Suzeta in I ...'. _ . I Proletari din toate tarile, uniti-va! SĂPîĂMlNA I I _ — ! ! | _ „ EcoNOMiB un mijloc de educație patriotică Organ al Ministerului lnvățmintulul și Culturii și al Cimitetului Central al Sindicatului Muncitorilor din Învățămînt și cultura Anul X, Nr. 492 Condiții cit mai bune pentru pregătirea agricola a elevilor «arcinile mari puse în fața agri. culturii din țara noastră, per- spectivele desăvîrșirii trans. formării socialiste a agriculturii și ale creșterii continue a producției agricole, necesitatea pregătirii unor tehnicieni și muncitori agricoli ca- pabili să rezolve cu succes proble- mele acestui important sector eco. nomic au pus si în fața școtii de cultură generală o serie de sar- cini noi, legate de pregătirea a- gricolă a elevilor. Ei ii revine in. Ir.adevăr un rol important în acea, stă privință, deoarece majoritatea absolvenților claselor a Vil-a mediul sătesc se îndreaptă producția agricolă socialistă. Ținindu-se seama de acest s-a introdus, după cum se știe, din spre fapt, pre. darea cunoștințelor agricole In șco. Iile de 7 ani de la sate și extinde, rea lucrărilor practice agricole efec- tuate de elevi. Potrivit instrucțiuni- lor Ministerului Învățămîntului și Culturii, Ia clasa a V-a s.au afectat pentru predarea cunoștințelor agri. cole două ore pe săptămină și pen. tru efectuarea lucrărilor practi- ce agricole trei ore, iar la cla- sele VI—VII s-au rezervat două ore pe săptămină pentru pce. darea cunoștințelor agricole si o oră pentru efectuarea lucră- rilor practice agricole. In afară de aceasta, in timpul vacanței de primăvară și in perioada 15—30 iunie elevii claselor V—VII mai efectua un număr de ore vor de lucrări practice agricole legate de etapele principale ale producției agricole pe care ei trebuie să cunoască. De asigurarea unor condiții mai bune pentru însușirea de tre elevi a acestui nou obiect la cit că- de studiu depinde intr-o mare măsură înarmarea acestora cu cunoștințele necesare viitoarei lor îndeletniciri. Iată de ce atît școlile cit și orga- nele locale de invățămint au dato. ria să ia toate măsurile pentru rea- lizarea unor asemenea condiții. Predarea cunoștințelor agricole la un nivel corespunzător este strîns legată de alegerea profesori, lor pentru această disciplină. Din felul cum s.a făcut pină acum în- cadrarea școlilor pentru acest o. biect rezultă însă că nu toate orga- nele de invățămint au acordat im- portanța cuvenită acestei probleme. Astfel, în loc de a atribui orele ds cunoștințe agricole și lucrări prac. tice agricole profesorilor de științe naturale, inginerilor agronomi sau învățătorilor cu activitate în dome- niul agriculturii, unele secții de in. vățămint si cultură din regiunile Pitești și Oradea, din Regiunea Au. tonomă Maghiară etc. au încadrat la aceste ore persoane lipsite de competența necesară — învățători Ohcare nu cunosc suficient probleme- ^^le agriculturii sau chiar absolvenți de școală medie. în multe cazuri orele de cunoștințe agricole și cele de lucrări practice n-au fost încredințate acelorași profesori, ci unor profesori diferiți, între care nu există suficientă legătură. O a- semenea situație nu este de natură să asigure temeinica pregătire a- Școală nouă ®eparte d« căile de comuni, cafie, satul Mălincvav din raionul Sighișoara trai a o. dlnioară uitat de oamenii stăpi- niril. Astăzi, viata satului s.a schimbat mult. $1 aici, ca și pre- tutindeni In țară, se fac pași mari către progresul economic șl cui. tural. Dj evrind a luat flintă o școa. la mare de șapte ani. Toți elevii zare au terminat clasa a IV.a s.au înscris in clasa a V a. Studiu monografic Jtbf umeroși învățători șl profe. f^B sori din satele șl comunelo • raionului Pucioasa și-au dat cu entuziasm contribuita la întocmirea monografiei raionului lor In colectivul de sintetizare a datelor culese în sate si comuno lucrează pedagogi ca Iile Vaslles- cu din comuna Glodenl, Ion Do. brescu din comuna Vlrfuri și Mlhai Caisin din comuna Brănești. Daruri de la pionierii sovietici u prilejul vizitei pe care a facuUo recent tn tara noa- șiră □ delegație pionierii din Cernăuți pionierilor din Botoșani daruri, printre care un sovietica, au trimis mal multa aparjt dj ihilllll gricolă a elevilor. Este necesar ca, pa lingă repartizarea orelor respec. tive unor cadre cit mai competente, atît orele de cunoștințe teoretice, cit și cele de lucrări practice să fie date acelorași profesori, spre a se putea realiza o legătură strinsă în. tre teorie și practică. Deșt a trecut destulă vreme de la publicarea programei de tranziție pentru predarea cunoștințelor agri- cole și efectuarea lucrărilor prac- tice în clasele a Vl-a și a VH-a, in unele școli s-a tărăgănat cu lua- rea măsurilor pentru predarea ore. lor respective. Este de datora con. ducerilor școlilor și a organelor de îndrumare și control să lămurească în cel mai scurt timp această pro- blemă și să ia toate măsurile pen- tru aplicarea programelor elabo- rate. O condiție esențială pentru înar- marea elevilor cu cunoștințe și de. prinderi de muncă agr colă o con. stituie asigurarea școlilor cu tere. nuri corespunzătoare, cu materialul didactic și cu uneltele necesare e. fecluării lucrărilor practice. Or- ganele centrale au trasat sar- cina ca școlile de 7 ani din me- diul rural să fie dotate cu terenuri bune pentru cultură in suprafață de 0,5—2 ha și așezate in apropie- re de școală. Cu toate acestea, sint încă multe școli care nu au terenuri corespunzătoare din punctul de ve. dere al calității solului, au supra- fețe prea mici in comparație cu nu- mărul elevilor sau așezate la dis- tanță mare. Așa, de pildă, în regi- unea Bacău și in Regiunea Autono. mă Ma/ghiară numai 66% din șco. Iile de 7 ani au primit loturi șco. lare, la regiunea Ploești 67%, iar in regiunea Cluj 82%. Din cele 10 școli de 7 ani din raionul Lunca Vașcăului numai 5 au primit loturi. Școlile din Stefănesti (raionul Pi- teștiY Stoina și Melinești (raionul Amaradia) și altele au terenuri in suprafață de cel mult 1.000—2.000 m.p. sau chiar mai puțin, care nu asigură posibilități pentru efectua- rea lucrărilor practice la nivelul corespunzător. Pe de altă parte, unele școli sint lipsite de uneltele necesare lucră, rii terenurilor. Pe terenul școlii din Ștefănești, bunăoară, s-a proce. dat la desțelenirea solului cu sapa, unealtă cu totul nepotrivită pentru o asemenea lucrare. Paralel cu do. tarea școlilor cu terenuri corespun- zătoare trebuie să se ia deci toate măsurile pentru procurarea unelte, lor necesare. In acest scop pot fi folosite o serie de posibilități lo. cale, cum ar fi fondurile rezultate din valorificarea produselor de pe lotul școlar, sprijinul întreprinde, rilor care patronează școlile etc. Totodată, nu trebuie neglijată nici procurarea unui material didactic cit mai variat și mai bogat. Mate- rialul didactic poate fi procurat prin minister, cu ajutorul gospodă. riilor agricole de stat sau colecti- ve, sau poate fi confecționat de că- tre profesori cu participarea efecti- vă a elevilor. Pentru rezolvarea tuturor acestor probleme pe care le ridică buna predare a cunoștințelor agricole și fotografiat o călimară lemn șl un cu anexate necesare, de masă sculptată In avion 1n miniatura Iu- crat de pionieri. Inminarea acestor daruri a avut loc tntr.un cadru festiv. Cu acest prilej, orchestra Casei pionierilor din Botoșani a prezentat un con- cert de muzică populară romi, nească și sovietică. Creșă pentru copiii surzi și hipoacuziei ®e curlnd a I drul Casei Satu Mare. copiii surzi luat flintă. In ca. >i copilului din o croșă pentru hipoacuziei de virstă zntapreșcoIzrȘ. Crasa va contribui la educația acestor copii, li va pregăti astfel Incît, o dată cu intrarea lor In instituțiile speciale preșcolare și școlare, să ți poală însuși cunoș. țintele care II se predau. O conferință interesantă O conferință Interesantă s-a ținut nu de mult la Casa pionierilor din Aiatrița. Con. ferința a avut ca temă faptele de eroism ale pionierului partizan, eroul sovietic Valerll Katlk. Cu acest prilej, pionierii din Bistrița au trimis a telegramă Anrtei Kat k din orașul Sepitovka, mama erou, lui. La Casa pionierilor s.a instalat un panou de onoare in cinstea pionierului erou Valerii Katlk, iiininw. Vineri 14 noiembrie 1S58 desfășurarea lucrărilor practice, șco- lile șt cadrele didactice au datoria să solicite sprijinul permanent al comitetelor executive ale sfaturilor populare și să antreneze in această acțiune importantă comisiile per- manente de deputaț", comitetele de părinți, întreprinderile și institu. țiile care patronează școlile. Pe lingă asigurarea condițiilor materiale necesare pregătirii agri. cole a elevilor, o mare atenț'e tre- buie acordată felului cum se pre. dau cunoștințele agricole. Profesorii trebuie să se străduiască a trans- mite aceste cunoștințe tntr-un mod cit mai atractiv, Imbinind expune, rile cu lucrări aplicative și folosind cit mai mult material didactic. Lu. crările recomandate trebuie prezen- tate >n mod logic, ca un sistem de măsuri ce decurge din particularită. țile de creștere ale plantelor culti- vate si de condițiile naturale ale regiunii in care se găsește școala. Numai in felul acesta viitorii ab- solvenți vor putea să valorifice pe deplin cunoștințele acumulate in școală in condițiile locale. elevii să se convingă Pentru ca pe șantierele de construcții nstruirea practică In producție a ucenicilor si elevilor cen- trului școlar de construcții din București este axată pe speci- ficul activității din sectorul con- strucțiilor. in care munca pe șan- tiere este concentrată in lunile fa- vorabile lucrărilor. Această trăsă- tură specifică este raportată, bine, înțeles, la caracterul fiecăreia din. tre școlile din care este constituit acest centru școlar. Numărul mare de șantiere si întreprinderi In care se deslățoară practica și distanța care le desparte de scoală au cerut conducerii și colectivului didactic al centrului școlar eforturi deose- bite pentru organizarea In bune condiții a desfășurării. îndrumării controlului practicii. Și ORGANIZAREA PRACTTCn ÎN PRODUCȚIE n scopul bunei organizări i acestei activități complexe. conducerea centrului școlar a creat comisii de îndrumare și con- trol pe tipuri de școli. Pentru școa- la profesională și școala tehnică, comisiile sint compuse din mais- trul instructor. profesorul de teh. nologia meseriei, un profesor de specialitate tehnică (studiul mate- rialelor, mecanică, organizare etc.) și dirigintele clasei. La școala de maiștri au fost formate comisii pe specialități. De pildă, funcționează o comisie de îndrumare și control a practicii pentru elevii anului L II și Hl-construcțil, precum m co- misii pentru specialitățile : pro- duse lipite din lemn, materiale de construcții ele. Principala atribuție a comisiikir de îndrumare și control al pracu. cii este de a asigura Însușirea me- seriei de către ucenici și elevi, mai intii In ateliere-școală si apoi pe șantier, pe baza cunoștințelor că- pătate la materiile tehnice de spe- cialitate. Comisiile trebuie să ve. gheze in același timp la respecta- rea procesului tehnologic ia pro. cesul de formare • deprinderilor și la aplicarea normelor de secu- ritate și de protecție a muncii. La școala tehmcă de maiștri, comisii!-: de Îndrumare familiarizarea conducerea st lui proces de de îndrumare și coutrol urmăresc eleviior-maiștri cu coordonarea Intregu- producție. Comisiile și control al pracU- cii răspund de asemenea de musca educativă in rindul viitorilor con. structori in timpul practicii, se preocupă de ridicarea continuă * nivelului lor cultural, de cultivarea gustului lor estetic, trăsătură deo- sebit de necesară celor care lu. crează In sectorul construcțiilor. Toate comisiile sint coordonate de o comisie centrală, compusă din conducătorii scolii, delegatul trus- tului de construcții care tutelează școala și care se ocupă de proble- mele de școlarizare pe întregul trusL Constatările Îmbunătățire a de profesorii li propunerile de practicii făcute membri ai coou. siilor sint consemnate in scris Si * ■» b- : b‘. >^ 4^ fii. 11J* . W . V W-' •• /■. > î,":. < ■.-< ■/ . . . X'—.—H .■ ■ de avantajele aplicării agrotehnicii avansate este bine ca expunerile să fie însoțite de c t mai multe exemple. comț>arîndu-se rezultatele obținute de către unitățile socia- liste (gospodării agricole de stat, gospodării agricole colective, Înto- vărășiri, cooperative agricole) in condițiile unei agriculturi științi. fice. cu rezultatele obținute de gospodăriile individuale. Lucrările practice agricole ce se vor desfășura pe loturile școlare sau In gospodăriile agricole do stat și colective reprezintă partea aplicativă a instruirii elevilor în scopul cunoașterii factorilor de mă. rire a producției agricole. Aceste lucrări trebuie să fie puse de a. cord cu interesele producției, cu unitatea unde se desfășoară prac- tica, putîndu-se schimba de la o săptămină la alta in funcție de in- fluența factorilor naturali, tn felul acesta, lucrările uu se vor desfă- șura izolat de producție, nu yor stinjenî procesul producției In uni- tatea respectivă, iar elevii vor fi (Continuare în pag. 2) rjiimiiiiiMiniiiiniM^^ slnt luate imediat In discuție de că- tre conducerea scolii și conduce, rea unității productive unde se desfășoară practica. Constituirea In cadrul centrului școlar de construcții a comisiilor pentru controlul practicii pe fie- care tip de școală si specialitate, ceea ce dă posibilitatea unor con- statări Judicioasa făcute de specia- liști compelosiiL a fost posibilă datorită numărului important de profesori de care chspue cnatrai — peste 60 — la ma/ontatea )or ingineri din producție. Conducerea școlii a planificat asttel activitatea melodică a profesorilor, lecH fie- care profesor desfășoară an număr de ore din cadrul activității me‘n di ce pentru controlul praciâcu. Organizarea Isdrwmădi st io»tre lului practicii a tui mal obiectivai central al unei sedmte a commb &. lui oedaooqic desfăsvzată eo do mult Materialul neutra somata consiliului nedavome a font Mate- matizai pe baza observatnior rom siilor de control s* iadrumait a practicii. Tot pe baza acmm» ob- servații a fost latocmit m nieooctsl de instrucțiuni asupra fetcim cum ... I > . 4 4 pagini 25 bani IN ATELIERE Ca începutul anului șco- lar 195S—58, școala me. dle nr. 1 ..Nlkoa Belo lanls" din Timișoara a fost declarată școală experimentală pentru invățămintul politehnic. Elevii clasei a Vlll.a de a. tunel, eel care făceau primii pași intr-un atelier școlar mo. Lest, prevăzut cu o Instalație S sărăcăcioasă, lucrează acum In ateliere spațioasa șl luminoase, bogat înzestrate, atit In școala lor, cit și la uzinele „Nlkoa Belolanls", care patronează școala. El confecționează alei aparate complicate t elăctromo. toare, aparate de radia etc. Cel peste 500 de elevi al claselor V—XI ale școlii au îndrăgit mult munca tn atelier. Elevii clasei a V-a învață tim- plăria. Au șl confecționat prl. mele obiecte finite — scaune. Colegii lor din clasele a Vl-a șl a Vll-a, care lucrează în a. tellerul de lăcătușerie, confec- ționează piulițe, șuruburi etc. Cel din clasa a Vlll.a se pre- gătesc să lucreze In domeniul electrotehnicii. Elevii clesel a IX-a, care lucreoză In atallerul de mecanică, au învățat să con. fecfloneze mașini șl unelte de. stul de complicate. Iar cel din claia a X.a Iși însușesc cuno- ștințe despre conducerea șl repararea automobilelor. Imbi. nînd teoria cu practica, școala II pregătește pe elevii săi pen. S tru viață. L. DUNAJECZ Timișoara trebuie să se desfășoare practica In producție a elevilor maiștri con- structori. La această ședință a cer. cului pedagogic au fost adoptate hotăriri cu caracter general de îndrumare care au fost date apoi comisiilor pe specialități, in scopul definitivării loz. înainte de pleca- rea elevilor Ia practică. Îndrumă- rile au fost maltipticate si distn. haite Băcănii maistru si unităților unde elevii urmau să-și desfășoare marea m coaUOiul practicii Pnotra practica !> nrodr>eț_e PETRE EhE rufarea bonului muncit est- țf£un semn de maturitate și culturi. Nu in sensul acu- mulării pentru acumulare, ci în sensul echilibrului în cheltuieli, proporționale pe nevoi reale și îs cadrul strict al venitului asigurat. Economia — care, după înțelesul cuvântului, este o lege a bunei gos- podăriri a casei — presupune simț de răspundere, stăpinire de sine, spirit de prevedere, o disciplină a vieții care snlătură iiUimpliterul, surpriza ți asigură continuitatea traiului în condiții mai dinainte pregătite. Casa de Economii și Consemna- țiuni a R.P.R. (pe scurt C££.) este o instituție care nu numai ei păstrează in siguranță și avantajat disponibilitățile bănești ale popu- lației, dar îndeplinește și o func- ție cu caracter socialeducativ, dezvoltind in mase spiritul de e- conomie fi de bună gospodărire a banului. A depune la C£.C, este, in același timp, o acțiune patrio- tici, un semn al atașamentului față de marile sarcini ale construc- ției socialismului, de îmbinare a intereselor personale cu cele ob- ștești. Sumele depuse, cit timp se află in păstrare la casele de eco- nomii, sint folosite de statul no- stru pentru dezvoltarea economiei noastre naționale, în vederea ridi- cării nivelului de trai al oameni- lor muncii. O depunere regulată, oricît de neînsemnată ar fi, rapor- tată Ia un cit mai larg cerc da ce- tățeni, constituie o forță conside- rabili în sprijinul înaintării noa- stre cit mai rapide pe drumul so- cialismului. In anul 1938, in timpul ităpîni- rii burghezo-moșierești, numărul total al depunătorilor era de 321.000, din care numai circa 19.000 erau muncitori și țărani. Soldul acestora din urmă repre- zenta mai puțin de 5% din tota- lul soldului existent in aeea vre- me. După 10 ani de la reorganizarea și așezarea pe baze socialiste a Casei de Economii și Consemnați- uni din țara noastră, numărul ce- tățenilor cnre-și păstrează economi- ile la C££. a ajuns la 2.713.495, ceea ce reprezintă in medie pe țară un libret de economie la fie- care 7 locuitori. In mediul sătesc, numărul depunătorilor este de 731.012, revenind in medie pe țari un libret de economii la 17 locui- tori. Creșterea spiritului de economie într-o asemenea proporție intr-un timp relativ scurt dovedește ei C£.C.-ul, datoriti încrederii de care se bucuri, o exercitat asupra maselor o reali influență educa- tivă. Aceasta trebuia lărgită și in- tensificată. Comisiile locale da sprijin C£.C., create în scopul a- tragerii unui larg activ obștesc in . sprijinul dezvoltării acțiunii de economisire, pot contribui intr-o largă măsuri, printr-o activitate susținuti, la cuprinderea unui număr din ce în ce mai mare de depunători. Casa de Economii și Consemnațiuni merge in întimpita- r-n tuturor cerințelor și e gata si folosească toata mijloacele pentru a însori fi dezvolta deprinderea de a ecanamiri a oamenilor mun- cii din far* noastră. Ddentele ferme ia eare se poa- te eiștsga și duseolm deprinderea de n eremaie merg alături ru tot falei de avasttaje. care fee din depenari și un instrument de ere- șters o eeniteriler. Libretul de rraosmti ea dobăudn de anual (pentru drpueerile pe termen de cai pegrn t Imu se oeordo o do- bindi de 0ț oneeiȘ. libretul de orouomu ea eâ^ltgnn da îât’b. 3B9\ și fașă de soldul me- die tnmettsial. ce sa eeerdi la tr^rde ga sorți irimmtrmla, abli- țețcilt C£L. ea ăfUgeri intre ttdMB și IBtt lei. ia valoara de ia> ■moi. ce se acordă ia tngenle la sorți lenare și su- pi.menoare — imă forme ce asi- gură drpenmorilor peeibiLiimea de e-fi sotidoee firi gmtate ebonin- le cor», fără mijlocirea C££.-ului, na s-er fi petat realiza. Elevii școlii medii mixte nr. J.5 din Capitală, de pildă, din econo- miile strinse treptat pe librete de economii au organizat in ultimii doi ani excursii pe valea Prahovei, la porturile dunărene, pe Marea Neagră etc, ; Tofilogu Constantin, mecanic principal la Complexul CE.R. „Critița roșie', și-a cumpă- rat din economii mobilier, radio, armă de viniloare fi bibliotecă ; Cirsten Andronie, tehnician silvic din Sibiu, a cifligat 100.000 la tragerea la sorți a obligațiilor C££. din 30 iunie 1958. Exem- plele re pot înmulți. Firi îndoială că torul unde spi- ritul economisirii se poate sădi fi întări cu mult succes este școala. Deprinderea de a chibzui cu aten- ție întrebuințarea banului fi de a folosi o instituție socialistă de stat, prin ' mijlocirea căreia statul în- suți este sprijinit in acțiunile sale de interes obștesc este un element de educație patriotică cu reiuita- le însemnate in formarea conștiin- ței elevilor fi întărirea caracteru- lui lor. Acolo unde se desfășoară o ac- țiune rodnici pe linia educației e- țevilor in spiritul economisirii, ca de pildă în școlile din orașul București, din regiunea Suceava din Regiunea Autonomă Maghiară etc. se pot întreprinde acțiuni tn folosul educației elevilor pe care nu și le pot permite școlile unde această acțiune este mai slab sus- ținuti sau nici măcar începută. Se pot organiza excursii in colectiv cu itinererii mai lungi fi mai intere- sante, se pot înzestra cluburile sportive cu materiei mai bogat, se pol achiziționa cărți mai rare fi ■nai scumpe, se pot cumpăra apa- rate de cinematograf etc. Elevii înșiși, invițați cu economisirea, îți pot realiza unele preferințe : o minge de fotbal, o bicicletă, un ra- dio. Deprinderea, odată cișligală, va intra în fondul personalității ele- vilor, pregâtindu-i ca oameni cu răspundere în viața lor personală ți sociali, conștienți ci bata lor economici nu se poale consolida decât prin cumpănire și chibzuială, în cadrul unei instituții care, in același timp, servește și interesele obștești. De aceea socotim că învățătorii și profesorii vor aprecia în măsu- ra cuvenită acest mijloc de educa- ția fi se vor asocia cu toată hotă- rirea acțiunii conduse de comisiile locale de sprijin CU C. Intre 23—30 noiembrie. Casa de Economii și Consemnațiuni orga- nizează „Săptămâna economiei" sub lozinca ; „Fiecare cetățean un depunător la €££,“, învățătorii și profesorii vor putea folosi acest prilej pentru a intensifica munca pe linia C£.C., organizînd ii școli expuneri, convorbiri, mani- festări artistice cu tonținut legat de problema economisirii. Se pot iniția de asemenea fi întreceri in- tre școli pe linia acțiunii de eco- nomisire la C££. Se va organiza în riadul elevilor și un concurs „Drumeții veseli" pe tema econo- misirii, precum fi un concurs de cuvinte încrucișate^ Intrucit rețeaua operativă la sate este mai puțin dezvoltată, în comunele mai importante, unde există unitaie poștali sau bancă cooperativi, ror fi numiți manda- tari C££. din rindul învățători- lor care se bucuri de încrederea cetățenilor. Rolul învățătorului la sate este, din acest punct de vede- re, de a conviage populația din mediul sătesc. indeosebi $i pe- rioada de valorificare a produselor agricole și ■ împărțirii veniturilor colectiviștilor, să-și plaseze o parte din posibilitățile bănești la C£.C, Celor ce se vor evidenția cu prilejul organizării ^ăptiminii economiei" li ie vo acorda distinc- ția „fruntaș in acțiunea de ecu- nomisire". Desigur ci acțiunea de economi- sire nu constituie o campanie care se încheie o dati cu sfîrșitul ,^ip- liminii economiei", ci ea trebuie susținută in mod permanent. Acți- unea de a deprinde populoția cu economisirea disponibilităților ei bănești constituie una din impor- tantele sarcini de stat cu caracter politic-eeonomic și social educativ fi trebuie susținuti cu devotament de orice cetățean conștient. Cu e>it moi mult cadrele noastre didactice, al căror rol în societa- te este de a forma tinerele gene- rații pentru viața lor de cetățeni intr e societate care, an de an, se apropie de tea mai inallă formă de organizare și de cultură, sânt finale si pregătească din vreme și eu toată atenția cerută pe elevi î:i spiritul unei vieți organizate pe baza de principii de economie fi de prevedere. PETRE DRAGOIESCU președintele Consiliului superior al școlilor Sremtî c e i «ci:: filatelice Ja cadrai manifestărilor fes- Lve cart se vor organiza cu o- caria Centenarului mărcii poș- tale rominești și al poștei de stat la București va ti deschisă ■ perioada 15—30 noiembrie a c. o expuzl|ie filatelică cu caracter lulemațioaal. La această expozi- ție vor fi prezentate și colecfii de mărci poștale ale pionierilor «i elevilor din instituțiile de in- vărămint t faptul că unii an s-a arSt»l tn raferat. structori cumulează cadrul tn F în pe «tnacfia atelaerelsr *■ locuințelor fe- de ore la școala profesională (Urmare din pag. 1) C' © Șî CONTROL MARE Condiții cît mai bune pentru pregătirea agricolă a elevilor (Urmart din pag. H obișnuit! sa la aplice In strinsă fălii zl cu et-aeie de muncă și a' calității in școlile atelierul școlii de toate temeinice. Iată pe unul cunoștințelor a- desfășurarea Iu- agricole va da lături de legături crearea unei strînse între teorie și prac- le« cu pentru predarea gricole și pentru crărilor practice deschisa și iarna haine de culoare închisă ’ : Daca lucrăm afara intr-un participat cadre prof^ÎBale și șantiere, fiecare este obligat să care are obligația să facă obs' ții critice în leoâtură cu no», elevilor și ucenicilor. .atorită sistemu..» 4e orga zare, indraaara si ccurrc! activiLăt* practice s-a p- »e» ?>:a cunoștințele lor ți introduc totodată un asemeni de destindere. unor asemenea materiale plexe necesare înzestrării ror cabinetelor școlare din In legătură cu problema fizică La nesc v!afa gale, care de Sînt atng predare buie în șl obiectul de specialitate. predarea tuturor temelor por- de la exemple desprinse din de toate zilele, din activitatea îmbunătățire procesului predării desfășurarea practicii și MUNCA COMISIILOR DE INDRU. ALE ACTTVTTATH ȘI UCENICILOR ȘANTIERE lo. la la în ecUv. Astfel. ingine- din producție care ș» oces căutată in primul rînd REZULTATE ELEVILOR PE MIHAf ONISIE pnMesc» la școala profesionali textila din Buhușl iarnă, pe lingă în programă execute și alte procesului de V-a în perioada de lucrările prevăzute este necesar să se lucrări necesare mentare, peste obligațiile le- cifra de 51 săptămînal : baza caletulii de practică un r»:e- rat astror» activitătr. de»Ms -e acratea metodelor ‘olr tetmea se ur tatn mnnri: știrwtul uerloatfei de pra Cabin etele «redarea fizicii tehnice in școlile profesionale urmărește înarma- rea ucenicilor cu cunoștințe asupra legilor și noțiunilor de bază ale fizicii care să-i ajute să ințe- leAgă științific fenomenele din natură și procesele complexe pe care le cu- nosc în cadrul muncii in atelier și producție. Ținînd seama de «cest scop, caut ca munca mea de predare a fizicii tehnice să contribuie la for- macea concepției materialiste despre lume a viitorilor muncitori, să-i ajute să lucreze cît mai bine in producție, să aplice in mod conștient, în acti- vitatea practică, cele studiate în școală. In această direcție are o impor- tanță deosebită expunerea justa din punct de vedere științific a legilor, pr ncipiilor și noțiunilor de bază ale fizicii: legile lui Newton, noțiunile ..masă", „inerție", „forță", „lucru mecanic" etc. De aceea, cînd explic, de pildă, noțiunea de „lucru meca- nic" subliniez îndeosebi că produce- rea lucrului mecanic are loc numai In cazul unui proces de transformare a unei forme de energie in alta, adică atunci cind are loc un salt ca- litativ. La predarea căldurii, cu pri- lejul studierii temei „Schimbările stă- rilor de agregare a substanțelor", arăt ucenicilor că aceste schimbări calitative se petrec de asemenea prin salturi și nu in mod inlîmplător, ci după anumite legi obiective. Folosind datele științei, urmăresc să-i înarmez pe ucenici in lupta care trebuie dusă pentru promovarea concepției materialist-științtfke des- pre lume, împotriva superstițiilor. Astfel, in expunerea lecțiilor despre electricitate explic ucenicilor adevă- ratele cauze ale furtunii, fulgerelor și trăsnetelor, combătind caracterul antiștiintific al prejudecăților in acest domeniu. Practica dă ucenicilor cunoșlinfe concrete din domeniu! tehnicii care pot fi folosite cu succes în cadrul lecțiilor de fizică. Tocmai de aceea caut să mă sprijin 1h predarea fizi- cii tehnice pe fenomenele fizice în- tîlnite de ucenici in practică, să-i ajut în special în lămurirea acelor probleme cu care ei se întilnesc cel mai frecvent în producție. Deoarece, bază folosite In atelierele școlilor profesionale textile și In producția textili — funcționează după princi- piile mișcărilor rectilinii și curbilinii, dezvolt pe larg în cadrul predărlf fi- zicii tehnice capitolul privind acest fel de mișcări. Caut să-l obișnuiesc pe ucenici să urmărească funcționa- re» diferitelor tipuri ue războaie au- tomate. semiautomate etc.. In așa fel Incit să poată deosebi singuri orga- surile de protecție a muncii, la ca- racterizar«« întrepriAderii unde se fac® practica, la disciplina elevi, lor, evidențieri, la situația plății muncii elevilor și pontaiul nomi- nal al lor. Lunar, pe baza rapoar- telor profesorilor se fac analize a- supra desfășurării nractlcii în ca- drul consiliului pedagogic. Pe baza concluziilor din areste ședințe, membrii comisiilor — maiștri, ingi. neri, diriqinti — analizează îm- preună cu elevii rezultatele obți. nute în practica de producție. A- procierej generală asupra procesu- lui instructiv și educativ o dă con- ducerea școlii, însă maiștrii.instruc. tori sînt aceia care analizează com- portare» fiecărui ucenic sau elev din grupele pe care le conduc în timpul practicii pe șantiere. de din w s >90 ura h Citita ea tive etc., să se specializeze la cui de muncă și să contribuie sporirea producției agricole, creșterea productivității muncii agricultură. Lucrînd în atelierul de producție al școlii de meserii Gu-lva-i .T-i. reenl cele își însușesc deprinderi trainice în meseria de electrician, realizind în același timp lucrările din pl"mi cte pto .luetic al școlii. tică, unul din obiectiivele principale urmărite în controlul periodic al comisiilor pe speciali- tăți este creșterea capacității de însușire a meserieii — Ia ucenici — și a capacității de conducere — la elevii-maiștri .In acest scop se a- plică scheme de rotație a ucenici- lor și elevilor la practică, în care se indică atît secțiile și sectoarele prin care să treacă elevii și uce- nicii, cit si utilajele a căror mî- nuire trebuie s-o cunoască. Aceste scheme sau gtahee de rotație Țau fost alcătuite ; de către ■MtRtile productive pentru maiștri și de că- tre maiștrii.instiițc^cu^penH^ alevii școlii tehnice ș! țicenfei! șcerii pro- fesioBal®. Respectarea rotației pre- văzute ta arestn grsfiqt co»tri>i'ie la cunoaștejpa de cătijf maișUi cpnsfructori . u ■ctiyiȘții muncitorftor ' din Wper,!lHțățîle''de bază de pe șantiere (dulgheri, zi- dări, fierari-beton etc.). De aseme- nea- maiștrii de fabricație pot cu- noaște tot procesul de fabricație, de la materia primă pînă la produ. sul finit. Elevii de la sicoala tehnică repar- tizați la practică în ateliere lucrea- ză un număr de ore determinat în toate secțiUle de bază ale întreprin- derii : motoare qrele, fierărie, bo- binai, turnătorie etc. Toată munca desfășurată de uce- nici și elevi trebuie să se oglin- dească îh caietul de practică. In acest caiet elevul tțece atît activi- tatea Iui Ia practică^ cît și descrie- rea procesului tehnologic al fiecă. rei lucrări, însoțită de schițele co- respunzătoare, observații cu pri- vire la probleme de organizare, la nele active ale mașinilor ți tipurile de mișcări pe care acestea le exe- cută. Noțiunile de „putere" ți ..lucru me- canic", noțiuni fundamentale pentru întreaga activitate in cadrul ®l*lie- relor-școală și in producție, se pre- dau. in special, in cadrul lamei ..Ma- șini simple". Sarcina profesorului de fizică tehnică nu se poale rezuma insă la predarea națiunilor despre mașinile simple, ci el trebuie să-i fa- miliarizeze pe ucenici cu tehnica îna- intată. De aceea caut să le dau uce- nicilor o imagine precisă asupra îm- binării diferitelor principii de func- ționare a mașinilor simple in ma- șini complexe ți ii ajut să iațeleagă cum funcționează, in cadrul mașini- lor complicate, diferitele mecanisme mașinilor îi duce pe ucenici ta con- cluzia că economisirea de terță care se obține cu ajutare! «cestara per- mite efectuarea unor lucrări care alt- fel nu s-ar putea reairia. I® felul acesta, ucenicii înțeleg limpede că legile studiate la tecțiite de fizică găsesc o largă aplicare in practică. Tot pentru a da ucenicilor posibili- tatea să se familiarizeze cu tehnica înaintată țin o legăturii strinsă cu profesorul de tehnologie șt caut să cunosc cit mai bine manualul de teh- nologie. pentru i realiza fn cadrul predării o împletire mnlintră Intre in diferite ramuri ale producției. Ob- servînd cu atenție fenomenele din ac- tivitatea practică, ucenicii capătă o bază trainică pentru înțelegerea ca- racterului obiectiv al legilor fizicii și devin totodată conștient' de impor- tanța cunoașterii acestor legi. Cind am predat, de pildă, capitolul privi- tor la electricitate am folosit obser- vațiile directe ale ucenicilor cu pri- vire la funcționarea mașinilor din atelier, a strungurilor, a mașinilor agricole, de transport etc. Toți știau că principala energie care pune in mișcare toate aceste , mașini este energia electrică. Asemenea exem- ple. completate cu date privitoare la multiplele utilizări ale energiei elec- trice în viața de toate zilele, le-au arătat clar ucenicilor de ce trebuie să studieze cu atenție fenomenele electrice, legile care guvernează aceste fenomene și condițiTe de transformare i energiei electrice în atte forme de energie. Ucenkfl stâ- pinesc astfel suficiente etern rele pen- tru a putea înțelege temeinfe impor- tanța eteetrtfieării, neeeeitalea pentru Întreaga economie sodifrstl a cor»- stracțlei centratelor e'ectrke As du- asigura o bună iAsUrure a v-j'*n- lor muncitori și tehnicieni con- structori. Mulți elevi-matșt-. eiev; ai școlii tehnice si ucenici a: sco- lii profesionale au fost ev idenUați de conducerile diferitelor sa^here și întreprinderi pentru aoonal adus la efectuare» unor lucrări de con- strucții. La construcția laminoru- lui bluminq de la Hunedoara, d® pildă, elevii-maistri au adus o con- tribuție însemnată. Printre muncs- torii evidențiați de conducerea com- binatului cu prilejul terminării lu- crării se numără si elevii-matștri Ștefan Pascu. Marin Vintilă și Gheorghe Avrigeanu. Pe șantierul hidrocentralei ,,V. I. Lenin" nume- roși elevi-maiștri au functsl de răs. pundere, lucrînd în calitate de maiștri de tură. Dintre aceștia menționăm pe Alexandru Boto»»n, care conduce cu multă pricepere . echipele de excavatorleti »i pe Ibn ' Coroianu, care lucrează Ia coa- I struirea tunelului de blindaj ai hi- drocentralei de la Bicaz. Ucenici zidari ca Andrei Criilaa. Petre Buluci, Petre Dumltrescu si altii sfiit evidentiafi pentru contri. buțiia adnsă la construirea noilor ateliere ale filaturii „Dacia" alin București, iar ucenicii zugravi din anul II se numără printre fruntașii in producție de pe șantierul îoch- intelor muncitorești din Lupeni, Petrii» si Petroșani. Succesele ucenicilor și elevilor în perioada practicii în producție dau un nou imbold profesorilor și maistrilor-Unstruictori în vederea îmbunătățirii continue a metodelor de instruire. Eforturile cadrelor di- dactice și ale conducerii centrului școlar de construcții din București sînt îndreptate în momentul de față în direcția dezvoltării atelie- relor-școală și întăririi colaborării dintre centrul școlar și unitățile productive în care își desfășoară practica ucenicii și elevii. Realiza- rea acestor sardini va constitui un însemnat pas înainte în munca centrului. tutui construcției electrice ți hidroelectrice in Uniunea Sovietică, in țara noastră ți In ce- lelalte țări de democrație populară, să le fac cunoscută strădania oame- nilor de știință sovietici de a trans- forma in energie electrică energia nudeați ,și termpnucieară, energia, solari șl dolfaoă. In liwheiert am subliniat că toate victoriile obținute pe țări mul electrificării de țările so- cfaffste constituie încă o dovadă pu- cialist mondial asupra sistemului ca- pitalist. Predare® fizicii tehnice strins le- gată de practică, de viati, cere să acordăm o deosebită atenție expe- ri 4e «r. tertfHI Pi .bai a lecției. LaWrhtoTtil de ffzitr al ș limb» rudă. Pentru cadraie didactiqfc acești manual este de un real fdlos irt' îmbogățirea cunoștințelor lor de economie politică. Manualul poate fi procurat comandindu.se la Li- brăria Cartea Rusă din București. £ ■ ■ DE cu ȘTEFAN REVISTA PEDAGOGIE nr. 10/1958. următorul cuprins : LINUL și ILIE RIMNI- £ 8 CEANU; Lecția în școala teh. nică. N. SEMEVSKl: Tiflografia (grafia orbilor). N. OPRESCU : Citeva probleme ale predăm numerației din pri- mul concentru. I. CREMER și A. COMAN: N. K. Krupskaia și unele pro- bleme ale invățămîntului poli- tehnic. * * * Școala sovietică în pra. gul unor importante transfor- mări. Cecție ide chimie 1» elasa a X-a _A" a școlii, medii „GtieorBhe Laj&r“ flui feutarești. La îuoeputuj orei, profesoara Via- net» Saarlat vwifict «feetuairsB te- mei pentru acasă, îmbinînd verifica- rea cu ascultarea elevilor și repeta- rea materiei din lecția precedentă: „Metalte, proprietăți generale”. Sînt chemati la tablă doi elevi. In timp ce primul răspunde corect la cîteva întrebări din materialul dat peirtru recapitulare, cel de al doilea rezolvă foarte bine tema dată pentru acasă : probleme privind reacțiile ionice și exprimarea lor în scris prin scheme fonice. Apoi răspurșde și el la între- bări. Acestea sînt clare, bine formu- late. Bunăoară : „De cîte feluri sînt reacțiile ionice „în ce caz au loc reacțiile nerevers-ibile „Cine de- termină ireversibilitatea reacției ?“ etc. După primele, răspunsuri ale elevi- lor chemați la tablă, tovarășa Scar- lat începe să se adreseze și clasei. Majoritatea elevilor ridică mîna pen- tru a răspunde. Cum fiecare nu este solicitat decît pentru un singur răs- puns. profesoara poate să afle ce știu mai toți elevii. Prin această repetare sistematică pe baza metodei de chestionare fron- tală a elevilor, profesoara rezolvă mai multe sarcini: antrenează în- treaga clasă — căci toți elevii îl ascultă cu atenție pe cel ce răspunde, corectîndu-I sau făcfnd completări la nevoie: contribuie la consolidarea cunoștințelor elevilor și. în același timp, la creșterea simțului loi de răspundere; ân sfîrșit, chestionarea frontală ii permite să pună note unui număr destul de mare de elevi. Pregătind trecerea la o nouă etapă a lecției, profesoara pane o serie de întrebări privitoare Ia electroliză și la mecanismul ei, la descompunerea termică, la oxido-reducere etc., lăr- gind și aprofundind^ treptat cercul problemelor aflate in discuție. A- ceasta constituie o bună introducere în vederea expunerii noului mate- rial cu tema .„Metode generale pen- tru obținerea metalelor” Te. iși încep» opunerea privitoare U acesetă lewrf prin a arăta obiectul ei și importanța pe care o are in prodiKtia modernă, tre- zind astfel interesai elevilor pentru cunoștințele ce li se vor preda. Ex- punerea este vie. concretă și intere- santă. Profesoara folosește un mate- rial faptic bogat (date din producție, grafice etc.) precum și un material ilustrativ adecvat (schițe, planșe, ma- chete ilustrative). Metodele de predare a cunoștințe- lor la care recurge tovarășa Scarlat variază : in unele cazuri folosește in- ducția, în altele deducția, observa- ția etc. Metoda inductivă o folosește, bunăoară, cfnd este vorba de siste- matizarea și clasificarea unor noțiuni de bază, ca electroliza, dislocuirea, reducerea etc., pentru a ajunge la metodele generale de obținere a me- talelor. Metoda deductivă o folosește ca mijloc pentru a lega noțiunile de bază cunoscute de elevi de aplicarea lor practică. De exemplu, la aplica- rea electrolizei in electro-metaiurgie pentru obținerea metalelor pure, cum ar fi cuprul și aluminiul, profesoara reamintește dependența ordinei depu- nerii metalelor din soluția electroli- tică de tensiunea băii electrolitice, arătind că cuprul se depune sub o tensiune mai mică decît majoritatea metalelor și, de aceea, trebuie aleasă intensitatea de curent potrivită trans- portării cuprului de pe anod, unde se găsește sub formă de minereu, pe catod. Făcînd tot timpul referiri la prac- tică, tov. Scarlat dă elevilor expli- cația științifică a fenomenelor care stau la baza procedeelor de obținere a metalelor (mecanismul electrolizei și oxido-reducerea). Ea le arată că în aceste procedee se aplică coi>cret o serie de legi ale fizicii cunoscute de ef. în legătură cu aceasta profe- soara subliniază importanța folosi- rii oxigenului prin insuflare în side- rurgia modernă — la fabricarea fon- tei în furnale sau la fabricarea oțe- lului în cuptoare Martin. Ea le arată că acest procedeu a contribuit la ob- ținerea unor șarje rapide de fontă și oțel, la mărirea capacității de pro- ducție și la scăderea prețului de cost cu cca 25%. Vorbind elevilor despre rolul în- semnat pe care-1 au metalele — mai ales producția de fontă și de oțel în dezvoltarea industriei grele, factor de bază al industriei noastre socia- liste, tov. Scarlat a urmărit și edu- carea lor în spiritul dragostei față de patrie, arătîndu-le că în anii re- BIBLIOGRAFIE I. BUCUROIU : Educarea elevi- lor in spiritul tradițiilor revo- s*amfl Uonate. preocupare de a pedagogilor sBvieticl. VALENTINA VlȘAN: Cîteva în. drumări în legătură cu preda- rea științelor agricole. CONSTANTIN POPESCU : Con- siderații metodice asupra lim. bii franceze la începători. I. M1CU : însemnări pe marginea unei lucrări estetică. GH. BOLDEA : de practică in ticii“. despre educația „Legarea teoriei studiul materna- * * Note bibliografice. A. NATURA nr. 5/1958. Tn cuprins: TRIF : Metamorfismul și rO- cile metpmorfiee in R.P.R. G. D. R1CHTER : Pe insulele Co- cotieri'lor (Kiling). gimului de democrație populară s-a realizat o creștere necontaută i pro- dncțtei fontă și «țol prin itezvol- tarea întreprinderilor siderurgice, de la Reșița, Hunedoara etc., eK jșî prin punerea în funcțiune a unor hol fur- nale și cuptoare Martin. Limba fol&sită de tov. Scarlat c» -mijloc de transmitere a ideilor este clară, exactă, iar termenii de specia- litate cu circulație restrlnsă sîht do-, zați judicios, nedepășind volumul de cunoștințe indicat- pentru clasa a X-a. Prin felul cum a fost ținută, lec- ția i-a ajutat pe elevi să-și însu- șească cunoștințele în mod conștient, să le înțeleagă, evriîndu-se pericolul memorizării mecanice. Tn timp util profesoara a dat ca temă pentru acasă exerciții In legătură cu feno- menele di oxido-redutere și reacțiile ion ice. In tot cursul expunerii profesoara a fost preocupată și de dezvoltirea judecății elevilor, a gindirii lor lo- gice. Pentru aceasta ea le-a pus me- reu întrebări clar formulate, concise, precise și just dozate, referitoare la problemele esențiale ale lecției. De exemplu, în legătură cu obținerea metalelor alcaline și aicalino-pămîn- toase prin procedeul electrb-chimic, tov. Scarlat i-a întrebat pe elevi de ce nu se poate aplica procedeul so- luțiilor apoase ale sărurilor acestor metale. Făcînd legătura cu cele în- vățate Ia lecțiile anterioare, elevii au răspuns că procedeul nu poate fi aplicat dm cauza reacțiilor secun- dare ce se produc între metalul al- calin sau alcalino-pămîntos cu apa d n soluție. Ei au adăugat că acest procedeu este aplicabil nufn»i lipi- turilor sărurilor metalelor alcaline șt alcalino-pămintoase. Prin asemenea întrebări și răs- punsuri s-a realizat și o bună fixare a cunoștințelor. Răspunsurile date de elevi au arătat că, în mare parte, ei șa au însușit chiar tn timpul lecției cunoștințele predate. Este Foarte semnificativ și faptul că devii nu s-au mulțumit numai să răspundă la întrebările care li s-au pus. ci au formulat ei înșiși între- bări. Au întrebat astfel dacă obți- nerea oțelului în cuptorul electric, care transformă energia electrică în calorică, nu reprezintă un avantaj față de procedeul Martin. TOv. Scar- lat le-a răspuns că intr-adevăr repre- zintă un avantaj, deoarece capacita. tea cuptoarelor electrice, deși este mai mică deelt a Cuptoarelor Martin, t>e-mtte obținerM otelului într-un timp mult m» scurt (circa 3—4 ore) Aceasta arată că elevii au fost obiș. nuiți să gindească, să-și lămurească fiecare problemă în parte. In același timp, însă, aceasta impune profeso- rului mari obligații: el trebuie să fie oriclod gata să dea elevilor lă. muririle cerute. Se știe că particula- ritățile de virstă ale elevilor din cla- sele mai m»ri determină 1a ei 0 anu- mită atitudine față de profesor. Ei na mai acordă profesorului în- crederea lor tbtâlă, așa cum a acOr- dat-t> în perioadele anterioare ale dezvoltării lor, decît Iacă el dove- dește o serioasă pregătire Ideologică, științifică și culturala. Din lelul cum i se adresează ele- vii, din răspunsurile pe care ie dă la întrebările lor, se vede limpede că tov. Scarlat se bucură în rindurile acestora de o reală și îndreptățită prețuire. Lecția ținută de tov. ScarlM dove- dește că ea se pregătește tu minu- țiozitate, că se străduiește să-și înar- meze elevii cu cunoștințe științifice, să le dezvolte posibilitățile de cu- noaștere și să )e arate căile și mij- loacele de aplicare a chimiei în con- strucția socialistă din țara noastră. Conf. univ. I. R1SĂVI șeful cetedrei Se chfmft șl fizică de la l.P.C.D. București £levh școlii de 7 an, din co. muna Laacud, raionul Tlr- nâvanl, au recoltat de pe lotul școlar 829 kg cartofi, 786 kg porumb, 75 kg fasole, precum șl alte cantitâtl însemnate de le. gume și zarzavaturi. Școala a va lor freat prin cooperativ» cea mal mare parte din aceste produse. Cu sumele obținute se va euiMpă- ra mobiliar pentru școala. I A. 1NCZE f Republica Democrată Germană. TP. ȘTEFUREAt; Briologul prOf. dr.' ShniOu ' Ștefan 1 Ra- dian. Acad. prof. C. L PARHON și dr. 1. PETREA : Utilitatea studiu- lui tumorilor vegetale pentru biologie și medicină. I. T. TARNAVSCHI și V. DIA- CONESCU: Citeva specii exo- tice naturalizate în R.P.R. ȘT. AGRIGOROA1EI: Aîetabolis- mul energetic global de bază și în condițiile efortului. M. HAMAR : Notă preliminnră asupra faunei rozătoarelor din Retezat și Făgăraș. H. A. ALMAȘAN: Toxâscarls transfuga (Rudolphi, (1819) la ursul carpatin din R.P.R. V. GHIBEDEA : Cum am început să deprind pe elevi cu Orien- tarea pe hartă. GV. 1L1EȘ: Un dispozitiv simplu pentru folosirea oricărei busole ca busolă Băzard. DE IA Ml MISTERUL liiiMiiiiiiiimiiiiffliiiiiiiiiiiimiiiiiMiiiiiiiiuiiiiiiiiiiiiiiiiiiniiniiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiniiiN INVATANINTULUI $1 CULTURII 'IIIIIIWhlIlUIWHIItlIIMIIIIIIIIIIIIIIIIiniMIIIIIIIIIIIIIIIHIIIIIIIIIIIIIlIHIIlIflIllimilllIlllllllllllllllllimillllllllllllllItlIIIHIIim^^ Instrucțiuni privind folosirea programelor și manualelor de lectură literară pentru clasele V-VII în anul școlar 1958-1959 CONSFĂTUIRE CU DIRIGINȚII In completarea prevederilor pro- gramelor școlare de lectură literară rominâ pentru clasele V—VII se dau u-mătoarele indicații, menite să sprijine in nui mare măsură cu- noașterea și prețuirea de către elevi a realizărilor obținute de oamenii muncii din țara noastră, conduși de partid, in {. nstruirea socialismului, să sprijine educarea tineretului în spiritul dragostei față de patrie, lață^te partid și de oamenii muncii. 'acest scop se vor înlocui o par7e> din textele literare existente în manuale, prevăzute pentru ana- liză sau lectură suplimentară, după cum urmează: CLASA A V-a: Povestirea „Cel trei frați" de Frații Grimm (2 ore), care trece ii lectura suplimentară facultativă, se înlocuiește cu poeziile: „Partidu- lui", de M. Beniuc (1 oră) și „Rouă", de Demostene Botez (l oră). Capitolul de sinteză ..Creația populară orală" (1 oră) se Înlocu- iește cu „Folclor" și „Țara mea", de M. Banuș (I oră). Povestirea „Fetița și chibriturile" de H. Cr. Andersen (2 ore), care trece la lectură suplimentară facul- tativă, se înlocuiește cu: „Șarja" (fragment), de Ștefan Gheorizhiu (2 ore). Povestirea „Sărăcuțul" de Em. Gîrleanu (2 ore), care trece la lec- tură suplimentară obligatorie, se în- locuiește cu „Dușmănie" (frag- ment). de Petru Dumitriu (2 ore). Textul pentru alcătuirea descrierii „Cuibul de pitulice* (1 oră, manual pag. 61) se înlocuiește cu textul „Laudă toamnei" de Geo Bogza (1 oră), pe baza căruia se va alcă- tui descrierea. Lecția despre „planul complex" (2 ore) se înlocuiește cu : „Să mer- gem intr-un sat“, de Nicuță Tănase (2 ore). Povestirea „Puiul", de I. Al. Bra- tescu-Voinești (2 ore), care trece la lectura suplimentară obligatorie, se înlocuiește cu: „Setea" (fragment), de Titus Popovici (2 ore). Povestirea „Socoteala", da Al. Vlahuță se va studia in 2 ore In loc de 3 ore ; de asemenea, povestirea „Nepoata lui moș Ursache", de Ce- zar Petrescu, se va studia in 2 ore in loc de 3 ore ; in cele 2 ore obți- nute se vor analiza: „Locțiitorul politic Al. Pussu“, ce V. Birza (1 oră) și „Cintec despre București", de E. Jebeleanu (l oră). Texte'e: „Hainele împăratului", de H. Cr. Andersen. „Muzicanții din Brema", de Frații Grimm. „Kaș- tanka", de A. P. Cehov, „Posidon și Atena', de Al. Odobescu. „Corbul și vulpea", de La Fontaine; „Lupul, țapul șl varza", de .A Pann; „Pri- vighetcarea". de I. Al. Brătescu- Volnești — care au fost prevăzute pentru lectura suplimentară obliga- torie — se înlocuiesc cu: „Cintec pentru 23 August", de M. Banuș, „Meridiane sovietice" (fragment), de Geo Bogza, „Orașul fără arhive", de Petru Vintllă, „Războiul" (frag- ment), de Mihu Dragomir. „La po- mul lăudat", de Francisc Munteanu, „Ferestre întunecate" (fragment), de Marin Preda. „Intîlnirea de pe Tatra". de N. Tăutu. CLASA A VI a Poveslîrea „Prinț și cerșetor*, de M. Twaln (3 ore), care trece la lec- tura suplimentară facultativă, se înlocuiește cu : „Partidul", de M. Beniuc (2 ore) și „Către mineri", de Geo Bogza (1 oră). La creația populară se va analiza și poezia „Doru nostru-a fost dor mare" (folclor actual). Povestirea ..Moș Gheorghe', de Al. Vlahuță (2 ore), care trece la lectura suplimentară obligatorie, se înlocuiește cu : „Petre Gheorghe", de Eug. Jebeleanu (2 ore) (La acest text se va aplica noțiunea de teorie literară despre „portret"). Poezia „Pintea", ce St. O, fosil (2 ore), care trece la lectură supli- mentară facultativă, se înlocuiește cu „Semnul sărăciei", de Dumitru Radu Popeseu (2 ore). Povestirea „Șoimul", de J. Barl (1 oră), care trece la lectură su- plimentară facultativă, se înlocuieș- te cu „Tovarășul Ion", de Dumitru Corbea (1 oră). Povestirea „Taraj Butba", de N. Gogol (3 ere), care trece la lectura suplimentară facultativă, se înlocu- iește cu : „Nopțile din iunie" (frag- ment). de' Petru Dumitriu (2 ore) și „Patria mea", de Demostene Bo- tez (1 oră). Sărbătoarea recoltei Mu de mult, la stațiunea tinerilor naturallștl din Timișoara a a- iul loc ..sărbătoarea recoltei", Ia care au participat, pe Itngă nume, roși elevi și eleve de la școlile de 7 ani și medii din localitate, reprezen- tanți al organelor locale do partid șl U.T.M., al secției regionale de țnvăță- miut sl cultură, profesori din școlile de cultură generală, ca ire didactice de la Institutul agronomic din Tlml. șoara etc în cuvlntul de deschidere a festivi- tății. directorul stațiunii a arătat Im- portanța acesteia In acțiunea de po. lltehnizare a Învățămîntului șl a vor. bit despre rezultatele frumoase obți- nute de stațiune tn cel trei ani de cind funcționează. Astfel, cercurile tineri, lor naturallștl din cadrul stațiunii au fost frecventate de sule de elevi. A- nul acesta peste 800 de elevi efec- Povestirea „Capra lui moș Șa- gfiln", de A. Daudet (2 ore), care trece la lectura suplimentară facul- tativă, șe înlocuiește cu „Trei ge- nerații", de Pod Simion (2 orc). Povestirea „Rcbinson Crusoe", de Daniel de Fo€ (3 ore) ca-e trece '.a lectură suplimentară facultativă, se înlocuiește cu : „Lazăr de la Rusca" (fragment) de Dan Deșliu (2 ore) și „Dobrogea colectivistă" (frag- ment), de Traian Coșovei (I oră). Povestirea „Moartea lui Castor", de I. Al. Brătescu-Voinești (3 ore), care trece la lectură suplimentară obligatorie, se înlocuiește cu : „Se- tea" (fragment) de Titus Popovici (2 ore) și ..Inscripție", de Victor Tulbure (1 oră). Poezia „O scrisoare de la Muse- lim Selo", de G. Cosbuc (2 ore), se înlocuiește cu „Ultimul asalt" (fragment), de A. Mihale (2 orei. Textele: „Sarea in bucate", de Pe- tre Ispircscu, „O rază", de Em. Gîrleanu, „Bietul Trie", de I. Al. Brătescu-Voinești. „Două butoaie", de A. Krîhv, „Greierele șl furn'ca", de La Fontaine. „Lebedele sălbatice", de U- Cr. Andersen, „Clip» cea mare", de St. Zwcig. „Petrea Dascălul", de N. Gane, care au tost prevăzute pentru lectura suplimentară obliga- torie. se înlocuiesc cu : „Folclor". „Războiul" (fragment), de Mihu Dragomir. „Noi sentimente", de V. Em. Galau, „Căpitanul Băc'ilă Va- siîe" de V Birză. „Energii descătu- șate", de M. Davidoglu, „Leningrad, 1956“ (fragment), de Cezar Petres- cu. „Din neagra țărănie" (frag- ment), de I. Istrati. CLASA A Vll-a Se recomandă profesorilor să res- trîngă numărul de ore indicat pen- Organizarea bibliotecilor sătești Ținînd seama de faptul că exi- stenta mai multor biblioteci in a- ceeași localitate