Proletari din toate tarile, uniti-va!
Organ al Ministerului Invățămîntului și Culturii și ai Comitetului Centrai al Sindicatului Muncitorilor din invățămint și cultura
Anul X, Nr. 494	Vineri 28 noiembrie 1958	4 pagini 25 bani
Jă ducem mai departe
succesele
dobîndite
In acest număr:
•	Educarea elevilor in spiritul apărării avutului
obștesc
•	Instructajul simultan la mai multe clase
•	In atelierul școlii
•	O zi din munca directorului
•	Consecințele unor greșeli
•	Cum corectăm tezele
•	Comentarii
•	Noutăți științifice
Zilele acestea, Direcția centrală
de statistică, prelucrînd inte-
gral datele culese în școli, ra-
ioane șl regiuni tn legătură cu dez-
voltarea învățămîntului în noul an
școlar, ne-a adus vestea îmbucură-
toare că în clasa a V-a au fost cu.
prinși 85,6 la sută dintre absolvenții
a patru clase elementare. Aceasta
înseamnă un succes de mare impor-
tanță.
Școala de 7 an! este creația regi-
mului nostru democrat-popuiar. Ea
reprezintă veriga principală a siste-
mului nou de învățămînt. Este școa-
la de masă, școala menită să instru-
iască și să educe întregul tineret, să
asigure ridicarea nivelului cultural al
poporului. De aceea, o dată cu intere-
sul și grija arătate pentru toate trep-
tele șl formele învățămîntului nostru,
^efortul principal a fost îndreptat spre
de ani. Partidul și guvernul
acor.iat no. oniemt acc-tui iuvațA.
mint o mare atenție și i-au creat con.
diții din ce în ce mai bune de dez-
voltare.
Potrivit cerințelor societății noastre
și intereselor de cultură ale poporu-
lui, dezvoltarea acestui învățămînt,
în vederea generalizării lui. a con-
stituit o sarcină importantă încă de
ia reforma învățămîntului. Al doilea
plan cincinal prevede ca p!nă în l^x)
acest învățămînt să se dezvolte ast-
fel îneît în clasa a V-a să fie cuprinși
90 la sută dintre absolvenții clasei a
IV-a, iar tn planul cincinal următor
să fie generalizat tn întregime. Ca
urmare a măsurilor luate, numărul
școlilor de 7 ani a ajuns în anul șco-
lar 1958/1959 la 4906, în timp ce tn
anul 1938 numărul gimnaziilor atin-
gea abia cifra de 770.
In 1955. prin Hotărfrea partidului
și puvernului. învățământul de 7 ani
a devenit general și obligatoriu în
orașe, centre muncitorești și reședințe
de raion. In aceste localități eu fost
școlarizați In clasa a V-a aproape
toți elevii care absolviseră 4 clase.
In centrele rurale. Insă, cuprinderii
în școala de 7 ani era mai slabă,
chiar tn localitățile care aveau ase-
menea școli. Numărul elevilor e-.i
necorespunzător fată de ritmul de
dezvoltare preconizat, cît și țață de
rețeaua de școli și clase V-VII.
Un număr însemnat de copif
din mediul sătesc nu beneficiau încă
de dreptul constituțional la o instruc-
ție mal ridicată, nu se împărtășeau
din bin’facerile culturii care atîția
ani e rămas un fruct oprit pentru o
parte însemnată a poporului.
* Pentru a determina dezvoltarea
pe mai departe a învățămîntului
de 7 ani și la sate, a apărut,
în	luna august	a acestui an,
Hotărlrea Consiliului de Miniștri cu
privire La generalizarea învătămtntu.
lui de 7 ani tn toate localitățile din
mediul rural care au școli de 7 «nf.
Muncitorii din învățămînt, devotați
poporului și însuflețiți de dorința de
a contribui la luminarea și ridicarea
lui. au primit cu bucurie această ho-
tărîre. oare s-a dovedit a fi un pu-
ternic sprijin în munca lor închinată
dezvoltării continue a învățămîntului
de 7 ani. Sfaturile populare, org^.
ncle de Invățămint și cele mai multe
oadre didactice au muncit cu entu-
ziasm pentru traducerea ei în via j^.
Instrucțiunile și îndrumările primite
au fost aplicate cu pricepere. De ase-
menea, au contribuit la rezultatul ob-
ținut multe inițiative lăudabile și
multe măsuri ale școlilor.
Datorită sprijinului primit șl mun-
cii desfășurate cu devotament și ab-
negație de către cele mai multe ca-
dre didactice, în acest an au fost cu-
prinși în clasa a V-a 224202 dintre
cel 262.055 absolvenți a patru cLase,
ceea ce reprezintă 85,6 la sută. Față
de anul școlar trecut se tnregistr?.i-
ză o creștere de 34.000 elevi, adică
de 13.4 la sută.
Acest prim succes trebuie privit
însă și sub alt aspect. Cuprinderea
celor 34.000 elevi noi nu s a înfăptuit
prin cheltuieli suplimentare, ci în
principal printr-o mai bună organi.
zare și o mai judicioasă utilizare a
mijloacelor existente, prin sporirea
numărului de elevi în clasele slab
populate, realizîndu-se astfel însem-
nate economii. Aceasta corespunde
avîntulul general în muncă al po-
porului nostru și stilului unei munci
din ce în ce mai organizate și mai
rodnice.
S-eu înregistrat rezultate bune șl
Ia clasele LIV (unde cuprinderea ele.
vilor este de 93.8 ta sută) ca și la ce-
lelalte categorii de școli — în spe-
cial la școlile agricole, al căror nu-
măr a crescut de la 9 în anul
Școlar trecut, la 97 fn anul acesta,
precum și la școlile de meserii, al că-
ror număr a crescut în aceeași pe-
r:oadă de la 29 la 52. Aceste
fac cinste muncitorilor din
mînt. care au contribuit din
obținerea lor.
Cuprinderea
absolvenții a
V-a constituie
a 85,6 la sută
patru clase tn
o biruință pe
succese
învăță -
plin la
construirii socialismului în
noastră, repurtată de întregul
dintre
clasa a
frontul
patria
nostru
popor muncitor, sub conducerea par-
tidului șl a guvernului democrat,
ANGHEL MANOLACHE
director general adjunct In Minister
rul Invățămîntului ți Culturii
(Continuare In pag. 2)
Tezele C. C. cil P. C. U. S. și Consiliului de Miniștri al U. R. S. S
Cu privire la întărirea legăturii școlii cu viața
și dezvoltarea continuă a sistemului
învățămîntului public
«iliște, așezarea ardeleană do
la poalele Cibinului, a trăit
în aceste zile de sfîrșit de
noiembrie un eveniment de seamă.
In fața a mii de delegați din toa-
te colțurile țării, corul căminului
cultural și-a sărbătorit a 75-a ani-
versare de la înființare.
...In care clădire a Săliștei s-au
adunat, în 1883, cei dinții membri
ai corului ca să pregătească pro-
gramul ce aveau să l prezinte cu
prilejul „ședinței publice a Reu-
niunii învățătorilor, despărțămin-
tul II Săliște" — nu se mai știe
tarît
să și
unei
acum trei sferturi de
unească talentele în
formații corale,
afirmarea corului din
veac
cadrul
Săliște
azi. Dar te știe ci o mind <
cititori din Săliște și din
înconjurătoare, minati de
lor dragoste pentru culturi, i
păstrători și continuatori ai
fiilor culturale populare, au
de în-
satele
marea
demni
tradi.
i ho-
Membrl ai cercului tehnic „Rafinorul amatoi * de la
școala de 7 ani nr. 15 din Ploeștl t^crted tn laborator
•Tinerii
1

u doi ani în urmă, la școala de 7 ani nr. 15 djn
Ploești s-a organizat — țlnîndu.se seama de ape.
clHcul Industrial local și de faptul că o mare
parte dintre elevi au părinți muncitori și tehnicieni In
rafinării — un cerc tehnic de rafinare a petrolului, care
s.a bucurat de un interes deosebit din partea elevilor.
Laboratorul cercului „Rafinorul amator” a fost amenajat
Intr.o încăpere proprie și înzestrat cu instalații de gaze
și de apă și cu aparatură specială, donată de rafinăriile
nr. 1 și nr. 5 din Ploești. Aci elevii au avut posibilitatea
să cunoască îndeaproape și sâ experimenteze diferite pro.
cedee tehnice de rafinare, analize de probe pentru la.
borator. să efectueze o serie de lucrări care contribuie
la Însușirea de către elevi a unor cunoștințe tehnice și
deprinderi practice, ia dezvoltarea și consolidarea cu.
noștințelor căpătate în cadrul orelor de chimie, fizică,
geografie, științe naturale etc.
Membrii cercului și-au lărgit astfel cunoștințele despre
structura solului șl subsolului, au aflat care este carac-
terul specific al structurii subsolului petrolifer, cum se
extrage și cum se prelucrează țițeiul, au efectuat lucrări
practice privitoare la aflarea densității țițeiului și a
produselor petrolifere, la fracționarea lor în aparate spe.
claie de distilat prin încălzire etc. Vizitînd Instalațiile
rafinăriei nr. 5, el au putut cunoaște la fața locului teh-
nica modernă de rafinare, procesul de automatizare al
producției, camerele automate de control etc.
Tntr.o altă ședință de cerc membrii acestuia au su.
pus produsele petrolifere la o serie de analize. Ei au
efectuat experiențe foloslndu.au de diferiți reactivi (acizi,
baze, săruri), despre care Învățaseră la chimie, ceea ce
l.a făcut să Înțeleagă mal bine Importanța lor practică,
bl In legătură cu această temă au făcut o vizită Ia la-
boratorul rafinăriei nr. 5, unde au vizat cur prepară
chimiștii soluții ale reactivilor ți cum le folosesc I. ana.
liza produselor petrolifere, pentru a le slasdl
tul și calitatea de comercializare.
Tematica cercului a fost treptat tirit»gă!iU
mal complexe, privind vlacozitarea produselor
congelarea lor, punctul lor de innamabUluMe
randamen.
cu lucrări
petrol Itere,
etc. Expe-
rientele efectuate In cadrul acestor l>icntm le-au dat ele,
vilor posibilitatea de a Învăța să miruiască denslmetre.
termometre, aparatura specială, de a efectua calcule, de
a întocmi grafice pentru diferite temperancTi. de a se
deprinde cu munca ordonată ți cu uahrnca uecuntăUi
muncii.
Activitatea In cadrul cercului este sprUirtcA de Ingl.
nerl șt tehnicieni de la rafinăria nr. 5, care patronează
cercul.
Munca elevilor In cerc are rezultate pozitive și tn ceea
ce privește orientarea elevilor In vederea alegerii vlitoa.
rel lor profesiuni. Bună parte din elevii care au frecven.
tat In anii trecutf cercul tehnic „Rafinorii ăjnsW sint
acum elevi ai școlii profesionale de petrol din PloejU.
Prof.
directorul
GH ANGELESCU
școlii de 7 ani nr. 15
PloeșU
a contribuit in egală măsură talen-
tul membrilor formației, reperto-
riul ales din cele mai izbutite
creații folclorice locale și din com-
pozițiile cele mai bune ale lui Ci-
prian Porumbescu, Ion Vidu.
Gheorghe Dima etc., ca și munca
asiduă a dirijorului devenit mai
tîrziu cunoscutul compozitor ro-
mi n de muzică corală Gheorghe
Dima.
După 23 August 1944, datorită
condițiilor bune create de partid
și guvern, activitatea corului s-a
dezvoltat mult. El a fost totdeauna
prezent in acțiunile de culturali,
zare a țărănimii muncitoare, fă-
cînd din activitatea culturală un
ajutor de preț in opera de trans-
formare socialistă a agriculturii.
Exemplul corului dui Săliște,
dirijat in prezent de învățătorul
Aron Bogdan, a fast urmat ți tn
comunele din împrejurimi, de ci-
mtnele culturale dm aceste co-
mune. Serbările de la Săliște au
prilejuit ți bilanțul muncii depuse
de acestea 11 ștafete
care timp de o lună au
satele raionului Sibiu,
zcntat rezultatele munci,
duse de ele.
torului Toma
Raportul
culturule,
străbătut
au pre-
culturale
incdfd-
Tirfa, directorul
căminului cultural din comuna
Tălmaciu, a fost icuri ți impre-
sionant : „Sarcina dată căminului
cultural în opera de transformare
socialistă a agriculturii a fost In-
deplinită. Raportăm că atlăzi co-
muna Tălmaciu este complet coo-
perativ izati". Directorul căminului
cultural din comuna Cristian, in-
cățătorul Gheorghe Mărginean, a
vorbit despre contribuția pe care
a adus-o munca culturală la în-
ființarea intocărățirii „Dr. Petru
Groza', in care au intrat 87 de
familii. Ștafeta culturală care a
străbătut comunele Sacadate, Bra-
du ți Veștem a raportat prin cu-
ci nud purtătorului ei, învățătorul
Ion Hațieganu, că ți in aceste sate
acțiunea de transformare socialistă
a agriculturii a fost dusă la inde-
plinire.
Apreciind munca fără
corului din Săliște,
Marii Adunări Naționale
dat, cu prilejul celei de-a
preget a
Prezidiul
i-a ocor-
75-a ani.
certări, înalta distincție „Ordinul
Muncii" clasa 11-a. 7 membri ai
corului, printre care învățătorii
loan Soră, care activează de 40 de
ani in cor, Nicoloe Borcea, care
activează de 4-3 de ani in cor,
Marin Soră, care activează de 30
de ani în cor, ți Elisabeta Pave-
lescu, care activează de 13 ani în
cor, au fort decorați cu
Muncii". Alți 42 membri
lui au primit din partea
rului Invățămîntului ți
„Medalia
ai coru-
Ministe-
Culturii
insigne de fruntași in munca cul-
turali.
GH. FLORESCU
g
5
£
g
5
I
|
i
Țara sovietică trece printr-o peri-
oadă de mare avînt. Economia sta-
tului se dezvoltă într-un ritm furtu-
nos, știința și cultura cunosc o în-
florire fără precedent, bunăstarea
oamenilor muncii crește necontenit.
Poporul sovietic — adevărat stăpîn
al vieții și făuritor al istoriei — a
obținut în toate domeniile construcției
economice și culturale victorii re-
marcabile, care constituie obiectul
unei mîndrii legitime pentru el, in-
spiră bucurie și speranță milioane-
lor de prieteni al păcii și socialismu-
lui din întreaga lume și seamănă
groază și descurajare printre dușma-
nii clasei muncitoare.
Țara sovietică se află tn fața re-
zolvării unor noi sarcini grandioa-
se. Congresul al XXl-lea al P.C.U.S.
va dezbate și va aproba cifrele de
control ale dezvoltării economiei na-
ționale pentru anii 1959—1965. Pla-
nul de șapte ani va constitui un pro-
gram măreț al construcției comunis-
te, traducerea lui în viață va face
Uniunea Sovietică mai puternică și
mai bogată, va avța o importanță
hotăritoare pentru victoria în între-
cerea pașnică a sistemului socialist
cu cel capitalist.
Rolul hotărîtor în realizarea pla-
nurilor constructive îl au oamenii
sovietici. Devotamentul lor față de
cauza comunismului, dorința lor de
a munci, priceperea lor de a tradu-
ce in viață mărețele sarcini trasate
de Partidul Comunist — iată baza
victoriilor noastre. V. I. Lenin ne-a
învățat că educația și instruirea ge-
nerației tinere, pregătirea unor ca.
dre cu o înaltă calificare pentru toate
ramurile economiei.științej și cultu-
rii trebuie să constituie în permanen-
ță obiectul unei deosebite
Partidului Comunist și a
sovietic.
Școala sovietică a pregătit
griji a
statului
milioa
ne de cetățeni instruiți și culți, par-
ticipant! activi la construcția socia-
listă. Ea a educat minunate cadre de
savanți, ingineri, constructori, ale
căror cercetări, a căror muncă crea,
toare este întruchipată in astfel de
victorii istorice în domeniul științei
și al tehnicii ca sateliții artificiali ai
pămintulai- centralele atomo-e'ectri-
ce, spărgătorul de gheață atomic, a-
vioanele ca reacție pentru pasageri.
Oamenii sovietici nu se pot mulțu-
mi insă cu cele obținute. Viața pune
in fața școlii sarcini noi.
Este necesar să înfăptuim reorga-
nizarea invățămintuluj public tn
cioară sovietică să aibă an rol și
mai activ in întreaga arancă cea-
structivă a poporului sovietic. Căile
unei asemenea reorganizări sint tra-
sate in memoriul tovarășului N S.
Hrușciov primul secretar ai Comite,
tulni Central al P.C U.S. „CL PRI-
VIRE LA ÎNTĂRIREA LEGATLRII
ȘCOLII CU VIAȚA Șl DEZVOLTA-
REA CONTINUA A
INVĂȚĂMÎNTULUI
ȚARA". Propunerile
moriu sint aprobate
CC al P.CU.S. și
SISTEMLLL1
PUBLIC IN
expuse in me-
de Preziifiul
sint susținute
cu căldură de opinia publică sovieti-
Școala șl construirea
comunismului
Transformarea comunistă a sude-
tațil este indisolubil legată de edu-
cația omului nou, in care trebuie să
se imbine armonios bogăția spirit*-
ală, puritatea
nea fizică.
Unul dintre
societății vechi
morală și pertecțra-
principalele vicii ale
era prăpastia din-
tre munca fizică și cea intelectuala
Despărțirea muncii intelectuale de
cea fizică s-a produs o dată cu apa-
riția proprietății private asupra mij-
loacelor de producție și a împărțirii
societății în clase antagoniste, duș-
mănoase. Intensificarea contradicții-
lor capitalismului a adîncit și
mai mult contrastul dintre munca
intelectuală și cea fizică. învățătura
marxistă a spulberat legenda burghe.
ză despre inevitabilitatea existenței
veșnice a unei mase cenușii de oa-
meni, a căror soartă este supunerea
și munca fizică grea, pe de o parte,
și a unei mîini de oameni cărora,
chipurile, însăși natura le-a dat me-
nirea să cugete, să conducă, să dez-
volte știința, literatura și arta — pe
de altă parte. Experiența Uniunii
Sovietice, experiența poporului chi-
nez și a popoarelor din celelalte țări
socialiste a arătat în mod convin,
gător că, indiferent de deosebirile
de rasă, naționale și alte deose-
biri, oamenii muncii eliberați de că-
tușele exploatării conduc statul nu
mal prost, ci mai bine decit exploa-
tatorii, că ei dezvoltă economia, ști-
ința, literatura și arta într-un ritm
fără precedent.
Ruperea muncii intelectuale de cea
fizică, transformarea activității in-
telectuale într-un monopol al clase-
lor dominante au dăunat extrem de
mult dezvoltării intelectuale a ome.
nirii. Secole întregi societatea veche
a organizat in așa fel școala incit
ea să fie, de fapt, inaccesibilă pen-
tru masele largi ale oamenilor mun-
cii. slujind interesele exploatatorilor.
Statul socialist iși organizează școa-
la în așa fel ineît să fie pusă în
slujba poporului, să înarmeze cu cu.
noștințe pe oamenii muncii, să con-
tribuie la dezvoltarea tuturor talen-
telor populare. Școala sovietică edu-
că tînăra generație în spiritul celor
mai progresiste idei, în spiritul idei-
lor comunismului, cultivă in rindu-
rile tineretului concepția materiali,
stă — baza cunoașterii cu adevărat
științifice a lumii.
Datorită realizării orinduirii socia-
liste munca s-a transformat la noi
dintr-o povară, cum este în capita-
lism, intr-o chestiune de onoare și
o datorie cetățenească a fiecărui om.
Se știe că în socialism se aplică
principiul ,,de la fiecare după capa,
citate — fiecăruia după muncă".
Insă acest principiu nu este etern,
in societatea comunistă va predomi-
na alt principiu — „de la fiecare
din agricultură, trebuie să aplice tn
producție cele mai productive meto-
de și cele mal noi realizări din do-
meniul științei și tehnicii. Dezvolta-
rea rapidă a mecanizării, automati-
zării și chimizării producției, folosi,
rea largă a electronicii, a mașinilor
de calculat, dezvoltarea prin toate
mijloacele a electrificării și alte me.
tode de înaltă productivitate schim-
bă în mod radical caracterul muncii.
In felul acesta, perspectivele dez-
voltării tehnice și economice a Uni-
unii Sovietice — atît cele
cît șl cele îndepărtate —
toți oamenii muncii din
noastră la realizări din ce
mari. Pentru ei instruirea
apropiate
obligă pe
societatea
in ce mai
multilate-
dspi capacitate — fiecăruia
după
necesități.*. Aceasta nu înseamnă,
desigur, că in comunism va fi o via-
fă boierească, in care vor domni le-
■ea ți tr.ndăvia In ziua comunistă
creatoare. interne.ată pe
pe cultura. Munca
peiau necesitate vitală
Totadată. «nul va avea
interesantă-
muncă și
va deveni
a omului,
mult mai
fnță.
niai
timp pentru a se ocupa de ști.
literatură. muzică. pictori,
și de alte ocupații după plac,
scria că in societatea comu-

se va oes așura
' tm. ^c.t. cu
u ii csku ată ir
ur de
intr-un
toate că pro-
tuturor, totați timpui li.
ber e WT.eoirPr va crește*
Această măreață previziune a fui
Marx se traduce in viață. Forțele de
prodacție ale societății sovietice
s-au dezvoltat intr-atit incit reduce,
rea orelor de muncă ți sporirea
Lmpuiui liber au devenit □ proble-
mă a zilei de astăzi. Aceasta inseam-
nă că fiecare
toc mai molie
orn sovietic va avea
posibilități de a im.
invățămintul. de a-și
lărgi orizontul și de a-și satisface
cerințele spirituale, care cresc
mai Mit cu cit ne apropiem de
munism.
Pornind de la teza leninistă
tot
comuniunii înseamnă in primul rind
• productivitate mai înaltă a mun.
cu decit in capitalism, oamenii mun-
cii, atit cei din industrie cit și cei
rală devine o necesitate vitală.
Afirmația că în societatea comu.
nistă, o dată cu automatizarea pro.
ducțiel va dispare munca fizică,
constituie cea mai profundă eroare.
Firește că uriașul progres tehnic va
ușura extraordinar de mult munca
fizică; multe profesiuni care-l isto-
vesc pe om au început și vor con-
tinua să dispară. Insă dezvoltarea
armonioasă a omului este de necon.
ceput fără o muncă fizică creatoare
$i dătătoare de bucurie, muncă «
fortifică organismul și îi dezvoltă
funcțiile vitale.
Ideea îmbinării învățămîntului cu
munca productivă preocupă de mult
mințile progresiste ale omenirii. încă
socialiștii utopiști Campanella, Fouri-
er, Owen, marele democrat revo-
luționar rus Cernișevski, atunci cînd
zugrăveau societatea viitorului, spu-
neau că în socialism invățămintul
va fi strîns legat de munca produc-
tivă. Marii gînditori Marx, Engels<
Lenin au pus ideea îmbinării învă-
țăm;ntutui cu munca productivă pe
terenul real al luptei proletariatului
pentru socialism și comunism, le-
gînd-o organic de educația politehni-
că a tineretului în societatea socia-
listă.
Experiența școlii sovietice confir.
mă previziunea științifică a lui
Marx, Engels, Lenin. In discursul
său istoric rostit la Congresul al
ill-lea al Comsomolului, Lenin a ex.
plicat că tinăra generație trebuie să
învețe comunismul legind strîns fie-
care pas al învățăturii, educației și
pregătirii sa'e de lupta oamenilor
muncii împotriva vechii societăți ex.
ploatatoare. „Numai in munca lao-
la'.tă cu muncitorii și țăranii poți
deveni cu adevărat comunist" —
spunea V. I. Lenin. Concretizînd a-
ceastă teză, el arăta că instruirea
tineretului trebuie să se îmbine cu
munca, cu lupta pentru reorganiza,
rea industriei și a agriculturii pe
baza electrificării- cu lupta pentru
cultura și instruirea poporului. Prin-
cipiul îmbinării instruirii cu munca
productivi a fost formulat în cele
mai importante documente aîe Parti-
dului Comunist.
In U.R.S.S. a fost înfăptuită o a-
de vă rată revoluție culturală. Școala
sovietică a jucat un ro| hotărîtor în
această revoluție, contribuind la dez.
voltarea culturii tuturor popoarelor
dîn patria noastră multinațională.
Uniunea Sovietică ocupă unul din
primele locuri din lume în ceea ce
privește dezvoltarea științei și a teh.
nicii și a întrecut toate țările în pri-
vința numărului specialiștilor și a
calității pregătirii lor. Cind primul
satelit artificial al pămintului a stră-
puns spațiul cosmic, mulți oameni
ca bun simț și cu judecată din lu-
mea capitalistă au recunoscut că
principala cauză care a determinat
strălucita victorie a științei și teh-
nicii sovietice este larga dezvoltare
și înaltul nivel al învățămîntului me.
diu ți superior din U.R.S.S. Statele
Unite ale Americii, ale căror cercuri
conducătoare se făleau pretinzind
că ocupă un loc de frunte, declară
(Continuare in pag. 4)
IN SAPTAMINA ECONOMIEI
CREȘTE NUMĂRUL
DEPUNĂTORILOR
De la Începutul anului școlar,
numărul depunătorilor la CEC
din rindul elevilor școlilor de
cultură generală, profesionale st
tehnice a crescut simțitor. Nu-
mai la școala profesională de
pe lingă uzinele .Semănătoarea*,
de pildă, există actualmente a-
proape 400 de ucenici deținători
de librete CEC. Soldul mediu al
depunerilor fiecărui ucenic din
anul III depășește 300 lei.
vîe preocupare în această direc-
ție există, de exemplu, la școala
de 7 ani din Cotnari, ca și Ia
multe scoli din orașul București,
din regiunile Stalin, Cluj etc.
METODE BUNE DE EDUCARE
IN SPIRITUL ECONOMIEI
Cu
mimi
școli
CEC
prilejul organizării „Săptă-
economiei" în numeroase
numărul depunătorilor la
a crescut si mai mult. O
„Săptămina economiei* a de-
terminat o serioasă intensificare
a preocupării de a economisi și
In rindurile elevilor din școlile
raionului Sibiu. în care, de altfel,
activitatea de educare in spiritul
economisirii se desfășoară per-
manent
Un exemplu bun in această
privință H constituie școala de
7 ani din comuna Gura Rîulul-
Pentru stimularea elevilor aici
s-a creat un colt C.E.C. la care
se afișează lunar rezultatele ob-
ținute de f ecare clasă pe linie
economisirii. Lunar se atribuie
unei clase drapelul de clasă
fruntașă.
O activitate intensă în privin-
ța economisirii se desfășoară și
la școlile din comunele Cristian,
Rășinari. Veștem și Tălmaciu.
Din economiile la CEC elevii a-
cestor școli au organizat
excursii, au fost la spectacole,
și-au procurat rechizite, mate-
rial sportiv etc. ’
EDUCAREA
ELEVILOR
în spiritul apărării
avutului obștesc
nice
ctivitatea didactică și edu.
cativă a profesorilor din
țcolile profesionale și
ale sectorului finanțe,
teh-
co.
merț> cooperație s-a orientat în ul-
tima perioadă către găsirea unor
noi forme pentru dezvoltarea în rin-
dul viitorilor lucrători din aparatul
economic și din comerț a simțămîn-
tului patriotic de a apăra bunul
obștesc și de a veghea necontenit la
respectarea legalității socialiste.
0 contribuție deosebită a avut, în
această privință, orientarea tematică
a orelor educative către discutarea
rubricii „Din sălile tribunalului11 care
apare in unele ziare și care cuprin-
de relatări cu privire la pedepsirea
unor delapidatori și boți ai avutului
obștesc. Astfel de teme au avut, de
exemplu, orele educative de la șco-
lile tefinlce de comerț din Iași. Cra-
iova și București, școala tehnică fi-
nanciară din București etc. In ace-
lași timp elevii au citit și au discutat
în orele educative articole despre
atitudinea vigilentă a oamenior
muncii care au demascat și au dat
pe mina Justiției populare pe cei ce
au atentat la avatul obștesc. Ei au
înțeles astfel mai profund faptul că
lupta pentru apărarea avutului obș-
tesc este un sector important al lup-
tei poporului muncitor împotriva
dușmanilor înrăiți ai regimului de-
mocrat-popular.
Deosebit de utile și apropiate ele-
vilor sînt exemplele activității de
respectare a legalității populare date
de absolvenții școlilor în care învață
ei. Ințelegind valoarea acestor exem-
ple, profesorii școlii tehnice financia-
re din București Ie vorbesc pe larg
elevilor lor despre activitatea absol-
venților Florea Răduț și Dobre Soa-
re, de pildă, care prin activitatea lor
intransigentă de apărare a avutului
obștesc, de demascare a infractori-
lor, șl-au ciștigat stima tuturor.
Majoritatea cadrelor didactice
din școlile profesionale și tehnice
din sectorul finanțe, comerț, coope-
rație se străduiesc ca, prin aplica-
rea unor metode cit mai eficace, să
educe la ucenici și elevi spiritul de
răspundere pentru apărarea și buna
gospodărire a avutului obștesc.
Rezultatele pozitive ale meto-
delor bune de educare a vii-
toarelor cadre de lucrători in coope-
rație s-au vădit in cadrul lunilor de
practică in producție. Posedind cu-
noștințe temeinice asupra legilor șl
normelor contabile în vigoare, elevii
școlii tehnice de cooperație din Bu-
zău, bunăoară, au putut aduce o con.
tribuție rodnică la organizarea mai
bună a muncii unor cooperative să.
tești ajutlndu-le să-șl ridice renta-
bilitatea. să răspundă In mai largă
măsură cerințelor aprovizionării cu
produse industriale a țărănimii
comerț, cooperație se preocupă
măsura cerințelor de îndeplinirea
cestei sarcini.
Îndeosebi este neglijat aportul
la mai multe clase
simultan
metoda executării aceleiași
de către ucenici din clase și ani de
trebuie
PfT0l*IIK«IIPMCTKS
de
ții, nealterați,
lămurit rolul
Tot
cana
în același fel s-a
lului de pe fundul
gătire.
In comparație cu
studii diferiți.
In aplicarea acestei metode
pe lingă sfa-
de cultivare
Turda Izbu-
țiunea experimentală
a porumbului din
O metodă de instruire practică fo-
losită deosebit de frecvent, mai
ales in școlile agricole, este
lucrări
P«
care-1 poate aduce în această pri-
vință activitatea extrașcolari a ele-
vilor. Astfel, de pildă, în planurile
de activitate ale cercurilor de elevi
din unele școli nu s-au prevăzut
teme cu privire la avutul obștesc
și la apărarea Ini sau, acolo
unde există în plan asemenea teme.
acestea
sfirșitul
să
lor
fie
au fost
anului
trecute
teme puse
cadrul cercurilor
programate către
școlar, in loc
în rindul prime-
în discuție. In
de elevi — ca. de
să se țină seama de nivelul neunifonn
de cunoștințe al ucenicilor și elevilor,
de vîrstă diferită a acestora etc. Me-
toda executării simultane de către mai
multe clase a aceleiași lucrări ridică
de asemenea problema asigurării locu-
rilor de muncă necesare pentru toți
ucenicii și elevii, precum și probleme
privind repartizarea unor operații co-
respunzătoare programelor de practi-
că pentru anii de studii respectivi, a-
plicarea științifică a principiului divi-
Pentru a verifica dacă ucenicii au
ințeleș criteriile de sortare a cartofi-
lor, profesorul a cerut ca fiecare să
aleagă cîte 3—4 cartofi de fiecare fel.
A indicat apoi în care siloz se vor
transporta cu coșurile diferitele cate-
gorii de cartofi.
Clasa a fost impărțită în 5 echipe
de cîte B ucenici. In întocmirea echi-
pelor s-a ținut seama ca ucenicii cu
aptitudini fizice diferite să fie repar-
tizați proporțional pe echipe.
Ucenicii s-au așezat în jurul stivei
de cartofi, pe grinzi de lemn aduse
dinainte, in așa fel incit să poată lu-
cra mai ușor. Din fiecare echipă, prin
rotație, cite doi elevi au transportat
cartofii aleși fa silozurile respective.
După începerea lucrării profesorul
a controlat continuu cum lucrează fie-
silozului și al palelor de pe aria unde
sint clădiți cartofii și din siloz.
La sfirșitul muncii pentru sortarea
și însilc;area cartofilor, care a ținut
două zile, a fost analizată și apre-
ciată munca ucenicilor și contribuția
lor la realizarea generală a lucrării.
Totodată s-au acordat ucenicilor note
pentru realizarea operației respective.
Lecția realizată de centrul școlar a-
gricol din Turda a evidențiat posibi-
litatea desfășurării unul, instructaj se-
parat pe clase, limitat la nivelul de
pregătire al fiecărui an de studii, deși
locul de muncă era același pentru mai
multe clase, cu nivel diferit de pre-
altfel, și in cadrul orelor educa-
tive din unele școli cum sint școala
tehnică financiari din București,
școala tehnică de comerț din lași
etc. — nu se comentează, pe baza
unor exemple desprinse din activita-
tea întreprinderilor și iastituțiitor fn
care elevii iși desfășoară practica,
fenomenele pozitive spycftice activi-
tății economico-financiare precon ș:
unele fenomene și practici negative
care aduc prejudicii bănești între-
prinderilor și Instituțiilor (stocarea
de produse, neurmărirea operativă a
debitorilor).
Inițiativele și metodele eficace fo-
losite de unele cadre didactice pe li-
nia educării elevilor in spfrftnl apă-
rării legalității socialiste, cam este,
de pildă, inițiativa școlH tehnice de
comerț din București de a discwti
împreună cu elevii anele cazuri de
încălcare a legalității socialiste re-
latate in presă, trebuie popularizate
și generalizate în toate școlile de
comerț, finanțe și cooperație.
De asemenea, aceste șco'i trebuie
să acorde pe viitor o mai mare nen-
ție educării sentimentului de răs-
pundere pentru avutul poporului la
elevii anului I. Tendința de a înlocui
cunoașterea concretă de cifre elevii
anului I a activității unităților socia-
liste cu cunoașterea problemelor e-
conomice exclusiv din materialii ca-
binetului școlar, așa cum se obiș-
nuiește la școala tehnică fniznciară
din București, de exemplu, este dău-
nătoare. Educarea viitorilor lucrători
ai sistemului financiar, comercial și
cooperatist trebuie să înceapă încă
din anul I prin participarea lor di-
rectă la activftatea economică a în-
treprinderilor, cooperativelor și tati-
tăților financiare și prin cunoașterea
multilaterală a acestei activități șl
a luptei pe care o desfășoară lucrăto-
rii cinstiti din aparatul econon>ico-fi-
nanciar pentru apărarea avutului ob-
ștesc.
Asigurarea continui a itnponactu-
lui sector al finanțelor, coiuerțuhri
și cooperației cu cadre temeinic pre-
gătite, educate in spiritul vigilenjei.
al respectării și apărării bunului ob-
de mese, ii din CI-, execut lud un
ziunii muncii și
obținerea unei pro-
ductivități înalte.
Străduindu-se să
rezolve cît mai
bine aceste pro-
bleme, cadrele di-
dactice de la cen-
trul școlar agricol

tipuT de lecție ca-
racteristic perioa-
dei de invățămint
practic de la în-
ceputul anului I,
in care instructa-
jului teoretic îi
urmează numai
un exercițiu prac.
în sprijinul învâțâmîntului
care ucenic și fiecare echipă in parte.
Repeta demonstrația acolo unde obser-
va ca alegerea nu se lace corect și
atragea atenția, în special, asupra
greșelilor mai grave, ca de pildă a-
mestecarea soiurilor. Cițiva ucenici
găsind mai multe exemplare de car-
tofi mari, dar de culoare albă, profe-
sorul le-a explicat că aceștia fac parte
din soiul Akerzegen, specificind că,
deși sipt mari, nu au însușiri ali-
mentare prea valoroase, deci trebuie
sortați în grămada cartofilor pentru
hrana animalelor.
La începutul lucrării unii ucenici
n-au reținut pe deplin caracterele
morfologice ale diferitelor categorii
de cartofi. încetul cu încetul, însă, ei
au reușit să deprindă formele acesto-
ra și ritmul lucrului a crescut în mod
simțitor.
In acest timp, ucenicii din anii II
și III, impărțiți in echipe, au efec-
tuat prin rotație fiecare din lucrările
de bază cerute de construcția silozu-
rilor; fixarea poziției acestora și a
distanțelor dintre ele, confecționarea
coșurilor de aerisire, așezarea carto-
filor în silozuri, acoperirea silozuri-
lor. Lucrările lor au avut caracterul
obișnuit al practicii in producție, nu-
mai că s-au desfășurat direct sub su-
pravegherea profesorilor de tehnoio-
gia meseriei. Alături de fiecare echipă
de ucenici, stațiunea experimentală
Turda a repartizat, 1a cererea școlii,
cite un muncitor specializat in lucrări
de insilozare. Ucenicilor din anul II,
care executau pentru prima oară ase-
menea lucrări complicate, le-au fost
reamintite cunoștințele de tehnologie
necesare.
Apoi, profesorul a indicat dimen-
siunile de adincime și lățime a silo-
zurilor, orientarea față de pantă și
de punctele cardinale. Printr-o discu-
ție cu ucenicii s-a lămurit importanța
coșurilor din scinduri așezate din dis-
tanță in dinstanță sau fn mijlocul ma-
sei de cartofi din siloz (coșuri de ae-
risire), arătindu-se că acestea asigu-
ri păstrarea cartofilor in bune condi-
tic, tipul de lecție de mai sus este
propriu perioadei de formare a de-
prinderilor. Ucenicii participă acum
in mod activ la lucrări de produc-
ție, lucrări care nu trebuie să de-
pășească insă nivelul cunoștințelor
lor practice.
Aprecierea cunoștințelor practice
ale ucenicilor se poate face la sfîrși-
tul fiecărei lucrări în parte sau după
un număr mai mare de lucrări, cind
se obișnuiește să se analizeze amă-
nunțit atît lucrările cît și modul de
comportare și rezultatele obținute de
fiecare ucenic în decursul executării.
Caietele de lucrări practice, pe
care profesorul are datoria să le co-
recteze regulat, constituie un ajutor
prețios în aprecierea corectă a acti-
vității fiecărui ucenic.
Instructajul simultan la mai multe
clase are un puternic caracter stimu-
lativ. Muncind alături de ucenicii mai
mari, cărora li se încredințează lu-
crări cerind o tehnică înaintată, uce-
nicii anului I au în față perspectiva
activității lor viitoare. Totodată în e-
fectuarea unor asemenea lucrări se
dezvoltă mult simțul de răspundere
in muncă al ucenicilor din anii II
și III, care, știind că sînt urmăriți cu
atenție în muncă de către ucenicii a-
nului I, depun toate eforturile pentru
ca priceperea lor să fie apreciată de
colegii mai mici.
Sistemul de repartizare a mai mul-
tor clase din ani de studii diferiți,
simultan 1a aceeași lucrare, aplicat în
mod just, după o pregătire minuțioa-
să, cu respectarea tuturor cerințelor
pedagogice și tehnice contribuie la
pregătirea și educarea temeinică a
schimbului de mîine ai agriculturii
noastre socialiste.
Ing DUMITRU DANCA
Inspector metodlst.CIuJ
tesc să asigure desfășurarea in con-
diții bune a instructajului simultan,
lată, de pildă, cum au fost rezolvate
cerințele de natură organizatorică,
tehnică și pedagogică in cadrul in-
structajului simultan la lucrarea
„Sortarea și însilozarea cartofilor*.
La care au participat ucenicii din anul
1, precum și trei echipe de ucenici din
anii II și III.
Dimineața, in careu, a fost anunța-
tă lucrarea care va fi executată și s-a
indicat felul cum se va desfășura. In
tiiap ce ucenicii din anii II și III au
lost repartizați 1a operații care cereau
■ multă pricepere și o mai mare
răspundere in muncă, operații legate
direct de confecționarea silozurilor
și insilozarea propriu-zisă, cei din a-
nul I au fost instruiți să execute ope-
rații de sortare a cartofilor.
După ce i-a condus pe ucenici la
locul unde urmau să lucreze șl le-a
cerut să-și noteze datele mai însem-
nate și termenii tehnici din conținutul
lecției, profesorul care lucra cu anul
I a explicat care este scopul sortării
cartofelor arătind că, deoarece aceștia
sini de mărimi diferite, unii întregi
iar , fții loviți de uneltele cu ajutorul
cărora au fost recoltați, că deseori
soiurile de cartofi pentru sămtnță,
pentru menaj, pentru hrana animale-
lor sau industrializare se intilnesc a-
mestecate, este necesar să fie grupați
înainte de insilozare ținîndu-se seama
de utilizarea pe care o vor primi-
Pentru a demonstra criteriile după
care trebuie sortați cartofii, profeso-
rul a ale* dțiva cartofi de mărime
mijlocie, care nu aveau nici o lovitură
ți nici nu erau tăiați de unelte, ex-
țlKind ucenicilor că așa trebuie să fie
cartofei petrtm sămintă. Le-a indicat
de asemenea numele soiului de car-
coaenr
in-
dl .vira ți sicii comcide cu dez.
tuturor forțelor lor
l ajvtobul
pentru eoaîca du> t^ăuaîrta asoera si
Bnanraor a» larg -mut pentru gen.
iun de eoeacru'.-^. arMsactsj* trasai
lanțuri Masoalui dMacUc pactru ta.
vaumlotul pnXeraonad jt tehata ta:
Capete pe ti ce trece keti hti bene
AsT.nn la proeeeui aceaiu tavăta-nlnt.
Acthua'Xa pro'aewvor, eSevanr ti ».
ceik.kc il*.M atiXei exal rodau*.

Exersarea sistematică
i n
meseriei
de
(Urmare din pag. 1J
J
dfire»
eh,
fizicii
această cerință
in, '.."«pind
gări și frezori din anii II și III nu
atitudini conștiente
Prof.
schițe.
AL. BREAJEN
cunosc suficient
stalatii moderne
za ți să lucreze,
ei procedează
mașlnilor-uneite
tă pe baza unei
față de muncă.
subordonată exersării fi
pregătire In vederea a-
v»ri Au fost aleși apoi cițiva cartofi
man destinați pentru menaj ți cartofi
mici, tăuți sau loviți, pentru furaj.
între-
strun-
predate anterior.
Strîns legată
ucenicilor cu noul utilaj din
prinderi. Astfel, unii ucenici
lecției este
constituie o
cesteia.
muncitoare etc.
Trebuie să arătăm totuși
toate conducerile șl cadrele
ce ale școlilor din sectorul
LIVIU F1L1M0N
Bacău
fața noastră, a tuturor
din învățămînt. sarcini
necesar să folosim toate
pentru ca nici un elev
sească școala, să poată
unii elevi, asigurînd mijloacele
transport, organizînd gazde cî:
aducînd unii elevi tn internate,
sind judicios bursele etc.
că nu
didacti-
finanțe,
pas* X
e« ce *9
ștesc va contribui la curmarea
fracțiunilor, a risipei și proastei
nuiri a mijloacelor materiale și
Macheta unei stații de pompare pentru Industria petroliferă, lucrată de ucenicii școlii profesionale „Mao Țze-dun". Machetă
ya fi folosită ca material didactic pentru școală.
nești ale întreprinderilor industriale,
unităților financiare, comerciala și
cooperatiste.
flecare elev. Sfaturile
rezolva în interesul Ii
unele mașini și in-
ia care sint reparti-
Din această cauză
deseori la reglarea
fără să tină seama
muncitorilor
mari. Este
posibilitățile
să nu pără-
încheia cu
Tll PHjkCT
_AR»^O«
Să ducem mai departe
succesele dobîndite
popular. Muncitorii din învățămînt
știu că munca lor este o părticică
din munca întregului popor, că efor-
tul pe care ei îl depun reprezintă o
parte din efortul general pe oare îl
depune întregul nostru popor pentru
făurirea unei vieți mai bune și mai
fericite. Ei sînt astăzi bucuroși și
mîndri că, alături de oțeiarii de la
Hunedoara, de constructorii de pe
șantierul hidrocentralei de le Bicaz
sau de colectiviștii din regiunea Con-
stanța. pot raporta partidului aceas-
tă biruință obținută în realizarea re-
voluției culturale.
Succesul dobîndit nu trebuie să ducă,
însă, la autoliniștfre. Cuprinderea în
școli a unui număr attt de însemnat
de elevi poate deveni numai un suc-
ces aparent, dacă ne mulțumim cu
ceea ce am făcut pînă acum. Copiii
școlarizați trebuie să continue învă-
țătura pină la încheierea anului șco-
lar. să-și însușească cunoștințele pre-
văzute de programele școlare șt, pe
baza pregătirii lor reale, să promo-
veze clasa. Numai astfel vom putea
vorbi de un succes deplin. De aceea,
analiza serioasă șl cu spirit de răs-
pundere a muncii noastre, a sarcini-
lor de viitor arată că acum în fața
muncitorilor din învățămînt stă sar-
cina mare și nicidecum ușoară de
a consolida și desăvîrși rezultatele
obținute, prin menținerea tn școală a
tuturor elevilor cuprinși și prin pre.
gătirea lor temeinică.
Succesul dobîndit ridică astăzi în
bune rezultate antil școlar. E toam-
nă. vine timpul ploios, se apropie
iarna. Sint unii elevi din mediul să-
tesc oare locuiesc mai departe de
școală, iar altii oare mai întîmpină
unele greutăți materiale. Trebuie să
ne ocupăm de frecvența fiecărui elev ;
nici o lipsă de la școală, fie ea chiar
motivată, să nu soape din atenția
cadrelor didactice șl a conducerii
școlii. Să cunoaștem motivele reale
la flecare caz tn parte. Să deslușim
bine cauzele și să acționăm imed'at
șl în mod concret. Acum, munca de
lămurire nu mal este suficientă. Tre-
buiesc înlăturate cauzele care ar pu-
tea determina slăbirea frecventei,
mobilizîndu-se toate mijloacele posi-
bile.
Sfaturile populare, secțiile de învă-
țămînt și cultură, directorii de școli,
diriginții. fiecare profesor trebuie să
simtă răspunderea pentru menținerea
în școală a fiecărui elev. Comitetele
de părinți, organizațiile de femei și
organizațiile de tineret trebuie che-
mate în sprijin de pe acum. Trebuie
folosit larg sprijinul însemnat pe
care.l pot primi școlile din partea
sectorului socialist al agriculturii. Bine
este să prevenim lipsa de la școală,
nefrecventarea cursurilor de către
Un atelier
construit
în întregime
Secțiile de învățămînt și cultură
trebuie să îndrumeze și să ajute
Iile, controlîndu-le la timp. Direct, ie
școlilor trebuie să acționeze rapid.
Consiliile pedagogice să anaiizexe
imediat situație și să stabilească pe-
nul de măsuri necesare. Trebuie gă-
site mijloacele de a ajuta efectiv •*

unele situatii — de exemplu, pot ad-
mite oa, acolo unde eleni dn cla-
sele V-VII vin din mai multe «te
sau de la distante mari, aceste clase
să funcționeze dimineața.
4 căuta explicații pentru „sibnaVi
grea de la noi*. sau pentru . un tai
special" nu înseamnă a rezoi.a pro-
blemele, a îndeplini sarcinile.
Poporul nostru se dovedește sero»
de învățătură. Ma nit ei tind aceea»!
grijă, același devotament și simt ce
răspundere pe oare l-au dovedit pină
acum, organele de învlțlmînt ș. ca-
drele didactice vor reuși să aducă o
contribuție tot mai însemnati Ia sa-
tisfacerea cerințelor culturale ale pa.
porului, să realizeze un succes de-
plin fn generalizarea învățămîntului
de 7 ani.
.or p«M di pracLoarea meseriei. Sco-
oui general al instruirii practice
-» țcoide profesionale ți tehnice este
tocmi dear- area acestor forțe, care
jet tir nuni formarea cunoțtmțelor ți
deprinderilor practice. In realizarea
•cest» sarcini, exersarea sistematică,
repetată ți continuă se prezintă ca o
csrmță didactică de bază. Numai prin
amare — deci in procesul muncii
— neunirii ți elevii se dezvoltă mul-
tilateral, capătă deprinderi ți price-
peri temeinice.
Cind vorbim deșpre exersare ca
nai identificăm această noțiune cu
executarea repetati in aceleași condi-
ții a unor operații. Noțiunea de exer-
sare implică in primul rînd ți efec-
tuarea operațiilor în condiții noi, di-
ferite, cerute de fiecare piesă in par-
te. Tocmai in felul acesta se dobin-
deec ți se consolidează deprinderile,
se formează priceperi oare presupun
posibilitatea de a acționa cu succes,
in condiții variate. pentru realizarea
unor lucrări diferite.
Procesul de instruire practică este
în această privință deosebit de acela
ol inc ățămint ului teoretic, in cadrul
căruia însoțirea cunoștințelor m efec-
tuează intr-un timp relativ scurt, iar
fixarea are loc prin recapitulare la
sfirșitul lecției ți ol capitolului, la
sfirșitul trimestrului ți al anului țco-
lar. In condițiile instruirii practice,
insușirea volumului de priceperi ți
deprinderi propus se realizează trep-
tat, intr-un timp lung, care adesea
depășește perioada de școlarizare,
prelungindu-se in munca din între-
prindere după absolvire.
Pentru a asigura, prin exersare, for-
marea unor priceperi ți deprinderi
trainice de muncă trebuie «d respec-
tăm o seamă de cerințe.
O pnmă cerință sa referă la orga-
nizarea sistematici ți unitară, pe în-
treaga perioadă de școlanzare, a pro-
cesului de instruire practică. Aid se
aplici incdțdtura iui l. P. Padoc care
arată ci includerea unor circuite noi
intr-un stereotip dinamic format se
poate realiza numai daci acestea >int
■nZnoduM treptat, fără a aduce schim-
bări brusce. Această condiție o pu-
tem 'îndeplini exersind sistematic,
grodind antrenamentul, olegind in așa
fel conținutul lecției, indt executa-
rea pieselor ți obiectelor să permită
atît trecerea treptată la însușirea unor
noi lucrări cit ți perfecționarea celor
este necesitatea executării unor obiecte
utile, care să trezească interesul, si
mențină atenția concentrată ți să gră-
bească procesul de elaborare a noilor
reflexe condiționate. Operațiile de
„tre, tăiere, găurite etc., daci nu iint
legate da confecționarea unor obiecte
utila ți interesante, pot plictisi pa elev
sau ucenic. Danpotrică, ale devin a-
tractice cind se confecționează obiecte
folositoare, chiar dacă acestea nece-
sită eforturi mai mari. Tineretul e în-
totdeauna atras de o actwstata crea-
toare, oare cere gindire, eforturi.
Cum trebuie folosită exersarea în
cadrul lecției practice ?
In prima parte a aesieic., care cu-
prinde instructajul temei, demonstra-
rea ei verbală ți intuitiv ă, ucenicii iși
■ însușesc cunoștințele de tehnică ți
tehnologie necesare efectuării opera-
fiei, îri formează reprezentări
Cerințele exersării se exprimă
prin dozarea conținutului ți
gerea metodelor pe baza
noașterii capacității ucenicului
a acționa motric, de a
etc.
aici
ale.
cu-
de
per-
cepe, de a-fi forma reprezentări, de a
regla conștient forța, direcția fi rit-
mul mișcărilor. Ucenicul va putea
astfel să-și reprezinte, bunăoară, mit.
carea înainte fi înapoi la pilire, miș-
cările de minuire a dălții, ferăstrău-
lui, ciocanului etc. ți să memoreze
regulile tehnologice de executare a
lucrării.
După cum se vede, activitatea di-,
idactică desfășurată in prima parte a
In a doua porte a lecției, cind are
loc efectuarea operației, exersarea a-
pore ca o cerință fundamentală, de in-
depllnirea căreia depinde însăți reali-
zarea sarcinilor procesului de invă-
fămint.
In general, procesul de elaborare a
deprinderilor începe cu insușirea ca-
pacităiii de a re^a conștient direcția
— adică de a identifica poziția mii-
nU, a uneltei, a piesei in diferitele
momente ale activității. La început,
ucenicul te conduce In uceostd pri-
vință după regulile tehnologice învă-
țate și după reprezentările vizuale, iar
mai tirziu — în faza automatizării
mișcărilor — după senzații musculare,
auditive etc. Totodată ucenicul tre-
buie să inoețe să regleze forța, adică
ti dozeze energia musculară necesară
realizării sarcinii propuse. Reglarea
forței ajută pe ucenic să înlăture efor-
turile de prisos, să prevină executa-
rea greșită ți să obțină progrese in
perfecționarea direcției.
In aceeași perioadă a lecției trebuie
luati in seamă ți reglarea ritmului,
care M referă la repartizarea reacții-
lor pe unități de timp, la viteza de
lucru ți- la armonizarea mișcărilor.
Este drept că executarea activității
in ritmul propus este posibilă nu-
mai intr-o fază mai înaintată de dez-
voltare a deprinderilor, care adesea
coincide cu efectuarea automată a
Operației, insă regulile în legătură cu
ritmul de lucru trebuie aduse la cu-
noștința ucenicilor in timpul instruc-
tajului, deoarece ele îi ajută să re-
gleze conștient direcția și îi învață
să preintimpine greșelile, accidentele,
oboseala.
Pentru a grăbi procesul de reglare
conștientă a mișcărilor maistrul-in-
structor trebuie si folosească larg ma-
terialul tntuitic și toate procedeele
care activizează gîndirea elevilor și
ucenicilor și ii ajută la reglarea direc-
ției, forței ți ritmului (de exemplu,
utilizarea unui material mai moale,
eventual lemn, mărginit de laturi me-
talice pentru reglarea direcției, dez-
voltarea treptată a forței in codrul
primelor exerciții de pilire etc.).
Exersarea sistematică ca cerință a
instruirii practice izvorăște din însuși
caracterul procesului de invățămint
în școlile profesionale și tehnice.
Exersarea mărește interesul pentru
meserie, ușurează procesul de însușire
a cunoștințelor ți de înțelegere a va-
lorii lor practice, ajută pe viitorii
muncitori să obțină o calificare inal-
rin muncă voluntară,
ucenicii zidari și tlm-
plari de la școala de
meserii din, Suceava au
executat in ‘întregime un ate-
lier-școală destinat secției de
zidărie. Atelierul, care se Ine
tinde pe o suprafață de 100
m.p., a fost dotat cu toate
materialele și uneltele nece-
sare.
Cu prilejul inaugurării nou-
lui atelier, numeroși ucenici
au fost evidențiați și premiati
pentru contribuția adusă la
construirea acestuia.
Mai multă atenție
familiarizăm ucenicilor
cu noul utilaj
.4^ u sprijinul uzinei metalurgice,
școala profcs.onală din Cugir a
izbutit să asigure condiții bune
pe...ru desfășurarea practicii în pro-
ducție a ucenicilor din anii II șl III.
Comisiile de îndrumare a practicii
se îngrijesc de încheierea contracte-
lor de instruire cu maiștrii și mun-
citorii fruntași, de asigurarea unor
locuri de muncă corespunzătoare pen-
tru ucenici, de folosirea acestora nu-
mai tn munci calificate. Ca rezultat
al acestei preocupări și al grijii cu
care sînt înconjurați de muncitorii
vîrstnici, muiți ucenici participă efec.
tiv la realizarea sarcinilor de pro-
ducție. lucrind umăr la umăr cu
muncitorii din brigăzile șl echipele
în care au fost repartizați.
Totodată însă, desfășurarea practi-
cii scoate la iveală și unele deficien.
(e în ceea ce privește familiarizarea
de regimul optim de prelucrare indi-
cat de biroul tehnic al uzinei. Dese-
ori este necesară intervenția munci-
torilor calificati pentru reglarea ma-
șinilor. Conducerea școlii și comisiile
de îndrumare a practicii nu s.au în-
grijit însă nici măcar în asemenea
cazuri ca să li se lămurească uceni-
cilor cum trebuie manevrat utilajul
Profesorii de tehnologie și maiștrii-
fnstructorl trebuie să-și îndrepte mai
mult atenția în această direcție, să-i
ajute pe ucenici să se orienteze co.
rect în stabilirea operațiilor care tre-
buie executate, a metodelor înaintate
de muncă ce pot fi aplicate. Este ne.
cesar de asemenea ca ucenicii să fie
îndrumați să regleze mașinile-unelte
și instalațiile pe bază de calcul, a-
vînd în vedere regimul optim de pre-
lucrare indicat. De asemenea profe-
sorii de tehnologie, cu ajutorul șefi-
lor de sectoare, trebuie să vegheze
ca ucenicii să noteze în caietele de
practică nu numai operațiile pe oare
Ie execută în cadrul confecționării
unei piese, ci șl regimul de prelu-
crare, calculele pentru obținerea ele-
mentelor necesare reglării mașinilor,
unelte la care execută lucrarea, dis,
pozitivele folosite — toate însoțite da
Se măsură ce dobtndesc mal mul-
tă experiență Tn realizarea în«
vățămlntului politehnic, tn or.
ganlzarea șl desfășurarea lucrărilor
practice, profesorii de specialitate și
msiștrif rezolvă tot mai bine sarcina
înarmării elevilor cu cunoștințe și de-
prinderi conștiente, întemeiate pe cu.
noașterea legilor științifice. In mun-
ca de atelier se folosesc în tot mal
mare măsură cunoștințele
care și le Însușesc elevii
Continuă să se vădească
ceasta direcție și o seamă
Iată, bunăoară, cum s-a
teoretice pe
în clasă,
însă tn a-
de lipsuri,
desfășurat
o lecție practică în atelier cu elevii
clasei a VUI-a -,B“ de la școala me-
die nr. 15 din București.
La începutul lecției tovarășul
maistru Dumitru Preoteasa verifică
cunoștințele șl deprinderile elevilor
cu privire la proiecțiile de prisme. Se
execută proiecția unei piese exagonale
găurite. Maistrul face mereu apel la
cunoștințele de geometrie primite de
elevi tn clasa a VH-a. De pildă, la
proiecția în plan vertical le cere să
aplice cunoștințele privitoare la cons-
trucția dreptunghiului iar apoi, la
fTOiecția în plan orizontal, să cons-
ruiască exagonul cu rigla și com-
pasul Elevii sînt atrași de faptul că
sînt solicitați să tacă uz de cunoș-
tințele lor șl aceasta imprimă activi-
tății un caracter vin. interesant.
Deoarece unii elevi confundă noțiu-
nile de Unic punctată și linie între-
ruptă, maistrul lămurește pe loc deo-
sebirea dintre ele.
In timpul cit se execut» desenele a
tablă, tov. Preoteasa urmărește ac-
tivitatea clasei și face fiecărui elev
observația cuvenită
Se trece apoi la ascultarea lec-
ției teoretice : ,,Despre oțel și fontă".
De data «ceasta, din păcate, mais-
trul nu se mai sprijină In »cec«și
măsură pe cunoștințele elevilor De
exemplu, atunci cind se vorbeșîe
despre aliaj el nu le cere să explice
ce este acesta, să arate deosi rea
dintre amestec șl combina.-- De s-
semenee. se vorbește despre tempe-
ratura de fierbere -i despre tempem-
a durat două ore, pentru partea prac-
tică propriu-zisă s-au rezervat numai
10 minute, timp tn oare s-ar fi pu-
tut face abia fixarea cunoștințelor.
Este limpede că tn asemenea condl
ții elevii n-au reușit să doblndească
măcar cît de cît deprinderi de tra-
sare șl de tăiere.
Ce a dus la această situație ?-Este
«ici și o lipsă a maistrului, care n-a
știut să dozeze cu pricepere timpul
de care dispunea, dar și o defecțiu-
ne a programelor. In programa de
desen nu se prevede nimic cu privi-
re La proiectil de corpuri. La rtndu!
ei, programa lucrărilor de atelier nu
ține seama suficient de nivekil de
cunoștințe al elevilor. De aceea
maistru) a pierdut mult timp în
prima parte a lecției, la verificare,
pentru a consolida cunoștințele pre-
date de el anterior cu privire
unele chestiuni de desen tehnic -
de tehnologia prelucrării meuLeLx
Aici se manifestă. Insă, și ur.v -
lipsei de colaborare între maijîri <
profesorii de spccialltak
FM
ială că tov. Preoteasa și-ar f -e.,
vat mult mal bine ssr.-i-s daci a' F
cerut ajutorul colegilor care pre-
dau desenul șl ffzScs. Dar ' >ee<ti*
ar fl avut datoria să m eâ-e*a» no-
ma: să II se suKriie șprijimd; c d
se interesele ei înșiși de feW c*m
se desfăș^—ră munca In atewer și
să-1 ajute pe n- .itru.
In genera! se moatati c* profe-
sorii de fizici chimie și iaai«aet că
activ tn
hvrv s
>rflcr Tn «tetier. Acd*ță
fer.ența “ceste! *ctMU|f.
Pentru ca ■■ne*
de elev!! școFlor de oritfe
desfițsntj
bune. pentru un M șt*
Tn mod coqștsesst fi creator
Ș«scă
tura de topire ■ oțet-del
-4
se arate ce este urm ce cea-
laltă. sau despre șarjă fără să se
arate ce tn»c iarnă. Mai mult dectt
att'. tov. Prer-teas*
nici de	ir f rea
caracterului
tuitlv al lecție El nu-i pune pe elevi
In situația de ■ arau un oblert din oțel
și unui din for.;», de a te coapaM
și deosebi. La kl se petrec lucrurile
etnd se vorbește despre ieerile feluri
de oțel, des! tn atelier se g&sesc
O serie de scale confecționate din O-
țel mr^le <• sitele din oțel spenaL
de
eh
îite-sitirJ
ELENA Gîl'RCAN
Lecția nouă are ca temă
rea" Tovardu' Pr^oasa
verbal, destu1 de sume' in
sta aceasta Șl cu afutaru!
explici
ce con-
nelle ae execută. In foi t -w
cației elevii iau ; r ie. X «
aceea II se prezlmă or -? :
pe bucăți de tabt?
Unii elevi trasează cercuri șș»!
pătrate, alții prisme sau căituri Duci
cercul este trasat cu oarecare ușu-
rință. pătratul tnsă nu, deoarece
elevii nu știu, pur și simplu, cum să.l
traseze. Nu-i de mirare, pentru că
explicațiile au fost Insuficiente.
Maistrul n-a făcut nici o demonstra-
ție șl nici acum, cind constată că o

5 R.S.C. Constanți i
t, Ir. mal mult» cw.
re. lectorate
serie de elevi stnt nelămurit!, nu
explicatii suplimentare și
arată concret
lucreze.
Terminîndu-se
tăierea pieselor
cum trebuie
trasarea, se
nici
să
trece
dă
nu
se
la
cu foarfecă. Proce-
dlnd just, maistrul cere elevilor să
arate pe ce principii ale mecanicii se
bazează construcția acestui instru-
ment. El răspund că este o ptrghie
de gradul I și explică cum funcțio-
nează.
Cu aceasta lecția se termină. Deși
pc :ru părinți. Conferi nt*I* ti.
nute In cadrul lectoratelor sint
scrise de cel mal buni peda-
gogi din regiune și tratează
probleme privitoare la pslho.
fogla copilului șl la metodei»
de educare a ooplUor.
Lectoratele ce se desfășoară
tn Incinta Scolii medii nr. 1
din orașul Constanta pentru pă-
rinții al căror copil tnvafă In
școlile medii nr. 1, 2, 3, peda-
gogică șl elementară nr. 12, au
dezbătut teme ca „Omul este
educabil", „Să ne cunoaștem
copiii” etc, pe marginea căro.
ra s-au pua numeroase Intre,
bări.
Conferințele care au loc săp.
tămlnal sint audiate in medie
de 250 de părinți Jl sint urm*,
te de filme adecvate tematicii
lectoratul uL
ION NICH1TA
Se trece la tăierea pieselor cu foarfecă.





„Veteranii1
1 X-
la școala medie „Mjhail. Emineșcu" din Capitală dau teză La Istorie.
0 zi din
33 act.vita-ea sa tovarășul Ion
Lazăr di eterul scolii medii
nr 2 d.- Botoșani, se preo.
*-•1 tt»-»c>re de problemele
eoa0Mtah»i muncii instructiv-edu-
eetiv* din școală.
Sâ urmărim activitatea lui In
cursul unei zile.
O atenție deosebită a acordat di-
reetorui în ateastî zi controlului
si îndrumării mtsrrSi pe care o des-
fișonră cadrele didactice la clasă.
En ctfBetul lui erau notate lecțiile
Ia care urma să asiste. Asistența
la ora de oeoqrafie de la clasa a
VTÎ-e treb : ; să lămurească dacă
tovarășa pf^oară Cornelia Li.
v“*---i icare suplinea pe profesoara
clasei, aflată Șn concediu de boală)
se pregătește cu conștiinciozitate
pentru predar?. La lecția de isto-
rie ținută de tovarășa profesoară
Amalia Pascal la clasa a Vl-a
„A* dr-ectorel îsi propune* să ur-
mârexv;.» stilul de muncă al profe-
j-j-f deoarece era informat că e.
levii fotîmpinj qreutătl în însuși-
re» cunoștințelor la obiectul res-
pectiv. De asemenea, asistența la
o lecție de geografie la clasa a VI.a
avea drept scop să controleze pro-
aresele făcute de profesor în urma
îndrumărilor pe care le primise cu
prilejui unor asistențe anterioare.
In cadrul discuției ce a avut loc
după cursuri directorul e relevat
în mod just părțile pozitive și lip-
surile lecțiilor la care a asistat, fă.
cind cîte o caracterizare a fiecărei
lecții In parte. Printre altele, el a
subliniat priceperea cu care, la as-
cultarea lecției despre podișul Mol-
dovei, tovarășa Cornelia Livescu a
adus unele completări referitoare
la realizările obținute în anii pu-
terii populare în raionul Botoșani,
arătînd că acestea au contribuit la
cunoașterea
tului natal,
triotică. El
nele lipsuri
de către elevi a ținu-
la educarea lor pa-
a semnalat însă și u-
(spre exemplu, lipsa
d« grijă pentru exprimarea corectă
a elevilor). Referindu-se la lecția
de istorie ținută de tovarășa Pas-
cal, directorul a observat că aceas-
ta a dovedit o bună pregătire. Ei a
arătat însă că lecția s-a desfășurat
fntr-un ritm prea grăbit, că profe-
soara nu a insistat asupra unor no-
țiuni mai dificile, cum sînt acelea
de clasă socială, Iobag, nobil pro-
letar, burghez, capitalist ete. Cri-
tica directorului a relevai de ase-
menea, si alte avn«rte import?-'?
legate de conținutul și metodica
lecțiilor respective.
Observațiile directorului, deși
competente ri sistematice, au avut
totuși un caracter mai mut» consta.
lat Ifpsutiia roteviie !n lecția fo-
•răriri Pesral.
SUpra fi pi
tei* in
urmirirea
lecției și,
tor*. n-a
el nu a stăruit s
:ă precipitarea sces
de către elevi a ideilor
deci, și tntelcerea aces-
dat profesoarei îndrumă-
rile ce se im-:»»ki»ica.
Faptul ca directori:! a mers la
lecția uaai profesor pentru a ve-
dea în ce mirară “certa și-a îm-
bunătățit munca !n urma recoman-
dărilor Acute cu pr: “ui unor a-
sistențe anterioare arată că direc-
torul obișnuiește să-i ’ndrumeze pe
profesori
controlere apoi
dacă indicațiile cate «înt folosite la
clasă. Este Insă necesar să dea a-
semene* îndrumări
toate cazu-
rile în care se simte nevoia.
Discuția directorului cu profeso-
rti la lecțiile cărora a asistat
fi fost mai concludentă și mai
ficace dacă, înainte de a
vorbi
sr
e-
el
COMENTARII
«e pregâtea tocmai să
lecția nouă, cind ușa
deschide si o foti ’' _
treacâ la
clasei sa
deschise șl o fetită cu fața îm-
bujorată de aerul rece al sOrșltulul
de toamnâ Intră sfioasă. Intorclnd
enervat capul, profesorul o fulgeră
cu privirile i
— Iarăși tu P Do cîte ori trebuie
să-ț! spun să nu mal Intlrzli la ore ?
Treci la loc și scoate fl cărțile — !f
zise cu o voce aspră. Fetița murmură
ceva, dar fu întreruptă de profesor,
care, de astă dată, se adresa clasei :
— „Veteranii” aceștia ne tac Intot.
deauna numai neplăceri.
Sub apăsarea vorbelor, o dată cu
Ivânuș Maria mai plecară capul alțl
doi școlari așezati în fundul clasei...
Ivânuș se duce la ioc șl scoate din
ghiozdan caietul de matematici — un
Acum toată clasa lucrează. Profeso.
rul trece pe la fiecare bancă. Din
cind In etnd se oprește, dlnd explt.
cațll suplimentare ori făcind obser.
vattl. Ajunge șl tn dreptul Mărie!
Ivânuș. Se uită in caietul elevei $1
dă din cap nemulțumit:
— Iarăși al rămas In urmă. Ivânuș l
’ ' mirat: la uita cum scrii
Apoi, foarte
fracțiile Se
clasa șl ar
măcar acest
deeft ceilalți
poate ? Doar tu repeți
trebui c« voi, repetenîll.
lucru să-l știți mal bine
colegi al voștri. Copiii
caiet albastru, cu
pe eticheta căruia
desluși frlnturlle unu)
colțurlle răsucite,
abia de puteai
nume. Caută
In penar, apoi în buzunarul hainei șl
scoate un creion mic, cu vtrful tocit,
cu care scrie primele cuvinte așter-
nute Intre timp pe tablă de profesor,
care relulndu.șl calmul Ișl începuse
explicația: „împărțirea fracțiilor or-
dinar» a» tace..“
Exercițiile date pentru aplicarea
celor învățate la lecție sint rezolvata
In caiete șl la tablă de către elevL
intorc priviri mustrătoare tnspre
Ivănuș, care se ridică In picioare
ultindu.se cu insistentă la șirul frac,
tillor din caiet, scrise, ce-i drept,
foarte dezordonat.
A sunat de Ieșire. Elevi! părăsesc
în grupuri zgomotoase clasa. In urma
tuluror iese și Maria ivănuș. îl mai
sună Încă In urechi cuvintele aspre
ale profesorului, o mal sfredelesc
privirile dolenltoare ale colegilor.
tn curtea școlii, cel mai mulți copit
se zbengulesc Unii Se plimbă cu
prieteni!, și tot cu prietenii alții stau
pe banca de sub castan repetînd loc.
ția Doar Ivânuș a rflmas de o parte,
singură. Ar vrea să se joace șl ea,
să se plimbe cu cineva. să spună
unui prieten că dorește că nu mi!
rămină repetentă, că nu-1 place că
mal fie printre „veterani", că astăzi
a tntîrziat din
să.l spună, de
In clasa ei toți
cauză că...
cine să se
Dar cui
apropie ?
copiii sint buni pr|e-
ten! — doar Învață de atlția ani Im.
preună — numai cu dinsa nu. Ivânuș
a venit In colectiv abia de cîteva
luni — șl încă fiind repetentă La
urma urmei, cine să se împriete-
nească cu ea, veterana din ultima
bancă, aceea care le face „numai
plăceri” ?
Se uită In jur, căutlnd parcă
ajutor, dar se simte deodată mal
gură dectt orlcind. De la cine
ne-
un
s*n.
Să
capete sprijin cind toți sint atit de
departe de ea P
Glndtnd astfel, Ivânuș nici nu bă.
nuia că totuși un asemenea ajutor
putea să-l primească de la profesorul
său, de fapi vinovatul principal al
nelntegrării el în colectiv. De acest
om depinde aproape totul, cu condl.
ția ca el să uite In fafa clasei că
Ivănuș este repetentă, că este una
din „veteranii” clasei, cu condiția
însă ca el să nu uite acest lucru In
fata propriei sale conștiințe șl să
ajute pe Ivănuș Maria să.șl ajungă
din urmă colegii. Este vorba blne-
înțeles de un ajutor acordat cu grljâ,
căldura șl Înțelegere părinteasca,
cu
un
nu
ajutor- care să nu jignească șl să
pună tn inferioritate.
munca directorului
însuși, ar fi cerut profesorilor să și
spună ei părerea.' In felul acesta
și-ar fi putut da seama în ce mă-
sură profesorii sînt conștienți de
propriile lor lipsuri. Era bine, de
asemenea, ca directorul să dea cu-
vintul profesorilor și la sfîrșit, pen-
tru a vedea dacă ei și-au însușit
criticile aduse și ce își propun în
vederea înlăturării lipsurilor.
O importanță deosebită acordă
tovarășul director Ion Lazăr pro-
blemelor educative. La controlul e-
fectuat în dimineața zilei respec-
tive, atenția lui s-a oprit îndeosebi
asupra ținutei elevilor.
Ce a determinat includerea
rea unor măsuri de control asupra
ținutei elevilor, discutarea situației
elevului nedisciplinat din clasa a
Vl-a cu profesorii clasai etc. Alte
aspecte — cum este lipsa de grijă
a unor profesori pentru corectarea
exprimării elevilor în timpul lec-
țiilor — vor fi discutate în consi.
liul pedagogic.
Cercetarea planurilor de muncă
și a activității directorului pe o
perioadă mai îndelungată ne.a
arătat că tovarășul Ion Lazăr
se preocupă permanent de con-
trolul și îndrumarea muncii in.
structiv-educative : activitatea la
tui punct în
rectorului ?
Cu cîteva
elevi de la
planul de muncă
zile înainte, mai
școala medie nr.
aces-
al di-
clasă
rarea
și extrașcolară, desfășu.
muncii metodice, confec-
multi
2 fu
ționarea și folosirea materialului
seseră criticați la stația de radio-
ficare locală pentru ținută cosmo.
poliță. In ziua următoare emisiunii
de la stația de radioficare directorul
a adunat elevii în careu și a stat de
didactic, notarea elevilor,
rea caietelor, pregătirea
teze etc.
Analizind munca de o zi
râsului director Ion Lazăr,
corecta-
pentru
a tova-
ne dăm
vorbă cu dtnșii. El le-a
imitarea servilă a modei
extravaqanta în ținută
manifestări incompatibile
nitatea unui cetățean al
arătat că
din apus,
constituie
cu dem-
republicii
noastre, și deci și a unui elev, că
asemenea atitudini, care nu au ni.
mic comun cu stilul
ță. denotă lipsă de
necinstesc nu numai
le adoptă, ci însuși
Controlul efectuat
rector a dovedit că
nostru de via-
seriozitate și
pe elevii care
numele școlii.
acum de di-
discuția avută
seama că el a știut să invinqă o
qreutate de care se plînq mulți di-
rectori — și anume, aceea că, fiind
copleșiti de sarcini administrative,
nu reușesc să se ocupe îndeajuns
de problemele de conținut ale în.
vătămîntului. Este adevărat că sar-
cinile de ordin administrativ sînt
destul de numeroase în scoală.
Uneori ele sînt chiar presante ne-
putînd suferi nici un fel de amî-
nare. Un director priceput va ști
@&it&£eințe le
un&z
Una din condițiile hotăritoare
pentru reușita unei lecții este
pregătirea profesorului. Este
vorba atît de pregătirea sa generală,
cît și de pregătirea pentru fiecare
lecție în parte. Consecințele pe care
lipsa de pregătire )e poate avea
ne-au fost ilustrate de o lecție de.
gramatică tinută de tovarășa Ana
Arhire la clasa a V a de la școala
de 7 ani din Priponoștii de Sus, raio-
nul Tecuci.
Să ne oprim asupra aspectelor mai
importante.
In prima parte a lecției, tovarășa
profesoară a efectuat, împreună cu
elevii, corectarea temei date pentru
acasă (sublinierea cu o linie a ad-
jectivelor cu o singură terminație și
cu două linii a adjectivelor cu două
terminații). Intîlnind un adjectiv cu o
singură terminație, profesoara le-a
spus elevilor că pot recunoaște mai
ușor această categorie de adjective
prin aceea că ele se termină în vo-
cala e.
Indicația era incompletă. Din
această cauză, ea a dat naștere
la unele confuzii. Astfel, tntîl-
nind cuvîntul cenușie, elevii au de-
clarat că acesta este adjectiv cu o
singură terminație (deși în caiet îl
aveau fubliniat cu două linii). Inter-
venind, profesoara le-a cerut »ă pună
adjectivul Ia masculin și la femenin
(cenușiM cenușie), pentru a le dovedi
că este cu două terminații, tn felul
acesta, însă, ea a corectat doar gre-
șeala elevilor, dar nu și pe a sa. De
aceea, la exemplul imediat următor
elevii au greșit din nou : ei au spus
că adjectivul veche este adjectiv cu
o singură terminație. Era clar că in-
dicația dată de profesoară nu este
satisfăcătoare. Totuși, profesoara nu
a lămurit nici de data aceasta lucru-
rile. Abia după ce corectarea întregii
teme a fost terminată, ea a venit
cu completarea: „Nu toate adjecti-
vele terminate în e sînt adjective cu
o singură terminație".
Este evident că precizarea nece-
sară trebuia făcută încă în lecția
anterioară. Iar dacă profesoara a
pierdut din vedere acest lucru, a-
tunci ea trebuia să o facă la începu-
tul lecției curente sau cel puțin o
dată cu primul adjectiv cu o singură
terminație intîlnit în text,
ea a prelungit confuzia
provocat In mintea lor
nedumerire.
De fapt, precizarea de
primei părți a lecției nu
Intirziind,
elevilor, a
□
la
legitimă
sfirșitul
fost în-
lirta
avut
că a
unor
acordului în caz. Procedeul a
in primul rind inconvenientul
dus Ia separarea mecanică a
aspecte fcrmlnd o unitate (*„
cordul adjectivului în gen, număr și
caz cu substantivul determinat). D«r
nu numai atit- Folosind trei grupe
de exemple, care au cuprins în total
opt propoziții, profesoara a trebuit
să consume întreg timpul lecției cu
scrierea și analiza lor. Din această
cauză nu a mai avut timp pentru
fixare, iar aplicația începută a tre-
buit să fie întreruptă după primul
cuvînt analizat, deoarece sunase clo-
poțelul. Tema pentru acasă a foșt
aată și ea în grabă. In felul acesta
profesoara nu și-a putut da seama
dacă elevii au înțeles lecția, iar con-
solidarea cunoștințelor a rămas să >e
facă abia în ora următoare, cu pri.
lejul ascultării.
In lecția tovarășei Arhire s au
strecurat și unele greșeli de conți-
nut. Astfel, ea a considerat ero.
pată afirmația unui elev care a
spus că substantivul a pionierii.
lui din propoziția „Cravata mte a
pionierului harnic" este în cazul ge-
nitiv. A acceptat în schimb răspun-
sul unui alt elev care (fiind dezo-
rientat probabil de atitudinea pro-
fesoarei față de colegul său) a afir.
mat că substantivul a pionierului
este în cazul acnzfeiv.
Greșeli de felul celor semnalate în
lecția analizată nu sfnt permise nfei
unui profesor. Ele sînt cu atît mai
puțin admisibile tovarășei Ana Ar-
hire, care are suficientă experiență
la catedră și studii în specialitatea
pe care o predă. Este absolut nece-
sar ca în lecțiile următoare (îndeo-
sebi cu prilejul recapitulării adjec-
tivului) tovarășa profesoară să înlă.
ture lipsurile cu care elevii au rămas
din lecția la care ne referim. Tot-
odată, se impune ca dînsa să se pre-
gătească mai temeinic pentru lecții
pe viitor. Spunem aceasta întrucît
greșelile arătate se explică prin fap-
tul că tovarășa profesoară nu a re.
văzut materia
zenta la clasă,
aiuns asupra
și procedeelor
Consecințele
înainte de a fe pre-
nu a reflectat înde-
exemplelor, metodelor
ce le va folosi.
greșelilor s-au putut
cu cîteva zile în urmă cu elevii a
fost eficace. Aceasta nu l-a dus
însă ne director la concluzia că
problema ar fi rezolvată definitiv.
El și-a oropus să controleze în
continuare ținuta elevilor, să ceară
diriqinților să facă același lucru și
să discute această nroblemă în șe.
dința cu nărinții.
Orientarea directorului si măsu-
rile luate în cazul de față au fost
juste. Ele sint însă, după părerea
noastră, incomplete. Faptul că oa-
menii din afară de școală au obser-
vat si au semnalat un lucru de cara
directorul și profesorii școlii ar fi
trebuit să se seziseze ei cei dinții
dovedește că întregul colectiv pe-
dagogic a manifestat indiferență
fată de ținuta elevilor. Tocmai
acssî era bine ca problema să
discutată cu intreq colectivul
dacoqic far hotî'’~le luate să
de
fie
pe-
in.
ciudă măsuri ediH-ative mai cuprin-
zătoare. Ar i: fost bine de pildă,
sa se pș»-.-’dc discuții individuale
sau in câilectiv articole 1* qazetel»
de ner»^e precis*» și alte activități
care să Ia <—earea unei opinii
săaățoaM orfone elevi In privința
Pentru aceeași zi directorul și-a
programe» ti cerceteze situația u-
nui elev din clasa a Vl-a despre a
cărui purtare necorespunzătoare fu-
sese sezisaL După cum spunea di-
nointa, acesta era un elev turbu-
ieut, care nu voia să învețe »i a-
vea. In plus, obiceiul de a fugi
de la ore. Diriginta pretindea că a
epuizat toate măsurile posibile și
că sinqura soluție ar fi ca elevul
să se transfere la o altă școală.
Pentru a lămuri lucrurile, direc-
torul a chemat în ziua respectivă
pe mama elevului și a stat de vor-
bă cu dînsa. Totodată el a discutat
și cu alți profesori care predau la
clasa respectivă. In felul acesta di-
rectorul a aflat că, la materiile la
care este stimulat, elevul manifestă
un interes deosebit șl ia note bune,
dar că. fiind o fire sensibilă, este
nevoie să
mult tact,
directorul
se procedeze cu el cu
Pentru a se convinge,
se hotărîse să urmă-
rească personal comportarea ele-
vului fn timpul lecției. Mergînd la
ore, el a constatat, însă, că acesta
lipsește din clasă. Fuqise de la ora
de matematică, adică tocmai de la
ora pe care o ținea diriginta.
Directorul și-a dat seama că în-
dreptarea elevului respectiv este
posibilă dacă colectivul profesori-
lor care predau la clasa a Vl-a va
adopta o atitudine unitară, plină de
înțelegere față de dînsul, dacă di-
riginta în primul rînd își va schim-
be stilul de muncă. In acest sens el
a hotărît să discute cazul acestui
elev cu
sori ai
explicat
propusă
intreq colectivul de prore,
clasei. Deocamdată el a
dirigintei că transferarea
de dinsa ar fi o măsură cu
totul nepotrivită., că trecerea
vului Ia o altă școală, mai
acum, iu cursul trimestrului,
ele.
ales
nu
este de fel recomandabilă.
în cursul zilei directorul a rezol-
vat și o serie de probleme admi-
nistrativ-gospodărești sau organi-
zatorice : controlul prezenței pro-
fesorilor și elevilor la clasă, veri,
ficarea și semnarea statelor de
plată, verificarea dării de seamă a
vechiului comitet de părinți în ve-
derea alegerii noului comitet etc.
Ziua de muncă a tovarășului di-
rector Ion Lazăr a fost boqată în
activitate. O serie de observații no-
tate de el în carnet au devenit
puncte în planul său de lucru pen-
tru săptămîn* următoare t stabili.
însă
mele
așa
prea
întotdeauna să rezolve proble-
administrativ.gospodărești în
fel încît să nu.i răpească
mult timp. Tocmai! acesta este
meritul tovarășului director Ion
Lazăr : că, orqanizîndu-și judicios
munca, antrenînd în realizarea sar-
cinilor și ceilalți factori din scoală.
procedînd cu
șit să rezolve
scurt sarcinile
dărești, astfel
operativitate, a reu-
într-un Urna relativ
admlnistrativ-qospo.
încît a putut să a-
corde importanta cuvenită proble-
melor de conținut,
larqă activitate în
lului și îndrumării
struc tiv. educativ.
să desfășoare o
direcția contro-
procesului în-
1. ADRIAN
destulătoare. Ținînd seama de confu-
ziile manifestate in cursul corectării
temei, profesoara avea datoria să dea
explicații mai ample. Ar fi fost
necesar ca, luînd mai multe ad-
jective terminate în e, să se ara-
te, pe baza comparării exemplelor,
că sînt ou o singură terminație nu-
mai adjectivele care se termină în e
atit la masculin cit și la feminin,
singular nominativ.
O altă greșeală metodică a comis
tovarășa Arhire în predarea lecției
noi. După ce a anunțat tema („Acor-
dul adjectivului cu substantivul"), ea
a scris pe tablă două propoziții pe
care le.a folosit pentru a stabili a-
cordul în gen al adjectivului cu sub-
stantivul. A scris apoi alte patru pro-
poziții, pe baza cărora a constatat că
adjectivele se «cordă și în număr cu
substantivele pe care le determină,
încă două propoziții, scrise în con-
tinuare, au fost folosite pentru stabi-
vedea chiar din răspunsurile date de
elevi în ora respectivă : confundarea
adjectivelor cu două terminații cu
adjectivele cu o singură terminație,
sau confuzia în ceea ce privește ca-
zurile substantivelor.
După cum am arătat, unele con.
fuzii — manifestate de elevi la veri-
ficarea cunoștințelor — s-au datorat
unor lipsuri în predarea lecției ante-
rioare. La fel, greșelile din lecția
curentă se vor resimți, sîntem con.
vinși, tn lecția următoare. Iar dacă
ele nu vor fi îndreptate curînd,
efectul lor Se va putea prelungi încă
multă vreme — răsfrîngîndu-so ne-
gativ asupra
de vorbire și
formării deprinderilor
scriere corectă, ca și
asupra formării deprinderilor de gîn-
dire logică ale elevilor. Or, aceste
deprinderi, care stau la baza însușirii
cunoștințelor atft la limba romînă
cît și la alte materii, au o mare în-
semnătate în pregătirea elevilor pen-
tru viață. Tocmai de aceea este
necesar să nu tolerăm greșeli de fe-
lul celor semnalate, să acordăm lec-
țiilor de gramatică atenția cuvenită.
N. ALEXE
Cum corectăm
tezele
redarea tezelor are o deosebită importantă. Ea ne ajută să verificăm și să apreciem cunoștințele șl
deprinderile însușite de elevi In decursul unui trimestru și. totodată, să le atragem atenția asupra Upsu-
ri.or lor, pentru a putea să și le îndrepte In etapa următoare. Corectarea tezelor ne oferă, pe dl altă
parte, prilejul să descoperim propriile noastre lipsuri șl să reflectăm asupra mijloacelor pe care trebuie să
le iolosim pentru a ne îmbunătăți munca.
Publicăm mal jos două articole in legătură cu problemele corectării și aprecierii tezelor, probleme
'l‘	această etapă a anului școlar.
de actuale
in
deosebit
Florea
Păsărică
profesor de matema-
tică la școala medie
nr. 18 „Mihai! Emi-
nescu" București
redarea cu citirea
Pregătlndu-mă
pentru Încheie-
rea tzimestului, a-
cord o mare a-
tenție corectării
tezelor. încep co-
sumară a tuluror
Ecaterina
Mărqmeanu
profesoară de limba
romînă la școala me-
die nr. 2 din Btrtad
Primele teze din anul acesta mi au
din nou o seri» de problem» legat» de
ridicat
corec-
lucrărilor, pentiu a-mi face o idee
despre ielul cum au fost înțelese și
judecate de către întieaga clasă e-
xercițlile sau problemele date. Ci-
tesc apoi amănunțit fiecare teză
în parte, subliniind greșelile. Urmă-
resc cu atenție natura greșelilor de
fond și de calcul.
In cazul greșelilor de calcul caut
să stabilesc, prin aprecierea rezulta-
tului, dacă ele sînt determinate de
neatenție sau de nepricepere și trec
observațiile respective pe caiet. In ca-
zul greșelilor de land, scot în eviden-
ță cauzele lor, care pot ii variate :
aplioaiea greșită a formulelor, înțe-
legerea greșită a conținutului pro-
blemei, necunoașterea teoremelor
care se cereau să ii» aplicate etc.
Aceste observații le trec în caietele
elevilor și în carnetul meu. Ele sint
folosite apoi la discutarea lucrărilor.
In analiza lucrării în clasă pornesc
de la greșelile de fond cel» mai
frecvente șt mai grave. Cu acest pri-
lej nu mă limitez la o simplă enu-
merare a lor, ci, în limita timpului
disponibil, fac apel la acele cuno-
ștințe ale elevilor de care sînt le-
gate greșelile respective
In general, grupez greșelile de
fond și cele de calcul după gravita-
tea lor. Trec la stabilirea notei nu-
mai după ce mi am format convin-
gerea asupra cauzelor care au dus
la Ivirea acestor greșeli. Dacă ace-
eași greșeală se repetă la majorita-
tea elevilor, chibzuiesc asupra felu-
lui cum am predat tema la care e a
ivit greșeala - respectivă și In nici
caz nu procedez la scăderea notei
mod mecanic.
Mă străduiesc ca notele date
un
in
aă
reflecte gradul de cunoștințe al ele-
vilor, tn funcție de natura greșelilor
de fond sau de formă ale fiecărei
teze, astfel ca elevii, atunci cind se
face analiza lucrărilor în clasă, sa și
dea singuri seama de a* au primit 0
anumită notă și nu alta.
In parte. Voi arâta
tarea și aprecierea lucrărilor scrise. Reflectind
asupra acestor probleme, ml-am dat seama că
diferitele procedee de corectare trebuie să fie
iolosite în funcție de caracterul lucrării, de ni-
velul clasei, precum șl de nivelul fiecărui elev
cîteva asemenea procedee care, cred, sînt potri*
vite nu numai pentru limba și literatura romînă, ci și pentru alte
discipline, ținînd seama, bineînțeles, de specificul fiecăreia.
In corectarea greșelilor de conținut folosesc două căi: Unele gre-
șeli (confuzii de date sau nume, greșeli în stabilirea genului și
speciei unei opere literare etc.) le subliniez și le corectez pe margi-
nea caietului. Altele — cum ar fi necunoașterea subiectului operei
sau interpretarea greșită a faptelor — care nu pot fi corectate in
spațiul îngust de la margine, le subliniez doar și le discut apoi
cu elevii în clasă. Atrag Insă atenția elevilor șl în scris asupra lor
printr-o scurtă propoziție pe caiet
La lei procedez șl în cazul greșelilor de exprimare
Uneori, acestea sint de asemenea natură încît pot fi corectai» pe
loc (greșeli de topică, folosirea unor termeni improprii etc). Alteori,
corectarea necesită reformularea întregii fraze șau chiar a unul pa-
ragraf. In acest caz, subliniez greșeala cu o linie sinuoasă dusă pe
margine, pe distanța respectivă, și discut cu elevul ulterior.
Greșelile de ortografie le subliniez cu două Unii scurte șl le încer-
cuiesc, pentru a le scoate în evidenta, iar corectarea lor o fac p'
marginea caietului.
La sfirșitul fiecărei lucrări fac o scurtă caracterizare a acesteia.
Ea fl ajută pe elev să-și dea seama de lipsurile sal* mai impor-
tante, iar pe mine, ca profesor, să apreciez just lucrarea respectivă.
Așa cum am arătat, In corectarea tezelor țin seama și de nivelul
clasei și al fiecărui elev tn parte. La clasele mai mari sau chiar tn
cazul elevilor buui din clasele V-VII folosesc numai sublinierea, ur-
mînd ca elevii să-și îndrepte ei înșiși greșelile. In ora
a tezelor verific, Insă, dacă elevii își dau seama in ce
șelile lor și dacă le-au corectat cum trebuie
In ora de analiză a tezelor duc mai întîi cu elevii o
vitoare la greșelile tipice, comune majorității lucrărilor.
de discutară
constau gre-
discuție pri-
După aceea,
car color care au anumite nedumeriri aă-mi pună întrebări și discut
cu fiecare în parte. Prin aceasta caut ca toți elevii să fie lămuriți
asupra lipsurilor pe care le au și să le arăt cum le pot îndrepta
Dată fiind ponderea pe care nota de la teză o are în calculul me-
diei trimestriale, cft și valoarea ei educativa, chibzuiesc îndelung
asupra notelor pe care le dau.
Țin seama atft de numărul greșelilor, cft și de natura și giavitatea
lor, de cauzale care lu-au determinat. Aceeași greșeală o apreciaa
diferit în funcție de clasă : lipsa linloarei, întîlnită In lucrarea unui
elev de clasa a V-a — car» nu a studiat încă formele neaccentuate
ale prenumelor — o consider ca o greșeală mai mică în raport cu
aceeași greșeală existentă în lucrarea unui elev de clasa a X-a. de
pildă.
La stabilirea notei am în vedeie, Insă, nu numai lipsurile, ei și
calitățile lucrăriloi. Două lucrări pot avea greșeli asemănătoare și
totuși una să fie diferită calitativ față de cealaltă — prin bogăția de
idei, piin priceperea de a sistematiza materialul, prin plasticita-
tea limbii folosite.
Dlscutlnd cu elevii caut să le explic notele, astfel ca ei să fie con»
vlnși de justețea acestora.
B
Cu privire la întărirea legăturii școlii cu viața
Calificarea învățătorilor
ți o educatoarelor
prin cursuri
fără frecvență
®e curînd, Ministerul învăță-
mîntului și Culturii a ela-
borat instrucțiuni pentru
calificarea învățătorilor și a edu-
catoarelor prin cursuri fără frec,
vență pe lingă școlile pedagogice
de 4 ani tn lichidare.
Tn instrucțiuni se arată că ab-
solvenții școlilor medii (cu exa-
men de maturitate) care funcțio-
nează ca învățători și au o vechi-
me de cel puțin 3 ani 1a catedră,
sau cei care funcționează ca edu-
catoare și au o vechime de cel pu-
țin un an la catedră pot da exa-
mene de diferență la școlile peda-
gogice ,
Iși mai pot completa studiile
prin cursuri fără frecvență la șco-
lile pedagogice învățătorii și edu-
catoarele în funcțiune care >u
reușit la examenele de capacitate
pentru învățători sau pentru in-
vățămintul practic primar. în anul
1945, fără să aibă studii medii
complete, cît și educatoarele în
funcțiune absolvente ale cursului
special de un an. care au început
cursuri fără frecvență pe baza in-
strucțiunilor .Ministerului învăță-
mîntului și Culturii nr. 2530/Cab/
1957,
De asemenea, în instrucțiuni
sînt precizate obiectele la care se
dau examenele de diferență, cen-
trele de examene, perioadele în
care vor avea loc examenele și
lecțiile practice, precum și condi-
țiile de înscriere, specificîndu-se
că aceasta se face prin secțiile
raionale (orășenești) de învăță-
mînt și cultură.
Orice alte lămuriri tn aceste
probleme se pot obține de la sec-
țiile raionale (orășenești) de învă-
țămînt și cultură.
|
■
1
=
8
I
■
i
și dezvoltarea continuă
(Urmare din pag. 1)
1n prezent că S.U.A. trebuie să ajun,
gă din urmă Uniunea Sovietică in
privința pregătirii cadrelor de spe.
cialiști. Aceasta este o realizare cu
care ne putem mindri.
Dezvoltarea progresivă a forțelor
de producție in procesul construirii
societății comuniste, perfecționarea
relațiilor socialiste, dezvoltarea con-
tinuă a democrației sovietice creează
condiții favorabile pentru a promo-
va și rezolva cu succes noile sarcini
privind educația și instruirea comu-
nistă a tineretului nostru.
de cultură generală cu Invățămint
în producție (de tipul școlilor de pe
lingă fabrici și uzine și al școlilor
agricole) se creează in orașe și tn
localități rurale, cu o durată a In-
vățămintului
fi îmbinat
pol tehnic și
dintre teorie
vățăturil in
de trei ani.
invățămintul
profesional.
și practică in
producție și
In ele va
general,
Corelația
cadrul în-
alternanța
Despre școala medie
perioadelor de invățămint și de mun-
că se stabilesc în raport cu profilul
pregătirii speciale a elevilor și cu
condițiile locale.
Absolvenții șco'llor politehnice
practice medii obțin o diplomă de
absolvire a școlii medii, adeverințe
cu privire la calificarea în profe-
s unea aleasă de ei și dreptul de a
se înscrie in instituții de învăță
a sistemului invățămîntului public
Importantă a activității instituțiilor
ștlințiflco-pedagogice.
Planul de trecere la noul sistem
de invățămint trebuie să fie elabo.
rat in flecare republică unională
ținîndu-se seama de particularitățile
dezvoltării economice și culturale ale
acesteia. Totodată este necesar ca
trecerea școlilor de la invățămintul
obligatoriu de șapte ani la cel de
opt ani, precum și organizarea de
diferite școli din etapa a doua de
învățămînt să înceapă din anul șco-
lar 1959/1960 și să se termine
decurs de 4—5 ani.
Cu privire la
in
In
fără
ales
sistemul invățămintului sera! șl
frecvență trebuie prim.te mal
persoane care au profesiuni ase-
mănătoare cu specialitatea aleasă.
Despre Invățămintul
super, or
Selma Lagerlof
Ca 20 noiembrie s-a Împlinii
un veac de cînd în Vărm.
land, una din cele mai
frumoase regiuni ale Suediei, s.a
născut scriitoarea Selma Lager-
lot, ale cărei cărți, a cărei via-
tă Însăți constituie o adevărată
pledoarie pentru cele mai Înalte
simțăminte umane. Selma La.
gerlot a iubit și a prețuit tot
ceea ce e frumos in om, a urît
exploatarea, mizeria și asupri,
rea.
Drumul Seime! Lageriă! către
literatură a iost lung- După ce
termină o școală normală capă-
tă un post de învățătoare în.
tr-un orășel Îndepărtat din su-
dul Suediei. Este una din cele
mai grele perioade ale vieții
sale. In casa în care locuia nu
avea nici măcar un scaun pe
care să se așeze ia masa de
scris. Fostele ei eleve și-o amin-
tesc ca pe o învățătoare bună
ți biindă, care zîmbea mereu și
era neîntrecută In povestiri.
Putem locoti că din aceste
vremuri de apostolat a Început
cariera literară a celei care pe-
ste puțin timp avea să devină
una din cele tnai cunoscute ie.
mei ale lumii. Aici, in locuința
sărăcăcioasă din Landskrona.
scrie Selma Lagerlăf prima sa
carte, „Legenda lui Găsla Ber-
ling", in care Îndruma oamenii
să lupte pentru cucerirea bine.
Iul ți să creadă necontenit In
existenta fericirii. Fără prea
mari speranțe trimite această
carte la un concurs literar ini-
țial de o revistă. Spre surpriza
ei. juriul li acordă premiul I.
In scurt timp numele Seime!
Lagerlof depășește granițele
Suediei țl tace ocolul lumii.
Operele ei sînt traduse și cuno-
scute In numeroase lărl străine.
In 1900 este distinsă cu premiul
Nobel pentru literatură- In 1914
Selma Lagerlof este prima ie.
meie care devine membră a ve.
citii academii suedeze.
Danie ă să cunoască lumea,
viata oamenilor de pretutindeni,
scriitoarea suedeză întreprinde
mai multe călători! în străinăta.
te. Vizitează printre altele Ita.
lia, unde la contact cu mișca,
rea muncitorească. Deși concep,
fiile religioase au impledlcat.o
să-i înțeleagă în totul ideile, ea
a simpatizat această mișcare
pentru năzuințele sale de drep-
tate socială, pentru dorința de
pace Intre popoare.
întreaga operă a Seime! La.
gerlof este străbătută de opti.
mism. de încredere în viitorul
fericit al oamenilor. Scriitoarea
și-a iubit cu însuflețire patria
și în paginile cărților sale reîn-
vie natura, oamenii, legendele și
obiceiurile Suediei- „Minunata
călătorie a lui Nils Holgersson
prin Suedia" pe aripile unei gîș-
te sălbatice este o admirabilă
descriere a acestei țări a nor-
dului.
Umanismul scriitoarei suedeze
se oglindește limpede în atitu-
dinea ei lață de problemele răz.
boiului. Cartea ei „Reginele din
Kuaghalla* este o caldă și pa-
sionantă slăvire a păcii. In 1930
Selma Lagerlof a semnat, ală.
turi de alte personalități de
frunte din întreaga lume, un ma.
nilest viguros îndreptai împo-
triva serviciului militar obliga-
toriu. „Jos militarismul I Educați
tineretul In spiritul umanități! ț!
păcii I" se spunea In acest ma-
nifest. Cuvintele pe care le ro-
stește una din eroinele sale ar
putea fi tot atît de bine ale
scriitoarei înteți: .Cit voi avea
grai și singe voi munci pentru
pace, pentru a aduce lumij le.
ricirea și viața".
La 16 martie 1940 Selma La.
gerlot a Încetat din viață. Dar
umanismul și dorința ei de pa-
ce rămîn mereu vii în memoria
oamenilor- Lupta ei pentru pa-
ce, pentru fericirea omenirii con.
tinuă s-o ducă minunata el ope-
ră, care este astăzi, cînd impe-
rialiștii pregătesc un nou mă-
cel mondial, mai valoroasă de-
cit orieînd.
N. IONESCU
।
=
B
I
s
i
I

Noutăți științifice
APARAT DE TELEVIZIUNE
IN CULORI
Institutul de cercetări pentru tele-
viziune din Leningrad a proiectat un
prototip de aparat de televiziune pen.
tru recepțlonarea emisiunilor în cu-
lori.
Aparatul are 26 lămpi șl un ecran
de 500 X375 mm. Suprafața ecranului
cuprinde aproximativ 1,5 milioane
celule ce conțin un luminator fluores.
cent roșu, albastru șl verde. Aparatul
poate recepționa șl emisiunile In alb
St negru. Manevrarea Iul este toarte
simplă, el tllnd prevăzut doar cu
două butoane suplimentare — unul
pentru reglarea culorilor, tar celălalt
pentru reglarea Intensității.
In anul 1959 se va trece la fabri-
carea In serie a acestor aparate.
UN DICȚIONAR BIOGRAFIC
AL OAMENILOR DE ȘTIINȚA
La Moscova se află tn curs de ti.
părtre un dicționar biografic al oa-
menilor de știință. Acesta oferă date
cuprinzătoare asupra vieții șl activi,
tătii marilor savanti al lumii care au
îmbogățit tezaurul științei șl tehnicii
mondiale, Incepind de la Arlstotel șl
pină în zilele noastre. Dicționarul cu-
prinde aproape 4.000 de articole.
DESCOPERIREA VESTIGIILOR
UNUI ORAȘ ROMAN
Tn apropierea orașului Komla din
sudul R.P. Ungare au fost descoperite,
tn cursul unor lucrări de construcții
rutiera, urmele unui oraș roman.
Consiliul popular al orașului Komla
a alocat Importante fonduri pentru
dezgroparea In întregime a acestor
ruine, care prezintă un deosebit tn-
teres pentru cercetările arheologice.
EFECTUL CERENKOV
Șl UNA DIN IMPORTANTELE LUI
APLICAȚII
După descoperirea radioactivității,
o seamă de cercetători au observai
că la trecerea particulelor nucleare
(electroni, protoni, raze alfa etc) prin
anumite săruri minerale apare o lu.
mină vizibilă cu ochiul liber. Cu tim-
pul s.a stabilit că este vorba de un
fenomen de fluorescentă provocat de
radiațiile nucleare emise de substan-
țele radioactive.
P. A. Cerenkov descoperă că se
emite lumină albă șl atunci cînd o
radiație nucleară străbate nu o sare,
cl un lichid pur, cum ar fl benzonul
sau chiar apa distilată. După multe
experiențe el comunică rezultatul:
lumina albă, alb.albăstruie care apare
la trecerea unei particule nucleare
prlntr-un lichid pur este cu totul de
altă natură decit lumina fluores.
cențd.
O particulă nucleară încărcată, de
exemplu an electron, care Intr.un II.
Tn fotografie: savantul Pavai Ce-
renkov țl asistentul său In laborator.
chld oarecare are viteza mai mar»
decît viteza luminii In acel mediu,
duce cu sine un ctmp electromagne-
tic. Cimpul acesta are tn medii ma-
teriale aceeași viteză ca șl viteza de
fază a luminii, dar electronul, avtnd
o viteză mal mare, depășește ,.ctm.
pul“, II lasă In urma sa. Cîmpul, des.
prins de particulă, devine un clmp
electromagnetic care emite lumină.
Aceasta este fundamentarea teoretică
a efectului Cerenkov.
Remarcabila descoperire a lui P.
A. Cerenkov, L. E. Tamm șl I. M.
Frank tșl găsește aplicatii în diverse
ramuri ale fizicii nucleare, ca de pildă
in construcția detectorilor denumiți
„Detectori Cerenkov" pentru particule
de mare energie cum sint mezont’,
protonii etc., puțind măsura ener-
gii pină la IO milioane de miliarde
de electronvolțl.
Pentru descoperirea lor, savantilor
sovietici II s.a acordat Premiul Nobel
pentru fizică pe anul 1958.
Dr. ing. STAMATIU MINAI
Ministerul Invățămîntului și CuL
turii și Institutul de mine din Pe-
troș ini anunță cu durere că la data
de 21 noiembrie a încetat din viață
dr. ing. Stamatiu Mihai, profesor la
Institutul de mine din Petroșani.
Pozițiile Inițiale pentru rezolvarea
justă a sarcinii privitoare Ia reorga-
nizarea școlii constau in primul rind
in aceea ca, intreg tineretul, de la o
anumită virstă, să se includă in
munca utilă societății și ca studie-
rea de către el a bazelor științelor
să fie legată de munca productivă
în industrie sau agricultură. De
aici decurge necesitatea unei corela,
ții juste, in cadrul școlii medii, în.
tre invățămintul general politehnic și
profesional — bazată pe o imbinare
rațională a muncii și învățăturii—cu
odihna și dezvoltarea fizică norma-
lă a copiilor și a tineretului.
Este necesar ca organizarea in-
struirii și educării tinerei generații
pe baza legăturii dintre învățătură,
viață șl muncă să fie înfăptuită ți.
nindu.se seama de vîrsta școlarilor.
Se cuvine ca întregul nostru tine-
ret, începînd de la vîrsta de 15—16
ani, să se încadreze in munca utilă
societății. De aceea este necesar ca
invățămintul mediu să fie împărțit
în două etape.
PRIMA ETAPA a învățămîntului
mediu trebuie să fie ȘCOALA OBLI-
GATORIE DE OPT ANI creată in
locul școlii de 7 ani existente astăzi.
In comparație cu școala de 7 ani,
școala obligatorie de 8 ani va repre-
zenta un mare pas înainte in dez-
voltarea invățămintului public. Școa-
la de 8 ani va promova adolescenți
cu vaste cunoștințe generale, pregă-
tiți mai bine din punct de vedere psi-
hologic și practic pentru a participa
la activitatea utilă societății. O ase-
menea școală va rezolva cu mai mult
succes problemele educației comu-
niste, ale invățămintului practic șl
politehnic, va asigura elevilor un
cerc mai larg de cunoștințe, va per-
mite lichidarea încărcării existente
în prezent a programelor școlii de 7
ani și va da posibilitatea de
ganiza mat bine educația
copiilor și de a se dezvolta
durile lor gustul artistic.
După absolvirea școlii de
a se or-
fizică a
în rîn-
8 ani,
întreg tineretul va trebui să se în-
cadreze in munca utilă societății, in
Întreprinderi, colhozuri etc. Aceasta
va crea condiții mal egale pentru
toți cetățenii In domeniul muncii și
ia vățămintului și va constitui o
bană metodă de educare a tineretu-
lai în spiritul tradițiilor eroice ale
clasei muncitoare și ale țărănimii
colhoznice.
Tineretul va dobindl o instrucțiune
medie completă 1N CEA DE-A
DOUA ETAPA a Invățămintului De-
săvirșirea studiilor medii pe baza
îmbinării învățăturii cu munca
productivă poate fi realizată prin
următoarele căi.
Prima cale — calea principală.
Tineretul, mergînd după absolvirea
școlii de 8 ani în producție, primește
în prealabil o pregătire profesională
elementară, Iar apoi, lucrînd in pro-
ducție. studiază INTR-O ȘCOALA
PENTRU TINERETUL MUNCITO-
RESC SAU SĂTESC. Această școa-
lă va trebui să ofere elevilor săi o
instrucțiune medie completă și să
contribuie la ridicarea calificării lor
profesionale.
Cea de-a doua cale prevede in-
struirea tineretului care a absolvit
școala de 8 ani în ȘCOALA MEDIE
PRACTICA POLITEHNICA DE
CULTURA GENERALA CU IN-
STRUIRE IN PRODUCȚIE (de ti-
pul școlilor de pe lingă fabrici și u-
zine și al școlilor agricole) care, pe
baza celor mai apropiate intreprin-
deri industriale, colhozuri, sovhozuri
și stațiuni de reparații tehnice etc.,
va îmbina învățătura cu munca în
producție și va da elevilor o instruc-
țiune medie completă și o pregătire
profesională pentru a munci într-una
din ramurile economiei naționale
sau ale culturii.
Cea de-a treia cale prevede In-
struirea unei părți a tineretului în
ȘCOLI MEDII TEHNICE funcționînd
pe baza școlii de 8 ani, unde elevii
vor dobindi o instrucțiune medie
completă, o specialitate profesională
șl titlul de specialiști cu calificare
medie.
Școlile medii pentru tineretul
muncitoresc și sătesc au menirea să
dea tineretului încadrat în producție
sau în instituții posibilitatea de a-și
desăvirși instrucțiunea medie. A-
ceste școli pot fi școli pe schimb- se-
rale, sezoniere (în localitățile ru-
rale) și fără frecvență. Este necesar
să se creeze condiții care să asi-
gure atragerea tineretului muncito-
resc în aceste școli, ținerea regula-
tă a lecțiilor și îmbunătățirea ra-
dicală a calității predării. Pentru
elevii care învață fără a întrerupe
munca în producție și care obțin
succese la învățătură este indicat
ca ziua de muncă să fie redusă, sau
ca ei să fie scutiți cite 2—3 zile pe
săptămină de munca în producție.
Trebuie să se creeze posibi itatea
ca elevii acestor școli să dobindeas-
că nu numai o instrucțiune medie
completă, ci și să-și perfecționeze,
să-și aprofundeze pregătirea profe-
sională. Durata învățămîntului în
școlile pentru tineretul muncitoresc
și sătesc trebuie să fie stabilită la
trei ani.
Absolvenții școlilor pentru tinere-
tul muncitoresc și sătesc obțin o
diplomă de absolvire a invățămin-
tului mediu și au dreptul să se în-
scrie in instituțiile de invățămint
superior.
Școlile medii politehnice practice
mint superior.
In Uniunea
Sovietică s-a introdus
și capătă o dezvoltare tot mai mare
un nou tip de instituție instructiv.
educativă
școala-lntemat — în
care se creează condițiile cele mai fa-
vorabile pentru instruirea șl educa-
rea comunistă a tinerei generații. In
conformitate cu reorganizarea siste-
mului invățămintului mediu școlile-
Internat pot fi organizate in raport
cu condițiile locale, fiind alcătuite
atît din clasele I-V1II dt și din
clasele I-XL Ele trebuie să funcțio-
neze potrivit planurilor de învăță-
mint șl programelor școlii de 8 ani
și școlii medii politehnice practice
cu învățămînt in producție.
In afara școlilor susmenționate
ale celei de-a doua etape a învăță,
mintului mediu este oportun să fie
menținute școlile pentru copiii mai
talentați in domeniul munzicil,
coregrafiei și artei plastice.
al
Școlile pentru copiii și tinerii mal
talentați în domeniul artei vor da
elevilor lor o
generală, vor
prin muncă și
gătire specială
lor genuri de
instrucțiune medie
realiza educația lor
le vor asigura o pre-
în domeniul diferite-
artă.
Școlile și organele Invățămintului
public trebuie să acorde mai multă
atenție dezvoltării aptitudinilor și
talentelor tuturor copiilor, atît în
domeniul artei cît și în domeniul
matematicii, fizicii, biologiei si a',
tor ramuri ale științei. Ele trebuie
să practice pe larg organizarea de
cercuri, cursuri, lectorate speciale,
pe lingă instituții de invățămint su-
perior și școli, să creeze asociații
de tineri matematicieni, fizicieni,
chimiști, naturaliști, tehnicieni,
descopere și să educe cu grijă
rele talente. Trebuie chibzuită
blema creării de școli speciale
să
tine-
pro-
pen-
tru tineretul cu înclinații și aplica-
ții spre matematică, fizică, chimie,
biologie.
in școli'e din cea de-a doua etapă
a învățămîntului mediu trebuie ri-
dicat nivelul invățămintului general
politehnic care se realizează în pre-
zent in școala de 10 ani. Trebuie a-
cordată o atenție deosebită predării
unor discipline cu fizica, matemati-
ca. chimia, desenul, biologia. In
toate școlile din țară trebuie să fie
îmbunătățită radical studierea lim-
bilor străine, trebuie lărgită rețeaua
de școli în care obiectele vor fl pre.
date in limbi străine. Cu pri'ejul
reorganizării școlilor nu t-ebuie
ci tuși de puțin redus sau slăbit in-
vățămintul umanist care are o deo-
sebit de mare importanță pentru
formarea concepțiilor comuniste ale
elevilor.
Trebuie lichidată subaprecierea e-
ducației fizice și estetice a elevilor.
Trebuie dezvoltate și mal larg dife-
ritele forme ale cercurilor de
tori ale tineretului in domeniul
*ma-
nicii, artei, științelor naturale,
turii fizice și sportului, precum
in domeniul turismului.
Reorganizarea invățămîntului
teh-
cul-
cere modificări nu numai in conți,
nut, ci și in domeniul metodelor de
invățămint, in direcția dezvoltării
prin toate mijloacele a inițiativei e-
ievilor. Trebuie intărit caracterul
intuitiv al invățămintului folosind
larg cinematograful, televiziunea etc.,
trebuie lichidat caracterul abstract
al predării bazelor științelor și pro-
ducției.
Trebuie intensificată munca pro-
fesorilor, a părinților și organiza-
țiilor obștești în ceea ce privește e-
ducarea la elevi a unor deprinderi
de comportare civilizată in școală,
în familie, pe stradă, în locuri pu-
blice și, în acest scop, trebuie îmbu-
nătățită considerabil propaganda
pedagogică desfășurată în rtndurile
păturilor largi ale populației, trebuie
ridicată răspunderea față de socie-
tate a părinților și a tuturor adul-
ților pentru educația copiilor.
Reorganizarea sistemului învăță-
mîntului public pune intr-un mod
nou problema activității organiza-
țiilor de pionieri și de Comsomol
din școală. In școala de opt ani vor
invăța copii și adolescenți de virstă
pionierească. In legătură cu aceas-
ta, in școala de opt ani crește rolul
organizației de pionieri. In școlile
din etapa a doua de invățămint pot
exista atit organizații comsomoliste
proprii, cit și organizații comsomo-
liste legate de cele din producție.
Toate acestea vor necesita schim-
bări esențiale în activitatea organi-
zațiilor de pionieri și comsomoliste
din școli și în conducerea acestora
de către organele comsomoliste și
de partid.
In școlile din U.R.S.S. predau
mulți profesori care dau dovadă de
o mare măiestrie pedagogică. Tre-
buie să se ia măsuri in vederea îm-
bunătățirii condițiilor de muncă și
de trai ale pedagogilor, a ridicării
nivelului lor ideologic și teoretic și
a calificării profesionale.
Un rol important în reorganizarea
școlii revine științei pedagogice.
Datoria științei pedagogice este
să aibă un rol de frunte in
reorganizarea sistemului învăță-
mîntului public. Elaborarea bazelor
științifice ale conținutului invățămîn-
tului in școală, a planurilor de învă-
țămînt, programelor, manualelor,
perfecționarea metodelor de învăță-
mînt și de educare comunistă a ti-
neretului trebuie să devină o parte
Invățămintul profesional
In legătură cu reorganizarea în-
vățămintului de cultură generală
capătă o deosebită importanță învă-
țămîntul tehnico.profesional. Sarcina
acestuia este de a pregăti in mod
planificat și organizat muncitori
culțl și cu calificare tehnică pentru
toate ramurile economiei naționale și
pentru agricultură.
Actualele școli de pe lingă fa*
brici și uzine, școli de meseni, fero-
viare, miniere, de construcții apar,
finind rezervelor de muncă, școlile
tehnice și profesionale șl școlile de
pe lingă fabrici și uzine care țin de
consiliile economiei naționale și de
departamente rămîn în urma cerințe-
lor crescinde care se pun în fața
producției industriale și agricole.
Ele trebuie să fie transformate 1N
ȘCOLI PROFESIONALE Șl TEH-
NICE ORĂȘENEȘTI DE SPECIA-
LITATE, CU CURSURI DE ZI ȘI
SERALE, cu o durată a invățămin-
tului variind intre un an și trei
ani, și în ȘCOLI PROFESIONALE
ȘI TEHNICE SĂTEȘTI cu o durată
a învățămîntului de 1—2 ani.
Trebuie să se acorde o deosebită
atenție atragerii fetelor în școlile
profesionale și tehnice, nu numai în
specialitățile care fin de deservirea
socială, comerț etc., cl și în profe-
siuni care fin de producția indu.
striată (construcția de aparate, in-
dustria radiotehnică, electrotehnică,
textilă, de confecții, de tricotaje etc.).
Școlile profesionale și tehnice, ba-
zîndu.se pe cunoașterea bazelor ști-
ințelor, pe pregătirea politehnică și
pe pregătirea generală pentru mun-
că însușită de absolvenții școlilor
de opt ani. trebuie să predea elevilor
lor cunoștințe suplimentare de
tură generală.
Una din cele mai Importante
cinl ale școlilor profesionale și
nice este educarea comunistă a
cul-
sar-
teh.
ele-
vilor, călirea lor ideologică, forma-
rea 1a aceștia a atitudinii comuniste
față de muncă. Comsomolul este
chemat să aibă un rol important in
educarea comunistă a elevilor din
școlile profesionale și tehnice.
Reorganizarea sistemului învăță,
mintului profesional și tehnic deter-
mină exigențe noi, mai mari în ceea
ce privește nivelul pregătirii tehnice,
Ideologice,
maiștrilor
practică șl
tehnice și
politice și pedagogice a
care conduc instruirea
a profesorilor din școlile
profesionale. Dezvoltarea
rețelei acestor școli va necesita spo.
rirea numărului de maiștri și pro-
fesori. De aceea este necesar să se
acorde o mai mare atenție pregătirii
acestor cadre In școlile tehnice și în
instituțiile de invățămint superior.
Este necesar să se îmbunătățească
calitatea și să se sporească numărul
manualelor și materialelor didactice,
să se extindă producția de filme teh-
nlco-dldactice Și de știință popu-
larizată. precum și să se folosească
pe scară mai largă in invățămintul
tehnic și profesional radioul și tele.
viziunea.
Paralel cu dezvoltarea școlilor teh-
nice și profesionale trebuie să fie
îmbunătățită pregătirea noilor cadre
de muncitori prin sistemul Instruirii
individuale și 1n brigăzi și al cursu-
rilor de scurtă durată in întreprin-
deri. In aceste școli invățămintul
profesional trebuie organizat pe baza
unor planuri șl programe de invă-
țămint unice pentru fiecare profesie,
care se concretizează local, in func-
ție de particularitățile întreprinderii.
In actualele condiții ale construi-
rii comunismului școala superioară
este chemată să pregătească oameni
cu o cultură multilaterală, care să
cunoască temeinic ramurile cores.
punzătoare ale științei și tehnicii,
constructori activi și conștienți ai
comunismului. O deosebită atenție
trebuie acordată ridicării continue
a calității pregătirii specialiștilor din
industrie Și agricultură.
Reorganizarea sistemului invăță-
mîntului superior îndreptată spre
asigurarea unei mai bune pregătiri
practice și teoretice a specialiștilor
trebuie să contribuie la îmbunătăți-
rea considerabilă a studierii științe-
lor sociale, a educării comuniste a
t mecetului, precum și la participarea
activă a întregului corp didactic Ia
educarea tineretului.
Ținind seama că aproximativ jumă.
tate dintre toate cadrele științifice
din țară sint concentrate in institu-
țiile de invățămint superior este ne-
cesar să se ridice considerabil rolul
acestora in munca de cercetare știin-
țifică.
In instituțiile de Invățămint supe-
rior trebuie să fie primiți in primul
rînd tinerii și tinerele care au un
stagiu de muncă practică. Să se
creeze cele mai bune condiții tineri-
rilor muncitori și colhoznici pentru ca
ei să se pregătească să intre in aceste
instituții.
Formele concrete ale îmbinării 1n-
vățămintului din școala superioară
cu practica, cu munca trebuie să fie
stabilite în funcție de profilul insti-
tutului, de componența studenților,
precum și de o serie de particulari,
tăți naționale și locale.
In dezvoltarea școlii noastre su-
perioare trebuie urmată, în primul
rind, linia INVĂȚĂMINTULUI SE-
RAL ȘI FARA FRECVENȚA. Stu-
diu! în sistemul învățămîntului su-
perior seral și fără frecvență trebuie
lărgit prin toate mijloacele și ridi-
cat la un nou nivel calitativ.
Este util ca punctele și filialele de
consultații didactice ale instituțiilor
de invățămint superior să se trans-
fere în marile întreprinderi industria-
le și agricole, fapt care va permite
organizațiilor economice, de partid,
sindicale și comsomoliste să realizeze
controlul și să acorde ajutor la în-
vățătură studenților.
In ceea ce privește pregătirea CA-
DRELOR DE INGINERI formele de
îmbinare a studiului cu munca în
producție pot fi diferite. In majorita-
tea instituțiilor tehnice de invățămint
superior este mal utilă îmbinarea stu-
diului cu munca în producție potri-
vit sistemului invățămîntului seral
sau fără frecvență în primii doi ani.
Pentru o serie de specialități la
care se studiază la inceput un ciclu
de discipline teoretice complicate și
se efectuează de asemenea intens
practica de laborator este util ca în
primii 2—3 ani să se organizeze stu-
diul cu scoaterea din producție.
După aceasta trebuie să se prevadă
pentru studenți o muncă practică
în decurs de un an într.o funcție ti-
tulară nemijlocit în producție, în la-
profesionale și tehnice, oferindu-H-se
condițiile corespunzătoare de pregă-
tire in vederea activității pedagogi-
ce. Sistemul de invățămint actual,
mente In vigoare In institutele peda-
gogice trebuie completat cu o prac-
tică in producție și pedagogică maf
amplă.
In institutele pedagogice trebuie ri-
dicat nivelul științific și teoretic al
predării, trebuie dezvoltată prin toate
mijloacele activitatea de cercetare
științifică, trebuie create laboratoare
științifice, întărindu-se legătura in.
stitutelor cu școala, cu organizațiile
de producție Și științifice.
Conducătorii instituțiilor de învă-
țămint superior, organizațiile de par.
tld, sindicale și de Comsomol trebuie
să desfășoare in uzine, colhozuri și
sovhozuri o muncă susținută care să
asigure creșterea numărului de mun-
citori și colhoznici primiți in școlile
superioare.
Una din condițiile hotăritoare ale
îmbunătățirii atît a pregătirii practi-
ce cît și a celei teoretice a tinerilor
specialiști este îmbunătățirea compo-
nenței cadrelor științifico-pedagogice
ale instituțiilor de invățămint supe-
rior. Trebuie create condiții pentru
a pregăti din tinerii și tinerele cu
studii superioare, care au aptitudini
și experiență in munca practică, ca-
dre științifice pedagogice cu înaltă
calificare, in stare să asigure dez-
voltarea continuă a științei, tehnicii
și culturii. La munca de predare in
instituțiile de invățămint superior
trebuie atrași pe scară largă cei mai
califcați ingineri și tehnicieni din
întreprinderi, de pe șantiere, din bi-
rourile de construcții $1 din institu-
tele de cercetări științifice, agronomi,
medici.
Este indicat să se Introducă un slsi
tem 1n cadrul căruia membrii corpu-
lui didactic al instituțiilor de învătă-
mînt superior, specialiști In anumite
domenii, să fie trimiși oeriodic la
muncă practică în ramurile respecti-
ve ale economiei naționale pentru o
anumită perioadă, în funcție de ca-
racterul activității lor științifico-
pedagogice.
Mare este importanța educativă a
școlii superioare. Din instituțiile de
invățămint superior trebuie să iasă
oameni care să-și stăpinească bine
specialitatea, promotori activi șl pa-
sionați ai ideilor leniniste și ai poli-
ticii Partidului Comunist, curajoși șl
optimiști, profund convinși de victo-
ria cauizei noastre.
In formarea acestor calități are
un rol însemnat studiul științelor so-
ciale. Cunoașterea bazelor marxism-
leninismului este necesară specialiș-
tilor din toate ramurile. Trebuie stu-
diat Lenin și știut să se aplice in
viață uriașa sa moștenire teoretică,
să se construiască viata in chip co.
munist. Predarea marxism-leninis-
mulul trebuie să aibă un caracter
creator, o’ensiv, combativ Tineretul
nostru trebuie educat în spiritul in-
transigenței față dP ideologia bur-
gheză și față de orice manifestări
ale revizionismului. Predarea știin-
țelor sociale trebuie să se desfășoare
in legătură indisolubilă cu studiu!
științelor naturii, trebuie să contri-
buie la înarmarea studenților cu me-
toda științifică de cunoaștere. înalte,
le exigențe cu privire la predarea
teorfei marxist-leniniste în școlile
superioare obligă pe fiecare membru
Despre Invățămintul
mediu special
Rolul tehnicienilor ca organizatori
ai producției este hotărîtor.
de aceea trebuie acordată o
deosebită pregătirii acestor
Sistemul invățămîntului
Tocmai
atenție
cadre,
mediu
special trebuie să aibă la bază atît
școala politehnică de 8 ani, cit și
invățămintul mediu complet.
Pregătirea specialiștilor
medii speciale trebuie să
mai strîns de munca utilă
In funcție de ramurile
naționale pentru care se
în școlile
fie legată
societății,
economiei
pregătesc
specialiști, precum și în funcție de
condițiile de muncă din întreprinderi,
șantiere și alte organizații, durata
anumitor perioade de invățămint cu
sau fără scoatere din producție poate
fi diferită. Invățămintul în școlile
medii speciale trebuie să asigure,
în afară de pregătirea de cultură
generală a e'evilor, însușirea de că-
tre ei a cunoștințelor de specialitate
necesare, a deprinderilor de muncă
șl a unei anumite profesiuni, cu a.
cordarea unei clase de calificare
profesională în specialitatea respec-
tivă. Trebuie ridicată calitatea sis-
temului de predare în școlile medii
speciale, trebuie îmbunătățită com-
ponența cadrelor didactice și ridicată
sistematic calificarea lor.
Este necesar ca școlile medii spe-
ciale să fie apropiate de producție și
să se dezvolte ținîndu.se seama de
cadrele de care au nevoie regiunile
economice, dîndu-se precădere învă-
țămintului seral și fără frecvență.
Școlile tehnice medii agricole tre.
buie organizate pe ,baza marilor gos-
podării, elevii fiind obligați să în-
deplinească singuri toate lucrările
principale.
boratoare și birouri
In INSTITUTELE
binarea studiului cu
vă trebuie realizată
de construcții.
AGRICOLE im-
munca producti-
ținindu-se sea-
al cornului didactic să-și
neîncetat și perseve ent
le și să lege strîns munca
tică, de sarcinile zilei de
Educarea tineretului în
perioare este o datorie a
adînceascl
cnnojtințe-
sa de prac-
azl.
școlile su-
tuturor ca-
ma de caracterul sezonier al produc-
ției. Studiul trebuie să se desfășoare
în institute organizate pe baza sov-
hozurilor mari, care au gosoodăril
didactice-model, dezvoltate, labora-
toare bune, precum și toate condițiile
de muncă practică. Studenții înșiși
trebuie să îngriiească vitele, să re-
pare mașinile, să 1e conducă, să în-
sămînțeze, să îngrijească și să strîn-
gă recolta. Toți specialiștii agricul-
turii trebuie să fie bine pregătiți în
domeniul economiei și organizării
producției agricole socialiste.
Interesele științei, tehnicii și cul-
turii sovietice cer dezvoltarea conti-
nuă a INVĂȚĂMINTULUI UNI-
VERSITAR.
La pregătirea în universități a
matematicienilor, fizicienilor, biolo.
gilor, filologilor, specialiștilor in me-
canică, chimie și în alte discipline
ale științei trebuie să se pună accent
pe pregătirea practică a studenților
prin activitatea lor mai îndelungată
In laboratoarele uzinelor. în birouri-
le de construcții, in stațiunile agri-
cole experimentale și in alte institute
de cercetări științifice. Pentru stu.
denții care după absolvirea universi-
tăților vor merge să lucreze in școli
trebuie îmbunătățită organizarea pre-
gătirii metodice și a practicii peda-
gogice, atrăgind la aceasta pe cei
mai buni pedagogi ai școlii medii.
Reorganizarea sistemului învăță-
mintului mediu cere o Îmbunătățire
radicală a pregătirii cadrelor didac.
tice în INSTITUTELE PEDAGOGI-
CE și în universități. Aceste insti-
tuții de învățămînt superior trebuie
să pregătească pentru școala medie
pedagogi care să cunoască temeinic
domeniul specialității lor, să posede
suficiente deprinderi pedagogice, să
cunoască bine viața, să poată educa
elevii în spiritul devotamentului ne-
țărmurit față de cauza comunismu-
lui. Pregătirea învățătorilor pentru
școala elementară trebuie organizată
în facultăți speciale ale Institutelor
pedagogice, avindu-se în vedere că
pe viitor trebuie încheiată definitiv
trecerea la completarea tuturor șco-
lilor cu învățători cu studii superioa-
re.
Trebuie organizată pregătirea pe-
dagogilor pe discipline speciale (a.
gronomie, zootehnie, tehnică etc ) a-
tît în institutele pedagogice, cît și în
instituții speciale de învățămînt su-
perior, în funcție de condițiile con-
crete. In perioada 1959—1965 urmea.
ză să fie trimis un anumit număr de
ingineri și agronomi calificați la
munca de predare în școli, tn școlile
dreior didactice, a organizațiilor de
partid sindicale și de Comsomol-
Datoria lor este să educe studenții
în spiritul concepției marxist-leni-
niste despre lume, al dragostei de
muncă, al moralei comuniste, să-i
înarmeze cu deprinderi de activitate
socială.
Trebuie desfășurată o muncă sus-
ținută In vederea reglementării rele-
le! instituțiilor de învățămînt supe-
rior din țară, avindu-se în vedere
apropierea școlilor superioare de
producție. Trebuie mărit numărul
școlilor superioare în noile centre in-
dustriale îndeosebi în regiunile Si-
beriei, Orientului îndepărtat și in
republicile din Asia centrală. Trebuie
înlăturată concentrarea neiustificată
a instituțiilor de învățăm’nt superior
la Moscova, Leningrad, Kiev și alte
orașe.
Reorganizarea sistemului învăță,
mintului superior in direcția îmbi-
nării invățămintului cu mun^a în
producție trebuie planificată și or-
ganizată in așa fel. incit numărul
specialiștilor care termină in fiecare
an școlile superioare și crre sînt ne-
cesari economiei naționale, științei șl
culturii să crească. EsfP indicat
reorganizarea muncii
părți a instituțiilor de
unei
ca
mari
Invățămint
superior să fie realizată trentat.
*n
decurs de 3-5 ani, incepind din 1959.
Reorganizarea școlii medii și su-
perioare afectează interesele a mi-
lioane de oameni, ale întregului po-
por sovietic. Rezolvarea justă a a-
cestei prob’eme va avea o importan-
ță uriașă pentru dezvo’tarea ma‘e-
ria'ă și spirituală continuă a snc’e-
tății sovietice. îndeosebi in lumina
mărețelor n'anuri pe care le va dis-
cuta si anroba Congresul a! XXl-lea
al P.C.U.S. Apronierea școlii de
via’ă va crea condițiile cu adevărat
necesare pentru o mai bună educare
a tinerei generatii care va trăi și va
munci in comunism.
Reorganizarea proiectată va ridica
rolul școlii in instruirea și educarea
tineretului, va ridica mult nive ul
lui de cu'tură generală și calificarea
lui profesională, va asigura mai bine
pregătirea de cadre cu înaltă califi-
care pentru toate ramurile econo-
miei naționale, științei și culturii și
va contribui în măsură și mai mare
la creșterea puterii Uniunii Sovietice,
care merge cu pași fermi pe calcă
construirii comunismului.
(TEXT PRESCURTAT)
Redacția șl administrat!» s București, Piața Scinteii nr. I, Telefon 17.60.10, Tiparul: Combinatul Poligrafic Casa Sdntelî „1, V. Sta!ln‘, București. Plata Sclnteii.
Abonamentele Fa „Gazeta invățămintului" te fac la toate oficiile poștale, prin factori] poștali și difuzorii voluntari din Întreprinderi și Instituții, Abonamente: 1 an — 12.60 lei; 6 luni 6,25 Iei; 3 luni — 3.12 Ici.