătire a elevilor jgeptr^i munca In agricultură, profe- ăsonii de specialitate de la școala din Budești se străduiesc să predea aceste lecții la un nivel ridicat, să le asigure un conținut bogat, riguros științific. Din păcate, însă, lecțiile lor au un caracter prea teoretic și sint insuficient legate de condițiile locale. Acest lucru se explică în mare mă- sură prin faptul că se abuzează în predare de metoda expozitivă, care îi împinge pe profesori să se mențină pe linia unor consideratii teoretice și de principii generale, fără să se ba- zeze pe cunoștințele anterioare ale elevilor și fără a folosi exemple con- crete din situațiile mutiple pe care le oferă condițiile locale, cunoscute de elevi din experiența agricolă a părin- ților lor. Astfel, la lecția recapitulativă ialerpretare a Totuți. proteic ara stirsit mFî- cient asapra acestor fapî Ar fi fcsl pUcfteă din BocarețL ■e referă profesoara aMa cfnd Itet ternă pe tablă formula ce dă tangteea de Bndă. Dacă tovarășa ■ikaBă le-ar fi cerut să se oprească reprezmut șcheaialic la tablă. De- oarece întrebarea nu indica precis *>o-e care buton al aparatnlai era senior din școlile eementire f-ț artă a adus o însemnată caHtrioutie ia fokoșeșle formula Ia determinarea capacitatii boieriei fiind pansai la întrebarea profeaoarei: _Cc m intimplă la rotirea batano- ®irectia Invățămintului artistic din Ministerul Invățămintului și Culturii a organizat In zile- le de i 9 și 10 decembrie o consii- -■ procesării șoolri I «-a analizat cum se descBțh fnesHeț!'* rea experienței cadrefc despre îngrășăminte nu s-au arătat îngrășămintele organice și chimice indicate a fi folosite pe solurile din regiunea respectivă. Elevii au fost interogati numai despre îngrășămin- te în general, fără să li se ceară să vorbească despre felul cum se folo- sesc ele. La fel s-a procedat și la lecția despre lucrările solului, în care nu li s-a arătat elevilor ce a- nume lucrări trebuie să se execute pe terenurile specifice Budeștiului. De asemenea, s-a constatat o foarte slabă folosire a materialului didac- tic. De exemplu, la lecția despre condițiile de încoltire a semințelor și despre pregătirea seminței pentru se- mănat nu s-a folosit nici un fel de material didactic. Profesorul ar fi putut însă ușor să pregătească din vreme, pentru această lecție, probe de semințe de diferite calități și probe de semințe încolțite, spre a analiza, împreună cu elevii, puterea lor germinativă. Totodată, el ar fi trebuit să prezinte elevilor balen(e pentru aflarea greutății hectolitrice, semințe selecționate și semințe lo- cale sănătoase și bolnave etc. La lecție nu s-au efectuat nicî un fel de lucrări practice, deși ar fi fost foarte indicate lucrări ca alegerea corpurilor străine din mai multe probe de «amintă și aflarea procen- tului de corpuri străine prin cintări- re, aflarea greutății hectolitrice a acestor probe, prepararea soluției de sulfat de cupru sau de formalină și tratarea semințelor. La lecții nu m trag, in încheiere, învățăminte practice concrete. Este limpede că astfel de lecții des- prinse de aplicarea practică ți de fn- v«l«siiMete ce te pot trape pentru vetma oamenilor muncii din agn- cmt-Jă tn obținerea de recolte cît mai ridicate nu pot contribui la fn- depiimrca scopului predam cunoțtin- țek>r «g-icoie in școala de cultură general A Caracterul teoretic al lecțiilor ți- nute la școia diu Budești in cadrul cursului de cunoștințe agricole se ex- texă și pan faptul că școala nu tine • legătură strinsă cu organele agri- cole locale sau raionale, că nu folo- sește ajutorul pe care l-ar putea pri- mi dm partea acestora atit in prăcu- rarea de materiale și utilaje agricole, cit ți prin indicatii pe linia adaptării programei la problemele esențiale ale agriculturii locale. In vederea asigurării unui rdvel frumoasa colecție de semințe pre« zentată sub forma unui tablou intuia tiv în care, lingă mostra de semințe, se află desenată și planta respectivă. Este în curs de întocmire o planșă cu tipuri de asolamente, unde diferitele culturi sînt reprezentate prin semin- țele respective, lipite în spațiul ce reprezintă parcelele asolamentului. Se observă însă o preocupare slabă in ceea ce privește strîngerea mate- rialului intuitiv reprezentativ pentru condițiile locale. De exemplu, colec- ția de roci din care s-a format solul arabil este veche și a fost adusă din... munții Apuseni. De asemenea, nu s-au procurat proflle de sol caracte- ristice regiunii de cîmpie din face parte comuna Budești. Lotul experimental al școlii care din >«>WrprJh W ' r Mg*>le și pen^.« Ănza (Bibi * v F n"* Hriei cu !»"<*<«*"■ școtu și profesorii jrte Notițele luate la limba romină Cercetind mai îndeaproape caie- tele. se poate constata că Ia majo- ritatea claselor temele, exercițiile sc.d problemele sînt bine rezolvate, ceea ce dovedește o bună pregătire a elevilor de la clasele respective. Sint Insă și cazuri în care greșeli- te de conținut, de exprimare sau de ortografie abundă- Mai grav este faptul că. de multe nri, asemenea greșeli stau liniștite în pagiaile caietelor, nederanjate de nimeni. Dacă la clasa a IILa ,,B" majoritatea temelor sînt corectate, la clasele a III-a „A“ și a IV-a „B" intervenția creionului roșu al învă- țătorului pe caietele elevilor apare mai rar — sau chiar foarte rar. Un exemplu : într-un caiet de teme la matematică de la clasa a III-a „A“, Ia care predă tovarășa învățătoare Natalia Fluture, dintr-un număr de aproximativ 90 de teme a fost co. iertată una singură. Cu totul inadmisibilă este situa-' ția de la clasa a IV-a ,,B“, la care temele nu au fost corectate de loc de la începutul anului. Faptul că tocmai in caietele elevilor de la această clasă — la care predă to- varășa învățătoare Irina Coman — ■m întîlnit cele mai multe și mai grave greșeli nu este întîmplător. Corectarea temelor este nesatis- făcătoare nu numai cantitativ, ci și calitativ. Uneori, în urma creionu. lui roșu care a parcurs tema se mai pot întiini destule greșeli ne- semnalate și necorectate de învă- țător- Astfel, la tema „In pădure", efectuată de un elev din clasa IV-a „A“ (temă notată pe caiet cu 9) au rămas necorectate de către învățătorul clasei, tovarășul Aure- lian Cașu, o serie de greșeli destul d3 grave (ma.m dus, mai mul! fete, vîrfurile se îndoia). Asemenea si- tuații se intilnesc și la dacele a III-a ,,A" și a III-a „B“. Importanța pe care o are corec- tarea caietelor ne este ilustrată de comparația Intre donă caiete de la clase diferite. Cercetînd caietul de teme la matematică apartinhid unei elev mediocru la învățătură dt» clasa a III-a ,,B“ (clasă la care ma- joritatea temelor stat corectate cu atenție) se poate constata că ele- vul, deși are unele deficte«țe, reu- șește totuși să rezolve cu destulă pricepere problemele și exercițiile date pentru acasă, ta schimb, la clasa a IV-a „B~ (la care temele nu au fost de loc corectate), un elev notat în catalog la matematică cu 9 și 10 comite numeroase greșeli în efectuarea temelor. Majoritatea problemelor sînt greșit rezolvate, iar uneori se pot intîlni chiar gra- ve gn?șeli de calcul (12,350 — 7 “ 12,343 ; 180,3 — 36,7 = 144,6). Fap. tul că elevul răspunde bine în cla- să (adică atunci cînd este orientat prin întrebări ajutătoare), dar co- mite greșeli atunci cînd lucrează singur dovedește că el nu are de- prinderi de muncă independentă- Șî nu are asemenea deprinderi pen- matică. lipsesc data și ttthd lecții- lor, mi stat notate temele date pen- tru acasă etc în ceea ce priv“țte clasele a III-* ,A' și a IV-a „B-, aici maculatoa. rele na spua nimic; pentru că... nu există. După părerea tovarășei În- vățătoare Irina Coman, la clasele a III-a și a IV-a nici nu ar fi nevoie de maculatoare. Dar tot tovarășa Coman declară că, la clasa la care predă, elevii își notează pe scurt ideile lecțiilor, definițiile, temele pentru acasă- Unde notează ei toa. te acestea ? După cum ne-a spus tovarășa Coman — pe diferite caie- te vechi sau direct pe caietele de teme. Așadar, necesitatea de a lua notițe există. Atunci ce n-ar fi folosite în acest scop maculatoa- rele, care permit elevilor să ia no- tițe în chip organizat ? Un caiet de teme sau un macula- tor are o existență efemeră. Viața lui durează o lună, două sau un trimestru, după care altul îi ia lo- cul. Nu trebuie să pierdem din ve- dere, însă, că fiecare caiet închide în el o experiență ce stă la baza Ingrijit de înzestrarea laboratorului școlii cu materialul didactic necesar, de aroenijarea lotului școlar, de pro- curarea uoora dintre unelleie agricole necesare, de efectuarea lucrărilor «rădice de laborator In perioada de toamnă și iarnă ș< de predarea lec- țiilor teoretice tn conformitate cu prevederile programei. Astfel, în ceea ce privește materia- lul MactK școala a reușit să reali- neze o colecție de probe de sol, de mostre cu elementele alcătuitoare ale solului, de mostre de îngrășăminte chimice etc. Se remarcă îndeosebi Budești are o suprafață de 3000 m p. și este situat în apropierea școlii. Bine împrejmuit cu gard de seînduri, lotul este împărțit judicios în parcele și cultivat cu o colecție întreagă de plante agricole, arbuști și pomi fruc- tiferi. 0 pepinieră de specii forestiere va produce arborii necesari pentru plantarea șosetei dm cuprinsul co- munei. Se prezintă frumos parcelele cu griu de toamnă ale lotului, in care se experimentează metodele de semănat în rîndurî simple și în rînduri încru- cișate, precum și cultura griului ra- mificat. In vederea completării colecției de plante agricole de cimp și de grădi- nă, conducerea școlii a luat legătură cu „Agrosem’-ul din localitate, care va da școlii o serie de semințe spre a ti cultivate pe lotul școlar. De ase- menea, s-a făcut un schimb de semin- țe cu o școală din regiunea Oradea, de unde s-au căpătat semințe de lu- pin, plantă cultivată în acea regiune,' trimițindu-se în schimb semințe de. bumbac cultivat în zona Budeștiului. In ultimul an au început să se exe-' cute importante lucrări de asanare a luncii Dîmboviței, în care se află șii terenurile agricole ale comunei Bu- dești. In scopul adaptării., practicii agricole la speciîicul condițiilor lo- cale, conducerea școlii a făcut inter- vențiile necesare pe lingă sfatul popu- lar pentru a i se atribui un lot de un hectar în lunca asanată. O problemă nerezolvată încă pîrlă acum la școala din Budești este aceea a procurării materialului docu- mentar și a folosirii Iui raționale pen- tru predarea lecțiilor. Școala nu se preocupă să-și organizez» o biblio- tecă de cărți agricole și nu s-a aboit nat la nici o revistă de specialitate. Astfel, profesorii nu prea au unde găsi elemente informative pentru a lega predarea cunoștințelor agricole de ultimele realizări din practica gospodăriilor agricole colective și de stat din tara noastră. Școala din Budești a reușii in- tr-un timp scurt să creeze unfele con- diții bune pentru predarea cunoștin- țelor agricole. Rămine să-și îmbună- tățesc munca în privința legării cu- noștințelor teoretice de aplicarea 1or practică în condițiile concrete ale re- giunii în care se află. S. PETRE Activitate extrașcolară rodnică 3n cadrul activității extrayco- lare, elevii 51 elevele Șco- lii pedagogice din Constan- de de dezbat cu mult interes o serie probleme pe care vor trebui sâ rezolve in viitoarea lor munca instruire și Faptul că la de specialitate elevi și eleve educare a copiilor, activitatea cercslui participă laolaltă din ambele secții monitrirtivâ, piigătita ți condusă cu multa fndemlnare de una din elevele anului III — secția edoca- toare. Pentru luna decembrie, cer- cul a programat dezbaterea teniei ,.Particularitățile muncii de educa- ție fîsica la clasei I—IV*. In planul dc muncă al cercn- tru că nu a fost stă direcție. Am văzut ce teme. Să vedem culatoarele. La îndrumat in acea- unor deprinderi indispensabile în ră ulterioară și, viață. Tocmai de sar să, acordăm de lungă durată, activitatea școla- mai departe, în aceea este nece- atenția cuvenită arată caietele de acum ce spun ma- clasa a IV-a „A" maculatoarele sînt cu totul neîngri- caietelor, să procedăm astfel incit fiecare nou caiet folosit de elevi să constituie pentru ei un pas înainte ta însușirea cunoștințelor și for. marea deprinderilor. . î. ADRIAN ale țcolii — lecția învățători și secția educatoare — face ca aceș- tia să poată cunoaște din vreme atit problemele specifice muncii in grădinițele de copii, cît și ale muncii din școlile de patru ani. La un^ dintre ședințele trecute ale cercului a-a prezentat un refe- rat cu tema ,.Particularitățile și importanța muncii de educație fi- zica cu copiii preșcolari”. Refera- lui sint prevăzute și teme legate de educația patriotica a copiilor, de dezvoltarea vorbirii 1a copiii preșcolari și le copiii de virati școlară mica etc. Cunoașterea reciproca a proble- melor specifice muicii cu copiii fa instituțiile preșcolare și în școlile de patru ani contribuie mult la buna pregătire a viitoarelor edu- catoare și a viitorilor învățători. tul de o lecție de- f. BADICA Constanța Ruinele amfiteatrului De citeva ori pe an, Colonia Ulpia Traiana Sarmizegetusa era aglomerau ile populația din ținuturile vecine, venită să asiste la luptele și jocurile care țineau citeva zile in șir. Scena din diafilmul „Sarmisegetuza*. foto-cinematografică Sroiecția fotocinematografică. una din- tre cele mai noi forme intuitive apli- cate în învățămînt, B-a impus în scurt timp ca un auxiliar valoros al predării. Conștienți de faptul că proiec- țiile Ii atrag pe elevi, le stimulează și le măresc puterea de concentrare, ii ajută să aprofundeze, să-și întărească și să-și siste- matizeze cunoștințele, mulți profesori din școlile de cultură generală, profesionale și tehnice folosesc cu succes la lecții diasco- pul, epidiascopul, aparatul pentru proiec- ția de diafiime, de filme pe bandă înguslă și film normal. In numeroase locuri s-au creat colecții de filme, diafiime și diapozi- tive organizate pe discipline și lecții. In- tr-o serie de școli, cum sînt școala medie nr. 10 din Capitală, școala de meserii din Suceava și altele s-au înf ințat cercuri da fotografi amatori, conduse de profesori ajută cu eficacitate Ia educarea viitorilor constructori ai socialismului. Cu toate acestea, numărul si tematica diafilmelqr nu răspund încă in măsură co- respunzătoare cerințelor școlilor. De exem- plu, cele 30—40 de titluri cit însumează totalitatea diafilmelor destinate școlilor profesionale și tehnice nu pot satisface nici pe departe nevoile predării intuitive a prin- cipalelor obiecte în aceste scoli. Pentru unele discipline cum sint matematica, lim- bile străine, muzica, nu au fost realizate incă nici un fel de diafiime. Numeroși în- vățători cu care am stat de vorbă ne-au arătat că pentru lecțiile predate in clasele I—IV cu greu poți găsi vreun diafilm, cu toate că diafiime despre munca in fabrici și pe ogoare, despre plante ți animale etc. ar fi de un neprețuit aiutor în predarea priceputi realizează proiectate Studioul în problemele fotografiei, care fotografii și diapozitive ce sînt la lecții. ,,Ion Creangă" și întreprinderea lecțiilor. Este de dorit totodată unei tematici mai cuprinzătoare de cerințele muncii educative. Remarcfnd calitatea științifică alcătuirea in si fUn: in scopul dezvoltării Despre reorganizarea invățămintului sovietic multilaterale a personalității Evghenii Afanatenko ministrul Invâjemintului al R.S.F.S.R. ÎNTREBARE: Care este scopul reorga- nizării învățămintulul sovietic ? RĂSPUNS : Vorbind pe scurt, esența re- formei constă tn îmbinarea învătămlntului de cultură generală cu munca productivă utilă societății. De ce este necesar aceasta ? înainte de toate, pentru a pregăti tineretul pentru ac- tivitatea utilă societății, pentru a-i ajuta să-și determine în mod conștient vocația, locul în viață. Dar aceasta nu este totul. Se știe că o Însemnată parte a tineretului dorește sa dobîndească o instrucțiune superioară. Pen- tru satisfacerea acestei dorințe, in U.R.S.S. au fost create largi posibilități. Fiecăruia îi este însă clar că un specialist bun de- vine mai ales acela care cunoaște bine pro- cesul de producție. De aceea. îmbinarea invățămîntului general cu munca produc tivă permite să se îmbunătățească intr-o măsură însemnată pregătirea in institute a unor specialiști de Înaltă calificare. Ce se va Intimpia insă c» acei elev, care dovedesc aptitudini reale pentru arță. pen- tru matematică, pentru fizica, pentru șiSn- țele umaniste? ționează școli în țara noastră sociale pentru furr- talentati în domeniul artei. Evident, re- țeaua acestor școli va fi păstrată. După părerea noastră, insă, copiii talent’: iși vor putea dezvolta aptitudinile și in școala de masă. Astfel, newru toți elevii, inclusiv pentru aceia care vor lucra in producție, vor exista toate posibilitățile ca să-și în- chine viața artei sau științelor teoretice. Propunerile pentru reorganizarea invăță- mintului sint discutate in prezent «ninun- I I I Noutăți MAȘINA DE CALCULAT -KIEV Sistemul de învățămînt din Uniunea Sovietică va fi reorganizat — această veste s-a răspîndit în întreaga iunie. Pretutindeni oamenii școlii, părinții, cercurile largi ale opiniei publice vor să cunoască amănunte în legătură cu această reorganizare. fată ce răspund o serie de activiști sovietici la unele întrebări în le- gătură cu reorganizarea învățămîntului din U.R.S.S. cra ca muncitori calificati. Iar dacă vor dori să studieze în învătămîntul superior, atunci, avînd un stagiu mai mare de 2 ani în producție, își vor putea alege cu toată seriozitatea profesiunea viitoare. țit și în adîncime. în legătură cu aceasta se studiază și experiența acumulată pină acum In ceea ce privește educația prin muncă a elevilor. Această experiență ajută, fără îndoială, să se ia măsuri juste cu privire la căile dezvoltării ulterioare a in- vățămintului mediu. și ceilalți trebuie să stăpînească cunoștințe generale largi și profunde, priceperi și de- folosi- prinderi care să permită nu numai rea tehnicii, ci și dezvoltarea ei. Absolventii școlii de 11 ani vor o pregătire de cultură generală mai nică la fizică, chimie, matematică, stăpîni temei- limbile Prof. Nikolai Goncearov vicepreședinte al Academiei de științe pedagogice a R.S.F.S.R. ÎNTREBARE: Care este însemnătatea educației prin muncă pentru tineret și pen- tru întreaga societate ? RĂSPUNS: Noua etapă de dezvoltare a societății sovietice pune noi sarcini în fața sistemului învățămîntului public. In prezent se află pe primul plan sarcina pre- gătirii tineretului pentru muncă, a educă- rii lui prin muncă. Aceasta nu înseamnă că se neglijează învățămîntul de cultură generală, înarmarea elevilor cu bazele științelor. Dimpotrivă, noi transformăm munca într-un puternic izvor de cunoș- tințe, Intr-unui din mijloacele de dezvol- tare multilaterală a elevilor. Tn condițiile tehnicii moderne, munca fi- zică este și o muncă intelectuală. Dezvol- tarea științei și tehnicii pune noi cerințe In fața muncitorilor și inginerilor. Și unii străine, o mai bună pregătire politehnică și de specialitate în diferite ramuri ale industriei și agriculturii. Acei , elevi care, după terminarea școlii de 8 ani, vor dori să intre în întreprinderi. industriale sau agricole, vor avea depline .posibilități de a-și urma studiile medii In școlile pentru tineretul muncitoresc și sătesc. In perioada • desfășurării reorganizării școlii — și pentru aceasta, desigur, va fi necesar nu mai puțin de 4—5 ani — nu va fi redusă nici rețeaua școlilor medii, nici numărul elevilor. Dimpotrivă, cifrele de control ale dezvoltării economiei U.R.S.S. pentru anii 1959—1965 prevăd o uriașă dezvoltare a construcției culturale și cuprinderea întregului tineret în invă- țămîntul mediu. Gheorghi Surqucev directorul uzinei de strunguri „Proletarul roșu'* din Moscova IIIMIIIIIIIIIțy INTREBARE : Ce va primi tineretul din partea producției în condițiile îmbinării în- vățămintului de culturi generală cu învăs țămîntul profesional ? RĂSPUNS : Despre aceasta vorbește exemplul interesantei experiențe pe care a organizat o întreprinderea noastră !~ preună cu școala medie nr. 16 din im- Mos- cova. în anul Început să școlar trecut, lucreze după Prof. Vsovolod Stoletov locțiitor al ministrului învățămîntului Superior al U.R.S.S. ÎNTREBARE: Cum va influenta reorga- nizarea invățămîntului dezvoltarea superioare din U.R.S.S. ? RĂSPUNS: Trebuie să spun de școlii Ia fn- lărgi- ceput că reorganizarea are ca scop rea și dezvoltarea continuă a școlii medii și a . îhvătămîntului''superior din U.R.S.S. î de material didactic a Ministerului Invă- mintului și Culturii au produs în ultimii ani zeci de mii de exemplare de diafiime și diapozitive, pe aproape 120 de teme, care au îmbogățit materialul didactic al școlilor. Dintre lucrările realizate în ultimul timp fn studiouri, diafilmele și diapozitivele „Figuri de electrotehnicieni", „Sarmisege- tuza', „Activitatea practică în atelierul de timplărie și lăcătușărie” etc. s.au dovedit deosebit de folositoare în predarea lecții- lor și în activitățile din atelier. Cu rezul- tate bune este folosit diafilmul și în mun- ca educativă. Realizate într-o formă atră- gătoare, diafiime pe teme ca : „Nu vă ju- cați cu focul", „Căsuța din pădure". „Doi iepurași” — pentru clasele I—IV, sau dia- filmele „N. Grigorescu”, „Plaiuri romînești" etc. pentru școlile medii și profesionale, A apărut: a scenariilor, plastica și rezolvarea regizo- rală a celor mai multe diafiime. pro'e-c-„ au totuși de imputat producătorilor miag nea uneori prea întunecată a «cestora ‘ faptul că textul este deseori ihaieai. Numeroși profesori de științe na(ura> de geografie etc. propun reebrare* :■ cp- lori a unor lucrări cu privire la faună, fia- ră, demografie etc. — lucrări care pini in prezent există numai in alb-neqru. c«ca ce micșorează valoarea lor intuitivă. Pentru viitor se impune, de asemenea, o mai mare atenție Ia elaborarea scenariilor. Trebuie să se tindă spre o mai strictă res- pectare a nivelului cunoștințelor predate în școala de cultură generală, tehnică sau profesională, pentru a nu se mai întimpla ceea ce s-a întimplat cu un diafilm de anatomie destinat elevilor din școli medii care a fost inaccesibil acestor elevi, fiind folosit, di? altfel, la cursurile predate în in. vățămintul superior. Ar trebui ca scenari-. le să fie realizate astfel incit să cuprindă și lecții întregi, care să poată însoți inte- gral expunerea profesorului. Maiștrii și profesorii unor scoli profesio- nale sînt nemulțumiți de faptul că unele texte ale diafilmelor nu respectă termino- logia tehnică rominească, stasurile și clasificările la mașini (de pildă, textele diafilmelor „Forjarea la cald" și „Protecția muncii în turnătorie"). Ar trebui să se ia măsuri $i pentru îmbu- nătățirea aparatelor de proiecție, Provoacă multe greutăți cadrelor didactice faptul că unele piese ale acestor aparate, îndeosebi „mosoarele" pe care se înfășoară diafil- mul, se defectează, ca si faptul că tocmai pentru acestea nu există piese de schimb. Consiliile pedagogice si comisiile meto- dice din școli au datoria să se preocupe Îndeaproape de lărgirea utilizării filmului, curge neîntrerupt. El o- feră totodată și o serie de alte avantaje: are o îăpacitdle mult mai mare decit cuploarele Martin sau electrice și ocupă o suprafață de producție mult mai mică. La acest agregai. în caz de necesitate, se poa- le eiaNcra si fontă cerut- f.e. albă sau maleabilă astfel de placă ceramică rotundă, pe care se aplică o membrană. Cu toate a- cestea, el este perfect in ceea ce privește claritatea suavului și raza de ac- țiunl a transmiterii aces- tuia. Microfonul poate funcționa in orice con- diții de climă, nereacțio- nind la efecte mecanice și termice. Studiul se desfășoară pe o școa’a nr. un program 16 a nou. durată de 11 ani a A TELEFON FARA SURSE DE ALIMENTARE INTERESANTA DESCO PERIRE A UNOR GEOLOGI SOVIETICI htstaia- Mcs- Seria A, nr. 11 — 1958 în sumar; diafilmului și drul lecțiilor, Iilor fruntașe diapozitivului didactic In ca- să folosească experiența șco- în această privință. >4. ROMAN: Observații cu privire la AL. CRACEA I I 1 I I nu nu/nui pentru cub' maiemniice, ă și p&iizu diniarea proceselor de producție. Fiecare suban- samblu al fanc- țtoneazâ in mod indepen- dent, ceea ce reduce du- rata reglajului. de șiunțe a UJ1SS. au rerdizat un telefon zare lur^^'jiizazu fără surse exiîricme de aLme-earc. cutai dinlr dntlearic acestui an la organizată pe est al Mâni descoperit un tem muntos o exped: iiiorahtl de CaipLie au întreg ss- sub pustiul PRIMUL AGREGAT DIN LUME PENTRU FA fxBRICAREA COTINUA ■ A OTELULUI 1 l | = 1 s i Un colectiv al Institu- tului de proiectări și con- strucții din Harkov a rea- lizat primiți agregat uni- versal dm lume pentru fa- bricarea continuă a oțe- lului. Spre deosebire de con- vertizoare, de cuptoarele Martin și electrice, care livrează oțelul în mod pe- riodic, la noul agregat procesul tehnologic de e- laborare a oțelului de- special — electrr:, cera- rrce. Această Mbetcnți posedă proprietatea re- marcabila de a acumula fi de a reține timp de mai mulți ani sarcird e- lectrice de sens cvdrar. O placă din această sub- stanță dobindește prnpr.e- tățile respective după ce a fost supusă încălzirii la 200 grade, apoi răcim treptate. Concomitent cu aceasta, placa este supu- să acțiunii unui cimp e- lectric de mare intensita- te. Energia electrică este înmagazinată în piaza respectivă care poate fi apoi folosită m diferite a- parate. Construcția microfonului este extrem de simplă, el fiind format doar dmir-o ti platoul Ustiart. Cerce- tările s-u efectuat după metoda seismologului so- Vieri; lan Gracev. ^lerf.,zd pe urmele in- dicala^ date de epatate. istatat ci netedă a pentru ca, o dată cu studierea aprofundată a disciplinelor teoretice, să li se asigure elevilor și posibilitatea de a lucra în prq- ducție. Baza de producție a școlii o con- stituie uzina noastră. In funcție de dorințele lor, elevii clase- lor a IX-a, a X-a și a Xl-a s-au inclus în echipe de lăcătuși, electricieni, strungari sau șlefuitori. Tn decursul p/inielor două luni ale anului școlar, elevii clasei a IX-a au studiat bazele teoretice ale mun- cii, instrumentele și mecanismele cu care urmau să lucreze, și tehnica securității muncii. Apoi, ei au intrat în uzină ca uce- nici. De la început au primit salariu și au început să se simtă muncitori adevă- rați, avînd față de muncă o atitudine cit se poate de serioasă. Programa a fost ast- fel alcătuită incit elevii sint ocupati 3 zile pe saptămină în școală și trei zile in uzină. Care sînt primele rezultate ? De pe -icum este evident că experiența a reușit. Elevii dobindesc o specialitate datorită căreia, după terminarea învățăturii, vor putea lu- Acum sint cunoscute în întreaga lume succesele Uniunii Sovietice în domeniul dezvoltării științei, al pregătirii specialiș- tilor cu instrucțiune superioară. Este în- doielnic că se poate găsi tn prezent o țară care să se poată compara cu U.R.S.S. în ceea ce privește ritmul de dezvoltare a învățămîntului superior. Iar dacă se vor- bește de viitor, atunci reorganizarea pre- vede nu numai păstrarea ritmului și a volumului existent, dar și o creștere în- semnată a lor. Vorbind pe scurt, unul dintre scopurile reorganizării îl constituie traducerea fn viață a lozincii „instrucțiune superioară pentru toți cei care o doresc". Cum.este posibil să se obțină aceasta? Propunerile de reorganizare prevăd o largă dezvoltare a invățămîntului seral și fără frecvență în instituțiile de învățămînt su- perior. Aceasta va da tuturor celor care lucrează. în producție, care doresc și sînt capabil^ posibilitatea să primească o in- strucțiune superioară în acea specialitate care corespunde cel mai mult dorințelor lor. In legătură tu aceasta se are în ve- dere nu numai învătămîntul tehnic, ci și învățămîntul umanist. Trebuie să spunem că statul sovietic este interesat în larga dezvoltare a științelor umaniste, ca o condiție importantă a ridicării nivelului de cultură generală al populației. De aceea se prevede o dezvoltare însemnată a rețe- lei instituțiilor de învățămînt superior umanist, serale și fără frecvență, ca și a facultăților existente îm cadrul universi- tăților. Sistemul existent în prezent al învăță- mîntului seral și fără frecvență din U.R.S.S. este organizat astfel incit,-în mo- mentele cele mai încordate ale studiului, studenții sint eliberați de muncă, conți- nuînd să primească salariul. In viitor, se înțelege, astfel de înlesniri nu numai că ver fi păstrate, dar vor fi și mult lărgite. Trebuie să observăm și faptul că reor- ganizarea nu urmărește scopul de a transforma întreg învățămîntul în învă- țămînt seral și fără frecventă. Institutele staționare existente în prezent vor fi păs- trate. Mai mult decît atît. rețeaua lor va fi dezvoltată. Daca se iau în considerare și gratuita- tea învățămîntului și sistemul burselor de stat pentru studenți, ca și celelalte înles- niri prevăzute de legislația sovietică pen- tru cei care studiază, atunci devine și mai clar faptul că reorganizarea poate duce numai la un nou avînt al învățămîntului superior în U.R.S.S. curbe paralele In sens larg. W. KECS; Indicatoarea torsiunii geo- dezice și a curburii normale, pre- cum și citeva aplicații ale ei. V. NADOLSCH!: Problema determi- nării elementelor geometrice ale unei orbite planetare din observa- ti- /. MAURER : Despre descompunerea 1 13 DECEMBR (Urmare din pag. 1) ciclurilor. * * Manualele de clasele a V-a Rusu. aritmetică pentru și a VI-a, de E. * * * Manualele de geometrie pentru clasele f. VI-a Hollinger. VĂDIM NEAGA: telor electrice și a Vll-a, de A Construirea apara- de măsurat cu mij- toacele școlilor medii, GH. P1SLARU: Un dispozitiv pentru a explica mișcarea pămintiitui. SPICUIRI: VIATA SOCIETĂȚII; VIAȚA ȘTIINȚIFICA; DATE ASTRONOMICE; PROBLEME Guvernanții au început atunci să utili- zeze mijloace teroriste, recurgînd la repre- salii sîngeroase împotriva muncitorilor. Prilejul l-au socotit nimerit o dată cu gre- va tipografilor. De zece zile le respingeau revendicările. Vroiau să înfrîngă hotărîrea de luptă a clasei muncitoare. Muncitorii din celelalte ramuri s.au solidarizat însă cu tipografii. La 13 decembrie, șiruri lungi, de demon- stranți se scurgeau, din tbăte colțurile ora- rii din alte întreprinderi și orașe. Impo. triva manevrelor de diversiune ale guver- nului burghezo-moșieresc (în ziua de 14 decembrie 1918 a fost dat publicității de- cretul pentru reforma agrară) și împotri- va metodelor împăciuitoriste și reformiste de luptă ale conducerii social.democrate, clasa muncitoare, condusă de grupurile comuniste, și-a găsit adevăratul drum că- tre lupta revoluționară. Masacrul din Pipț? teatrului, în care au fost jertfite sute de vieți nobile de Cadfde' didactice sîjțit anunțate că pentr# anul 1950 „Revista de peda- gogie' se poate obține numai prin abonamente. Costul unui abonament este de 30 iei pe un ‘ an (6 numere a 128'p'agini fiecare). Abonamentele se primesc de către difuzorii d£ presă din instituții și de la sate,' de către-secțiile de difuzare a presei, precum și de către factorii și oficii!^ poștale. Pentru a vă asigura în cele mai bună condiții colecția completă a „Re- vistei. (de pedagogie", faceți abona- mente'idin vreme, pe termene lungi. , , . .. . , . .. ‘i muncitori, a contribuit mult la maturizarea șutul, către sediul'Sindicatnlutsi al.pațti- proletariatului, la înțelegerea de către dului din strada Sf. Ionica pentru a .susține, curentul revoluționar din mișcarea munci- pe muncitorii tipografi allați țle mai multa ..... vreme în gțevă, pentru' ă protesta îm- potriva ■ guvernului dare - refurase să tra- teze cu delegații acestora,- Drumul le.a fost barat însă de armata aduaa Jin ordinul regelui și af guvernanților bqrghezo-mo- șîereștTÎ' Tlhp3t?ivă detfraifstranțiior , paș- nici, care cereau respectarea celor mai elementare' drepturi', guvernul, Brăttanu, torească a necesității de a-și clarifica po. r zlțiile ideologice. Totodată, a ..contri- buit |a întărirea grupurilor comuniste și a aripii stingi a partidului socialist care, în urma grevei- generale din 1920, au creat P.C.R. din Rominia, partid marxist- leninist, nășcut în focul unei ascuțite ■ lupte de clasă împotriva burgheziei și a elementare dreptun, guvernul, arauanu moșierimii> în focu| avîntului revoluționar prin generilul >Urgineanu, a organizat determinat dț Marea Revoluție Socialistă masacrul rămas In istone sub numele de - „masacrul, din Piața Teatrului. Național". Asupra lor s-a aHIut o ploaie de gloan- țe. Peste o sută de muncitori au căzut se- cerați de gloanțele puștilor ti mitralierelor. Alte citeva sute de muncitori au fo»t ră- niți. Peste cinci sute au fost arestați.. In rîndul arestaților se găsea și' neobositul din Octombrie, în lupta împotriva oportu- nismului și a reformismului din mișcarea muncitorească. Clasa muncitoare din țara • noastră și-a dobindit astfel o călăuză si. gură pentru cîștigarea bătăliei. Au trecut 40 de ani de la sîngerosul masacru dm -Pia(a featrtr1ui.--Mai trăiesc și astăzi muncitori care - au. luat parte luptător al clasei muncitoare I. C. Frunu. la greva și demonstrația' de atunci. ' Ei care a murit peste scurt timp, ca uțma- re a barbarelor condiții în care a fost ți- nut în închisoare. Dar muncitorii n-au dezarmat. La trei zile după măs4cru, declară‘grevă 6000 de' muncitori ctfetiști, susținuti de munclto- văd cum. sub conducerea Partidului Mun- citoresc Romîn, prind viață și se împli- nesc visurile lor cele mai scumpe, :cele mai îndrăznețe. Regimul democrat-pepu. Iar, care în anul viitor împlinește 15 ani de existență, a adus maselor muncitoare ptnrii ier ani L ȘCOALA INTERNAT A C O L H O 2 U L 1 I cc't presta încrețituri, g-nta rriasizuLtt Amre Ural j» Kaaakilan. Se presupune, > hgie cu urmările d.n Turgai, că și s-bso-ut litoralului răsăritean al Mărfi Caspice ascunde multe bogății, in special mari zăcăminte de petrol fi gaze. IE 1918 libertatea și bunăstarea pentru care au luptat decenii de-a rînduL Preocuparea pentru jconsolidarea statului, pentru satis- facerea nevoilor materiali, ji culturale ale muncitorilor constituie grija de căpetenie a conducerii ncastre de partid și de stat. La Plenara C.C. al P_M R din 26—28 no- iembrie 1958. tovarășul Ghecrghe Gheor- ghiu-Dej a prezentat planul de ansamblu pentru anul 1959. a] cărui obiectiv gene- ral este ridicarea la o treaptă și mai inaltă a nivelului de viață al oamenilor muncii din țara noastră. Poporul muncitor va dispune de mai multe locuințe, de mai multe mărfuri de bună calitate și la un preț de cost corespunzător, de mai multe școli. Cu o industrie socialista în plină dezvoltare și cu un sector socialist-coo. peratist în agricultură care a început să devină preponderent față de cel particular capitalist, sîntem siguri de succesul de- plin al prevederilor plenarei. Efortul ținut al oamenilor muncii constituie zășia traducerii în viață a sarcinilor struirii socialismului. Jertfa eroică a muncitorilor care căzut la 13 decembrie 1918 în Piața sus- che- con- au Tea. trului Național nu a fost zadarnică, după cum n-a [ost zadarnică nici una dintre jertfele clasei muncitoare în lupta pentru libertate, pace și bunăstare. Să cinstim memoria acum 40 acelor muncitori înaintați care, de ani, și-au dat viata pentru societatea nouă pe care o ridicăm astăzi. Să ne întărim necontenit eforturile pen- tru a da viață hotărîrilor partidului, să a- părăm cu toată fermitatea cuceririle revo- iuționarg și să le dezvoltăm mai depar- te, pentru a contribui astfel, cu un ceas mai devreme, la ‘desăvirșirea construirii socialismului în patria noastră. In tezele referatului tovarășului Hrușciov pentru cel de al XXI-lea Congres al P.C.U.S. se arată că îă anii 1959—1965 in Uniunea Sovietică vor căpăta o largă dezvoltare școlile-internate, formă deosebit de importantă a educării tinerei generații. Numărul elevilor din aceste școli va ajunge in anul 1965 la nu mai puțin de 2-500.000 față de 180.000 in anul 1958. adică va crește de 14 ori. ...La vreo 10 km înainte de Circika, pe partea dreaptă a șoselei, îți atrage atenția o clădire frumoasă și spațioasă, cu. trei etaje. Este clădirea principală a unei școli- internat. Lingă ea se ridică încă două clădiri; intr.una sint încăperile in care locuiesc băieții, în cealaltă — încăperile fetelor. Aici trăiesc și învață copiii colhoznicilor din satul Durmen (regiunea Tașkent, R.S S. Uzbecă). In satul acesta, înainte de Marea Revoluție Socialistă din Octombrie nu era nici un știutor de carte. Re atunci domneau aici truda, sărăcia, boala. Oamenii locuiau în colibe de lut pe jumătate prăbușite. Acum sătenii au caset noi. luminoase. Pretutindeni găsești aparate de radio și televizoare, fn sat lucrează numeroși intelec- tuali __ profesori, medici, agronomi — fii de colhoznici care au studiat la Tașkeni sau in alte orașe ale Uniunii- Sovietice. Locuitorii Durmenulid se ^mindresc mult cu cele 8 școli ale lor, dintre care doua sînt școli medii. Cu un an în urmă, în colhoz s-a înființat o școalâ-internat cu patru clase. Intr-un viitor apropiat aici vor fi opt clase, in care vor învăța 400 de băieți și fete. Acum se pune la punct utilajul pentru diferitele ateliere in care vor lucra elevii claselor mai mari. Școala dispune de un mare lot. de pămint pentru lucrări experimentale, de grădini și sere in care elevii înșiși cultivă bumbac, fructe și legume. in clișeu: Clădirea in care funcționează școala-internat a colhozului din satul Durmen. Redacția administrația t București. Pufa Scinteii nr. ț. Telefon l760.ia Tiparul: Combinatul Poligrafic Cava Sclntelî „I. V. StaUn'' București. Pla|a Sclntefl. Abonamentele la ^Gazeta tovIJAmfnlului” st lac U twte o|icille poșlale. pri» factorii poștali șl di'uiorU «olunlari din întreprinderi și InțUiuțil Abonamente: I an — 12,80 l«i; • Iu”! 6,25 Iei; 3 luni — 5.12 1tL