Proletari 'din toate firBe, vniți-v&I
Pentru studierea temeinică
a marxîsm-leninismului
organ al Ministerului Invățămlnlnln! șl Culturii șl al Comitetului Central al Sindicatului Muncitorilor din inv&tfimint și cultura
Anul X, Nf. 490	Vineri 31 octombrie 1958	4 padini 25 bani
n cinstea
a
7 Noiembrie
1
Noi realizări
Uniuiui So-
despre succese!»
Acțiune patriotică
La Palatul pionierilor din
Capitală simți din plin că se
apropie o mare sărbătoare.
Pionierii fi școlarii participă
cu o deosebită însuflețire la
pregătirea simpozionului isto-
rico-literar cu tema „In Oc-
tombrie 1917“, care va avea
loc la 31 octombrie, la Mu-
zeul de istorie a partidului.
In dimineața de 2 noiembrie
pionierii vor asculta recitări
și povestiri închinate Marii
Revolufii Socialiste din Octom.
brie. La această manifestare
Ișl vor da concursul șt artiști
ai teatrelor din Capitală.
Membrii cercurilor de istorie fi
literatură pregătesc o adunare
tematica închinată sărbătorii
de la 7 Noiembrie, adunare
care va ft urmată de con-
cursul „Poeții lumii cintă re-
voluția".
Smolntl.
Prieteni dragi
Pregătirile
pionierilor
Cadrele didactice și elevii
școlilor din c.raioua mtlnip.nu
ziua de / Noiembrie cu noi
reunzuri. Pionierii de la școa.
la de 7 ani nr. 9, de la Școala
tneaie nr. 2, de ta Casa pto-
nierilor etc^ scriu numeroase
scrisori pionierilor din Mos-
cova, Leningrad și alte orașe
ale Uniunii Sovietice. In fie-
care săptămină 50 de cadre
didactice pleacă in diferite lo-
calități din regiune, finind
conferințe in care vorbesc des.
pre însemnătatea Marii Revo-
luții Socialiste din Octombrie,
vietice pe plan economic și
cultural etc.
La coiful roșu de la școala
medie nr. 2 se organizează
un simpozion cu tema „Să
cunoaștem experiența învăță-
torilor și profesorilor sovie-
tici".
In numeroase școli se pre-
gătesc manifestări artistice In
cinstea marii sărbători.
Confecționează
material didactic
Cabinetele tehnice de la cen.
Uul școlar agricol din Buzău
au fost înzestrate, o dală cu în-
ceputul acestui an școlar, cu
600 de planșe didactice repre-
zentind mașini, dispozitive șt
scheme de defășurare a dife-
ritelor procese tehnice. Numai
cabinetele școlare de tehnolo-
gia materialelor și tehnologia
meseriei au fost înzestrate cu
peste 450 planșe noi. In cins.
tea zilei de 7 Noiembrie, co-
lectivul didactic al centrului
școlar din Buzău și-a luat an.
gajamentul să mai confecțio-
neze încă 100 de planșe.
In sprijinul
Întovărășirii
agricole
Mobilizați de organizația de
pionieri și îndrumați de ca-
drele didactice, elevii școlii
de 7 ani din comuna Bez-
dead, raionul Pucioasa, au re-
coltat cantitatea de 6000 kg.
prune pentru întovărășirea
„Cel de al il-lea Congres al
P.M.R". aduclnd astfel in-
tovărășl'tl economii însem-
nate.
Totodată ei au colectat 325
borcane de sticlă, pe care
le-au predat centrului de colec-
tare.
Alături de colectiviști, ca-
drele didactice de la școala
de 7 ani din comuna Ciobanu.
raionul Hirșova, iau parte cu
insuflefire la acțiunea patrio-
tică pentru redarea de noi te.
renuri agriculturii. Astfel, un
număr de 14 învățători și pro-
fesori au lucrat la digul Gir-
liciu-Dăieni din razn raionu-
lui. In pauzele de odihnă ca-
drele didactice difuzează și ci-
tesc colectiviștilor tiare și
broșuri.

J
■
■
I
I
=
Sun obicei atrăvachl. Aproape
In fiecare caiâ, intr-un col-
țișor intim, intr-un loc anu-
mit — un «crin sau un sertar —
■ ■ gâaeic cîteva obiecte mărunte,
lără vreo valoare apaienlă, care
sînt pâstrate Iniâ ca o adevărată
comoară. Stnt acolo fotografii,
scrisori cu file îngălbenite de vre-
me, o floare uscată, un carnețel...
Este locul amintirilor, un loc în-
chinat unor sentimente frumoase,
unor ființe dragi- unor prieteni
buni.
La «coala medie din Breaza
există o Încăpere curată, lumi-
noasă, cu aspect de muzeu fn
miniatură, cate se aseamănă oare-
cum cu un astfel de caltUoz, Stat
adunate aici obiectele pe care e-
levlt din Breaza le-au primit de la
prietenii lor, școlarii din Uniunea
Sovietică. Pe o masă se află ma-
cheta Pieții Roșii. Pe alta o căli-
mară care Imită .țarul clopote-
lor*, două miniaturi reproducind
turnurii* Kremlinului, un suport de
calendar din masă plastică, colo-
rat in albastru si alb, o farfurioa-
ră cu Incrustați! minunate, o pă-
pușă comică. In cutii de carton
slnt tel si iei de locuri pentru
copii. Peste tot — fn rafturi, pe
pervazurile ferestrelor — sînt
teancuri de vederi din Uniunea
Sovietică. Unele din ele au fost a-
dunate In zeci de albume tema-
tice.
înapoia unei vitrine sini cî-
teva numere dintr o revistă intltu-
latâ .Drujba* — prietenia. Este re-
vista pe care o redactează șco-
larii din Breaza fn cinstea priete-
niei lor cu elevii sovietici- Privin-
du-i coperțile prin geamul vitrinei,
ai impresia că sînt tipărite. Abia
după ce le vezi mai de aproape
iți dai seama că nu slnt decît re-
zultatul străduințelor unor elevi
pricepuți in arta desenului.
...Sînt mal mulți. ani de atunci.
Fusese redactat primul număr din
„Drujba*. Elevii au hotărlt să
trimită un exemplar unei scoli
din Uniunea Sovietică. La scurt
timp după ce revista a fost tri-
misă, școlarii sovietici au răs-
puns organizlnd o emisiune kt
radio-Moscova. Așa au Început
primele legături. Schimbul de re-
viste si emisiuni s-a repetat. Au
urmat scrisorile, vederile, fotogra-
fiile. darurile... Sute de scrisori au
plecat din Breaza și tot sute qu
sosit din diferite localități ale
Uniunii Sovietice.
Se Intimplâ uneori ca răspunsul
la scrisoarea vreunui elev să In-
tfrzie. Atunci se neliniștește. Soco-
tește zilele- .Vineri a ajuns acolo
Sfmbătă mi-a răspuns. Ieri trebuia
să primesc scrisoarea. Am să mal
aștept șl azi..* Dar nu are răb-
dare să aștepte. Se interesează la
poștă Funcționarii zfmbesc Îngă-
duitor .Mu. Deocamdată n a sosit
nimic*. Pe măsură ce răspunsul
Intlrzie. neliniștea crește. S o fi tn
tfmplat ceva ? S-a supărat poale
pe mine ? Deodată se hotărăște :
„Diagă Tania, mi-e dor de tine.
Ti-am scris și am așteptat răs-
punsul tău dar pină acum n am
primit nimic...* In aceeași zl. Insă,
poșta aduce un plic mare și gros,
cu adresa scrisă ordonat In ru-
sește și romtnește, cu multe tim-
bre și ștampile Destinatarei de 15
ani cu codite șl uniformă ii vine
să toace de bucurie. Ar vrea să
se ascundă undeva, să citească
slnaură, dar colegele au aflat și
se îngrămădesc toate să vadă, să
audă, să asculte. In plic stnt ve-
deri din Moscova șl o scrisoare.
Tania se scuză că a tnttrzlat. Voia
să-l trimită niște vederi frumoase
șl nu le-a găsit la timp.
Nimic nu poate fi mai frumos
dectt un prieten adevărat- un prie-
ten sincer și cinstit, un om integru
căruia să-i poți încredința toate
gtndurlle. Școlarii din Breaza
au astlel de prieteni nu numai
aici, cl si la mii de kilometri. Nu
l-au văzut niciodată, dar ei stnt
tot timpul prezenti In sufletul și in
gtndurlle lor. In orice discuție ti
poți auzi vorbind despre pilda
unul elev din Alma-Ata, din Mos-
cova sau din Saratov, despre
Șura sau Liuba, despre Tamara
sau Vera. despre Sașa sau Vasia.
Pe zi ce trece prietenia lor devine
tot mal puternică. Fetele Împle-
tesc pentru prietenii lor sovietici
semne de carte, broderii după mo-
dele naționale De cltva timp, Cris-
tian Breazu migălește la un bul-
găre de ipsos. Treptat, do sub
crestăturile briceagului se desprin-
de o mică statuetă — un tinăr a-
piecat pe o carte. Este un dar pe
care Cristian vrea să-l facă școlii
nr. 182 din Moscova — școala In
caro Învață cei mai mulți dintre
prietenii lor.
Distanțele uriașe care despart
pe elevii din Breaza de cel din
Uniunea Sovietică nu slnt o pie-
dică. Unii aproape că au uitat cit
de departe so află prietenii lor. Lo
scriu ca șl cum a: trebui să 1 vadă
Victoriile laminoriștilor
ar al prileful să asiști la o In.
fruntare mai impresionantă
Intre om și metal decît in cil.
pele clnd, de pe platforma unul la.
minor, privești rostogolirea nelnlre.
ruptă a taglelor încălzite la roșu
pe covorul zornăitor al benzilor
transportoare. Uriașa masă de
metal pare o cascadă incandescentă
care coboară amenințătoare, cu vi.
teza unul tren expres. De la cuplo.
rul de reîncălzite la caia laminoru-
lui, de la. cuptorul de recoacere
pină la capătul benzii transportoare,
întreagă această rostogolire năval.
nică a metalului e controlată si
strunită Insă de Indemlnarea lami.
noriștilor.
însoțitorul meu, un tlnăr inginer
al uzinelor „Nlcolae Cristea', nu
m-a condus dintru început în noile
hale ale laminorului, ci la clubul u.
zinei. Avea să.ml arate ceva deo.
sebit de important, de prețios pen.
Iru lamlnoriștit gălăteni: cea mal
înaltă răsplată a muncii lor, min.
dria lor — drapelul de Intreprin.
dere fruntașă pe țară.
— L.am cucerit In preajma lui
23 August de la siderurgiștii hune.
doren), Îmi spune tlnărul inginer.
A fost o victorie grea, pentru care
am luptat toți. Nu.! ușor lucru să
Întrec! măiestria și tradiția înde,
lungată a hunedorenilor. Nici la.
minorișlii uzinelor „Republica* din
București, nici cei de la Clmpia
Turzii sau Roman nu s-au dat ușor
peste o zl sau două, să-i îmbrăți-
șeze și să le povestească ceasuri
și zile tn șir, pină se vor răzbuna
pe ce nu au putut cuprinde in
scrisorile lor. Anca Răducu a pur-
tat o discuție Îndelungată cu Vera
Vlasov- din Braniț, despre alege-
rea profesiei. Vera a terminat a-
cum școala șl lucrează tntr-o
uzină. Totodată Ișl continuă stu-
diile fn Invățămîntul superior, stu-
diind fără frecvență. Exemplul el
o ispitește și pe Anca. Mulți din-
tre prietenii elevilor din Breaza au
terminat școala șl au devenit ce-
tățeni destoinici ai statului sovie-
tic. Unii au părăsit localitățile tn
caro se aflau, au plecat departe,
la sute șl mii de kilometri, pe in-
•insul imensei Uniuni Sovietice. Do
pe șantier, din uzine sau din insti-
tuții de fnvățămint superior con-
tinuă să scrie prietenilor dragi din
țara noastră, continuă sâ le vor-
bească despre patria lor. Glodu-
rile frumoase pe care le-au schim-
bat In scrisori, discuțiile pe caro
le-au purtat i-au apropiat atit de
mult Incit ei contnuă să rămînă
prieteni mulți ani după terminarea
școlii.
Despre această prietenie vor-
besc scrisorile, insignele șl toate
acele obiecte mărunte pe caro e-
levil le vor păstra vreme îndelun-
gată cu dragoste tn locul in caro
păstrează tot ceea ce au mai de
preț.
OCTAV B^ZESCU
bătuți. An realizat șl el succese In.
semnate. Iată motive să ne mlndrlm
mai mult cu drapelul cucerit și să
luptăm pentru a-l menține. Vrem
ca etapa de muncă pe care o stră.
batem acum. In plin avlnt al Intre,
cerii In cinstea lui 7 Noiembrie, să
ne găsească lot In frunte.
Acum, să-Ii arăt unde lucrează
fruntașii noștri^.
Deși ml s.a spus de la Început
că majoritatea muncitorilor lamina,
rulai din Galați slnt tineri, proas.
peti absolvenți ai școlii protesio.
nale, am rămas totuși uimit cunos.
clnd unele echipe fruntașe. Multi
din muncitorii brigăzii conduse de
maistrul TIU Caragea par niște ado.
lescenti. De altfel aceasta și sint —
ucenici ai școlii profesionale, care
Iși fac aici practica. Nici maistrul
nu este mult mai virstnic decît bri.
gadierii săi. Totuși, brigăzii Iul Tili
Caragea I s-a dus vestea In Întreaga
uzină pentru succesele deosebite si
neîntrerupte pe care le realizează.
Prezența ucenicilor în echipele
fruntașe e un fapt obișnuit la uzi-
nele „Nlcolae Cristea*. La cofa duo
a laminorului nr. 3, In echipa lui
Cezar Antipa, lucrează, umăr Ia
umăr cu muncitorii calilicați, nume-
roși ucenici.
Muncitorii noului laminor, a că.
rul instalare a fost terminată de cu.
rind, zoresc să termine rodajul la
cald șl să Intimpine 7 Noiembrie cu
o producție sporită- Tehnica cea mai
Am fost
în Țara
Socialismului
espre Uniunea Sovietici citisem
fi aurisem nenumărate lucruri.
Visam insă de mult să văd
cu ochii mei minunata țară sovietici,
ai cunosc nemijlocit experiența celei
mai înaintate școli din lume. De
aceea m-am bucurat nespus cînd
mi s-a oferit prilejul să fac o că-
lătorie în Uniunea Sovietică.
Mi-e greu să exprim în cuvinte
prietenia și căldura cu oare am fost
întâmpinați pretutindeni, dragostea cu
oare oamenii sovietici ne-au împărtă-
șit experiența lor, interesul pe care
l-au manifestat față de munca și rea-
lizările noastre. Ne-au impresionat
modestia profesorilor sovietici atunci
cînd vorbesc de experiența lor, te-
meinicia cu care cercetează și rezol-
vă problemele de educație. In
toate școlile și instituțiile extra-
școlare pe care le-am vizitat am putut
să ne dăm seama de grija pe care o
poartă statul sovietic copiilor și celor
care-i edueă și-i instruiesc, de apro-
pierea sufletească ce există între pro-
fesori și elevi.
Școala sovietică acordă o mare a-
tenție pregătirii pentru viață a elevi-
, lor și înarmării lor cu deprinderi de
muncă productivă. Mărturie stau nu-
meroasele lucrări executate de elevi
în atelierele școlare, uneltele și utila-
jul cu care acestea sint înzestrate, la-
boratoarele bogate. Cu prilejul vizitei
pe care am făcut-o la școala medie
nr. 1 din Bender am văzut numeroa-
se obiecte lucrate de elevi in atelie-
rele școlii. Acestea erau înzestrate cu
mașini și unelte in stare de funcțiune,
puse la dispoziția elevilor de către
întreprinderile din localitate.
De neuitat va rămîne pentru noi
vizita pe care am făcut-o la Palatul
pionierilor din Odesa — o clădire
monumentală, așezată pe malul Mării
Negre. In sălile de științe naturale,
de tehnică, de lucru manual pionierii
executau cu atenție, cu adevărată
măiestrie artistică, lucrări complicate.
Biblioteca palatului este bogat înzes-
trată cu cărți potrivite pentru
virata și nivelul de înțelegere al pio-
nierilor.
La Chișinău am asistat la un pro-
gram artistic prezentat de elevi. Pio-
niera Calina Tkaciuk a ținut neapărat
să recite o poezie in cinstea oaspeți-
lor romîni. Ne-a arătat apoi, sfioasă
și mindră in același timp, ebieetele
confecționate de ea in orele de lu-
crări practice, explicindu-ne cu serio-
zitate felul in eare a lucrat.
La Kiev, nade am vizitat nou clă-
dire a Universității „Taras Seveeaka*,
am văzut veehea tiparniță a lui Petru
Movilă. Ne-am reamintii atunci legă-
turile de prieCeme cure a-aa bm-
nifestet intre poporal ras și poporal
roșie din eele mai vechi timpuri. Pe
netoată tradiție și, mai alea, pe comu-
nitatea telurilor noastre oetule se în-
temeiază marea prietenie eare leagă
astăzi stil de Urina popoarele noa-
stre.
Vizita in țara socialismalui a fost
pentru noi un prilej bogat de învă-
țăminle și. totodată, un prilej de a
< ipaiam oamenilor sovietici stima și
recunoștința ce le-o purtăm, senti-
meattele calde, de frățească dragoste
care ne leagă de ei.
ELENA POPOIU
directoarea școlii de 7 ani nr. II,
București
Înaintată 1-a transformat pe lami.
noriștl In adevărațl comandanți ai
bătălie! muncii. E greu să redai In
cuvinte impresia puternică pe care
ți-o produc Indemlnarea și cunoș.
tințele tehnice ale ucenicilor din e-
chipele laminoriștilor Ion Marines.
cu și Alexandru Caranlil, care con-
duc cu siguranță, apăsînd pe butoa.
nele tabloului de comandă, întrea.
ga mișcare a laminoarelor-
12 pină la 15 la sută peste normă,
cit realizează zilnic in această pe.
rioadă majoritatea echipelor de la
„Nicolae Crislea*, reprezintă adevă.
rate recorduri. Procentele acestea
înseamnă zeci de tone de sîrmă,
sule de metri pătrati de tablă, ki-
lometri de țevi pentru conducte
peste plan, pentru șantierele patriei.
Acum 40 de ani, muncitorii gălă.
teni, marinarii navelor din port, au
tost printre primii în tară care au
ridicat stindardul luptei de solidari,
tale cu făuritorii Marii Revoluții
Socialiste din Octombrie. Astăzi, in
preajma celei de a 41-a aniversări a
Marii Revoluții, laminoriștii gălă.
tenl și, alături de el. ucenicii școlii
protesionale, se dovedesc demni de
tradiția glorioasă de luptă a prole.
tarialului din străvechiul port du-
nărean, pășind In primele rinduri
ale constructorilor socialismului din
(ara noastră.
MIRCEA HERIVAN
^^adrefe de mtine ale consfrue-
țlei socialiste sint crescute cu
grijă in școli de către multele
mii de invățători, profesori și maiș-
tri din țară. Ei ii învață pe copii să
gtndească, ii ajută să cunoască lu-
mea înconjurătoare, să Înțeleagă fe-
nomenele din natură și societate,
pregătindu-i pentru viață-
„Dacă propteaua este dreaptă —
ne spunea un secretar de partid
dintr-o școală — și lăstarul crește
drept". In adevăr, pentru a le
putea forma școlarilor o concepție
sănătoasă, materialist-dialectică des-
pre lume și viață este necesar ca tu,
dascăl, să-ți fi Însușit această con-
cepție sănătoasă. De aici, necesitatea
studierii temeinice și sistematice a
marxism-leninismului, singura învă-
țătură care dă gîndlril educatorului
puterea de a interpreta 1n mod știin-
țific fenomenele de viață, de a pă-
trunde adevărata lor esență, ajutin-
du-l să-și formeze o concepție sănă-
toasă despre lume și societate.
Conștiente de aceasta, cadrele di-
dactice, sub Îndrumarea organizații-
lor de partid din școli, au urmat an
de an in număr tot mal mare tnvă-
țămtntu] politic organizat pentru ele
Aci au avut posibilitatea să cunoas-
că Îndeaproape istoria Partidului
Muncitoresc Romin, problemele de
bază ale teoriei marxist-lenlniste, să
aprofundeze studiul economiei poli-
tice și a) filozofiei. In cercurile de
învățămtnt politic pedagogii au pu-
tut să cunoască documentele parti-
dului nostru Și ale mișcării muncito-
rești internaționale, tă adlncească șl
deci să înțeleagă mal bine proble-
mele fundamentale ale marxismului
ca: rolul conducător al partidului
in lupta pentru cucerirea puterii de
către clasa muncitoare șl In construc-
ția socialistă, esenfa dictaturii pro-
letariatului. Importanja statului fn
construirea socialismului șl In apă-
rarea cuceririlor revoluționare ale
poporul») etc.
Studiul problemelor Ideologice șl
politice ]e-a dat pedagogii* mal
multă siguranță tn predare, mai
mnltă eompeflnțl pentru descoperi-
rea șl Înlăturarea rămășițelor ideolo-
giei burgheie din munca didactică,
pentru combaterea obiectivismului și
așa-zlsului apolitism la predare,
pentru combaterea manifestărilor
cosmopolite din activitatea la cate-
dră a unor profesori ș.a.
Cunoașterea trecutului de luptă al
partidului nostru, cunoașterea luptei
duse de partidele comuniste și mun-
citorești au contribuit la educarea
învățătorilor și profesorilor tn spiri-
tul patriotismului socialist șl al In-
ternaționalismului proletar. La rinduț
său, aceasta stă la baza educării
unui tineret devotat patriei socialiste
șl cauzei clasei muncitoare.
Dată fiind influența pozitivă pe
care o are Invățămîntul de partid
supra muncii pedagogilor, Ministerul
învățămîntului și Culturii a hotărit
să sprijine cu mat multă tărie dez-
voltarea acestui învătămînt pentru
a crea condiții tuturor cadrelor di-
Planul de muncă
AL ȘCOLII
£xperiența a dovedit că planul
de muncă al școlii constituie
un prețios Îndreptar, un auxi-
liar indispensabil pentru buna des-
fășurare a activității înstructiv-educa-
tive. Un plan judicios întocmit dă
colectivului școlii posibilitatea să ducă
o muncă organizată și rodnică, asi-
gură acestei munci unitate și pers-
pectivă.
întocmirea planului este o lucrare
plină de răspundere, care presupune
o temeinică muncă pregătitoare. In
elaborarea sa trebuia să se țină sea-
ma atât de sarcinile de bază ale în-
vățămlntului. de perspectivele de
dezvoltare ale acestuia, cit și de con-
dițiile specifice fiecărei școli fn parte.
Cercetând planurile de muncă alo
școlii de 7 ani din satul Jitaru, raio-
aul Potcoava, ale școlii medii nr. 17
.Matei Basarab" și ale școlilor de 7
ani nr. 3 și nr. 73 din București se
poata constata că, în general, colec-
tivele din școlile respective au cău-
tat să întocmească planuri cuprinză-
toare, axate pe sarcinile actuale ale
învățămîntului nostru. Astfel, în pla-
nul de muncă al scolii de 7 ani nr.
73 sînt arătate pe larg mijloacele
prin care se va urmări educarea co.
munistă a elevilor In cadrul activi,
tații extrașcolare și în afară de școa.
lă : cercuri de elevi, proiecții, serbări
școlare, vizite In întreprinderi, G.A.S.
șî G.A.C., vizite la muzee, vizionări
de filme și spectacole cu caracter e-
ducativ — cu precizări pentru fiecare
activitate în parte (Sînt indicate, de
pildă, tematica cercurilor de elevi,
întreprinderile 1a care se vor face
vizite și obiectivele ce se vor ur.
mări cu acest prilej etc.). La fel, In
planul de muncă al școlii medii nr.
17 din București se arată tn mod
concret ce măsuri se vor lua pentru
dezvoltarea deprinderilor politehnice
ale elevilor: cuprinderea lor la acti-
vitatea din cele patru ateliere ale
școlii, repartizarea pe grupe, progra.
mul de lucru, organizarea și desfă.
șurarea muncii în atelier, asigurarea
colaborării dintre profesorii de spe-
cialitate și profesorii-maiștri etc.
Alături de asemenea exemple se
pot întâlni. Insă, și cazuri cînd pla-
nurile nu acordă importanța cuveni-
tă problemelor actuale ale Invătă-
mîntului. Un asemenea exemplu ni-1
oferă planu] școlii de 7 ani din Ji-
taru, în care unele probleme de mare
însemnătate ca generalizarea învăță,
mîntului de 7 ani și predarea cunoș-
tințelor agricole sint tratate superfi.
cial. La fel, în planul școlii de 7
dactice din instituțiile școlare șl uni-
versitare să poată studia In mod on*
ganizat marxism-ieninismul.
incepind cu acesl an șeMar, ca-
drele didactice din școlile de cultură
generală, pedagogice, profesionale,
tehnice, He meserii, tehnice Ide mai-
ștri, case de copii, case de pionieri,
de 1a Stațiunea tinerltor naturallștf
și din institutele de Invâțătovi via
putea studia marxism-ieninismul In-
tr-o perioadă mai îndelungată. In
două cicluri. Primul ciclu, avînd •
durată de doi ani, 'cuprinde un curs
privind problemele fundamentale ale
marxism-leninismului și ale pofitieii
Partidului 'Muncitoresc Romin.'Edu-
catoarele, învățătorii, profesorii de
la clasele V-Vll, din casele de copii,
cadrele didactice de la școlile agri-
cole și de meserii, profesorii și maiș-
trii din școlile profesionale, tehnice
și tehnice de maiștri pot urma apoi
ce| de al doilea ciclu, in care vor
studia istoria partidului nostru (In
doi ani) șl probleme de economie
politică (un an). S-a creat posibili,
tatea ca in continuare pedagogii ca-
re termină cu bune rezultate a-
cest elclu să se înscrie la cursurile
de iilozofie marxistă.
Ciclul al doilea pentru cadrele di-
dactice de 1a clasele VIII-XI ale șco-
lilor de cultură generală, din școlile
pedagogice, de la casele de copiii
din institutele de invățători șl de la
Stațiunea tinerilor naturallști cuprin-
de studiul economiei politice (un an)
șl al filozofiei marxiste (doi anii.
Încadrarea profesorilor in formele
de învățămint politic se va face cu
sprijinul organizațiilor de partid șl
al secțiilor de învățămint șl cultură
pe baza pregătirii ideologice și po-
litice a fiecărui om. Inspectorii, direc-
torii și directorii adjuncti ai școlilor
pot să studieze șl ei, in raport cu
pregătirea politică, in una din for-
mele de Învătămînt organizate pen-
tru cadrele didactice.
Pozitiv este faptul că, Incepînd cu
acest an, la cursurile de invățămînt
politic, pe lingă problemele ideolo-
gice ș| politice, pedagogii vor putea
aprofunda șl unele chestiuni privind
conținutul muncii didactice ți edu-
cative din școli, iar după necesități,
se vor face expuneri asupra eveni-
mentelor politice actuale interne șl
Internationale.
Invățămîntul politic al cadrelor
didactice se desfășoară pe bază de
expuneri și seminarii lunare. Ca țl
in anii trecuti, cercurile pentru pe-
dagogii din orașe sint organizate pe
școli sau pe grupe de școli, iar pen-
tru pedagogii din mediul rural expu-
nerile șl semlnariile lunare se țin,
după posibilități, la centrul de raion.
Pentru a se asigura acestor
cursuri un conținut potrivit cerințe-
lor școlii noastre noi, lectorii sînt
selecționați, cu sprijinul comitetelor
regionale de partid, dintre cele mal
(Continuare tn pag, 4)
ani nr. 3 din București, problema po-
litehnizării se reduce la o singură
propoziție : „Acțiunea de polttehniza-
re va fi programată în cadrul acti.
vităților din afară de clasă".
In ceea ce privește problemele cuL
tural-educative, acestea au fost tre-
cute In planurile generale ale școli-
lor, de comun acord cu toți factorii
care au sarcina să organizeze astfel
de acțiuni, pentru ca, ața cum pre-
văd instrucțiunile M.I.C., să existe
prevederi unice, să se evite suprapu.
nerea activităților.
O altă cerință a planului de mun-
că al școlii este aceea de a fi con-
form cu realitatea, adică de a ține
seama de condițiile specifice, de ne-
voile ți lipsurile proprii unității țco-'
lare respective. Numai respectarea
unei asemenea cerințe asigură întoc-
mirea unui plan care să fie cu ade-
vărat util. Iată cîteva exemple In a-
cest sens. Pentru a se asigura o în-
drumare metodică competentă a ca-
drelor didactice, In planu) de muncă
al țcolii medii nr. 17 din Bucurețti
s-a prevăzut crearea de brigăzi for-
mate din cei mai buni profesori din
școală. Acest lucru era necesar, ți-
nînd seama de complexitatea cunoș-
tințelor predate la clasele mari și.
totodată, posibil datorită existenței
unui număr mare de profesori de a-
ceeați specialitate sau de specialități
înrudite, fapt care permitea formarea
unor asemenea brigăzi. De asemenea,
pornindu-se de la constatarea că în
anul școlar trecut munca diriginților
cu părinții a fost nesatisfăcătoare
(fapt care a avut consecințe negative
asupra frecvenței și situației la învă-
țătură a unor elevi), în planul de
muncă al școlii din Jitaru se acordă
o atenție deosebită măsurilor privind
întărirea legăturii dintre școală ți fa-
milie. Un loc important îl ocupă în
planul de muncă al școlii nr. 73 din
Bucurețti măsurile privind îmbunătă-
țirea disciplinei elevilor și educarea
lor în spiritul grijii față de bunul
obștesc. Aceste măsuri îți află justi-
ficarea tocmai în lipsurile semnalate
în această direcție la școala respecti-
vă în cursul anului școlar precedent.
Tematica consiliilor pedagogice a
fost fixată și ea, în multe cazuri, In
funcție de nevoile reale ale școlilor
și cadrelor didactice. Ața, de pildă,
colectivul de la școala medie nr. 17
din București și-a propus să discute
N. ALEXE
(Continuare In pag. 3)
©ua ăwiwgâ
Hnuinn rnnr EsiBnim m temniu
wiiînmiiînmiiimniiiiii
iiniiuMwiiim^
DE LA MINISTERUL
Succese
în dotarea
școlilor cu
mate r î a 1
Jt Jaclî c
amboqttirea materialului didac-
tic folosit în predarea lecțiilor
• ■te o preocupare permanent*
a profesorilor *1 maiștrilor de la cete
trai scoli care funcționează in cadrul
qrupulul școlar de pe Hnq* uzinele
„Steagul roșu" din Orașul Stalin.
In afara bogatului material didac-
tic cu care stnt dotate școlile da c*.
tre uzinele „Steagul roșu“, cadrels
didactice au fost sprijinite pe această
linie Sl de alta uzine sau Întreprin-
deri, cum sint uzinei* „I. Fonaqhl"
sau „E. TMImann". De plld*, de la
uzinele de tractoare „Emit ThMI
mann" s au obținut piese din care
elevii scolii de maiștri au confecție,
nat un motor de tractor, folosit ca
material didactic pentru cursul de
mașini *1 tractoare.
O însemnata parte din materialul
didactic existent In cabinetele școlare,
a c*ror Înzestrare a Început In urm*
cu 4 ani, s-a obținut prin mijloacele
proprii ale grupului școlar, adică prin
munca profesorilor, a maiștrilor si e-
levllor de la cele trei scoli. In aceas-
tă muncă s au evidențiat profesorii
Ing. Mihai Temian, Constantin Can*
*1 Hrlstache lonescu da la școala pro-
fesional*, Ing. Vlrqll St*nolu de la
școala tehnic* de maiștri, ing. Ale.
xandru Marincovicl *1 Ing. Henri
Schwartz de la școala tehnic*. împre-
una cu elavll, aceștia au confecționat
planșe, desene, diagrame, machete,
hlrțl, au construit mecanisme sau
chiar mașini. De exemplu, cercul teh-
nic al școlii profesionale, condus de
profesorul Constantin Cană, a con-
struit un model tn funcțiune al unei
mașini cu aburi. Școala tehnic* a rea.
lizat prin mijloace proprii aparate
pentru determinarea cuplului de for-
țe, necesare la predarea cursurilor
da mecanic*. Aceste aparate au fost
In mod deosebit apreciate de cttre
toți vizitatorii școlii, iar modalele lor
au fost solicitate de către alte școli
care doresc s* le confecționeze pen-
tru îmbogățirea cabinetelor tehnice
școlara.
lat* cîteva cifre caro ilustrează
succesele grupului școlar pe linia îm-
bogățirii materialului didactic: la In.
ceputul anului școlar 1938 5* grupul
școlar dispunea de 1302 planșe. In
majoritate confecționate de profesori
șl alevl, 38 de diagrame mari, lucra,
te In școală, 1300 diferite piese. 614
scule, 20 dispozitive, 31 de machete,
8 mecanisme, 3 tablouri cu utilajul
necesar experiențelor de electrlcita.
te, 23 de hărți (din care 15 confec.
ționate In șeoall), 245 de aparate pen.
tru experiențe. 137 de aparate de m*-
sură, 273 dtafllme, 5 aparate de pro-
iecție și un opidlaacop, un aparat ci-
nematografic cu bandă îngust* șl 20
de filme de seurt metraj. 273 desene,
13 mașlni-unelte tn stare de funcțio-
nare (pentru demonstrații In cadrul
cabinetelor școlarei. 3 electromotoare,
un motor de tractor, dou* motoare
da camion.
In preaent se folosesc larq In ca-
drul lecțiilor dlafllmela, al căror nu-
mit se îmbogățește necontenit. Numai
In timpul care a trecut de la Începutul
anului școlar filmoteca școlii a fost
dotată cu 100 dlafilme pentru dife-
rite specialități tehnice șl pentru dis-
ciplinele de cultură generală. Școala
dispune de cinci cabinete special a.
menajate pentru proiectil.
Succesele doblndlte in dotarea șco-
lilor cu material didactic constituie
o mlndrle a pedagogilor de la grupul
școlar. Conducerea grupului continuă
acțiunea de dotare a școlilor cu ma-
teriale didactice urmărind angrena,
rea tuturor profesorilor șl maiștrilor
In folosirea cit mai eficace a acestor
materiala.
Prof. SIMION TOMA
șrupul școlar ..Steagul roșu"
Orașul Stalin
Viitorii mecanici agrlmH sint Înarmat! cu tmne fee cunoțtlnte despre noile majfnl agregate fol oi I.
te in agricultura aociallMA. in fotografia, ua aapect de la o lecUa practlcA da conducere a combinei.
s
40^
al
■
Att s.
' - ia




Pe tema Instruirii practice
PRIMELE DEPRINDERI DE MUNCA
in șco
agricol
învățămîntului și Culturii
Predarea cunoștințelor agricole și a lucrărilor practice
agricole la clasele V-VII din mediul rural
pentru
Rocent, Ministerul Învățământu-
lui și Culturii * elaborat instruc-
țiuni pentru predarea cunoștințe-
lor agricole și a lucrărilor prac-
tke agricole la clasele
mediul rural.
In instrucțiuni se
predarea cunoștințelor
V-VII din
arată că
agricole
Schimb de
De curînd, cabinetul meto-
dic pentru învățământul profe-
sional ji tehnic din Capitală
■ organizat Ia Moinejti un
schimb de experiență între
cadrele didactice din școlile
profesionale ale industriei pe-
trolului ți chimiei din locali-
tățile Ploești, Cîmpina, Te-
leajen, Borzejti, Morcni și
Moinești. Problemele discu-
tate în cadrul schimbului de
experiență s-au referit în-
deosebi la îmbunătățirea me-
todelor de instruire practică
în atelierele școlare și în pro-
ducție, la confecționarea ți
utilizarea materialului didac-
tic, la îmbunătățirea muncii
anvătămtntul practic fn școlile
profesionale din sectorul agri-
col are un ciracter sezonier,
deoarece predarea cunoștințelor și
aplicarea lor de către elevi dau bune
rezultate numai dacă perioadele de
invatămint se eșalonează tn timp
simultan cu anotimpurile favorabile
campaniilor agricole. Se știe că
multe lucrări și operații împor'.^nie
In procesul producții agricole nu
se pot executa cu bune rezultate de-
cit la anumite perioade ale annlai,
care deseori sint iHnilate doar la
citeva zile.
Pentru a asigura participarea ele-
vilor la toate lucrările și operațiile
de bază specifice meseriei agricole
pentru care se pregătesc și (min-
riu-se seama de faptul că la cele
mai multe din aceste lucrări nu e-
xîstă decît o singură dată pe an pri-
lejul de a fi executate, tnvătămin-
tul practic din școlile profesionale
agricole nu se poate desfășura alter-
nativ sau paralei cu invătămîntul
teoretic, ci In perioade separate și.
într-o oarecare măsură, independent
de acesta,
în sezonul
pul iernii,
tică începe
primăverii
de e doua
toamnă.
Cursurile teoretice au ioc
mai puțin activ, fn tim.
pe cînd instruirea prac.
în prima jumătate a
și durează pină tn cea
jumătate a sezonului de
In ceea ce privește instruirea prac-
tică de inițiere, din anul I. aceasta
se desfășoară la școlile profesionale
de mecanici agricoli în mod alter-
nativ cu învătămîntul teoretic, in-
tr-un anumit număr de zile ale fie-
cărei săptămini, tn timp ce la cele-
lalte meserii din sectorul agricol este
comasată și are loc la începutul pri-
mului an școlar, precedînd cursurile
teoretice ile trimestrului I.
Această formă de desfășurare a
procesului instructiv-educativ din
școlile agricole a dat naștere unor
experiență
educative in rindnrile uceni-
cilor.
Participanții au asistat la
numeroase lecții deschise or-
ganizate la Școala pndesională
de petrol-chimie din Moineții.
au urmărit desfășurarea prac-
ticii ucenicilor la diferite
schele petrolifere ți an dezbă-
tut pe larg probleme legate
de îmbunătățirea metodelor
de predare.
Consfătuirea cadrelor di-
dactice de la Moinești a re-
liefat importanța și necesita-
tea lărgirii schimbului de ex-
periență pe romuri industriale.
Ing. E. CUPFER
Noi ateliere-școală
Nu de mult, la școala de me-
serii ,.Vasile Roaită" din
Ploești a luat ființă o nouă
secție de tinichigerie. In momen-
tul de fată secția este dotată cu
o mașină de tăiat tablă (cons-
truită în școală), două mese din
fontă pentru îndreptat tablă, ni-
covale și clești pentru tinîchige-
rie. instalație pentru încălzirea
la gaze a mai multor ciocane
pentru lipit, foarfeci pentru tă-
iat tablă, ciocane din lemn și
diverse alte scule- Toate acestea
au fost confecționate de ucenicii
anului 111 de lăcătuși mecanici
și forjori, sub conducerea maiștri-
lor instructori Tudor I. Manea și
Minea Dumitru.
Deoarece multi părinți și-au
manifestat dorința ca fiii lor să-și
însușească meseria de lăcătuși
ajustori la banc, s-a trecut la
lărgirea atelierului existent și
la amenajarea și dotarea lui In
acest scop.
Astfel, s-a înființat un „ate-
lier.școală" (în afară de cel de
producție) care a fost dotat cu
o parte din sculele aflate în ma-
gazia de produse finite sau e-
xistente în școală. Printre aces-
tea se numără menghini paralele
din fontă pentru banc, o mașină
de găurit, scuje de trasat și în-
dreptat, mese din fontă pentru
trasat și tușat-
In afară de măsurile de dota-
re șj amenajare a locului de
muncă s-a ținut seama de mă-
surile de protecție a muncii și
tehnică a securității.
O contribuție deosebită la a-
ceste înfăptuiri a dat tovarășul
profesor Gheorghe Cîmpeanu, a-
jutat îndeaproape de maiștrii
strungari Adrian Stănescu, Gheor*
ghe Tipa șl Marin Stoicari.
Ing. V. HINCU
director ta școala da meserii
hr. L Ploești
vii
tea
discuții cu privire la posibilita-
aplicării fn acesta condiții a
principiului pedagogic după care In
procesul de formare profesională a-
similarM cunoștințelor teoretice tre-
buie să premeargă perioadei de for-
mare a priceperilor și deprinderilor
practice. Pentru asigurarea succesi-
unii logice Intre teorie și practică
programele școlare de instruire prac-
tică recomandă pentru meseriile
din sectorul agrosilvic ca In cadrul
primelor teme să li se predea uce-
nicilor noțiuni pentru familiarizarea
lor cu specificul școlii, cu cunoaște-
rea sectorului de producție, cunoa-
șterea sumară a uneltelor și mtnui-
rea lor, cu cunoașterea mașinilor șl
animalelor de fermă.
Pe măsură ce, în perioada de Ini-
țiere, se trece ia lecții care privesc
formarea unor deprinderi de bază
aie meseriei, profesorul-maistru se
poate folosi In predare de cunoștin-
țele teoretice pe cere elevii le-aj do-
bîndit la științele naturii tn școala
de 7 ani. Dacă adăugăm la aceasta
că majoritatea ucenicilor care in-
tră In anul I al școlii profesionale
cu caracter agricol sint proveniti
din mediul rural și sînt, deci, fa-
miliarizați atît cu mînuirea multor
unelte de mină care se folosesc
in
mod frecvent în agricultură, cit și
cu principiile după care trebuie
să
se execute anumite lucrări, putem ș-
firma că stabilirea perioadei de pi ac
tică la începutul anului școlar la a-
ceste categorii de școli nu prejudi-
ciază desfașuraree științifică a în-
vățămîntului. Ba mai mult cniar, se
poate afirma că, pe baza observații,
lor continue asupra multor lucrări
și fenomene legate de viața plante-
lor și de transformările calitative ce
se produc în mediul solului, uceni.
cii vin la cursurile teoretice cu nu-
meroase cunoștințe de specialitate
dibindite pe calea intuitivă.
Din cercetările întreprinse In mul-
te școli profesionale care pregătesc
elevi tn meseriile agricaltori, cres-
cători de animale, horticultori și vi-
ticultori, am putut constata citeva
lipsuri ale metodicii folosite de unii
maiștri-instructori în cadrul practi-
cii de inițiere a ucenicilor. Astfel,
în unele școli rep*-tiz*re« ucenici-
lor anului I ta lucterî'q din fermele
școlilor nit fM»r*.aumăta*re ni-
velului lor de p-*gătire. crrfndo-li-je
să execute’ luerin mult prea com-
plexe. sau sint repartizați Ii lucrări
care nu corespund meseriei în care
se pregătesc. De exemplu, ucenicii
anului I horticultori sînt repartizați
la lucrări în cultură mare, ucenicii-
viticuHori Ia lucrări de legumicul-
tură, zootehniștii la lucrări de viti-
cultură etc. — urmârindj-se numai
realizarea sarcinilor de producție co-
respunzătoare perioadei respective,
fără a se analiza dacă asemenea
lucrări contribuie sau nu la
rea ucenicilor fn meserii
bază. Aceasta nu Tnsesmnâ,
țeles, că trebuie să excludem
instrui-
lor de
binetn-
in mod
radical participarea ucenicilor, mai
ales tn perioada de inițiere, la lu-
crări din alte ramuri de producție
agricolă înrudite cu meseria lor de
bază. Participarea la asemene* lu-
crări contribuie ia calificarea pe un
profil mai larg a muncitorilor a-
gricoli, atît de necesar* in *gricul.
tură.
Cu tot caracterul teoretic mai ac-
centuat el lecțiilor din perioada de
inițiere ele trebuie să se încheie cu
exerciții pe care ucenicii să le exe-
cute cu diferite unelte sau mașini,
pe baza demonstrației practice fă-
cute în prealabil de către maistrul,
instructor. Acesta va acorda o aten.
ție deosebită utilizării corecte de
către ucenici a termenilor despre u-
nelte și mașini șî, mai ales, va ur-
mări îndeaproape mînuirea și condu-
cerea corectă a uneltelor.
Instruirea practică In școlile agri-
cole se caracterizează prin cîteva
trăsături specifice. In primul rînd
trebuie să se țină seama de faptul
că, e dată cu mișcările complexe ne-
cesare efectuării diferitelor lucrări șl
operatii, muncitorul se deplasează pe
suprafața de teren unde lucrează,
cu viteze și în ritmuri foarte va-
riate de Ia o lucrare la alta. Depla-
sarea aceasta, continuă sau intermi-
tentă, este necesară pentru mînuirea,
conducerea și urmărirea uneltelor
sau mașinilor cu care se lucrează.
Este vădit deci că atenție muncito-
rului trebui* să fie distributivă, Im.
părtită pe ce'.e două categorii de
mișcări — ale mfinilor și corpului
pentru executarea lucrărilor pe de o
parte, și a picioarelor, in vederea
deplasării, pe de altă parte. Este
foarte simplu, de pildă, să obișnu.
iești un Începător cu mînuirea coa-
sei. Este cu mult mai greu însă să-l
obișnuiești să îmbine și să sincroni,
zeze mișcările mîinilor și ale părții
superioare a corpului cu cele ale pi-
cioarelor pentru deplasarea In urma
coasei. Or. o asemenea sincronizare
este necesară la cele mai multe lu-
crări și operații din agricultură. De
aceea, fn cadrul 'instruirii practice
de inițiere maistrul-instructor nu
trebuie să se ghideze după gradul
relativ redus de dificultate al mt-
nuirilor in diferite lucrări agricole,
ci să urmărească în principal sin-
cronizarea corectă a diferitelor miș-
cări tn scopul obținerii unui randa-
ment cît mai ridicat.
In centrul problemelor instructa-
jului de inițiere vor sta totodată re-
gulile și principiile de protecție și
securitate a muncii.
Pentru a ilustra mai clar metodele
și formele de muncă pe care le poate
folosi maistrul-instructor în cadrul
lecțiilor practice de inițiere fn me-
serie dăm mai jos un exemplu de
desfășurare a unei lecții destinate
cunoașterii și mînuirii uneltelor, lec-
ție caracteristică pentru Începutul
perioadei de inițiere. Lecția aceasta
— cu tema „Cunoașterea ți mânui-
rea uneltelor de mină folosite in
horticultură" — a avut loc la școala
profesională horticolă din Turda. Ea
s-a desfășurat in două zile conse-
cutiv.
In prima parte a lecției au fost
prezentate uneltele de mină pentru
mobilizarea salului și uneltele folo-
site la lucrările de îngrijire a cul-
turilor. Ia ziua urmâtoa^ maistrul-
instructof a prezentat u#nicilor u-
neitele de fc!®‘Te h pomicuR
tari și titk-ltu-L Ca material di-
dactic s-au folosit’6 c*sniale de di-
ferite tipuri. 6 sape de diferite ti-
puri. o furcă de săpat, două tlrnă-
coape. 6 săpăligi. două planșe cu
STAS-uri de ca s.na le și de sape.
înainte de a trece la instructajul
propriu-zis, maistrul-instructor s.a
convins dacă ucenicii au înțeles no-
țiunile „mobilizare” și ,.sol“ din ti.
tlul lecției. El • căutat apoi să sta-
bilească. împreună cu ucenicii, care
sint avantajele și dezavantajele fo-
losirii uneltelor de mină fn lucrările
horticole, subliniind necesitatea în-
locuirii lor în toate cazurile posi-
bile cu mașini și agregate complexe.
La descrierea uneltelor s-au ară.
tai fn mod sumar părțile compo-
nente ale acestora, insistindu-se a.
supra caracteristicilor diferitelor ti-
puri ale aceleiași unelte, asupra deo-
sebirilor de construcție dintre ele.
Ucenicii, constituiți în echipe, au
trecut apoi prin rotație la .fiecare
lucrare, pentru a-și putea însuși
deprinderile elementare de executare
a lucrărilor respective.
Tn timpul lucrului maistrul a ur-
mărit îndeaproape pe fiecare ucenic,
i-a corectat mișcările, poziția corpu-
lui și a constatat care sint greșelile
tipice, pentru a le analiza în în-
treaga grupă.
Organizarea frecventă a unor ase.
menea instructaje practice, pe baza
unei metodici științifice, va contri-
bui la asigurarea unei mai temeinice
instruiri profesionale a ucenicilor din
sectorul agrosilvic, la buna pregă-
tire a cadrelor necesare sectoarelor
agriculturii noastre socialiste.
Ing. DUMITRU DANCA
Inspector cabinetul metodic
Cluj.
și a lucrărilor practice agricole
se încadrează in norma didactică
de 18 ore pe săptămină și se va
face de preferința de către profe.
son de științe naturale, ingineri
agronomi, învățători cu activitate
in domeniul agriculturii.
La clasa a V-a, conform pro-
gramei, se vor «ocoti 2 ore pe
săptămină pentru predarea cunoș-
tințelor agricole și a lucrărilor de
laborator (conform indicațiilor
date prin circulara nr. 72303/
1958) și cîte 3 ore pe șăptămină
pentru efectuarea lucrărilor prac-
tice (prin mărire* cu 1 oră a pla-
nului de invățămînt la această
clasă). La clasele a Vl-a și a
Vll-a, conform programei de tran-
ziție, *e vor socoti cite 2 ore pe
săptămină pentru predarea cunoș-
tințelor agricole și a lucrărilor de
laborator (reahzindu-se prin lua-
rea unei ore de la lucrările prac-
tice și prin majorarea cu o oră
a planurilor de invățămînt) și o
oră pe săptămină pentru efectua-
rea lucrărilor practice agricole.
Celelalte ore, prevăzute in pro-
grama pentru lucrările practice *-
gricole în perioada vacanței de pri-
măvară, cit și in perioada de la
15-30 iunie, vor fi efectuate in a-
ceste perioade de către cadrele di-
dactice in cadrul obligațiilor de
activitate metodico-didactică de 6
ore în medie pe zi. Pentru condu-
cerea și îndrumarea lucrărilor
practice agricole din această pe-
rioadă vor fi antrenați învăță-
torii, profesorii de chimie, de geo-
grafie și de alte specialități, cu-
noscători ai muncii agricole.
Perioada vacanței de primă-
vară, cît și perioada de la
15—30 iunie reprezintă etape
principale in producția agricolă,
cînd au loc cele mai importante
lucrări agricole pe care elevii tre-
buie să le cunoască.
in afară de practica agri-
colă care se desfășoară in pe-
rioadele mai sus arătate, toate
școlile de cultură generală din me-
Prin introducerea cunoștințelor
agricole și a lucrărilor practice
agricole, școlile de 7 ani din me-
diul rural nu vor mai organiza
cercuri de miinl indeminatice; a-
ceste cercuri vor funcționa numai
la școlile de 7 ani din mediul ur-
ban unde nu au fost organizate
lucrările practice de atelier.
Lucrările practice agricole vor
reprezenta partea aplicativă a cu-
noștințelor teoretice și se vor des-
fășura in scopul cunoașterii facto-
rilor de mărire a producției agri-
cole. Ele se vor desfășura pe
turi școlare sau in gospodăriile
gricole de stat și colective.
Lucrările practice prevăzute
programa școlară vor fi puse
acord cu interesele producției,
lo-
în
de
cu
unitatea unde se desfășoară prac-
tica. Ele se pot schimba de la o
săptămină la alta in funcție de in-
fluența factorilor naturali.
Lucrările practice se vor desfă-
șura In tot cursul anului. In orga-
nizarea lor, se va ține seama de
condițiile naturale prielnice de lu-
cru in agricultură.
Ca urmare a măririi numărului
de ore de la 2 la 3 ore pe săptă-
mină pentru lucrările practice agri-
cole la clasa a V.a, cele 31 de ore
acordate în plus față de progra.
ma publicată 1n „Gazeta învăță-
mintului" nr. 485 din 28 septem-
brie 1958 te vor repartiza in mo-
dul următor:
— Pentru lucrările de iarnă in
perioada 15 nov.—28 februarie se
repartizează in plus 22 ore, astfel
că în această perioadă lucrările
văzute in programă următoarele:
lucrări practice necesare procesu.
lui de producție in agricultură
care vor consta din diferite împle-
tituri din nuiele, papură, paie
(confecționarea de rogojini, coșuri
de recoltat produse agricole etc.);
lucrări de reparare a uneltelor a- ,
gricole (ascuțirea părților tăit-
toare, punerea cozilor, îngrijirea
lor și alte lucrări de reparare a
utilajului foloait de elevi).
Prin ace*te lucrări, elevii ca-
pătă cunoștințe și deprinderi ele-
mentare de timplarie șl lăcătușărie
strins legata întreținerea utila-
jului agricol și de confecționarea
celor mai simple unelte de mină
folosite in agricultură.
Pentru perioada de primăvară,
cind lucrările agricole au o
intensitate mai mare șl stnt le-
gate de un anumit sezon (epoci
optime de insămințare, de plan-
tare etc., cum sint cele din luna
aprilie), se pot trece unele ore de
lucrări de la clasele V-VII, din pe-
rioada de iarnă, o dată cu întoc-
mirea planurilor calendaristice.
Pentru buna desfășurare a lu-
crărilor practice, toate școlile de
7 ani din mediul rural trebuie do-
tate cu terenuri corespunzătoare
cu sprijinul sfaturilor populare re-
gionale și raionale. Terenurile tre-
buie să fie bune pentru cultură și
in imediata apropiere a, școlilor.
Suprafața terenului didactic al
școlii trebuie să fie de cel puțin
0,5 ha. și de cel mult 2 h*. In
funcție de numărul elevilor școla-
rizați la clasele V-VII.
practice se desfășoară în 30
ore total (ținîndu-se seama
cele prevăzute in programă).
— Pentru lucrările practice
de
de
a-
gricole de primăvară — 9 ore.
astfel ca aceste lucrări să se
desfășoare în 45 de ore total (țl-
nlndu-se seama și de cele prevă-
zute in programă).
— Pentru lucrările de vară și
de toamnă, numărul de ore râmi-
ne ce! prevăzut In programa pu-
blicată in „Gazeta fnvătămîntu-
lui".
fn anul școlar 1958-1959, cla-
sele V-VII nu vor mai efectua lu-
crări de atelier. Orele de la lucră-
Bibliografie
pentru profesorii
de cunoștințe agricole
Pentru sprijinirea cadrelor di-
dactice care predau cunoștințele
agricole în școlile de 7 ani din
mediul sătesc — pină la apariția
manualului de cunoștințe agricole
și a îndrumătoarelor de lucrări
practice — se recomandă următoa-
rea bibliografie:
diul rural vor îndruma
in timpul liber, cind nu
diții de lucrări agricole,
buie in mod organizat
munci de folos obștesc.
elevii ca
sînt con-
să contri-
1a diferite
rile de
pentru
gricole
crărilor
atelier au fost afectate
predarea cunoștințelor
și pentru efectuarea
agricole.
La clasa a V-a, In perioada
iarnă, prin majorarea orelor
tu.
de
de
lucrări practice, elevii vor executa
in afară de lucrările practice pre-
— Manualul
nerală de la
agricole.
— ,, Cultura
de agricultură ge.
școlile profesionale
legumelor pentru
Invățămlntul agrosilvic de masă",
de ing. M. Demetr**cu, ing. M.
Bulboacă, ing. M. N îs toc.
— „Lucrări practice agricole
pentru cursurile agrozootehnice de
3 ani", de ing. Gh. Dăneț, Gh.
Drăghicescu, I. Mircea.
Desfășurarea activității de educație fizicâ
Sarcinile educației fiaice in
școală ae realiaează prin mai mul-
te forme de activitate, dintre oare
lecția reprezintă forma de bază.
In scopul îmbunătățirii continue
a lecțiilor de educație fizică și
pentru înlăturarea confuziilor
existente în ceea oe privește ca-
racterul și conținutul acestora, se
precizează următoarele t
In școlile de toate gradele, lecția
de eduoe(ie fixic* va avea
racter de pregătire
li.
exerciții fixice cere
finei
un ea-
genera-
efertua
ți*, respirația ele.), le desvaltaree
tea*. forță, reauteeță. indominape)
organizat sub formă de gi m naști-
Profesării de educație fixati •■*
ție de nivelul de pregătire al da-
ni, de condițiile materiale și de
anotimp, permit angrenarea tutu-
ror elevilor într-o activitate ras-
ținută pe toata durata lecției.
Astfel, în trimestrul I accentul va
cădea pe dementele de afietiam și
jocuri, în trimestrul II pe eiemen-
tele de gimnastică
batica, sărituri și
mestruj III — pe
atletism și jacuri.
de bază, acro-
jocuri, în tri-
Caracteral de pregătiră fizică
generală nu impune oa în conținu-
tul unei lecții aă fie preaente in
același timp element* din mri
multe ramuri de aport. Lecția
poate fi axată pe elemente dintr-o
singură ramură de aport dar eare
pot asigura pregătirea fizică gene-
rală a elevilor.
Este necesar ca profesorii de a-
ducație fizică să acord* a aten-
ție deosebită exercițidor pentru
dezvoltarea calităților fizice de
bază, reeomandînd în același timp
și exerciții oare aă fie executate
individual de elevi în timpul li-
ber.
Normele de control, care repre-
zintă indieii de apțreciere obiecti-
vă ■ nivelului de pregătire *1 u-
nui elev siu *1 unei clase, vor fi
stabilite de profesorii de educație
fizic* 1* începutul fiecărui tri-
mestru, ținindu-se seama de ni-
velul anterior de pregătire al ele-
vilor (pe baza normelor de con-
troj trecute de elevi în dua pre-
cedentă aau prin lecții da control
efectuate la începutul anului șco-
vor fi indicate la începutul trime-
strului, iar structura exercițiului
în momentul trecerii normei.
Notarea se poate face în func-
ție de execuția tehnică sau în
funcție de timpul realizat. Se poe-
te ține seama și de ambele crite-
rii. Pentn școlile în care se pot
desfășura jocuri sportive propriu
ziee, notarea ae
face și în
lar), de nivelul
trebui* realiaat
mestruiui și al
și da «sodifide
dispune școala.
de pregătire care
la sfîrșitul tri-
anului școlar ; oa
materiale de car*
funcție de orientarea elevului în
cadrul jocului. Totodată, cunoș-
tințele vor fi verificate In timpul
concursurilor dintre clase
sau pe
V al oare* scamei de control va
treimi •* eoreipundi notei 5
Toate resultatele superioare nor-
mei de control obținute de elevi
vor fi cotate eu note pină la 10,
iar leoullatele ' inferioare vor fi
un tis ca note do la 1 la 4, In
Pentru a cocatitui o preocupare
permaaieotă a elevilor precum și
n atimalent in pregătirea Iar, nor-
mele de control vor fi afișate 1*
loe vizibil și discutate cu elevii I*
începutul fiecărui trimeatau.
La gimnastică, norma de control
va fi formată dintr-un exercițiu
alcătuit de elev. Aeesto va con-
țină ia mod obligatoriu oa număr
de dmnoSf indicate de profesor
(de exenapla rostogolire înainte și
înapoi, cumpănă itind pe cap etc).
Elevul va lega aceste elemente în-
tre aia foimînd un exercițiu. Se
sărituri va fi indicată de
la începutul trimestrului.
La atletism, norma de
pentru
profesor
control
vn consta din trecerea unor probe
și a haremurilor respective de că-
tre elevi. Baremurile minime vor
fi stabilite la valoarea normelor
complexului sportiv G.M.A. pen-
tro virata respectivă.
La jocuri, norma de control va
consta dintr-un exercițiu complex
conținînd un număr de procedee
tehnice legate între ele. (De
exemplu, pentru buchet, o
bare de direcție, primirea
pasarea mingii, aruncarea
din alergare). Procedeele
schim-
mingii,
1* coș
tehnice
La schi și înot, noima
trol m va stabili pe
timpului pe anumite
timp luat comparativ eu
de ooa-
eriteriul
distanțe,
normele
complexului sportiv G.M.A.
Media se va încheia Ia sfîrșitul
fiecărui trimestru, pe baia notelor
primite de elev în timpul trime-
strului. Notele ae acordă pentru
execuție tehnică (gimnaatică-
jocuri), ca și pentru timpii și di-
stanțele realizate (atletism,
schi).
Pentru buna desfășurare
tivității de educație fizică
înot,
a se-
profe-
•oral va întocmi un plan anual de
muncă, planuri calendaristice tri-
mestriale și planuri de lecție
(pentru cadrele didactice oare nu
au vechime de 4 ani ia wvăți-
mint aau pentru cadrele fără stu-
dii superioare în specialitate).
Planul calendaristic ae va al-
cătui după ce în prealabil au fost
stabilite normele de control și va
asigura prin conținutul (ău pre-
gătirea elevilor pentru realizarea
normelor de control. Eșalonarea
temelor de lecții în cadrul planu-
lui calendaristic va respecta suc-
cesiunea firească a etapelor, de În-
vățare a unei teme, de repetare,
de consolidare, de perfecționare.
în planificarea temelor de lec-
ție în planul calendaristic trebuie
să ae țină seama de : posibilitatea
elevilor de a și le însuși și exe-
cuta, de condițiile materiale in
care se desfășoară activitatea și de
posibilitatea profesorului
preda tema respectivă.
Pentru a se evita munca
ficială nu se vor planifica
de
super-
intr-o
leeție mai mult de două teme.
miimiiNiiii;ia.iiu^^
Alegeri de partid
tn școHIe Capitalei

A crescut combativitatea
comuniștilor
ezbaterile ce au acul loc în adu-
T-J narea generală de alegeri a co-
munițiilor de La Școala medie
„Aurel Vlaicu" au aprofundat. In
spiritul documentelor Plenarei C.C.
al P.M.R. din 9—13 Iunie a.C., mun-
ca profesional-politică din această
unitate de învățămînt. ’• ,*
Așa precum numeroși vorbitori uu
arătat., documentele Plenarei i-au a-
juiat li pe comuniștii din această in-
stituții tă-și aAlizeze cu mai mult
simt de rispuntere pr&rlUe Upsurl,
să fie mai preocupați de a cunoaște
felul cum se achită de sarcinile pro-
fesionale și politice fiecare om din
școală și să se convingă de faptul că
arătarea cu sinceritate șl curaj a tu-
turor laturilor negative din munca
fiecăruia, din activitatea colectivului
luat tn ansamblu este absolut nece-
sară, căci de aceasta depind in cea
mai mare parte succesele muncii.
Dacă la Școala medie „Aurel Vlai-
cu" in anii precedenji au existat se-
rioase lipsuri în ceea ce privește ion-
ținutul predării, metodele de educare
a copiilor și rezultatele obținute In
educape, ducă in sinul colectivului
pedagogic nu domnea o atmosferă
prielnică muncii creatoare, astăzi —
așa precum adunarea generală a
constatat — cu sprijinul și sub îndru-
marea organizației de partid multe
din aceste deficiențe au fost înlătu-
rate. Datorita activității desfășurate
de membrii de partid, a crescut con-
știința comunistă a oamenilor. Ca
urmare, s-a întărit disciplina in mun-
ca profesional-politică și s-a inten-
sificat simțitor efortul colectiv pen-
tru îmbunătățirea conținutului acti-
vității școlare, tn special a muncii
educative (lichidarea abaterilor dis-
ciplinare ale elevilor, sporirea grijii
copiilor față de avutul școlii, forma-
rea unei conduite civilizate etc.),
Din darea de seamă s-a văzut că
biroul organizației de bază și-a în-
dreptat mai mult atenția spre con-
ținutul ideologic și politic al lecții-
lor — problemă de o importanță
majoră pentru munca de partid din
școală.
Adunarea generală a arătat, de a-
semenea, că față de anul trecut au
crescut combativitatea comuniștbor
din această unitate de învățăm'ni și
intransigența lor față de lipsuri. In
adunare, intervențiile multor tova-
răși ca de pildă G. Niculescu, C. Le-
pădatu, V. Grigorescu, E. Szekeres
s-au caracterizai prin combativitate
partinică și prin principialitate atlt
tn discutarea problemelor privind
munca proprie, cit șl in discutarea
activității întregului colectiv.
Din darea de seamă, dar mii ales
din discuții a rezultai că deși In
Școala medie „Aurel Vlaicu* munca
profesional-politică s-a îmbunătățit,
mai există încă și multe aspecte ne-
gative pentru îndepărtarea cărora este
nevoie de efortul comun și susținut
al tuturor pedagogilor. In frunte cu
comuniștii.
Bunăoară, dezbaterile au scos la
iveală faptul că membru și candidatii
de partid n-au vegheat cu toată a-
tenția la puritatea ideologică a învă-
țămlntulul și la întărirea spiritului
de partid in predare, n-au dezvăluit
rămășițele concepțiilor burgheze des-
pre instrucție și educație ale unor
cadre didactice, nu s-au ocupat în-
deajuns de aflarea șl înlăturarea
metodelor învechite de educare a
copiilor.
Puțini comuniști au combătut la
vreme împăciuitorismul unor cadre
din conducerea școlii, liberalismul
tn muncă manifestat tn rindul pe-
dagogilor pină nu de mult, aulohni-
știrea de care au dat dovadă chiar
și unii membri ai biroului organiza-
ției de bază. Foarte util ar fi fost
pentru munca școlii ca In adunarea
generală să se fi căutat mai adine
rădăcinile misticismului și ale mani-
festărilor nesănătoase ce mai există
încă la unii elevi.
Dezbaterile au subliniat stilul de-
fectuos de muncă al secretarului de
partid, care nu a colaborat cu condu-
cerea unității, astfel Incit activitatea
politică să poată fi axată pe pro-
blemele curente ale școlii, iar comu-
niștii să fie mobilizați să sprijine cu
fermitate hoiăririlt luate de direc-
țiune. Intre secretara de partid și
tovarășa . Notația Cotoară, directoa-
re adjunctă, ak existat chiar neîn-
țelegeri și discuții neprincipiale. Bi-
roul organizației de bază, de aseme-
nea. nu s-a ocupat îndeajuns de
controlul îndeplinirii sarcinilor tra-
sate pe linie de partid.
Darea de seamă și discurile din
adunare au înlesnit noului b 'ou a-
les să vadă șt căile prin care vor
putea fl înlăturate principatele defi-
ciențe ale muncii. Este vorba, desi-
gur, de realizarea unei mai trainice
colaborări intre conducerea adminis-
trativă șl biroul organizației de
bază. Este vorba de atenția mai mare
ce trebuie acordată lărgidi si întări-
rii rtndurilor organizației prin primi-
rea de noi membri și candidați de
partid dintre cele mai devotate și
mai capabile elemente din școală,
precum și de folosirea intensă a ac-
tivului fără de partid tn sprijinirea
acțiunilor întreprinse de organizația
P.M.R.
Formarea unul front puternic al
comuniștilor din școală pentru asi-
gurarea unui întdțămînt adine pă-
truns de spiritul partinic și pentru
Sprijinirea cu fermitate a tuturor mă-
surilor luate de direcțiune — a reie-
șit din dezbateri — este o cerință ex-
presă a muncii profesional-politice
din Școala medie „Aurel Vlaicu"
Mai sint multe de făcut
$t comuniștii de la Școala profe-
sională de ucenici „23 August" au
făcut zilele trecute bilanțul activității
duse in perioada care a trecut de la
ultimele alegeri de partid.
Darea de seamă prezentată de tov.
Fausta Fislaru, secretara organizației
de partid din școală, u relevat prin-
tre altele, ca parte pozitivă, ajutorul
pe car» comuniștii l-au dat conducerii
administrative in ridicarea nivelului la
învățătură al elevilor. Biroul organi-
zației de bază a venit cu inițiative și
a sprijinit pe directori să organizeze
meditații cu tinerii rămași tn urmă
la carte, să asigure serviciului făcut
de pedagogii chemați să supraveghe-
ze sau să ajute pe școlari In timp
ce tși efectuează lecțiile, an conținut
corespunzător. Sub îndrumarea or-
ganizației de partid s-a dat o mai
mare atenție creării tuturor condiții-
lor ca elevii co'lgenți să-și îndrepte
situația la învățătură (scutire de
unele sarcini exirașr.olare, o legătu-
ră mal strlnsq cu familia, pentru ca
ajutorul primit de către elevi și de
școală din partea acesteia să fie mai
puternic etc.).
Comuniști) din conducerea școlii
au ajutat la schimbarea stilului de
muncă al maiștrilor-instructori și la
îmbunătățirea activității practice a
ucenicilor.
Darea de seamă șl tnir-o oarecare
măsură discuțiile au suferit prin fap-
tul că au analizat mai mult munca
administrativă din școală și nu au
arătat pe larg tn ce au constat activi-
tatea politică și influențele ei asupra
procesului instructiv-educativ. Nu a
reieșit din dezbateri că ar fi existat
vrea preocupate din fturtea hlram„
organizației de baza pentru ■ Sui*-
ște tn ce măsură lecțiile tini preda-
te de pe poziții partinice și pentru a
descoperi în școală metodele de edu-
care neconforma cu cerințele peda-
gogiei noastre noi. An fi fast nautic
si se fi analizei munca poiBlcB des-
fășurată de comuniști pentru legarea
puternică a Invățămîntului de viață,
pentru a dezvolta la ucenici drago-
stea față de meserie, mindria te a
fi muncitori. Tot astfel ar fi -Just
necesare aprecieri mai largi asu-
pra nivelului muncii in cercul de in-
vățămint politic al cadrelor didac-
tice și asupra felului cum se folo-
sesc pedagogii de cele cunoscute pnn
studiul politic organizat.
cum au relevat discuțiile, or-
ganizația de bază nu s-a interesat de
modul In care se desfășoară activi-
tatea pe linia U.T.M., ceea ce a
făcui ca tn anul trecut utemiștii si
nu fi fost cuprinși în invățimintul
politic și aproape să nu ducă viață
de organizație. Față de această si-
tuație, este de mirare cum unii co-
muniști ca lancu Blumenthal, locțiitor
de secretar, au putut să mai aibă
o atitudine de justificare a lipsurilor
proprii. Tov. Blumenthal a pretins.de
pildă, că nu a avut cum să ajute or-
ganizația U.T.M pe linia tnoițămin-
tului politic deoarece acesta nu a
existat, din cina Comitetului raional
U.T.M., dar nu a putut să arate ce
a făcut ca membru de partid și ca
locțiitor de secretar pentru ca in
școală să fie create formele Invăță-
mtntului politic U.T.M.. ce a între-
prins pentru ca utemiștii să ducă via-
ță de organizație.
Din cuvlntul unor tovarăși a reie-
șit că în rindul utemiștilor există și
ucenici care au note mici și care nu
slut exemplu.de bună-putiare. Cauza
rezidă și In aeeea că primirile la
U.TM nu s-ap fgnt Iniotdeaenz
finind seama de situația fa învăță-
tură și de părerea dirigințllor și a
profesorilor de la clasele respective,
iar comuniștii nu au luat atitudine
împotriva acestei practici.
Organizația de partid nu a des-
fășurat o muncă susținută nici tn
conducerea celorlalte organizații de
masă pentru educarea tn spirit nou
a tuturor salariaților, inclusiv a ace-
lora din personalul administrativ.
Deși numărul membrilor de partid
din școală este destul de mic, a fost
absentă preocuparea secretarului d»
partid peruru creșterea rlndurilor or-
ganizației prin primirea de noi can-
didați. Unii tovarăși au arătat că
tn școală există suficiente elemente
cinstite și cu multe merite care do-
resc și ar putea deveni candidați de
partid. Aproape absentă a fost și
preocuparea pentru educarea șl fo-
losirea oamenilor ce fac parte din
activul fără de partid.
Toate acestea arată că organizația
de partid de la Școala profesională
„23 August* are încă multe de făcut
pentru a se achita — la înălțimea
cerințelor — de toate sarcinile ce-i
revin în calitatea sa de conducător
politic în unitatea respectivi de învă-
(imtnt. Inirudt spiritul critic ți
autocritic s-a dovedit a fl destul de
tocit chiar ți la unii comuniști, or-
ganizația de bază își as îndrepta
desigur eforturile și înspre a învăța
pe oameni să se folosească de acea-
stă armă, care duce la cunoașterea
lipsurilor șl la îmbunătățirea muncii.
Analiză nu îndeajuns de
aprofundată
La Școala medie nr. 12 toți cei 16
membri de partid au fast prezenți la
adunarea generală ce s-a desfășurat
In ziua de 13 octombrie aolnd pe or-
dinea de zi darea da seamă șt alege-
rea noului birou al organizației ge
bază.
Darea de seamă prezentată de tov.
Mar ia Pop, secretara organizației de
partid, s-a oprit cu deosebire asupra
unor măsuri bune ce au fost luate
pentru educarea marxisi-leninistă a
oamenilor, ca de pildă cuprinderea
tuturor cadrelor didactice șl a sala-
PLANUL DE
MUNCĂ AL ȘCOLII
(Urmare din pag. 1)
într-una din primele țedinț® ale con-
siliului pedagogic o problemă speci-
fică școlii respective — și anume,
problema ascultării elevilor în condi-
țiile claselor aglomerate. Pornind de
la constatarea că mare parte din ca-
drele didactice au încă nelămuriri
asupra conținutului și formelor de
activitate ale muncii metodice, fn
planul tematic al consiliului pedago-
gic de la școala nr. 73 s-a prevăzut o
asemenea temă.
O examinare mai atentă a planuri-
lor ne arată, însă, că ele nu răspund
totdeauna la problemele pe care le
ridică practica școlii respective. Bu-
năoară, in partea introductivă a pla-
nului de muncă de la școala din Ii-
taru se face o analiză a situației din
anul școlar precedent arătindu-se,
printre altele, lipsurile ce s-au con-
statat. Cercetînd insă planul in con-
tinuare, putem observa că într-o serie
de cazuri nu se pune accentul pe
măsurile necesare pentru lichidarea
lipsurilor semnalate. Astfel, nu sînt
arătate măsurile și acțiunile concrete
în vederea completării materialului
didactic necesar la clasele I—IV, sau
pentru închegarea colectivului de
învățători și profesori (lipsuri subli-
niate în partea introductivă a planu-
lui). La această școală există unele ca.
dre necalificate încă. Problema aju-
torării acestor cadre nu a fost cu-
prinsă însă în plan decît sub forma
unor prevederi vagi.
De regulă, colectivele care redac-
tează planurile de muncă folosesc
în acest scop procesele-verbale ale
consiliilor pedagogice de sfîrșit de
riapLor tn forme a Invățămîntului de
partid.
Biroul organjației de bază a tenii
ți tn sprijină. organizației U.T.M., a-
jui’nd la selecționarea propagandi-
știlor și miereslndu se de nivelul dis-
cuțiilor in cercurile de invălămint ale
tineretuiui.
Pentru a sprițiru efectiv activitatea
Organizației U T M. și de pionieri,
tnoațeroru și diriginfu au fost îndru-
mați st sa ocupe îndeaproape de
proolemeie muncii uumiștuor și pio-
nierilor din clasele respective. fn ve-
derea asigurării succes tiui in alege-
rile U.T.M. și pionierești șl pentru a
face ca în general organizația de
tineret să aibă rezultate bune tn
activttcte. biroul organizației de par-
tid a repartiza: fiecărei clase cite
uzi coMamăi e.lnd sarcini concrete
In asest sens.
Ținind seama de unele deficiențe
existente la trecut In educarea elevi-
lor. sub Ind'umarec organizației de
partid a sporit preocuparea peda-
gogilor pentru creșterea tineretului tn
spânei patriotismului socialist și al
interna pana asm uiut proletar. Cu suc-
ces sbu folosite lăute tn UUrepnn-
deri. excursiile, audițiile muzicale șl
altele.
Dezbaterile din adunarea generală
au arătat că in munca de partid din
școală exista și defiaențe. Astfel, bi-
roul organizație, de botă nu a dat a-
tenția cuDenilă repartizării sarcinilor
pe ocuneru, nu ■ urmării cu regulari-
tate îndeplinirea acestor sarcini și nu
sa interesai de felul cum sint apli-
cate holârDiie luate In adunările ge-
nerale de organizație.
Darea de seamă a subliniat faptul
ci munca de partid din școală nu a
fost „suficient de politică'" ; era Insă
joarte important să se concretizeze
pe ce se bazează o asemenea consta-
tare, ce urmări a avut această situa-
ție tn școală și ce trebuie si se în-
treprindă pentru a se înlătura defd-
cieg^ amini td Adt darea de seamă
eit i dgntitie. t^etnd ia grabă peste
Bpsmi ea ș. paste unaie aspecte po-
ettive, na au pr.J^ai probleme im-
portante. probleme-cheie ale activită-
ții politice din școală Faptul că. nu
s-a discutai c^n sprijină organizația
de bază eondmeuea uanățU fri asipu-
baraa purudgi Idăologlae a tneățăiain-
tuluf cum au luptat comuniștii pen-
tru descoperirea ți combaterea rămă-
șițelor concepțiilor burgheze despre
munca pedagogică, activitatea lor
pentru dezvoltarea spiritului de
partid tn predare, arată ci nici pre-
ocupările comuniștilor nu au fost în-
deajuns canalizate înspre aceste
probleme.
A lipsit, de asemenea, prezentarea
modului tn care organizația de par-
tid a vegheat la traducerea tn viață
a hotăririlor de partid șl de stai pri-
vind întărirea legăturii tnvățămintu-
lui cu practica construcției socialiste,
pentru formarea la elevi a deprinde-
rilor practice necesare muncii tn pro-
ducție.
Adunarea generală de alegeri de la
Școala medie nr. 12 a scos la iveală
o insuficientă preocupare din partea
biroului organizației de bază pentru
educarea membrilor de partid tn spi-
ritul combativității și al grijii pentru
dezvăluirea la timp a tuturor lipsu-
rilor. Așa se explică, printre altele, șl
poziția pe care au avut-o tn ședință
unii comuniști ca Ana Drăgușan, Ro-
bert Caniar și alții care au evitat să
arate deschis lipsurile biroului orga-
nizației de bază, care nu au făcut o
analiză cil de cît acceptabilă muncii
politice din școală șl au dooedU că
nu au reflectat cu temeinicie asupra
activității fiecărui membru de partid
din colectiv. Este greu de presupus că
tov. E. Teodorescu, membră de par-
tid și directoare a școlii, nu a avui
nimic de spus In legătură cu proble-
mele ridicate In darea de seamă și
In discuții Uur-o adunare atit de im-
portantă ca aceasta, tn care te ana-
liza. pe o perioadă îndelungați, mun-
ca oolitieă din școala pe care o con-
duce
Organizația de bază din această u-
rut ale de Invățămint are suficiente
forje pentru a exerata a iviurire
puternici asupra masei de oameni ce
lucrează aci. Noul birou ales — care
se compune din tovarășii Șt etan Bi-
beri. Ana Pop și Leontina Gr-igore-
seu — va ști să folosească ia maxi-
mum învățămintele trase dm aduna-
rea generală de alegeri pentru îmbu-
nătățirea continui a mânai potii.ee
din școali.
A. COSMIN
an, precum și sugestiile celorlalte ca-
dre didactice din școală Este nece-
sar ca tn elaborarea planului de mun-
că să se țină seama și de observațiile
de fiecare zi din anul școlar prece-
dent. In acest scop, In afara observa-
țiilor trecute în caietul directorului
sau ale celorlalte cadre didactice, sint
deosebit de utile notările făcute la
rubrica de observații din plan.
Asemenea notări nu am Intîlnit, Insă,
în planurile de muncă ale școlilor a-
mintite. Ele sînt necesare în primul
rînd întrucît ne’permit să urmărim pe
parcurs realizarea sarcinilor, să ve-
dem în ce măsură au fost acestea
înfăptuite și, deci, ce mai rămlne de
făcut.
Deosebit de important este ca pla-
nul de muncă ai școlii să fie concret.
Pentru aceasta este necesar să fixăm
în plan nu numai obiectivele, ci și
acțiunile prin care acestea se reali-
zează, însoțite de termenele respec-
tive.
Apreciind planurile de muncă de
la cele patru școli putem observa că
cea mai mare parte din ele au serioa-
se lipsuri din acest punct de ve-
dere. In planul de muncă al școlii
de 7 ani nr. 3 din București, la punc-
tul privind munca metodică la clase-
le I—IV nu sînt indicate decit pa.
tru obiective, din care trei, fiind cu
totul generale, sînt deopotrivă de va-
labile pentru orice școală sau clasă
(îmbunătățirea muncii în predarea
limbii romîne, predarea cunoștințelor
de istorie, geografie și științe natura-
le, formarea de bune deprinderi la
elevi). Nu sînt indicate problemele
specifice pe care le ridică munca
metodică de la clasele I—IV, nu sînt
Adunare
pionierească
I
ș
1
Zilele trecute a avut loala
școala medie din orașul Li-
pova adunarea generală a
organizației de pionieri pen-
tru alegerea președintelui
unității. Peste 200 de pionieri
au participat la acest eveni-
ment impor tant din viața
organizației lor.
După primirea raportului
au fost prezentate în cadrul
adunării unele aspecte ale
activității multilaterale des-
fășurate de către pionierii
acestei școli. S-a aratat, ast-
fel, câ s-au bucurat de o
primire deosebit de bună
din partea pionierilor adu-
nările organizate de unitate,
cu sprijinul cadrelor didac-
tice, pe temele .Călătorind
pe harta patriei”, .George
Coșbuc-poetul' șl ,In lumea
antică', spectacolele cu sce-
neta .Timur șt băieții lui'
de A. Gaidar, cu programe
de cîntece și dansuri etc. In
cadrul concursului ,Cu cîn-
tecul șl jocul pe plaiurile
bănățene', corul pionierilor
șl școlarilor din Lip o va a
ctștigat locul III pe regiune.
Toate acestea au contri-
buit la educarea patriotică a
copiilor, la adtnclrea și lăr-
girea cunoștințelor căpătate
da el în școală, la lărgirea
orizontului lor cultural.
FRANC1SC W1LD
Lipova
S

1


I
I
Activități practice
In grădiniță
De pe urma secerișului am
adunat cu copiii paie de griu,
orz, secară, ovăz- Le.am
scurtat pînă la noduri, apoi
le.am așezat în mănunchiuri
I
pe grosimi, lungimi
pregătind astfel
pentru orele de
practice.
Acum îi învăț pe
și culori,
material
activități
copii să
■
I
contureze desenele făcute pe
hîrtie mai groasă ori carto,
nașe, lipind paie deasupra
liniilor trasate. Folosesc
pentru aceasta pastă din făi-
nă, dextrină ori clei. Ii de-
prind apoi să umple spațiile
I
I
figurilor, așezind și
paie unul lingă altul,
se pot obține diferite
ornamentale. După
exerciții voi face cu
1
lipind
Astfel
figuri
aceste
copiii
apliicațiuni de același gen,
învățîndu-i să execute tăvițe,
rame etc.
Frumoase obiecta decora-
tive obținem prin folosirea
paielor colorate (fiierte în
vopsea înainte de lucru).
De asemenea desipicînd pa.
iele puțin umede și călcîn-
du.la ușor cu mașina, am ob.
ținut fâșii cu care copiii fac
aplicații mai frumoase și mai
durabile dacit cu hîrtie co-
lorată.
J

3
I
I. PETRESCU
București

I
5
Pentru copiii ai
căror părinți sint
In producție
La școala de 7 oul nr. ib
din raionul 23 August din Ca-
pitală s-a Intentat pentru co-
piii al căror părinți sint în
producție un senuinternat.
O eala de clasă a ioet a-
3
I
mana) oui
oală pentru
preqdtrea lecțiilor. Duninea-
lor V-VU, iar dupâ amiaiâ
•lom claselor I-IV. Pregi
drumarea cadrelor
tnvAț iriza
elevilor.
GLEB
STATMC
specificate acțiuni care sâ ducă la
realizarea lor
Superficialitatea cu care au fost
tratate unele probleme în planurile
de munci se poate vedea și din ur-
mitonil exemplu : la punctul din pla-
nul de munci al școlii din Jitaru pri.
vind notarea justă a cunoștințelor se
arati ci această sarcină se va realiza
prin trecerea cu regularitate a note-
lor în catalog și in carnetele elevilor.
Este evident că în cazul de față ac-
țiunile indicate nu corespund obiec-
tivului propus.
Uneori termenele de îndeplinire a
sarcinilor sînt necorespunzătoare ne-
cesităților. Astfel, în plinul școlii de
7 ani nr. 3 din București s-a prevă-
zut ca termen pentru lămurirea si-
tuației unui număr de 4 elevi neșco-
larizați data de 30 octombrie. Este
de neînțeles cum putea colectivul
școlii să fixeze un asemenea termen
pentru îndeplinirea unei sarcini ce
trebuia rezolvată încă la Începutul
anului.
O lipsă de preciziune se poate
constata Și în ceea ce privește re-
partizarea sarcinilor. Așa, de pildă,
în planul de muncă al școlii de 7 ani
nr. 73 sau în cel a) școlii din Jitaru
întîlniin de foarte multe ori indicația
că de cutare sau cutare sarcină răs-
punde „întregul colectiv”. Este ade-
vărat că asemenea sarcini sînt de o-
bicei din categoria celor permanente
(pregătirea profesorului pentru lec-
ție, verificarea cunoștințelor etc.).
Dar tot atît de adevărat este că orice
sarcină trebuie repartizată unei per-
soane sau unui colectiv care să răs-
pundă de ea și să urmărească reali-
zarea ei. De fapt, asemenea formu-
In ora de lucrări practice ta atelier, elevi! școli! „I. L. Ceregisle" din Capitală Învață cum se m!nu!e»te
căruciorul strungului.
Cum predau matematica
în clasa a
X-a reala
®ln acest an școlar eu tnceput să
funcționeze, conform Hotărîrii
partidului și guvernului cu pri-
vire la îmbunătățirea învătămîntulu'
de cultură generală, secții reale șl
umaniste în clasele a X-a ale școli-
lor medii.
Pornind munca mea d« predare a
matematicii la secția reală a clasei
a X-a, primul obiectiv pe care mi
l-am stabilit a fost acela de a asigura
o pregătire cît mal temeinică a elevi,
lor pentru activitatea lor viitoare In
producție — în întreprinderi indus-
triale &au Tn agricultură — de a răs-
punde astfel scopului principal pen-
tru care au fost create secțiile reale.
Țin seama de faptul că marea majo-
ritate a elevilor mei vor lucra în uzine
șl fabrici, la S.M.T.-uri, pe șantierele
de construcție, în transporturi, sau
vor urma mai departe în instituțiile
de învățămînt superior. Pretutindeni
ei vor avea nevoie de cunoștințe a.
profundate de matematică, de de-
prinderi sigure de aplicare în practică
a acestora.
Luind tn considerare faptul că pre.
darea matematicii în clasa a X-a reală
îngăduie studierea mal în «dîncinje a
acestei discipline decît tn cllasele a
X.a dinainte, am socotit că trebuie
să acord mei multă atenție, pe lingă
rezolvarea de probleme și exerciții,
chestiunilor teoretice. Este cunoscut
faptul că mulți dintre elevii care re-
zolvă mulțumitor problemele fac față
cu greutate demonstrației unei pro-
bleme, stabilirii unei formule sau unei
reguli. Pentru înlăturarea acestui nea.
juns am considerat că este necesar în
primul rînd să combat părerea unor
elevi că partea din lecție în oare pro-
fesorul demonstrează anumite adevă-
ruri este numa1 un ..rău necesar”, că
ea trebuie urmărită — cu mai mult
sau mai puțin interes — doar pentru
că tn cele din urmă se trag concluzii
și se stabilesc formule care se pot
folosi de a gata în rezolvarea pro-
blemelor. Dificultățile pe care le-teu
înttrapirwt unii elevi tn demon-
strarea unor teoreme de geometrie
fn spațiu — ca teoremele privi,
toare b faptul că două drepte
paralele cu a treia sînt paralele Intre
eie sau că printr-un punct exterior
unul plan ae poate duce un singur
pian paralel cu ptanul dat —
In strbitirea — la Tigonometrie
— a fcrmu!el'»r îjndamentsle pan-
tru caz-I cînd raza mobilă a
„ng'-.-Iu. M găsește în a? oa-
dnan deeft In ace. care a fost de—<Jr
strat tn clasă, mb la aigetră tn
aed >e*ee unor fomwk de a.-1 ai
cornW-Mtorie m -au cocf —nat ș. •»»
mult părerea :i trebuie să ve- i : tn
cUsă Ln ce măsură ele-... eu tare Ies
; și-au însuș.t cbe=- u- > teore: <»
^ocxXesc câ In acest mod se real -
leetb o înțelegere mei adtncâ de
către elev: a mater e predata. ee
combate un aspect perxjioa a‘ for.
ms'.-Mn'jtu: tn însuș rea cunoștu-.;e-
tcr. se asigu-ă •-»—!»-« e'e- ițer cu
mm ieoret că necesară per.t-u a a-
pLca tn mod conțtie-.: ’a producție
ede.ărurik matexoatxa mu pentru
lări vagi In re—nrtizarei sarcinilor se
datoresc ca arului neconcret tl
planurilor InMw». Dacă în planurile
respective s-ar fi indicat nu numai
obiectivele, d și acțiunile și activită-
țile prin care se va urmări realizarea
aewtora, atunci s-ar fi putut preciza
și persoanele care răspund de înde-
plinirea lor. La o temă c» verifica-
rea cunoștințelor, de pildă, se putea
planifica o discuție sau un referat
pe tema „Procedee de verificare a
cunoștințelor”, sondaje de control ale
directorului asuPia felului în care m
face verificarea cunoștințelor, o lecție
deschisă in care să se urmărească a-
cest obiectiv, procurarea și studierea
unor materiale pe această ternă ele.
Una din condițiile îndeplinirii pla-
nului de muncă al școlii o constituie
justa repartizare a sarcinilor, în func-
ție de importanța lor și in raport cu
pregătirea și priceperea fiecărui învă-
țător sau profesor. Ținind seama de
acest lucru, la școala medie nr. 17,
de pildă, sarcinile de bază au fost
repartizate cadrelor didactice cu o
temeinică pregătire profesională și o
bună orientare politico-ideologică. O
sarcină ca îmbunătățirea disciplinei —
care pentru școala ni. 73 constituia
unul din obiectivele importante în a-
cest an — a fost repartizată directo-
rului adjunct. La aceeași școală, re-
sortul evidenței școlare este dat în
sarcina unei învățătoare care cunoaș-
te bine circumscripția respectivă.
Tot la școala nr. 73 întîlnim, însă,
și unele deficiențe serioase în privin-
ța repartizării sarcinilor. Astfel, sarci-
nile privind munca metodică au fost
încredințate profesoarei de fizică
(deși în școală există un profesor de
e înțelege chestiunile teoretice eom.
plexe pe care le vor ătăda In învă.
țămtntul superior.
In vederea adtncirii cunoștințelor
teoretice le cer elevilor să rezolve
și probleme cu caracter demonstra-
tiv. Probleme de acest fel se găsesc
tn număr suficient atît în manualul
de algebră superioară, cît șl In cel de
geometrie în spațiu. Exercițiile și pro-
blemele de acest fel stnt deosebit de
utile, întrucît li pun pe elevi în si-
tuația de a stabili singuri unele pro-
?rietăți generale, de a descoperi ei
nșlși unele adevăruri. Ele ti obiș-
nuiesc pe elevi cu o muncă de cer.
cetare, le dezvoltă inițiativa, inven-
tivitatea.
Experiența mi-a arătat că nu puțini
elevi întîmplnâ dificultăți tn rezolva,
rea unor tipuri de probleme și exer-
cițil de algebră, de geometrie în spa.
țiu și trigonometrie. Bunăoară, unii
nu știu să aplice, tn rezolvarea pro-
blemelor tn legătură cu corpurile
geometrice, teoremele studiate in
partea introductivă a geometriei în
spațiu, chiar dacă «i cunosc aceste
teoreme. Elevi oare cunosc bine, de
pildă, teorema celor trei perpendicu-
lare șl reciprocele el, ca și alte teo-
reme în legătură cu dreapta perpen-
diculară pe plan, admit totuși numai
tn mod intuitiv perpendicularitatea
unor drepte cu prilejul rezolvării unor
probleme despre prisma oblică sau
despre piramidă, fără a dovedi aceas-
ta riguros, pe baza teoremelor cunos-
cute. De asemenea, ei evită demon-
strația atunci cînd trebuie să stabi-
lească forma unei secțiuni într-un
corp. Se creează astfel o ruptură
între studiul teoremelor introductive
din geometria tn spațiu și studiul cor-
purilor. In vederea înlăturării acestei
deficiente, o dată cu trecerea la stu-
diul corpurilor geometrice voi căuta
că mă bizui neîncetat pe teoremele
pe care elevii le studiază acum, tn
primul trimestru, tn partea introduc-
tivă din geometria în spațiu. Vo'
căuta să le «rit elevilor, prin exem-
ple concrete, cum putem ajunge la
unele concluzii greșite daci nu ne bi-
zuim ki mod riguros pe demonstrație.
Elev’: tnttmpină deseori diflcuitiți
tu rezolvarea ecuațiilor trigonome-
trice. Aceasta ce inttmplă pentru că
ecuațiile trigonometrice sînt stu-
diate de obicei de abia la sftrși-
tu! anului școlar. după ce elevii
șă-au	însușit toate formulele de
bază	din .riponomeirfe. Timpul
scurt	tn care ciot tnalete ecuațiile
tr.gonometr.ee. oa ș: i.psa unei me-
tode generale de rezolvare a lor iac
ca mulți elevi să nu poati rezolva
chiar unele ecuații de greutate mijlo-
cie Consider ci această deficiență
poate fi tn buni parte înlăturată dacă
studiul ecuațiilor trigonometrice nu va
f; anrinat pic.â >« Mlrțitul tnmestru-
iu al UI..ea. c: va începe mult mai
deveme. chiar tn trimestrul 1, detn-
dată ce elevii vor cunoaște funcțiile
irlgMnMMri'-e. variația br. period:-
c.tatea etc. M.-am propus să Ie erăt
elev lor. tn cîteva lecții, cum se re-
zolvă ecuațiile simple, să :ns:st asu-
pedagogie-psihologie), în timp ce de
sarcinile politehnizării se ocupă pro-
fetorii de geografie și de științe natu-
rile. Și mai curios este faptul că răs-
punderea pentru munca cu părinții,
care presupune multă pricepere, ex-
periență și tact pedagogic, a fost dată
in sarcina contabilului școlii, pe mo-
tiv că acesta se pricepe la problemele
de gestiune ale comitetului de pă-
rinți- Această motivare dovedește, de
fapt, o înțelegere greșită a rolului
comitetului de părinți, care în nici
un caz nu se reduce la ajutorarea ma-
terială a școlii
Cercetarea activității desfășurate în
școli în perioada ce s-a scurs de la
începerea cursurilor arată că planuri-
le nu au rămas simple documente în-
cuiate in sertar, că învățătorii și pro.
fesorii urmăresc realizarea lor, că di-
rectorii controlează periodic îndepli-
nirea planurilor.
Confruntarea planurilor de muncă
cu realitățile arată că, în general, ca-
drele didactice din școlile respective
s-au convins de necesitatea organiză-
rii planificate a activității, că depun
eforturi pentru realizarea sarcinilor
ce le revin. Ea dezvăluie, însă, și o
serie de însemnate lipsuri în întoc-
mirea planurilor, lipsuri care se răs-
frîng asupra calității muncii instruc-
tiv-educative. Aceste lipsuri pot fi
lichidate dacă atît conducerile școli-
lor cît și cadrele didactice vor privi
cu mai multă seriozitate planul de
muncă al școlii, dacă vor eăuta să în-
tocmească planuri concrete, care să
țină seama atît de sarcinile de bază
ale învățămîntului, cît și de condiții-
le și nevoile specifice ale fiecărei
școli
pra soluției generale, așupra verifi-
cării ei șl să rtzolv cu elevii ecuații
pe baza formulelor fundamentale. In
tot timpul trimestrului al Il-lea, pe
măsura însușirii de către elevi a di-
feritelor grupe de formule (tn legă-
tură cu funcțiile trigonometrice ale
sumei și diferenței, ale semiunghiu-
lu’, ale unghiului dublu etc.), le vo'
cere să rezolve, concomitent cu exer-
ciții simple și identități prin oare
să-și fixeze formulele, și ecuații tri-
gonometrice oare necesită aplicarea
acestor formule. La șfîrșitul trimes-
trului al IlJ-lea, tn cadrul lecțiilor
prevăzute pentru predarea ecuatfilo"
trigonometrice, cunoștințele pe oare e-
Jev'i le.au căpătat tn legătură cu a-
cestea tn tot cursul anului școlar vor
fi completate, sistematizate, sinteti-
zate. Cred că tn acest mod voi esf.
gura mai bine însușirea de către elevi
a cunoștințelor privitoare la rezolva-
rea ecuațiilor trigonometrice, deoarece
această însușire va fi realizată tn
timp mai îndelungat, treptat, prin
exemple numeroase șl variate și în
strtnsă legătură ou formulele pe care
le studiază elevi'.
Voi acorda multă atenție șl rezol-
vărli de probleme complexe, oare ne-
cesită folosirea cunoștințelor din di-
ferite d'scipline ale matematicii. D -
ficultățile pe care Ie Intîmpini unii
elevi in rezolvarea acestui tip de
probleme se explică, fără îndoială,
prin lipsa de exercițiu. In adevăr,
probleme de acest fel se rezolvă de
oblce' de abia în perioada recapitu-
lării finale. Cred că este mult nța'
bine să rezolvăm probleme complexe
în tot timpul anului școlar, pe mă-
sură ce elevii își însușesc diferite ca-
pitole din algebră, geometrie și tr’.
gonometrle. Ch:ar din trimestrul I
putem împleti, bunăoară, cunoștințele
de geometrie în spațiu cu cele de tri-
gonometrie, tn special fn legătură cu
rezolvarea triunghiului draptunghic.
Pentru aceasta este necesar însă ca
studiul rezolvări! triunghiului drept,
unghie la trigonometrie să nu fie a-
mlnat pînă spre sflrțitul trimestrului
al Il-lea, cl sg înceapă chiar din trl.
mestrui I. deîndată ce elevii cunosc
funcțiile trigonometrice. Prin aceasta
asigurăm posibilitatea ca studiul teo-
remelor introductive de geometrie în
spațiu să fie legat, prin probleme, de
rezolvarea triunghiului dreptunghlc.
Cunoașterea de către elevi a rezolvă-
rii triunghiului dreptunghlc încă în
trimestrul I îmi va permite să aplic
cunoștințele de trigonometrie șl la
studiul poliedrelor, în trimestrul al
Il-lea. De altfel, faptul că elevii vor
cunoaște mai din timp rezolvarea
triunghiului dreptunghic va stimula
interesul lor pentru studiul trigono-
metriei în general, dat fiind ci ei sa
vor putea convinge de la tnceput de
utilitatea trigonometrie! In rezolvare?
unor probleme cu conținut practic
Materia prevăzută la matematică
pentru secția reală a clasei a X-a
este destul de vastă și nu lipsită pe
alocuri de dificultăți serioase; Din a-
ceastă pricină, cu toate că numărul
orelor de matematică este destul de
mare, dorința de ■ de elevilor cît mal
multe cunoștințe creează pericolul de
a se ajunge fie Ia supraîncărcare, fie
la o parcurgere superficială a mate-
riei. Toemai pentru a evita această
situație am socotit necesar să chib.
zuiesc foarte serios asupra reparti-
ției materiei pentru fiecare trimestru,
pentru fiecare oră, astfel încît să pot
asigura la fiecare lecție clarificarea
aeplină a chestiunilor discutate șl
sâ-- :ac pe elevi să-și însușească tn
mare măsură cunoștințele în clasă șl
sâ poată rezolva fără greutate deose-
bită temele pentru acasă. întrucît
timpul prevăzut pentru recapitulare
la sfirșitul fiecărui trimestru șl la
șfîrșitul anului este scurt, m'-am
propus să asigur in permanentă reca-
pitularea materiei curente și chiar
a celei din clasele anterioare. Acest
lucru este posibil prntr-o alegere a-
tentă a problemelor și exercițiilor.
Sînt foarte indicate in acest scop,
bunăoară, exercițiile din manualul
de algebră în legătură cu bi-
nomul lui Newton, care ne dau pri-
lejul să reamlntiin elevilor o serie de
cunoșVnte din clasa a IX-a în legă-
tură cu exponentii fracționări și ne-
gativi. cu ecuați;le exponențiale, cu
ecuațiile iogaritmice. cu proprletăt'le
logaritmilor. De asemeneo, in rezol-
varea multor probleme de geometrie
în spațiu avem prilejul de a reveni
asupra unor teoreme din geometria
plană studiate în clasele a VlII-a șl
a IX-a.
Studiul matematicii tn clasa a X-a
ne oferă largi posibilități de rezol-
vare a sarcinilor învățămîntului poli-
tehnic. Putem efectua cu elevii nume-
roase probleme de trigonometrie care
arată cum se aplică cunoștințele de
trigonometrie tn industrie, tn agricul-
tură, în construcții, transport etc. De
asemenea, tn manualul de geometrie
sînt suficiente probleme în legătură
cu determinarea volumelor șl ariilor
unor corpuri, cu aplloirea geometriei
tn fizică etc. Voi căuta să rezolv cu
elevii cit mai multe probleme de a.
cest fel, pentru ca ei să înțeleagă ma.
rea utilitate practică a cunoștințelor
de matematică, să învețe a aplica a-
ceste cunoștințe.
Prof. M. SCHEIN
școala medie nr. 20 „Ghiorgba
Șlncal" București
Dumitru Alexandru, elev tn anul n ia Școala profesională C.F.R. „Grl-
vița Roșie", lucrează in atelier.

Carnet cultural
3» urmi cu aproapa fasa luni,
conducerea Clubului muncitori-
lor din învățămint din Capita-
li ■ luat inițiativa organizării unui
cm de artă plastică care să grupeze
pe profesorii de desen din Bucurețti.
In scurt timp, un număr de peste 50
de profesori, seieclind din lucrările
lor de pictură, au realizat o frumoa-
să expoziție colectivă, care a fost so-
licitată și de Casa de cultură a com-
binatului metalurgic din Reșița, unda
a stat 30 de zile. Activitatea cercului
plastic de pe lingă club a continuat
cu organizarea citorva expoziții per-
sonala.
In momentul de față expun in să-
lile clubului profesoarele Sonda Moța
fi Maria Palode. Prof. Sanda Moga
expune pictură în ulei, acuarelă și
grafică, cuprinxind o tematică variată.
Predomini lucrările cu peisaje ți
subiecte din naturi ți da la țară. Sub
reportul realizării artistice atrag n-
lenția scene de munei din activitatea
obișnuită, mai ales în tete din Tran-
siloania ( pilită reasă", „Prelucra-
rea cinepii", „La spălat rufe", „La
legatul viei* etc.). Preocuparea artis-
tei pentru subiecte luate din viața
țeoLi este ilustrată prin tablourile
„Școlărița", „Primele lecții" ți „Poli-
tehnisen*. Tabloul „Primele lecții",
in creion, surprinde e fetiți in ochii
căreia se atețte • mart dorință de
cunoațtere. Lucrarea vădește posibili-
tățile artistei de o-ți trata in adinei-
mu subiectul.
Compoziția „Poliiehnitan", de ase-
menea in creion, reușește li ne co-
musuce un aspect din munca de înar-
mare a elevilor cu deprinderi prac-
tice. Cina ■ văzut eu cît interes ți cu
cită plăcere lucrează elevii cu mașini
ți unelte tn atelierele școlii, cită
bucurie le dă crearea cu propriile lor
mîini a unor obiecta utile va recu-
noațte autenticitatea compoziției men-
ționate. Se simte, însă, că artista a
luat contact cu asemenea subiecte de
curind și că, din această cauză, a
preferat să prindă doar mișcarea, con-
centrarea, vioiciunea elevilor — nc-
glijînd detaliul.
tn exponatele profesoarei Maria
Palode, care cuprind de asemenea o
tematici largi, predomină două preo-
cupări legate de evenimentele zilelor
noastre. Prima se vădește in lucrările
elaborate recent pe baza unor schițe
Note bibliografice
In Editura de stat didactic* ți pedagogici au apărut de curind urmă-
toarele volume:
PRACTICA ELEVILOR IN PROD UCȚIE — de N. P. Bulatov.
Participarea elevilor la munca productivă contribuie in cea mal mare
măsură la pregătirea lor politehnică. „Practica elevilor In producție" de
N. P. Bulatov, recent tradusă din limba rusă, este o carte care vine in
sprijinul muncii cadrelor noastre didactice pentru realizarea Învățămintului
politehnic. Ea tratează probleme privind conținutul practicii în producție,
alegerea ramurii industriale, planul, pregătirea și organizarea practicii,
munca propriu-zisă a elevilor și felul in care se încheie practica.
Cercetind experiența unor școli sovietice autorul constată că formele
practicii în producție diferă de la o școală la alta, datorită condițiilor pe
care le oferă întreprinderea unde efectuează elevii practica. Se insistă ți
asupra diferitelor forme de practică — de 1a faza observării pasive a pro-
cesului de producție, fără participarea directă a elevilor în muncă, și pînă
la practica activă și sistematică care se desfășoară după un plan elaborat
in comun de școală ți de întreprindere. N. P. Bulatov consideră că această
ultimă formă contribuie in cea mai mare măsură la pregătirea politehnică
a elevilor.
CARTEA LUCRULUI MANUAL (voi. 1) - de Ilie Mirea.
In această lucrare autorul ne Împărtășește cîteva aspecte din bogata sa
experiență in legătură cu lucrările pe care le pot executa copiii in timpul
orelor de lucru manual. Ea se adresează educatoarelor din instituțiile pre-
școlare și învățătorilor care predau la clasele I și a II-a.
Incepind cu jocurile cele mai simple și ajungind pină la cele care soli-
cită operațiuni mai complicate, „Cartea lucrului manual" demonstrează amă.
nunțlt cum se pot confecționa diferite obiecte și jocuri, folosind materiale
simple și la indemîna oricui.
Cartea este bogat ilustrată eu nhnșe in două sau mai multe culori, în
care slnt prezentate modelele oblecwfcr ți jocurilor, precum șl uneltele cu
ajutorul cărora ele pot fi executate.
ÎNDRUMAREA DESENULUI Șl MODELAJULUI IN INSTITUȚIILE
PREȘCOLARE — de N. P. Sakulina.
In elaborarea acestei lucrări autoarea a pornit de la cercetarea experien-
ței educatorilor sovietici. Ea critică poziția acelor pedagogi șl meiiodiști care
considerau activitățile de desen și modelaj ca importante numai pentru dez-
voltarea aptitudinilor artistice ale copiilor, subliniind că in primul rind tre-
buie luată in considerare importanța cognitivă a desenului și modelajului.
In continuare sint prezentate diferite mdtode de observare a realității
ți de tolosire a materialului intuitiv la activitățile de desen ți modelaj.
Cartea se încheie cu un capitol care tratează problema folosirii cuvintuiui
și a diferitelor mijloace intuitive 1a activitățile de desen și modelaj.


luate la fața locului în timpul răz-
boiului sau pe baza unor amintiri ți
arată atitudinea artistei de condamna-
re a uneltirilor războinice ale impe-
rialiștilor („In spatele frontului", „Ră-
mași singuri", „După atac" etc.). Deo-
sebit de puternic impresionează ta-
bloul ,)n timp de război". Vioara că-
zuti jos, portativele răvășite, globul
pă-nintesc rostogolit pe podea, iar in
mijloc un bărbat mai în vîrstă, cu
'miinile încrucișate, cu privirea pier-
dută. nețtiind la ce se poate aștepta.
O frintură din aiîtea drame ale trecu-
tului război, dar ți o acuzare, o do-
rință fierbinte ce asemenea fapta si
nu te mai repete.
Cealaltă preocupare egliediti in
tablourile Măriei Pălărie privește le-
garea invățăminiuliu de riâ/ă — Ma-
ca elevilor în atelierele fabricilor
sau in atelierele școlare — fi este
ilustrati prin lucrările: „Ia strussg",
„La practică", „La rabatezi''. Elecu
zugrăviți la Muia Palode sa apropie
de mașini cu oarecare sfadă, dar
atenți și curajoși Lătrătorii ia dea
explicații și-i uri oui fa* tmmela ma-
teriei as multă dregoete.
♦
In agenda acCtritipi ds -aiat sa
înscrie ți recenta premieri a 7"escalei
de pâpuși. Din repertorii taXzi
teatru fee parte piețele „Dragam, ■
celor trei portocale ", „Priașcss ms*a-
roasă", „Pățaniile ana fetița". da
pomul de ierni", Metrici cei bemeș".
„Iepurașul ingimfat" etc.
Axate pe subiecte mxeăbiia eirri
lor de vinii mici, iperterniale celor-
tivului au un important ral educai
Preocupat de perfecționarea propriei
măiestrii artistice, eoleeticul a reușit
să se claseze pe locul 111 la eaaearraî
pe țară al teatrelor da păpuși. Pentru
a îmbunătăți calitatea pectacoiei,
recent s-a trecut la înregistrarea to-
cilor pe bandă de magnetofon.
Merilul colectivului de ciad per-
soane al teatrului de păpuși este cu
atit mai mare ca dl membrii lui
sint totodată mirositori, mașiniști,
operatori, electricieni etc.
Activitatea acestui colectiv al clu-
bului nu se mărginește la raza ora-
șului Bucurețti. Astfel, colectivul a
dat reprezentații eu piesa .Dragostea
celor trei portocale" ți in localuăfiie
Tîrgoviște, Doicești, Pucioasa, Moreni.
MIHAIL TANASESCU
Munca obștească
a pedagogilor
/g^edagogll din comuna Ci.
-	tina, raionul Sărmaș, re-
giunea Cluț, aduc o con.
trlbuție de „ami la lărgirea
ți consolidarea sectorului so-
cialist din agricultura.
Mobilizați de organizația de
partid din comună, In timpul
lor liber pedagogii stau de
vorbă cu țăranii muncitori ne.
tnscrlți încă In întovărășirile
agricole din localitate. De ase-
menea, prin recenziile prezen.
tate la cercurile de citit, prin
conferințele șl programele ar.
tistice susținute la căminul cui.
tural, prin articolele scrise la
gazeta cetățenească pedagogii
atrag mereu alte familii de ță-
rani muncitori pe făgașul a.
grlculturii socialista.
1.	ARDELEANU
Comuna Cătina
Niimiiiwiiiiiiiwiiiniiiiiniiwiiiiiw
Pentru studierea
marxism
leninismului
(Urmare din pag. 1)
a
bune cadre didactice, avînd o seri-
oasă pregătire ideologico-politici.
Succesul muncii tn cercurile de 1n-
vățămint este asigurat Insă nu nu-
mai de buna pregătire ■ lectorului,
ci și de participarea regulată la se-
minarii și expuneri a cadrelor didac-
tice, ca ți de studierea temeinică a
tuturor problemelor.
Este necesar ca, mai mult decît
In anii precedenți, organizațiile sin-
dicale din școli să sprijine desfășu-
rarea învățămintului ideologic, deter-
minind pe toți cursantii să aibă o
frecvență regulată, ajutindu-l fn pro-
curarea materialului bibliografic,
refiectind in coloanele gazetelor de
perete munca sindicaliștilor In cercu-
rile de invățămtnt.
Ridicării nivelului ideologic ți po-
litic al cadrelor didactice trebuie sl-l
acorde toată atenția și directorii șco-
lilor. Ei au sarcina să discute cu
lectorii cursurilor respective atit a-
supra succeselor constatate la mun-
ca pedagogilor, cit și asupra confu-
ziilor de ordin ideologic și politic pe
care 1e observi cu ocazia asisteațe-
lor la lecțiile ținute de profesori
Învățători pentru a se putea clari,
fica in seminarii toate proUemele.
Directorilor ne trebuie să le fie la.
diferent dacă pedagogii urmea-
ză sau nu o regularitate invă-
țâmintui poEtlc. dacă ei stndiază cu
seriozitate sau vin nepregătiti la se-
■tiaarii.
UtSitaiea învățămintului politic
cere ca atenția tutwvr factorilor le-
gati de mu«ca școlară să se lu-
drrpte iusme buna lui desfășurare.
Se asigură astfel stadiul sistematic
șl teneinic al marxism-leninismului,
afli de necesar pedagogilor ce mun-
cesc in școala noastră nouă.
Mai multă grijă
pentru școală
Saste var», școala medie
din Sebeș a devenit de
nerecunoscut. Pereții au
fost zugrăviți, scările do lemn
caro urcă la etaj au fost înlo-
cuite cu scări de piatră. s a
pus pardoseală nouă — Intr-un
cuvlnt. înfățișarea localului a
fost schimbată.
Totuși, conducerea școlii nu
se bucură încă de sprijinul de-
plin al organelor locala ala
puterii do stat 1n vedorea croă.
rii condițiilor necesare desfă-
șurării In condiții bune a pro.
coșului instructiv educativ. Așa
se explică faptul că depozitul
A.V^.A.P șl clocltorla orașu-
lui ocupă încăperi ale școlii
care puteau fi folosite pentru
amenajarea unul atelier de lă-
cătușărie. In același timp. sfa.
tul popular refuză să execute
hotărlrea Judecătorească care
prevede evacuarea unor fami-
lii ce locuiesc In localul școlii,
coca ce face ca Internatul să
funcționeze 1n condiții grele.
Credem că este de datoria
sfatului popular local să ajute
școala să.șl recapete încăperile
care au fost înstrăinate, pentru
ca munca să se poată desfășu.
ra tn condiții bune.
VICOS
Valoroasa inițiativă
a școlilor sătești din Stavropol
In cuvintarea pe care a rostit-o la 14 octombrie a.c. la Stavropol,
cu prilejul remiterii „Ordinului Len in’ ținutului Stavropol, tovarășul
N. S. Hrușciov, prim secretar al C.C. al P.C.U.S. și președinte al Con-
siliului de Miniștri al U.R.S.S., s-a referit, printre altele, și la munca
școlilor din ținut. El a dat o apreciere Înaltă inițiativei născute in aceste
școli cu privire la crearea brigăzilor de elevi care lucrează in colho-
zuri și sovhozuri.	\
Ziarul „Pravda" din 23 octombrie a.c. închină o pagină activității
.Ia ținutul Stavropol s-a nâacat inițiativa remarcabila de a
M crea brlgâai de elevi In colhosuri— In ținut erieta 114 brlgâzl
de acest iei. In ele Increazâ 25.NO de elevi Ce și-au propui
aceste brigâzi T De se lonneaxd din rîndurile elevilor din clasele
VIII-DL Colhozurile atribuie acestor brigâzi loturi de pâmint. Pe
mâsura puterilor lor, elevii îndeplinesc in agricultura un complex
de lucrâri legato de programa școlara. Aceasta activitate se rea-
Uzeax& lâxd a dduna Îndeplinirii programei, lama *1 primăvara
se rezervă pentru muncă anumite ore, iar In timpul vacanței de
vară elevii se dedică pe de-a Întregul muncii preierate pe ogoa-
re. In colhozul .Kazlminzk*, nava MIgull, șeta unei brigăzi de
elevi, a povestii că elevii muncesc cu mult avint pe ogoaie. Bri-
gada a recoltat cite 111 chintale de știuleți de porumb la hec ar
de pe o suprafață de 75 de hectare, cile 70 chintale de boabe
do porumb hibrid de pe o suprala|â de 25 de hectare și cile 25,2
chiniale de griu la hectar de pe o suprafață de 20 de hectare,
□evll au crescut 7.MO de rațe. In brigadă lucrează 130 de elevi
din clasele Vlll-IZ.
Aceasta este o Inițiativă bună. Tinerii și tinerele slnt educați
prin muncă, Învață să fie disciplinat! șl se pregătesc sâ devină
maiștri destoinici ai agriculturii.
Asemenea oameni trebuie primiti In primul rind In institutele
de invățămînt superior. Să dăm locurile din institute acelora cate
nu so tem de munca grea, care creeazâ prin munca lor bunuri
materiale pentru popor*.
Din cuvintarea rostită de tovarășul N. S, HRL’Ș.
CIOV la 14 octombrie 1958 la adunarea festivă din
Stavropol, cu prilejul remiterii „Ordinului Lenin"
ținutului Stavropol,
O cauză vitală
a organizațiilor de partid sătești
»iigizîla de elevi, ea formă de
tegdturd a tnudțdmintului cu
munca productivă, au foet che-
ms^e la c«44 de insdși necesitățile a-
caeteia. Brigada înlătură ruperea /co-
lii de producție, contribuie la conso-
lidarea cunoștințelor primite de deci
la țcoali, li obișnuiește cu munca,
le asigură o odihnă rațională ți îi că-
lește din punct de vedere fizic.
OrganizațHie de partid din raionul
PetrocA au apreciat in mod just a-
ceuuti mișcare plină de perspective a
elevilor de la sate fi susțin prin toate
mișlooceie organizarea brigăzilor. In
anul trecut s-au creat brigăzi de deci
In toate cele 13 școli medii ale raio-
nului nostru. Ele au acut la dispo-
ziție 960 de hectare de pămint pen-
tru cultura porumbului, 380 de hec-
tare pentru culturi de floarea soare-
Isd. 280 de hectare pentru culturi le-
gumicole ți boatănirii, 473 de hec-
tare de grădini ți vii_ Prin forțele lor
brigăzile de elevi au crescut și au
realizat gogoși de viermi de mătase
in valoare de 42.000 de ruble.
Comitetul raional de partid a cu-
noscut multilateral .activitatea brigă-
zilor ds elevi și a încredințat condu-
cerea acestora colectivelor pedago-
gice și organizațiilor de partid din
colhozuri fi sovhozuri. A avui loc o
consfătuire raionali a fruntașilor bri-
găzilor de elevi, la care au participat
toți președinții de colhozuri, directo-
rii sovhozurilor și conducătorii țcoli-
lor, precum și secretari ai organiza-
țiilor de partid.
La una dintre ședințele plenare ale
comitetului raional de partid a fast
discutată problema învățămîntului
politehnic și a pregătirii brigăzilor
de elevi pentru sezonul de primăvară
și de vară al anului curent. La lucră-
rile plenarei au luat parte toți pro-
fesorii comuniști din școlile raionu-
lui, precum fi comuniștii care conduc
colhozuri fi sovhozuri. Plenara s-a
desfășurat intr-un spirit foarte adie.
In cadrul ei s-a acordat un interes
profund și o serioasă atenție vieții
școlilor.
In anul acesta, mișcarea elevilor
pentru participarea nemijlocită la
munca agricolă a căpătat o ?< mii

mare amploare. In brigăzile școlare
cu intrat 1.260 de elevi din clasele
mari. Ei s-au constituit în brigăzi de
producție și in echipe de cultivatori
ai ogoarelor, de grădinari ți viticul-
tori, de crescători de animale, de se-
ricicultori.
Colhozurile și sovhozurile au repar-
tizat brigăzilor de elevi 3063 de hec-
tare de pămint. Dintre acestea 1570
de hectare sint plantate cu porumb,
350 de hectare cu griu, 400 de hectare
cu floarea soarelui, 245 de hectare
cu culturi legumicole ți bostănării,
iar pe 350 de hectare sînt grădini și
vie. Brigăzilor de elevi li s-au pus
la dispoziție mijloacele tehnice și de
transport necesare. Profesorii slnt a-
jutați de specialiștii din agricultură.
Colhozurile fi sovhozurile s-au în-
grijit să le creeze elevilor condițiile
necesare în vederea unei munci pro-
ductive și a odihnei. Pentru brigăzile
de elevi au fost utilate tabere de
cimp bine amenajate, în oare se gă-
sesc dormitoare, săli de mese, colțuri
roșii cu biblioteci, instrumente muzi-
cale și jocuri de masă, instalații de
duș, terenuri sportive.
Acum putem face un bilanț îmbu-
curător al rezultatelor muncii brigă-
zilor de elevi. Toate brigăzile au e-
fectuat cu succes, cu propriile lor for-
țe, tnsămințările, îngrijirea culturilor
fi strinsul recoltei pe loturile oare li
s-au atribuit. Școlarii au prășit porum-
bul nu numai pe loturile lor, dar și
pe o suprafață de 6.000 de hectare in-
sămînțată de colhozuri și sovhozuri.
In timpul recoltei porumbului, strin-
gînd șthileții de pe loturile atribuite
lor, brigăzile de elevi au dat in ace-
lași timp un important ajutor colho-
zurilor și sovhozurilor, pentru care au
strîns 30.000 de chintale de știuleți.
Brigada de elevi a școlii medii nr.
11 din Kambulat, formală din 37 de
elevi a strîns porumb hibrid de pe o
suprafață de 35 de hectare, recoltînd
cite 50 de chintale la hectar, floarea
soarelui de pe 16 hectare, recoliind
cite 15,5 chintale la hectar, precum
și 250 de chintale de pepeni din bos-
tănăria in suprafață de 8 hectare.
Echipa crescătorilor de păsări, con-
dusă de Tania Bulighma, a crescut
2500 de rațe. Echipa sericicultorilor.
MlUoar de tineri eovie-
tlci care .mlnâ școala me-
die socotesc o sardnâ de
cinste participarea la mun-
ca In producție. Boris Ciu-
makov este unul dintre a-
ceștta. Dupâ ce a absolvit
cu deosebit succes școala
medie, el e-a calificat In
meseria de combiner direct
In munca pe ogoaie.
Au trecut doi ani și Boris
ajuns unul din comblnerii
fruntași ai gospodâriel zoo-
tehnice din Nlhonovsh, raio-
nul Bronitk, regiunea Mos-
cova. Pentru meritele deo-
sebite dovedite in muncă
șl pentru remarcabila lui
pricepere tehnică, Boris
Ciumakov a primii din par-
tea organizației de Com-
somol a gospodâriel reco-
mandarea pentru Invâtâmin-
tul superior șl a lost admis
In anul I al Institutului de
mecanizare șl electrificare a
agriculturii din Moscova.
Acum, Boris Ciumakov se
strâdulește eâ devlnâ și un
student huntaș. Iatâ-1 pe ti-
nârul comsomollst, înaintea
unul examen, primind o con-
sultație din parlea bâtrinu-
lul profesor D. M, Almetov.
brigăzilor școlare din Stavropol. Citind cuvintele tovarășului Hrușciov
In legătură cu rezultatele îmbucurătoare obtlnnte de elevii din finului
Stavropol In munca practică pe ogo arele colhozurilor și sovhozurilor,
„Pravda" publică In continuare o serie de articole și știri care vorbesc
despre condițiile In care s-a născut inițiativa lor, despre rezultatele și
perspectivele acesteia.
Reproducem mai fos unele dintre aceste articole și știri.
cum a Început
NOASTRĂ
nere a fost dictată de necesitatea
de a pregăti elevii pentru activitatea
lor viitoare fn colhoz, de a-I educa
tn spiritul colectivismului sovietic,
al dragostei și respectului față de
muncă, în spiritul răspunderii pen-
tru munca Încredințată.
Conducerea colhozului „Rusia“ a
susținut călduros propunerea colec-
tivului pedagogic. In anul 1956 au
fost repartizate brigăzii școlare lo-
turile de pămint și mijloacele tehni-
ce necesare, au fost trimiși fn aju-
torul ei specialiști din agricultură.
La rlndul său, școala a repartizat
pentru conducerea muncii educative
In brigada de elevi profesori cu ex-
periență. înrolarea în brigadă s-a
făcut prin organizația de Comsomol.
Elevii înșiși au 'delegat din rîndurile
lor șefi de brigăzi și de echipe.
De trei ani lucrează brigada noa-
stră de elevi. Acești ani ne-au con-
vins șl mal mult pe noi, profesorii,
de faptul că ea constituie o minu-
nată formă de legătură a învățămîn-
tului cu munca productivă. Activita-
tea pe care o desfășoară brigada
nu numai că nu dăunează învățătu-
rii, dar, dimpotrivă, face să crească
succesele elevilor la învățătură. Acum
elevii nu mai studiază în mod ab-
stract biologia, chimia, matematica,
fizica și celelalte obiecte, ci îmbină
studiul cu munca practică in colhoz,
întregul proces instructlv-educativ
în școală și tn brigadă este organi-
zat astfel tnctt elevii să dobtndeas.
că cunoștințe precise despre bazele
științei, Tn aceste condiții nivelul
la învățătură ai elevilor crește me-
reu. In rîndurile membrilor brigăzii
nu există nici un repetent.
Se pot aduce nu puține exemple
care arată că participarea activă la
munca brigăzii îi disciplinează pe
elevi, îi ajută să învețe mai bine.
Svetlana Avdeenko. cea mal bună
conducătoare de echipă din brigadă,
a terminat școala cu medalia de aur.
Brigada școlară pregătește cadre
colhoznice culte. Absolvenții școlii
se includ în mod activ în viața pro-
ductivă a colhozului. Zina Rubțova,
conducătoare de echipă, lucrează
acum ca cioban tn brigada de tine-
ret. Anla Pavlova este crescătoare
de păsări, Șura Diubcenko este mul-
gătoare, Lidia Liaplna, Raia Sevo.
știanova și Lida Spiridonova se ocu-
pă de viticultură.
Brigăzile școlare constituie o cau-
ză importantă de stat — a spus to-
varășul N. S. Hrușciov etnd a vizi-
tat brigada noastră. După exemplul
școlii medii din Grigoripolis s-au
creat acum brigăzi școlare pretutin-
deni — nu numai 1a Stavropol, ci ți
în alte regiuni ale țării. La noi so-
sesc adesea delegații din diferite
raioane și regiuni pentru a ne cu-
noaște experiența Și stntem mîndri
de faptul că marea mișcare începută
în colhozul „Rusia" și menită să-i
apropie pe elevi de munca agricolă
întlmpină o largă aprobare $i se
răspfndește in toată țara noastră.
D. SALNIKOVA
directoarea scolii medii dtn Grlport.
polis, raionul Novo-Alexandrovsk
MIȘCAREA
fy oarte just a spus tovarășul N.
S. Hrușciov la cel de al XIII-
lea Congres al U.T.C.L. că
școala sovietică este chemată să pre-
gătească oameni multilateral ins-
truiți, care cunosc bine bazele știin-
ței ți totodată sînt capabili de o mun-
că sistematică. Experiența școlii
noastre, școala medie din Grigoripo-
lis, arată în mod convingător cît de
important este de a-i face pe tineri
să îndrăgească munca chiar de pe
băncile școlii.
Noi, pedagogii, am simțit de mult
că actualul sistem de învățărnînt
nu răspunde sarcinilor educației prin
muncă. In cele din urmă am găsit
o formă foarte importantă de legare
a învățămintului cu munca produc,
tivă. în colectivul profesorilor s-a
născut ideea creării unei brigăzi for-
mate din elevii claselor mari, care
să lucreze In colhoz. Această propu
in frunte cu Raia Denisenko, a do-
bindit din 70 de grame de sămlnță
de viermi de mătase 200 kg. de go-
goși pe care le-a dat statului, depă-
șind norma de două ori. Pentru a-
ceste gogoși echipa a primit peste
8000 de ruble. Tinerii viticultori ai
acestei brigăzi au obținut 50 de chin-
tale de struguri de pe o suprafață de
8 hectare. In anul acesta brigada a
amenajat, pe o suprafață de 22
hectare, o grădină de pomi roditori.
In timpul secerișului cerealelor,
stringînd recolta de pe loturile sale,
brigada a asigurat și expedierea gri-
nelor de la combină la colhoz. La
recoltarea porumbului s-au strîns,
prin forțele brigăzii de elevi, 2.150 de
chintale da țtiuleți. Pe lingi normă
— care prevedea culesul a 4 chintale
de porumb — echipa fetelor a strîns
încă 6 chintale, iar echipa băieților
încă 7 chintale.
In brigada școlii medii nr. 7 din
Gafițku Sînt 92 de elevi. Această bri-
gadă a strîns de pe 100 de hectare
o recoltă de porumb hibrid de 78 de
chintale. Cele mai bune echipe au
strins cite 85 de chintale de porumb
de pe un hectar. Pentru porumbul
hibrid cultivai de brigada de elevi,
colhozul „Bolșevik* a obținui un ve-
nii de 475.000 de ruble. In timpul re-
coltării porumbului brigada a cules
suplimentar 3800 de chintale de știu-
leți. Pentru ci au depășit în mod sis-
tematic norma zilnici la culesul /tiu-
lefilor, cele mai bune echipe de elevi
au primit din partea colhozului pre-
mii în valoare de 16.000 de ruble.
tn timpul recoltării griului membrii
brigăzii de elevi au îndeplinit munca
de cantaragii, deservind toate ariile
colhozului. Ei au asigurat pe deplin
transportul grineior la elevator. Echi-
pa de mecanizatori a acestei brigăzi
a lucrai singură la căpițare și, pe lin-
gă aceasta, a participat la însilozarea
nutrețului,
In anul acesta brigăzile de elevi ale
raionului au primit 7060 chintale de
griu de toamnă, 62.000 chiniale de
porumb, 6.800 chintale de floarea soa-
relui, 10.000 chintale de legume. Ei
au dai statului 1800 kg. de gogoși de
viermi de mătase și au crescut 48.000
rațe și găini.
Se ftie ci în întreprinderile indus-
triale ale țării noastre lucrează nu
puțini fii al familiilor de mineri, de
metalurgiști, de petroliști, de textiliști.
Dragostea părinților față de profe-
siunea lor se transmite și copiilor, A-
ceștia deoin urmași ai părinților lor.
O asemenea sarcini ne punem și
noi, tn agriculturi. Majoritatea absol-
venților școlii medii — uneori clase
întregi — rămin acum să lucreze in
colhozuri și sovhozuri. Intrarea In a-
gricultură a unui tineret cult are o
influență pozitivă și asupra producti-
vității muncii și asupra organizării
activității culturale la sote. Din cei
543 de absolvenți ai școlilor medii din
raion, tn anul 1958 au rămas in col-
hozuri și sovhozuri 242, iar 128 s-au
dus să lucreze in întreprinderi.
Ne mîndrim ou faptul că tovarășul
N. S. Hrușciov, primul secretar al
C.C. al P.C.U.S., remițind „Ordinul
Lenin" ținutului Stavropol, a dat o
apreciere înaltă organizării in masă
a brigăzilor de elevi.
Organizațiile de partid din raionul
nostru socotesc ci sarcina de a în-
druma permanent activitatea brigăzi-
lor școlare și de a le acorda un spri-
jin midtdaterol in pregătirea cadrelor
calificate pentru agricultură este o
cauză vitali a lor.
I. BUȘNEV
secretar al Comitetului raional
Petrovsk al P.C.U.S.
.M II llHli"
rigada noastră, numită „Dru-
mul In viață", ne obișnuiește
cu spiritul colectiv, cu o acti-
vitate organizată, cu participarea ac-
tivă la munca obștească.
Nu vom uita niciodată vizita pe ca-
re a făcut-o la tabăra noastră de
cimp tovarășul N. S. Hrușciov, prim
secretar al C.C. a] P.C.U.S. și pre.
ședințele Consiliului de Miniștri al
U.R.S.S. El a ascultat cu atenție cele
spuse de noi cu privire la felul cum
trăim, cum învățăm și cum muncim.
Anul acesta a adus brigăzii noastre,
care numără 130 de elevi din cla-
sele mari, rezultate minunate. Colho-
zul ne-a repartizat 100 de hectare
pentru cultivarea porumbului și 20
de hectare pentru cultivarea griului.
Am adus pe loturi 500 de tone de în-
grășăminte. Tn timpul îngrijirii cul-
turilor am efectuat de două ori gră-
parea solului și am prășit de trei ori.
De pe 25 de hectare plantate cu se-
mințe hibride din. prima generație am
obținut cîte 70 de chintale de știuleți
Ia hectar, iar de pe 75 de hectare —
c.te 115 chintale de știuleți la hectar.
Asemenea recolte de porumb n-au
fost culese încă niciodată In colho-
zul nostru.
De pe o suprafață de 20 de hectare
am obținut cîte 25,2 chintale de griu
la hectar. In afară de aceasta, am
crescut pentru colhoz 7,800 de rațe,
Conducerea colhozului și președin-
tele acestuia, tov. G. Z. jiliaev. Erou
al Muncii Socialiste, au acordat o
mare atenție brigăzii noastre școlare.
Colhozul a construit pentru noi o ta-
bără unde există camere de dormit,
sală de mese, colț roșu. Avem biblio-
tecă, instrumente muzicale. In jurul
taberei de cîmp am sădit o grădină,
am utilat un teren sportiv.
Cînd s-a creat brigada școlară, unii
dintre părinții noștri se întrebau dacă
aceasta nu ne va împiedica de la în-
vățătură. Munca în brigadă ne-a su-
dat însă și ne-a disciplinat ți nu
există astăzi, printre membrii brigă-
zii, nici un repetent,
KLAVA MIGULI
conducătoarea brigăzii da alevl de la
școala medie din Kazlmlnsk
Redacția ți administrație: Bucurețti. Piața Sclnteii nr. 1, Telefon 17.80.10» Tiparul: Combinatul Poligrafic Casa Scîntell „1. V. Stalln’' Bucurețti. Piața Sclnteil.
Abonamentele la „bazeta învățămintului" se fac ta toate oficiile poștale, prin factorii poștali ți difuzorii voluntari din Întreprinderi ți instituții. Abonamente: 1 an — 12,50 lei; 0 luni 6,25 lei; 3 luni — 3,12 Id.