a Marii Revolutii Socialiste din Octombrie! Proletari din toate tarile, unili-vă! ^iiHiiiiiiniiininuiiiiHiiiiiiiiiiiiiiiiiimiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiw -V- .7- . < i & K » ■ MM ș. s i ■J ■ . Organ al Ministerului Invâțămîntulul și Culturii și al Ccmitetului Central al Sindicatului Muncitorilor din Învățămînt și Cultura Anul X, Nr. 491 Joi 6 noiembrie 1958 4 pagini 25 bani Școlari pe șantiere MAREA SĂRBĂTOARE «e împlinesc 41 de ani de 1a tnfftptuirea Marii Revoluții Socialiste din Octombrie, cea mal adlncă și mai grandioasă transformare socială din istoria omenirii. Acum 41 de ani, Rusia se afla In pragul unei mari catastrofe. Slăbită în urma războiului imperialist, ea își avea economia complet ruinată, în timp ce masele muncitoare de pe Întreg cuprinsul țării se afundau în mi- zerie. Politica trădătoare a burghezilor și moșierilor urmărea cu cinism să transforme Rusia Intr.o colonie a marilor puteri capitaliste din Occident. In aceste condiții, singurul partid care a acționat cu hotărire, cu o forță re. voluționară nemaiîntilnită, in slujba cauzei clasei muncitoare șl a ță. rănimii muncitoare, in sensul aspirațiilor întregului popor, a fost Partidul Comunist, partidul proletariatului. Călăuzit in toate acțiunile sale de învă- țătura marilor dascăli Marx. Engets șl Lenin, partidul bolșevic a ridicat masele muncitoare la luptă, organizlndu-le și conducîndu.le cu Înțelepciune 1n revoluție. Sub conducerea Partidului Comunist, in fruntea căruia a stat Lenin, proletariatul din Rusia in alianță cu țărănimea muncitoare a reușit st răstoarne nuterea exploatatorilor instaur.nd puterea politică a muncito- rilor șl țăranilor și creind pentru prima dată in lume un stat al dictaturii proletariatului Succesul Marii Revoluții Socialiste din Octombrie a fost posibil numai datorită faptului că in fruntea luptelor revoluționare s-a aflat in permanență proletariatul — singura clasă consecvent revoluționară — și ci in lupta lor masele muncitoare au fost conduse de partidul de avangardă al proletaria. tului, partidul marxist-leninist. Acestui lucru se datorește și faptul că Marea Revoluție Socialistă din Octombrie este prima revoluție din lume care nu a schimbat o formă de exploatare prin alta, ci a dus la lichidarea tuturor formelor de exploatare existente in Rusia, deschizind o eră nouă, nu numai in istoria acestei țări, dar șl tn istoria întregii omeniri — era prăbușirii imperialismului și trium. (ului socialismului. In perioada ce a trecut de la Marea Revoluție Socialistă din Octombrie, P.C.U.S., călăuzit de învățătura marxist.leninistă, a mobilizat și a condus In permanență masele muncitoare de multe milioane in larga acțiune de construire a socialismului șl apoi a comunismului. Cea de a 41-a aniversare a Marii Revoluții Socialiste din Octombrie o sărbătoresc oamenii sovietici sub semnul unui mare avînt economic șl po. litic. EI Îndeplinesc sarcina trasată de Lenin tinerei republici sovietici» de ■ ajunge din urmă șl de a întrece cele mai dezvoltate state capitaliste in ce privește producția pe cap de locuitor. Datorită muncii eroice desfășurat an de an de poporul sovietic, U.R.S.S. a reușit să lase de mult în urmă toate țările capitaliste ale Europei in ceea ce privește producția industrială șl să întreacă Statele Unite ale Americii In unele ramuri ale producției In. dustriate pe cap de locuitor. Succese însemnate au fost obținute de oamenii sovietici in toate sec. toacele muncii creatoare. Uimitoare sînt de pildă realizările din domeniul științei șl tehnicii. Construirea primei centrale atomo.electrice din lume, a celui mai puternic accelerator de micro-particule, a primului spărgător de gheață atomic, folosirea pe scară tot mai largă a energiei atomice în scopuri pașnice, crearea rachetei balistice intercontinentale, lansarea primilor sate, liți artificiali al pămintului sint citeva din victoriile care au uimit lumea ți care au determinat S. U.A. să-și pună pentru prima dată problema de a ajunge din urmă U.R.S.S. in acest domeniu. In toată activitatea sa, P.C.U.S. aplică și dezvoltă in mod creator le. ninîsmul pe baza experienței concrete cîștigate in construcția comunistă. Sînt grăitoare in acest sens reorganizarea conducerii industriei și construc. țiilor, hotăririle cu privire la dezvoltarea continuă a orinduirii colhoznice și la reorganizarea stațiunilor de mașini și tractoare, cu privire la dezvoltarea accelerată a industriei chimice, cu privire la modificarea sistemului de co. lectare a produselor agricole, tez.ele privitoare la legarea și mai strinsă a învățămîntului de munca direct productivă, de cerințele vieții noi. In anii ce au trecut de la Marea Revoluție Socialistă din Octombrie, pe arena internațională s.au petrecut evenimente deosebit de importante care iu îndreptat in favoarea social smului balanța raportului de torțe dintre sistemul capitalist și cel socialist. Înaltele idealuri de dreptate și lihertato ce au animat în Rusia masele muncitoare au început să pună în mișcare; milioane de oameni c.nst ți din lumea întreagă. In urma celui de al doilea război mondial, popoarele dintr.un șir de state ca Bulgaria, Rominia, Un. garia, Cehoslovacia, Polonia, marea Chină și altele — sub conducerea V. I. LENIN proclamtnd puterea sovietelor EDUCAȚIA O M U & ■ (Continuare in pag- 2) Omul sovietic e. Intr-un fel, e- xuberant. Are întotdeauna Ia De școala revoluției, din nou Mi-aduc aminte cu Imbârbâtare. In nemurire șl-a trimis ecou. Prin veacuri, slava erei proletare. Ca dlntr-o carte ce-o iubim nespus Se împlinesc figurile măreț» : Korceaghln șl Ceapaev ml-au adus Tributul Mal vin Al căror lor da-avînt ți frumușel». apoi eroii anonimi nume nu-1 trecut In carte. El cucerind, in vreme, înălțimi Istoria au dus-o mal departe. Eu fruntea ml-o aplec in cinstea lor. Cart au pus zid durerii șl nevoii. E o poruncâ a noastră a tuturor Să SI na cinstim, să ne slăvim eroii. orizonturi curg lumini de preț. vistieria Palate noi Șl omul azi țării crește, crește, îmblnâ trumunețl trâiește omenește. Le țtlu pe toate ca pe-un vers vest1' Sl-s toate simple ca o pline nouâ. Dar pentru e’e astâzl, Înmiit, Eroilor, vâ dăm cfntarea vouâ. De școala revolutei din nou Mt-aduc aminte cu Îmbărbătară. In nemurire șl-a trim's ecou. Prin veacuri, slava erei proletare. AL. ANDR1ȚOIU rie și varsă nicie. dispoziție o rezervă de bucu. de voie bună pe care le re. în jur cu nețărmurită dăr. Știe să petreacă și să se bucure ca nimeni altul. I-arn văzut pe moscoviti manilestîmd de un 7 Noiembrie. In 1953. Era un fluviu de entuziasm. Priveam Ia oamenii vîrstnicl și tineri, femei și bărbați, muncitori și intelectuali cum trec șiruri înspre Piața Roșie, agitând nenumărate ghirlande de flori și strigînd lozinci, cu aceeași simpli- tate cu care flăcăii din satele noas- tre chiuie la horă. Aveam senzația că parcă abia atunci mă pătrund pină la capăt de sensul vestitelor versuri ale Iul Esenin, căruia îi ve. nea „să.și suflece pantalonii și să alerge în urma Comsomolului", sau al năstrușnicei propuneri a lui Ma- iakovskj de a se împărți copiilor portocale pe străzi, de către mili- țieni, în primele zile ale primăverii. Unora Ie pare că tineretul sovie. tic e gălăgios. Este Ș' nu este a- devărat. Gălăgios nu e bine spus. Tineretul este exuberant și mus. tește de neastîmnăr ori de cîte vîrsta i-o cere. Știe însă să fie grav. Scriind acestea, două imagini se suprapun în amintire. Prima ori și mi de la cel de al iV-lea Congres inter, na/ional al slaviștiîor, de la Mos- cova. Congresul s-a tinut în monu. mentala clădire a Universității Lo. monosov, La deschidere au fost in- vitati și cîtiva studenti, fruntași la învățătură, de bună.seamă. Stăteau în hol, așteptînd să.și ocupe locu- rile delegatii și invitatii. Stăteau Ii. niștiti, serioși, disciplinati, gravi, „cuminfi", aș spune, pe ambele părți ale culoarului, urmărind cu privirile pline de respect cum se îndreaptă spre aula de ședințe sa. vantl cu renume mondial din toate țările Europei. Nic] un gest necu- Note pe marginea unor impresii din Uniunea Sovietică NOU getat, nici tare. Cealaltă che •. Era întorceam teatru, la un cuvin! pronunțat imagine e ceva mal In vara anului 1952. mal ve- Mâ cu un prietein de la un hotelul ..National'. Era tîrziu și străzile erau aproape pus- tii. Am pătruns în Piața Roșie de undeva, din apropierea unei stră. du/e mici... Orologiul Kremlinului bătea grav 12 și un sfert, felinarele își revărsau cu generozitate lumina de zi... Eram copleșiți de măreția peisajului nocturn din preajma mul- tisecularului Kremlin, cind, deoda. tă. parcă sfldlnd întunericul, liniș- tea, solemnitatea clipei, în piață s-a revărsat gălăgia. Erau niște fete li. nere, vreo 20 Ia număr. Veneau de la o petrecere. Asta li se citea în ochi, dar se înțelegea și după ielul cum vorbeau toate deodată. Zgo. moțul produs de ele ne-a crispat doar pentru cîleva clipe. Apoi a devenit firesc. Fetele nu ne.au ob- servat, așa Incit am putut afla cu discreție cauza veseliei lor. Erau niște absolvente de școală medie, care veneau de la petrecerea de line de an și acum își plănuiau viata mult care real. viitoare. Tin minte cit m-a uimit certitudinea vorbeau — ca despre de cu ceva împlinit — despre planurile lor viitoare. Visurile le zburau ne. stingherite, n-aveau nici o sfială cind le împărtășeau altora. Și, de bună seamă că tocmai această ex- plozie de visuri a făcut ca. pină Ia urmă, gălăgia stlrnltă să cadreze așa de bine cu gravitatea conturu- rilor Kremlinului... Pentru că, în definitiv, nu e oare azi Kremlinul garanția împlinirii tuturor visurilor umane 7--- ...In 1952 am vizitat și Muzeul o- roșului Moscova. Acolo, printre al- tele, nl s-a arătat o hartă fosfores- centă a metroului. O fată tlnără — aproape tot atît de tînără ca ș! gă- lăgioasele sărbătorite din Piața Ro. șie — a început să apese pe niște butoane- Vorbea calm : aceasta s.a construit... aceasta se va termina în 1954. aceasta în 1956 etc. Tot atît de firesc cum ar spume vecinei: ,.mîine mă duc cu Petea la teatru". De atunci am mai revenit Ia Mos. cova și am putut vedea cu ochii cum spusele tinerei muzeisle se confirmă cu exactitate matematică- Aproape toate liniile care în 1952 figurau pe hartă ca proiecte sînt azi construite. E uimitoare încrederea pe care o au oamenii sovietici în planurile lor. Și cine știe dacă nu există o anu- mită legătură între această încre. dere și disciplina care te întîmpină la fiecare colț, la Moscova ca și în orice altă localitate a Uniunii So. vietice. Din cauză că nu e încă gata noul pod peste rîul Moscova MIHA1 NOVICOV (Continuare tn pag. 3) IN SUMAR Se șantierele de construcții din Capitală au apărut „munci- tori" noi. Sînt elevi din șco- lile medii, care, în cinstea marii sărbători a Revoluției din Octom- brie, participa la acțiunea pa rlo- tică organizată pe aceste șantiere. Acum nici nu se mai știe bine de la cine a pornit inițiativa, tn- tr-o șednță de U.T.M., cîțiva ti- neri entuziaști, urmînd pilda rom- somoliștilor, a istoricelor „subot- nice“ la care participa însuși V. 1. Lenin, au propus ca școlarii sa participe și ei la acțiunile în- suflețite ce se desfășoară în întâm- pinarea marii sărbători. Cert este că propunerea s-a răspîndit cu iuțeala fulgerului în masele de școlari, câ inițiativa lor a fost însușită de organele U.T.M. și spri- jinită de organele de învățămînt. Peste 4.000 utemiști și elevi din clasele VIII—X, mobilizați de or- ganizația U.T.M., lucrează în orele i libere pe șantierele apropiate do i școlile lor, ajutînd constructorilor să termine și să dea în folosință i mai repede noi locuințe pentru oamenii muncii. Ei au pornit o acțiune de masă a unor noi culoțtințe, a unor noi deprinderi de muncă productivă. prin care aduce o oontri- 1 5 I I I I buție concretă 1* muzica c^or maturi. Conduse de diriginții ți profesorii lor, claie întregi de elevi lucrează cu însuflețire la căratul materialelor, la aprovizio- narea locurilor de muncă iau la curățirea șantierelor. Această acțiune de masă eite re- zultatul dragostei de patrie în api- ritul căreia țeoala ți organizația U.T.M. îi educă pe elevi, este o manifestare concretă a patriotis- mului ce îneuflețețte tineretul no- stru școlar. Luînd exemplu de la oamenii muncii care lucrează în fabrici, în uzine și pe ogoare, de la tinerii din producție care par- ticipă cu entuziasm la întrecerea socialistă, tineretul școlar din București a răspuns cu avînt che- mării de a lucra pe șantierele de construcții. Pe șantierul de locuințe de la Floreaaca lucrează zilnic cîte 100- 120 elevi de la școala medie „I. L. Caragiale", pe șantierul din strada Brezoianu se găsesc elevi de la școala medie „N. Bălcescu”, pe șantierul din Păsculescu-Tei elevi de la școala medie nr. 10 „Zoia Kosmodemianskaiau etc. Această muncă a lor, pe lingă faptul că aduce un serios sprijin construc- torilor pentru terminarea înainte Dis-de-dimineața, pe șantierul Floreaisca au sosit vagoane cu că- Tamiduț material lemnos și alte materiale. Era nevoie ca toate a- cestea «â fie descărcate, trebuia descongestionată rampa, trebuiau stivuite materialele, pentru a nu fi deteriorate. Aceste sarcini și le-au luat asupra lor utemiștii și elevij claselor a VIIl-a «A“, „B*“ și „CM de la școaJa medie „I. L. Caragiale", conduși de directoarea școlii, de diriginții lor și de secre- tara organizației U.T.M. tmpârțiți pe echipe, organizindu-și bine munca, dînd dovadă da disciplină și însuflețire, ei au reușit în de- curs de cîteva ore să facă tot ce trebuia. Ici, că râmi iile trec din mină în mină și se așează în or- dine, dincolo «nodurile sau par. chetu] sînt sortate și aranjate pe dimensiuni. Ți-e mai mare dragul fă pri- vești cu cîtâ însuflețire muncesc școlarii noștri. Tovarășa Claudia Popeea, directoarea școlii, lucrează cot la cot cu echipa pe care o conduce. L> fel și ceilalți profe- sori. Fiecare școlar ae străduiește să nu rămînă în urmă. Cu o oră înainte de termenul atabilit, toate materialele au foat puse în ordi- ne, aduci aduse șantierului însem- nate economii. Constructorii î-au lăudat pe elevi pentru disciplina |i entiuiasmul ou care au lucrat. Cu prilejul muncii pe șantier școlarii au învățat multe lucruri folositoare. Au văzut macarale în funcțiune ți mațini care se folo- sesc în conatnicții, iar profesorii Ș le-au explicat principiile de func- ționare a aceatora. Mai toți au ple- cat la țcoilă ți cu cîte o problemă de rezolvat. Ața, de pildă, cunoe- cînd dimensiunile stivelor de eă- rimiri ți dimewiunile unei câră- rărimisi ace, folosite cu pricepere, au contribuit ja dezvolta- rea dragostei de munca pe care o manifestă elevii școlii medii nr. 6, la formarea și întărirea deprinderi- lor lor de muncă, la pregătirea ele- vi-lor pentru activitatea în producție. E1e i-au ajutat, de asemenea, sa-și descopere și să-și dezvolte aptitudi- nile, să îndrăgească și să dorească a îmbrățișa profesiunile practice. I. ADRIAN MOiwnaiww Frecvență bună Elevii Centrului școlar petrol-chimie din Ttrgoviște pregătesc strungul pentru lucru. a 3 . la lovățămîntul Anul școlar în învățămln- tul politic al cadrelor di- dactice din Gura Humoru- lui a început printr-o trecere în revistă a succeselor și lipsurilor ce au existat în activitatea cercurilor în anul școlar trecut. Șirul lecțiilor de acesta a fost deschis varășul societar ional de nerea : ,. Ilie al Florea, comitetului anul de to- prim ia- partid, prin expu- ,Unitatea și purita- tea rînduiilor partidului, principală condiție a tăriei ■ I Problemele producției în centrul ®una pregătire a viitorilor maiștri cere ca ei să cunoas- că încă din timpul școlarității condițiile copfrete de activitate din întreprinderi, problemele principale ale producției. înțeleglnd importanta acestei sarcini, cadrele didactice de la școala tehnică de maiștri din București a Miniiterului Industriei Grele urmăresc, prin mijloace multi- ple familiarizarea elevilor-maiștri cu problemele concrete ale producției. Unul din mijloacele cele mai în- semnate utilizate în acest scop este practica în produc’ie pe care o efec. tuează elevii în diferite întreprinderi ca ajutori de maiștri în ateliere, aju- tori de maiștri pentru control tehnic și ajutori-maiștri tehnologi. Tn același scop se folosesc și ex. cursiile. Elevii noștri vizitează, sub conducerea profesorilor de specialita- te. numeroase întreprinderi din Bucu. rești. In afară de aceasta, școala or- ganizează în fiecare an excursii de studii cu elevii-maiștri în cadrul că- rora sînt vizitate uzinele importante din țară. Aceste excursii s.au dovedit folositoare și instructive, dînd posibi. litate elevilor-maistri să cunoască or. ganizarea procesului de producție, In. traducerea tehnicii noi. mecanizarea și automatizarea producției în diferi, te urine din tară. Au st’mit admira- ția elevilor-maiștri liniile tehnologice de la uzina de tractoare ,-Ernst T1iă1- mann" din Orașul Stalin, sistemele de mecanizare ale ciclului de fabricație de la fabrica de țevi din Roman, de 1a furnalul de 700 m3 de la Hune, doara etc. Cunoștințele căpătate cu prilejul acestor excursii de studii îi vor aiuta pe viitorii maiștri si stă- pînească, la intrarea lor în producție, tehnologia cea mai înaintată. O deosebită atenție se acordă în școala noastră pregătirii elevilor pen. tru a deveni buni conducători și or- ganizatori ne locul de muncă, pentru ca în activitatea lor să situeze în centrul preocupărilor problemele eco- nomice ale producției. Se știe că e- conomia socialistă pune în fata fie- cărei întreprinderi, ca sarcină de bază, realizarea unei producții renta, bile. Aceasta se înfăptuiește prin e- fortul comun al tuturor lucrătorilor, iar indicele calitativ cel mai sigur, care sintetizează întreaga activitate a întreprinderii, este prețul de cost. Ținînd seama de importanta redu- cerii prețului de cost ca principal iz. vor pentru creșterea salariului real, pentru ridicarea nivelului de trai al oamenilor muncii și mărirea acumu- lărilor socialiste, în școala noastră se Pe drumul generalizării învățămînfului de 7 ani Eforturi susținute pllcarea Hotărtrii Consiliului de Miniștri privind generalizarea învățămîntului de 7 ani in lo- calitățile din mediul rural (comune și sate) care au școli de 7 ani a constituit una din preocupările prin- cipale ale secției raionale de fnvă- țămînt și cultură Pucioasa. Un sprijin valoros a primit secția in această privință din partea co- mitetului executiv al sfatului popu- lar raional, care, după apariția Ho- tărîrii, într-o ședință special convo- cată cu toți președinții sfaturilor populare comunale, le-a arătat aces- tora conținutul și importanța Hotă- 1a mită copiii la școală. Tntructt deschiderea cursurilor au mai existat cazuri cțnd — cu toată munca de lămurire — părinții au reținut copiii acasă, secția de învățămînt și cul- tură a formate tori de sprijine nale și organizat brigăzi speciale din directori și din inspec- învățămint, avînd sarcina să eforturile organelor comu- sătești în îndeplinirea pla- preocupărilor acordă o deosebită atenție acestui aspect economic esențial. Iată de ce manifestăm cea mai mare grijă pen. tru buna predare a disciplinei „Or. ganizarea, economia producției și normarea tehnică", în cadrul căreia elevii sînt familiarizati cu toate pro- blemele economice de bază — or- ganizarea locului de muncă, organi. zarea fabricației, normarea tehnică, salarizarea, indicii tehnico.economici, planul tehnic, planificarea aprovizio. nării, planificarea prețului de cost. Profesorii care predau această disci- plină — ingineri din producție — sînt constituiti într-o comisie meto. dică în cadrul căreia discută — con. form unui plan de activitate — re- partiția materiei pe ore de curs, ma- terialul didactic care trebuie folosit în predare, probleme în legătură cu programa de învățămînt. predarea etc. Ei se străduiesc ca lecțiile lor să fie vii și bine documentate, ilus. trate cu exemple concrete din între- prinderi. Astfel se prezintă grafice de variatii ale prețului de cost pe luni, trimestre și ani, grafice de variație a diferitilor indici — salariu mediu, producție globală etc. — grafice de utilizare a mașinilor, purtîndn.se dis- cuții asupra cauzelor variațiilor pre- zentate și trăgîndu-se concluzii prac. tiee pentru activitatea de viilor a elevilor-maițtri. Documentele de evi. dentă primară sînt completate cu e- levii în clasă, pentru ca aceștia să se familiarizeze cu modul lor de între- buințare și să înțeleagă utilitatea lor. Căutăm să avem mape complete cu prin așchiere. în timpul practicii de vară el a realizat un aparat pentru controlul elasticității la toate tipuri- le de segmenți, aparat care mărește precizia măsurărilor și reduce la ju- mătate timpul folosit pentru acestea. Elevul-marstru Cristei Constantines- cu a realizat o cheie specială pentru strîngerea piuliței la conducta pom- pei de ulei la motorul de 120 C.P., iar elevul Dumitru Preoteasa a con- fecționat un dispozitiv de apărare a arcului de presiune în carcasa regu- latorului de la motorul de 450 C.P. Prin folosirea acestui dispozitiv se reduce atît efortul muncitorului, cît și timpul de, lucru. Aceste realizări, precum și nume- roase altele sînt rodul preocupării pentru buna pregătire a elevilor- maiștri în scopul cunoașterii proble. melor de bază ale producției. în vii. tor vom căuta să folosim și mai larg numeroasele activități care ne stau la îndemînă pentru familiarizarea e- levilor-maiștri cu problemele produc- ției, în așa fel îneît fiecare din ei să fie antrenat în studierea profundă a problemelor specifice ale producției pe locul de muncă. în felul acesta vom putea contribui mai eficient la realizarea sarcinilor de mare răspun- dere pentru care au fost create șco- lile noastre — formarea unor maiștri care mele liste. să rezolve cu pricepere proble. complexe ale producției socia- ■ I i a i I I I a I i f rîrii, subliniind organelor locale prevederilor ei. luate măsuri de comisii comunale sarcinile ce revin pentru îndeplinirea Totodată, au fost constituire a unor pentru școlarizare. formate din directori de școală, din deputați etc., avind sarcina să orga- nizeze acțiunea de școlarizare a tu- turor absolvenților clasei a IV-a. înainte de deschiderea anului șco- lar s-a organizat pe întreg cuprinsul raionului o „Săptămină a școlari- zării", în care cadrele didactice, îm- preună cu membrii comisiilor sus- menționate, au intensificat munca de convingere a părinților să-și în- scrie copiii în clasa a V-a. Confe- rința privind necesitatea cuprinderii tuturor copiilor de vtrstă școlară în școlile ce le sînt puse la dispoziție, elaborată de către secția raională de învățămînt și cultură, « fost ținută la toate căminele culturale în fața unui mare număr de săteni. Stațiile de radioficare din raion au popularizat intens Hotărîrea, îndemnînd pe părinți să-și tri- nului de școlarizare la clasa a V-a. Astfel, ca urmare a muncii duse de o brigadă condusă de însuși șeful secției raionale de învățămînt și cultură, tov. Petre Petroșanu, în co- muna Glodeni, în care la începutul anului rămăseseră necuprinși 28 de elevi din cei 111 planificați, au fost aduși la cursuri aproape toți cei ne- școlarizați. Pentru puținii elevi ră- mași încă în afara școlii, cadrele didactice duc mai departe cu părin- ții o muncă răbdătoare de lămurire, sigure fiind că în cele din urmă suc- cesul va veni. Strădaniile învățătorilor, profeso- rilor, directorilor, deputatilor și in- spectorilor raionului au fost urmate, de cele mai multe ori, de rezultate bune. In numeroase comune — ca de pildă Fieni, Măgura, Brănești — au fost înscriși în clasele a V-a ale școlilor elementare respective toți absolvenții clasei a IV-a. Ba mai mult, în comune ca Vîrfuri, Gorgota au fost școlarizați nu venții clasei a de 7 ani, 4 ani din tare de 7 dar și satele ani. IV-a aceia fără numai absol- de la școlile ai școlilor de școli elemen- MARIN DUM1TRESCU asemenea documente, pe elevi. în tratarea problemelor la organizarea producției insistă mai mult asupra grupe de privitoare profesorii organizării pe secții, ne ateliere și pe locul de muncă unde lucrează maiștrii, deoa. rece aceștia trebuie să cunoască for. mele de urmărire a producției și or- ganizare a fluxului tehnologic. în fe- lul acesta- maiștrii vor da randamen. tul cel mai bun, îmbunătățind cali- tatea producției, indicii de plan și corelația dintre indici. Activitatea în întreprinderi a pri- mei promoții de absolvenți ai școlii noastre arată că strădania pentru fa- miliarizarea elevilor-maiștri cu proble. mele principale ale producției a dat roade îmbucurătoare. Tinerii maiștri Mihai Colentuș. Ilie Pitulescu, Gh. Enache, Gh. Stîngă — toti de la uzi- nele „23 August" — izbutesc, pe baza cunoștințelor căpătate în școa- lă, să desfășoare în cadrul secțiilor pe care le conduc planul de produc, ție. folosind întreaga documentație tehnică respectivă. Maistrul controlor Andrei Petre, de la fabrica IOR. e. fectuează un control precis al produ- selor uzinei, asigurînd o bună caii- tate a acestora, iar Marin Poșchină, maistru la secția montaj de la fabri. ca IOR, duce cu succes lupta pen. tru continua îmbunătățire a calității aparatelor montate. Alex. Lecușan și Petre Silvaș, maiștri la atelierul de a- justaj de la IOR, rezolvă în bune condițiuni problemele tehnologice cu privire la executarea diferitelor ope. rații de ajustaj, proiectează dispoziti. ve care asigură executarea unor pie- se de calitate într-un timp de lucru mai scurt și planifică bine sarcinile de producție. Dar nu numai absol- venții, ci și cei care se pregătesc a- bia să devină maiștri se preocupă de huna organizare a locului de lucru, de reducerea prețului de cost. Pe baza instructajului pe care-1 pri- mesc ei urmăresc cu atenție. în perioada practicii, modul de des fășurare a procesului de produc- ție și propun măsuri pentru îmbuna. tățirea activității în acest domeniu. Astfel, Radu Ștefan, elev.maistru în anul II — mecanici montatori. a pro- pus, în timnul practicii ne care a e. fectuat.o la uzinele „Tudor Vladi. mirescu" din București, introducerea unei matrițe pentru perforat nervuri la remorci auto. Această matriță a- duce economii antecalculate de peste 97.000 lei pe an. Propunerea sa a fost realizată de uzină și se aplică din iunie bazîndu-se la uzinele propus în I.M.U. — inovații a 1958. Același elev.maistru. pe experiența acumulată „Tudor Vladimirescu", a timpul practicii de vară la Medgidia trei importante căror realizare va aduce economii în valoare de aproape 400.000 lei. Numai prin aplicarea u- neia dintre acestea — și anume a valțului de rolnit cornier de 50 x 50 x 8 la rece, se va realiza o economie antecalculată de 350.000 lei pe an. O serie de elevi.maiștri au făcut propuneri care ușurează operațiile de control în fabricație. Printre aceștia se numără Constantin Dobrogeanu din anul II, specialitatea prelucrări Prof. Ing. GH. TOMESCU director adjunct al școlii tehnice de maiștri din București a Ministerului Industriei Grele. ■ | i 8 și pedagogii din școlile raionului Tiigoviște au pri- mit cu satisfacție măsurile luate de comitetul raional P.M.R. pentru a crea con- diții tutuior cadrelor didac- tice să studieze sistematic și temeinic învățătura mar- xist-leninistă. Ca urmare, în ziua deschiderii cursurilor membrii și nemembrii partid au fost prezenti ds cu toții în centrele reepeotive pentru a audia primele ex- puneri pe teme politice. Paste 400 cadre didactica din raionul Buzău s-au în- scris să urmeze anul acesta tnvâțâmtntul politic. Deschi- derea ouisurilar a avut loc nu de mult în prezenta .unui număr impresionant de pe- dagogl*, cum ne scrie co- lespondentul nostru Gh. Var- vara. Prima lecție, ținută de tovarășul Stelian Popeacu, a fost urmărită cu un deosebit Interes. In raionul CImpina, la deschiderea învățămîntului de partid, din cele 361 ca- dre didactice cîte funcțio- nează in școli au tost pre- zente 340, iestul abâenttnd din motive întemeiate. Prin- tre unitățile care au avut o participară de prima lecție se școala medie din școlile elementare 100% la numără Bușteni, de din Sinaia, Telea, școala elementară de Mlslea-Scorțeni etc. 7 ani Izvor, 4 ani 1 I I i I S ■ i I l B ■ 1 g = fi s I ■ ■ I ■ - Marca smtoarc (Vrmare din pag. 1) fnțeleaptă a partidelor comuniste — au hotărlt să rupă pentru totdeauna cu mizera ,âcllt $igp)fle pe propf|a |or soartă șl au pășit cu hotărire să claaeasca viața nouă socialista. In urma marii cotituri revoluționare din octombrie 1917 crește mișcarea de ehterare naționala a țarilor suujugate de Imperialiști. Ca urmare, o serie dr State ca India, Indonezia, B rmania. Egiptul șl altele obțin independența na;ionalfi, jn prezent, crește in mod îngrijorător pentru imperialiști mls. carea de eliberare națională in Orientul Apropiat și Mijlociu. Asemenea evenimente au făcut ca sistemul colon a să se clat ne tot mal mult. Procesul revoluționar început în zilele marelui Octombrie se continuă astăzi nu numai prin crearea de noi state socialiste, prin creșterea mișcării de eliberare a popoarelor din colonii șl statele dependente, dar șl prin avin. tul mișcării comuniste din lumea întreagă. Ferm unite în lupta pentru o viață înfloritoare partidele comuniste cîștlgă neîncetat încrederea maselor populare din statele capitaliste. Consfătuirile ce au avut loc la Moscova cu prilejul celei de a 40-a aniversări a Marii Revoluții Socialiste din Octom. brie între reprezentanții partidelor comuniste din aproape toate țările lumii, au exprimat unitatea perfectă dintre aceste partide în lupta pentru libertate Și progres social. Documentele adoptate cu această ocazie — „Declarația Consfătuirii reprezentan ilor partidelor comuniste și muncitorești din ță- rile socialiste" și „Manifestul Păcii" — sînt de cea mai mare Importanță pentru mișcarea muncitorească mondială. Revoluția din Octombrie a avut un larg ecou și în rîndiirile maselor muncitoare din Romînla, dind un puternic impuls avinluîui revoluționar din țara noastră. Lozincile Revoluției Socialiste „Puterea de stat muncitori- lor și țăranilor", „Pace popoarelor", „Pămint țăranilor', „Drepturi șî libertăți cu adevărat democratice" etc. au mobilizat la luptă masele mun. citoare din Romînia căci și ele aspirau spre rezolvarea unor asemenea pro. bleme. Forțele populare organizate și conduse de partidul marxist-îeninist creat în 1921, printr-o îndelungată luptă desfășurată pe plan social, au rcu. șit în cele din urmă să răstoarne — cu ajutorul insurecției armate din 1944 — dictatura mif taro.fascistă din țara noastră și printriun șir de trans- formări revoluționare să creeze Republica Populară Romină în care puterea aparține celor ce muncesc Toate aceste transformări revoluționare au făcut posibil ca și în țara noastră poporul muncitor condus de partid să pă. țească pe drumul construirii socialismului. Invățînd din experiența P.C.U.S. și din experiența construirii socialis- mului în U.R.S.S., aplicînd în mod creator la condițiile concrete ale țării noastre învățătura marxistdenlnistă, P.M.R. conduce masele populare pe calea marilor succese. Bazindu.se pe politica leninistă de industrializare so- cialistă, el dă o mare atenție dezvoltării industriei grele — temelie a pro- gresului întregii economii naționale, a mecanizării agriculturii, a dezvol. tării Industriei bunurilor de consum, sporirii permanente a venitului na- țional și ridicării nivelului de trai. In dezvoltarea culturii s.au obținut, de asemenea, realizări însemnate. Școala, devenind un bun a! poporului muncitor și dezvolt1nclu.se neîn- cetat în raprort cu cerințele meteu crescînde ale construcției socialiste, a cuprins an de an tot mai mulli elevi. In fața importantelor succese pe care le obțin țările lagărului socialist. In fața creșterii impetuoase a mișcării de eliberare socială și națională din lumea întreagă, imperialiștii'nu stau nepăsători. Ei folosesc tot felul de manevre pentru a slăbi forța statelor socialiste, pentru a împiedica construc. (la socialismului in aceste state, pentru a înăbuși în conștiința popoarelor orice aspirație de libertate și dreptate. Unul din obiectivele spre care se în. dreaptă mai mult atacurile furibunde ale reacțiunii imperialiste este unita, tea și coeziunea lagărului socialist și a mișcării comuniste internaționale. O unealtă deosebit de activă în această privință este revizionismul contempo. ran, care încearcă să submineze din interior unitatea clasei muncitoare, aria partidelor inarxist-lenlnlste, negind ralul conducător al partidului, ridi- cîndu-se împotriva statului dictaturii proletare, negînd lupta de clasă și propovăduind abdicarea de la principiile Internaționalismului proletar. Este voroa deci de cele mai vitale probleme ale mișcării muncitorești, de ne. garea tezelor fundamentale ale marxism-leninismului. Riposta dată de către comuniști și oamenii cinstiți din lumea întreagă uneltirilor de orice fel ale imperialiștilor arată că milioanele de oameni din toate continentele, luminați de făclia marelui Octombrie, nu pot fi înșe- late. încrezători in victoria finală a forțelor progresului, libertății și drep- tății, își exprimă cu toții sat sFacția și bucuria celei mai mari sărbători a vieții, prilejuită de aniversarea Marii Revoluții Socialiste din Octombrie [(0DR1 ALE h ARELVlOnO^K în rîndul pedagogilor din (ara noastră LUPTĂ PENTRU IDEALURI ÎNALTE lllffllllimWI1lllllllillllllllllfllllllllW CREȘTEM ELEVII IN SPIRIT COMUNIST Marea Reooluție Socialistă din Octombrie, care a zguduit ome- nirea din temelii, a avut in- fluență puternică fi asupra țării noastre, a contribuit enorm la trezi- rea conștiinței de luptă printre toate categoriile de muncitori manuali și intelectuali. îmi voi permite a schița citeva amintiri din acele vremuri cind, tinăr membru al corpului didactic secundar și apoi universitar, activam, în ca- drul mișcării muncitorești, ca membru al partidului socialist și apoi comunist, încă de la înființarea acestora. Pe la mijlocul lunii august a anu- lui 1919 are loc la Iași un congres al corpului didactic Era pentru intHn oară cind, sub influenta Marii Revo- lutii Socialiste din Octombrie fi a a- gitațlei intense duse de ziarele și re- vistele muncitorești sau legate de mișcarea socialistă, dascălii se adunau într-un asemenea congres. La Congre- sul de la Iași se pune pentru întiu oară problema org-mizării cadrelor didactice de toate gradele intr-o or- ganizație unică, deoarece iji dădeau seama că ei — slujitorii scolii — nu se deosebesc între dîntii In fața aceluiași patron, statul burghezo- moșieresc. Fără îndoială, ideea de or- ganizare comună înseamnă — pentru acel timp — față de societățile de profesori, „cercuri didactic:’ smi alte asociații amorfe și sterpe dinainte de primul război mondial, un pas înainte. Intr-un articol pe cared publicam în ziarul „Socialismul" din 12 august 1919, relevam cu satisfacție preface- rile produse în mentalitatea dascăli- lor sub influența ideilor Marii Rezo- luții Socialiste din Octombrie, care le arătau necesitatea de a u alătura mișcării muneitore/ti, pentru d nu- mai astfel vor reuși să obțină împli- nirea dezideratelor lor: incățămint democratic, construcții de scoli, încă- țătură pentru fiii maselor largi popu- lare, salarizare corespunzătoare. In presa muncitorească au apărut deseori articole despre situația incăță- miniului sovietic creat după revoluție, ceea ce a stimit mult interes In rfn- dul dăscălimti da la noi. Printre altele, in „Socialismul' 0 NOUA CONȘTIINȚA ®ezvoltarea capitalismului în tara noastră ne-a dat o școală de stat cu multe scăderi, ale cărei cadre didactice, dezbinate, oglindeau in majoritate mentali, tatea intelectualului burghez. Exi. stau Insă, In rîndul Învățătorilor și profesorilor, șl multe elemente pro- gresiste, care au simtit nevoia unei organizatii profesionale pentru a schimba condițiile de muncă în în- vătămlnl, a ridica școala noastră și a răspindi cultura în popor. încă înainte de primul război mondial au existat unele încercări ale Învățătorilor de organizare a unei asociatii și unor congrese, care nu s-au ridicat însă prea mult deasupra revendicărilor materiale. In 1917 izbucnește Marea Revolu- ție Socialistă din Octombrie, care are un puternic ecou în rîndurile ca- drelor din tnvătămîntul nostru. Miș- carea muncitorească din Romînia începe să exercite o influentă din ce în ce mai mare asupra învățătorilor și profesorilor. Unii dintre ei iau con- tact cu partidul clasei muncitoare și lucrează sub îndrumarea lui. In 1919. după cucerirea puterii politice și organizarea tn Rusia a primului stat al muncitorilor și țăranilor, se tine la Iași o mare adunare a profe. sorilor secundari, care urma să exa. mineze și să ia măsuri de îndrep- tare a situației mizere a cadrelor didactice și a școlii. Adunarea S-a transformat într-un congres. Protes- tul puternic al congreslștilor arată că ceva se schimbase în mentalitatea corpului didactic. Un articol din ziarul ..Socialismul” din x12 august 1919 cerea sindicalizarea profesorilor pe baza luptei de clasă. Urmează și alte articole In care se discuta ace- eași problemă „Socialismul" din 1923 publică un apel, cerînd sin- dicalizarea întregului corp didactic. Partidul clasei muncitoare sprijinea, îndeaproape cadrele didactice și le mobiliza la lupta pentru democrati- zarea școlii, pentru Îmbunătățirea situației lor. Se punea problema unei asociații cu caracter unitar, aptă pentru luptă, care să sprijine efectiv interesele oa. menllor școlii. Elementele revoluțio- nare din rîndul cadrelor didactice, formate la școala Partidului Comu- nist. erau active. îndrumat de partid, am publicat în cuprinsul a două nu- mere din ziarul „Socialismul”. în 1924, un articol-studiu analizind situația cadrelor didactice din întregul ma ? Mataia Bara fo m* Mht r , H*ee-m a #im Blau--. * * DacA aar *»» an «*«• h*r« > rtfo fovl u*. Bou Seci^f amar >i lamta «ah 1 atâiaaae da , aeaa oui »a «arte fo ‘ B kM' tnsaeur amar atu an- îmaan da sării fc’aiWaur» * rd • im«. atenhla watra panha* aarratwiMi d aahl I ra» la mrrtfaai Mana, tar rv tm-cl aemrt «ashaOm st in ■a aa "* seațăccta peruci -4 aMatamanlA Mc «cane a dda sate, manea tl’.aBuJI « rek ț foni 4a «altui* «J tarrltara la> < Uzanalm ctnc a Frtgmen^ din «rtJcok cpArule !■ lianil i»rr- * de clasă, citim la știri: „—există două lumi In această țară — ca In toate țările de altfel — cel prlvile- giațl, cu Interesul lor aparte, con- ducătorii, șl ceilalți, condușii, mult mai mulți, dar neuniți m jurul inte- reselor lor, pe care nimeni nn-i poa- te apăra afară de ei înșiși*. Chiar din primul număr se afirmă o serie de principii pe care trebuie să se sprijine lupta profesorilor înșelați de politicienii burghezi, despre care se spune: „Dăscălimea a învățat pe dinafară tot vocabularul demagogic al perfectului șarlatan politic și-l disprețuiește'. In articolul „Ce spun comunicatele" se afirmă principiul solidarității în luptă cu toate ca- drele didactice: „Lupta nu trebuie dusă separat, ci împreună cu corpul didactic primar". Iar mai departe: ...unirea în acțiune se poate face chiar cu federația funcționarilor publici". Prin lozincile publicate în cuprinsul primului număr, secția din Craiova afirmă necesitatea solidarității celor ce muncesc într-o societate în care puterea o dă numai averea. Se pu- nea astfel față în față puterea celor avuți cu puterea celor mulți și uniți între ei printr-o conștiință ridicată, așa cum reiese și din articolul „Me- morii bune, rezultate rele": „...cei puternici nu pot fi decît cei avuți, sau cei mulți și uniți. Cum nu putem fi cei avuți, rămtne să fim mulți și uniți, adică puternici prin organi- zare". In același număr, în articolul „Comitetul față de organizație' se arată, ca și în articolul menționat mai sus, că lupta trebuie dusă direct de cei Interesați, nu prin Interpuși sau binevoitori. In lumina acelorași principii se cri- tică faptele și în numerele care ur- mează. Astfel, In nr. 2, în articolul de fond, se condamnă pasivitatea din trecut a profesorilor și se cere înlă- turarea greșelilor ,,...'luîndu.ne soar- ta în propriile noastre mîini, partici- pînd direct la luptă". Principiul luptei de clasă îl vom găsi amintit și în proiectul de sta- tut al „Asociației". El este formulat în termeni acoperiți, dar ușor de în- țeles: „...pe bază de luptă împotriva turor acelora ale căror interese con- trarii lovesc în existența morală și materială a celor ce muncesc tn în- vățămint". Tot în „Cuvîntul școalei" (nr. 6-7) se propune sindicalizarea tuturor ce. lor ce muncesc în învătămînt. Pro- punerea era semnată de Comitetul Asociației Profesorilor din Craiova, dar ea fusese dezbătută verbal Intre mal multe grupuri, găsind un sprijin mai larg. La Congresul din 1933 s-a votat. în principiu, sindicalizarea corpului di. dactic. Secțiile cele mai active tn susținerea acestei acțiuni au fost ta>a< arfi a asunritoriiar rt-ohețio- amt rfta fnoășiadnt") către toți w ■qța. fte ci Mcaaa mi aa parte din imammaa McWaUL de a se orgzntzj ioar-o saație roaaiacam4 a acotits Umamt ammacauv. mare, pe Hfru Intii: învățători șl profesan. ata- ți-vă ! La congres s-au dezbătut xle- pe care nu le auzise încă ni. meni tn țara noastră la o adanarv de salariati pabix:: principiul «ofi- darității .rrtemaționale, oecesita&ea grevelor, raportul de forte Intre sa- lariați și patron reprezentat prm gu vern. puterea maselor de a se tnr?j ne, prin unirea tor. retor ce exptoe tează etc. in rezoluția congresul^, tisă, se- cretarul Asociației. împreună eu un agent acoperit al poliției, profesor ș; ed, mi strecurat, alături de curta, tul sindicat, și cuvîntul aapaaaL ceea ce nu corespundea dezbaterilor. Iar cînd s-au discutat tn amănunt statutul și forma organizației, ia ur. congres extraordinar ținut după rf teva luni la București, sindical'zarea s-a dovedit a fi corporatism Totuși, o nouă conștiință a începu! să prindă viață, alimentată de victo. riile tot mai mari dobtndite de L'- niunea Sovietică, de lupta tot mai dîrză a clasei muncitoare din țara noastră. în frunte cu partidul ei. După 23 August 1944, tnîeieglnd pe deplin că drumul celor ce in- struiesc ți educă tineretul poate fi în- cununat de succes numai dacă este condus de partid, numai dacă ce În- temeiază pe învățătura lui. imensa majoritate a cadrelor didactice din țara noastră s-a încolonat în rîndu- rile constructorilor conștienți ai so- cialismului și îndeplinește cu devota- ment sarcinile puse de partid tn fața școlii noastre noi. Prof. univ. MIHAIL CRUCEANU In cinstea lui Cadrele didactice și elevii de la școlile din cuprinsul regiunii Cluj tntlmpină cea de a 41-a anioer- sare a Marii Revoluții Socialiste din Octombrie organizlnd o serie de activități educative și cultu- rale de masă. Astfel, la Cluj s-au inițiat pen. tru elevi concursuri literare ți de desen avtnd ca temă „Prietenia dintre poporul romln șl poporul sovietic". precum și concursuri de recitări din poeții care au clntat In versurile lor Marea Revoluție Socialistă din Octombrie. Elevii școlii medii din Dej par- ticipă la un concurs „Drumeții • veseli" pe tema „Marea Revoluție g X* a temelia școlii noastre stau s J^astăzi mărețele idei ale ma. relui Octombrie, izvorite din g invățătura marxlsr-leninistă. Ele g ne călăuzesc pe noi, învățătorii și profesorii, pe drumul formării și g creșterii unei generații care are § sarcina să preia din miinile ina- ș Intașilor și să ducă mai departe g revoluționarele cuceriri obținute de g poporul nostru muncitor sub ințe- g leapia conducere a partidului cla- § sei muncitoare. Partidul lui Lenin a definit = scopul școlii pentru întreaga peri- = cadă a dictaturii proletariatului. Acest scop constă in educarea unei generații capabile să instaureze ș definitiv comunismul. Pentru în- Z tiia oară s-a pus in fața școlii o sarcină atit de măreață, legată de necesitățile reale ale societății. Generațiile care au trecut prin = școala sovietică au dovedit cu prisosință nemărginitul lor devo- tament pentru slujirea cauzei po- porului, atlt in perioada de mun- că constructivi pașnică, cit și in greaua cumpănă a Marelui Război pentro Apărarea Patriei. Zoia Kos. modeariaeskaia. larii Smirnov, A- texandr Mairmov — nume de eroi ale căror fapte de legendar eroism vest r—rirtt in Itanea întreagă — ■etafrieațfl eroi fln Krasnofon. aproape toii ce care Muncesc as- tăzi ■ mar, in cutaunm. pe pă- nvwMrde 4es4e4erMe. in mstnoMe șttaottaee și tehaice as Im eăevu șceM «taitaiu Aceasta dovedesie <4 pootaa awialKă a «focat și a rvinM p ne atu de oomear con șfoota. cta* m patriah to- tMaă. «Mre tara Mt» W-au dai ruta, u oesBaaăriti m^aresc ca ■dUcărare m abaegibe pea- ă—lpw" profesară car* burează ta griHa aas^ri fO-urw. ta oufea k- tarăM ta ii șooăeso- rdor «nsci ar^^raze ptafe de staore de-otată a vesta paaondzx. M irvor oesecat de tai WiMdri' peatro edKarea Umfor te *** tedatarotd că edxitr carigrits- U etar ao aceiași suta e edoca*» poștaș patrtetacă p «rJerarps- oafHță. wtalC tailșătan «I profe- Educația omului nou (Urmare diz pag 1/ latre atagul radu fi aoAa cortfere dm șonil șl de rt^pA Uarircnttafba Lomoaoscv. eoMunira/ia ♦ fard ®- nevoioasd. De ocwc autobusul 111 sau autobuaul-expras rum I se mo; iaca (pentm ed •• o^esfte J« foarte paUM slaili !a oronal traetfl. e toarta cdaltl Ciad aai vigul ptiria 4U4 rtetata da ia ore 9 MM a^ai speriat.- a- maa o Junf jbs» 4a *.40 * A, «MagL paste 5-4 aUauia oă aaeraaL oariei ta taaMtaA- Aofotateefe acui ta* Mlauf ia aUtati. a eaaa. sa*t cr*- acastlricA. aar oa»n't Ik f rw tacartte ateWi»**/ te «te- pon- tau ed siaaaai m c^ia s-a ta !» .stea e!u»r* .Va tsMdatauaa fdaaMrw atawa- itat arm >rr r-Za * toate tatata* aa aatdzj ca zta=t rea.' ito te teroa- re . Nor. Na de nat"., a» tai «fer- de veac la ursei. .-Meas Pa ata set anasai taMOMBii. ter doar șa sas o aMvni hiaeveitar. Priad ta ară. ceiMți laoddtalor. pe aab aeritz- tă E foarte caraffcjaa. aa.- tactatr. Wefta aatoesl afltor ta- drdxaefe. a eatifieaz fewi teoM* p.ittatzrite nede ale Uaaanti Same- tice. Aslixi aa soi îiifrdr-am xi- ■eto «d țxMd M lataataii hkdegW- rea prevedeniot asuxpaZe de pa- veraul aorfebe. ScoaoMWW bar. ghezf opereaxd eu cUrele da eoa. trol ale aiaaunlar aovieOee la ars tel de parei ar fi aifle dote statis- tice. Iar oanenii ataocfl voebeoc despre victoriile fuauf «ociafiile ca despre o realitate ce poate fi latre- zAritd cu usuriald. Mi.a fost dat să Ba ia Moscova anul acesta la începutul U sep. lembrie, cind s.a anunțat catavoca. rea celui de al XXI-les Copnrm al P C.V S. MJ-a fost dat d pai oâ. serva nemijlocit reacția oaaier.tfor 1 Noiembrie Socialistă din Octombrie oglin- dită In operele lui M. ȘolohaB și A. Tolstoi". Astfel de acțiuni au organizat ți școlile din Gher- la, Turda, Aiud etc. Unele școli au organizat tntll- niri cu oameni ai rnamdi care au vizitat Uniunea Sovietici. Elevii școlii medii nr. 2 din Cluj, de pildă, s-au tnillnit cu tov. Ruzsa Ștefan, vicepreședinte al sfatului popular. care le-a vorbit des- pre marele avlnt al industriei ți culturii Uniunii Sovietice, despre viața fericită a țcolarilor din U.R.S S. P. BUCȘA Cluj sori din școlile orașului București pun pe primul plan educarea ele- vilor lor in spiritul patriotismului socialist, al dragostei față de Re- publica Populară Romină, față de partid și de trecutul de luptă al poporului nostru, al dragostei față de oamenii muncii de pretutindeni. Învățătoarea fruntașă Eleonora Vfădoianu, de 1a școala de 7 ani nr. 95, profesorii Claudia Ungu- reanu de la școala medie nr. 28, Ion Dragomirescu de la școala medic nr. tl, I, Sutr n de la școa- la medie nr. 16 șl alții urmăresc in lecțiile lor dezvoltarea la elevi a dragostei față de patrie și de partid. Vizita pe care elevii școlii de 7 ani nr. 156 au făcut-o la a- telierele C.F.R. „Grivița Roșie", cunoașterea de către el a trecutu- lui de luptă al acestei citadele re- voluționare și a elorturilor pe care le depun urmașii luptătorilor de ta Grivița pentru mărirea produc- ției, înminarea cravatei roșii unui număr de pionieri chiar pe locul unde muncitorii ceferiști au înfrun- tat gloanțele în 1933 au avut un efect educativ deosebit de puternic. Vorbindu-le elevilor despre pil- dele de eroism ale tinerilor sovie tici, despre entuziasmul cu care ei au rășpuns la chemarea partidu- lui pentru apărarea cuceririlor re- voluției sau cn care participă la înflorirea patriei lor, Învățătorii și profesorii caută să trezească și să cultive in inimile lor sentimentele nobile ce caracterizează pe omul n La școala medie „N. Bălces- cu* imt păstrate cu grijă nn mare nentar de scrisori primite de pro- fesorii și elevii școlii de I» pro- fesorii și șentarii sovietici. Rindu- rile lo' vorbesc despre sentimen- tele calde de prietenie ce s-au tacbegat tare bneret'4 nostru și ttee«W.I «n l'LSi Peșteri rarei taKMnanieior >uc- cese o Mm de L nnmea Sovieti- că pe cafea desch^ă dr Marea Renta* Sooatteiă dio Octrecbrie. »oț»jU-tea-*a reaîtairfer strofei kdtaoca « ctalu b sc-tan>ca. cu ■odrierea te ettre eteri a fătatei' po*oare*ar asprite șmm inde- pender*j m progres r—'ritm teci ata tai^ac ăteparaaM o care aovMtti ~ dl aoe ata0 excepțtoaeJa laipietae e daod eta. atente sontite piad aa drl cs-oe. pe cotstndSclorJ: eiKiZMaMEx,' a> colasol. .Mitingurile sg adunau s- proape aooataa.- fa fabrici, la azi- ae. aa sudai, ta tn—rme mo ea. Mdj aateeaH nevoia st-fl «pute adierea despre lahsi aa* end et c4 trabaie iutu9raat neamul Laoa eoriadul Mane aaa*f. rorbeoa t«rt. «vluet. tar arte M e» tau- •eaa trecea ca aa Or rota plndtd OMeretate te XX2-taa trenate te la. teatae aa aaa M pipau Oe pat hta»- *• tvaoeg canat-te-va rriM — iixi tai. B erAtau — Mcare la rapoet taetaCta •< — cum vdd pasai 51 W tatea ad «a .-Om» ataM. Os- Mito Ml. Mcatoue et te etfivg te. rftriol aproape arielrtot al drrvorifri sariadnae trahee te fie ca «aptrt tar tai i oediv tar proteae^r te te tatabtex* cri pa- Ba Dar saaodpd despre toate «. canfea se raAeete es a* cofei de. aprirad fț na te a te «reeteas. te arc tact Haoeora laudp creț. te te rr*! M la MAitar Mioe. M ea * valnead tata baotae: pe «ateok. t na reanan*. Maacoricd wțsv n despre o oereataTt. eprepteiț pe ,mr11nt. rea" ortpoăa, eu serotarorraf de ta Vbaicre Staf de parcuri ia aces! «re» » de Dar dntxtele de nor nan mm merte pe comtruc. saed aaataataaaiML Cum te ou ai cartatateuMa knpdndni p acestei ^ariupnrrr" dară noile cernere sraae pe eameie pdrp afe șoselei. afli da maniei tar parte an inqiaet onor * dna ea a *fa4 «JobuZ. ier ca rvaxLtt ar has^-g ri'eubt is- reorite ix arzi Hoaeovai b ■Mitei aruMta ierni, dondnată te a*oM riduri de neasrleipdrul knWN ie le mielenli seiileilcl (Uraare din pag. 1) ^xacnixia tratatele de pedagogie, scsinisc: Li acestea se a- âaacâ steilucrta oaeri teoretică și ad^uraMla experiența practică a ma- rei-i șenapop A. S Ațakarenko. care ierseeză aa '.-rJreptar prețios pentru edoctrea cu»aanistă a tinere- taiai sosire I?.-.;5d de la pedagogică iritai : de la pedagogii sovie mvațâton: și profesorii noștri ci. peat-u a forată oameni noi d*a tiaerii care le sint Încredințați, L-ebu e sa îmbine respectul, dragos- tea t- încrederea in forțele aceslora cu exigențele juste, să corecteze tg; '=-jl și individualismul nesănă V». îivă'țind la elevi spirit'.»'. co>;:-v. et știu să-i însuflețească de drașoste fierbinte pentru patria so- ciâ'rstă. cultivindu-le in același timp dragostea și prețuirea sinceră pentru oamenii muncii de pretu- L'ttdeni Ei colaborează strins cu organizațiile de tineret și pionieri pentru a face din elevii lor luptă- tori conștienti pentru cauza oame- nilor muncii, pentru progres și pen- tru pace. Multiple sînt manifestările de co- laborare cu prietenii sovietici pe li- nia invătămintului. In afară de cârti, broșuri, reviste, material di- dactic ș.a., contactul direct, îndem- nul și sfatul lor au fost dese și rod nice. An de an numeroase delegații ale muncitorilor din învățâmîntul nostru de toate gradele au cercetat la fata locului bogata experiență so- vietică. De fiecare dată au fost pri- profesorii noștri î."i educă elevii lor in spiriiuf cragosiei față de orin- duirea socialistă, pentru pace. Școala socialistă are sarcina de a crește și educa nu numai pa- trioți înflăcărați, ci și tineri citiți, curajoși, stăpini pe știință și teh- nică, înarmați cu concepția știin- țifică despre lume și viață. Pro- fesori ca Paula Popescu de la școala medie nr. 17, S. Mora de la școata medie nr. 15, Horica Lupascu de la școala medie sera- lă de pe lingă Întreprinderea E- nergo-trust și alții acordă o mare atenție pregătirii temeinice a ele- vilor lor, căutind să lege cunoș- tințele predate de viață, de pro- blemele construcției socialiste. Pe lingă o solidă cultură generală, prin introducerea și extinderea in- vățămintului politehnic școlile noa- stre cautu să formeze la elevi de- prinderi de muncă productivă, să le dezvolte dragostea față de munca fizică și, implicit, față de oamenii muncii Un număr din ce in ce mai mare dc pionieri și ute- miști iau parte la frumoase ac- țiuni patriotice, manifestindu-și a- tișameniul lor față de munca pusă in slujba Înfloririi patriei. Mii de tineri au prestat muncă voluntară pentru terminarea celor 6 case de cultură ale tineretului și au participat la alte asemenea ac- țiuni de folos obștesc. In prezent numeroși tineri din școlile Capita- lei iau part» la munca pe șantie- rele de construcții de la Floreas- ca, din str. Mihai Bravu, la ape- ductul de la Arcudi etc.. ajutind cu însuflețire muncitorilor cons- tructori. In munca de creștere și educa- re a viitorilor constructori ai so- cialismului, școlile noastre pri- mesc un sprijin neprecupețit din "anea organizațiilor de pionieri și tineret, care, urmînd exemplul glo. ' O»HÎm' Comsomof, contribuie la 1 -ni a rea omului nou. ale cărui tră- •ăbiri s.au cristalizat șl s-au vădit mereu mai puternic în »nti rare au trecut dr li Marea Revoluție Socialistă din Octom. C. PETRICU șeful secțiunii învățămînt a sfatului popular al Capitalei crealor si calmul măreției, cresc ml- 'roase de copii. O dată cu imobilele :e .'oeu.'i se ridică noi școli, cămi- ne cluburi. Nicăieri nu pășești o preocupate alît de intensă de edu. care a noii generații ca în U.R S.S. Acum se vorbește mult despre md- surile o opuse de conducerea par. ■ d-_'u. in domeniul invățămintu- - Ele se bucură de adeziunea u. ~z-imă a pedagogilor, pentru că ■ispund necesităților etapei aciua. • de Înaintare spre comunism. Pro. fnorii sf Învățătorii se călăuzesc I- to ■ ce fac de cunoscuta teză Ie. -!n stă potrivit căreia adolescenții și tinerelul trebuie educați tinîn- du-se seama mai ales de sarcinile oe care ei le vor avea de Indepli. nit. Iată de ce fiecare lucrător din sectorul fnvătămintului se simte dator. In Uniunea Sovietică, sd prl. veasci atent In viitor, Șj tinde să dezvolte cit mal multilateral acest jal șaselea simț" și în sufletul fie. cărui elev Prin natura sarcinii istorice pe eare o au de împlinit, oamenii so. vieticl nu pot sd nu trăiască — măcar printr.o parte a existenței lor — si în viitor. De aceea sînt, în același timp, și mereu „nemulțu. miti’ (de ceea ce au realizat pînd acum) și nespus de disciplinați, exuberanti și calmi, și „gălăgioși" și gravi Așa îi educă partidul, sta- tui. literatura, arta, școala. Școala imensei dragoste pentru om și a urii neîmpăcate împotriva dușma. nulul omului, școala curajului și a abnegației, a curiozității pline de neastimpăr /ață de tot ce e nou șl a adversității intransigente iată de orice superficialitate, școala dem. nității și a libertății, a celor mai cutezătoare dimensiuni și a celor mai simple măreții. mite cu căldură și li s au dat expli- catii amănunțite In legătură cu cele mai variate probleme ale învătămin- tului și muncii școlare. Toți acei care au avut prilejul să viziteze Uniunea Sovietică și să ia contact cu școala ei își amintesc cu drag căldura prietenească cu care au fost primiți, dragostea și bună- voința cu care pedagogii sovietici le-au împărtășit experiența lor. Multe delegații sovietice, tn frun- te cu pedagogi sovietici eminenti ca I. A Kairov, N. Goncearov, A. B. Esipov și alții, care au venit in fara noastră au manifestat deosebit in- teres față de realitățile și proble- mele noastre școlare, s-au bucurat de succesele pe care le am dobindit și au căutat, cu înțelegerea și mo- destia caracteristice oamenilor so- vietici, să ne fie de folos pentru rezolvarea problemelor, pentru în- vingerea greutăților. Incercînd să aflăm explicația ni- velului la care a ajuns dezvoltarea invătămintului nostru și a gradului la care s-a ridicat munca învățăto- rilor și profesorilor din R.P.R., gîn- dul ne poartă la acești ani de efor- turi șl căutări continue. în care, în mod permanent șl neprecupețit, am primit ajutorul prietenilor noștri, sovietici. Prețuirea dreaptă a acestui a. jutor Insolită de dorința și ho. lărîrea noastră a tuturor de a folosi și pe viitor fn cft mai mare măsură experiența sovietică consti- tuie un omagiu adus prieteniei d« nezdruncinat între poporul romîn șl poporul sovietic. SCO șgo ala A V BW" B cea mai înaintată dm lume DUcOO'll D WJ niu TOI DDDDD9Q iUDii CADRE CULTE PRODUCȚIEI I Memoriul tovarășului N S. Hruș- ciov „Cu privire la întărirea legăturii dintre școală și viață și la dezvoltarea continuă a învățămîntului public în U.R.S S' a dat răspunsul la o problemă de cea mai mare actualitate — și anume, la p.oo^ma mijloacelor da pregăure a tineretului pentru par- ticiparea activă la munca întregu- lui popor. Școala noastră — școala medie din Volokolamsk, regiunea Mos- cova — îi obișnuiește în mod sis- tematic pe elevi cu munca ob- ștească folositoare. In sovhozul „Holmogorka' și la secția acestuia .Zorile roșii" noi am organizat o tabără de comsomoliștl în cadrul căreia elevii și-au desfășurat practica în producție In timpul verii. Tabăra a dat colhozului un ajutor însemnat. Elevii au sădit cartofi, porumb, varză, au plivit legumele și au efectuat diferite alte lucrări. Toate acestea s au desfășurat sub conducerea unor specialiști experimentați. Lucrînd în tabără, elevii au cu- noscut forța șl însemnătatea între- cerii ca metodă socialistă de or- ganizare a muncii. Rezultatele în- Invătămintul public IN KAZAHSTAN * Uriașele succese dobîndite în toa- te ramurile construcției co- muniste din R.S.S: Kazahă au devenit posibile ca rezultat al victo- riei Marii Revoluții Socialiste din Octombrie, ca rezultat al construirii socialismului sub conducerea glorio- sului Partid Comunist al Uniunii Sovietice- In octombrie 1917 au fost create condiții care au dat posibilitate po- porului kazah. care a dus secole de a rindul o viată nomadă în stepă, să înlăture ignoranța de veacuri, să treacă de la capitalism la socialism. Revoluția culturală a fost reali- zată in Kazahstan intr-un timp foarte scurt, sub conducerea pcri.- comun:ș: ior și cu ajutorul fră- țesc a! poporului rus. Și dacă luăm în cons.derare faptul că înainte de octombrie 1917 in Kazahstan știuto- rii de carte nu reprezentau mai mult decît 1—2 la sută din înlreaga populație, atunci înțelegem pe deplin că munca desfășurată de partid și de popor pentru lichidarea trecutului greu poate fi numită cu adevărat ti- tanică. Politica colonială a țarismului era Îndreptată cu premeditare spre în- frînarea dezvoltării culturale a kaza- hilor. Se creau In mod artificial pie- dici în primirea copiilor oamenilor muncii tn putinele școli ruso-kazahe existente. Durata învățămîntului în cele mai mari școli nu trecea de 2—3 ani. Absolvenții lor aveau un nivel cu totul limitat de cunoștințe. Pornind la reorganizarea revolu- ționară a Invățămîntului, tînăra pu- tere sovietică a întîmpinat multe greutăți nu numai în ceea ce pri- vește problemele materiale, dar și în ceea ce privește problemele ideolo- gico-politice. Era necesar ca într-un răstimp scurt sistemul învățămîntu- lui public să fie întemeiat pe prin- cipii cu totul noi. Sub conducerea organizațiilor de partid, sovietele lo- cale și-au îndreptat eforturile spre Înlăturarea acestor greutăți. O influență deosebit de mare asu- pra învățămîntului public a avut Programul partidului, adoptat la cel de-al VUI-lea Congres al partidului, In anul 1919. Acesta a fost fun- damentul puternic al construirii școlii noi, tncepînd cu școala ele- mentară și sfîrșlnd cu învățămin- tul superior. Pentru dezvoltarea învățămîntului public în R.S.S. Kazahă a avut o în- semnătate deosebită promovarea de- plină a principiilor privind preda- rea în limba maternă a elevilor, în- vățătura în comun 3 fetelor și băie- ților și legătura învățămîntului cu munca obștească-productivă. Ca rezultat al uriașei activități creatoare desfășurate de lucrătorii pe tărîmul învățămîntului, s-au ela- borat noi programe, planuri de învă- țâmlnt, manuale, materiale didactice, metodici, care au fost îmbunătățite an cu an. S a perfecționat treptat însuși sistemul învățămîntului, în fața căruia congresele și conferințele Partidului Comunist au pus mereu noi și noi sarcini. S-a dezvoltat larg acțiunea de pregătire a profesorilor pentru școlile de toate gradele prin institute pedagogice, s a întărit în- tr-o măsură însemnată baza mate- rială a școlilor. O scurtă trecere în revistă a date- lor ne îngăduie ^ă apreciem in mod just situația actuală a învățămîntu- lui public în R.S.S. Kazahă. Ca urmare a dezvoltării puterii statului, învățămîntului public i se alocă in fiecare an mijloace tot mai mari. In stabilirea bugetului, guver- nul pornește de la necesitatea satis- facerii tot mai largi a cerințelor cul- turale ale poporului. In acest an, bunăoară, s-au alocat pentru nevoile invățămîntului public I 500.000.000 de ruble, dintre care 176-200 000 de ruble pentru construcții capitale de școli. In comparație cu anul 1954, cheltuielile pentru construcții capitale au crescut de 1,5 ori- In afară de aceasta, colhozurile republicii con- struiesc la sate școli prin mijloacele lor. Numai în anul 1957 ele au con- struit școli care pot cuprinde aproa- pe 50.000 de elevi. Cheltuielile pentru învățămîntul public pe cap de locuitor au atins in anul 1954 suma de 182 de ruble, în timp ce în anul 1911 se cheltuiau în total pe cap de locuitor numai 13,4 copeici pe an. Aceste date compara- tive subliniază cît de departe a pășit R.S.S. Kazahă in domeniul Invăță- mintului în anii puterii sovietice și ce uriașă atenție acordă poporul, partidul și guvernul sovietic instrui- rii celor ce muncesc și pregătirii ti- nere: generatii pentru munca. pentru activrtâtsi lor viitoare în societatea C0~” St 3 Ne mindrim cu faptul că 75% din venitul poporului sovietic merge pen- tru satisfacerea cerințelor materiale și culturale ale oamenilor muncii. In statele burgheze, partea leului din venitul național cade în buzunarele fără fund ale monopoliștilor. La noi așa ceva nu se întimplă. lată de ce avem deplina posibilitate de a mări alocațiile pentru învățămînt pe măsura creșterii bogăției obștești a statului nostru. In anul școlar 1957-1958 au func- ționat în republică 8741 de școli, dintre dare 4981 elementare, 2548 de 7 ani și 1212 medii. In aceste școli au fost cuprinși 1.213.000 de elevi, dintre care 578.500 fete. In compa- rație cu anul 1911, numărul elevilor a crecut de 13 ori, iar numărul ele- vilor kazahi de 60 de ori. In R.S.S. Kazahă trăiesc, în a- fără de kazahi, și alte naționalități. Aceasta a creat necesitatea de a se organiza școli sau clase speciale în care lecțiile să fie predate în limba tnaternă a elevilor — rusă, uigură, uzbecă, tadjică. In acest fel se re- zolvă în republică problema națio- nală în domeniul învățămîntului pu- blic. înainte de Revoluția din Octom- brie în Kazahstan nu existau insti- tuții preșcolare. In anii puterii so- vietice s-au creat în republică gră- dinițe de copii în orașe, în așezările muncitorești și în colhozuri. In anul acesta funcționează 1212 grădinițe, în care sînt educați 64.000 de copii. Guvernul republicii acordă o mare atenție instituțiilor preșcolare. In fiecare an sînt date în folosință a- cestora noi și noi clădiri. De exem- plu, numai în anul 1957 au fost date în funcțiune circa 40 de grădinițe de copii cu 2475 de locuri și s-au chel- tuit pentru construirea instituțiilor preșcolare aproape 20.000.000 de ruble. O mare atenție se acordă muncii în afara clasei, în cercuri. Pentru dezvoltarea deplină a aptitudinilor și talentelor copiilor au fost create în republică 300 de instituții extrașco- lare (case de pionieri, stațiuni teh- nice, stațiuni ale tinerilor naturaliști, școli sportive). O mare dezvoltare au luat călătoriile turistice, excursiile de masă pentru studierea ținutului natal, spartachiadele și olimpiadele. Un factor deosebit de important în instruirea și educarea elevilor îl con- stituie organizațiile de pionieri și de Comsomol din școli. Organizațiile comuniste de tineret au pus în fata copiilor și tinerilor sarcina de a a- juta școala și pe pedagogi în lupta pentru succese la învățătură, pen- tru cunoștințe adinei și temeinice, pentru disciplină conștientă, de a-i educa pe elevi în spiritul dragostei față de muncă, al respectului și al dragostei pentru munca fizică, de a-i obișnui să se autodeservească, să în- deplinească orice activitate care stă în puterile lor. îndeplinind sarcinile învățămîntu- lui politehnic, cadrele didactice din republică au organizat ateliere șco- lare, au creat cabinete de fizică, de chimie, de biologie și de studiere a mașinilor, au construit numeroase sere, au amenajat loturi școlare ex- perimentale. Școlile au fost înzestra- te cu materiale didactice pe care învă. țămîntul de cultură generală nu le-a cunoscut niciodată tn trecut; trac- toare, combine, automobile, strun- guri, freze, bormașini, mașini de ge- luit, mese de tîmplărie, numeroase instrumente pentru prelucrarea me- talului și lemnului, stațiuni electrice etc. In timpul vacanțelor de vară toți elevii claselor a Vil-a. a Vlll-a și a LX-a desfășoară practica de două săptărffîni in întreprinderi, pe șantie- rele de construcții, in sovhozuri și colhozuri. Toate școlile tși Îndreaptă activi- tatea inspre cultivarea la copii a celor mai înalte calități morale : dra- gostea fierbinte pereni patria lor, sentimentul de prieten.e intre po- poare. strădania de a participa activ la construirea comunismului. întregul sistem al educației sovie- tice este pătruns de spiritul interna- ționalismului, al respectului reciproc Intre popoarele mari și mici. Poporul sovietic face tot ceea ce este necesar ca fiecare tînăr, atunci cînd iese din școală, să fie un cetă- țean cu uri înalt nivel cultural, un cetățean al epocii sale. Folosindu-se de dreptul la învățătură înscris în constituție, fiecare om are și obli- gații față de stat, obligații pe care trebuie să și le îndeplinească cu cinste. Școala sovietică sădește ferm această idee jn conștiința fiecărui elev. A rămas departe, în trecut, Igno- ranța poporului kazah. Sosind tn Ka- zahstan, oaspeții de peste hotare se minunează de faptul că foștii nomazi au putut să construiască într-un timp atît de scurt o republică socia- listă sovietică industrială, caracte- rizată printr-o înaltă cultură. Noi le răspundem la aceasta că In popor există nesecate izvoare de energie și de inițiativă și că, atunci cînd po- porul însuși devine făuritor al isto- riei sale, cînd el însuși își creează cultura sa națională în formă și so- cialistă în conținut, posibilitățile care i se deschid în față sînt într-adevăr nelimitate. A. ȘARIPOV ministrul InvătAmtntuluI al R.S.S. Kazahe trecerii se totalizau zilnic. La careul de seară al taoerei, in fața frontului, se anunțau rezulta- tele zilei de munca. Elevii ca;e au dobîndit cele mai importante suc- cese au primit premii. Viața în tabară, organizată pe principiile autodesenrini și hozraș- ciotului, a contribuit la sudarea colectivului. Ea a creat totodată largi posibilități de manifestare a aptitudinilor creatoare ale elevi- lor și spiritului lor de organizare, în timp ce respectarea unui regim strict a contribuit la întări- rea sănătății lor. Tradițiile vieții de tabără sînt păstrate de elevi și în școală. Ei dovedesc acum mai multa inițiati- vă în organizarea activității șco- lare, în desfășurarea muncii obș- teștL In anul acesta, tinerii oameni ai muncii din școala noastră au împrăștiat pe ogoarele colhozu- lui „Bolșevlk* și ale sovhozului .Holmogorka" 200 de tone de în- grășăminte organice, au cules po- rumb de pe o suprafață de 6 hec- tare, au curățat de dăunători 200 de hectare de pădure. Pe lingă aceasta, ei au adunat o mare can- titate de fier vechi și de macula- tură. Am organizat în școala noastră și cercuri tehnice. Aceasta ne-a dat In anul trecut posibilitatea sâ pregătim, prin activitatea în afara clasei, 18 operatori de cinemato- graf- Mulți elevi au terminat cursurile ținute la cercurile do au- tomobilism create în școală acum 3 ani și lucrează în prezent ca șoferi. Totuși, asemenea măsuri nu pot rezolva pe deplin problema pre- gătirii profesionale și politehnice a elevilor. Calea principală pentru reorganizarea școlii medii este, socotim noi, aceea expusă în Me- moriul tovarășului N. S. Hrușciov acrobat de P.C.U.S. Sintem de rea direcției fiecărei școli Prezidiul C.C. al părere că în stabili- de reorganizare a în parte trebuie să sa la In considerare profilul econo- mic al raionului, cerințele de ca- dre masă. pregătite în profesiuni de pentru baza cerințele Industrie materială cum șl o serie de specialiști șl agricultură, existentă, pre- da alti Indici. Volokolamsk este, după cum se știe, un raion agricol. Totuși, aici joacă un rol important și Industria locală precum și cea regională. Ținînd seama de faptul că în vii- torii 5—7 ani vor crește cerințele de muncitori pregătiți In profesiuni de masă — strungari, lăcătuși, șo- feri etc. — socotim că reorganiza- rea școlii noastre trebuie să meargă pe linia introducerii învă- țămîntului profesional în clasele mari începînd, să spunem, cu cla- sa a IX-a. Pentru a se realiza par- curgerea programelor de cultură generală șl profesională, durata învățămîntului trebuie cu un an. Viața ne arată însă putem limita numai la tehnice. Pentru fete și prelungită că nu ne specialități pentru o serie de tineri trebuie avute In ve- dere, pe lingă profesiunile tehni- ce, specialități cum sînt acelea de contabil, de bibliotecar etc. Reorganizarea școlii medii va da posibilitatea să se rezolve în ca- drul fiecărui raion problema com- pletării întreprinderilor industriale și agricole cu cadre culte, bine pregătite pentru activitatea prac- tică, cu muncitori stăptnl pe pro- fesiunea lor. B. GRUINOV directorul școlii medii din Volokolamsl Elevii «ovletlcf sint pregătit! pentru muncă, pentru viață tn fotogratle — elevi al școlii medii nr. 1S1 din Moscova lucrînd In atelierul de lăcătuțărle I I s - ■ = I Pe meleagurile Vîborgului trice din Leningrad a ani- versai împlinirea a 100 ani de existență. Această uzină a obținut succese deosebite in producția de utilaj electric de mare putere pen- tru uriașele centrale electrice ale Uniunii Sovietice, precum și pen- tru unele centrale electrice care se construiesc tn țările de demo- crație populară *). O dată cu dez. evitarea uzinei, a crescut fi s-a dezvoltat și școala profesională din cadrul ei — școala tehnică nr. 12. înființată în anul 1879, școala uzinei metalurgice din Leningrad, care purta la început denumirea de școală profesională metalurgică, avea o durată de doi ani. Din a- nul 1880 pînă în anul 1912, adică într-o perioadă de 32 de ani, școa- la nu a avut clădire proprie. Abia in anul 1912 a fost construită pri- ma clădire a școlii, pe fostul bu- levard Bezborodkinskoi (astăzi bu- levardul Kondratievski). Din anul 1880 pină în anul 1912, școala a dat 31 de promoții. Cursu- rile au fost terminate în total de un număr de 616 absolvenți — 461 lăcătuși și 153 tîmplari. Din pricina dezinteresului total mani- festat de regimul țarist față de în- vățămîntul profesional, în anul 1916 școala a fost nevoită să-și înceteze activitatea. După Marea Revoluție Socialistă din Octombrie școala a fost reîn- ființată ca școală tehnică, desfă- șurindu-și activitatea în acest fel pină în anul 1922, cînd s-a orga- nizat aici, sub tutela Uzinei meta- lurgice din Leningrad, o școală profesională de rele școlii au •) Uzina din turbine șl pentru Romlnă. tip F.Z.U. Atelie- fost înzestrate cu Leningrad fabrică Republica Populară utila/ nou, Iar pentru iiwățămintul teoretic au fost create cabinete școlare ți dese spațioase. Școala a pregătit un mare număr de strun- gari, frezori, lăcătuși, fierari, mo- delieri, formari, electromontori, desenatori tehnici ți alți specialiști. Timp de 18 ani ea a dat peste 6000 de muncitori calificați. In urma apariției decretului So- vietului Suprem al U.R.S.S. din octombrie 1940 pricind organiza- rea sistemului rezervelor de mun- că ale statului, in activitatea șco- lii a început o perioadă nouă, o perioadă de dezvoltare rapidă- Toate clasele și cabinetele școlare au fost reutilate, s-au construit și dotat noi ateliere. Școala dispune în prezent de strunguri și freze de tipurile cele mai modeme. Toate locurile de muncă sînt înzestrate cu iluminat individual. Utilajul electric a fost complet reînnoit ; s-a reamenajat pe baze noi secto- rul mașinilor de frezat. Școala a pregătit pentru Uzina metalurgică din Leningrad mii de muncitori calificati. In prezent, mulți dintre foștii ucenici și elevi ai școlii sint fruntași ți conducă- tori ai producției. Printre ei se nu- mără A. A. Arakceiev, în prezent directorul Uzinei metalurgice din Leningrad, P. S. Cernișiov, inginer șef al acestei uzine, V. N. Golub- dkov, inginer, renumițil strungari V. P. Fedorov și I, G. Haritonov, inovatorul V. O. Bezanov, B. D. Kulakov, cel mai hun matrițier din oraș, șefii de atelier V. 1. Korvin și N. A. Lemehov, H. A. Dia- covski, șeful secției de asamblare a turbinelor cu abur, M. P. Pun- ger, tehnolog șef, P. G. Petuhov, directorul școlii profesionale nr. 32 din Leningrad și alții. De cîțiva ani, instruirea prac- tică in cadrul școlii se bazează pe executarea de către elevi a unor produse complexe ca strungurile T4, T4A, 1 161 și 1 T61M, des- tinate întreprinderilor industriale. In prezent, in lumina sarcinilor cu privire la dezvoltarea neîntre- ruptă a tehnicii. Consiliul econo- mic al raionului Leningrad a ce- rut întreprinderii tutelare să con- sidere școala tehnică drept un ate- lier de producție propriu și să-l asigure un sprijin cit mai larg. Istoria școlii este strins legată de istoria uzinei oare o tutelează și de istoria cartierului Viborg — leagăn al revoluției. Culiivînd cu dragoste tradițiile revoluționare ale Vîborgului și pilda eroismului vechilor muncitori din Petrograd, colectivul pedagogic al școlii se străduiește necontenit să dezvolte în rindul elevilor sentimentul de mindrie pentru trecutul glorios și prezentul măreț al poporului so- vietic, să le insufle dragostea pen- tru muncă, pentru meseria aleasă. Viața fericită a tineretului so- vietic este posibilă datorită grijii părintești a Partidului Comunist și a Guvernului sovietic. Puterea sovietici a asigutat tinerei gene- rații asemenea posibilități de învă- țătură, de muncă in domeniul d» activitate pe care și l-a ales, de trai luminos și îmbelșugat cum nu a cunoscut și nu poate cu- noaște tineretul din țările capita-t liste. Elevii școlilor profesionale și tehnice din U.R.S.S. privesc cu în- credere spre viitor. La terminarea studiilor, stăpîni pe meseriile pen- tru care s-au pregătit, ei se con- topesc cu oastea de mtdte milioa- muncitoare, devenind ne a clasei constructori lui. I. directorul activi ai comunismu- KORZÎNKIN școlii tehnice nr. din Leningrad 12 £n:!!t!::’tnntiniiiiiimtmîiiiiiiff!!iiiiiitf!iiiiitiiiiniiiiiiiiiiniiiiiimiiiiiiiiiHiliiniii!ii;uiiniiniiiTiiiiiiiiiiiniinniiiiiiii!iiniiii!nitiiiftiiiiiiii:!iiiHrnniiiiiiiiiiiiiniiiiuiiiiii!iiiitiiiii!iiiiiii!t!i:iiimiini:ii CONGRESUL AL XXl-lea Ca Kirovo-Cepețk, centrul rado, nului Prosnițk d n regiunea Kirov, a avut loc nu de mult o „Zi a învățătorului" închinată în- tîmpinării celui de al XXl-lea Con- gres al P.C.U.S. La această aduna- re a pedagogilor din raion au par- ticipat și președinți de colhozuri, se- cretari ai organizațiilor de bază, președinți ai sovietelor sătești. Luați in cearnă noul I ...La tribună se urcă o femeie nu prea înaltă, căruntă. Este tovarășa A. I. Sazontova, fostă profesoară a școlii din Polomsk, acum pensionară. — Am predat în acest raion ince- pînd din anul 1908 — spune ea. ții pe măsură ce vorbește mai departe, ascultătorii văd tot mai limpede ,,ziua de Meri" a pedagogilor de la sate. Cînd am venit la școala din Po- lomsk erau doar 55 de elevi... Bănci lungi, de cîte elevi fiecare, ta- la tribună primul al Comitetului raional se. Prosnițk al P.C.U.S., tov. Piotr Feodorovici Brlsov, deputat în Sovie- tul Suprem al U.R.S.S. El a vorbit despre marele avînt cu care se pre- gătește întregul raion să întîmpine cel de al XXl-lea Congres al par- tidului. — Este un fapt îmbucurător că la munca plină de abnegație pentru dez- voltarea economiei naționale partici- pă activ și colectivele școlilor. Acum nu mai găsești nici o școală în care profesorii să nu lege predarea de practica colhoznică. Putem spune pe bună dreptate că elevii au început să privească într-un chip nou mun- ca. Și iată rezultatul: 80 la sută din absolvenții claselor a X-a din anul acesta au mers să lucreze în întreprinderi și tn colhozuri. Ne bucurăm că economia raionului a primit tinere cadre culte. Desigur, mal sînt multe de făcut pentru a reorganiza școlile raionului și pentru a rezolva complexele pro- bleme pe care le-au pus în fața în- vățămîntului public partidul și guver- nul. Trebuie să stimulăm pe toate căile inițiativa, trebuie să învățăm unii de la seamă tot alții, trebuie să luăm în ce e nou, înaintat Tinerii cetățeni ai colhozului Așa i-a numit pe elevi președin- tele artelului agricol ,^Maiak“, tovarășul G. K. Pașaev. — Fără tineretul nostru, fără elevi — a spus el — n-am fi putut să ob- ținem indici atît de ridicați cum am obținut. Și dorim să vă încredințăm de faptul că pedagogii de la sate îi vor pregăti în viitor și mai bine pe elevi pentru munca agricolă, le vor cultiva sentimente patriotice față de colhozul natal. Nici colhozul nu va rămîne în ur- ma școlii—a spus în continuare tov. Pașaev. Vom ajuta și în viitor școa- la. Conducerea noastră a alocat 10.000 de ruble pentru construirea a- telierelor școlare. Vom amenaja un stadion pentru elevi. Plănuim să or- ganizăm prin mijloacele colhozului o școală-internat. Iar pentru ceea ce au făcut pînă acum și pentru ceea ce vor face de acum înainte în ajutorul colhozului colectivele pedagogice împreună cu credincioșii noștri ajutori, elevii, col- hoznicii vă spun din toată inima : mulțumim 1 bla și cîteva tablouri cu conținut re- ligios — asta a fost tot ce am găsit aici... In toată regiunea se numărau mai puțin de 30 de profesori și toți aveau numai instrucțiune medie. A- cum, numai la școala medie din Po- lomsk sînt peste 30 de pedagogi, din- tre care 11 au instrucțiune supe- rioară. S-ar părea că această „zi de ieri" despre care a vorbit Ana Ivanovna Sazontova nu e prea îndepărtată — au trecut de atunci doar 40 de ani. Dar iată că la tribună urcă tînăra di- rectoare a școlii de 7 ani din Alalo- Kanîpska, tov. A. S. Poleakova, care vorbește despre „ziua de astăzi" a pedagogilor de la sate. Distanța nu împiedică învățatul a Nu are nici o importanță faptul că nu trăim la oraș — afir- mă ea. Astăzi, dacă există do- rința de a învăța, distanța nu Îm- piedică învățătura. Eu, bunăoară, am și o profesiune, și familie. Dar asta nu m-a împiedicat să termin secția fără frecvență a Facultății de fizico- matematică. in propriul meu exemplu, ca și >n exemplul multora dintre pro- fesorii noștri, am văzut limpede cît de juste sint cuvintele lui Nikita Ser- gheevici Hrușciov despre necesitatea de a dezvolta cît mai mult sistemul învățămîntului fără frecvență, căci a- cesta deschide și mai larg locuitorilor din satele numite odinioară „locuri înfundate" drumul către cultură, că- tre lărgirea cunoștințelor lor. Muncind pentru binefe patriei Oespre marea dorință de a munci cit mai bine, de a întîmpina cu cinste cel de al XXl-lea Con- gres al partidului au vorbit toți cei care au luat cuvîntul la tribuna „Zi- lei învățătorului" — N-au trecut mal mult de 2 ani de cînd, la cel de al XX-lea Congres al partidului, s-a vorbit despre un nou tip de instituție instructiv-educa- tivă — școala-internat. Acolo unde se înalță astăzi școala-internat in care lucrăm noi — a spus directorul acestei școli, tov. N. M. Eremin cu trei ani înainte era o pădure, iată că, într-un răstimp scurt, în cest colțișor pitoresc s-a înălțat Și a- un pe întreg orășel pedagogic. Terenul care se ridică construcțiile școlare, casele de locuit și celelalte clădiri ale școlii-internat Întrece suprafața de 6000 de m p. Noi înțelegem uriașa răspundere L P.C.U.S. care ne revine. Organizăm întreaga muncă de instruire și educare a co- piilor în strînsă legătură cu munca productivă. Și dacă pînă acum munca elevilor se reducea la autodeservire și la lecțiile din atei.erele școlare, acum s-au făcut primii pași pentru a folosi bogatul utilaj al atelierelor noastre pentru producerea bunurilor materia- le Chiar dacă pentru început aces- tea vor consta doar în cîteva lucruri puțin complexe, toluși, aceasta va fi prima producție de mărfuri care va purta marca școlii noastre. Colectivele școlare din raionul Pros- nițk și-au luat angajamente concrete în întinipinarea cerni de al XXl-lea Congres al P.C.U.S. Chiar în ajunul „Zilei învățătorului", profesorii școlii medii din centrul raionului au adop- tat un răspuns colectiv la apelul pe- dagogilor din Ermișinsk. Vorbind despre aceasta, secretarul organiza- ției de partid de ia școala din Pros- nițk, profesorul de matematică G. I. Rezontov, a declarat; — După cel de al XX-lea Congres al P.C.U.S., școala din Prosnițk, la Ml fel cu celelalte școli din raion, s-a străduit permanent să apropie învăjă- mîntul de viață, să-i pregătească mai bine pe elevi pentru munca obștească folositoare. Numai în acest an profe- sorii și elevii noștri au efectuat in colhozurile raionului aproape 17.000 de zile-muncă. Răspunzînd la chemarea pedagogi- lor din Ermișinsk, ne luăm angaja- mentul : — să creăm pe lîngă colhozul Vo- lodarski un lot școlar experimental cu o suprafață de 30 de hectare, reparti- zînd 16 hectare pentru cultura cerea- lelor, 8 hectare pentru cultura porum- bului și 6 hectare pentru cultura car- tofilor ; — să pregătim șî să transportăm pe ogoare 600 tone de gunoi de grajd, 25 tone de turbă, 3 tone de cenuș|; — să seră; — să claselor — să construim pe lotul școlii o pregătim din rindul elevilor a X-a 30 de tractoriști; continuăm munca pentru crearea spațiilor verzi în centrul ra- ional, să răsădim 600 de arbori de- corativi, să amenajăm o pepinieră cu 1000 arbuști de coacăze, 500 de sal- cîmi și 500 de meri; — să continuăm și să dezvoltăm luarea sub patronaj de către elevi a fermelor de păsări, de viței și de purcei, să creștem pentru colhoz 100 de iepuri de casă și 1000 de pui. Angajamentele luate de colectivul școlii din Prosnițk la tribuna „Zilei învățătorului" constituie numai o foarte mică parte din ceea ce fac toa- te școlile și toți profesorii, toți oame- în cinstea Con- nii muncii din raion greșului partidului, deschid perspective largi. Invățătorimea, In fața lor se încă și mai școala, pârtiei- activ Ia lupta pă șj vor participa pentru realizarea grandioaselor pla- nuri de dezvoltare a economiei șl culturii U.R.S.S. (După „Ucitelskala Gazeta") Redacția șl administrația: București. Piața Scinteli nr. 1, Telefon 17.60.10, Tiparul: Combinatul Poligrafic Casa Sclntei! „I. V. Stalin'' București, Plata Scîntell. Abonamentele la „Gazeta învățămînt ului" se fac la toate oficiile poștale, prin factorii poștali și difuzorij volu ntari din Întreprinderi și Instituții, Abonamente; 1 an — 13,53 lei; o Iun: iei; 3 luni — 5,12 leL