Organ al Ministerului Învătămîntului și Culturii și al Comitetului Central al Sindicatului Muncitorilor din Învățămînt și Cultură Anul X, Nr. 495 Vineri 5 decembrie 1958 4 pagini 25 bani I In acest număr: Prof. univ. STANCIU STOIAN : Școala cea mai înain- tată din lume. ANA COSMIN : Din grijile noului secretar. Prof. I. DUMITRESCU : Răbdare, înțelegere, exigență. 1OSEFINA RADULESCU: Coordonarea unor activi- tăți multiple. EU GENIU OBREA : Interesele păcii cer normali- zarea situației din Berlin. limniwimiimHmimfimiiimni^^ HiiMniiiiMMHN Spre noi succese în CONSTRUCȚIA SOCIALISNULlIi Lucrările practice agricole de iarnă Zilele acestea, invățătorii și profesorii din școlile patriei noas- tre au luat cunoștință cu justificată mindrie — alături de oamenii muncii din toate ramurile vieții economice șl so- cial-culturale — de conținutul documentelor privitoare la Ple- nara Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Romîn din 26-28 noiembrie a.c., care a dezbătut proiectul planului de dez- voltare a economiei naționale pe anul 1959, elaborat pe baza Di- rectivelor Congresului al il-lea al P.M.R. pentru perioada 1956 1L6D și a indicațiilor Scoțind in ani de oamenii a dezbătut pe date de Biroul Politic. evidență realizările importante obținute in ultimii muncii din toate larg sarcinile și sectoarele de activitate, plenara naționale pe anul 1959. Sub conducerea înțeleaptă a perspectivele economiei noastre partidului clasei muncitoare, po- porul nostru a obținut an de an succese remarcabile în mersul său înainte pe drumul construirii socialismului. Planul de stat pe anul 1958 — după datele preliminare — va fi depăș.t în industrie cu circa 3,5%, producția industrială globală fiind cu peste 9,5% mai mare decit in anul trecut. Se lărgește neîncetat sectorul socialist al agriculturii, care astăzi reprezintă peste 55% din întreaga su- prafață agricolă a țării. Succesele obținute in industrie ca și ma- rile progrese realizate in agricultură ilustrează ritmul rapid de dezvoltare a economiei naționale în Republica Populară Romină. Ele umplu de încredere inimile muncitorilor, tehnicienilor, țărani- lor muncitori și intelectualilor de pe întreg cuprinsul patriei in po- litica partidului nostru, orientată cu consecvență înspre bunăsta- rea și fericirea celor ce muncesc. Expunerea tovarășului Gh. Gheor- ghiu-Dej făcută la ședința plenară a C.C. al P.M.R. din 26-28 noiembrie a.c. subliniază principalele rezultate ale acestei lupte pentru fericirea și prosperitatea poporului muncitor: in 1958 sa- lariul mediu este cu peste 18 •/• mai mare decit în 1956. In anii 1957 —58 au fost obținute rezulta te bune in ce privește constituirea fon. dului central de cereale care asigură necesitățile de consum ale populației. Au crescut simțitor încasările țăranilor din vinzarea produselor agricole către unitățile de stat și cooperatiste. S-a îm- bunătățit aprovizionarea cu mărfuri de larg consum. Circulația bănească este astăzi sănătoasă, iar bugetul statului s-a consolidat și se prevede pentru sfîrși tul anului un excedent bugetar. In expunerea sa, tovarășul Gh. Gheorghiu-Dej a arătat că succesele obținute in opera de construire a socialismului — care nu sint pe placul cercurilor Imperialiste, al foștilor capita- liști șl moșieri expropriați și uneltelor acestora — au fost posibile datorită eforturilor depuse de oamenii muncii din toate ramurile vieții economice, convinși de necesitatea înfăptuirii cu fermitate a politicii partidului. In opera de construire a vieții noi, în realizările pe care le-a cunoscut zi de zi, poporul nostru muncitor simte caldul ajutor frățesc al țărilor din lagărul socialismului. Oamenii muncii din patria noastră sint profund recunoscători marelui lor prieten din Răsărit — poporul sovietic — din partea căruia primesc in per- manență un sprijin deosebit de puternic. Chiar și în zilele aces- tea au luat cunoștință cu satisfacție de știrea că guvernul sovie- tic este gata să ne acorde un nou ajutor pentru dezvoltarea in- dustriei noastre chimice. Documentele Plenarei C.C. al P.M.R. din 26-28 noiembrie a.c. arată că partidul nostru, călăuzit de învățătura marxist-leni. nistă, traduce in viață hotăririle Congresului al 11-lea al P.M.R. cu privire la industrializarea socialistă a țării, bazată pe dezvol- tarea cu precădere a industriei grele și in primul rînd a ramu- rii sale constructoare de ma șini. In același timp ele subliniază lupta partidului pentru lărgirea bazei tehnico-materiale a agricul- turii, pentru sporirea considerabilă a producției agricole. Grăitoare pentru fermitatea politicii partidului nostru pe linia industrializării socialiste a țării sint și investițiile ce se vor efec- tua în anul 1959. Statul dem ocrat-poputar va cheltui peste 17 mili- arde lei — adică cu 15’/« mai mult decît în 1958 — pentru dezvol. tarea economiei naționale și în primul rînd a industriei grele. Datorită acestor Investiții, in anii viitori vor fi construite sau va fi terminată construcția a numeroase noi mari întreprinderi printre care hidrocentrala „V. 1. Lenin“ de la Bicaz, fabrica de celuloză din stuf de la Brăila, uzinele sodice de la Govora și Bor- zești șl multe altele. Prin intrarea in funcțiune a unor asemenea mari unități, dar mai ales prin utilizarea și mobilizarea tuturor re- zervelor interne ale întreprinderilor în 1959 se poate ajunge la o producție industrială de circa 67 miliarde lei — cu 10’/» mai mare decît in 1958. (Continuare tn pag. 4) 3n predarea cunoștințelor agricole se impune cu necesitate, mai mult ca la oricare alt obiect de învățămînt, realizarea continuă a unei legături strinse între cunoștințele teoretice ți activitatea practică. In adevăr, aplicarea In practică consti. tuie mijlocul cal mai important \ de a înarma pe elevi cu cunoștințele și de- prinderile de bază cu privire la cultiva- rea plantelor pe baze științifice, după cele mai înaintate metode. De aceea, chiar în timpul iernii, cînd activitatea practică pe terenul școlar încetează, tre- buie găsite toate posibilitățile ca lucrările practice să continue — și să continue în condițiile cele mai bune. Ele se pot des- fășura acum fie în laboratorul școlar, fie la colțul naturii vii, fie chiar în clasă. In acele localități unde există stațiuni expe- rimentale agricole, unde la gospodăriile agricole de stat sau colective există labo. ratoare, sere sau încăperi special amena- jate pentru lucrări pregătitoare, este foarte indicat ca lucrările practice la cursul de cunoștințe agricole să se desfășoare aci. Instrucțiunile elaborate recent de Minis- terul Invățămîntului și Culturii în legă- tură cu predarea cunoștințelor agricole șl a lucrărilor practico agricole la clasele V—VII din mediul rural arată că, față de programa anterioară, care pentru lu- crările practice de iarnă la clasa a V-a prevede 8 ore, se adaugă pentru perioada 15 noiembrie—28 februarie încă 22 ore—■ deci în total 30 de ore. La fel, la clasele VI—VII, în loc de 4 ore se vor efectua 12 ore. Fiecare profesor, în funcție de condi- țiile concrete ale școlii și localității unde lucrează, trebuie să.și întocmească un plan de lucrări practice pentru toată perioada de iarnă. In stabilirea temei și conținutului acestor lucrări este necesar să se țină seama de faptul că ele trebuie să-i ajute pe elevi, în primul rînd, să cunoas- că factorii de mărire a producției agri- cole. Astfel de lucrări practice sint, bună- oară, întreținerea și repararea uneltelor și mașinilor agricole, amenajarea locului pen- tru răsadnițe, pregătirea paturilor calde, confecționarea tocurilor și ramelor pentru răsadnițe. Un loc important în planul lu- crărilor practice de iamă trebuie "Să-l ocu- pe de asemenea lucrările de iarovizare a semințelor. Foarte utile sînt și lucrările practice pentru determinarea calității se- mințelor, studierea concretă a diferitelor îngrășăminte chimice, calcularea cantități- lor si pregătirea îngrășămintelor necesare suprafeței cultivabile. In legătură cu a- ceastă temă, In orele de lucrări practice se pot organiza acțiuni de colectare și preparare a îngrășămintelor naturale, a gu- noiului de grajd, de păsări, a compostului și se pot construi platforme de gunoi. In cadrul lucrărilor practice de iamă se pot organiza și lucrări în legătură cu com- baterea parazitilor vegetali și animali. Ele- vii pot cerceta acum modul în care ier- nează diferite larve ale dăunătorilor ani- mali pe frunze, pe scoarța copacilor etc. Totodată, elevii trebuie să fie instruiti și asupra metodelor concrete de combatere a acestora, pot învăța să prepare diferite soluții de combatere a dăunătorilor, pre- cum și mijloacele practice de administra- re a preparatelor chimice (mînuirea ver. motelului, a pompei de praf etc.). Este necesar ca în planificarea lucrări- lor practice de iamă să se tină seama de faptul că acestea trebuie desfășurate într-o anumită ordine. In special trebuie planificată cu grijă ordinea de desfășurare a lucrărilor practice privind determinarea calității semințelor, lucrările de iarovizare și semănarea semințelor în răsadnițe. De exemplu, lucrările de germinare a cereale- lor de toamnă se vor desfășura cu circa 2—3 săptămîni înainte de semănat. Pen_ tru a organiza în condiții cît mai bune a- ceastă lucrare profesorii care predau cursul de cunoștințe agricole trebuie să știe că durata de timp pentru determina- rea energiei germinative Și a facultății germinative diferă de la o plantă la alta. VALENTINA VIȘAN (Continuare In pag. 4) oi LU u douăzeci de ani în urmă, Niculae, băiatul cel mai mic al Iui Ilie Moromete, era un elev bun. Obținuse în toii anii „pre- miul I cu cunună". Firav, bolnav de friguri, cu pi- cioarele totdeauna sînge. rinde de alergătură prin miriști după oi, Niculăi- tă n-avea dorință mai a- prigă decît aceea de a învăța mai departe Visa și el — cum visa și taică- său — să Ca să-1 Niculae la Moromete ajungă învățător, poată trimite pe școala normală, și-a vîndut ju- mătate din pămînt. Trebuiau bani de taxă, de cărți, tre- buiau straie, trebuiau... Cu douăzeci de ani în urmă, Moromete l. Niculae n-a putut continua învă/ăta. ra la școala normală din Cimpulung. ' II ...Peste cîteva luni, o nouă promoție de absolvenți ai școlii pedagogice din Cim- puIung-Muscel va pleca in satele patriei. Sint loti fiii muncitorilor, IUI țăranilor obidiți de altădată- Pă. rintii lor n-au trebuit să vîndă nimic ca să-i trimită la școală. —La 26 noiembrie 1867, a- cum 91 de n"i, a luat ființă prima școală normală de pe O oră de curs la clasa a U-a de la școala de 7 ani ni-62 din Capitală. Propagandă profesională u citi va tetul . ani în urmă comi- de instituție de la școala de 7 ani nr. 62 din raionul ,.23 August* al Capitalei își înscria in planurile de muncă foarte multe acțiuni. Pentru tra- ducerea lor în viată se luau din timp si cu minuțiozitate măsurile necesare. De cele mai multe ori, acțiunile proiectate erau duse la îndeplinire fără lipsuri. Și, to- tuși activitatea nu-i mulțumea pe membrii de sindicat. Deseori se făceau auzite critici : cu toa- te că se muncea pe linie sindi- cală. cu toate că unii dintre în- vățătorii si profesorii școlii erau chiar supraîncărcati cu sarcini sindicale, aportul organizației la bunul mers al muncii instructiv- educative era cu totul neînsem- nat. Se desfășurau acțiuni fără nici o utilitate practică — bună- oară prelucrarea unor instruc- țiuni, întocmirea de referate teo- retice pe diverse teme de cele mai multe ori nelegate de proble. mele școlii etc. Desipre toate acestea «-a discu- tat pe larg cu prilejul alegerii actualului comitet de instituție. S-a subliniat atunci că elementul principal al unei bune activități sindicale este țelu] spre care este ea orientată. Acesta poate să di- fere de la o organizație la alta, de la un trimestru la altul, în funcție de situația si problemele concrete care se ridică în viața și munca colectivului ■— dar tre- buie să răspundă întotdeauna ne- cesităților vieții- Pornind de la faptul că în scoală procesul de învățămînt înregistra serioase deficiențe — în ce privește nive- lul cunoștințelor elenilor si mai ales în domeniul educativ (multe abateri de la disciplină — unele dintre ele destul de serioase) co- mitetul de instituție și-a propus să-și spre îndrepte toate îmbunătățirea profesionale a fiecărui eforturile activității membru schimbului de torul lecțiilor terasistențelor. experiență cu aju- deschise și al in- Un exemplu asu- m du o m etc mvnrn cohte CÎTEVA FIȘE PENTRU ISTORIA UNEI ȘCOLI vechiul teritoriu al Țării Rominești. Era rodul străda- niei îndelungate a unui grup de cărturari progre- siști care luptau pentru lu- minarea poporului. Se nu- mărau printre ei V- Ureche, doctorul Davila, Ion fones. cu de la Brad, August Tre. boniu Laurian, I. 1. Massim, G. R. Melidon și altii. •„S-a făcut mare publici- tate. A fost ridicată o sta. tuie, iar școala a primit nu. mele regelui de tristă amin- tire, Carol I. Acesta a bine- voit să viziteze școala și, printr.un gest de „mare ge- nerozitate" , i-a dăruit 12.000 de galbeni, să-și constru- iască un local. Dar — citez dintr.un document al vre- mii — „Localul nu s-a con- struit și nu se știe ce altă destinație a dat banilor Au- gustul fondator"- „Imobilul în care stăm cu chirie — scria în 1891 C. Antonescu, directorul de a- tunci al școlii — amenință a cădere, ruinatu și nerepa- ratu de mai bine de zece ani. Acum a și început să plouă înăuntru în clasă". Iar peste un an, un alt raport anunla laconic : „Pe- reții murdari, scara în sta. re rea, lipsește canat de scurgere, în zece camere de dormitoare nu sint sobe, noroiul este îngrozitor.-.' „Augustul fondator” era, pare-se, surd. In acel timp Iși construia castelul Peleș de Ia Sinaia. .-.In zilele în care urmașii „Augustului fondator" își trinuteau veniturile la băn. cile elvețiene, în zilele în care tara era iascizată și domnii ei pregăteau războ- iul antisovietic, taxele- șco. lare urcau vertiginos. In 1931, de pildă, la Cimpu- lung taxele și cheltuielile pentru elevii solventi se ri- sută, fii ai căror părinți fac parte din formele socialiste ale agriculturii — 39,5 la sulă, iii de țărani muncitori cu gospodărie mică și mij- locie 29,01 la sută, fii de funcționari 11,11 la sută. Aproape loti elevii școlii sînt bursieri. Tuturor li se asigură în școală condiții din cele mai bune de învă- țătură. „Ai Iu' Moromete" învață abia astăzi carte- VII — Și despre sport să seri- efi. Jucăm handbal, volei și în special oină... — Din anul nostru, anul IV, 20 de elevi slnt purtă- tori ai insignei „Prieten al cărții”, iar ceilalți 10 se vor prezenta in iafa curs.-. — Ne peste o săptămînă comisiei de con. pregătim de pe a- cum pentru un examen de mare răspundere — exame. nul de stat... — Am vrea să dorim fbarte mult nim învățători, că viitoarea noastră scrieți că să deve. îndrăgim profesie..- dicau la 19.100 tru bursieri — numi așa — la altfel, in toată lei, iar pen- dacă se pot 9.100 lei De școala exi- stau numai 36 de asemenea „bursieri' la un număr de 338 de elevi. Unul din rapoartele îna- intate în acel an către mi- nister arăta : „Astăzi, școala normală, din pricina taxelor și diferitelor cheltuieli, a devenit un lux pentru marea parte din pătura sătească". VI ...De curînd, în cancelaria directorului școlii pedagogi- ce din Cimpulung-Mușcei îmi notam o statistică în carnet. O transcriu ad litte. ram : fii de muncitori 20,31 la ...Din bursa ei, din econo- mii, Nicolaescu Rodica din anul 11, iiica unui colectivist din Valea Popii raionul Mușcel, și.a înjghebat înce- tul cu încetul o bibliotecă. Sub legămint că n-am s-o spun colegilor, mi-a destăi. huit o taină Vrea să scrie o lucrare despre „1907 in li- teratură'. Fără voie am făcut ime- — Nu ne sperie greutăți, le. O să mergem cu tatii oriunde este nevoie de noi, în orice colt a! patriei, în cel mai îndepărtat cătun... IX diat o asociație „Augustul tondator' 11.000 de 1907 — 1 de idei țărani uciși cei in Niculae Moromete — fata colectivistului din Valea Popii. — Ce noi ? A I scris... VIII să scrieți păi cîte nu Uite, avem o despre sint de bogată activitate cultural-artisli. Ci.; ...Seara, In dormitor, du- pă ce s-a stins lumina, un băiat de virsta lui Niculae Moromete, fiu de colecli. vist de prin părțile Dră- găneștilor, a băgat sub per- nă o scrisoare O recitise pentru a treia oară. „Să iii cuminte, tătută. Să înve/i bine, că altă grijă n-ai. Noi am hotărit săptămînă tre. cută, la stat, să construim o școală, pe deal, in sus. Să înveli, să vii învățător la noi în sal'. Visul lui Moromete e astăzi faptă „Ai lui Moro- mele” pot să devină invă. lători. M1RCEA 1ONBA de sindicat în parte. Propaganda profesională desfășurată de comi- tetul de instituție a îmbrăcat forme diferite. S-a tinut seama însă să nu se întreprindă decît acțiuni care puteau avea un re- zultat practic. Așa, de pildă, pen- tru înlăturarea deficiențelor din domeniul educativ s-a pregătit o consfătuire de muncă pe tema „Cum înfăptuim disciplina con- știentă". Referatul prezentat la consfătuire, întocmit pe baza u- nui studiu amănunțit al situației educative din școală, tul că în unele clase ța colectivului, că o văițători și profesori reliefa fap- lipsește for- serie de în- subaprecia- ză puterea educativă a opiniei colectivului de mare, nu afută afirmarea lui. apoi experiența elevi și, ca ur- la închegarea și Referatul înfățișa învățătoarei Sma- randa Dinulescu in acest domeniu și rezultatele obținute la clasa ei. De reținut că au urmat au fost suflețite. tate atît Ședința toare ca ceea ce opiniile practic discuțiile care deosebit de în- fiind argumen- cît și teoretic. nu a maj fost plictisi- ședințele 'din trecut și, este cel maii important, au fost luate măsuri în vederea folosirii fiecărei lecții, a fiecărei activități in scopul educării co- muniste a elevilor. Astfel, s-a introdus în fiecare clasă un jur- nai în care profesorii observații cu privire tarea elevilor- Din două săptămîni se tși notează la compor- . două în organizează careul pe școală unde se eviden- țiază clasele și elevii care s-au distins printr-p bună comportare și sint anunțate clasele a căror disciplină lasă de dorit. Ca ur- mare, situația in domeniul educa- tiv din scoală s-a îmbunătățit foarte mult. Abaterile de la disci- plină nu mai constituia probleme de nerezolvat. Propaganda profesională desfă- șurată de comitetul de instituție a urmărit apoi îmbunătățirea predării, legarea mai strînsă a lecțiilor de viață. în această privință comitetul de instituție a folosit si folosește realizarea pra rezultatelor practice obținu- te în urma organizării interasis- tențelor este cel oferit de două învățătoare care predau la clase paralele. Una dintre ele, tov. Du- mitra Solomon, cu mai multă ex- periență, realiza foarte frumoase lecții de citire la clasa l-a ,,A“, Asistînd la mai multe lecții ale colegei «ale, învățătoarea Cor- nelia Marinescu a reușit să folo- sească experiența bună a tovară- șei Solo-mon la clasa l-a ,,B“. Ea a întocmit și folosește acum cu pricepere alfabetare, tabele cu si- labe, ilustrații etc. Aceasta s-a oglindit numaidecît in nivelul clasei la obiectul respectiv. Bune rezultate dă si organizarea interasistențelor intre invățătorii claselor a iV-a și profesorii cla- selor a V-a. Primii urmăresc cum evoluează foștii lor elevi, ceilalți își cunosc viitorii școlari. Profe- sorii predau chiar și unele lecții la clasa a IV-a. Astfel, de mult interes s-au bucurat recentele lecții predate la clasa a IV-a de profesorii de limba romină Lavi- nia lonescu si Petrache lonescu. Numărul acțiunilor pe care le inițiază acum organizația sindi- cală la școala nr. 62 este mai mic decît in trecut. In schimb, efi- ciența acestora a sporit, sporind totodată si interesul cadrelor didactice pentru activitatea orga- nizației lor sindicale, care îi a- jută într-adevăr să-și îmbunătă- țească munca. La îmbunătățirea muncii sindicale din școală a contribuit și direcția școlii, între tov. Macovei Cuteanu, di- rectorul școlii și Angela Cernat, președinta comitetului de institu- t*ie, s-au statornicit relații de bună colaborare. Trebuie subli- niat îndeosebi ajutorul hotărîtor pe care l-a primit comitetul de instituție din partea organizației de partid. Organizația de partid — secretară tov. Vasilica Aposto- lescu — a urmărit să se înlăture orice urmă de formalism din munca comitetului de instituție, orientînd eforturile acestuia pen- tru mobilizarea cadrelor în scopul necontenitei Îmbunătățiri a proce- sului de învățămînt. C. RADOI • • Realizări Ca școala de 7 ani nr. 1 din Lupeni, raional Petroșani, s-au dat tn folosință în acest an încă 6 săli de clasă, o sală de laborator, o sală pentru atelierul de timplărie și o sadă dc gimnastică. Localul școlii a devenit astfel mult mai spațios, puțind asigura frecventarea în condiții bune a cursurilor de către 630 de elevi. Lectorate pentru părinți Sentru a îndruma părinții în munca lor de educare a copiilor conducerea școlii medii nr. 1 „Filimon Slrbu“ din Sighet a organizat un lectorat pentru părinți. In cadrul aces- tuia se prezintă lunar conferințe pe teme educative, pe care pă- rinții le ascultă cu mult inte. res. ★ Le sfirșitul lunii trecute, sub auspiciile secției de învățâmlnt și cultură a raionului Turnu Mă- gurele s.a deschis un lectorat pentru părinți. Lectoratul tși propune să des- fășoare o largă propagandă pe. dagogică în rtndul oamenilor muncii. In cadrul lui pă- rinții elevilor școlii eu as- cultat nu de mult o recen- zie amplă asupra „Cărții pentru părinți” a lui A. S. Makarenko și au purtat apoi discuții in ju- rul unora dintre problemele pe care le ridică aceasta. ★ La lectoratul pentru părinți organizat de școala de 7 ani din comuna Secu, raionul Reșița, s-a prezentat de curînd o confe- rință cu tema „Condițiile gene, rale ale educației în familie”. Conferința a fost ascultată de un mare număr de muncitori mi- neri. părinți ai elevilor de la această școală. Tematica viitoarelor conferințe care vor fi prezentate la lectorat cuprinde probleme legate de comportarea părinților, de regi- mul copiilor In familie, de edu- carea disciplinei conștiente etc. Condiții mai bune de muncă coala medie din Bistrița <3 numără, în cele trei sec- * ții ale sale — romînă, maghiară și germană — circa 1300 de elevi și peste 80 de ca- dre didactice. Prin grija organelor locale de partid și de stat, în școală s au creat condiții mai bune de muncă : s-au introdus o nouă instalație de încălzire centrală, care asigură căldura corespun- zătoare întregului local și o nouă instalație de lumină elec- trică, ce permite funcționarea în bune condiții a învățămintu- lui seral. S-au făcut, de aseme- nea, amenajări moderne la can- tina internatului. Ca urmare firească a' noilor condiții materiale create, s a îmbunătățit și desfășurarea procesului de învățămînt. Qavll scolii de meserii din Cluj învaja cum funcționează scula de aschlat a unei maj.nl - u a el ta. frimcla noțiuni d« croiau ■ pielii întrecerea socialistă între ucenici Numeroși cititori, profesori șl maiștri-instruciori din învățământul profesional și tehnic ne întreabă in ce măsură se poate desfășura întrecerea socialistă In școlile profesionale, de meserii, agricole și tehnice și care sint obiectivele pe care trebuie să le urmă- rească aceasta. £ colile profesionale, de meserii, agricole și teh- • nice se apropie cel mai mult, din punct de vedere al condițiilor pentru desfășurarea întrecerii socialiste, de fabrici, uzine, mari unități agricole socialiste. Faptul că ucenicii și elevii sînt legați nemijlocit — încă din primele zile de școală — de munca produc- tivă, lucrtnd in ateliere sau în secțiile întreprinderii care tu- telează școala, crea, ză toate posibilită. file pentru dezvod tarea întrecerii. O condiție de bază pentru reu- caz se vor urmări în primul rind exactitatea execuției față de dimensiunile indicate de schițe și gradul de finisare. Pentru ucenicii din anii II și III și pentru elevii școlilor tehnice care-și fac practica in întreprinderi, obiectivele între- cerii socialiste vor fi strins legate de realizarea planului întregului colectiv al secției in care muncesc. Ei pot fi cu- prinși în întrecerea socialistă juste, științifice, de urmărire a întrecerii, care să permită a- precierea rezultatelor pe baza unui punctaj simplu, ușor de calculat. De pildă, pentru în- deplinirea integrală a fiecărui obiectiv central urmărit de întrecere se pot acorda 100 de puncte, la care se adaugă sau se scad puncte, in funcție de procentele depășirii sau nerea- lizării sarcinilor. Grafice com- pletate cit mai des —- de pre- ferință zilnic — trebuie să țină la curent întreaga școala cu mersul întrecerii și cu suc- cesele repurtate de grupele fruntașe. Decernarea drapelu- lui de fruntaș, popularizarea fruntașilor, premierea lor cu cărți, excursii, sînt de aseme- nea factori de mare însemnă- șita întrecerii în școl' esie gisfrate de grupele în între- cere, noua inițiativă a cuprins masa elevilor. Zilnic, in jurul gazetei de perete unde se afi- șau rezultatele grupelor in În- trecere, elevii comentau cu in- suflcțire realizările fruntașilor. Conducerile și organizațiile de partid ale școlilor au spri- jinit acest avint al întrecerii, îmbunătățind continuu condi- țiile de lucru și proîilînd mai precis activitatea productivă a atelierelor, stimulind material și moral elevii fruntași și gru- pele fruntașe în întrecere. Astăzi, datorită defașurării largi a Întrecerii socialiste în- școlile de meserii din Ploești și Dej, de pildă, peste 80% din numărul elevilor realizează si întrec cu regularitate nor- mele de învăță- mînt contribuind la depășirea planului general de produc- ție cu 15—20*/«. Au fost executate nu- Coordonarea unor activități mu ® coala noastră pregătește muncitori 9 pentru opt tipuri importante de în. • treprinderi din sectorul industriei ușoare: confecjii.inci/țăminle, tăbăcărie, blănărie, lesătorie mătase, (esătorle lină, țesătorie bast și prelucrarea cauciucului. Nu-i de mirare, de aceea, că programul u- nei zile obișnuite de practică a ucenicilor cuprinde activități desfășurate în trei ate- Jiere.școală și in secțiile de producție a 13 Întreprinderi. Desigur cd urmărirea unei asemenea ac- fivitdți multiple ridică în fața noastră, a cadrelor didactice, probleme complexe și greu de rezolvat. De aceea, am creat In ca. drul școlii citeva colective de urmărire a practicii, alcătuite din profesorii și maiștri- instructori din specialitatea respectivă și specialiști din producție. Obiectivul central al activită/ii noastre de coordonare a pregătirii practice a ucenici, lor este asigurarea unui nivel de calificare corespunzător tehnicii celei mai moderne. In cadrul atelierelor-școală una din pro. bfemele principale pe care o urmăresc co- lectivele de practică este deprinderea uce. fucilor cu regimul de muncă, cu metodele de lucru și cu ritmul de muncă In produc, fie Pentru aceasta, atelierele sînt organi. zale pe principiul unităților productive ; în cadrul fiecărei clase au lost formate bri. găzi de muncă care au sarcina de a reali- za indici de plan preciși. Astfel, în eadrul atelierului de țesătorie fiecare clan de anul I 130 elevi) este împărțită in două brigăzi — una la secția preparare și una la tesătorie, brigăzi care se schimbă în fie- care lună prin rotație conform graficelor. La războaie lucrează clte un ucenic din anui 11 ajutai de un ucenic din anul I, care tn felul acesta izbutește să-și însușească anumite deprinderi, Incepind de Ia cele mai simple pină la cele mai complexe. In aceste condiții s.a reușit să se facă un instructaj corespunzător și totodată să se realizeze și planul de producție al atelierului — circa 10.000 metri de țesături Intr-un trimestru. Oarecum diferit se desfășoară practica în atelierul de Încălțăminte Inlruclt aici este necesară încă din anul I asigurarea rotafiei mult mai frecvente a ucenicilor în cadrul e- xecutării operațiilor de croit și cusut, gru- pele au fost limitate la 10 ucenici, asigurîn- du.se în acest fel tuturor locuri de muncă corespunzătoare și eliminindu.se timpii morii In cadrat Instructajului curent. Re. zultalul: după 6 luni tofi ucenicii anului I izbutesc să croiască și să coasă corect. Cerințele ealiDcărif profesionale cresc In ceea ce privește acenfcii anului II, care tre- buie să execute o încălțăminte manuală de bună calitate In conformitate cu cerințele industriei. Anul III este anul de perieefio. nare * ucenicilor In confecționarea meca- nică Încălțămintei. Delndată ce se ivesc anumite deficiente, comisia de îndrumare a practicii ia măsuri eficace pentru remedierea lor. S-a constatat, de pildă, In cadrul controalelor efectuate, Că ucenicii anului I confecții încălțăminte depășesc normele de consum al materia- lului. Ajutorul solicitat In această privință Întreprinderii „Nicolae Bâlcescu' a venit Sub forma unei demonstratii practice a fruntașului în producție Nicolaie Militaru. In urma acestei demonstratii nu numai că nu se Înregistrează nici o depășire a nor- melor de consum de către ucenici, ci se realizează chiar importante economii de materiale. Probleme speciale a ridicat organizarea practicii ucenicilor care se pregătesc pen- tru munca In întreprinderile de prelucrare a cauciucului și a blănurilor. Jncepînd din acest an, practica lor a fost organizată, cu concursul conducerii întreprinderilor, în secții alelier-școală Acestea sînt locuri de muncă special amenajate pentru ucenici in cadrul fiecărei seefii de producție a Între- prinderilor. La întreprinderea „Republica", de pildă, există secții atelier-școală pentru parcurgerea fiecărei operatii de prelucrare a blănurilor. In asemenea secții atelier-școa- lă ucenicii sînt instruiti sub directa supta, veghere a maiștrilor-instruclori și a profe- sorilor de specialitate. Controlul periodic al practicii ucenicilor nu urmărește numai condițiile materiale in care se efectuează aceasta și metodele de desfășurare a ei, ei și respectarea cerințe- lor programei școlare cu privire la nivelul general al pregătirii ucenicilor. In acest scop se controlează respectarea lisei de ins- tructaj, care are scopul de a planifica pro- cesul de instruire Intr-o anumită perioadă. conform planului de mei școlare. Contactul pe cere urmărire a prectrcri găduie sd se poati : invdfdmint și progra- 11 cu co'e-: Uvele de cu Întreprinde!i ie In- de instruire proriietxele cele ale industriei uscare Astfel posibilitate si cunoască >■ sd aceste probleme fagi in cad-i mc actuale scc- idi au aprefundere S—t . Cum se abordează asemenea prob.este dia de vedere tehnic ți practic t In fiilor profesorul de lehnoleete specială explică natura problemei, importanța e\ modul de rezolvare, contribu/ia b-uscj:-»- rului la rezolvarea acesteia Să luăm, se pildă, problema măririi turațiilor la răz- boaiele de fesul și a imbunătă!:’:! raeda. mentuluj muncii Profesorul de specialtfe'e le-a explicat ucenicilor. In cadrul unei lecții teoretice, că scopul acestei acțiuni este creșterea productivității muncii țț c expus felul cum se poate deslițura acțiu- nea din punct de vedere tehnic și organi- zatoric. In cadrul lecțiilor practice acenzuă inițiativă a fost demonstrată in Întreprin- dere, unde, urmărind paralel lucrul mași- nilor după noua metodă ți funcționarea ma- șinilor in vechile condiții, ucenicii ți-cu putut da singuri seama de Importanta mi. rimii turațiilor. Totodată ei și-au Însuți! tehnica de lucru folosită In acest scop. Rezultatele pozitive obținute pe linia calificării profesionale a ucenicilor ne dau încrederea câ, desfățurînd mai departe munca de coordonare a practicii cu spri i- nul electiv al întreprinderilor, vom putea crea toate condițiile pentru ca ia abtoivi. rea școlii noii lucrători repartizati In pro- ducție să cunoască aprofundat procesul tehnologic al secției in care munceac, st fie orientați în problemele economice spe- cilice întreprinderii în care lucrează, din. du-și contribuția din plin la crearea unei abundențe de produse. IOSEFINA RADULESCU director al școlii profesionala A devenit un fenomen obișnuit ca la desfășurarea lecțiilor de in- struire practică a ucenicilor din anul 1 in atelierele-școală să participe, dind îndrumări utile, profesorii de teh- nologia meseriei și tehnologia materia- lelor. In același timp s-a imbunărățit simțitor colaborarea profesorilor de matematică și fizică tehnică cu malș- trii-instructori. Intr-o singură pri- vință nu s-au creat nici plna acum condiții bune de legătură a teoriei cu practica—și anume in privința colabo- rării la instruirea practică a profeso- rilor de desen, cu toate că nu se poate concepe predarea vreunei lucrări tn atelier fără executarea, tn prealabil, a unei schițe de operafle sau execuție. Care să fie motital acestei sfări de lucruri ? Oare este vorba aici de lipsa de interes a profesorilor care predau desenul ? He pare că nu. deoarece In majoritatea școlilor profesorii de de- sen tehnic aduc o conirlbujie substan- țială la pregăti’ea practică a ucenici- lor din anii II și III. Motivul real al slabei contribuții pe care o aduce predarea desenului teh- nic la instruirea practică a ucenicilor din anul I, mai ales in primele două trimestre, se datorește neconcordanței existente intre programa de instruire practică fi programa de desen. In alcătuirea actualei programe desen tehnic nu s-a ținut seama făptui că predarea noțiunilor de yen trebuie sd sprijine, încă din de de de- aule zile de școc-c. însușirea țiiinți ia peiaud trimese.'s -l anulat I se presă desenul geome:'::. aie cAfid noțiuni adut o coatribube de mica importanță la instruirea practica De aceea efec- luarea schițelor operative și de execuție nu se poate realiza declt Incepind de la atijlocuT triatc-truiui al ll-lea. Este o asemenea soluție eficace ? Prc::xn țcclară, întreaga desfășurare 3 a-:: rații de instruire a ucenicilor, ai-rdene că nu. Chiar de la primele npx’sia pe care ie învață ucenicii In iiixi-a ei au nevoie de noțiuni de ăe^en tehnic, pentru a putea exe- .ata scn'Șs de contur a unei piese fi :e școlari în spirit comunist. casai* celor ce umeaaă tavățămlntul d» partid. Am aflat că organizația de bază din școa- la medie nr. 1. din Constanța intenționea- ză să urmărească și modul cum se reflectă în predare foloasele invățămintului de par. tid. Secretarul organizației, împreună cu membrii biroului vor asista la lecțiile ținu, te de comuniști și vor ajuta conducerea școlii să cunoască îndeaproape nivelul po- litic al lecțiilor predate in școală, să ve- gheze la puritatea lor ideologică. e«rcurile de învățămînt politic U.T.M. — cu sprijinul organizației de partid — sint conduse de cadra didactice utemiste, iar biroul organizației de bază se va interesa cu regularitate de nivelul seminariilor, va urmări și îndruma cu grijă și invățăm!ntul politic al tineretului. Munca organizațiilor U.T.M. și de pio. nieri va face obiectul unor adunări generale și al unor ședințe de birou. Prin comuniști, mai ales prin comuniștii din conducerea școlii, biroul organizației de partid va in. druma pe toți învățătorii, profesorii și diriginții să sprijine munca U T.M. și de pionieri, astfel ca organizațiile de tineret să desfășoare o activitate rodnică, conformă aurințelor școlii. TEMEINIC De aceea, am o mare atenție in cercurile în nismul cadrele tră. Participind considerat necesar să dăm activității ce se desfășoară care studiază marxism.leni. didactice din școala noas- la seminarii, noul birou al organizației de bază va urmări nivelul ideo. logico-politic al profesorilor, precum și ni- velul muncii în cercuri și va ajuta concret în activitate atlt pe cursanți, cît și pe pro. pagandiști. Pentru ajutarea oamenilor vom folosi și discuțiile individuale, dar mai ales adunările generale în care comuniștii vor analiza felul cum se desfășoară invățămin. tui de partid și cum se pregătesc pedago- gii pentru seminarii. In același scop, in școală a fost alcătuită o bibliotecă special dotată cu cărți de literatură politică ne. O altă problemă spre care, de asemenea, se îndreaptă cu deosebire atenția comuniș- tilor de la această școală este educația co. munistă a copiilor. In anul școlar prece- dent, sub îndrumarea organizației de bază, a membrilor de partid din conducerea șco- lii, s.au organizat excursii in țară și în cuprinsul regiunii Constanța pentru ca ele- vii să cunoască frumusețile ți bogățiile pa. triei și ale ținutului natal, să vadă cu pro- priii lor ochi realizări ale regimului demo- crat.popular în domeniul industrial, agrar, cultural. Cadrele didactice au fost ajutate să folosească lecțiile nu numai în scopuri instructive dar și educative. Orele de diri- ginție, activitățile in cercuri și in genere activitățile în afară de clasă și extrașcola- re au fost orientate înspre educarea patri. otică. internaționalistă a copiilor. In acest an școlar — ne spune tovarășul Bavaro — firește, vom duce mai departe realizările bune obținute în trecut în edu- carea elevilor. Invățind — de astă dată din lipsurile muncii din trecut — am ajuns la concluzia că pentru educarea în spirit comunist a copiilor e necesar să folosim mai mult ajutorul pe care îl pot da orga- nizațiile de tineret. De aceea, prima grijă a comuniștilor a fost ca la recentele ale- geri U.T.M., de pildă, tinerii să fie astfel orientați ineît să propună în organele con- ducătoare pe cele mai merituoase cadre din școală. Așa se face că noul comitet U.T.M. este format din fruntași la învăță, tură, din școlari disciplinați, cu spirit de inițiativă și putere de influențare. De ase- menea, îndată după alegeri utemiștii au fost ajutați în repartizarea judicioasă a sarcinilor și organizarea muncii pe sectoare în cadrul noului comitet *les_ Tot așa, Noul secretar de partid își orientează munca și înspre felul cum sînt educați și instruiți, cum sînt pregătiți pentru viață copiii muncitorilor. De meditațiile organi- zate în școală cu acești elevi răspunde un comunist. Diriginții — în alegerea cărora biroul vîntul tenție lor de organizației de bază și-a spus cu- — sînt îndemnați să se ocupe cu a. de instruirea și buna pregătire a fii. muncitori. Unii membri de partid au primit chiar sarcina de a ține legătura cu părinții ai căror copii au o situație deo. se bit de gr«a la învățătură, pentru ca ini. preună cu familia să fie creat* toate con- dițiile ca acești etevi să-și ajungă din ur. mă colegii și să promoveze clasa. Cu ajutorul comuniștilor din conducere* școlii, biroul organizația! de bază va In. druma pe învățători și profesori să ajute pe fiii muncitorilor $i în timpul orelor da curs, în timpul lecțiilor. Problemele spre care noul secretar de partid și.a îndreptat atenția, ca urmare a dezbaterilor ce au avut loc în urma Plena- rei C.C. al P.M.R. din 9—13 iunie a.c- în adunările generale ale comuniștilor din școala medie nr- ces. Certitudinea secretar a pornit că în activitate* 1 vor fi rezolvate cu suc- ne-o dă faptul că noul la treabă cu convingerea sa trebuie să se sprijină pe fort* colectivului, pe contribuția largă * învățătorilor și proteaorilor comuniști. ANA COSMIN IIIIIIIIIHIIIII fârâ cinci” „și cinci MUuUral» ir«t« ora o lira cloci minut*. Sunetul atri- deat a! clopoțelului anuala recreația. Cu catalogul sub braț, pro- fesoara lese din clasă. In urma et — vuiet vesel. Ia jurul sobei s-a strins un grup de iete |l băieți. Altii stau resfirați prin bănci. Nu lidrăxne|te nici unul să scoată ma- car aasul afară. Farcă se tem de aerul proaspăt al iernii. Geamurile ermetic Închise opresc yl ele aerul du* • X-« „A* o parte *lB eleve repet* lecțiile panlrl or«la următoare, stat șl urnele cere citesc *cun iceite lecții pentru primo oară. Șl mal șl altele care acum I|i ecrlu lecțiile, laaeam- ■ă că aici ilel eleva „itudloaea*. vița nimeni. Aici a larvă mare. Țipete fi urlata. Na aa «I* am pa om. Dar lată o Idea „ingenioa- ■ă" a unor eleve : spre a ti iul- gbgolvtntrlor I ...Forfotă nai XI-, coridor. |1 «ici t lac* „schimb de locuința" Ce Sa latre doua clasa. Deși este de fată o profesoară, se bufnejle ți se trin- te«ta cv sete. ...D« ca la unala claie du simte nici o mișcare 1 Fentru ele nu eite recreație I Funcționează dupâ alt orar 1 Nu, orarul a ace- la*i pentru toată școala numai că o serie de profesori nu se in* ...Într-UB colț el clasei a discută doi «lovi t — Nu te duci după hărți I vlae ora de ietorie. — Nu-l aga proat. Aglept na de intrare gl ma duc pe asculte. ...Intr-* X-a „E*. vreo băieți fi-au tras din goana VI-* Doar ■ă su- urma. ■ul pe el el lug repede afară. cltlv» palto- Se duc >> ia aer curat tn curte ț Aș. de unde 1 Au zbughit*» în ora* •a-fl cumpere caiete de teză. Oa* meni grijulii, ce vreți I Toate acestea s-au intîmplat la o singur* șcailî, intr-o singură zi, Se tatlmpl* o*i* șl ta școlii* dumneavoastră, fa recreații, aseme- nea lucruri ca la școala medie ar. 3 diB Cralova I I. M. iiiniiiiiiiiiiiiiiiiimiiiiiiiiiiiiiiiiiw 1 i I 5 «pre a veni în sprijinul peda- gogilor care studiază mar- xism-leninismul, organele de partid din regiunea Timișoara dau o atenție deosebită Înzestrării bi- bliotecilor sătești, sindicale și a ce- lor din centrele raionale cu biblio- grafia necesară aprofundării mate- rialului predat în cercurile de în® vățămint politic. Despre aten|ia ce se dă tnvă- țămîntului de partid în această regiune ne vorbește și grija cu care au fost recrutați lectorii (în general activiști de partid și di- rectori de școli bine pregătiți din punct de vedere politic), ca și par- ticiparea pedugogilor în număr- mare la primele lecții. In raionul Jimbolia și în orașul Timișoara, bunăoară, prezența la primele pre. legerl a fost de sută la sută. 3n raionul Lunca-Vașcăulul (regiunea Oradea), cercuri, le de învățămînt politic și.au tnceput activitatea, fiind or- ganizate pe centre de comune- Pentru cadrele didactice din sate- le ,,de peste munte", locuite de moți —Arieșeni, Gtrda și Scări- șoara —• cursurile și seminariile se desfășoară lunar la școala de 7 ani din comuna Gtrda și cu- prind pe tofl cei peste 60 de in. vățători și profesori din această parte a raionului- Lecția cu care s-a deschis cursul a fost ținută de tov. Csenge la- liu, directorul cabinetului de par- tid din orașul Dr- Petru Groza. Ea a interesat în mod deosebit pe cursanți prin conținutul și for- ma atractivă a expunerii. Comitetul raional de partid din Lunca-Vașcăului a luat măsuri pentru a fi trimis în comune ma- terialul bibliografic de primă ne- cesitate, urmlnd ca pe parcurs să se continue trimiterea acestuia- Răbdare, înțelegere, exigență 3n munca pe care o duc In anul acesta ca diriginte la clasa a X-a „E" de la școa- la medie nr. 2 .frații Buzești" din Craiova, am pornit de la necesi- tatea de a-mi cunoaște elevii, de a afla care sint aspectele caracte- ristice ale colectivului clasei. Trebuie să precizez că această clasă, care cuprinde 20 de băieți și 21 de fete, a fost constituită dm elevi ai fostelor clase a IX-a „A", „B“, „C", „D" și „E" din anul școlar precedent, care s-au hotării să învețe in secția umanistică. Sint, așadar, elevi cu înclinații și aptitudini pentru literatură, artă, limbi străine. Mi-a părut deci cu atit mai surprinzător faptul că, dacă notele lor arătau o bună pre- gătire la limba și literatura ro- mină, destul de mulți dintre ei a- veau note slabe la limba latină, la limbile rusă și franceză. Pentru lămurirea acestei situații am discu- tat in repetate rinduri cu elevii și cu profesorii care predau la clasa mea aceste specialități. In același timp, am asistat la citeva lecții. Aceasta mi-a dat posibilitate să determin cauzele lipsurilor. Am aflat că in arui precedenți nu sa dăduse atenția cuvenită îmbogăți- rii vocabularului elevilor la limbile străine, in timp ce la gramatică se făcuse mult peste cerințele pro- gramei, ceea ce a dus nu numai la o însușire superficială a cunoș- tințelor de gramatică, dar și la frica de gramatică și la credința elevilor că nu o vor putea învăța niciodată, fiind prea grea. Rezol- varea acestor greutăți a rămas in seama profesorilor. Ei le-au învins treptat. Acum, doar cițiva elevi mat au liote sub 5 la limbile străine. Am observat la unii din elevii mei, in primele săptămini de școa- lă, o atitudine nejustă față de muncă — in special față de mun- ca fizică. Am observat de aseme- nea lipsă de disciplină. Am stat de vorbă cu elevii în ceea ce pri- vește viitoarea lor orientare pro- fesională și mi.am dat seama că nu se gîndeau cu suficientă serio- zitate la aceasta. Am înțeles că nu voi putea rezolva in chip mulțumitor ace- ste probleme dacă voi proceda prin măsuri sporadice, izolate. De aceea m-am gîndit la un complex tai dar tn mod sistematic, să îm- bunătățesc situația. Am început prin a întări munca de educare patriotică a elevilor. In cadrul unei ore educative am discutat cu ei tema „Contribuția tinerelului muncitor din patria noastră la opera de construire a socialismului". Materialul pentru discuție a fost cules de către elevi și am fost mulțumit că ei au știut să se oprească asupra unor fapte semnificative de patriotism In cadrul altor ore educative am discutat adeseori cu elevii despre principala lor îndatorire patriotică — aceea de a învăța, de a se pre- găti temeinic, dar și de a munci de pe acum, după puterile lor, pentru a fi folositori societății. Iată de ce socotesc că nu a fost de loc întimplător japtul că la prima chemare la munca voluntară clasa a răspuns exemplar. Am căutat să împletesc strins acțiunile de felul acesta cu activi- tatea îndreptară spre dezvoltarea la elevi a dragostei și respectului pentru munca fizică și, totodată, cu activitatea îndreptată spre justa orientare profesională. La începu- tul anului școlar — după cum am mai spus — elevii nu prea erau atrași de munca hzicâ, de nutnca in atelier. Stind de vorbă cu ei. in- teresindu-mă de această problemă și la conducerea școlii fi la ; dintre colegi, am înțeles și care erau cauzele acestei atitudini • in atelierele de timplăne fi lăcătușă- rie, în care lucraseră elevii tn anul trecut, munca fusese nesansfâcâtor organizată și nu prezenta prea multe laturi atractive. Inceplnd din acest an, elevii lucrează in atelie- rul de mecanică-auto al școlii. .Km Ținind seama de particularită- țile elevilor din clasa mea, am în vedere, în orientarea profesională, șl faptul că vreo cițiva dintre ei au reale înclinații spre artă, pe care și le cultivă chiar la conser- vatorul de artă populară din loca- litate, la diferite secții: teatru, muzică instrumentală etc. Inc ura- jtndu-i pe acești elevi să-și dezvol- te aptitudinile și să-și bazeze pe ele alegerea viitoarei lor profe- siuni, le atrag in același timp atenția asupra faptului că, pentru a izbuti, li se cere și lor o muncă permanentă, încordată. Munca, discuțiile în jurul ei, în jurul alegerii drumului în viață de- termină și o îmbunătățire a disci- plinei elevilor. Rămin totuși, în comportarea lor, unele lipsuri — de multe ori legate de faptul că nu știu cum să se poarte. De aceea caut si le explic acest lucru, cu răbdare și înțelegere, dar in ace- lași timp cu exigență, făcindu-i să înțeleagă că însăși situația elevi in ultimele clase, absolvenți, le impune demnă. In toată munca mea pe ajutorul uremistilor șaisoreztce utenuști An de măsuri care să mă ajute, trep- observat că munca mai mult. Trezirea aid le place interesului șt această mun- dragostei lor pentru _ că a fost determinată și de stilul de lucru al profesorului-maisiru, care se pricepe să-i atragă, să-i facă sd iubească mașinile. Eu (in o legă- tură permanentă cu acesta. Și cău- tăm împreună — el tivităților practice, în sul muncii, iar eu in tive sau In discuțiile care le am cu elevii gem nu numai spre in cadrul ac- însuși proce- orele educa- personale pe — să-i atra- cunoașterea bazelor producției moderne, dar și spre includerea lor, după absolvi- rea clasei a IX-a tn producție. MOUirATH ȘTIINȚIFICE APARAT» DI RADIO PORTATIVE Tehnicienii sovietici au realizat not eperete de redio portative. Aparatul ..Sputnik*. care clntărește mai puțin ie un kilogram, se compune din pi®»® eu un gabarit mie. Bl este alimentat da patru acumulatori da dimensiuni redu- se, care pot II inlocuiți printr-o ..pilă solară*. Această pilă se încarcă expu- Bled-o la razele aolare. Un alt aparat de radio portativ, apa- ratul , .Surpriza*, aata asemănător apa- ratolul ..Sputnik*, cu deosebirea că aste prevăzut eu un difuzor mai pu- NOI DATE ASUPRA APARIȚIEI COMETELOR tarnie. eu deui pila mici. acumulatorii sint tnlacuiți „ptieBate eml.iunl de radio pe unde lungi gi Mijlocii. O COMBINA CEREALIERA AUTOMATA Inginerii bou sistem catului de sovietici eu proiectat un «utom.t de reglare a pro- în cadrul conferinței internaționale asupra „materiei Interplanetara" con- vocate la Jena, de către aecțla de as- tronomie a Academiei de științe din R. D Germană s-au analizat diferite probleme legate de : coroana solara exterioara, lumina zodiacală, luminis- cența straturilor superioare ale atmos- ferei, ale cometelor meteorilor «i me- teoriților. O interesantă comunicare a prezen- tat B. J. Le vin, colaborator apropiat al prof. O. S. Smidt, asupra apariției co- metelor, arătind că norul de comete s-a format o dată cu apariția sistemu- lui planetelor, In spații exterioare In afara orbitei planetelor cunoscute. Iar variațiile de luminozitate a cometelor în funcție de distanța lor fața de soa- re se explica prin procesele de absorb- ție a substanțelor volatile. A analizat apoi bazele apariției norului de come- te Oorta. cetări pentru proteze din Moscova, au realizat o proteză neobișnuită a mtinll omului. Modelul acestei miini executa toate mișcările cu degetele, strtnge gi desface pumnul, poate sparge o nuca sau tine aparate fragile Dar lucrul cel ,,mtna de oțel*, mai uimitor din sticlă, este câ cum au denumit oa- lucru re luspendate pulsat. ■1 combinei carealie- pe un jaslu autopro- UN APARAT RONTGBN PORTATIV de o mă lor de viitori ținută sprijin clasei. Cei ragimul optim d< viteză a deplasării In funcția de condițiile sece- dgului gi da producția 1» hectar. Sistemul se compune din captatoa- ■e samibile de semnalizare |i urmări- re, instalate pe principalele organe nctive ale batozei, dintr un dispozitiv simplu de calculat si un mecanism de acționare asupra transmisiei continue a sistemului organelor sașiului. In serie tativ, U.R.S.S. a început piqducUa în a unui nou aparat RSntgen por- destinat procedurilor de diag- nosticare la domiciliul bolnavilor. A* paratul este montat Intr-o valizi, iar pregătirile pentru punerea lui in func- țiune durează 2—3 minute. O PROTEZA ORIGINALĂ Uo grup de oameni de gtiință ;1 ingineri de la Institutul central da cer- menii de știință acest modei, executa toate mișcările la comanda mintală a omului. Persoana care dorește să verifice funcționarea protezei îmbracă o brăța- ră metalică conectată de aparat prin- tr-un conductor. Apoi, fără să facă vreo mișcare cu mina, omul ordonă In gind mîinii mecanice să execute diverse mișcări cu viteză și forță di- ferită. Cum se realizează dirijarea mlinll mecanice ? In cursul mișcării mușchi- lor, precum și atunci cînd encetalul emite un semnal spre extremități, In corpul omenesc sint generați curențl biologici foarte slabi, dar perceptibili pentru aparate, curenți care se modi- fică în funcție de starea șl activitatea omului. Brățara Îmbrăcată și conectată prin fire de aparat captează acești biocurenți, li trimite in aparat unde ei sint descifrați, amplificați șl transfor- mați în mișcări mecanice. Această invenție are o mare impor- tanță pentru dirijarea proceselor in la- boratoare unde se lucrează cu sub- stanțe radioaative. ca și In locurile inaccesibile omului, de exemplu In oceane, la mari adincimi. șiră slnt elevi buni șl foarte buni la învățătură, tineri serioși și dis- ciplinați. Exemplul lor este mobi- lizator pentru întregul colectiv și in ceea ce privește atitudinea față de munca fizică, față de activita- tea obștească, la fel ca și in ceea ce privește comportarea generală în școală și în afara ei. In lunile viitoare voi căuta să folosesc și mai larg ajutorul utemiștilor, în special pe calea acțiunilor organi- zate de U.T.M. in rindul celorlalți elevi ai clasei, Sînt conștient de faptul că nu mă aflu, in rezolvarea probleme- lor pe care le pune clasa mea, de- cit la început. Este de altfel și greu să socotești că astfel de pro- bleme complexe cum ridică munca unui diriginte intr-o clasă pot fi rezolvate in mai puțin de un tri- mestru. Pentru aceasta trebuie să te afli un timp mai îndelungat in mijlocul copiilor, să le cunoști bine particularitățile, să cauți ca fie- care măsură pe care o iei să fie dt mai bine chibzuită, cit mai efi- cientă. E ceea ce mă străduiesc si Pro<. I. DLMITRESCU La scoția media na M din «luj, o Hoția praotfc) ta VUMi DESPRE PREDAREA CITIT-SCRISULU1 Majoritatea învățăto- rilor care predau la clasa I-a se străduiesc să găsească pro- cedee cît mai variate de predare, care să-i facă pe copii să citească corect și conștient, să scrie îngrijit și fără greșeli. O aseme- nea străduința s-a oibser. vat și la învățătorii care predau la clasele I-a de la școala din comuna Moara Săracă, raionul Snagov. învățătoarea Elena Las- căr de la această școală acordă o atenție deosebită exprimării corecte a copil, lor. Avînd de predat sune- tul t, a intuit cu elevii ilu. strația din carte și le-a cerut să formeze oral pro- poziții cu privire la cele observate în ilustrație. Fă- cind apoi analiza uneia urmărit formarea la elevi a deprinderilor de scriere ortografică și de folosire a punctuației (scrierea cu literă mare, folosirea punctului). Deși tov. Lescăr se stră- duiește să-i deprindă pe. elevi cu o citire corectă, conștientă și curentă, deși folosește in mod just ana- liza și sinteza insistă silabe, asupra fonetica citirii se observă însă și in clasa ei mai sint levi care citesc încă pe tere, din care cauză reușesc să sintetizeze Ș> pe ca e- H- nu cu. din ..Vine d-o aceste propoziții — tata“ — despărțin- în cuvinte, cuvinte. te în silabe și silabele în sunete, a reușit să scoată de la elevi cu ușurință su- netul nou și a insistat a- supra pronunțării lui. De asemenea a insistat pentru a obține de la elevi și al- te cuvinte, care țină sunetul la la sfîrșit sau |a După ce a arătat semnul sunetului sa COD- început, mijloc, elevilor t (litera de tipar mare și mică) to. varășa Lescăr le-a cerut elevilor să caute litera în alfabetare. Un loc important în ca- drul lecției a fost rezer. vat formării de cuvinte din literele alfabetului de- cupat care conțineau su- netul nou învățat, ansli- zei și sintezei acestor cu- vinte prin despărțire* ior în silabe, prin unire* sda- belor și întregi, nroeedit tereie i i dtmna de iLtenat oclixu orali :i ftnira a habafirgți tre invtf&cri fi pr^faeO'ti 4e preocupare JoomMM penîru ree^aaroa uri menea conhecrări rOAtee cauzatul eiudetui marecitoriiar An IrwdftMM Azi manei i-« t In. O ase- al țămint. Acesiez au o-garuza: de cur -.d In raion un adu de lecții desehist -a care axial a:lt în- capilor ii daseior a /l-a dl fi prore ^orci ce P'e- dau arumuiU-a la dusa a l Dapd pecaza lec- ție urmează discuții agate de programa clasei la care s-a ținut lecția, de capitolul dm manual care o include fi de ncveiul șcunțdic la care a fost tratata, in funcție ie virna fi de pregătirea elevilor. Aceasir, contribuie la cunoașterea re:i- procă a programei fi oczrude’or claselor respec- tive, la asigurarea unei .-onUnuități Intre metoda învățătorului care a predai antmeiica la dasa a IV-a și metoda profesorului care predă la clasa începutul a fast făcut prin lecția cu tema „Pro. bleme de împărțire", ținută ta clasa a l -a chiar de către atuontl mav-jamlui ie antmuied pentru această clasă, proț. Eugen Știau. Pe marginea ei asistenții — învățători ș. profesori — au purtat discuții care li vor ațma să-și îmbunătățească mod real munca. Bunăoară, s-a subliniat că definițiile care dau elevilor claselor I-IV nu sint suficient științifice. Astfel, împărțirea se definește ca In se de o- perajia inversă înmuipru, deși din această defi- niție nu pot fi trase concluzii care sa ducă la lărgirea orizontului matematic al elevilor. Mult interes a stlrnii discutarea faptului dacă este sau nu necesar ca in clasa a V-a să se stu- dieze astfel de teme ca „Probleme de împărțire” care se predau și in clasele I—IV. Concluziile trase in legătură cu această problemă au subli- niat că acest lucru este pe de-a întregul necesar, atrăgind totodată atenția asupra faptului că nu este vorba de o recapitulare formală a operafii. lor, ci de adincirea și lărgirea cunoștințelor cu care vin elevii din clasa a IV-a. Lin bun exemplu a oferit In acest sens chiar lecția „Probleme de împărțire”, care, bazlndu-se pe faptul că elevii cunosc tehnica efectuării operațiilor, a pornit de la probleme practice simple pentru a-i ajuta Să-și adlncească cunoștințele și in același timp să-și formeze reprezentări matematice, să-și lărgească orizontul matematic, pent'u înțelegerea noțiuni- lor următoare. Astfel, elevii au fost puși in si- tua/ia de a intui pe cale figurativă problema „Un automobil mergind cu 30 km pe oră a par- curs 120 km. In cite ore a parcurs automobilul acest drum ?“ Ei și-au dat seama că trebuie să vadă de cile ori se cuprind 30 km în 120 km (adi- că o mărime tntr-o altă mărime de același fel) și au constatat că au de a face cu o împărțire prin cuprindere, care seamănă cu operația de măsu- rare. S-a pus apoi problema . „In 4 ore automo- bilul a parcurs 120 km. Ciți km a parcurs Intr-o oră ?" Procedind la rezolvarea ei cu ajutorul unei reprezentări grafice, elevii au constatat că tre- buia să imparii drumul parcurs de automobil citirea cuvintelor In același fel a deccpat, vintul cu destulă ușurință. Acest aspect negativ se re- marcă și mai mult la elevii învățătoarei Fllofteia Ște- fănescu de la aceeași școa- lă. De altfel, literizarea In procesul citirii este un fe. nomen care se observă și la alte școli. Chiar atunci cînd învățătorii ii opresc pe elevi de a citi pe litere, ei continuă totuși sa facă a- cest lucru citind cuvlntul pe litere cu voce înceată sau in gind Principala cauză a greșelilor de acest fel constă in aceea că unii învățători — și printre ei și tovarășele care lucrează la școala din Moara Saraca, nu acordă suficientă atenție măririi clmpului vizual al e- levilor de la o literă la o silabă. Ei trec prea repede peste despărțirea cuvintelor în silabe și unirea acestora in cuvinte. La menținerea citirii pe litere contribuie și făptui că la lecții nu se folosește suficient material didactic, cuvintele fiind formate aproape exclusiv din literele izolate ale al- fabetului decupat. Chiar cind aceste litere sînt gru- pate pe silabe, lipea de legătură Intre ele face ca e -vii să observe în special îiterele. iar nu silabele. Ar fi de recomandat ca, la formarea cuvintelor și des- compunerea ior, pe lingă litere izolate ale akabetu. de «-1 ajuta pe copil să ei- tească mai bine și nefiind suficient îndrumați, acești părinți ti pun pe copii să facă acasă exerciții de citi, re, insistă asupra citirii pe litere, așa cum au învățat ei odată în școală și, fără să-și dea seama, strică în parte ceea ce a făcut învă- țătorul la școală. Este ne- voie ca învățătorii să-și irxirepte atenția și în a- ceastă direcție, să-i îndru. meze pe părinți de a cere copiilor să citească numai pe silabe. In ceea ce privește preda- rea lecțiilor de scriere 1* școala din Moara Săracă, în timp ce elevii învățătoa- rei Elena Lescăr au înce. put să scrie cu cerneală, la clasa învățătoarei Fllofteia Ștefănescu se scrie tot cu creionul, nerespectlndu-se programa. Tovarășa Ștefănescu nu a insistat sufiplent asupra ele- mentelor componente literei, iar modelul pe l.a prezentat nu a fost cutat pe spat'i liniate, tru ca elevii să-și dea ale care exe. pen- sea- ma imediat de mărimea sem- nului grafic. Din această oauză a fost nevoie să ex- plice de mai multe ori cere este mărimea literei t în comparație cu celelalte. In schimb, tovarășa Lascăr a desenat întii elementele componente ale literei cu creta colorată pe liniatură, a făcut apoi litera întrea- ga și numai după aceea a trecut la executarea ei de către elevi. Tovarășa Ștefănescu nu Kordă analizei suficientă atenție fonetice a cuvin- lii- decupat foto- tn patru părți egale, deci că aci au de a face nu cu o împărțire prin cuprindere, ci cu o Împărțire in părți egaia. AnaUzind in adincime aceste pro- bdune — pe care ,t^ir fi putut rezolva, de altfel, ți in ciasa a IV-a — elevii au dobindit o seamă de cunoștințe not. pe care nu le aveau tn anul trecut. Astfel, ei au înțeles limpede deosebirea dintre sensul împărțirii prin cuprindere — in ca- drul căreia se importe un număr concret la alt număr concret, capatindu-se ca rezultat un nu- măr abstract — fi împărțirea in păr/i egale — in cadrul căreia se importe un număr concret la unul abstract, căpătindu-se ca rezultat un număr concret. Totodată, lecția i.a pregătit pe etevi pen. tru înțelegerea unor noțiuni ce se vor preda in viitor. De exemplu, analiza sensului împărțirii prin cuprindere i-a pregătit să înțeleagă noțiunea de raport, de măsurare a mărimilor. Faptul că profesorul s-a oprit, in decursul lecției, asupra noțiunii de mișcare uniformă a pregătit introdu- cerea noțiunilor de mărimi proporționale. Atră- gind atenția elevilor asupra faptului că Împărți- rea poate fi exactă sau neexactă, profesorul i-a pregătit totodată pentru înțelegerea capitolelor privitoare la teoria divizibilității numerelor și la teoria fracțiilor, capitole imediat următoare. în- trebarea „In ce fel drumul parcurs depinde de timp ?" pregătește pe elevi pentru înțelegerea în viitor a noțiunii de dependență funcțională. Discutind aceste probleme, participantii la lec- ția deschisă au subliniat că atit învățătorul cit și profesorul trebuie să meargă în predarea arit- meticii pe linia însușirii de către elevi In mod conștient a noțiunilor predate prin îmbinarea imaginii concrete cu glndirea abstractă la nivelul claselor respective. S-a atras atenția asupra fap- tului că nu trebuie neglijate lucrările în aparen- tă simple, dar care, bine lămurite, ti pot ajuta mult pe elevi tn înțelegerea chestiunilor comple- xe pe care le vor învăța mai tîrziu. Concluziile au mai arătat că învățătorii, o dată cu formarea deprinderilor de calcul, trebuie să-i deprindă pe elevi să analizeze o problemă com- pusă și să fie tn stare să-și alcătuiască singuri planul de rezolvare, de dorii chiar pe mai multe căi. S-a stăruit asupra necesității de a se înlă- tura erorile In ordinea operațiilor, arătindu-se că unii elevi ajung chiar pînă tn clasa a Vll-g fă<ă să cunoască exact ordinea de efectuare a calcu- lelor de tipul a+b: c; a—b: c; a: b\c. 0 atenție deosebită — au spus participanta la discufii — trebuie acordată formări vocabularu- lui matematic la elevi încă din clasele I—1V, punlndu-se accent pe semnificația unor cuvinte ca „diferență", „rest", „cit", „produs", „un nu. de ori", „cu cit". măr de unități", „de un număr „de cîte ori“ etc. Ciclul de lecții deschise, așa nizat în raionul N. Bălcescu, cum a fost orga, dovedește preocu- parea organelor sindicale și de învățămînt pre. cum șl a cadrelor didactice din raion pentru a îmbunătăți predarea aritmeticii la clasele a IV-a și a V-a pe linia colaborării dintre învăță- tori și profesori. P. DIAC sească și cartonașele din tabelele cu silabe anexate la abecedar, silabele fiind prezentate ca unități com- ponente ale cuvintelor. Fo- losind mai mult silabele la compunerea și descompu- nere* cuvintelor, învă- țătorii vor contribui la mă- rire* timpului vizual al e- levikir. ii vor ajuta să ci- tească silabele dintr.o da- ta, evitind literizarea. La existența unor lipsuri în deprinderile de citire telor și formării deprinde- rilor de scriere ortografi- că. De aceea unii elevi omit litere, fac greșeli la despărțirea cuvintelor în silabe, nu scriu cu lite- ră mare sau nu pun punctul acolo unde trebuie. Astfel de greșeli sînt mal puțin frecvente la clasa tovarășei Lascăr, care se preocupă mai mult de ana- liza cuvintelor, de tarea ortografiei și tuației. La formarea unei corecte contribuie în măsură insistate» respec. pune- scrieri mare asupra contribuie și faptul mulți învățători admit elevii să citească voce înceată și să oprească la mai fiecare Că ca cu se H- teră, pentru a sezisa pe cea care urmează. Aceasta, tu- sa. nu este de natură să u- șureze procesul citirii. Este de dorit ca in perioada pre- dării abecedarului Învățăto- rul să ceară copiilor să ci- tească cu voce tare și rar. In felul acesta, in timp ce pronunță o silabă, ei vor a- vea posibilitatea să sezise- ze silaba următoare. Cu- vintele vor fi pronunțate apoi mai repede, insistîn- du-se ca așa cum încă o de către elevii să citească vorbesc. cauză a literizării unii elevi o con. stituie sprijinul greșit pe care II acordă copiilor lor unii părinți. In dorința lor analizei și sintezei fonetice și grafice. In procesul scrie- rii elevii sînt împinși mai mult decît la citire să re- curgă la literizare pentru că sînt nevoiți să.și con- centreze atenția asupra fie- cărei litere sau chiar asu- pra fiecărui element com- ponent al ei in parte. In- tervine aici și mai mult rolul învățătorului, care tre. bule să-i deprindă pe copii ca, atunci cînd scriu, să nu pronunțe flecare sunet deo- sebit, ci să pronunțe în- treaga silaba. Intrucit unii elevi mai fac greșeli cînd transcriu cu litere de mină un text de tipar, este bine ca în te. mele ce se execută in cla- să sau li se dau pentru acasă să fie cuprinse și astfel de transcrieri. înlăturarea greșelilor pe care le mai fac elevii la ci- tire și scriere va fi posibilă numai dacă învățătorii vor insista mai mult asupra analizei și sintezei foneti- ce, atit la lecțiile de citire cît și la cele de scriere. C. MINCA hi aieniia proleso* de HM mN Ministerul Invățămintului șl Culturi) a luat pentru editarea unor broșuri conținind literare recomandate prin instrucțiunile folosirea programelor și manualelor de lectură măsuri textele privind literară pentru clasele V—VII în anul școlar 1958—1959. In prezent aceste broșuri se găsesc sub tipar și urmează a fi difu- zate prin librării și cooperative sătești. Pînă la apariția lor, profesorii de limba romină vor preda lecturile exis- tente in manuale, in afară de cele care au fost înlocuite prin instrucțiuni. Orele devenite disponibile vor fi rezer- vate pentru studierea textelor noi, prevăzute în Instruc- țiuni, atunci cind elevii vor avea la îndemină broșurile respective. Interesele păcii cer normalizarea situației din Berlin Cordul Beaverbrook rămîne același politician că- ruia nu i se poate reproșa insensibilitatea față de consemnările magnaților din City-ul londo- nez. Și, totuși „Daily Express" — ziarul acestui cele- bru lord — editat într-un tiraj ce stimește invidia ce- lorlalte gazete din capitala Angliei, a scris categoric acum cîteva zile că „puterile occidentale ar proceda rațional dacă ar pleca din Berlin*. A încetat Beaver- brook de a maii fi.- Beaverbrook l Evident, lordul britanic nu și-a modificat opiniile. Devotament ! lui față de interesele „imperiului maiestății sale" nu poate fi pus la îndoială. Și atunci cum se explică poziLa Iui ..□alily Express" ? Faptul nu este greu de expixat. Reacția opiniei publice la importantele propuneri «ie Uniunii Sovietice in problema Berlinul-i a fost de o asemenea natură Incit »Daily Express" nu a ezitat să adopte un alt punct de vedere decit cel oficial. In lumea întreagă, dar nai cu seamă pe continentul european, propunerile sovietice au stirnit un ecou de- osebit. In primul rind, ele s-au bucurat da o primire favorabilă in masele populare, deoarece popoarele Europei n-au uitat Conventry și Lidice, Oradour și Auschwitz, n-au uitat ce a însemnat militarismul pru- sac etruia'aaiin I |e d* din eon viață in republica de la Bonn a lui Adenauer. In el d»ilea rind, propunerile sovietice au determinat un puternic ecou favorabil de- oarece ele conțfn măsuri concrete, de natură să ducă la destinderea situației in Europa, la lichidarea unui pntnejdioș focar agresiv. Noua notă a guvernului so- vietic cușinde Un complet de măsuri a căror caracte- ristică principală o constituie qrija pentru apărarea păcii, perAru eliminarea primejdiei războiului. Cine a vizitat Berlinul nu poate uita niciodată ima- ginea acestui mare oraș, al cărui trup este slirtecat Dar fn Berlin nu se intilnesc doar hotarele a două state, ci se Intilnesc două lumi — două moduri de viată. Berlinul occidental a fost transformat intr-un cuibar fascist, gazdă a 83 centre și organizații de spio- naj. Ca să înțelegem mai bine rolul atribuit Berlinului occidental trebuie să amintim că nu de mult a -Jost descoperit un tunel subteran de 500 metri, construit de spionajul american pentru a intercepta convorbirile te- lefonice din sectorul democratic al Berlinului. Faptul acesta, unul dintr-o serie de nenumărate fajrte asemă- nătoare. ilustrează perfect că Berlinul occidental este menit să fie — cum spunea fostul comisar american in Germania, Conant — „vîrful ascuțit al unei lănci care ajunge pină în inima zonei răsăritene". Situația de la Berlin este anormală. Berlinul este capitala Republicii Democrate Germane și se află în inima acestui stat. Cu toate acestea, la 13 ani de la ter- minarea războiului, partea apuseană a orașului mai este ocupată de trupele S.U.A., Angliei și Franței. După cum spunea plastic tovarășul N, S. Hrușciov, Berlinul occidental s-a transformat într-un fel de tu- moare canceroasă care, dacă nu va fi lichidată, va putea duce la urmări cu totul de nedorit. De aceea, guvernul sovietic a hotărît să facă o intervenție chi- rurgicală, și să creeze o situație normală la Berlin. Situația Berlinului a fost reglementată la Conferința tripartită a conducătorilor U.R.S.S., S.U.A. și MarM Bri- tanii din 17—25 iulie și 28 iulie — 2 august 1945. Atunci a fost stabilit un sistem de măsuri menit să ducă la demilitarizarea Germaniei, să asigure dezvol- tarea democratică și pașnică a statului german post- belic. In hotărîre se spune : „Aliatii își propun să dea poporului german posibilitatea de a se pregăti pentru ca în viitor să-și poată reconstitui viata pe o bază de- mocratică si pașnică". Dar nu se uscase bine cerneala de pe documentul conferinței că occidentalii au și în- ceput să încalce acordul. Prima violare a prevederilor comune de la Potsdam a fost înregistrată la 11 decem- brie 1945, cînd au fost încălcate prevederile în legă- tură cu reparațiile cuvenite U.R.S.S, ca despăgubiri pentru distrugerile imense provocate de hitleriști. De atunci sistematic acordul de la Potsdam a fost violat. Germania occidentală a fost remilitarizată. Ea are in prezent o armată revanșardă de 172.000 soldați co- mandați de generali hitleriști, armată care în 1961 va avea în plus 12 divizii, 20 escadrile de aviație și 21 escadre navale. De notat: Bundeswehrul va dispune de 40 batalioane posedind arme-rachetă și atomice și de 28 batalioane cu arme-rachetă in cadrul forțelor mi- litare aeriene. Toate acestea dovedesc că acordul de la Potsdam a fost transformat de occidentali într-un simplu petic de hirtie. Singurul punct al acordului care convine intereselor agresive ale puterilor occidentala ecte ocuparea militară a Berlinului apusean. Menține- rea In continuare a statutului Berlinului ar fi echiva- lentă cu recunoașterea unei situată privilegiate a ță- rilor participante la N-A.T.O. Prin Încălcarea hotări- rilor comune de pierdut temeiul lor la Berlin. Situau* de la la PoUdam. p-jterile occidentale au jundic pentru menținerea pozițiilor Berhn ar tre vată prin integrarea Berbaoi. — in sad firesc rezol- ca ora« unitar in Re- pe teritoriul căruia se afli Dat tund existența 1 sute germane cu o- »:toa:;ei internaționale, q-. vere proprii. al guvernului R D Germane, as* cum a subliniat și W*lter Uibncht ia uttema. acordat răr''ai -New York Tsnes". Guvernul rep-ui-îKi* noastre populare. Inxsfletit de dorinU de * contribui ia Întărirea dAcii In Europa, a salutat noua s; importanta ir tiauvi a UI.SS In de- claraUa guvernului nostru se spune : .Guvernul rom In se alătură asniu’ua la rațiune ti colaborare in qrintu: gerea ci aplicarea sofa de tensiune creat ’-x Berkn si »a asoce o coetnbutie poarelor". Reglementarea ntuatie. Bețh_~ testabil. o mflaen'J pozitivă, bc linului cooducinda se ia utre^me de interesele vitale revondental du Wasangtou al cget;:ei .Associated nerile UR.SS. .vor putea exerc”- iKTueaU* ia isea întreagă. Tocmai de aceea ..Combat* vorbea de aeat'- mentul de satisfacție ai locuitorilor Be rima ai occiden- tal, sentiment pe care 11 prevedeau îngrijorați » diri- g-Jitorii SUA. (potrivit lui S. Henjey. corespoarăeatol din Washington ai agenției „United Press Laleraatio- nal*). Occidentalii sint îa Incurcătară. Deși declarative oii- ciale sint categoric negative, resping b ru- tal si agresiv propunerea sovietică. poUtimeni. apuseni nu vor putea ignora forța de atracție exercitată măsurile preconizate de U.R_S.S. Iar celor «irijci zăngăne armele, avertismentul sovietic le moaște uite soarta lui Hltler. tu rialteto taior aarsni. de EUGENII. OBREA irieczi «nssmblu al U-S-S-S. a propus Intr-o jante poli- Lieva țcobi medu nr. I — una ain cele cinci școh medii popul a re Ciliin — In timpul unei lecții. IN R. P. CHINEZĂ INVATAMINTUL în comunele populare 3n Republica Populară Chi- neză se desfășoară în pre- zent marea campanie de creare a comunelor populare. For- mă superioară de organizare a producției agricole, comuna popu- lară asiguri o dezvoltare multila- terală a tuturor ramurilor econo- miei rurale, precum și creșterea bunăstării populației sătești. Invățămintul are în cadrul co- munelor populare locul său bine determinat. El trebuie să contri- bse la ridicarea nivelului inte- lectua! a! tuturor țăranilor munci- san. trebuie să asigure cadre cali- ficate pentru toate sectoarele pro- ducției agricole. In multe din co- amaele populare care s-au înfiin- țai nnă acum s-a trecut la orga- nizarea și dezvoltarea unei rețele compiede de învățămînt. de la uni- tăți preșcclare si pină la institute de invățămînt superior. Bunăoară, comuna pc-ulară Lopo din raionul Gemi:ia. din China de sud-vest, a riiex .2 de unități școlare de toed» ggccete. Grădinițele de s» fert organizate pe bri- găzi de producție ale comunei. Fie- care br.gadd iși are grădinița ei. Comuna populari încurajează mult irwățăminiul mediu tehnic, pregătindu-ți cadrele de care are nevoie. La Lopo au luat fiin- ță școli medii tehnice de agricul- tură, medicină veterinară, contabi- litate. Școlile medii agricole — în special — iau o mare amploare. Numărul lor crește vertiginos. Numai tntr-o lună, tn provincia Țziansu s-au înființat peste 5000 de asemenea școli finanțate de co- munele populare. In întreaga Chi- nă numărul lor se ridică acum la cîteva zeci de mii. Urmărindu-se ca fiecare membra al comunei să fie un om instruit, se dezvoltă continuu invățămintul seral și fără frecvență. Comuna populară Lopo — ca șl alte comune — își are și univer- sitatea sa proprie, cu secții de in- dustrie, silvicultură, științele na- turii, științe sociale și economice etc. Ca și in invățămintul mediu, și aici se dă o atenție deosebită invățămintului fără frecvență sau seral. Astfel s-a putut, de pildă, ca numeroși muncitori forestieri să studieze secția de silvicul- tură a universității. Multe secții pregătesc specialiști în ramuri cu iotul noi ale economiei rurale care intră tot în alribuțiunile comunei populare, cum ar fi construcții civile, prospectarea și prelucrarea bogățiilor subsolului etc. Cadrele didactice care predau tn unitățile de invățămînt ale co- munelor populare sint recrutate dintre cei mai buni specialiști, oa- meni de știința și pedagogi care, la chemarea Partidului Comunist Chi- nez. au plecat să muncească la sute. H.~de'e dezvoilărti și întăririi șroLi săsești s-au arătat imediat. In majoritatea comunelor popu- lare analfabetismul a fost com- fiet lichidat. Cei peste 500 de rru- uoane de țărani chinezi ținuți al- tădată în întuneric, studiază acum necontenit, aplică metode științi- fice de muncă, participă la marea mișcare de inovații. Școala este un participant activ In lupta pen- tru o recoitâ-record, în lupta pen- tru îndeplinirea sarcinilor de con- struire a socialismului. Școala cea mai înaintată din lume ezele C.C. al Jiului de Min: P.C.U.S și Consi- iștri al U.R.S.S. cu privire la întărirea legăturii din- tre școală și viată și dezvoltarea con- tinuă a sistemului de invătămtnt pu- blic din Uniunea Sovietică pun școala în fata unor sarcini noi și importante In Uniunea Sovietică școala a obți- nut, an de an, realizări tot mai mari. Să ne gîndim numai: lichida- rea analfabetismului, lăsat moștenire de regimul țarist, generalizarea școlii de șapte ani, dezvoltarea pe cale de generalizare a școlii medii, cu o ca- pacitate de școlarizare de patruzeci de ori mai mare ca înaintea Marelui Octombrie, un învățămînt superior și tehnic de specialitate de douăzeci de ori mai dezvoltat, învățămînt de toate gradele pentru toate popoarele U.R.S.S. — toate acestea, pentru con- temporanul începuturilor statului so- vietic, erau lucruri de domeniul visu. lui. Și, totuși, visul s-a înfăptuit. S-a înfăptuit datorită efortului depus, da- torită patriotismului cu care s-a mun. cit pentru aceasta, s a înfăptuit mai cu seamă și înainte de orice datorită partidului, care a condus cu înțelep- ciune munca și lupta poporului în toate domeniile de activitate. Școala sovietică a fost principalul mijloc de pregătire a cadrelor. Ea a contribuit la formarea omului nou, sovietic, cu o concepție nouă despre lume și viață, capabil să construiască o viață nouă, să o apere, cînd e nevoie, cu prețul vieții sale. Perspectivele care se deschid acum școlii sovietice și care se oglindesc in tezele C.C. al P.C.U.S. și Guvernului Sovietic sînt menite să o ridice la o treaptă și mai inaltă. Așa cum s-a a- rătat și în alte documente, anterioare tezelor, școala sovietică a înregistrat pină acum mari realizări pe linia ne- voilor etapelor succesive de dezvolta- re a societății sovietice. Au ieșit însă în evidență și unele aspecte nerezol- vate încă. Acum aceste aspecte își cer neapărat rezolvarea. O cer sarci- n.le actuale ale vieții statului în care se construiește comunismul. In perioada primelor planuri cinci- nale, școala sovietică a avut ca sar- cină principală să dea, pentru cons- truirea socialismului, un tineret care să posede teme.nic bazele științelor. De această sarcină ea s-a achitat cu cinste. Școala de cultură generală a pregătit și a îndrumat spre învăță- mîntul superior elemente d.n care au ieșit specialiști de înaltă calificare și cercetători care au ridicat faima știin- ței sovietice la un nivel rîvnit acum de cele mai mari țări capitaliste din lume. In anii care au urmat celui de al doilea război mondial, școala so- vietică a făcut pași tot mai mari pe calea realizării principiului marxist- lenmist al învătămîntului politehnic. Atit nu s-a dovedit insă a fi de ajuns. Orinduirea sovietică în mersul ei ascendent cere școlii să dea ab- solvenților săi o pregătire completă și temeinică pentru viață, pentru munca utilă societății. Tocmai de îa această cerință s-a pornit la găsirea soluției practice pentru reorganizarea invățămintului sovietic. Fără îndoială că această reorgani- zare este posibilă datorită stadiului înalt de dezvoltare la care a ajuns în prezent societatea sovietică, datorită condițiilor materiale pe care le creează construcția comunismului. Potrivit tezelor, școala medie ur>« mează a fi organizată pe două etape. Pr.ma etapă; școala obligatorie de opt ani — școală de cultură generală și politehnică. In cea de a doua etapă, pregătirea școlară a tineretului se va face în condiții și în forme cu totul noi. Acestea sînt chemate să realizeze îmbinarea cît mai completă cu putință a învățăturii cu munca în producție. Acum, așa cum a spus tovarășul Hrușciov, tot tineretul trebuie să se încadreze în munca productivă, tot tineretul, fără excepție, trebuie să presteze o muncă utilă societății. îmbinarea învățăturii cu munca productivă va crea posibilități depline pentru pregătirea multilaterală a ti- neretului, pentru pregătirea unor oa- meni culți, apți pentru o muncă fizi- că sistematică. Tineretul nu va mai păși dincolo de pragul școlii medii fără a fi pregătit să răspundă cerin- țelor vieții, cerințelor producției. Munca, după cum spunea Marx — munca productivă, se înțelege — este singura cale pentru a forma un om multilateral dezvoltat. Lenin a arătat, de asemenea, că întregul tineret tre- buie să ia parte la munca productivă, acesta fiind singurul mijloc pentru formarea unui comunist. Orinduirile bazate pe exploatare au cultivat și cultivă disprețul față de munca fizică. Școala medie. în spe. cial, era chemată să facă aceasta. In regimul socialist, școala medie a făcut tot ce i-a stat în putință pînă acum pentru a înlătura mentalitate. Organizarea și funcțiunea pe care a o asemenea in perioadele precedente de dezvolta- -- — erau in măsură să asigure pe re, nu deplin munca acesta zare a pregătirea tineretului pentru fizică utilă societății. Lucrul va fi posibil prin noua organi. școlii sovietice. Educația unei juste atitudini fată de munca fizică este nu numai de dorit, ci și absolut necesară. S-a afir- mat uneori că in orinduirea comunistă va dispare munca fizică pe măsură ce se va dezvolta automatizarea produc- ției. Este o afirmație profund erona. tă, în contradicție cu însăși concepția noastră materialistă despre viată. O dezvoltare armonioasă a omului nu este posibilă dacă nu are in vedere organismul întreg, cu toate funcțiile lui vitale. Pentru acest motiv se pune si educația fizică ; cu atît mult se împung munca fizică, deprinde organismul cu efortul I în cea mai de seamă funcțiune a transformarea materială, fizică. lumii înconjurătoare. Teze!e acordă o mare vătămîntului profesional. im- mai Ea fizic lui : , a atenfie șî în- Secoie de-a rîndul, oamenii muncii s-au pregătit pentru activitatea lor fără a urma vreo școală, agricultura, ci și meseriile profesională Nu numai care cereau Spre noi sncrcsc in construc|la socialismului (Urmare din pag. 1) O atenție deosebită s a acordat și dezvoltării Industriei chimice din țara noastră, in domeniul căreia in anii puterii populare s-au obținut suc- cese însemnate, căci față de 1938 producția industriei chimice a crescut de 8 ori. Este de menționat faptul că in cadrul acestei industrii s-au creat in anii regimului democrat popular noi ramuri (producția de îngrășă- minte chimice, de fire și fibre sintetice, mase plastice, medicamente de sinteză ș.a.) și s-au introdus cele mai moderne metode de producție Pentru anul 1959 este prevăzută o creștere a producției în acest sector industrial cu 267o fală de anul 1958. in documentele Plenarei C.C. al P.M.R. din 26-28 noiembrie ax. ocupă un loc important și problema dezvoltării continue a producției bunurilor de larg consum. Este prevăzut pentru anul 1959 un volum de investiții ca 53% mai mare față de anul in curs. In expunerea făcută la plenară, tovarășul Gh. Gheorghiu-Dej a aratat ca treuuie depuse in continuare e- forturi pentru lărgirea sortimentelor și îmbunătățirea simțitoare a calită- ții produselor din industria bunurilor de larg consum. Proiectul de plan pe anul 1959 adoptat de plenară reflecta cu lim- pezime și marea dezvoltare pe care o cunoaște agricultura noas.tră so- cialistă. Pentru anul care vine se preconizează crearea de condiții pentru dezvoltarea și pe mai departe a sectorului socialist și pentru sponrea pro- ducției agricole. Astfel, se acordă agriculturii investiții de 2,9 miliarde lei, deci cu 600 milioane lei mai mult decit în anul 1958, in scopul miri- rii parcului de mașini și tractoare, al extinderii lucrărilor de îndiguiri, dre- nări și irigații, producerii semințelor de soi, înmulțirii animalelor de rasa, chimizării agriculturii, in vederea măririi producției la hectar. Este • mîndrie pentru poporul nostru că în prezent cea mai mare parte din ma- șinile și utilajele folosite în agricultură sint produse in R P.R. In cei trei ani care au trecut de la Congresul al ll-lea, partidul nostru s-a preocupat și de problema construcției de locuințe pentru oamenii muncii. Din fon- duri și credite de stat, în orașe și in centre muncitorești a fost construită o suprafață locuibilă de circa 1.400.000 m.p., reprezentind aproximativ 40.000 de apartamente. Cu toate acestea, din fondurile alocate pentru construcțiile de locuințe, pentru construcțiile de drumuri, s-ar fi putut construi mai mult, dacă ar fi existat, in primul rind din partea organe- lor Ministerului Construcțiilor, preocuparea pentru reducerea prețului de cost. Plenara a criticat cu asprime pe cei ce s-au făcut vinovați de pre- țul ridicat al construcțiilor și a chemat la lichidarea tuturor lipsurilor in aceste domenii. Pe baza creșterii productivității industriale și agrare se asiguri con- dițiile pentru o nouă și importantă ridicare a nivelului de trai al oameni- lor muncii. In 1959 venitul național va spori cu 13% față de anul 1958. Partea din venitul național destinată fondului de consum va reprezenta circa 82%. Va fi de aproape 2»6 ori mai mare decit în 1950 volumul fizic al mărfurilor desfăcute prin comerțul socialist. Salariul real, care in anul acesta este cu aproape 60% mai mare decit in 1950 și cu 26% mai mare decit in 1955, va continua să crească, contribuind la ridicarea nivelului de viață a celor ce muncesc. Proiectul pianului pe anul 1959 adoptat la plenară prevede de ase- menea suma de 12.300.0000.000 lei pentru cheltuieli destinate sănătății, in- vățămintului șl culturii, cheltuieli care constituie și ele o contribuție im- portantă la ridicarea nivelului de trai material și cultural. Plenara C.C. al P.M.R. a scos in evidență rolul factorului uman în îndeplinirea tuturor acestor importante sarcini, necesitatea de a fi stimu- lată capacitatea creatoare, inițiativa inepuizabilă a maselor largi pentru găsirea de noi metode și mijloace pentru rezolvarea rapidă și in cele mai bune condițiuni a problemelor economice. In indepliniiea tuturor acestor sarcini, menite să ducă la dezvoltarea pe mai departe ă economiei naționale din patria noastră, se ridică desigur o serie de probleme care privesc direct și munca învățătorilor și profesori- lor, activitatea din sectorul invățămintului de stat. In acest sens, îndato- riri de seamă au pedagogii din școlile profesionale, tehnice și tehnice de maiștri, care trebuie să educe pe elevi, pe ucenici și pe maiștri in spiritul economiilor, sl arași rK*a sl-t cădită pe risipitorii in- tnlai întreprinderilor. pe aceia ce tac in folosire* Bateriei pnw. să lapte Împotriva rebakrDar. ta r.aM elevi toc poale fi fi trebue cultivată dorința ca fiecare s* aorte La «aforificarea rezervelor interne ale între- prinderii saa atHieeatai ia ca» Ucrează. cwatal pestm cercetare p ino- zaUr, a pisatelor aitif oue a cărar impactaață este subliniau in expu- învățătorii și profesor,। uv^oie «j se preocope ca seriozitate de confec- ționarea pentru școală * Bateria alai didactic cu mijloace locale, folosind iu acest scop moaca Hcvhr iu «leiiere. io cercuri etc. O deosebita atenție trebuie acordau și întreținerii planșelor, hărților (de pilda, prin cartouarea Ier m cu actorul eepufcr), păstrării materialului de la- borator. care *e tmpaoe să fie totosil cu mai mult spirit de economie. la general, activitățile practice ale elevilor trebuie dirijate Înspre lu- crări mai folositoare oartațiler de BvățAnunL In atelierele școlare se pot exeenta reparatii mai «joace ta mobilier, ba chiar se pot confecționa unele obiecte «ble șc«IH cam ar B taiere, saporhiri. unelte agricole etc. De mare importantă pe«tr« activitatea de viitor in domeniul invăță- mintalni este și fefol cam se vor executa construcțiile școlare. Trebuie spns că in anal 195b rar fi acardale de aproape trei ori mai multe fonduri pentru constrocpi școlare decit in 1958. Este necesar ca intr-un termen scurt să se mărească namkral de săli de clasă și de laboratoare, ținîndu se — astfel incit condițiile de seama de numărul elevwor, de nevoile reale Lucrările practice (Urmare din pag- o Iată mai jos un tablou lămuritor tn această privință: Stratul de germinație, temperatura fi durata germinației la cereale ți leguminoase alimentare Felul se- minței Stratul de germinație Tempe- ratura Energia ger- minativă Facultatea germinativă Cereale Porumb Grîu O% iz nisip nisip sau hirtie sugativi M 20°C II După 3 zile m in „ 4 „ După 8 zile •• 99 ■> 99 99 M Bob nisip 20°G După 4 zile După 10 zile Legumi- noase Fasole «• N M 9» •> 99 8 99 Mazăre - 99 „ 3 „ » 99 9» Tot către sfîrșitul perioadei lucră, rilor practice de iarnă (sfîrșitul lunii ianuarie și începutul lunii februa. rie), trebuie planificate și lucrările de iarovizare. Data la care pot în. cepe iarovizările se va calcula în funcție de regiunea în care se află școala- De aceea e bine ca profeso- rii să știe precis condițiile și du. rata iarovizării specifice diferitelor feluri de semințe. Este bine ca ei să-și întocmească în acest scop un tablou de felul următor : muncă ale copiilor noștri să fie cît mai bune. In construirea localurilor de școală se impune să se dea mai multă atenție calității lucrărilor, avind in vedere că elevii trebuie să invețe in condiții Igienice, în clase care să respecte cerințele pedagogice, in școli care au toate anexele (laboratoare, ateliere, săli de sport etc.) necesare dezvoltării multilaterale a copiilor. In construcția de clădiri școlare să se aibă in vedere faptul că putem avea și trebuie să obținem localuri mai bune și mai ieftine, în care spa- țiul construit să fie cit mai bine folosit. E necesar de asemenea să se acorde atenția cuvenită construcțiilor efectuate prin autoimpunere, valorificării materialului de construcție rezul- tat prin demolări de localuri vechi, hi diversele lucrări de construcție, re- parație etc. poate fi folosită munca voluntară a tineretului școlar. Organele de control ale Ministerului Invățămintului și Culturii tre- buie să se preocupe pe lingă conținutul invățămintului, și de pro- blema construcțiilor școlare, de felul cum este gospodărit avutul școlilor, avind in vedere că și aceste probleme au mare importanță pentru munca de invățămînt. Organizațiile sindicale ale muncitorilor din învățămînt pot aduce o contribuție însemnată la mobilizarea învățătorilor și profesorilor, a părin- ților și elevilor pentru rezolvarea acestor probleme. Cadrele didactice din școlile patriei noastre, însuflețite de minunatele înfăptuiri ale poporului muncitor in construcția socialistă, merg cu entu- ziasm pe calea arătată de partid, hotărite să depună eforturi susținute pentru ca, alături de oamenii muncii din toate sectoarele vieții economi- ce șl social-culturale, să-și aducă aportul și la îndeplinirea planului de stat pe anul care vine. agricole de iarnă Felul seminței Umidita- tea în •/• In câte reprize se udă Durata umec. tării (ore) Temp. came- rei de umec- tare Temp. de ia- rovi_ zare în gra- de C. Durata iarovi. zării (zile) Grtu de toamnă 38 3 24 12 1—2 35—45 Secară Grîu de 39 3 24 12—14 1—3 40-45 primăvară 33 3 20 12 8—12 10—15 Porumb 30 3 -4 24 12 8 10 Mazăre 78 4-5 20 15 8—10 10—15 Floarea soarelui 60 3 20 15-16 10-12 8 După ce vor stabili datele la care trebuie efectuate acele lucrări ce sînt în strînsă dependență de con. dițiile biologice ale plantelor care cer respectarea anumitor cerințe față de clitnă, data semănatului, pre. gătire etc., se va trece la planifica- rea lucrărilor care nu sînt legate de o anumită dată — de exemplu, repararea uneltelor, confecționarea de tăblițe, țăruși de marcat, sein, duri pentru plantat pomi etc. Aces. tea se pot desfășura, de exemplu, între perioada în care semințele sînt puse la germinat sau la îarovizat. Pentru ca lucrările practice agri- cole din perioada de iarnă să fie de un real folos pentru consolida, rea cunoștințelor și formarea de- prinderilor agricole ale elevilor ele trebuie organizate cu toată grija, așa îneît să constituie mijloace reale de agricole aplicare a cunoștințelor deja însușite, precum și tire pentru cît mai buna a cunoștințelor ce vor ulterior. de pregă. înțelegere fi predate o calificare mai deosebită se deprin- deau pe calea uceniciei empirice. Dez- voltarea forțe.'r de producție a impus burgheziei să dea muncitorilor un minim de cultură necesar mînuirii mașinilor. Aceasta a determinat nece- sitatea creării școlilor profesionale care, după cum observa Marx, au realizat îmbinarea învătămîntului ele- mentar cu munca profesională. Construirea socialismului cere însă un muncilor cult, cu calificare supe- rioară. Ținîndu-se seama de aceasta, în Uniunea Sovietică s-au organizat școli profesionale care au la bază nu o școală elementară de patru ani, ci școala de șapte ani. In ce constă pasul înainte pe care școala sovietică este chemată să-l iacă acum în această privință ? Pro- gresul ce urmează să se realizeze are în vedere mai multe aspecte — și toate foarte importante. In primul rînd, pregătirea profesională, într.un fel sau altul, are acum un caracter de masă. Toți tinerii trebuie să-și însu- șească o meserie, indiferent de înca- drarea lor de mai tîrziu în muncă. Un alt lucru important este faptul că pre. gătirea profesională se cere a fi ba- zată pe o pregătire anterioară mai școala de cultură generală V obligatorie de opt ani — școală poli- temeinică : tehnică de un nivel mai ridicat decît școala de șapte ani de piuă acum. Astfel organizat, învățâmîntul profe- sional va putea să dea, în măsură corespunzătoare, muncitori culți și cu calificare tehnică pentru toate ramu- rile industriei și agriculturii. Un lucru și mai important trebuie menționat însă : calificarea profesio- nală a tineretului se realizează chiar în cîmpul muncii productive. In lucră- rile sale, A. S. Makarenko a arătat deosebirea profundă care există între un muncitor pregătit într-un atelier- școală și cel pregătit într.un atelier a- devărat, cu plan de producție, cu cointeresarea elevilor ucenici printr-o . salarizare corespunzătoare. O astfel de metodă dă elevului ucenic nu mai o pregătire profesională mai nă, dar și o educație profesională meinică. serioasă, completă. Care este locul școlii medii nu- bu- te- în lumina tezelor ? Reorganizarea Invăță- mîntului sovietic va determina o im- portantă întărire a rolului și funcțiunii școlii medii. Formele existente in pre- zent ale școlii medii nu vor fi înlocuite sau transformate dintr-o dată. Acest lucru nu se va face decît în măsura in care se consolidează cele noi. Școala medie reorganizată după sistemul nou va putea să dea tineretu- lui o pregătire mult mai adecvată sar- cinilor sale. Nu numai că speciali- zarea profesională se va bine pe ea, dar ea însăși foloase din împletirea cu profesională. baza mai va trage pregătirea prevederea Socotim apoi importantă din teze de a se organiza școli pentru tinerii cu aptitudini deosebite, atit pentru știință (matematică, fizică etc.), cît și pentru artă (pictură, muzică șa ). Pe un fond general unitar de pregă- tire, școala sovietică se va concretiza în felul acesta în forme capabile să dea întregului tineret o pregătire corespunzătoare cerințelor construc- ției comunismului. Prof. univ. STANCIU STOIAN Redacția $1 administrația: București, Piața Sclnteii nr. I, Telefon 17.60.10, Tiparul; Combinatul Poligrafic Casa Sclnteil „1. V. Stalln'* București. Piața Sclnteii, Abonamentele Ir cAiazeta invățămînt ului" se fac la toate oficiile poștale, prin factorii poștali șl difuzoril voluntari din Întreprinderi și instituții. Abonamente: lan — 12,50 lei; 6 luni 6,25 Iei; 3 luni — 3,12 Iei,