Ziua internațională a Chartei educatorilor Urgan al Ministerului Invătămintului și Culturii și al Comitetului Central al Sindicatului Muncitorilor din învățămînt și tunura Anul X, Nr. 493 IIIWIIIUBIIIIIIMW^^ FtrsDtciH oraniiM ale immi comunismului «Ifrele de control ale dezvoltării economiei naționale a U.R.S.S. pe anii 1959—1965, cuprinse în tezele raportu- lui care va fi prezentat de N. S. Hrușciov la Congre- sul al XXI-lea al P.CU.S., au siirnit în întreaga lume un interes uriaș. Prietenii Uniunii Sovietice, țările de democrație populară, țările nesocialiste Iubitoare de pace, oamenii mun- cii de pretutindeni văd în aceste cifre, în conținutul lor, o nouă șl puternică dovadă a forței Uniunii Sovietice, a crește- rii rapide a puterii sale, a succeselor sale in întrecerea paș- nică cu țările capitaliste. Pe baza uriașelor realizări înfăptuite pină acum Uniunea Sovietică a dobîndit posibilitatea de a păși intr-o perioadă nouă de cea mai mare importanță a dezvoltării sale — pe- rioada construcției desfășurate a societății comuniste. Aceasta va fi etapa hotăritoare a întrecerii cu lumea capitalistă, eta- pa tn care trebuie Îndeplinită în mod practic sarcina istorică de a ajunge din urmă șl a întrece cele mai dezvoltate țări capitaliste in ce privește producția pe cap de locuitor. Cifrele de control ale dezvoltării economiei sovietice tn I £5 I I planul de 7 ani (1959—1965) sînt o parte componentă a pla. nulul de perspectivă pe următorii 15 ani care constituie, de fapt, programul economic de construire a comunismului in Uniunea Sovietică. Cum va arăta Uniunea Sovietică peste 15 ani ? Citind ci- frele de controil ttl apare tn fată imaginea luminoasă a unei țări a cărei forță, uriașă astăzi, va deveni, Intr-un viitor foarte apropiat, de neegalat. Peste 12 eni sau chiar mai devreme, după cum se subliniază In teze, Uniunea Sovietică se va si- tua pe primul loc in lume atit in ce privește volumul absolut al producției, cit șl producția pe cap de locuitor. Populația U.R.S.S. va avea astfel cel mai înalt nivel de trai din lume. Aceasta va constitui o victorie de importantă istorică mon- dială a socialismului In întrecerea pașnică cu capitalismul. Pe drumul către obținerea acestor victorii planul de 7 ani reprezintă doar prima etapă. Problema fundamentală a aces- tei etape este dezvoltarea accelerată a economiei nafona'e, ciștigarea maximă de timp in întrecerea economică pașnică I a socialismului cu capitalismul. Sarcina principală a planului nul avint puternic $i ccntinuu al pe baza creșterii cu precădere potențialului economic al tării $1 s i I I I ■ a unei noi și importante ridicări a nivelului de trai al poporu- lui. Această perioadă se va caracteriza prin avlntul continuu al culturii socialiste, prin creșterea bogăției spirituale a so- cietății sovietice, prin ridicarea nivelului conștiinței oamenilor muncii — constructori activi ai comunismului. La sfirșltul planului de 7 ani producția globală a Indus- triei sovietice va crește aproximativ cu 80 la sută fată de 1958. Perioada 1959—1965 va ti marcată de progresul tehnic tn toate ramurile economiei naționale și, in special, de lăr- girea continuă a sferei de folosire a energiei atomice in sco- puri pașnice. In acest scop vor Intra în funcțiune o serie de centrale atomoelectr.ee cu diferite tipuri de reactori. Vor fi create și fabricate mașinile cele mai moderne pe baza folo- sirii celor mai noi descoperiri și cuceriri" ale științei șl teh- nicii. in special ale radioelecfronxii. ultraconductlbllitătH. ul- trasunetelor, izotopilor radioactivi, semiconductorilor. ener- giei nucleare etc. Aceasta va fi totodată etapa hotăritoare in Înfăptuirea ideii geniale a lui Lenin cu privire Ia electrifica- rea completă a Uniunii Sovietice. La sfirșitul perioadei de 7 ani U.R.S.S. va atinge nivelul S.U.A. atit in ce privește volumul global, cit și producția pe cap de locuitor, la țesături. îmbrăcăminte șl încălțăminte. In ce privește nivelul producției pe cap de locuitor la unele mărfuri alimentare de bază, U.R.S.S. va ajunge în această perioadă și va întrece cele mai dezvoltate țări capitaliste. La aceasta va aduce o mare contribuție uriașa dezvoltare a agriculturii, a cărei producție globală va spori in 1965 de aproximativ 1,7 ori față de 1658. Ca urmare a acestei uriașe dezvoltări a economiei va crește considerabil nivelul de trai al populației. Veniturile reale ale muncitorilor vor crește in medie cu 40 la sută. Iar veniturile reale ale colhoznicilor cu cel puțin 40 la sută. Ca rezultat al măsurilor ce se vor lua pentru reducerea zilei de lucru, In U.R.S.S. vor exista ziua de muncă și săptămina de lucru cele mal reduse din lume. a I I (Continuare fn pag. 4 .) HHînniiiniuiiiiiiiiiimiiiiiMiiiiiiiM Răsfoind cataloagele «jQ ștaiogul este oglinda clasei, spune o vorbă mult folosită In școlile noastre. Și într-ade- văr așa este. Notele din catalog — bineînțeles cele acordate în mod just — reflectă în modul cel mai concludent nive.ul de cunoștințe al elevilor precum și felul in care a evoluat pregătirea acestora. Ele re- flectă totodată munca profesorilor, grija lor pentru controla, regulat al cunoștințelor elevilor. Ne apropiem de sfirșitul' primului trimestru. E firesc, deci, ca în cata- loage să existe suficiente elemente pentru a se putea trage o concluzie asupra felului cum s-a muncit pî- nă acum. La școala medie și 1a școala de 7 ani nr. 1 din orașul Alexandria, notele acordate elevilor reflectă just, în general, nivelul de cunoștințe al elevilor. Majoritatea elevilor clasei a XI-a „A“ răspund bine la orele de limba romînă și au note corespun- zătoare. Tot așa se prezintă și ele- vii clasei a V-a „A“ de la școala medie la geografie, sau cei ai clasei a Vl-a de la școala nr. I la limba romînă In dreptul numelor lor poți citi. In catalog, multe note bune. Cercetînd cataloagele, se observă însă că nu Întotdeauna notele sînt în concordanță cu nivelul cunoștin- țelor elevilor. Așa, de pildă, în cla- sa a Vl-a „B“ a școlii de 7 ani nr. 1 din Alexandria sînt elevi care au la limba romînă note prea mari fa- ță de nivelu'; cunoștințelor tor. Ast- fel, eleva Ana Bunea, deși a primit note de 8 și 7 dă răspunsuri destul de slabe. Și din temele efectuate a. casă îți poți da scama ușor că ni- £ ■ I i 1 i f I I | I de 7 ani este realizarea u- tuturor ramurilor economiei, a industriei grele. întărirea înfăptuirea pe această bază I ■ = I velul general de cunoștințe al aces- tei eleve este destul de scăzut. Ase- menea cazuri se întîlnesc la limba romînă, geografie etc., attt la școala de 7 ani nr. 1 cit și la școala medie. Fără îndoială că aprecierea justă a nivelului de cunoștințe al elevilor prin note este strîns legată și de numărul' de note acordate la obiec- tele respective. De aceea, mulți pro- fesori de la școlile de mai sus au căutat să.i asculte pe elevi cît mai des, acordîndu-le pină în prezent cîte două și chiar trei note. Astfel, majoritatea elevilor din clasele a Vili-a de la școala medie au cîte 2-3 note la fizică, chimie, științe na- turale, iar cei din clasa a Xl-a au cîte două note la limba romînă. Unii profesori. însă, nu acordă e- levilor numărul suficient de note ne. cesare încheierii unei medii care să oglindească în mod cit mai exact nivelul cunoștințelor. Așa, de pildă, în clasa a VlII-a a școlii medii sînt elevi care n-au primit pină în pre- zent nici o notă sau numai cîte o singură notă la matematică, limba romînă, geografie, limba latină, limba franceză. De altfel, la limba franceză această situație este carac- teristică tuturor claselor. Spre exem- plu, din cei 29 elevi ai clasei a V-a „A“, 12 elevi n.au la acest obiect nici o notă, iar restul numai cîte 0 notă. Tot așa stau lucrurile și la celela te clase. Mai mult chiar, sînt profesori, ca cei de educație fizică și desen, care n-au pus nici o notă pînă acum. La acești profesori mai există concepția că notele trebuie puse doar la sfirși- tul trimestrului, după impresia pe Vineri 21 noiembrie 1953 Din experiența unei școli B ci La cercul radlotehntc ai școlii, tl. nerll tehnicieni montează un aparat de radlorecepîie. .©coala medie nr. 4 ou limba de predare roagliiară din Tîrgu Mn- • leș a acumulat în ultimii ani o bogată experiență în munca de instru- ire și educare a elevilor. Preocupările pedagogilor care lucrează aici sînt largi și multilaterale, vădind interesul și dragostea lor pentru școală, pentru elevi. Trebuie remarcată îndeosebi expe- riența pozitivă obținută în școală în ceea ce privește predarea limbii ro- mîne. înțeleguid că însușirea temeinică a cunoștințelor de limba și literatura romînă are nu numai o importanță in- structivă, ci și o mare valoare educati- vă — deoarece contribuie la întărirea dragostei elevilor față de patrie, la dez- voltarea sentimentului de prietenie fră- țească față de toți oamenii muncii din țara noastră — cadrele didactice a- cordă o mare atenție acestei probleme. In predarea limbii romîne se folo- sește îndeosebi metoda comparativă. Profesorii de specialitate se sprijină in munca lor de predare pe un bogat și variat material intuitiv — scheme, ta- Cultivăm spiritul de economie «ultlvsrM te elevi a spiritului de •- conomte este o sarcini educativi de însemnătate deosebită, pe care colectivul pedagogic al școlii noas- tre se străduiește s-o îndeplinească cît mal bine. Noi căutăm să-i facem pe elevi să înțeleagă că economisirea te CEC este o îndatorire patriotică, un mijloc prin care ei pot să sprijine înflorirea econo- mică a statului nostru și le arătăm că, în același timp. ei dobîndesc și foloase personale de pe urma acestei acțiuni. Pe de altă parte, ținem seama de faptul că elevii pe care îi educăm noi se vor Integra mîine în munca productivă, vor trebui să devină constructori de nădejde al statului nostru. De aceea noi avem datoria să-i în- care și-au format-o în perioada res- pectivă despre fiecare elev. La școala de 7 ani nr. 1 există de asemenea învățători și profesori care nu verifică cu regularitate cunoștin. țele elevi.or. In timp ce la limba ro- mînă și matematică elevii claselor V—VII au, în majoritate, cîte 2—3 note, la limba franceză, științe na- turale, fizica, desen, educație fizică au numai cîte o notă sau chiar nici una. La clasele LIV sînt de aseme- nea elevi care nu au primit pînă acum nici o notă, la științele natu- rii, geografie, istorie, desen, caligra- fie, lucru manual, educație fizică. In. vățători ca Valentina Bălănescu și Atanasie Bălănescu, care predau la clasele l a, au pus elevilor lor prea puține note, unele fiind chiar în- semnate cu creionul. Ei motivează că nu pun note pentru a avea posi- bilitate să-i' cunoască pe elevi, ur- mînd să-i noteze la sfirșitul trimes, trului. Este însă car că o aseme- nea concepție cu privire la notarea elevilor nu poate contribui la apre- cierea justă a cunoștințelor acesto- ra. Tot din cercetarea cataloagelor se observă o insuficientă preocupare din partea unor învățători și profe- sori pentru a verifica mai des cu- noștințele elevilor care au primit note mici.Asemenea cazuri se întî'. nesc des la școala medie din Alexan- dria. Astfel, Ivan Mircea, din clasa a XI-a. a primit nota 4 la limba ro- mînă la data de 16 septembrie, iar C. MINCA (Continuare In pag. 3) bele sinoptice, ortograme etc. Pentru a lărgi bagajul de cuvinte romî- nești al elevilor, pe lingă studiul textelor din manual profesorii scriu pe tablă, la fiecare lecție, cîteva propozi- ții ce cuprind cuvinte încă necunoscute de elevi, pe care aceștia le transcriu în caietele lor și le învață deîndaXă. In același scop se folosesc larg exercițiile de compunere, conversația, lectura ex- txașcolară, recitările etc. Multă atenție se acordă și predării literaturii romîne. Strădaniile profeso- rilor în această privință nu se îndreaptă numai spre asigurarea cunoașterii de către elevi a principalelor date din is- toria literaturii. Ei urmăresc totodată să-i obișnuiască pe elevi, prin anali- zele repetate ale unor opere și frag- mente literare, să guste și să înțelea- gă cele mai valoroase mijloace de ex- primare artistică a scriitorilor noștri clasici și contemporani. Gea mai mare grijă în predarea lite- raturii romîne se acordă lămuririi con- ținutului da idei al operelor studiate, educării patriotice a elevilor prin mij- locirea literaturii. Merită să apreciem și interesul ma- nifestat de profesorii de romînă pen- tru buna orientare a activității cer- cului literar al elevilor, ce poartă nu- mele maestrului Mihail Sadoveanu. Tematica variată și bogată a acestui cerc a făcut ca interesul elevilor pentru studiul limbii și literaturii ro- mîne să crească mult. Activitatea cer- cului are și un însemnat rol educativ, contribuind la strîngerea relațiilor de prietenie între elevii romîni și ma- ghiari. La seratele literare participă și elevi ai școlilor cu limba de predare romînă. Faptul că profesorii discută adesea cu colegii lor da la școlile cu limba da predare romînă, împărtășindu-și reciproc experiența cu privire la pre- dare, a dus la o simțitoare îmbunătă- țire a pregătirii elevilor. Imbinînd strîns munca de instruire a elevilor cu munca de educare co- munistă a acestora, cadrele didactice de la Școala medie nr. 4 din Tîrgu Mu- reș se preocupă Îndeaproape de înar- marea elevilor cu cunoașterea bazelor științelor, a bazelor producției mo- derne, cu temeinice deprinderi do muncă practică și, în același timp, de dezvoltare a dragostei lor pentru mun- ca direct productivă în industrie șl agricultură. Tn predarea fizicii se pune accent deosebit pe legarea cunoștințelor de vJțîm de pe «cum ee tn.e.mnJ economi- sirea, planificarea, chibzuință în folosirea mijloacelor materiale, să-i deprindem să aprecieze economia și să disprețuiască rf- sipe. Educarea acestei înclinații spre eco- nomie, ordine șl chibzuință presupune tot- odată educarea voinței, fără de care elevii nu-și pot impune un anum.t regim de eco- nomii. Pentru toate aceste motive am acordat în școate noastră o atenție serioasă șl per- manentă îndrumării elevilor către depu- nerile 1a CEC. In acest scop am căutat să găsim forme cît mal variate și mai con- vingătoare. Astfel, pentru stimularea do- rinței elevilor de a economisi am plani- ficat, încă de anul trecut, cîteva excursii pentru perioada vacanței de vară. Aceste excursii urmau să se realizeze din fon- durile economisite de elevi pe libretele CEC. După cîte am văzut mai ttrziu, sti- mulentul a fost destul de puternic. Din 43 de eleve cîte numără clasa a X a „C* de la școala noastră, 40 au astăzi librete CEC. Cu banii strînșl în timpul anului elevii au reușit să facă excursii te Hidro- centrala de la Bicaz, în Delta Dunării, pe Valea Prahovei, te Curtea de Argeș, la Cumpăna etc. Aproape că nu exislă clasă care să nu fl participat la o excursie efectuată cu banii strînșl din depuneri. Avînd în vedere rezultatele obținute, am căutat să extindem metoda stimulării prin fixarea unui anumit obiectiv în vede- rea căruia se fac economiile. Membrii cer- cului micilor naturaliști din clasele a Vl-a șl a VII-a Iac acum economii pentru abo- namente 1a revistele de specialitate. Alti elevi fac economii pentru aprovizio- narea cu cărți a bibliotecilor din cla- sele lor. Nelimitîndu-ne numai la stimu- larea interesului personal, le vorbim e- levilor. cu diferite prilejuri, despre în- semnătatea obștească a economiilor 1or. De exemplu, în timpul practicii pe care elevii o efectuează 1a Uzinele „21 Decem- brie", pedagogii le arată cît de însemna- te sînt pent.-u producția uzinei economiile pe care le tec muncitorii. Cu prilejul ședințelor cu părinții peda- gogii le vorbesc deseori acestora despre valoarea economiilor. A avut loc chiaf o ședință plenară consacrată în mod special acestei probleme. Elevii au pus în scenă șl o piesă — „Cartea cu mistere", de Virgil Stoenescu — în care se dezbate chestiunea foloase- lor unei chibzuite economisiri a banilor. Piesa a fost văzută de aproape toți elevii școlii. Ea a fost Jucată șl In fața părin- ților. In momentul de față facem eforturi pentru orientarea elevilor către economii pe o perioadă mal îndelungată. Am con- statat că elevii sînt nerăbdători să-și ri- dice economiile la scurt timp după ce au început depunerile. De aceea am început, cu elevele din clasa a IX-a da anul tre- cut, □ acțiune de economisire care va dura pînă la terminarea școlii. In felul acesta, prin eforturi susținute șl continue, căutăm să-i obișnuim pe elevi să devină oameni chibzuiti, care își dau seama de valoarea economiilor și le apre- ciază importanța. R. CASJAN directoare» școlii medii nr. 15 .Elena Pivei" din Capitali 4 pagini 25 bani viață, de producție. La studierea tubu- rilor electronice în clasa a, X-a, bună- oară, profesorul a dat elevilor prilejul să cerceteze nemijlocit diferite tipuri de asemenea tuburi, spre a le ounoaț'e construcția. Cînd au studiat emisia un- delor electromagnetice, elevii au mon- tat un emițător de unde folosindu-se de o bobină de inducție și un detector de cristal și au înregistrat ei înșiși a- ceste unde. Pe lingă demonstrațu, pe lingă construirea de către elevi a apa- ratelor, profesorii folosesc larg în pre- darea fizicii și rezolvarea de probleme cu caracter practic. De exemplu în le- gătură cu folosirea energiei apei li s-a indicat elevilor înălțimea bazinului hi- drocentralei de la Bicaz și debitul apei și li s-a cerut să calculeze cantitatea energiei electrice ce va fi produsă aici într-un timp determinat. Elevii vizitează adesea întreprinde- rile productive din orașul lor. Cei din clasa a IX-a, care studiază hidro și aerodinamica, vor vizita uzinele „Encel Mauriciu“ și „Ludovic Minski", unde vor cerceta mecanismul și funcționarea preselor hidraulice. Elevii claselor a XI-a vor vizita uzinele comunale, unde vor cerceta motorul Diesel. în atelier, oa și în cercurile tehnice ale școlii, elevii învață să mlnuiască sculele, să prelucreze metalul și lemnul, să efectueze lucrări de electrotehnică, radiotelinică etc. Și profesorii de științe naturale se preocupă de legarea cunoștințelor de viață, de producție. Predînd în clasa a V-a cunoștințe privitoare la pomicul- tură, profesorii au explicat elevilor în- semnătatea economică a acesteia, le-au făcut cunoscute lucrările lui Rudolf Palocsay privitoare la raionarea soiu- rilor de porni, i-au lămurit asupra ne- cesității de a se cultiva în fiecare re- giune soiuri corespunzătoare microcli- mei respective. La lecția despre po- rumb li s-a vorbit elevilor despre re- coltele bogate obținute în gospodăria agricolă colectivă din satul Gheorghe Doja prin prășirea porumbului de pa- tru ori și prin aplicarea polenizării arti- ficiale. Nu do mult elevii au vizitat gospodăria agricolă colectivă „Tracto- rul roșu" din comuna ledu, unde au urmărit pregătirea terenului pentru semănat cu tractorul. Cu acest prilej au îndeplinit și o muncă obștească, ajutînd la depozitarea sfeclei de zahăr. Gazeta de perete a cercului da științe naturale merită toată atenția. Pe lîngă articole, noutăți științifice, în trebări și răspunsuri etc-, această ga- zetă propune elevilor interesante te- me pentru lucrări, cum ar fi „Stațiu- nile balneare din regiunea noastră și folosul lor", „Speciile de animale din R.A.M.", „Flora dealului Szâmos- Teto“ etc. Toate aceste preocupări ale profe- sorilor pe linia unei cît mai bune pre- gătiri pentru viață a elevilor dau re- zultate vizibile. Un mare număr de elevi au primit, de la începutul anu- lui și pînă acum, note bune, care co- respund nivelului lor general de cu- noștințe. In același timp, se înregistrează re- zultate satisfăcătoare și în munca e- ducativă. Printre acestea se situează la loc de frunte rezultatele obținute în întărirea legăturilor frățești cu ele- vii romîni. Școala a inițiat în repe_ M. TEODORU (Continuare In pag, 3) (Continuare în pag. 4) De curtnd, școala elementară nr. 177 din București a căpătat numele marelui nostru pictor Nlcoiae Grlgorescu. Cu acest prilej studenții Institutului de arte plastice „N. Grlgorescu", care patronează școala, au dăruit elevilor reproduceri după unele dintre cele mal frumoase tablouri ale lui N. Grlgorescu șl o sculptură care reprezintă bustul acestuia. !n școală vor lua ființă tn curtnd trei cercuri de artă plastică, tn care elevii vor tn, vă|a, sub Îndrumarea studenților de la institut, să picteze șl să sculpteze. , , în fotografie : Elevi de la *coafa nr. 177 „Nlcoli® Gri» qorescu'1 în Jurul sculpturii primite de la studenți. Ziua de 20 noiembrl a fost înscrisă în calendarul miș- cării sindicale mondiale ca zi a Chartei educatorilor, zi de so- lidaritate a educatorilor d n lumea întreagă în lupta pentru democra- tizarea învățămintului, pentru ridi- carea rolului educatorilor în ela- borarea politicii școlara, pentru îmbunătățirea condițiilor lor de muncă și trai. Sărbătorirea pentru prima da.ă a briei internaționale a Ghaitei are toc iu consiliile unei ascuțite lapte penau eaberarea popoare- lor ae suo asuprire ți exp.oaiaie, In conaițiue creșterii in țurue ca. pitauție a oieas.vei cercaruor im- perialiste împoa.va lioert-țlior de- mocratice ate popoarelor respecti- ve, m conaițiue ia care ezempiul luminos ai popoarelor sociansie, caie-ți făuresc liber soarta, mobi- lizează la lupia pe uamea.i mun- cii ae pretutindeni. Ideile Marii Revoluții din Oc- tombrie au strâfuigeiut giobur și luminează neîncetat calea spre eaberarea popoarelor. Astăzi, im- perialismului ii vme din ce în ce mai greu să iacă fa|a oiensivei oamenilor muncii care doresc o viața mal bună, lipsita de spectrul războiului atomic. Aceasta lupta a popoarelor se desfășoară pe un front larg, în care problema situa- ției școlii și a caurelor didacace ocupă un loc special. Este știut că unul din allațil cei mai importanți ai asupririi și ex- ploatării este înapoierea cultu- rală. De aceea lupta de eliberare a popoarelor înrobite de colo- nialiști, ca șl lupta oamenilor muncii din țările capitaliste pentru eliberarea de sub jugul exploa- tării, se duce paralel cu lupta pentru cultură. Trezirea conștiinței maselor grăbește procesul destră- mării sistemului colonial, al des- cătușării tuturor popoarelor din lanțul robiei Imperialiste, al înlă- turării oricărei iorme de exploa- tare. In această importantă acțiune un rol de frunte revine școlii și educatorului. Educatorii legați de popor luptă astăzi pentru ca școala să devină, dintr-un bun ac- cesibil unui mănunchi restrîns de privilegiați, un bun al tuturor oa- menilor muncii indiferent de rasă, credință, sex sau naționalitate. Statisticile ne araiă că analfa- betismul rămlne încă un flagel pu- ternic. In țările Americli Lat.no, 6/ de milioane de tineri în virstă de peste 15 ani ți 1? milioane de co- pii de virstă școlară sint anal- fabeti. Procentajul celor care nu știu carte se ridică in unele din aceste țări la 70 la sută din în- treaga populație. Sînt însă țări co- loniale din Africa Neagră și din alte părți ale globului unde anal- fabetismul atinge procente uluitoa- re, între 90—99 la sută, ca de pildă in Somalia Britanică și cea Italiană. Neștiința de carte se men- ține în proporție ridicată în țări ca Iran, Turcia, în care numărul ti- nerilor care nu știu carte depă- șește cilra de 9 milioane — și chiar în state capitaliste conside- rate .avansate* — cum sînt Sta- tele Unite ale Ameilcil, unde nu- mărul analfabetilor se ridică la peste 3 milioane. Un aspect caracteristic al fnvă- țămîntului din țările capitaliste, de- pendente ți coloniale tl constituie necuprlnderea în școli a copiilor de vîrstă școlară. Cauzele necu- prinderil copiilor în școală sînt di- ferite. Cele mai importante pri- vesc condițiile materiale deosebit de grele în care și duc existența oamenii muncii din aceste țâri. In- tervin apoi preturile ridicate ale manualelor și rechizitelor școlare, lipsa de localuri de școală. în Republica Federală Germană, de pildă, lipsesc 70.000 de săli de clasă. Este interesant de amintit că, tn timp ce pentru construcția de școli ar fl necesare 4 miliarde mărci, sumă care este mereu res- pinsă de guvernul vest-german, pentru construirea de cazurmi au fost alocate, numai anul aces.a, 3 miliarde de mărci. In acooașl s.tu- ație se află și școlile din Franța al curei guvern cheltuiește 2 mi- liarde franci pe zi pentru a duce războiul în Algeria. Pe baza unor legiuiri rușinoase, guvernanții din Africa de Sud în- depărtează de la școală milioane de oameni numai pentru vina de a avea o altă culoaro. Segregația rasială este în floare și în S U.A., bastionul Imperialismului mondial, al cărui mod de viată esle atit de mult idealizat de propaganda ca- pitalistă. Rasiștii din unele state din sudul S.U.A. au preferat să în- chidă școlile declt si renunțe la discriminare rasială. Marea majoritate a copiilor oa- menilor muncii din țările capita- liste trebuie să se mulțumească cu școala elementară, deoarece pie- dicile care se pun pentru studii medii și superioare sînt extrem de mari. Dar chiar și bruma de școală care se dă maselor populare din țările capitaliste urmărește să a- doarmă conștiința oamenilor mun- cii, să le abată atenția de la ade- văratele cauze ale mizeriei in care se zbat. Tocmai de aceea conținu- tul școlii burghezo este rupt de nevoile oamenilor muncii. In S.U.A. învățămîntul primar, ca și cel se- cundar, depinde în întregime de autoritățile locale șl de admini- strații particulare. In unele țâri guvernele manifestă Intenții vădite și deschise de mili- tarizare șl fascizare a școlii. In Ja- ponia, de pildă, din Îndemnul gu- vernului s-a constituit un așa nu- mit „consiliu de cercetări asupra constituției', prin care se caută să se forțeze modificare anumi- tor paragrafe constituționale, spre a ușura militarizarea tării și bine- înțeles și a învățămintului. Au fost deja Introduse noi obiecte de studiu cu caracter militar și s a dat o orientare cu totul reacționa- ră unor obiecte ca istoria, geo- grafia, literatura etc. Profesorii progresiști din școlile R.F.G. și Spaniei sînt prigonit! și Întemni- țați. Situația morală și materială a cadrelor didactice din țările capi- taliste, dependente șl coloniale este tot ața de precară ca ți situația școlii. In condițiile ca- pitalismului meseria de profesor sau învățător este printre cele mal depreciate. Despre condițiile de trai Ia cate oficialitatea ameri- cană, bunăoară, condamnă p» e- ducatori, amintim spusele lui FoL son, ministrul Sănătății, Educației și Ocrotirilor Sociale, care Ie ca- lifică drept .o rușine națională*. învățătorii și profesorii din S.U.A. dau un procent însemnat în rîndul celor peste 5 milioane de șomeri cît se numără In această tară. Mulți profesori și învățători americani se bucură cind iți găsesc un loc de muncă intr-un post ca cel de hamal sau de portar la vreun bloc. Cu totul deosebită este situația școlii și a cadrelor didactice în tarile socialiste, țări in care școala este organizată pe principii pro- fund democratice, cunoscute as- tăzi in Întreaga lume. Superiorita- tea acestor principii este ilustrată de marile succese pe care le-au ob- ținui invătâmlntul șl știința sovie- tică. Intîietatea U H.S S. In acest domeniu este recunoscută azi pină și de dușmanii ei cel mal ludlrjiți. Școala sovietică asigură fiecărui copil posibilitatea de a-și dezvolta In mod armonios forțele fizice șl Intelectuale, înclinațiile individu- ale și talentele. Scopul educației In școala sovietică împletește în mod armonios dezvoltarea multila- terală a posibilităților copilului cu pregătirea unui constructor activ nniiBiELE mmi m lEiim mînnn insTiunom ,GAZETA INVĂȚĂMÎNTULUI', în colaborare cu Cabinetul metodic pentru învițcanintul profesional ți tehnic din București, a organizat de curind o discuție asupra_________________f_________ .... atelierele-școală a ucenicilor din anul I. La această discuție au fost invitați ia-fi spMâ ai cin tul maiștri-instructori fruntași din școlile profesionale ale Capitalei. instruirii practice în Redăm mai jos discuțiile purtate în jurul problemelor ucenici a priceperilor ți dep vinderilor practice de munca. baza pe care să dirijeze astfel efectuarea lucrării Incit t-mpuj scurt ne luau carc-i revine flăcării ucer/c să prnnilă în- tuși formarea nnar ,priceȚer) car«te de’ muncă. în acest timp, cr»la1*: atesici din gripa mi vor f: lăsaîl sa r: fie că ■ nr tartei in-r® fa pis»? r- -Wie Wite- NOUA PROGRAMĂ ȘCOLARĂ DE LĂCĂTUȘĂRIE ȘI CARACTERUL ȘTIINȚIFIC AL INSTRUIRII unu: Firul primelor discuții s-a înnodat în jurul conținutului noii programe școlare de lacâtușărie și al contribu- (ict pe care aceasta o aduce tărirea caracterului științific struirii practice. la in- al in- A luat cuvîntul la început strul-instructor GHEORGHE P-OVJCi (director adjunct al mai- P0- ș col ii profesionale de ucenici C.F.R., Depoul BjC.) Socotesc — a spus el — noua programă contribuie mult realizarea în mod științific a struirii practice la lăcătușărie. urmărește însușirea operațiilor că la in- Ea de la simplu la complicat, pe baza cunoștințelor teoretice căpătate de ucenici la orele de tehnologia me- seriei, adica generalizează „metoda pe operații complexe". Instruirea prac- tică se desfășoară, în baza acestei ine- tode, pe faze de operații. Astfel, la operația de îndreptare ucenicii își for- mează deprinderile executuid Îndrep- tarea la toate piesele ; operațiile de tăiere, pilire, gaurire etc. sint execu- tate de asemenea pe toate piesele care ia aceasta se ajungea, bineînțeles, la mmuirea greșita a unor unelte și la un randament scăzut în munca. E drept ca metoda instruirii pe o- perații complexe a intimpinat la în- ceput opoziția unor maiștri. Cred ca este semnificativa, in aceasta privin- ța, poziția maistrului-mstructor Gbeor- ghe hi. Gheorghe de la școala noas- Ira. Anul trecut, cînd inca nu se ge- neralizase metoda de operații comple- xe, el a aplicat aceasta uicloda in atelierul școlii noastre, iar în atelie- rul școlii profesionale de transporturi, unde preda de asemenea instruirea practică, a aplicat metoda pe operații simple. Astăzi, in urma experimentării paralele a ambelor metode, tov. Gheorghe a recunoscut superioritatea la sudură a i se poate face. deci: fe- d;v.4ual. Ar-wa chiar dacă am is- pu*e de nu: multe aparate, decît unul de fiecare tip. Masurile de protecție a muncii — mei ales 1a sudura electrică, unde ochii trebuie feriți cu foarte multă nor, fie că vor complexă. tei cer o pregs nu; uâe-ă a tu: ar o: rrilîzâ O lucrare ’es, toate aces- e anterioară mi- condițlUor pentru urmează să fie realizate în atelierul- școală pînă la sfîrșitul anului. După însușirea a 3-4 operații- eie sint repe- tate pentru formarea unor deprinderi trainice. în cadrul executării unei lu- crări complexe, care conține toate o- perațiile parcurse pînă la acea dată. Se vede deci limpede că noua pro- gramă școlară de lăcătușărie — in- trodusă anul trecut și îmbunătățită anul acesta — este mult superioară programelor anterioare, bazate pe me- toda depășită a „lucrului concret". In cadrul aplicării acestei metode uce- nicii executau de la început toate o- perațiile necesare realizării unei pie- se dinite. De pildă, dacă la o piesă trebuiau să se execute operații de trasare, tăiere, pilire, gaurire, finisa- re și șlefuire, toate aceste operații erau executate de ucenici, de la pri- ma la ultima, asupra piesei respec- tive. In felul acesta ucenicul trebuia să execute anumite operații pe care nu și le însușise în mod teoretic, să treacă la dificila operație de finisare Înainte ca să fi căpătat deprinderi sau măcar priceperi pentru executarea tă- ierii — operație mult mai simplă. De atenție de •aiului, cu ucenici au ca, pentru nwisâxn fel- fiacara puternică a apa- atît mai mult cu cit unii tendința să-și scoată mas- a vedea mai bine — cer instructor să nu lase nici o clipă singur pe ucenicul care exe- cuta sudura. Maistmlinstructor tre- buie să prevină emoția firească pe care o Încearcă ucenicul in primele clipe cind electrodul atinge metalul, efeirtuarea sudurii autogene și elec- trice. Maistrul-instructor ALEXANDRU ȘTEFAN (școala de meserii „Gal- vani-Tei“): Noi avem în cadrul școlii un atelier de sudură in care !■- crează ucenici sudori d n anul III. La predarea sudurii repartizăm, pe lingă aceștia, ucenici d.n anul I. Propun să se inițieze cursuri de sudură pentru maiștri-lăcâtuși care nu sint specializ^-. in «ceasta ope- rație, pentru ca ei iașiȘi să fie stă- pîni pe toate cunoștințele necesari predării acestei operații dificile. ORGANIZAREA metodei pe operații declară susținătorul stei metode. Maistrul-instructor (școala profesională rut“) ; Același lucru complexe și se convins al ace- IOAN PIRVU „Boleslaw Bie. s-a întimplat cu mine personal. Nici eu n-am avut la început prea multa încredere în noua metodă. Acum pot sa spun că ea per- mite o instruire mult superioara ce- lei realizate prin alte metode Tocmai de aceea vreau sa subliniez că mai exista unele teme în care noua programă de lăcătușărie, elabo- rata de Alinisterul învățămîntului și Culturii în colaborare cu ministerele care tutelează școli, nu aduce solu- ții pe linia aplicării științifice metodei pe operații complexe, pildă, primei lucrări complexe care programa o introduce chiar trimestrul I, îi sînt atribuite ore. Or, în această perioadă fost parcurse de abia 3—4 me și cît ai căuta, nu poți găsi lucrare utilă la care să folosești ore numai pentru trasare, tăiere și a De pe In 18 au te- ci 18 pi- lire. Pentru tăierea metalelor — ope- rație relativ ușor de însușit de către ucenici — au fost atribuite 48 ore față de 108 de pilire prevăzute de aceeași programă. Raportul necores- punzător între timpii de lucru acor- dați acestor două operații apare lim- pede în planificare^ pe lucrări, la care în mod normal pentru efectua- rea a 48 ore de tăiere ar fi necesare peste 400 ore de pilire. O TEMĂ DIFICILĂ: SUDURA Ing. £D. CUPFER (directorul cabi- netului metodic): S-a considerat că, deoarece actuala dezvoltare a tehnicii necesită o larga folosire a lucrărilor de sudură, această operație merită să ocupe un loc de frunte in instruirea practica a ucenicilor. Mai mult difer., unii au susținut că este necesar sâ se reducă la maximum nituirea — care intr-o seama de lucrări este in. locuită tot mai mult cu sudura, lată de ce au fost prevăzute în noua pro- gramă 60 de ore pentru operația de sudură. Considerați că acest număr de ore £ prea mic sau prea mare pentru însușirea în bune condiții a sudurii de către ucenici ? Maistrul-instructor NICA LUTER (școala profesională „Grivița Roșie"): 60 de ore reprezintă și prea mult și prea puțin. Anume, dacă ele ar fi ore efectiv lucrate de fiecare ucenic, așa cum se întîmplă, de pildă, la tra- sare, pilire etc. poate ar fi prea mult, în realitate, lucrurile nu se întîmplă astfel. Atelierele-școală dispun doar de cîte un singur aparat de sudură autogenă și de unul pentru sudură electrică. In asemenea condiții mai- strul-instructor este obligat să facă instructaj cu fiecare ucenic in parte, pentru a-1 învăță să lucreze atît cu aparatul electric cit și cu aparatul de sudură autogenă, lată, deci, că dintr-o dată un ucenic nu lucrează efectiv decît o oră pentru fiecare operație de sudură. In asemenea condiții nu poate fi a- sigura ta formarea la ucenicii din a- nul I a unor deprinderi temeinice de lucru cu aparatul de sudură. Fără în. doială că dezvoltarea tehnicii cere acum imperios cunoașterea operației de sudură. Aș adauga, însă, că in a- tefierele din întreprinderi unde se e- fectuează curent lucrări de sudură e- xistâ sudori specialiști. De aceea, cred, este suficient ca ucenicii lăcă- tuși și cei de alte specialități care învață lâcătușăria în anul 1 să cu- noască aparatul de sudură, să aibă cîteva noțiuni și deprinderi elemen- tare cu privire la felul cum trebuie efectuată sudura și să știe unde tre- buie să aplice sudura autogenă și unde sudura electrică. Maistrul-instructor GH. POPOVICI: Am încercat să mărim timpul de lu- cru efectiv la sudură, repartizindu-i pe ucenici pe lingă sudorii din între- prindere. Dar muncitorii din atelierul de sudură efectuează lucrări compli- cate și au norme precise de lucru; de aceea nu pot încredința aparatele de sudură ucenicilor. Astfel că, in rea- litate, ucenicii termină anul i cunos- dnd mai mult teoretic operația de sudură. De aceea consider ca și in privința operației de sudură progra ma elaborată de Ministerul învăță- raintufui și Culturii este insuficient studiată și că trebuie revăzuta prin prisma condițiilor reale de efectuare a lucrărilor cu actualele mijloace ma- teriale ale atelierelor-școală. Maistrul-instructor IOAN LUPU- LEȚ (școala profesională „Mao Tze. dun“): Anul trecut am făcut parte din comisia concursului pe meserii organi- zat printre ucenici de Ministerul In- dustriei Grele. Majoritatea participan- ților la concurs, ucgnici-lăcătuși, au executat în condiții foarte bune lucră- rile cerute. In afară de una singură : sudura. Și trebuie să subliniez că jiu li se cerea executarea unor Ițicrări complicate, ci doar o sudură autoge- nă simplă, lipire cu cositor și alămit. Noi am izbutit, ce-i drept, în școala noastră să dăm ucenicilor din anul l unele priceperi în domeniul sudurii. Trebuie însă să recunosc că am avut pentru aceasta condiții mai bune de- cit alte școli. Intrucît noi pregătim și clase de sudori, avem măști și șor- țuri de protecție suficiente pentru in- struirea unor grupe intregi, de 15-20 de ucenici. Maiștrii-instructori au fo- losit în cadrul predării operației de sudură ajutorul ucenicilor din anul 111-sudori, care și-au însușit în cea mai mare măsură această operație, în felul acesta, timpul de lucru efec- tiv ou aparatul de sudură s-a mărit simțitor, iar ucenicii au izbutit să ca- pete deprinderi temeinice de executare a unor suduri simple. Maistrul-instructor IOAN PIRVU : Deși nu ne bucurăm de condiții la fel de favorabile ca acelea ale șco- lii „Mao Țze-dun" am reușit și noi să dăm ucenicilor cunoștințe și price- peri în legătură cu sudura. Cum am procedat ? Dispunem de 4 șorțuri și 4 măști de sudură. Am lucrat pe sub- grupe de cîte 3 ucenici, supraveghind și dind indicații fiecărei subgrupe. Nici unul dintre ucenici nu a irecut la altă operație pînă ce nu a izbuti: șă execute corect sudura autogenă a unei bănci metalice și suduri electrica a unui șeaua pentru atelier. Maistrul-instructor ALRELIAN PO- PESCU (școala profesională „Tudor Vladimirescu*): Și noi am izbutit si le formăm ucenicilor deprinderi de executare a sudurii. Trebuie să arăn însă, că nici una dintre operațiile pre- văzute în programa de lăcătușărie h cere asemenea eforturi fizice, o ase- menea concentrare a atenției, ca ope- rația de sudură. Cred că in cood ".le ȘI METODICA PRACTICII In atelierele-scoală Discuțiile purtate au scos tn evi. dență că aplicarea noii programe necesită o minuțioasă organizare a instruirii practice în atelierele-școa- lă. Firește deci că problema urmă- toare la care s-au rejerit în cuvîntul lor maiștrii-instructori a fost me- toda de organizare a instruirii prac- tice, pregătirea atelierelor-școală pen- tru desfășurarea cu succes a execu- tării unor piese utile prin folosirea operațiilor complexe. Maistrul instructor GHEORGHE POPOVICI ; O măsură organizato- rică de cea mai n^re însemnătate pentru asigurarea unei instruiri practice științifice, o constituie alcă- tuirea tabloului de piese care trebuie executate în tot cursul anului. Acest tablou a fost stabilit înainte de în- ceputul anului școlar și a necesitat o serie de operații destul de dificile. Am pornit de la principiul de a exe- cuta piese cerute în producție. Ta- bloul conține 17 piese: ciocan de 500 grame, daltă lată, daltă în cru- ce, dorn, punctator, foarfecă, clește patent etc. Pe baza tabloului general am alcătuit o listă a pieselor ce ur- mau să fie executate în trimestrul I (ciocan 500 grame, dorn, bulon). încă din luna iunie ne-am ocupat de pro- curarea materialelor necesare execu- tării acestor piese. O dată cu primi, rea programei și întocmirea planului calendaristic, comisia metodică de specialitate a stabilit pentru fiecare operație materialul și piesele care trebuie să intre în circuit. Astfel am reușit pînă acum ea la trasare, tăie- re, pilire, să introducem în circuit toate piesele trecute în tablou, în afara celor desemnate pentru exe- cutarea lucrărilor complexe și a lu- crărilor de control. Maistrul-instructor AURELIAN POPESCU: Am cercetat și eu ta- bloul de piese despre care a vorbit tov. Popovici. Socotesc că, în gene- ral, piesele sînt judicios alese și a- sigură parcurgerea tuturor operații- lor. Văd însă că punctatorul, de pil- dă, este trecut la operația de pilire, cînd în producție el este executat numai prin forjare sau strujire. Tendința aceasta, de a acoperi numă- rul de ore prevăzut în programa școlară pentru o anumită operație, folosind această operație la lucrări care în producție se execută cu totul altfel, tendință vădită ți în activi- tatea altor maiștri, este dăunătoare. De exemplu, am văzut unii maiștri- instructori care-i învață pe ucenici să execute ciocane prin pilire, cînd ete se lucrează numai prin forjare. In ceea ce mă privește, i-am învă- țat anul trecut pe ucenici să exe- cut* decuparea prin gaurire — pro- cedeu învechit, înlocuit pretutindeni In industrie prin decuparea Ia pre- să. Asemenea greșeli duc la irosirea de timp și energie și totodată nu înarmează pe ucenici cu deprinderi necesare ir. producție. Maistnd-iastructor GHEORGHE POPOVICI: Ne-am dat și noi sea- ma că în această privință am gre- șit. In viitor vom căuta să evităm asemenea greșeli, căci ucenicii tre- buie puși, încă din primele zile de practică In atelier, să execute lucră- rile In condițiile obișnuite ale pro- duetei. Trecînd la • altă măsură de or- ganizare a instruirii practice, aș vrea să vorbesc despre panoul pe faze de operații pentru executarea unor piese. Pe acest panou se poa- te urmări o lucrare pornind de la materialul brut și trecînd prin fie- care operație. Alături de evoluția piesei către produsul finit este pre- zentat și planul de execuție. Un a- semenea panou am văzut expus anul trecut în atelierele școlii profesio- nale „Grivița Roșie". Insușindu-ne experiența tovarășilor de la „Grivița Roșie", folosim și noi un astfel de panou. Maistrul-instructor IOAN PIRVU: Socotesc că, pentru aplicarea cu suc- ces a metodei pe operații complexe, este deosebit de necesară colabora- rea cu întreprinderea care tutelează școala. De aceea, înainte de începu, tul anului școlar am cerut între- prinderii lista materialelor de oare are nevoie pentru utilare și pe care intenționa să și le procure de la alte întreprinderi. Pe listă figurau ciocane sub 500 grame, eompase, clești ascuțiți, clești patenți ete. Pe baza acestei liste comisia metodică a alcătuit tabloul de piese utile care urmau să fie executate pină la sfîr- șitul anului 1. Am confecționat apoi planșe care arată operațiile de exe- cutat și poziția de lucru la diferite operații. Am căutat să le formăm ucenicilor priceperea de a folosi do- cumentația tehnică din întreprindere. In condițiile executării unor pies° pe faze și operatii se ridică proble- ma păstrării de către maistrul-in- struejor, pînă la sfîrșitul anului șco- lar, a majorității pieselor executate de ucenici. E dificil, desigur. Aceas. la Insa nu trebuie să ne determine în nici un caz să renunțăm la un principiu de lucru științific. Școa. la noastră a asigurat depozitarea tuturor pieselor în lucru, marcate cu inițialele fiecărui ucenic care le execută, astfel că nu se mai petrec nici un fel de încurcături în cu mînuirea acestor piese. Și noi folosim un panou nător cu acela despre care legătură asemă. a vorbit tovarășul Popovici. In alcătuirea lui am condus însă tot după pripcipipl operațiilor complexe, adi- că am urmării executarea diferitelor operații (pilire plană, convexă, con- cavă). Astfel tabloul este orientat pe temele din programa școlară de lăcătușărie — și nu pe obiectele care se execută. Maistrul-instructor GHEORGHE POPOVICI : Dar și panoul nostru este adaptat acestui principiu : pe orizontală poți urmări fazele de o- cMnnzile primite de către școală, hi ttragem lucrările care cuprind ^^ațUle necesare parcurgerii pro- igăXr* de lăcătușărie. Totuși, la unii :^^tri din șeoals noastră se mai eoiisfști ramlneri in urma in apli- carea metodei pe operații complexe. se d?!or«te insuficientei lor experiențe, explicabilă intr-o mă- sură prin faptul că anul trecut școa- I; noastră nu a avut ucenici care să iaca practica tn atelierele-școală de lăcătușărie. Maistrul-instructor AURELIAN POPESCU : O școală cu plan de producție are cele mai bune condi- ții pentru desfășurarea planului de instruire practică. Pentru aceasta, insă, trebuia să înțelegem că pla- nul de producție este o consecință firească a planului de instruire și în nici un caz să nu subordonam pre- gătirea ucenicilor realizării planului de producție al școlii. Organizarea școlilor de meserii în condițiile ac- tuale permite o bună aprovizionare cu materiale. De aceea este greșită total afirmația anumitor maiștri-in- structori că planul de producție în- curcă desfășurarea învățămîntului practic și că în orice caz el ar tre- bui realizat numai în atelierele de producție, cu ucenicii din anii II și III. Consider că nu poți afirma că îi înveți pe ucenicii din anul 1 meseria, dacă la sfîrșitul a- nului școlar ei nu pot prezenta piese utile pe care le-au realizat în ate- lier. Maistrul-instructor ION APOL- ZAN (școala de meserii „Galvani- Tei“) : Intr-adevăr, organizarea ac- FAMILI ARI ZAREA CU METODELE DE MUNCĂ Una din calitățile esențiale care determină caracterul științific. îna- intat, al instruirii pe operații com- plexe constă în faptul că dă impuls aplicării chiar în condițiile ateliere- lor-școală a unor metode de muncă avansate- Cu privire la aceasta, mai- ștrii-instructori participanți la dis- cuție au relevat măsurile luate de ei pentru a îmbina instruirea practică în atelierele-școală cu pregătirea ucenicilor pentru aplicarea metode- lor înaintate de muncă. Maistrul-instructor ION APOLZAN: Pregătirea ucenicilor pentru aplicarea în producție a metodelor înaintate în muncă trebuie să înceapă, cred eu, cu exemplul personal al maistrului-in- strucior cu privire la organizarea lo- cului de muncă, in atelierele-școală se extinde metoda de organizare a locului de muncă inițiată de frunta- șul sovietic în producție Voroșin. A- ceastă metodă stabilește normele pen- tru cea mai potrivită așezare a scu- lelor și utilajului folosit de lăcătuși, în așa fel îneît muncitorii să-și gă- sească uneltele la îndemină in tot timpul lucrului. Pare un lucru simplu, dar fotografierea zilei de muncă a unui ucenic al cărui banc de lucru este aranjat după metoda Voroșin și a unui ucenic la care sculele stau în neorînduială indică un cîștig de a. proape o oră in favoarea calui dintîi. Maistrul-instructor IOAN PIRVU ; Și noi ne străduim să-i convingem prin fapte pe ucenici de avantajele concreta ale anumitor metode înain- tate. Am pus, de pildă, doi ueepțci să execute conoomitent aceeași operație prin metode diferite: unul să finiseze o piesă prin pilire longitudinală și STABILIREA Un aspoct din timpul discuțiilor. Are cuvîntul maistrul.Instructor loan Lupuleț. tuală a școlilor de meserii permite efectuarea unei instruiri practice de calitate. Fără a ne abate de la rea- lizarea planului de producție am putut aplica operațiile indicate de programa școlară la piesele cele mai potrivite pentru aceasta. Nu am fost siliți, de pildă, să efectuăm pi- lirea conică la dornuri. Noi forjăm dornurile. De asemenea, avem toate condițiile pentru efectuarea opera- țiilor complexe. Pot afirma cu toată convingerea că, îmbinfnd strlns pla- nul de instruire cu planul de produc, ție, aceste școli pot trăi pe propriile lor picioare. UCENICILOR tNA INTATE unul prin pilire normală. A reieșit clar avantajul pijirii normale, atunci cînd mai avem de luat din material cirea 1 mm. pînă la finisaj. Există condiții să se treacă direct, chiar în atelierul-școală, la aplicarea unor metode noi din întreprinderi. Astfel, noi am început să aplicăm în atejie. rul-școală metoda sovietică de găurire Jirov. Această metodă prevede folosi- rea pentru găurile de diametre mari a unui singur burghiu în loc de două, cum se utilizează de obicei. Burghiul este astfel ascuțit îneît sa capete două unghiuri de taiere — unul pen. tru străpungere și altul pentru lăr- girea găurii. Profesorul inginer Ion Cătănescu a studiat în uzină apli- carea metodei Jirov și a elaborat un material în legătură cu posibilită- țile de aplicare a acestei metode în ateliere-școală. Astăzi, întreaga in- struire la tema „Găurire" se desfă- șoară pe baza metodei Jirov, oare reduce mult timpul de muncă la fiecare lucrare, Maistrul-ihstructor IOAN LUPU- LEȚ : Pentru a șe ridica nivelul pre- gătirii cadrelor didactice și pentru a li se crea acestora posibilități largi de aplicare a metodelor înaintate de ■lucru, toți maiștrii-instructori și toți profesorii de specialitate tehnică din școala noastră participă la activitatea cabinetului tehnic al întreprinderii. .Astfel putem cunoaște inovațiile și noile metoda de lucru care se intro- duc în întreprindere. Tot cu spriji- nul uzinei am organizat demonstra, ții ale muncitorilor fruntași cu pri- vire la metodele preocupate temeinică ți o pregătire minuțioasă a condițiilor de muncă se pogte asigura înarmarea ucenicilor dm anul I cu deprindeți trainice de lucru Si la operațiile cele mai dificile cuprinse în programa școlară de lăeă. lușărie, cum este, de pildă, sudura Discuția a relevat necesitatea concentrării eforturilor maiștrilor, instructori, profesorilor de tehnologie, metodiștilor ți specialiștilor clin Ministerul Invățămîntului și Culturi] șj din ministerele spre tutelează școli prolesionale și tehnice pentru rezolvarea știinlifică a problemei normării lucrărilor efectuate de ucenici în atelierele-școală Participarea activă a tuturor cadrelor didactice din școlile profesio- nale și tehnice la rezolvarea problemelor de bază ridicate de activitatea instrucliv-educativă din aceste școli și în tpecial de pregătirea practică a ucenicilor și elevilor va duce, lără îndoială, la găsirea căilor celor mal potrivite pentru ridicarea nivelului pregătirii schimbului de jnîine al clasei noastre muncitoare. r 1 f = I i | | I FIECĂRUI OM SARCINI CONCRETE a*d*pbnizea cu conștiincio- diaie a sarcinilor d* par- tid, B* ele cit de mici, este o datorie statutară revenind fie- cărui comunist. .Pentru un mem- bru de partid — se spune In etaM — an *e«* *nHcI*nt să e* declare de acord cu hotărlrile partidului. Orice membru de par- tid est* obligat să lupte pen- tru înfăptuirea acestor hotăriri". Comuniștilor din școli le revine sarcina d* a veghea la traduce- rea In viață a politicii școlare a partidului nostru, dlnd cea mai mare atenție felului in care se efectuează pregătirea tineretului. Am considerat întotdeauna că pentru buna desfășurare a mun- cii politice în instituția în care lucrăm, repartizarea sarcinilor pe oameni în raport cu posibili- tățile fiecăruia este absolut ne- casară, drept ai Atenția noastră s-a in- și mai mult asupra a- ceitel probleme dupâ Plenara C.C. al P.M.B. din *-13 Iunie a.c.. ale cărei documente ne au în- vățat să Hm mai exiganțl față de noi și față de telul cum mun- cesc c*t din Jurul nostru. Ca urmare, în organizația de bază d* la școala noastră, c* Bomără 24 de membri șl candi- dați de partid, nu există astăzi nici un om care să nu ii primit măcar o problemă de care să răspundă. In general, sarcinii* au fost distribuite (inindu-se sea- ma d* experiența politică a pe- dagogilor, de capacitatea, încli- națiile *1 chiar preferințele Astfel, in afară de cei cinci munlști car* iac parte din zeul organizației de bază — care la rindul lor răspund anumite probleme in cadrul lor. co- bi- și de bl- râului — cind membri de par- tid au răspunderi In organizații- le de masă (sindicat, U.T.M., Crucea Boși*, A.RX.U.S.), șapte membri și candidati do partid sînt propagandiști, fie la învăță mlntu] politic organizat în școa- lă pentru învățători și profesori. Hi la acela al utemlștllor. Trei comuniști au primit sarcina să sprijine desfășurarea In condlțiuni a cursurilor de gătin organizate muncitori, Iar ceilalți alt* sarcini. Pentru ca lnHu*nJa cu IUI bune pru- de au diverse organiza- țlel de partid In rindul salaria- țllor școlii să Se cit mal pujer- alcă, mi dat o mare ateefle constituirii activului fără de par- tid. Acesta cuprinde învățători MMM șl profesori atașajî clasei mun- citoare, bine pregătiti din punct d* vedere profesional șl inte- resați îs a-șl ridica necontenit nivelul Ideologic participînd cu regularitate la diferitele forme superioare d* iuvăjămi>t poli- tic. Intrucît activul fără de par- tid constitui* șl pentru organiza- ția noastră o importantă rezervă de cadre, căci din acesta vor H recrutati viitorii candidați dte partid, biroul organizației de bază a avut grijă ca și pedago- gii din activ să îndeplinească — după priceperea șl puterile lor — sarcini politice. Dorind să ajutăm mai concret pe tovarășii din activul lără de partid ne-am gîndit ca pe viitor să dăm celor mai buni comuniști din școală cîte 12 oameni din activ de care să se ocupe în- deaproape, ajutindu-i să creas- că sub aspect politic. Pe Ifngâ sarcinile cu caracter permanent de felul celor de mai su*, comuniștii din organizația noastră mal primesc, bineîn- țeles, șl însărcinări ocazionale, de campanie, cum ar fl aceea de a mobiliza colectivul pe- dagogilor la pregătirea și des- fășurarea alegerilor U.T.M. și d pionieri, d* a ajuta comite- tul de părin|i in organizarea di- feritelor acțiuni. In îndeplinirea tuturor sarci- nilor, comuniștii caută să antre- nez* și pe învățătorii și proieso- ril nemembri de partid și in special pe cei din activ, tUndcă aceasta, pe de o parte, contri- buie la educarea in spirit nou a oamenilor din școală și, po de Z. Tauberg, membru de partid, care *• ocupa d* lndrum*aea muncii organizației U.T.M. șl Cla- ra Marine seu, aandldaiă d* par- tid, propagandistă la invățămîn- tul politie U.T.M. In aceeași pe- rioadă în ședinț* de birou v**s discuta cum șl-a îndeplinit co- munista Lelia Haber, membră în birou, sarcina de a organiza activitatea politică In rindul personalului administrativ și de îngrijire, precum șl cum a mun- cit tovarășa Elena Munteanu, președintă a comitetului de ln- stltuțle, pentru muncii sindicale Dezbaterii* in nerale, discuțiile de birou daslășurat in spiritul documentelor Plenarei C.C. P.M.B. din *-13 iunie a.c., dovedit a fi deosebit de In munca noastră a tuturor. Con- cretizate întotdeauna în hatariri de partid, acestea sînt pentru flecare comunist șl candidat de partid ghid prețios In acțiune. Pentru sprijinire tovarășilor noștri de muncă în îndeplinirea sarcinilor ce le revin folosite numai ședințele de birou sau adunării* general*. Fieca- re membru al biroului organi- zației de bază în sectorul de care răspunde are grijă să mai discute cu oamenii pe parcurs, lnlonnlndu-se asupra felului cum Imbunălățfraa din școală. aduaărUe ga- din ședinț*le al utile sini Temâ pentru acasă". activează fi a]utîndu-t pe loc să-șl corecteze lipsurile, să lu- creze mai bine. Am hotărlt ca altă parte, de partid munca mal Controlul îndeplinirii face ca organizația să poată bine. permanent sarcinilor. cuprinde făcut in mod partinic desfășurarea In condiții asupra controlul asigură cit mai bune a activității politice din in- stltuțla noastră, căci el ne a- țută să găsim la vreme lipsurile șl tot la vreme să le și lichi- dăm. Urmărită zi de zi de cătra biroul organizație! de bază, munca desfășurată de membrii și candidați! de partid șl de peda- gogii din activul fără de partid este analizată în ședințe de bi- rou sau în adunări generale. Bunăoară, In lunile noiembrie șl decembrie a.c. comuniști! var discuta lu adunările generale cum s-au achita! de sarcinile politice și profesionale tovarășii ta viitor să folosim mai mult ga- zeta de perete, deoarece ne-am convins că aceasta «st* un bun mijloc de Îmbunătățire a muncii. Partidul cere membrilor săi să Ho luptători fermi și neobasiți pentru traducerea în viată a tuturor hotărîrUor sale. Este un lucru știut de toți membrii organizației d* bază din școa- la noastră. In consecință, fle- car*, la locul său d* mun- că, avînd de Îndeplinit o sarcină mai mică sau mai mare, se străduiește să-șl aducă con- tribuția la înfăptuirea acestor hotărlrL Cît privește biroul or- ganizației de partid, acesta caută să creeze toate condițiile ca oamenii să poată desfășura I I ș I S *1 activitate cit mai organizată cit mai bogată în conținut. MARIA BOBOC învățătoare emerită, secretara organizației ăe partid de ia școala medie nr. I București ■ ■ MMMnMiiîNMMMMNMvmntiinniiiaiiiiHiiiitwiiuiiiitMiiiiiwuiiiiuînnHiiuiiiiuiuiiniiiiiiiJiHiiuiiiiiiiiNiiiiiiNirâ ROLUL HOTĂRÂTOR m asistat anul trecut, într-o seară tîrzie de iarnă, la o dis- cuție aprinși. Mă aflam la o școală medie, după o ședință a con- siliului pedagogic. In cancelarie ră- măseseră numai doi profesori care, deși își îmbrăcaseră paltoanele șl pă- reau în fiece moment gata de ple- care, continuau să se contrazică de aproape o oră. Cel tânăr, înalt, vor- bea repede, gesticulînd agitat. Celă- lalt, un profesor mai vîrstnic, cărunt, cu o figură de bonom, zimbea mereu ți, după fiecare tiradă a tînărului, repeta calm, dar cu o convingere nestrămutată. — Pedagogul are rolul hotărâtor 1 — Bine — protesta tînărul — dar pedagogul nu-l are pe elev sub su- praveghere decît otita timp cît se află la școală. După aceea, el intră sub alte influențe. In afara școlii îl așteaptă familia, prietenii... Și dacă factorii din afara școlii nu acționea- ză asupra lui în același sens în care acționează școala, înseamnă că toate străduințele pedagogului sînt zadar- nice. — Totuși, pedagogul are rolul ho- tăritor... Mi-a fost dat să mai aud această frază zilele trecute, la școala medie nr. 2 din comuna Militari. Mi-a re- petat-o profesorul Caius Pop, care e diriginte la clasa a Xl.a „B". Nu nu. mai că mi-a repetat-o, dar a ținut să mă convingă, cum se spune, „pe viu“ de justețea ideii pe care-o exprimă. Era după orele de curs și tov. Pop se pregătea tocmai să viziteze fami- liile a doi elevi din clasa la care este diriginte. L-am însoțit. Radu In casă cărțile: ACASA LA RADU a venit tocmai de la școală, e cald. Și-a scos caietele ți se pregătește să-și facă te- Despre munca metodică «e lingă fiecare întreprindere din patria noastră există un ca- binet tehnic unde, în funcție do specificul producției din între- prinderea respectivă, se studiază și se popularizează noi metode de muncă și se realizează un larg schimb de experiență. Același rol ar trebui să-l joace și cabinetele și colțurile metodice din școli. In orașul nostru există mai multe școli ale căror cabinete și colțuri me- todice desfășoară o muncă susținută. De exemplu, cabinetele școlilor de 7 ani nr. 1, nr. 12 și nr. 10 și cabine- tul școlii medii nr. 2 au luat în dez- batere probleme importante puse de viața școlilor respective, reușind să orienteze just munca cadrelor didac- tica. Cabinetele metodice de Ia școa- la medie nr. 2 și de la Institutul pe- dagogic de învățători au desfășurat cercetări privitoare la munca în rîn- durile părinților. Rezultatele acestor cercetări au constituit obiectul unor comunicări făcute în cadrul sesiuni- lor regionale și centrale ale lecturi- lor pedagogice. Rezultate bune s-au obținut și la grădinița nr. 2, unde tovarășa educatoare Ștefania Alexan- drescu a desfășurat cercetări legate de munca cu preșcolarii. Planurile muncii metodice întoc- mite de școlile din orașul nostru pen- tru acest an școlar relevă și ele multe asp«;te pozitive. La școala medie nr. 1, de pildă, există o preocupare deo- sebită pentru popularizarea experien- ței pozitive în predare. Comisiile me- todico de la această școală fi-au propus să dezbată probleme ca folo- sirea textului ta predarea gramaticii, metodica controlului temelor pentru acasă, interpretarea textelor din auto- rii clasici etc. Cabinetul metodic de la școala medie nr. 2 fi-a propus, printre altele, să studieze problema muncii independente a elevilor, pro- blema prevenirii rămtaerii ta urmă la învățătură a elevilor etc- La șco- lild de 7 ani nr. 1, nr. 2, nr. 10, nr. 12 și nr. 15 găsim preocupare* de a se studia și rezolva probleme ca reali- zarea educației patriotice ta predarea unor obiecte de învățămtot, dezvol- tarea gîndirii independente a elevilor, rolul cunoașterii individuale a elevi- lor în munca educativă, problema educației estetice etc. Pentru ca munca metodică din școli să se desfășoare cu rezultate mai bune decît în ani' precedenți este necesar, însă, să fia îaiăforate u, nele lipsuri eare mai există în pla- nurile de muneă metodici. O lipsă comună tuturor școlilor ta această privință este aceea că rup munca metodică de activitatea con- siliului pedagogic. Să luăm un exemplu : în planul muncii metodice (Urmare din pag. 1) t impui liber e ;z- proape. Deocamdată Radu ■■ are ra- ficientă voință pentru t se putea hotărî să renunțe singur la veche i* prieteni deși e comut ci acușisa nu-l pot influența in hurș. De arren atitudinea autoritari a păretrucr foarte binevenită in acea cez. Ră mine însă deschisă prehlemo eău.d- rii voinței lui Radu. Derp-r ocrz-rz dirigintele va mai discuta ru lui în vizitele cart vot urma. (Urmare din pag. 1) tate rânduri vizite p« grupe ale ele- vilor la școlile eu limba de predare romînă din localitate. Elevii români au răspuns cu drag acestor vizite. Co- piii au reușit să se cunoască bine unii pe alții, au discutat cum este mai bine să-și pregătească lecțiile, au vorbit despre activitatea lor în cadrul organizațiilor de tineret, s-au plimbat împreună, au făcut sport, au cîntat. Participarea laolaltă a elevilor romîni și maghiari la serate literare, la întru- niri tovărășești, la spectacole, la ac- țiuni obștești, a dus de asemenea la stabilirea unor prietenii sincere și trainice. întâlnirile elevilor cu luptători din ilegalitate, cu fruntași în producție, învățarea cîntecelor populare și de masă vin să întregească educația pa- triotică a elevilor. Atașamentul acesto. ra față de popor, față de patrie se manifestă adesea prin participarea lor entuziastă la acțiunile de interes obștesc : la înfrumusețarea orașului, la îngrijirea monumentelor, la colec- tarea fierului vechi, a hîrtiei etc. Diriginții caută stăruitor să-i ajute pe elevi încă din școală să-și aleagă o meserie, să se îndrepte spre munca în uzine și pe ogoare. Orientarea pro- fesională se realizează prin lectura unor cărți ca „Alegerea nu este grea“, „Ce știi despre lume“ etc., prin dis- cuțiile în jurul lor, dar mai ales prin contactul direct cu producția, cu cei ce muncesc. Ca urmare, muiți elevi și-au exprimat dorința de a intra în producție după absolvirea școlii. Este lesne de înțeles că la rezul- tatele arătate s-a ajuns prin eforturi susținute, prin consecvență în muncă din partea tuturor pedagogilor, năzuiesc spre noi realizări, spre succese. In această direcție sint dreptate acum toate preocupările Ei noi fo- lor. HIPERIOX IX DECLIN Hiperion e o glumi, o p-ore- 'i ~ care i-au dat-o crd'gu lai C"' '- ghiță, a cărui familie o ctuiiccA •- cum dirigintele. Pore-d: ere ia traxă un pretext minor în timpul orelor cu colegul sAc. Gheorghiță a fort izola: -.. • • • bea. A din fund), dar nu c in -weaacă Deși în aparență rom'.’-terrt elev are o fire rnricxă. De .eea. ț-r dagogilor le este faure rf rr-e cauzele unor ahtud A ele te : Era un elev foarte bun * xru cios. De citea timp sirgfri>t;a ta a început să scadă. Mama *• ingnrerată. s Im în ultima vreme note proa^-r Es l-a certat. Copilul a /‘at tn cu ochii în pămint și nu a să se justifice. A tăcut cu :pcipă Pe urmă s pmr-is ră - sd drepte, că o să șe apuce itr că. Dar peste câteva zAe a m in pătat un 4. Tatăl na mei atu da vorbă ou el. 11 privește aspru și re- fuză să-i vorbească. Băiatul suferă, dar tace și el. Mama nu poate înțelege de ce fiul ei nu mai e cel de altădată. A do- vedit doar că e capabil, că atunci cind vrea știe să învețe. Chiar și ea se gindea cu cîteva zile în urmă că ar fi bine să vină la școală să stea de vorbă în privința băiatului. Ce este de făcut ? La această întrebare numai dirigintele îi poate răspunde. De sfatul și îndrumarea lui poate să depindă schimbarea copilului ei. Și dirigintele nu întirzie să-ți spună pă- rerea. Venirea lui era, după cîte se vede, așteptată. Din discuții reiese că s-a greșit, că au greșit atît profesorii, cit și familia, atunci cind l-au pe- depsit pe elev cu izolarea. Ei n-au încercat, înainte de a-l pedepsi, să afle cauza delăsării lui, pentru a o înlătura. Dirigintele i-a ajutat să în- țeleagă acum că trebuie să renunțe la această pedeapsă, să vorbească prietenește cu băiatul, să vadă de ce nu mai învață așa cum învăța îna- inte. Izolarea ar fi putut avea conse- cințe grave. Dirigintele le-a explicat părinților că, înainte de a-și pedepsi fiul, trebuie să-l înțeleagă, că abia atunci cind vor cunoaște motivele care au determinat schimbarea lui vor putea să-și dea seama ce fel de măsuri trebuie să ia. Totodată dirigintele a recomandat părinților să apeleze la sfaturile și la îndrumarea a una predare a aritmeticii în școJa elementară redamă permanenta folosire a mate- rialului didactic, cu scopul de a trezi atenția și interesul elevilor, de a le dezvolta capacitatea de abstracti- zare. Călăuzindu-mă după acest prin- cipiu m-am preocupat de confecțio- narea unui aparat care să înlesneas- că însușirea de către elevi a siste- mului metric, cunoașterea relațiilor dintre diferite măsuri și formarea deprinderilor de a se folosi de uni- tățile de măsură. Aparatul este confecționat din lemn de brad sau placaj vopsit în ulei, iar construcția sa este simplă. Eventual el poate fi confecționat și din carton, adueîndu-i-se modificări în funcție de posibilități, dar res- pectîndu-se principiile de bază. In cinci rînduri orizontale sînt scrise măsurile de lungime, capaci- tate, greutate, suprafață și volum (unitățile, multiplii și submultiplii), rezervîndu-se pentru fiecare unitate de lungime, capacitate , și greutate cîte un pătrățel, pentru cele de su- prafață cîte două pătrățele, iar pen- tru unitățile de volum cîte trei pă- trățele (vezi figura). In lungul acestor rînduri, deasu- pra și dedesubtul fiecăruia, se întind bine sîrmulițele A—A’ și ar-a’. Pe sîrmele de deasupra fiecărui rind alunecă cîte un cursor de sir- mă (V) terminat la capătul de jos cu un ochi în formă de virgulă. De sîrmele întinse dedesubtul fiecărui rînd se agață cartonașele cu cifrele folosite la formarea numerelor cu care se lucrează. In partea de jos aparatul este pre- văzut cu 10 casete, în care se păs- trează un număr suficient de carto- nașe cu cifrele corespunzătoare. Pentru formarea unui număr com- plex — de exemplu 5 dam și 7 cm. — se folosesc cifrele 5 și 7, care se agață de sîrmulița a—-a’ sub uni- tățile respective (fig. 2). Dacă vrem ca acest număr complex să fie trans- format într-un număr simplu, con- cret și înti lele rămase nînd astfel numărul 5007 cm. Prin deplasarea virgulei ce se miș- că pe sîrma A—A’, centimetrii pot fi transformați în orice alte mărimi. De pildă, pentru a transforma 5007 cm. în metri se deplasează virgula după cifra așezată în dreptul pătra- tului care indică metri, elevii cu- noscînd că partea ce se află în stin- gă virgulei reprezintă întregii. Vom obține în felul acesta numărul 50,07 m. (fig. 3). La fel se procedează la orice transformare. De pildă, pentru formarea numă- rului 15 m2 și 8 cm1 se iau cifrele 1—5—8 și se agață sub unitățile respective, elevii dîndu-și astfel sea- ma că fiecare unitate pentru măsu- rarea suprafețelor se scrie cu cîte două cifre. Pentru transformarea a- cestui număr complex într-un număr simplu se completează pătrățelele răi mase libere între cifrele respective, cu zerouri, obținindu-se astfel numă- rul 150008 cm pătrați- Prin depla- sarea vlșguiei, centimetrii pătrați pot fi transformați, în orice alte mă- rimi. ■ > In felul acesta oric^ număr câm- piei poate fi triHUormat tu ușșrlE- ță In număr aimplu sas zecimal, iar elevii înțeleg mecanismul crește- rii sau descreșterii multiplilor și submultiplilor unităților de măsură din zece în zeee, din sută în sută sau din mie în mie. In toate aceste operații profesorul trebuie să se ferească de însușirea mecanică de către elevi a cunoștințe- lor despre sistemul metric, cerîn- du-le să «xpiice operațiile ori de cîte ori folosesc aparatul respectiv. Prof. ȘT. CARA6HIAUR sa ori de cîte înainte de varășul Caius cuția pe care ori oa fi nevoie. a mă despărți de Pop i-am relatat o ascultasem anul cui. Intr-adcv^, asupra eleviloi »n- dis- tre- ifi exercită influența și alți factori exte- riori școlii. Părinții pot proceda gre- șit cu capiii lor. Elevul poate să-și aleagă prietenii nefericite. Dar pe dcgcaul trebuie si-l urmărească pe elev și in afara școlii și si aibă gxi- id .o* medtul in care trăiește d să exercite asupra sa o influentă poziti- vi. -Asa ci — a conchis to-.. C,:ius Pop — pedagogul are rolul hotărî- tca~. OCTAVIA't BUZESCU C 0 M E X TA R î I W _ La Vest, cu Marea AdrlatlcS. de le școala din St re Iești, de Sm rmorun Dreqlșerti. La »«r î-car»* cunoști nlalor, profeșue. rana ptanjqlobuiuî. Lumina aia e--< spân, incit conturur i rama Moașe n» penumbri. rar Gr*c-a — r**M* pe nan* la câțiva patrați — aoa osca o por Mnui. S* or mlrw pr-ma pine a lecției. PBOFESOABA In ca purm a Eu. PROFESOARA : Te«c< și ara. pa NartȘ. Elevul «se. la rigla fi începe să — Cu cin* se mârg nefta Greci* ia Est ? Elsvu" renunță la harta. Se in. taarc* spre profesoara fi răspunde : — Șl la Sud ? — Cu Marea Mediterană. — Acum arate pe hartă. După multe căutări, elevul șețto in sfîrșlt să descopere pe ti o peninsulă cit degetul lui pe care scrie „Grecia**. Elevii primele bănci se apleacă mult inte, Incerclnd s-o găsească j Cel din fund renunță. Lecfia continuă. Se vorbește reu. i har. mic, din t tna- și ei. pre provinciile Greciei, despre Insu- le, munți, cîmpil, ape. Elevii pund automat, completlnd din Im*, tocat ginație ceea ce pe hartă, din ___________ se poate vadea. in care se afli, nu Ne întrebăm t de n_a folosit la lecția ta Europei, pe care lieful Greciei erau ce profesoara respectivă har- conturul fi re. mult mal vizi. bile ? ș< d* ce n-a așezat harta In colțul din stîn»a al clacel, ca să fie cu fața spre elevi și In același timp orientați spre lumină ? O mică ne- glijență. 1 neglijentă plină de ur. mări negative, căci elevii au memo- rat mecanic ceea ce trebuia nea- părat intuit pe hartă. In felul aces- ta. Grecia a rămas pentru ei • simplă înșiruire de nume, o tară fara contur: Terra Incogntta. L A, Pregătirea școlilor pentru iarnă .O coala medie nr. 2 din Craiova <3 a terminat toate pregătirile im- • puse de o bună funcționare In sezonul de iarnă. Au fost rev.zuite acoperișurile și instalațiile de electri- citate pentru a preîntimpina defec- țiunile posrbile, s-a făcut aprovizio- narea cu combustibil și au fost ter- minate lucrările de instalare a ca. loriferului începute încă de anul tre- cut. Pentru efectuarea lucrărilor im- puse de buna pregătire a școlii in sezonul de iarnă un sprijin prețios a fost acordat de comitetul de pa- rinți al acestei școli. Din activita- tea acestuia amintim, de pildă, rea. lizarea instalațiilor de calorifer, care va aduce școni mari economii de conbust.bil și de fonduri. La grupul școlar sanitar din Bu- zău, aprovizionarea pentru can- tina școlii a fost asigurată dm timp, majoritatea produselor fi.nd recoltate de la gospodăria agricolă anexă a grupului școlar. Instalațiile de încălzire ale școlii au fost și ele verificate și îmbunătățite. La rîndul lui, centrul școlar agri- col din Buzău a luat ini,iativa de a aproviziona d.n producția fermei didactice și alte școli profesionale, tehnice și de cultură generală din localitate. Pentru o cît mai bună folosire a localului școlii, atelierele pentru efectuarea reparațiilor de ma- șini agricole au fost mutate intr-o încăpere nouă, special amenajată. Instalația electrică și termică a noi- lor ateliere, ca și suprafața feres- trelor. care permite tn cele mai bune condiții iluminarea directă, asigură ucenicilor și elevilor centrului șco- lar agricol din Buzău condiții op- time pentru desfășurarea practicii In timpyl iernii. Intense pregătiri pentru perioada de iarnă sau desfășurat la școala tehnică și tehn.că de maiștri din Galați. O dată cu terminarea și da- rea In funcțiune a noii clădiri e că* minului școlii a fost instalată o cen- trală termică de mare capacitate, care asigură încălzirea întregului complex de clădiri ale școlii. ©preocupare deosebită pentru pregătirile de iarnă ale școli- lor a vădit tn acest an sfa- tul popular al ra.onului Bacău. Co- mitetul executiv al sfatului popular a analizat încă d.n luna septembrie modul cum decurg aceste pregătiri tn școli. Cu ajutorul sfatului toate localurile de școală din raion au fost reparate încă din timpul verii, Iniocuindu-se sobele care nu mai puteau fi folosite. Internatele eu fost de asemenea reparate și a- menajate in vederea bunei funcțio- nari pe timpul iernii. Este știut că, în anii trecuti, cele mai mu.te greutăți erau Intimoinaie de către școli în aprovizionarea cu lemne. Acum insă, dator.tâ grii.i sfatului popular raional, toate șco- lile din raionul Bacău sint aprovi- zionate cu lemne pînă la sfirșitul a- nului școlar, o parte din ele avind lemne și pentru anul școlar viitor. Pregătirile pentru iarna sini sa- ZIUA INTERNAȚIONALA A CHARTEI EDUCATORILOR (Urmare din pag, 1) al aociatdțll noi. în Uniunea Sovie- tică, unde se construiește comunis- mul, scopul educației es>e deter- minat de sarcinile acestui măreț țel. După aceleași principii demo- cratico se călăuzește școala în R.P. Cdineză și in ceielalte țan da democrație populară. In tcesie țari, după instaurarea regimului democrat-popuiar, porțile școlii de toate gradele au fost deschise larg fiilor oamenilor muncii, invă- tămintul cunoscind un avînt ne- maifnttlnit. in țările socialista co- piii celor ca muncesc pot invața pină la caliiicarea cea mai Înalta. Realizări însemnata a obținut și Învățămîntul din țara noastră. învățămîntul din Romînia bur- gheiomoșierească nu se deose- bea de cel care există astăzi In țările capitaliste. Burghezia și 00- șierimea romînă au iăcut tot ce le-a stat in putință ca să înlăture masele populare de la dreptul le- gitim de a se lumina. Partiaul Co- munist Romln a luptat Încă dm ile- galitate pentiu aemocratizaiea școlii. Printre multiplele probleme pe caii șl le a pus partidul clasei muncitoare Imediat după cuce- zirea puterii politice a fost și cea privitoare la situația școlii. Sar- cina reorganizării învățămtntuiui a tost stabilită de pnmui Congres al P.M.R. șl Înfăptuită la 3 august 1948 prin legiferarea reformei invâ- țămîntului. Lupta pentru democrati- zarea școlii noastre s-a dus para- lel cu lupta împotriva înapoierii culturale, a obscurantismului și misticismului, a neștiința! de carte. La sfirșitul primului plan cincinal neștiința de carte a tost lichidată în R.P.R. ca fenomen de masă. Organlzîndu-se învățămîntul pa principii democratice, s a reușit ca școala să-și deschidă larg por- țile pentiu copiii oamenilor muncii. Au fost înlăturate toate barierele ridicate de burghezie cu scopul de a Împiedic, trecerea elevilor de la un grad de învățămînt la al- tul, de la un tip de școală la al- tul. Unificind învățămîntul și da- clarindu-1 de stat, regimul demo- crat-popula: a creat posibilitatea de a forma prin școală viitorii constructori ai socialismului, devo- tați cu trup și suflet poporului nos- tru, patriei socialiste. Învățămîntul a luat In țara noas- tră o extindere fără precedent. A fost mult sporită rețeaua școlilor elementare înfilnțîndu-se unități noi pină in cele mai îndepărtate localități, cătune, ceea ce a înles- nit secarea izvoarelor neștiinței de carte. O idalizare dintre cele mai Im- portante a Invățămîntulul nostru tisfăcătoare șl tn ce privește șco- lile din orașul Bacău. Pentru multe d.n acestea, problema cea mai Im- portantă în cadrul pregătirilor de iarnă a1 fost aceea a aprovizionării cantmelor școlare. Cantina școlii pe- dagogice s a aprovizionat cu canti- tăți suficiente de cartofi, varză, zar- zavaturi și al,mente, pregătindu-și cu posibilități proprii cea mai mare parte din conserve. Și celelalte can- tine școlare din oraș s-au aprovizio- nat cu tot ce este necesar pentru a putea pregăti elevilor o masă gus- toasă și consistentă. Ca școlile de meserii din Ga- lați și Giurgiu s-a prevăzut efectuarea unor transformări menite să îmbunătățească condițiile de practică ale ucenicilor in atelie- rele-școală și condițiile de realizare a planului in atelierele de produc- ție. Planificarea cu întlrziere a a- cestor lucrări, tărăgănarea execută- rii lor au făcut ca nici pînă la a- ceastă dată atelierele nou amena- jai să nu asigure condiții pentru desfășurarea practicii în perioada de iarnă, in mod special, la școala de meserii din Giurgiu instalația electrică și de încălzire, defectuoasă și insuficientă. îngreunează mult lu- crul, mai ales In ateLerele de ajus- ta], unde se cere o deosebită pre- cizie și ușurință în m.șcări. Școala nu s-a preocupat, în general, de v menajarea atelierelor, existind peri- colul ca, tn cazul unei ierni mai aspre, să se sisteze total lucrul in unele ateliere de producție. Conducerile și personalul admlnis- tratlv al școlilor mai sus mențio. nate trebuie să depună toate efor- turile pentru a asigura într-un timp c>t mai scurt terminarea completă a lucrărilor strict necesare, astfel In- cit activitatea de instruire practică în perioada de iarnă să se poată desfășura neîntrerupt. La școala de meserii din Rimni- cu-Vîlcea nu a fost' Încă asigurată pe deplin aprovizionarea cu combu- stibil și al.men'.e pentru întreaga perioadă de iarnă. Conducerea șco- lii trebuie să ceară în mai mare mă- sură, pe această linie, ajutorul co- rn.teiului de părinți, ai cărui mem- bri sint în bună parte colectiviști și țărani muncitori. Vinovate de lipsurile de mai sus sînt și secțiile de Învățămînt de pe lingă sfaturile populare, care n-au controla* și n-au ajutat suficient școlile respective în vederea pregă. tirii lor pentru iarnă. Aspectele evidențiate în legătură cu pregătirile gospodărești a>e șco- li.or pentru anotimpul rece videle că, in general, această importantă problema a constituit o preocupare dz frunte a conducerii și țerscna.u- lui administrativ din școli. In zăeie acestea se cere insă intensif.carea ia maximum a eforturi.or in scopul asigurării depune a oazei mater-a* pentru desfășurarea a.LviUj: m- striKtiv-educat.v- a □ ia pe oada de iarnă. este crearea școlii e.ememare de 7 ani caia, incapind da acest a* școlar, a devenit genera-ă și obli- gatorie in toate localitâțua ua« există asemenea școli. In anii putem populare s-a dez- vo.iai miui și re,e^^a șco-umi — du. au luat ființă tmm.ma școu m toate oiașeie in care nu ex.saau. In cenue.e munc.ioteșt. și ia ma jozitaiea cenueior ae raioane *. a localităților agricole cu popu—te numeroasa, vaca In an.1. șco..: i/ob—ivoy funcționau Zii medii cu 29.004 cran, in anal »co- lai tracul au funcționat 00^ școli medii cu 8b6ly elen. Deosebi. ce important și semniucauv pentru ca racterui invătamintmu. nottzu ee^ faptul că In școala noosne. i?™ deosebire de trecut, au un larg ac- ces iiii oamenJor xjc- In tcelași timp a luat Linșa o la treaga rețea de școu metr sa.a.< și muncitorești, care permit oa- menilor manca să-și completeze studiile și sâ-și ndice n-ve.u. cu.- tuul generale fără a parăz. ucția. Zeci de mu do oamez. a: muncii au absolvit In acești ani școli medii șl superioare. Ei for mează cadre do nădejde ale nc_ intelectualități, provenita dm riaau- nla clasei muncitoare, regală ăl. solubil de interesele et O justă rezolvare a căpăta: o In regimul nostru și problema invâ- țâmmtului naționautăp.or conlo- cuitoare. Asigurlndu se predarea în limba maternă a ÎS naționau- tăți, partidul a lichidat discrimi- narea națională In domemui inva- țămintuluL Organizarea Invățămlntulul nos- tru pe baze democratice a însem- nat insă o cotitură și In ce pri- vește conținutul lui. La baza în- tregului invătămint din R P.R. stă învățătura marxist-lenlnistă despre natură și societate. Conținutul școlii noastre noi a fost orientat astfel incit sâ ajute la instru.rea și educarea unui tineret capabil sa paiticipe la lupta pentru cons- truirea socialismului, a unui tine- ret înflăcărat de un adine patrio- tism. Astăzi in R.P.R. si acordă o mare prețuire nobilei activități dg educator. îmbunătățirea condițiilor de viață și de muncă ale educa- toarelor, învățătorilor și profesori- lor a constituit o permanentă pre- ocupare pentru regimul democrat- popuiar. Partidul Muncitoresc Ro- mîn și Guvernul R.P.R. au adoptat, incepînd de la Reforma Învăță mîntulul, importante hotărîri pe li- nia asigurării unor bune condiții de viață pedagogilor, cu privire la continua perfecționare muncii lor, la crearea condițiilor ca toate cadrele didactice să-și ridice ne- încetat nivelul ideologic și politic. Irlna Vaghlna, eleva 1* »coa:a n.-. jtj d,a ST» s. ti 0x1?^: s.-»; de •—ii roii. Filateliștii e cîtva timp, Capitala este martora unui fapt pe cit de insolit, pe atit de frumos și interesant- Pe străz le bă Lr inului oraș al lui Bucur a apărut, prin, tre ultimele tipuri de tramvaie si troleibuse, un vehicul care pare a fi descins din secolul trecut; un poștalion qalben, tras de șase cai albi cu hățuri bătute în ținte, cu surugii și călători in costume de epocă. începem să renunțăm oare la bunurJe civilizației I De loc. Poștalionul pe care îl vedem nu e decit mesagerul sărbătorii pe care o trăiește poșta romir.ească astăzi, la împlinirea unu. veac de exis, tentă. In sălile Palatului poștei dia Ca- lea Victorie: a fost organizată o expoziție .1 care mu admira =ăr~ dn toate ccitanie Ic»: si d a toa- te epocile pe care le-a cooacut istar.a poștei. SLius-rureie Sabie cu murg i te x-mia.e .of*—»!— o rafii •ai» de c-::i *: orsexe s-aa aim: ie :rec-'rniea-. 1* anv^r — îec .Cap aa l&u’ r™ soc □ maca >sa a-. 1. U»i 1 cz CTi-ia, =ea=___ si —_ se ixvițasor ezs p:c:asc: ama: • =a izrăcxsc: a:. p:a:e*o: ton ss. ea.r căra cadra. 1: a esas IX- MNtt po osvmaam mjhmc S=ă ze^vex-m pe axgi irrdi» da IxiăiăzLxi C mza s- texte se xccrii fa 1=3 aaxsci per-acxcaa-_ pzedressaxSt a xs- dralo: txdscxcaL Edocs-cra ±x rara mpM erm cx tx acepx. aaz- vokăzs m pe za iz par>e a Ln-ldr ------=_ bșdeyi t • rea m eg x.ă z p rri-^i do eco- karxj e. r.^cxrec aaaju.wx.xi a p:*Să .. xz.gxrx.ee WX3: twz • ccebzzi ȘX3ZXC k . sec.cg. c Lecâr* .acp. Ix pazw. wgxrea stxlxsc k pe— mată a cssxxx a lăi mez- - nEscxsxv-aaxcaxve de cacireSe vmcx ale csmzczzăx ea- craknais xx dwrx am ptxble- ■tea care jiereip: pe edaca or. xașzr ic cea d-z'._ exzsăiciuo a mlec Chartei taccrirar Sărbătorirea na Chartei edu- cator^oz rapremxii m a ce lom an pnmi de S-aare a esL- donzix_ Ixvăi&ozxoi c profeeon- jor d-x icra zoazrri ca edxcctcm p:cg:eatsd dm nrăe capemărta. care Mpiă peaira democraazorea școlii si ime m±‘.ixrec xrcatiei lor zoc.ale. O Însemnată ccaT.beSe la tn- iăpruiTOa solidar.tăța cadrelor dl- dactca dm lumea întreagă aduce FJ S E., departament protemenai al F.S M. însăși cdopterea de că- tre Comitetul de înțelegere in 1954. la Moscova, a Char et educatorilor este iod al inițiativei FiSi. Pedagogii din R.P.R. Isi ridică glasul, alâtun de al tuturor edu- catorilor din lume, cetind să se pună capăt războ.ului rece. înar- mărilor atomice și, in generat înarmărilor de orice feL In locul bombei atomice să se construiască școli, să sa acorde burse, să se lupte pentru lichidarea înapoierii culturale. I N F O R Pentru realizarea în hune condi- țiuni a planului calendaristic privi- tor la predarea economiei politice. Direcția pedagogici din cadrul Ml. nisterului Invătămintului și Culturii indică următoarele : 1) . nu se va preda tema „Rotația capitalului", pag. 80—85; 2) . nu se va preda lecția „Dublul monopol al pămintului in agricultura capitalistă ți ceie două forme ale rentei funciare capitaliste", pag. 94— 101. Zilnic gropar, de elevi din cele mai diferite vlrsta sa per.adă prin fata standurilor expoz uei intime Îndelung in fata panconlor. co- mentează cu aprindem valoarea mărcilor sau scot exclamași adan. rative In fata onor piesa rare. A- ceștia sic; f iateiSaui. Pentru foarte multi elev: coiecnonarea de mărci poștale constituie o adevărată pa- siune Lor li s au rererv*: in ex- poziție cîteva sta-.dm in cere au fost expese co*ec*3ăe :ele mai teresanie se coofL V^z-.j- toru pot vedea expuse i< cdter- tiiie Case: p40n.er-_.-cr din Ceoxria- ta sau ale PeMinui ; in Bncure-st: a ltin i» nnmeroase co- lecUi tu-i v.ia*> ArW.» colectu reprez-ntă ista * oLorr e ecs- caue. ne rut ‘ «r- o or mese in Scoate E: axat expocate^ Ic: os d fer.te Latreclnru-se par. că I* gâsuea tm-cr idei cit mai cri- xAsx:ă izierrwi lor pentru s'.sfare cit »i nenuu :»> vx i'-p: • :e Cz-iectioures dt nlr-. I. s/-tj si lavele aume- lim =cr_ PecTz * *dxxx mirai cit mai va. rmw elr»T ax legat prietenii ca •_oe~. ăm xameroase pArti ale lumii Deși I: tespan .m*n și țin*, ei n gAs-t lx scesre minunate bacă, teee de hirte «x Imibat roman de Laieîecere m.e'oxt.ooală Fsrrxaee micile: filateliști au e xz zrmpia ărverasa-eat ci trn mij. Zc se ■ IxvJu. de a cunoașUs lu- xaea si de a ; pcata. raionle- O. B Perspectivele (Umut dia peg f-aj Totodată se acordă o mare ««=- fie problemelor legate de ■dacs-is comoalstă a poperzizL de iaviță- miatsl paMx. de dezroturu »45a- ței caltwiL Se prevăd dezvoltarea coasidersbtU a imățtatwteinl we- diu general la erișe șt >a kxi’i tațiU sătești, lărgirea sittaeahi de invățămlnt special aedia și sa- perior, seral ți tară frecvență. După cua sc subi.aiaza ia Teze- le C Q al P.CL S. și ale Consi- liului de Miniștri al V R S.S. „Ca privire la întărirea legăturii șco- lii cu viața ți dezvoltarea conti- nuă a sistemului Invățăjnintu.si public in țară", școala sovietică este chemată să pregătească oa- meni multilateral instniiți. care să cunoască bine bazele științei, oa- meni apți pentru p muncă fizică sistematică, să cuttive in rîndurile tineretului năzuința de a fi ulii societății, de a participa activ la realizarea valorifer necesare socie- tății. Se prevede ca in decurs de 4—5 ani, incepind din anul țcolar 1959 — 1980, să se realizeze trecerea la învățămintul obligator de 8 ani care va constitui prima etapă a învă- țămintului mediu. In etapa a doua MÂȚII Aceasta va permite să se insiste mai mult asupra problemelor capi- talismului contemporan ți In special asupra combaterii „teoriilor" bur- gheze și revizioniste în această pro- blemă. ★ Editura de stat didactică și peda- gogică comunică : Dintre manualele de astronomie pentru clasa a XI-a prezentate la concurs n-a fost aprobat pentru pu- blicare nici unul. Dezvoltarea continuă a sistemului Invătămintului public în U. R. S. S. Tezele C. C. al P. C. U. S. și Consiliului de Miniștri al U. R. S, S. ce vor Ji prezentate spre discutare Sovietului Suprem MOSCOVA (Agerpres). — TASS transmite Tezele Comitetului Cen- tral al P.C.U.S. și ale Consiliului de Miniștri al U.R.S.S-, „Cu privire la Întărirea legăturii școlii cu viafa și la dezvoltarea continuă a siste- mului invătămintului public în fard", publicate la 16 noiembrie. Tezele au tost aprobate la 12 noiembrie de plenara Comitetului Cen- tral al P.C.U.S- Această problemă v a fi prezentată spre discutare So. viatului Suprem al U.R.S.S. Tezele sint publicate pentru a ii discutate de întregul popor. După cum se subliniază în teze, „școala sovietică este chemată să pregătească oameni multilateral in- struiti, care să cunoască bine bazele științei și totodată oameni apți pen. tru o muncă fizică sistematică, să cultive în rîndurile tineretului nă- zuința de a fi util societății, de a participa activ la realizarea valori, lor necesare societății". Se prevede ca după absolvirea șco- lii de opt ani întrequl tineret să se încadreze într.o muncă utilă socie- tății. Prin aceasta vor fl create con- diții de mai mare eqalitate în muncă ții învățămînt pentru toți cetățenii. Studierea bazelor științei în școala medie va fi leqată de munca în pro. ducție din industrie sau aqricultură. In decurs de 4—5 ani — trece- rea la învățămînt obligator de 8 ani Tezele trasează ca primă etapă a tavățămlntului mediu — școala obli- gatorie de opt ani in locul celei de șapte ui care există actualmente. Tezele recomandă ca trecerea șco- lilor de la învățămîntul obliqator de șapte ani la cel de opt ani, precum și oraantzarea diferitelor școli In etapa a doua de învățămînt să se înceapă cu anul școlar 1959—1960. Această trecere trebuie să fie terminată in de. curs de 4—5 ani. Ia etapa a doua de tnvățămtnt tl- eeretul va tace studii medii comple- te- Se propune ca aceasta să se rea. ttzeie cu alutorul școlilor pentru tl- •eretul muncitoresc și sătesc, prin școala medie politehnică de cultură generală ea instruire practică și priu școli medii tehnice. Se prevede menținerea școlilor pen. tru romii deosebit de înzestrați pen- tru muzică, arta coreqrafică si arta praștiei. Se pune problema creării de scell svedale pentru tineretul care are teclinații și aptitudini dease'il e eaetiu matematică, fizică, chimie, blo- logie. Se propune să se îmbunătățească raxeai studierea limbilor străine in srolu să se extindă numărul de scoli ia care uaeAe materii să fie prelate ta acesta bmbL Se sub.miază nece- E’-aiea a se licmtii subaprecierea edmoștie- *ix-ce si esîetice • eleviior Teze» sexpemează mii; im^nrxc: a! cacrexx didactice E *: stiiotei pe- izucc^ue lp reorganizarea șcstcmu.și iavățămintolin puthe. Ia prezent, la U S-S S există spro. ximativ două nuoaxe de cadre di- dactice față de 280000 cîte erau in 1514. Partidul Comunist, se arată ta teze, consideră ca o sarcină principală a. vintui continuu al invătămintului oa- tnemlor muncii de toate naționalitățile din Uniunea Sovietică. Toți muncitorii și colhoznicii ti aibă studii medii Se trasează sarcina ca TOȚI MUN. CITORII ȘI MUNCITOARELE. COL- HOZNICII $1 COLHOZNICELE S AIBA STUDII MEDII, CEEA CE CON- STITUIE UNA DIN CONDIȚIILE CELE MAI IMPORTANTE PENTRU CONSTRUIREA CU SUCCES A CO- MUNISMULUL grandioase ale construirii comunismului linerșCal va face studii medii com- p-et« prin școala medie politeh- nică de culturi generali ea instrui- re practici, școG medii tehnice șl școlile pentru tineretul muncitoresc ți sătesc. la înfăptuirea sarcinilor cu pri- vire la dezvoltarea continui a In- vațăa'ntnhii sovietic un rol im- portant le revine cadrelor didac- tice, al căror număr se ridici in prezent la aproximativ 2 000.000 ți cărora statul sovietic le acordi o deosebiți atenție. In teze se trasează sarcina ca toți muncitorii și colhoznicii să aibă stadii medii, ceea ce consti- tuie uaa din cele mai importante condiții pentru construirea comu- nismalui. Se prevede reorganizarea