Proletari din toate țările, uniți-văl Suieîn imnminfoluft în R. Cehoslovacă delegației de partid și guvernamentale a R. P. R. Organ al Ministerului InvâțimlBtuIul și Cuhurii și al Comitetului Central al Sindicatului Muncitorilor din Invățămint șl cultura Anul X, Nr. 489 Vineri 24 octombrie 1958 4 pagini 25 bani LUNA PRIETENIEI ROM INO-SO VIETICE ȘTIINȚA ȘI TEHNICA Secretul tn slujba agriculturii succeselor Membrii delegației rezervelor de muncă din U.R.S.S.. în timpul unei convor. blrl la Ministerul Invățămîntului st Culturii. De la stingă la dreapta tova. rășll : V. Mișicu, consilier la M.I.C., I. S. Șișkov, membru In colegiul do conducere al rezervelor de muncă din U.R.S.S.. șl N. Z. Pavlov, șeful direcției regionale a rezervelor de muncă din Odesa. „Văd — seri* L V. Mtclurta tatr-ua* dia locrtrile a*l* — d orta- duiree colhoznică, prin intermediul cărata partidul cocnuuist începe ac- țiune* măreeță de reînnoire * ^ămlntului, va adace omenirea ce mun- cește la. o adevărată stăptnire a forțelor naturii. Marele viitor al științe- lor noastre naturale e îa colhozuri si sovhozuri*. In adevăr, uriașele succese obținute de cultivclorii de plante 61 crescătorii de animale dia UJLS.S. se datoresc condițiilor create de agricultura socialistă și strtaeei legături dintre știință și practica col- hozurilor si sovhozurilor. Agrobioiogia înaintată, bazată pe lucrările uvanților Timireeaev, Midurin, Viliams, Ivanov, a rodit din plia pe ogoarele marii Uniuni So- vietice. Metodele agrotehnice Înaintate recomande te de acad. T. D. Lî- senko, renumitele soiuri de griu de toamnă create de acad. Ttțtn, soiu- rile de iloarea soarelui obținute de acad. Jdanov, soiurile de cartofi ale prof. Lorch sc.i succesele dobtndite de selecțiouatorii sovietici tn pro- ducerea hibrizilor de porumb stat doar cîteva exemple care ne vorbesc despre avtatul științei agricole în U.R.S S., știință care nu muma! că ajută practicii, dar care se «i îmbogățește de 1* aceasta. Din colhozuri și sovho- zuri, unde științe, se îmbină in mod nemijlocit cu munc* pracacă, s-au ridicat renumițl experimentatori ca Mark Oziomfi din colhozul „Parti- Se Ion Catană, profesorul de științe agricole din comuna Priboieni, 11 cunosc nu nu- mai profesorii și Învățătorii din satele învecinate. Au auzit de el și alți pedagogi din regiunea Pi. tești șl chiar de prin alte re. giuni, căci succesele pe care le-a obținut el au stîrnit interesul multora. L-am cunoscut șl eu Intr.una din sor Cu am zilele trecute. Este un profe- tinăr ți foarte comunicativ, atît mai comunicativ cu cit Început o discuție care se ve. zanul roșu", cunoscut prin producțiile record obținute bulul sau T. S. Malțev, din colhozul „Poruncile lui unei noi metode agrotehnice de lucrare a solului. In condițiile orinduirii sovietice s-au creat largi traducere în agricultură a științei și tehnicii celei mal la cultura ponun- Lenin", inițiatorul posibilități de ln~ înaintate. Aceasta se oglindește și tn intensa mecanizare a agriculturii tn U.R.S.S. Astfel, numai între anii 1954—1957 agricultura sovietică a fost înzestrată cu peste 900 000 tractoare (convenționale a 15 C.P.), 293.000 combine ce- reale 143.000 combine pentru recoltarea porumbului etc. Totodată, folosirea soiurilor selecționate și aplicarea metodelor agrotehnice avansate au permis colhozurilor șl sovhozurilor să obțină recolte mereu sporite. Astfel, producția de cereale a crescut In ultimii ani cu 27%. U.R.S.S. este tn prezent cea mai mare producătoare de griu din lume, intrceînd de două ori Statele Unite ale Ameridi. In vederea unei puternice sporiri a producției de cereale care *ă asigure dezvoltarea tuturor celorlalte ramuri ale agriculturii fi Îndeo- sebi creșterea animalelor, au iost extinse In U.R.S.S. iu mod simțitor suprafețele cultivate cu porumb. Dacă in urmă cu trei ani suprafața cul- tivată cu porumb nu depășea 5 milioane hectare, în prezent «aceasta a depășit 24 milio.ae hectare. Alături de succesele obținute in creșterea producției cerealiere trebuie scoase tn evidență realizările deosebite In domeniul culturilor tehnice. Uniunea Sovietică deține primul loc in lume in ceea ce privește producția de bu mbac. De asemenea, U.R.S.S. este cea mai mare producătoare de sfeclă de zahăr din lume. Creșterea producției agricole la diferite culturi se datorește Intr-o mare măsură șl extinderii suprafețelor de teren arabil prin punerea in valoare a noi terenuri. Treptat, pustiurile se transformă ta adevărate Prof. unlv. MIHAI MAN0L1U (Continuare tn pag. 4) Ajutor de are preț a o gat a axperientă agricole sovietice a școlilor constituie Experienja muncii din școlile a- un ajutor de mare preț tru tavățămtntul agricol din noastrâ. Cunoașterea planurilor si pen- țara pro- gramelor de Invățămint din școlile agricol* sovietice, folosirea expe- rienței lor a ajutat școlilor noas- tre agricole să realizeze □ Îmbi- nare justă a teoriei cu practica In munca de pregătire a viitoarelor cadre agricole. Un valoros sprijin pentru școlile agricole din țara noastră îl constituie manualele da specialitate sovietice. îndeosebi profesorii de specialitate folo- sesc larg lucrări ca «Agrotehnica* de Mosolov, .Fitotehnica* de la- kuskin, .Zootehnia' de Dobioho- tov, cursurile privitoare la organi- zarea întreprinderilor agricole so- cialiste elaborate de Kolesnev și Basiuk, manualele .Tractoare și automobile' de Davidovici, .Repa- rarea tractoarelor" de Kozarțev. Schimbul de experiență realizat cu prilejul numeroaselor vizite ale unor delegații sovietica de spe- cialiști au contribuit, de asemenea, din plin, la cunoașterea reciprocă a realizărilor celor două țări pe tărîmul Invățămîntului agricol. Vorbind despre folosirea expe- rienței sovietice trebuie subliniat cu deosebire sprijinul primit în rezolvarea principalei probleme a învățămîntului agricol — șl a- nume aceea a instruirii practice. gricole sovietice a fost da maia ajutor în organizarea cabinetelor tehnica . din școlile noastre agri- cole, fn munca de cercetare știin- țltică fn cadrul ctmpurilor experi- mentala, în utilarea școlilor cu material didactic, cu mașinile șl utilajul necesar pentru munca în gospodăriile didactice. La centrul școlar agricol din R. Sărat, de pildă, din cele 300 ha, cit cuprinde gospodăria didactică, 5 ha au fost rezervate pentru cîmpul expenmental Aci elevii, În- drumați de profesori, folosind me- todele agrotehnice sovietice, expe- de că-I face Întotdeauna deosebi- tă plăcere : am vorbit despre me- seria sa. despre copiii țăranilor pe care-i Învață carte. L-am În- trebat care este secretul succese, lor sale. Am aflat astfel că, ,,de fapt, nu e nici un secret' dar că e „o poveste mai lungă' care În- cepe cam de pe vremea cînd, Ia Congresul învățătorilor, Ion Ca- tană a ascultat-o vorbind pe to- varășa Osipova, membră a dele- gației sovietice la congres. — Aș putea spune — a Înce- put tovarășul Catană — că atunci pentru prima dată am înțeles mai în adîncime ce însemnătate are legarea învățămîntului de practică. Pînă atunci nu dădeam prea multă importanță lotului școlar, ba 11 consideram chiar, uneori, ca o povară. Ascultlnd.o Insă pe tovarășa Osipova mi-am dat seama cît de mare este Im- portanța legării teoriei de prac- tică și cît de utilă ar deveni munca mea dacă nu m-aș rezuma numai la împărtășirea cunoștin- țelor în clasă, cl as ieși cu ele- vii afară, pe parcela experimen- tală, să-i pun să lucreze și să va- dă ei înșiși ce însemnătate au în viață, în producție, cunoștințele pe care șl le însușesc ei în cla- să. De atunci munca mea a căpă- tat un sens nou. Am cu- noscut metoda de predare a ști- ințelor naturii a profesoarei so- vietice Gorbunova. Am cercetai cu atenție experiențele savanti, lor sovietici, am aflat de încer- cările făcute de inginerul Te- renti Malțev pentru a menține fertilitatea solului și am repetat, In mic, cu elevii, experiența sa^ Lucrările Iul Llsenko șl Mlciurln mi-au devenit cărți de căpătil. Am făcut eu elevii Incrucl. țări sexuale la plante Intre dife- rite soluri de cireșe. Am obținut o floarea soarelui uriașă Am folosit metoda hibridărilor vege- tative cu cartofi pe roșii șl roșii pe cartofi. Am altoit fructe de do- vlecel pe castraveți șl Invers. Am experimentat iarovizarea griului ți a cartofului. Elevii vorbesc experiențele ce Ie lot. Părinții lor se acasă facem despre noi pe minuneazd ți SERATĂ LITERARĂ Elevele șl elevii «colii medii nr. 25 din Capitală au sărbătorit Săp. t^rnîna cărții sovietice prlntr o intîlnire cu scriitorul Camll Bal. tazar. Programul întîlnlril a fost deosebit de boqat. La inceputv scriitorul le-a citit elevilor versuri din propria-i crea, ție, versuri ce slăvesc prietenia de nezdruncinat dintre ponorul nostru și poporul sovietic. Apoi el le.* vorbit despre cărțile pe care le.a tradus din limba rusă, desp-e în. rîurirea pe care a avut o l’tera- tura sovietică asupra opereor scriitorilor noștri. La rîndul lort elevil au vorbit vietice pe care deose ... Programul a tece fi recitări despre cârtita io. le îndrăgesc continuat cu in. cin. doi elevi au citit versuri alcătuite de el In cinstea marii prietenii. rimentează diferit* varietăți soiuri de porumb, grtu, orz. de ma- zăra, fasole etc. Un rezultat deo- sebit au obținut elevii și prin apli- carea experienței Înaintate sovie- tice privind Insămînțarea porum- bului la diferite distanțe și adin- ei mi. lnannfndu-1 pe ucenici șl elevi cu metodele agrotehnicei avan- sate sovietice, ca de exemplu me- todele privind repararea mașini- lor și agregatelor pe ansamble și subansamble, folosirea îngrășă- mintelor fosfatice și bacteriene, polenizarea artificiala etc., nume- roși profesori ingineri asigura creșterea unor cadre de munci- tori și tehnicieni agricoli capabili să contribuie la obținerea unoi recolte îmbelșugate. Datorită a- pllcării consecvente a agroteh- nicii sovietice, în gospodăriile școlilor agricole se obțin pro- ducții mari, care depășesc ade- sea producțiile medii realizate în raioanele respective. La centrul școlar agricol din Călărași, da pildă, au fost obținute anul acesta 2657 kgr griu la ha. centrul șco- lar agricol din Tg. Mureș a obți- de multe ori vin să-mi ceară sfa- tul In probleme agricole. Așa că — a Încheiat tovarășul Catană — pot afirma că experi- ența sovietică este aceea căreia li datorez cea mai mare parte a succeselor pe care le-am obținut In munca mea. O. BUZESCU nut 2377 kgr. griu trul școlar agricol a obținut 2250 kgr. la ha, iar cen- nr. 1 din Roman griu la ha. Cel peste 80.000 de muncitori calificați și 15.000 d* tehnicieni și maiștri dati în ultimii ani produc- ției de cătie școlile agricole din țara noastră sînt minări că știu să aplice cuceririle Înaintate ale științei agrotehnice sovietice, che- zășia obținerii unor recolte îmbel- șugate. Ing. M. FAGARAȘANU Ing. DUȚA ȘTEFAN pentru economia U.R.S.S Da vorba cu membrii delegației sovietice a rezervelor de muncă Așa cum s-a anunțat în pre- sa noastră, în momentu] de față vizitează Republica Popu. Iară Romînă o delegație de lu- crători ai sistemului rezerve- lor de muncă din Uniunea So- vietică. Reintorși ia București, după o vizită făcută fn școli, le profesionale și tehnice din țară, Iov. I S. Șișkov, mem- bru în Colegiul de conducere ad rezervelor de muncă din U.R.S.S. și tov. N. Z. Pavlov, șeful Direcției regionale a re- zervelor de muncă din Odesa au răspuns întrebărilor puse de unul din redactorii „Gaze- tei învățămîntului". Publicăm mai jos interviul acordat: noastră s-a introdus, ca obligație de bază pentru toți maiștrii-instructori, participarea la lecțiile de tehnologie în zilele în care ucenicii sau elevii din grupa care le.a fost încredințată au ore de invățămint teoretic. De asemenea, profesorii de tehnologie specială sînt obligați să asiste la lecțiile de instruire practică, In sco- pul coordonării perfecte a predării cunoștințelor teoretice cu formarea deprinderilor practice. Participarea In comun atît a profesorilor de tehnolo- gie cît șl a maistriior-instructori la activitatea secțiilor cercurilor pedago- gice, discutarea problemelor actuale ale metodicii Invățămîntului profe- sional și tehnic, organizarea lecțiilor deschise teoretice și practice contri- buie, de asemenea, intr-o măsură ln- ÎNTREBARE: Știm că rezervele de muncă din Uniunea Sovietică au dat o contribuție deosebită In asigu- rarea cadrelor pentru toate sectoare- le economiei Uniunii Sovietice. Care este nivelul actual de dezvoltare a- tins de sistemul rezervelor de muncă? RĂSPUNS: La 2 octombrie anul acesta s-au împlinit 18 ani de exis- tență a sistemului rezervelor de mun- că. al Uniunii Sovietice. Decretai So- vietului Suprem a| U.R.S.S. pentru crearea rezervelor de muncă ale sta- tului sovietic a apărut I* 2 octom- brie 1940 ca o expresie a politicii le- niniste m domeniul formării și creș- terii cadrelor necesare economiei. In cel 18 ani de existență a lor. școlile rezervelor de muncă «le U- niunil Sovietice au pregătit peste 10 mUioane de muncitori calificați pen. tru Industria grea, industria con- strucțiilor, transporturi, agricultură șl alte rarnurj ale economiei naționa- le. In momentul de față, sistemul școlilor profesionale și tehnice ale rezervelor de muncă din U.R.S.S, nu- mără 3100 de școli. In care stat pre. gătiți peste 780.000 de tineri, viitoa- re cadre de bază ale industriei me- talurgice, industriei miniere, petroli- fere, industriei chimice, industriei construcțiilor și materialelor de con. strucții. transporturilor feroviare fi maritime, agriculturii etc. ÎNTREBARE : Cum țț tmbină pre- darea cunoștințelor teoretice cu prac- tica In școlile profesionale și tehnice ale rezervelor de muncă In scopul formării unor cadre de constructori ai comunismului au un bogat orizont științific și cultural? RĂSPUNS: In Întreg sistemul șco- lilor profesionale și tehnice die țara (Continuare In pag. 4) ®e aproape o aAptiMtal delegația de partid și guvernamentală a R. P. Romfne, condusă de tovarășul Gh. Gheorglriu-Dej, face o vizită de prietenie tn Republica Ceho- slovacă. Dragostea frățească cu cere conducătorii poporului cehoslovac au primit pe înalții soli ai poporu- lui român, entuziasmul cu care au fost sailutați de oamenii muncii cehoslovaci la Praga sau la Klad- no, la Banska Bistrica, Zvolen sau Bratislava sînt mărturie a priete- niei de nezdruncinat care unește poipoerele noastre. Această priete- nie cu rădăcini adinei în trecut, călită în luptele duse de ostașii romini alături de ostașii sovietrici și de partizanii cehi și slovaci împotriva Genmaniei hitleriste, a devenit temelia de granit a cola- borării ce s-a dezvoltat și stator- nicit între ©onorul romin si noinorul cehoslovac după victoria împotriva fascismului. Tratativele prietenești ce se des- fășoară la Praga între delegațiile de partid și guvernamentale ro- mînă și cehoslovacă au ca scop dezvoltarea multilaterală a acestei colaborări. Vorbind despre prietenia șl co- laborarea reciprocă dintre popoa- rele noastre, tovarășul Antonln Novotny a spus că aceasta crește necontenit „deoarece avem inte- rese și țeluri comune, deoarece a- vem o singură învățătură comună, marxim-Ieninismul, și deoarece facem parte integrantă din marea familie socialistă, în fruntea căreia se află Uniunea Sovietică". Refe- rindu-se la aceeași problemă, to- varășul Gh. Gheorghiu-Dej a subliniat: „La temelia priete- niei noastre trainice, de nez- druncinat, stă faptul că în ță- rile noastre puterea aparține ce- lor ce muncesc de la orașe și sate, că popoarele noastre, luptînd sub steagul glorios al învățături! marxist-leniniste pentru victoria deplină a socialismului în patria 1or. pășesc umăr la umăr, într-o strînsă colaborare, în rîndurile ma- rii familii a țărilor socialiste". Marile realizări obținute de popoarele Rorrriniei și Cehoslova- ciei pe drumul construirii socialis- mului sînt legate nemijlocit de co- laborarea frățească și ajutorul re- ciproc dintre țările noastre, din- tre țările sistemului socialist, și de ajutorul pe care ele l-au primit în permanență din partea Uniunii Sovietice. In cadrul reJațHJoe de colabo- rare rrxnîno-cehcxslovace, țara noastră primește din partea Ceho- slovaciei un sprijin frățesc pentru dezvoltarea economiei naționale. Nivelul inalit al industriei socialis- te din Cehoslovacia contribuie la industrializarea socialistă a țării noastre prin livrarea de utilaj e- nergetlc și metalurgic, de semifa- bricate și aMe produse. Este semni- ficativ în acest sens angajamentul oțelarllor din Kladno, luat în cin- stea vizitei delegației de partid și guvernamentale a R. P. Romîne, de a livra înainte de termen utila- jul necesar dezvoltării centralelor noastre electrice. La rîndul nostru, furnizăm Cehoslovaciei produse petrolifere și alte produse necesa- re economiei sale naționale. Colaborarea economică, cultu- rală, tehnlco-științifică, schimbu- rile de experiență și de specia- liști dintre R. P. Romînă și R. Ce- hoslovacă se dezvoltă tot mai mult, în spiritul Tratatului de prietenie, colaborare și asistență mutuală dintre țările socialiste. La baza relațiilor dintre țările noastre stau principiile internaționalismuilui so- cialist. Alături de Uniunea Sovietică și de celelalte țări ale lagărului so- cialisit, Cehoslovacia și Romînia luptă neobosit pentru apărarea pă- cii, se pronunță pentru reducerea înarmărilor, pentru interzicerea armelor nucleare. Ele și-au expri- mat mânia și indignarea fată de provocările S.U.A. împotriva R. P. Chineze și deplina solidaritate cu lupta dreaptă a poporului chinez, condamnă cu energie încercările imperialiștilor de a înăbuși prin forță lupta de eliberare a popoare- lor asuprite și de a reînvia milita- rismul german, al cărui rol odios este bine cunoscut popoarelor noa- stre. Tratativele de la Praga au scos în evidentă deplina unitate de ve- deri în problemele Internationale, telurile noastre comune și contri- buția pe care o aduc cele două t^rl la întărirea lagărului socialist și a păcii. Vizita delegației de partid și gu- vernamentale a R. P. Romîne în Cehoslovacia, tratativele ce se desfășoară au o mare însemnătate pentru întărirea prieteniei și cola- borării frățești dintre țările noa- stre, a unității și coeziunii lagăru- lui socialist în frunte cu U.R.S.S.j a unității mișcării comuniste și muncitorești pe baza Ideologiei marxlst-lenloiste. GLORIOSUL (ONSOHOL 40 de ani au trecut de 1* naște- rea Comsomoiulul, făurit tn viitoa- rea luptei revoluționare a proleta- riatului din Rusia. La leagănul lui au vegheat marele partid al comu- niștilor și conducătorul lui, Vladi- mir Ilici Lenin. Istoria Comsomoiuluf se împlete- ște strlns cu viața statului sovie- tic, cu eforturile uriașe ale popoa. relor sovietice ce au înscris pagini nepieritoare in istoria omenirii. Or- ganizație politică de masă a tinere- tului muncitor, Comsomolul și-a în. deplinit cu cinste rolul de ajutor fn luptă și de rezervă a partidului. Mereu, fie că era vorba de apăra- rea patriei sovietice, fie că era vor. ba de munca pașnică de construc- ție, acolo unde era mai greu, aco- lo unde se cerea mai multă bărbă- ție și dăruire comuniști se Comsomolul sjeamnă pentru de sine, alături de aflau comsomoliștii. a însemnat $1 în. tineret o școală a comunismului, învățîndu-1 să tră- iască și să muncească în spirit co- munist. 67 de milioane de tineri so. vietici au fost crescuți de Comso- mol. Din rîndurile lor, încă din anii războiului civil, s-au ridicat luptă- tori neînfricati pentru cauza comu. In Uniune* Sovietici ee dezvolți necontenit baza materiala a Invățămîntului. In fotografie, noua clădire a Institutului agricol din orașul Ceboksarl. R.S.S.A. Cluvașă. niamulul. Anii «cela au fort ani de maturizare a cotnsomoliștilor, al căror spirit de sacrificiu pentru idealurile Marelui Octombrie a de- venit legendar. A Început apoi bătăii* pa frontul construcției pașnice. Comsomoliștii și-au făcut și aici pe deplin dato- ria- In mișcarea udamicilor și fn întrecerea socialistă s.au manifes- tat fn proporție de masă spiritul creator, inițiativa comsomoliștilor. Organizațiile U.T.C.L din Dnepros- troi, Donbas și Moscova, nenumă. rate alte organizatii de pe întreg cuprinsul uriașului stat sovietic au realizat succese răsunătoare In con- strucția pașnică. Dar munca constructivă • popoa. relor sovietice a fost întreruptă de mișelescul atac al hoardelor hitle- riste. Comsomoliștii, împreună cu întregul popor, au pus mina pe arme. In prima linie de luptă sau departe, în spatele dușmanului, in mișcarea de partizani, tinerii cres- cuți de Comsomol au uimit lumea prin eroismul lor. „Tînăra gardă* din Krasnodon, Zoia, Matrosov — numele acestea întruchipează erois- mul conștient, inspirat de devota- mentul pentru cauza comunismului. După nimicirea agresorilor fas- ciști, Uniunea Sovietică și-a refăcut, într-o perioadă neînchipuit de scurtă economia și a cunoscut rit- muri de dezvoltare fără egal în în. treaga istorie a omenirii. 700.000 de comsomoliști au plecat să mun- cească pe marile șantiere ale co- munismului, în minele Donbasului și Kuzbasului, pe pămînturile vir. Hine S’ înțelenite- Tinerii sovietici, comsomoliștii, au valorificat 36 mi- lioane de hectare de pămint înțele- nit, faptă caracterizată pe drept cu- vrut să-i Iau un Interviu Iul Borta Smirnov, un băiat volnic, blond, cu o veeelie molipsitoare. Dar discuție începută protocolar a devenit atit da prietenească, Incit am închis carnetul și stiloul ți le-am pus tn buzunar. Smirnov îmi vorbea cu mîndrie despre școala In care în- vață, despre colectivul clasai Iul, despre exemplul la învățătură al comsomoliștilor, despre faptul că în anul școlar ce tocmai se încheiase n-au avut nici un repetent sau co- rigent. Elementele aflate în discuție nu-mi erau desigur noi, necunos- cute, dar ceea ce m-a impresionat a fost maturitatea cu care Smirnov îmi vorbea. Nu avea nimic din a- titudinea „tocilarului* care luptă doar pentru o notă mare, a elevului Ia care întregul efort al Învățăturii se reduce la scopul de a obține note mari. Comsomplistul din Mos- cova punea efortul la învățătură în legătură directă cu problemele vie- ții sovietice, cu necesitățile con- strucției comuniste, cu sarcinile care miine vor reveni celor astăzi sfnt pe băncile școlii, ceea ca m-a entuziasmat cel mult a fost faptul că școlarul sta, ce vădea o largă cultură ce Și mai ace- ge. nerală, își exprima cu entuziasm dorința ca, la absolvirea școlii me- dii, să plece pe unul din marile san- iltfel, tiere ale comunismului. De al vînt o pagină nemuritoare în Iele Comsomoiulul, în istoria strucției comunismului. Inegalabilă pe care o liștii pentru Ea izvorăște zont politic, este dăruirea de ana- con- sine manifestă cosomo. idealul comunismului. dintr-un larg ori- dintr-o experiență de viată formată la școala Com- somolului, trăsăturile lipsite de munca șl care cultivă la tineri omului unei societăți exploatare, stăpîn pe viitorul său, trăsă- turile omului conștient că nu exi- stă fericire mai mare decît aceea de a fi participant al construcției unei lumi noi. Am avut prilejul, în neuitatele săptămini pe care le-am petrecut la Moscova, să stau de vorbă cu mulți comsomoliști. Am e pictor amator în timpul liber și își caută temele inspirației fn uzine. Smirnov nu este o excepție, ci redă perfect aspirațiile unei gene- rații conștiente că viitorul comu- nist trebuie făurit prin muncă fără preget. La Kremlin, cu ocazia unui bal, am cunoscut-o pe Nina Koles- nikova- — Ești studentă î — am Intre- bat.o convins că am de a face cu una din locatarele palatului de pe colinele Lenin. — Nu 1 Lucrez pe pămînturile desțelenite... Am aflat apoi povestea vieții ei. Totul era, de fapt, simplu și firesc. Fiică a unui profesor, a urmat o școală medie- Apoi a părăsit orașul, apartamentul confortabil și a plecat acolo unde comsomoliștii au scris minunata epopee a recoltelor smul- se unor locuri ce odinioară nici n-au fost călcate de om. — Nu simți dorul de Moscova ? — Ba da, de multe ori mi-e dor EUGENIU OBREA (Continuare în pag. 4) 5D|UU||iH|llF»!IIF^^ Perioada de inițiere în meserie r I Srinu «ta pi de inițiere în mese- ria a ucenicilor de anul I din sectarul industriei grele, pre- , cum ți a celor din industria petrolu- lui, chimiei, construcției, din școli de meserii ete.f »re ca scop înarmarea ucenicilor cu deprinderi de executare a lucrărilor de lăcătușărie și ajuataj Aceste deprinderi sînt necesare aproa- pe oricărui muncitor, pentru a putea desăvtrți finisarea elementară a pie- selor executate de el și pentru a e- fectua lucrări mici de reparații și în- treținere a mașinilor și sculelor pe care le folosește fără a întrerupe lu- crui sau a apela la lăcătușul de spe- eiatitat». Programa da învățărnînt pentru in- «truinea practică de lăcătușărie gene- rală pentru anul școlar 1958—1959 prevede executarea intr-un timp de 270 de ere a 13 teme. Față de pro- gramei» anterioare, noua programă conține serioase îmbunătățiri In pri- mul rînd trebuie subliniat faptul că au fost eliminate din cuprinsul teme- lor introductive unele cunoștințe pur teoretice care se predau la lecțiile de specialitate. In acest fel măiștrii-in- structori au mai trebuie să se ocupe de predarea noțiunilor cu privire la materiale (clasificări, proprietăți etc.), care sînt cuprinse în cursul de teh- nologia metalelor, sau de clasificările sculelor și instrumentelor de măsură, de care se ocupă cursul de lăcătușă- rie generală, Ga urmare, munca de instruire practică a putut începe în mod efectiv în ateliere, chiar în cursul primei săptămîni de școală, fără să se mai piardă timp cu noțiuni intro- ductive. Pe lîngă aceasta, cunoștin- țele privitoare la materiale, scule și instrumente de măsură nu mai sînt predate în bloc, ci sînt însușite de către ucenici treptat, în legătură strînsă cu operațiile ți piesele pe care le au de executat. Tema „Tehnica securității muncii In atelierul de lăcătușărie", care cu- prindea ți ea o serie de cunoștințe teoretice care se predau în cadrul disciplinei „Protecția muncii", a căpă- tat acum un caracter practic, fiind tratată chiar la începutul activității tn atelier și ajutîndu-i astfel pe uce- nici să se ferească de accidente. Spre deosebire de programele an- terioare. noua programă de instruire practică prevede trei teme speciale de lucrări complexe (temele 7, 11 ți 13). Pentru studierea acestor teme, învă- țarea practică a operațiilor de lăcă- tuțăne-ajustaj se întrerupe pentru un timp determinat, în care ucenicii, după ce au căpătat deprinderi de executare a unor operații, își conso- lidează cunoștințele și deprinderile prin executarea unc.* piese și lucrări complexe care tuprlnx parțial sau total, operațiile Studiate pină atunci. Astfel de piese complexe se vor exe- cuta, la tema 7, de pildă, după stu- dierea temelor: trasarea suprafețelor plane, tăierea metalelor, pilirea meta- lelaf,"ga«ftaea și prelucrarea ipăuri- lor. Executarea unor asemenea piese îi îa ajuta pe ucenici să-și consoli- dea cunoștințele jși deprinderile prac- . tu d’ liaHre,< Miese, pilire șl gAu* V rire, să-și lămurească succesiunea și legătura tehnologică dintre diferite operații.. Mai mulți executind lucrări complexă, ucenicii trebuie să-și irisu- Prin munca f i ucenicilor • Pentru a contribui la o cit mai bună însușire de că- tre ucenici a cunoștințelor de specialitate, cadrele didacti- ce de la centrul școlar de pe lingă uzinele metalurgice „Gh. Gheorghiu-Dej“ din Tir- goviște au îmbogățit cabine- tul de tehnologia meseriei cu modelele funcționale ale prin- cipalelor mașini-unelte folosi- 3 I 1 te In uzină (strunguri, fre- ze, raboteze, prese etc.). Toa- te aceste modele au fost cutate de către ucenici exe- in cadrul cercurilor tehnice, sub Școala viitorilor artiști plastici îndrumare tehnologia la centrul • Și I ■ condi- \ vmpri" Un elev al școlii prezintă colegilor una din lucrările sah înalta mu i este sortita o grea, adesea plină de activitatea artistică sprijinită din noi. in- aduse, conside. de tehnologia fost just, viată priva, tragică. Numai tn țările socialiste siune socială a artistului a leasă fi apreciată în mod directa rilor de artistic, organizindu-l pe baze Toți cei care dovedesc înclinare dragoste pentru artă sînt ajutați. publicate asemenea. gricol din Rîmnicul desfășoară o largă linia confecționării de spri- din par- școala Bucu- numărul de obținerea de proprietățile pictori Ândreesou și Luchian, lor tristă, plină de renunțări tuie un exemplu grăitor despre artiștilor In veremea regimului ghezo-moșier eet, în e Statul nostru democrat.popular acor- dă o deosebită atenție învățămintului ințe- iar plin. M.I.C. cores- școli. a projeso- meseriei. drumați să studieze. Ba mai mult, s-au format echipe de specialiști oare M deplașeati In diverse centre muneito- pe el un ce- mice și termochimice, metalelor si aliajelor, și de prelucrarea lor. Prin îmbunătățirile răm că programele Prof. V. ALUPI București noștri viața consti- soarta bur. tățenilor din raionul Nico- lae Bălcescu. școlar a- Sărat se acțiune pe materia o acordă In toate cazurile care le are sub îngrijire, a început să se bucure de bun renume în rîndul Prof. ing. GH. VLANȚOIU București artistice (ceramică, țesături mate etc.). De rezultatele obținute de specială de artă plastică din rești vorbește de la sine periodice etc. De necesar ca ei să uti- capitalist, artistului țiuni și de multe ori chiar Totala neînțelegere și lipsa jin pe care au intîmpinat.o tea ,, oficialităților" marii I I £ I I g lului didactic. Cabinetele de zootehnie fitotehnie și me- canizare, laboratoarele de fi- zică și chimie a-u fost înzes- trate recent cu peste 300 de planșe noi, executate de uce- nici și elevi sub îndrumarea cadrelor didactice. • Anul acesta a început să funcționeze pe lingă centrul școlar veterinar din Bucu- rești un dispensar veterinar deservit tn întregime de u- cenici și de elevii maiștri. Pe lingă aportul deosebit pe care crearea acestui dispensar ll aduce desfășurării tn cele mai bune condiții a practicii viitorilor tehnicieni veteri. nari., în cadrul dispensarului au fost tratate și vindecate numeroase animate bolnave. Datorită asistenței medicale calificate oe care dispensaru' f g I g I = I șească variantele operațiilor studiate anterior, variante care decurg din a- plicarea unui nou procedeu de așeza- re a piesei, din folosirea unei scule mai perfecționate, din prelucrarea de piese mai mari și mai complicate. In procesul executării lucrărilor complexe elevii trebuie deprinși să lu- creze mai precis și mai rapid, să-și perfecționeze și să-și coordoneze miș- cările și să folosească procedeele și modalitățile cele mai raționale ale prelucrării După prima temă de lucrări com- plexe ucenicii vor trece la învățarea practică a unor alte operații — și anume nituirea, filetarea. răzuirea. redarea și lustruirea (temele 8, 9 și 10). Apoi urmează o nouă perioadă de lucrări complexe (tema 11). In această perioadă ucenicii vor executa lucrări mai complicate care Ti vor a- juta să-și perfecționeze cunoștințele și deprinderile cu privire la asamblarea și finisarea pieselor executate de ei. După tema „îndoirea și forjarea metalelor" urmează ultima perioadă de lucrări complexe, în care ucenicii vor executa piese speciale, cuprin- zînd, total sau în cea mai mare par- te. operațiile prevăzute de întreaga programă. Executarea acestor piese îi va ajuta pe ucenici să-și consoli- deze cunoștințele și deprinderile prac- tice cerute de indicatorul tarifar pen- tru categoria a 3-a a meseriei de lă- cătuș. In activitatea lor, maiștrii-instruc- tori trebuie să acorde cea mai mare atenție alegerii pieselor și stabilirii timpilor de lucru necesari pentru PRIMII PAȘI către închegarea colectivului de ucenici Noul an școlar a adus si în sceala smi -î ea c ta școlilor din tară, mulți ucenic; noi — uc«z.=^ in asii care dintre ei si toți ladalti ndtcd în tas podsgsr^sr : șl variat» sarcini. Una din probi»m»'.» d» tul »-• «se: cativ» la din toat» un colectiv - vi anul 1 »st» formarea eeleptrul-a; Err coifurile țAni. trebui» ei •• aprops» n »a închegat. 30 de ucenici din toate colțurile țârii Specificul învățămintului profesio- nal cer* ca jetivitatea ucep:c:Ur si se desfășoare atit in eednJ »cdf:C cît și în cadru! atelierelor de pro- ducție. Cei 30 de mseniți de te Școala profesională . Tebnonietaf* din Boctire^f cu care îw^ez « us- stituie în școală, ca unitate, o clasă — anul tuși, iar gâzi de De copăr brilor ca un la I C. secția mecinici-lăcă- in atejierui-școală doua bri- producție. Început am cântat si des- trăsăturile comune ale mem- noii clase, considertnd aceasta prim jalon important pe dru- niul organizării sistematice a mun. cii viitoare. O trăsătură comună, care vine mo'.t în sprijinul organi- zării colectivului, o constituie irtrsta apropiată a ucenicilor. Toți au Intri 14 și 16 ani: particularitățile ado- lescenței se manifestă, deci, în for- me apropiate. Din datele pe care le-am aduoat cercetlnd actele ucenicilor, din ta- semnările zilnice trecute de mine tw caietul de observații, din convorbi- rile organizate cu elevii. m:-am dat seama că există și o sene întreagă de diferențieri tn comportarea și ati- tudinea ucenicilor. Ele reflectă parti- cularitățile fiecărui ucenk. dezvolta- rea lor în condiții difer.te de mediu. O parte dintre ucenicii clasei mele au învățat la diferite școli din o-aș, alții vin din mediu! sătesc. Majori- tatea ucenicilor trăiesc în fatrib'i închegate pe baze sănătoase; sînt însă și unii fără părinți sau ai că- ror părinți trăiesc despărțiți. copilul fiind nevoit să stea cînd la unu', cînd la altul. Un ro’ însemnat în cadruț influențelor mediului !.a ju- cat și marea varietate de pro(«ii a(e părinților, care implicit a con- dus |a formarea unor năzuințe de viitor diferite. Unii ucenici bună- oară, mi.au mărturisit la ora educa- tivă că doresc să învețe alte meserii decit cea de lăcătuș-mecanic. In mă- sura fn care am constatat că această dorință corespundea unor înclinații reale, iar satisfacerea ei nu aducea aglomerări la unele clase, am re- zolvat-o favorabil. Alții cunoșteau numai din auzite meseriile care w. Intrudt majoritatea atelierekr-ja»- lă dispun doar ce d.» ape-ata de sudură (unul autogw:- ți >jmd elec- pentru formarea >-• --v-' -r de exe general oe s tg.-. Pent-j a f"--s util ți pentru fCsM ucesici s» pile »ri-i ma departe pce- rației de ptlire poate creole î dură și forja-e. Maișfn;,rsfiH<»- • mine Iroooirtv pUcibeiml opersțn> ia care ta așa tel tarft Iiirpnl rejamba* pentru tascțrrea operației respective co l-W fe* +*■ 1 «»<■» r»-rrr •or roiecDwe ■MUt. ■ cepit m « fmr ijr»e>e r» imbimU. s-o twicMscă Dos i ăi crez •xenolor, ni- — •?» ș •< In ace *ș verbhjd despre despre .mașinile ■oaste*. I» ucenie- t început să se contur ei» ao: unei proprietate colectivă. Problema aceasta am pri- vit-o ca una plrghiile de bază In formarea oo ectrvj'ui. meniti să.i pregătească pe v.itorii muncitori pentru cotectivui de muncă în care vor intra miine. să le formeze și să ■e der.ohe patriotismul socialist. Prilejuri concrete de educare a ele- vilor fn spiritul dragostei și grijii fată de bunul ct-ștesc sînt nenumă- rate, cici. tncepînd cu paharul de apă din sala de mese, care poate fi ușor spart dnd nu ești atent, și pină la mașina de găurit din atelier, totul reprezinți o parte din marea proprietate a poporului muncitor. Fapta Iul Ghaorqhs Negru Legătura permanentă cu maiștrii- instructori din atelierele-școală mi.a dat prilejul să folosesc. In scopul dezvoltării unei atitudini unitare, juste, a colectivului de ucenici, un caz negativ In ceea ce privește ati - tudinea față de bunul obștesc. Ucenicul Gheorghe Negru, scăpat de sub atenția maistrului, a rupt un compas pentru că i_a dat altă între- buințare decît cea Indicată 1a ins- tructaj. Ucenicul și-a recunoscut greșeala. Cazul părea închis. A doua zi. în cadrul orei educative, am reluat însă discutarea acestui caz, pentru a cunoaște reacția de. terminată de discutarea faptei lui Gh. Negru atît tn ceea ce-1 privește pe el însuși, cît și In ceea ce privește atitudinea colectivului. Mai Intli l-am pus pe Gheorghe Negru să povestească faptul așa cum s-a pe- trecut. Ucenicul n.a ascuns nimic colectivului. Din întrebările care I să devină timpul efectiv de instructaj al fiecărui ucenic. De mare importanță este stabilirea acelorași lucrări pentru toți ucenicii din grupa respectivă. Acest fapt dă posibilitate maistrului-instructor să augure progresul general al grupei. Ucenicilor mai inaintați li se pot da lucrări suplimentare mai compli- cate. -ar cei ramași in urmă vor primi lucrări care sa le dea posibilitatea să-și perfecționeze procedeele slab însușite. Lucrările complexe care vor fi exe- eurate in cadrul ultimelor două teme .-ii acrâStă menire (temele 11 și 13) trebuie să cuprindă piese al căror proces tehnologic conține operații exe- culele de ucenici atit in perioada Anre cele două teme complexe cît *i în penr^ida dinainte. In acest ■mnd se preintîmpină pierderea de cătr» ucen ri a deprinderilor de exe- cutare a operațiilor Învățate anterior. l—uVMirile aduse programei de ins'rume practică de lăcătușărie ge- ■arziă permit maiștrilor-instructori »ă-și ÎBfccmeaacă o planificare rea- lă și _;cr de realizat, creind condițiile rid-cărti r. veh'.ui pregătirii profesio- •ale a vnne, gospo- S ’i.T.-uri. șantiere de important pe asupra spună acestei m -t-arj. rea iui. d fj c rrt.l pea'.ru pegubi produsă, pen. c ridarybcs .le materie p— >. de hmp. de energie, sau ru- ■■ p»a că fapt* ' j a adus o scădere întregii brigăzi. Abia •■«4 ce am stat ma: îndelung de • după ce au int^venit iu j început să-și țoale ocestea. amănunțită a acestui • ;teher a urmărit să dea caz for. mei» ■» ucenici o opinie hotărîtă cu r- > *e Ia normele de conduită în *â-i deprindă să-și analizeze ajmeritic purtarea Am procedat as-fei — ș: voi proceda la fel și tn v--or — pentru a face să se cris. ■■ -reie puternica forță morală a cp publiee a colectivului, disci- phsa conștientă tn muncă. tactura lucrărilor beletristice Extinzând observațiile mele asu- pra ucenicilor pe planuri diferite, urmăresc activitatea lor la toate obiectele, pentru a le cunoaște mal amplu înclinațiile și dorințele. Ast- fel. un fapt petrecut la o oră de limba romînă mi.a arătat cit de mult contribuie lectura fragmente- lor de roman, a schițelor, a nuvele- 3n regimul plastic îi In legătură cu programele de TEHNOLOGIA MATERIALELOR De surind ■ fost Inaugurată noua clădire a căminului Școlii tehnice de maiștri din Galați. Căminul este Înzestrte cu dormitoare spațioase, bibliotecă, club, Instalații tehnico.sanitare moderne. In cinstea zilei de 7 Noiembrie Cei 350 de ucenici romini și maghiari de la școala profesio- nală „Strungul" din Orașul Slalin intîmpină ziua de 7 Noiembrie cu noi realizări în producție. Nume- roși ucenici strungari și lăcătuși din anul III înregistrează însem- nate depășiri ale normei de pro- ducție, execulind în cadrul secții- lor întreprinderii lucrări de ca- litate superioară. Printre frunta- șii întrecerii socialiste al căror portret a fost expus la panoul de onoare al uzinelor se află ucenicii lăcătuși Ion Ungureanu și Silviu Chircan, precum și ucenicii strun- gari loan Bratu și Vasile Lungu, toți din anul Iii al școlii profe- sionale. M 1. Iot. a reportajelor literare pe tema industrializării, la dezvoltarea dra. gostei de muncă și a forței colec- tivului. Acest interes continuu mi-a sugerat ideea de a introduce in ca- drul orelor educative discuții asupra porraelor literare din volumul „Oa- care a,j țvat-o înaintea timpu- ; . vSut» c?re r-rezintâ intr-o tor- mă 1 :erara. pe baza unei largi docu- men'an. figurile unor fruntași in producție. In mod special i-au impre- slons: pe ucenici realizările vestite, lor brigăzi de mineri din Valea Jiu- lui. Am ziilor la acestor strinsă, membrii sublimat, in cadrul conciu- lectura făcută, că la baza succese stau tovărășească, brigăzii și nețărmurită față de patrie. col abocarea Intre toți dragostea Roadele început să munca de găzilor de rea pentru acestor preocupări au și se vadă, in special in atelier. Responsabilii bri- producție simt răspunde- activitatea fiecărui mem. bru al brigăzii, iar ucenicii care și-au însușit mai ușor anumite ope- rații — de pildă Ștefan Teci — ii ajută și pe ceilalți să realizeze în termen lucrările încredințate. Desigur că activitatea pe linia tn. chegării colectivului de ucenici la anul I stă încă sub semnul începutu- lui, Voi căuta deci să îmbogățesc metoda’.e educative folosite in acest scop, pe măsură ce ucenicii vor pă- trunde mai adine fn viața școlii și a atelierului de producție. Prof. ILINCA FLOREA *) Cred că este necesar ca, para- lel ca extinderea politehnizării In- vățămtntului, problema deosebit de importantă a verificării aptitudinilor pentru munca profesională a viito- rilor ucenici să fie rezolvată mai ju- dicios, stabilindu-se și probe prac- tice pentru admiterea tn Invățămin- tul profesional și tehnic. £xperiența anului școlar încheiat și discuțiile purtate de cadrele didactice de specialitate în ca- drul cabinetului metodic din București asupra proiectului programei de teh- nologie a materialelor au fost de un real folos pentru definitivarea a. cestei programe. Discuțiile au stabi- lit ca principiu călăuzitor faptul că tehnologia materialelor este un curs de cultură tehnică generală, me- nit să transmită elevilor cunoștințe a- jutătoare pentru înțelegerea tehnolo- giei meseriei și a cunoștințelor prac- tice căpătate în atelierul-școală sau în uzină și au combătut părerea după care acest curs este un simplu auxi- liar al cursului de tehnologie a mese- riei. La școlile de meserii, unde tehno- logia materialelor ca obiect de în- vătămînt se predă în cîte 2 ore săptă. minai (în anii I și II), repartizarea materiei la acest obiect s-a putut face respectîndu-se principiile accesi- bilității și prezentării sistematice a cunoștințelor. Astfel, în primul an de școală, In trimestrul I s-au stabilit 30 de ore pentru predarea în special a cunoștințelor de siderurgie ; în trimes- trul 11 — 20 ore pentru predarea tra- tamentelor termice și termochimice, metalelor neferoase și aliajelor lor; în trimestrul III — 20 ore pentru coroziunea metalelor și combaterea ei, precum și un capitol despre ma- terialele nemetalice (cauciuc, mase plastice, lubrefianți, abrazivi, mate- riale de construcție etc.) In anul II pentru sectorul metalurgic s-au pre- văzut probleme de prelucrare â me- talelor și a aliajelor (turnare, laminare, strujire, rabotare, sudură etc.). In predarea curs se vor da și cîteva forjare, frezare, acestui noțiuni despre apa industrială și despre com- bustibili, materiale pe care chiar și un strungar sau un tinichigiu le în- tîlnesc in atelierele în care lucrează. Socotim că muncitorul de tip nou trebuie să fie un om Cu o largă pregătire de cultură tehnică, pentru care toate problemele prezintă inte- ra- res, inclusiv problema utilizării ționale a tuturor materialelor tn sco. pul ieftinirii produselor. Pentru evitarea supraîncărcării vilor s-au restrîns unele ' ! ele- teme cum ar fi elaborarea fontei și oțelu- lui, pentru care s-a prevăzut doar numărul de ore strict necesar cu- noașterii în mare a problemelor. S.a acordat mai multă atenție capitolelor care interesează direct meseria res- pectivă. De exemplu, la meseria de „sudori fn plumb", meserie specifică sectorului chimic, se va insista în mod deosebit asupra procedeelor de elaborare a plumbului, asupra cali- tăților |i a aliajelor acestuia. In schimb la meseria de strungari nu se va mai dezvolta tema „Strun- rești și la sate pentru descoperirea elementelor talentate și includerea lor in școlile speciale de artă. O asemenea școală este școala spe- ciali de arte plastice din București, care instruiește tineri talentați in do. meniul picturii și sculpturii, ca și in domeniul artelor decorative (cerami. că, țesături, covoare, cusături romi, nești). In această școală, a cărei du- rată este de 5 ani, se predau, pe lingă cunoștințele necesare profesiu. nii, fi cunoștințe de cultură generală la nivelul școlii medii. Astfel elevii ei capătă pregătirea necesară pentru a intra fie în școlile superioare de artă, fie in activitatea productivă, in diferite sectoare care cer deprinderi mare de tineri talentați care, urmind mai departe cursurile Institutului de arte plastice, au devenit pictori și gra- ficieni de valoare, după cum vorbesc și succesele dobindite de cei intrați tn producție. Mărturie a acestor rezul- tate stau și expozițiile organizate în fiecare an, In care stnt prezentate lucrări executata cu multă măiestrie de elevii școlii. gurile și strujirea metalelor"; la forjări nu se va mai trata tema „Prelucrarea la cald" deoarece Ia data cînd se predau aceste teme elevii au căpătat de la „Tehnologia meseriei" cunoștințe mult mai ample în acest domeniu decît li s-ar putea comunica la „Tehnolo- gia materialelor". Orele devenite ast- fel disponibile pot fi alocate altor teme, de preferință recapitulării și sistematizării cunoștințelor. Astfel în- tocmită, programa de tehnologia ma. terialelor pentru școlile de meserii va aduce o reală îmbunătățire în pre. gătirea elevilor. In ceea ce privește programa pen- tru școlile profesionale de ucenici, care a fost cel mai mult discutată de pedagogi, ea respectă ordinea teme- lor ca și la școlile de meserii, fă- cîndu-se totuși o derogare nedorită, dar necesară, impusă de planul de învățărnînt. Astfel, în timp ce pla- nurile de învătămînt pentru școlile de meserii și școlile tehnice de maiștri cuprind un obiect aparte „Mecani- ca, rezistența materialelor și organe de mașini", la școlile profesionale a- cest obiect lipsește. Pentru a se su. plini această lipsă, fără a modifica planurile de învătămînt, s-a con- venit ca în programa de tehnologia materialelor să se includă cunoștin- țe despre organele de mașini, iar problemele de mecanică și rezistență să fie incluse în programa de fizică tehnică . Datorită acestui fapt, s-au prevăzut în anul I, pe trimestrul I, 45 de ore pentru predarea cunoștin- țelor generale despre ană și combus- tibili, despre însușirile fierului și des- pre minereurile lui, despre elaborarea fontei și a oțelului și despre trata- mentele termice ; pe trimestrul II, în 30 de ore s-a prevăzut studiul me- talelor neferoase și al aliajelor lor, coroziunea și materialele anticorosi. ve, iar pe trimestrul III, în 30 de ore s-a inclus mașini. In anul II, aceeași ca și studiul organelor de materia de studiu este la școlile de meserii. Socotim tardivă tratarea materiale- lor nemetalice (lemn, mase plastice, abrazivi etc.) abia la finele anului II, cum s-a propus de către unii profe- sori. Nu trebuie uitat faptul că aces- te materiale intră tn construcția or- ganelor de mașini, că ele servesc la prelucrare (abrazivi)«sau la funcțio- narea mașinilor (lubrefianți), precum și faptul că multe din ele se prelu. crează prin aceleași metode ca și ma- terialele metalice (tăiere, strujire etc.). Cele arătate mai sus sînt valabile și pentru școlile tehnice de maiștri. Fată de programa de tehnologie a materialelor elaborată pentru școlile de meserii, la școlile tehnice de mai- ștri s-a acordat o mai mare atenție problemelor de structură a metalelor ți aliajelor (metalografia). Aceasta s.a făcut pentru a se putea adinei pro- blemele legate de tratamentele ter- materialelor elaborate de pentru anul școlar 1958-1959 pund necesităților actuale ale lor profesionale și tehnice. Pentru parcurgerea în bune ții a programei de tehnologie a materialelor , profesorii folosesc ma- nualul care a apărut în Editura Teh. nică sub semnătura inginerului Fio- rea Chiriță. Avînd în vedere faptul că acest manual cuprinde numai o parte din materia prevăzută în pro. gramă, este necesar ca profesorii să folosească In completare material bi- bliografic auxiliar ca „Materii prime" elaborat de M.I.C. si apărut în E- ditura Tehnică în 1956. precum și diferite lucrări de specialitate, articole lizeze cît mai mult material intuitiv: planșe, mostre, machete, diafilme etc., așa cum a recomandat și pro- grama școlară în partea a IlI-a, la capitolul „Normativul de material dl. dactic". Programa de tehnologie a mate, dalelor elaborată anul acesta tre. buie aplicată în mod creator, ținînd seama de gradul de pregătire al uce- nicilor și de meseria pe care și-au ales-o, 3nl«!tffM i»ceșltatea familia, rizării elevilor cu principiile dt bază ale producției, a In. armăril lor cu priceperi prinderi conștiente de practică Întemeiate pe ferea legilor științei, a Urii tineretului pentru pentru munoa productivă, ți de. muncă cunoaș. pregă. viată si cel mal mulfl profesor! dau o extindere tot mal mare legării lecțiilor de pro- blemele producției. Așa procedează șl o serie de pro- fesori de la școala medie nr. 1 din Giurgiu. Bunăoară, profesorii de chimie acordă atenție deosebită le- găturii Intre predare și practică, problemelor Industriei noastre chi- mice. La capitolul „Îngrășăminte chimice', de pildă, el și-au propus să arate elevilor ce lei de îngră- șăminte chimice sint necesare agri- culturii din regiune /inlnd seama de natura soiului, să accentueze asu- pra producției mărite a gospodării- lor agricole de stat datorită aplică- rii Îngrășămintelor- în planul lor de muncă sint prevăzute și vizite in produefie cu elevii, cu prilejul cărora aceștia vor li Îndrumați să observe aplicarea legilor studiate, tă se familiarizeze cu dilerite ma- itt atelierului de lăcătușerie, atelier ce deservește si școala medie nr. 2- Prin activul de părinți, atelierul a ioet dotat cu rulete metalice ți menghine. De la școala profesiona- lă de construcții navale s-au pri- mit clești, ciocane, pile, chei fixe șl lulea, precum ți 12 menghine. Se lucrează Intens In școală și pentru dezvoltarea șl utilarea labo- ratorului- Actualul laborator fiind nesatisiăcălor, s-a iniflat amenaja- rea unul laborator nou, eompus din trei Încăperi. Pini la termina- rea lui s-au luat măsuri pentru Îm- bunătățirea condițiilor de lueru în laboratorul existent. Din fondurile școlii s-au cumpărat 10 aparate Morse și verniere care servesc )a efectuarea lucrărilor practice fron- tale. Tot In acest scop s-au procu- rat stative și lămpi. Ajutați de pro- fesorii de fizicii, elevii au instalat în laborator un circuit efectele fn serie ți derivație. Nu de mult s-au achfi/țloaai me- ferialele necesare Înființării cerc de radiofonie — bobine, uneltelor, nea, este schimburi noașterea necesar M m arjerim» de experiența o^tru eo- ți general narte lor de muncă ale profesorii- frun- tași sau ale maiștrilor truc'ași Pentru a ști oa ce c-"ri;-!e te- oretice să se bareze In rasa muncii practice, "eb- e vă studieze programele ce rimei, tematică, chimie frafvorii de spe- cialitate au ți ei S- cuacar- că planurile de iu"t- atelier, pentru ea In ?’ tiste asupra eur-cș;:: la Mu!t« clipe Instructive șl plăcute tșl petrec elevii școlii medii nr. 22 din Bucu- ra»ti la colțul naturii vil, pe care l.au amenajat tn curtea școlii. Irtăd pa tinerii Mturaliștl hrănind pe micii „pensionari" ai colțului naturii. Analiza și sinteza fonetică fini folosite In cu procesele de cu elevii clasei mat o vizită la eă‘, unde se va producția chimică, producție. Astfel, a X-a s-a progra- fabrica „Popa Sap- urmări procesul de fabricare a zahărului și a varului. La fabrica „Pructonil", pe lingă procesul tehnologic elevii vor ur- mări citirea la aparat a unor date (cantitatea de zahăr, umiditatea ele.) Este programată o vizită ți la fabrica de egrenat bumbac, unde elevii vor urmări in special trata- rea semințelor de bumbac cu acid sulfuric și vor cunoaște aparatele cu care se determină rezistența ti- rului de bumbac la dilerite tempe- raturi. Si prolesoril de matematică ara- tă un interes deosebit pentru lega- rea predării de practică. Ei pun un accent deosebit pe rezolvarea pro- blemelor cu caracter aplicativ ea ți pe efectuarea lucrărilor practice. Cu elevii clasei a V-a, spre exem- plu, profesorii vor face măsurători de teren cu ruleta. La clasa a Vl-a, Jn legățură cu predarea capitolului „Noțiuni de contabilitate', s-a pro- iectat organizarea unei vizite la gospodăria agricolă de stat din lo- calitate, unde elevii vor studia do- cumentele contabile și modul cum șe lucrează cu ele. De asemenea. In legătură cu capitolul „Graiice' șe vor organiza vizite în întreprin- deri industriale si comerciale, pen- tru a se face cunoscute elevilor di. ferite feluri de graiice de produc- ție, de Întrecere etc. Tot Ia clasa a Vl-a, la geometrie, se vor orga- niza lecții practice de măsurare a unghiurilor in plan orizontal șl ver- tical cu ajutorul gralometrulul șl goniometrulul, trasarea pe teren a patrulaterelor cu ajutorul jaloane- lor și grafometrului. Elevii claselor a Vll-a vor efectua ca aplicații practice la geometrie ridicarea ductori, transformatori. A 'e de construcții navale din Gfurjiu. care patronează țcoala. eu dărtrit pentru Înzestrarea cerazhii de canlcl.auto o mașină de hrris: Mulți elevi conlnl-vle Io l»»i firea materialuhii âîdacție poceter aplicațiilor și demortslroții:or prac- tice. Membrii eercuhu de ReteuM- ticd al claselor V—Vil, execută uțt fonio^eltv. iar elevt: din clasele mal mari cen'ecțronee- zi din slrmă iuda li difer.» cor- puri necesare demonstrațiilor prac- tice legale de predarea geometriei Pâră Indoia'ă. toate acestea vor contribui ia desfășurarea In costi- ța mal bune a acțiunii de poftteh- nizare, la dezvoltarea d-ogostei ele. vflor tivii. In Jităti largi pentru munoa direct protize- care se manitestă defe la e:. țcoală exieti Insă poaibl- pentru der~.~oltarea ți mai a bazei tidocuco-maferiale unul pian, determinarea ariei teren de dilerite forme, surarea practică a volumelor corpuri (butoi, bușteni, căpițe fin. stive de piatră sau nisip unui mă- unor de etc.) Profesorii și-au propus ca la fle- care capitol din geometrie să tra- teze principiile matematice pe care se bazează diferitele aparate folo- site In practică. La clasa a Vill-a, spre exemplu, după studierea un- ghiurilor exterioare șl a dreptelor paralele, profesorul le va explica elevilor principiile construirii sex- lanțului și Întrebuințarea lui prac- tică. Desigur că, dacă s-ar acorda mai mult interes problemelor politehni- zării, toți profesorii școlii—nu nu. mal cei de matematică șl chimie — vor vădi o mai atentă preocupare pentru legarea predării de practică, pentru Înarmarea elevilor cu cu- noștințe despre aplicarea legilor Științifice muncă. Legarea Ilarizarea studiate, cu deprinderi de teoriei de practică, iami- elevilor cu diferite pro- cesc și procedee de muncă produc- tivă cer și lărgirea bazei dldactico- materiale a școlii. Este drept că la școala medie nr. 1 din Giurgiu s-a vădit un anumit interes pentru rezolvarea acestei probleme. Astfel, școala a acordat atentle inzestră- necesară acertx! aciftizd. pe cere fnad cadrele didactice n-au țtiul ad le folosească pe deplin Astfel, sec- ția de invățămînt a orașuhi! dispu- nea de unele materiale necesare o- menajăril umil atelier de tlmpidne. Școala n-« găsii Insă șpaltul pen. tru înființarea luL Daci ar L ară. tat mai mult interes pentru această problemă, ar H găsit des-gur o so- luție «d rezolve problema — even- tual chiar In colaborare cu altă școală, așa cum » a procedat pentru atelierul de lăcătușerie. în general se constată o lipsă In ceea ce privește asigurarea baze: didactico-materiale pentru legarea Învățămîntului de practică la știin. fele naturii. Jnvocindtuse lipsa de spațiu, nu s-a amenajat In țcoală nici un colț al naturii vil sau un acvariu- Este necesar ca școala să-ți interi- silice elorlurile in această direcție, să folosească din plin toate posibi- litățile ce-f stau la Indemlnă pen- tru a erea condițiile materiale nece. sare dezvoltării Învățămîntului po- litehnic. Școala trebuie si ie preocupe mai Îndeaproape și de orga, nizarea muncii melodice în spriji- nul politehnizăril. Legarea cunoș- tințelor de practică ridică multe probleme melodice destul de com- plicate. In cadrul lucrărilor In la- borator, în atelier sau pe lot elevii trebuie conduși să lucreze cu ma- teriale, cu unelte, să aplice crea- tor diferitele legi șl principii. Excursiile, vizitele In producție, pentru a da roade, cer șl ele o justă Îndrumare metodică. Or, cabinetul metodic al școlii nu a alcătuit nlel pină acum un plan de acțiune In a. ceastă direcție. Se Impune necesitatea organiză- rii de consfătuiri ale profesorilor de specialitate și ale profesorllor-mai- ștri 1n care să se discute metodele șl procedeele cele mai potrivite pen- tru explicarea procesului de pro- ducție, pentru a-l face pe elevi să Înțeleagă ce rost are fiecare lucra- re, să poată trece la aplicarea cu- noștințelor teoretice In executarea diferitelor lucrări. Bete Important, totodată, ca In cadrul acestor con- sfătuiri profesorii să poarte discu- ții In legătură cu metodele și pro- cedeele de înarmare a elevilor cu deprinderi de folosire conștientă a OBO1 Uce. Uchdlnd lipeuz.lt eroo- r- Chsta materialului di- S. PETRE .M. Neput șeful gospodăriei din este ți profesorul iar viitorii absolventi vor pregătire cît mai apropiată mia locală. re- și depozitarii dactic Tiră-jJ >~ner ■ecrie- agricole a Ostrovul Titani, primi o de econo- tefurie. M JLEA Secesitatea organizării unui lot școlar care să fie situat pe un teren cit ma' reprezentativ pentru condi- t .« locale s-a impus de la început. Totcda-i. s-a simțit nevoia procurării materialului didactic necesar. Aceste probleme s-au rezolvat printr-o cola- borare eficientă între școală, gospo- dăria colectivă și gospodăria de stat dm localitate. Consiliul de conducere al gospodă- rt»t colective a acordat școlii spre fo- loșintâ o suprafață de teren de o ju- mă:ate de hectar. în Ostrovul Tătaru, pentru a se organiza un lot școlar modei, unde elevii să poată face prac- tica !n bune condiții. Totodată, va pyne la dispoziția școlii uneltele ne- c»sare lucrărilor practice și va asigu- ra transportul elevilor cu bărcile peste brațul Tătaru. Cccducerea gospodăriei de stat, prin inginerul șef V. Pop, și-a luat argj;amen:uî să construiască pentru șc-'i ie elementara din Chilia Vșțphe raft jr ie și lalapurile necesare expu- de cunoștințe agricole, organizînd și conducînd practica elevilor. El procu- ră materialul didactic necesar folo- sind mijloacele locale și posibilității» gospodăriei. In acest scop, a început să strîngă o serie de probe de sol caracteristice terenurilor agricole din Chilia și o colecție de semințe și de plante agricole. In curînd gospodăria de stat va primi o colecție completă de semințe de diferite soiuri selecțio- nate, pentru înființarea unui cîmp experimental. Cîte o probă din fieca- re va îmbogăți și colecția de mate- ria! didactic a școlii. Prin vizite la gospodăria de stat și la gospodăria agricolă colec- tivă, cu care prilej inginerii și tehni- cienii |e vor da toate explicațiile, ele- vii vor putea să cunoască în amănunt ramurile economice cele mai rentabi- le în condițiile locale și metodele cele mai indicate de lucrare a pămîntului. Cu o astfel de colaborare rodnică, succesul predării cunoștințelor agri- cole este asigurat în mare măsură, Lipsă de conștiință profesională rin munca lor neobosită și plină de devotament, zeci de tâi da învățături « prc'esar; din ța-a eoastri dau patne »n de an no: gene'ati; de tineri :i-t. pă- V-a. fntrudt' din acest an Învăță, mimul de 7 ani a devenit oblig» toriu !n Colier, unde există școală de bWDIIIIIIIimilllllli'IIIIIINHMlIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIM f (iile de viată I Mai mulți profesori care predau cunoștințele agrico. le. la clasele a V-a ale șco- lilor elementare din mediul rural ne-au intrebat ce anume lucrări se pot executa in cadrul orelor de la- borator la obiectul lor. 8 £ E Conform programei de studii, în clasa a V-a sînt prevăzute, pe lin- gă lucrările practice pe teren (pe lotul școlar, în grădină, in livadă etc.). și lucrări zise ..de laborator". Acestea din urmă se execută in râsmd băncile școlii. pregăCt: m -.:aLă — In b Dintre acești elevi. Insă, -ratate au fost cuprinși în In această munci p'mi de ris- puăuere. mare» ouiorKite ■ înșelă- torilor și profesorii" sint mlnaț; de patrioîismu! lor de dragostea de poporul nostru m-unehor. de sen- timen’~! datoriei de conștiința bot profesionala cart, :n orlnduirea noa- stră socială, a căpătat o sems Sca- tie nouă E: exemplu de știinciozitate hi muncă, de spSrtt de răspundere în îndeplm -es istorie:. Pe lingă acești învățători ș; pro- ce-i drept destul de putini la nu- măr. Ia care conștiința profts wa'ă. dacă au avut vreodată, a tncepn» să ■capete, la care simțul datorie- s-a tocit. Incit --------- — —; ---- nimic dm face parte lancu. de 7 ani din Găneasa. aproape n-a mai risiu el. Din această categorie și fnvătăwjî Flore» la școala elementari de satul Coziesc coar-ri raionul Branești. Că ei este un om lipsit de conștiință pro- fesională, de simțul datorie:, • do- vedesc laptele. Flore» lancu i dat dovadă de o condamnabilă lipsă de răspundere în aplicarea legi: obit- gativității învățămîntului elementar, în școlarizarea copiilor de vtrstă școlară și tn pregătire» tor temei- nică, a falsificat ți denaturat situa- ția școlară a elevilor săi. Tn anul școlar trecut, Florea lancs i predat la clasa a IV-a. iar elevii •ăi trebuiau să fia acum In data a 5 1 I laboratorul școlii, dacă acesta exi- stă, sau chiar in clasă, in ore spe- cial rezervate. După scopul ce-1 urmăresc, lu- crările de laborator se împart în două categorii*-: unele au un scop demonstrativ, pentru ilustrarea intuitivă a lecțiilor teoretice, iar altele fac parte, ca lucrări preli- minare sau ajutătoare, din grupa lucrărilor practice pe teren. Ținînd seama de prevederile programei, în prima categorie de lucrări intră demonstrațiile ți ex- periențele privitoare la următoa- rele teme : a) Compoziția și în. •uțirile solului arabil ; b) Condi- D n cerceîsrei catalogului rezultă ea toț ce: II elevi Înscriși (n snul trecui fn clasa a B'-» condusă de Itrvau!«"_•! Fierea lancu au frec- -.-«Ka: orrsjriie ș- au obținut note de trecere. Doi d;n':e acești elevi, Gită ’.us ’ca ? Tottoc Miliția, nu s-au nrezertiat :nșâ la examenul de abs-t -. -e • clase a IV-a in luna :-.e t T-nd ambiați pentru toamnă. Xu s-ac î*erent»t nici la examenul d-u se«:une» de t^mnă Totuși, fn catalog r; ș-a iicw. nici o spe- c riet~e lutrjc't oa-ea paradoxal ci do» elan care a_ frecventat tot anul școlar, cu puRne absente după eum reiese dia cttaloe să nu se prezinte !halea era aia dedt cea înfățișată ir. catalog. S-a aflat astiei că. deși cer do elevi s-au agi frecventat cnrscr-ie de la nmâtatea anului școlar, li s-a fncherat situația pe p.nă 'esențe. Pe irimeslnd III, exe—p'iz deși c-»u venit de loc școală n-au osci o absentă. se In schhnb. au_ axe. Și pe trimestrele an-crioare te constată că jaoțele fo«t Hră ea elevii șl fie exa- mmaț: De pildă, eleva GTță VasîTîc» • pr.tnh note :n zisele de 12 și 13 decembrie 1957. deși In catalog era rotrtă absentă. •>! a pfmit note ceste iile an fost zile de duminică, întrebările cititorilor ale plantelor î o) îngrățămintele ; d) Sămința ți proprietățile ei. Din categoria a doua fac parte : ■ ) Încercare» puterii de încolțite ți de străbatere a semințelor ; b) Prepararea soluțiilor pentru trata- rea semințelor ți combaterea dăunătorilor ; o) Aflarea greutății heetolitrice și absolute a semințe- lor ; d) Despărțirea corpurilor străine ți aflarea procentului de corpuri străine. Iată cîteva exemple ou privire la modul de executare a lucrărilor de laborator. Pentru a demonstra compoziția solului, de pildă, se face (in la- borator aau în clasă) următoarea experiență simplă ; ie pune intr-o piuliță o cantitate de pămînt uscat, luat din cîmp, ți >e piaează ușor cu un lemn. Se pune materia- lul rezervat într.un vas cu apă ți se agită bine, timp de 10-15 minu- te. fn felul acesta am desfăcut grăunții solului în particulele ele- mentare din care sînt constituiți. Pentru a le despărți după mărime, •trecurăm totul priptr-o sită cu ochiurile de 0,2 mm. Ceea ce ră- mine mari letul runt ceea pe sită (deci particulele mai de 0,2 nun.) formează ache- soluluî (pietrif, pietriș mă. ți nisip cu bobul mare), iar ce trece prin sită formează materialul fin. Spre a demonstra, mai departe, alcătuirea materialului fin, punem o cantitate din acest material in- tr-un vas cilindric de sticlă. Tur- năm apă pînă aproape de umple- rea vasului și scuturăm puternic. Lăsăm să se liniștească 20-30 mi- nute. Se vede ușor, după trecere» acestui timp, onm ae depune ma- terial pe fund după mărime : ni- sipul, mîlul, argila. Dacă nu avem sită, se face nu- mai ultima demonstrație prin se- dimentare. Pentru a demonstra fenomenul capilarîtățîî în sol, experiența este și mai ușoară. Se pune apă într-o farfurioară și se cufundă în ea colțul unui bulgăraț usoat de pă- mînt. Apa se ridică repede în bulgăraș și se răspîndește în toate părțile. Pe măsură ce apa se înde- părtează de colțul în care a pă- truns la început, viteza ei scade pînă se oprește. O Iwerare dii ne dintr- mînța necurățită la trior. Cu aju- torul nnui bețișor. alege p* • foaie de hîrtie numai boabele m- vă, înlăturând toate corpuri le străine (semințe de buruieni etr ) Cântărește din nou boabele rărite și află procentul de corpuri străi- ne, prin diferență. Aeeasti lucrare face parte din praetiea agricolă curentă. Se pot da mnhe exemple de ast- fel de Incrări demonstrativa sim- ple, dar foarte folooitoar», pe earo elevii le pot exeeota anguri. Eoe»- țialul este e» ele să fie folosite eîl mai intens In predarea cunoștințe- lor agricole, pentru ea lecțiile ei devină atractive și ușor de reținut. ș I I § g 0 asemenea comportare nu numai că dovedește lipsă de conștiință profesională, dar este un fals în do- cumentele școlare, adică în acte ofi- ciale, fals pentru care legile noastre prevăd pedepse aspre. In anul acesta, învățătorul Florea lancu predă la clasele l-a și a lll-a, unde de asemenea are însemnat de elevi care tează școala. Ce au făcut directorul un procent nu frecven- școlii și co- lectivul de aici pentru îndreptarea si. tuatiei? Ce atitudine au luat ei fată de lipsurile celui în cauză ? Ce atitudine puteau să ia, cînd, tn loc să se ocupe de pregătirea ele- vilor, învățătorii și profesorii, în îrunte cu directorul școlii, s-au ți- nut de certuri și neînțelegeri, cînd și alte cadre didactice de aici au dat dovadă de aceeași condamnabilă lipsă de conștiință proîesianală. Așa es’e cazul învățătoarei Marfa Rozesctt. care fn anul școlar trecut a lăsat opt repetenti din cei 20 elevi ai clasei I. pentru că nu s-a ocupat de buna lor pregătire. în urma lipsurilor care au existat la școala din Cozieni, secția raională de învățămînt și cultură s-a mulțu- mit să transfere în alte școli pe fostul director Dumitru Haita și pe învățătoarea Maria Rozescu, sanc- țiune de altfel prea mică în com- parație cu gravitatea abaterilor. Fată de învățătorul Florei lancu nu s-a luat nici o măsură, cu toate că acesta se face vinovat de abateri și mai grave decît ceilalți. Ar f! fost catul ca organele res- pective să înțeleagă că orice atitu- dine de împăciuitorism față de lip- suri, de tolerare a abaterilor și a lipsei de răspundere în muncă sînt deosebit de dăunătoare. Lipsa de conștiință profesională, inducerea in eroare și falsificarea realității de către Florea lancu ți altii ca el sint fapte ce nu pot fi trecute eu vederea și care fie sancționate exemplar. trebuie să C. M1NCA a trecut aproape șase săptămini de cînd elevii claselor I au pășit pentru prima dată pe porțile școlii. Cu emoție ți bucurie au luat în mină abecedarele, mîndri că, nu peste mult timp, vor ști ți ei aă dezlege înțelesul celor scrise, vor putea să acrie ei ințiți. Limba romînă — citirea și scrie- rea — este obiectul de bază din cla. sa I, deoarece constituie temelia cunoș. tințelor pe care elevii și Ie însușesc în școală și, mai tîrziu, în viață. De aceea este foarte necesar să se dea o atenție deosebită predării citirii și scrierii, pentru a înlesni însușirea de către copii a unor deprinderi juste și trainice de citire conștientă, rurentă și expresivă și o scriere corectă și fru- moasă intr-un timp destul de scurt, corespunzător predării abecedarului. Cercetările psihologice cu privire la procesul citirii la începători au arătat că principala greutate pentru elevii clasei I o constituie unirea su- netelor în silabe ți a silabelor în cuvinte, la vederea literelor. Pentru ca să poată învinge această greutate este absolut necesar ca ei să cunoas- că structura fonetică ți grafică a cu- vintelor — ceea ce se realizează prin exerciții de analiză fonetică, precum și prin exerciții de sinteză. Atunci cînd citește fiecare literă în parte, copilul nu poate rea- liza decît o pronunțare succesivă a o parte din cuvintele învățate anter rior, cit și o propoziție. Pentru alcă- tuirea propoziției s-au folosit trei din cuvintele formate ți păstrate p» stelaj (Ene are mere). A urmat citirea acestor cuvinte tn abecedar, dindu-se copiilor cîte o te- mă. (De exemplu : Găsiți pe pagină cuvîntul ore. De cîte ori l-ați găsit ? Citiți-1 ! etc.). Ca temă pentru acasă li s-a cerut elevilor să găsească, în lecțiile din abecedar învățate pînă acum, numele de copii. O astfel de temă, mai ales în cazul lecțiilor de repetare, are ca- litatea de a-i antrena pe copii 1» muncă, obligîndu-i să găsească cuvin- tele cerute, spre deosebire de cazul foarte frecvent cînd lor doar să citească In acest caz cei mai deoarece socotesc că în suficientă măsură li se cere elevi- lecțiile repetate, mulți riu cite se, știu aceste lecții pentru față la o nouă verificare. i a face Iată rum. sunetelor, ceea ce îngreunează foiarte mult înțelegerea sensului. De aceea trebuie să-l învățăm să citeas- că cuvintele direct pe silabe, ușurîn- du-i procesul citirii și ajutîndu-1 să înțeleagă sensul cuvîntului citit A- ceasta se pnate realiza prin mărirea cîmpului vizual al elevilor, de la 0 singură literă la o silabă încă din perioada pregătitoare co- piii sînt familiarizați cu noțiunile de propoziție, silabă ți sunet, fac exerci- ții de vorbire ți se deprind să dea exemple de propoziții, să numere și dacă nu chibzuim de ajuns la darea unei teme. îi putem lipsi pe elevi da un exercițiu foarte necesar. Ața cum arălam la început, în peri- oada predării abecedarului procesul citirii se împletețte strîns cu cel ai scrierii. Alcătuirea cuvintelor ți pro- pozițiilor din literele alfabetului de- cupat îi pregătețte pe elevi într-o bună măsură și pentru scriere, în acest caz ci scriind cu litere de tipar, întocmai ca și cum ar dactilografia sau zețui. In procesul scrierii, copi- lul. care la această etapă nu are încă stabilite legăturile temporare nece. sare scrisului, trebuie să-și concen- treze atenția atit asupra elementelor grafice din care sînt alcătuite literele și asupra regulilor pe care trebuie să le respecte în timpul scrisului, cît șî asupra separării sunetelor din cu- vinte. Greutățile pe care le întîmpină el în acest caz duc, de cele mai mul- te ori, la citirea cuvintelor pe litere. să să se unească cuvintele în despartă silabele în intensifică cuvintele propoziție, în silabe sunete. Această muncă abecedarului. în perioada 1 descrescînd apoi predării De aceea, este fnarte insiste asupra analizei vintelor pe care le formării lor pe silabe Iubețului decupat și necesar să se fonetice a cu« scriem, asupra din literele ab asupra scrierii tat, în perioada postabecedară se folosește numai uneori, în unor ruvinte mai grele. In perioada în care ne aflăm trep- cînd cazul acum, cuvintelor pe silabe. Dacă vim cu atenție caietele copiilor putem da seama dacă atunci au transcris in caietele lor un de tipar ei au citit cuvintele pe pri- ne cînd text atenția și eforturile învățătorilor care predau la clasa I trebuie îndreptate spre formarea cîmpului vizual de o silabă. Prin urmare, atît în cadrul lecțiilor de familiarizare cu sunetul și litera, cît și în cele de consolidare be sau pe litere. Este de remarcat faptul că. atunci cînd modelul după care copiază este scris cu litere de mină, copiii greșesc mult mai puțin. Cei mai mulți scriu corect ți chiar frumos. Legăturile dintre litere sînt și repetare, se va pune analiza și sinteza fonetică. ac cent pe Voi arăta mai jos cum a procedat tovarășa Paraschiva Vasile, învăță, toare la clasa I „E‘‘ de la școala de 7 ani nr, 84 din București, la o lec- ție de repetare. Această lecție a avut loc după pre- darea primelor șapte litere. Țin să precizez că, deși elevii acestei clase făcute corect, iar omisiunile de tere sînt foarte rare. Dimpotrivă, cazul transcrierilor după un text tipar numărul greșelilor crește, li- în de iar au fost familiarizați cu unele mente de .citire și scriere încă anul trecut’— cînd erau in ele- din grupa întreruperea liniilor de legătură din. țre litere este foarte frecventă, deoa. rece elevii sînt obligați să-și reamin- tească literele de mină corespunză- toare. In consecință, pentru a preînttm- pina aceste lipsuri și greutăți este mare la grădiniță — învățătoarea nu numai că nu a neglijat, dar chiar a insistat asupra analizei fonetice a cu- vintelor ți propoziției alcătuite de copii pe rind, cu ajutorul literelor alfabetului decupat. După verificarea lecției curente (lecția de la pag. 23), la care s-a fo- losit, după citirea textului în ordinea din carte, citirea pe sărite („citește coloana a Il-a“, „citește coloana La“ etc.) și citirea selectivă („citește pro- poziția despre Ana I" etc.), a urmat o scurtă discuție cu privire la sunetele și literele învățate și exerciții de re- cunoaștere a lor în alfabetare, lozinci, afișe etc. Apoi literele explicat alcătuit poziție au fost alcătuite cuvinte din alfabetului decupat. Copiii au sensul acestor cuvinte și au cu fiecare din ele cîte o pro- In cazul unor cuvinte mai grele, cum • fost, de exemplu, cuvîn- tul ore, la care s-a ajuns prin schim- barea primei silabe a cuvîntului are cu o, s-au pus întrebări ajutătoare („cîte ore stați voi la școală?"). In alcătuirea cuvintelor din literele alfabetului decupat s_au folosit tnai multe procedee. De exemplu. după ce cuvîntul a fost desprins din vor- bire, labe vii apoi fi a fost analizat și alcătuit pe si- la tablă de către elevi. Ele- au citit cuvîntul. scos trăsură citit cuvîntul gime. După aceea cuvîntul pe de in silabe, între- fornyt a fost acoperit cu uu carton fi li a-a cerut devilor să fprmeae și ai ci tul. In timp ce se controla nun an lucrat, li s-a cerut capiilor, pe rînd, să citească cuvîntul format de ei. Pentru a le da prilejul să constate singuri dacă eu greșit și pentru e le arăta cum trebuiau să lucreze, după terminarea controlului învățătoarea a descoperit cuvîntul „model", copiii I-au citit din nou și Lau confruntat cu lucrările lor, care au fost corec- tate. In felul acesta, elevii au alcătuit din literele alfabetului decupat atît DE LA MINISTERUL iNVAȚÂMlNTULUI ȘI CULTURII Comitetul Centra! al U-T.M. și .Ministerul învățămintuț"! șj Culturii atrag atenția asupra importanței concursului „Să ne cunoaștem ținu- tul natal" pentru educare» elevilor In spiritul patriotismului socialist, prin cunoașterea frumuseților ți bo- gățiilor ținutului natal, a realizări- lor obținute de oamenii muncii in a- nii regimului democrat-popular. A- cest concurs și prin excursiile care se organizează, are un rol deosebit pentru educația patriotică a tinere- tului, durează întreg anul școlar, in- clusiv vacantele, și are două etape: a) etapa pe școală, care se încheie la sfîrșitul trimestrului II; b) etapa pe raion, care se încheie la sfîrșitul vacantei de vară. Concursul ..Să ne cunoaștem ți- nutul natal", ca și celelalte nouă concursuri menționate k> informația din numărul trecut al „Gazetei tnvă- tămintului", se organizează de C C. al U.T.M. ți Ministerul învățământu- lui și Culturii. In vederea concursului de admi- tere în învățăniîntul superior fără frecvență și seral, candidații vor depune actele ce vor fi cerute de instituțiile de învățămînt superior între 25 octombrie și 15 noiembrie a.c. la secretariatele instituțiilor de Invățămînt superior respective. Orice lămuriri privitoare la con- dițiile de admitere se pot lua de Ia următoarele instituții de învățămînt superior la care se țin concursuri de admitere tn anul I la invătămîntul fără frecventă și seral: Institutul politehnic din București, Institutul politehnic din Timișoara, Institutul foarte scriere analiza cuvînt necesar oa și la lecțiile de să se folosească mai mult fonetică, analizindu.se fiecare și cerlndu-se copiilor să formeze cu ajutorul literelor alfabe- tului decupat acele cuvinte care n-au fost alcătuite in clasă sau sint mai grele. In exemplul citat mai sas, în ora de acriere învățătoarea ți-a planifi- cat să scrie cu copiii cuvinte cu li- terele învățate. Pentru aceasta a fo- losit cuvintele analizate și alcătuite de elevi din literele alfabetului decu- pat în ora de citire. Pentru a rea- minti copiilor aceste cuvinte ji a ve- rifica dacă ei pot să le citească conș- tient și corect, pe stelaj fiecare apoi analizat și mină. La sfîrșit s-a învățătoarea a fixat cuvînt, care a fost scris cu litere de format o propoziție nouă : „Ana are mure" (s-a ținut seama de literele mari învățate piuă în prezent), care a fost analizată, for- mată la tablă din literele alfabetului decupat, scrisă model pe tablă de către învățătoare și apoi transcrisă de elevi. La scrierea acestei propoziții s-a avut in vedere faptul că elevii scriseseră separat cuvintele, iar acum era neeesar să se împletească scrie- rea corectă cu scrierea frumoasă, ca- ligrafică. insistindu-se mai mult decît pînă acum asupra poziției în banră a elevilor. înclinării caietului, direc- ției tocului, mîinii etc Deși sînt încă la început, elevii tovarășei Paraschiva Vasile scriu literele destu) de corect, iar unii din- tre ai chiar frumos. De asemenea, citea» corset ț și mai alei alcătuiesc corect cuvintele pă silabe și nu fac eonfuzie între propoziție, cuvînt și sunet. mai just Aceste rezultate dovedesc o dată mult necesitatea de a m folosi metoda fonetieă analitico-sinte- tieă de predare « abecedarului, care corespunde atît cerințelor pedagogjce, cît ți particularităților psihologice ale procesului citirii fi scrierii la elevii clasei I. M BOȘTINA politehnic din Iași, Institutul po- litehnic din Orașul Stalih, Insti- tutul de construcții din București, Institutul de petrol, gaze și geolo- gie din Bucureșf. Ihstitutul de căi ferate din București, Institutul de mine .,Gh, Gheorghiu-Dej“ din Pe- troșani. Institutul agronomic „N. Bălcescu" din București, Institutul agronomic ,,Ion fonescu de la Brad" din Iași. Institutul agronomic „Pe- tru Groza" din Cluj, Institutul a- gronomic din Craiova, Universitatea ,,C. I. Parhon" din București, Uni- versitatea ..Victor Babeș" din Cluj, Universitatea ..Bolyai Universitatea ..AI. din Cluj, 1. Cuza" din lași și Institutul „Maxim Gorki“din București. Candidatii care îndeplinesc condi- țiile cerute pentru a urma studii superioare în învătămîntuj fără frecvență și seral scrise la concursul începere din ziua a.c., orele 9 dim. vor da probele de admitere cu de 20 noiembrie Anul 1 de studii in Invătămîntul fără frecventă și seral va începe la 1 decembrie 1958. | Muncă superficială, I rezultate slabe NOI CADRE pentru economia U. R. S. S. g W " cunoscut colectivul șco- g HI elementare de 7 ani din comuna Strejeștil de Jos, z raionul Drăgășani, cu 6—7 ani ■ In urmă. Pe vremea aceea car g drele didactice din această co- ■ inund obțineau asemenea rezul- g tate In activitatea Iot Incit pe g drept cuvînt școala era socotită S ca una dintre cele mai bune din g raion. s De aprecieri Ia lei de bune se g bucura și munca socml-culturală H pe care o duceau pedagogii din g Strejești. Îmi aduc aminte, de ș pildă, că analfabetismul fusese g lichidat la Slrejești Înaintea g multor alte comune, deși numă- g rul neștiutorilor de carte era aici = destul de mare. Aveam așadar H toate motivele să consider că In g problema pe care o urmăream 8— generalizarea Invăjămîntului _ de 7 ani în localitățile cu școli § cu 7 clase — voi găsi la Strejești g realizări demne de bunul renu- = me al școlii. Nu s-a Intlmplat Iinsă astfel. Planul de cuprindere a absot- § ventilor clasei a IV-a In clasa g a V-a nu a fost realizat, deși ș erau condiții pentru ca acesta ■ sd fie chiar depășit. Chiar șl tn = salul de centru al comunei, In S care se află de altfel șl școala, 9 din cei 18 absolvenți ai clasei a ■ IV-a au rămas 7 necuprinși in ■ clasa a V-a. Cuprinderea în da- H sa a V-a a școlii elementare de Ș 7 ani din Strejești a absolventl- | lor clasei a IV-a din celelalte g sate ale circumscripție! este tot = așa de nesatisfăcătoare. J Cauza principală a acestei si- g tuajii constă in faptul că munca 9 desfășurată de colectivul școlii S In timpul vacanfel In rîndurile g părinților elevilor pentru a-i lă- 9 mur! să-șl trimită copiii Ia școa- 9 lă a fost cu totul superficială. - De fapt, această muncă s-a re- g zumat doar la trimiterea unor | adrese către părinții copiilor- 9 Era de așteptat ca o asemenea ■ „Îndrumare" să nu dea roade, g să nu ajute la Îndeplinirea pla- g nulul de școlarizare. Dar super- 9 iicialifatea muncii de lămurire g dusă de cadrele didactice in rin- g durile părinților n-a afectat nu- = mai îndeplinirea inițială a pla- Pe urmele nepublicate Unul din corespondentii noștri din raionul Slatina, regiunea Pitești, ne-a sezisat că tov. Vasile Dinu, di. rector adjunct al școlii de 7 ani din comuna Coteana, raionul Slatina, are o atitudine neprincipială față de cadrele didactice. Manifestind dis- preț fată de tovarășii [ui de muncă, directorul Vasile Dinu era deseori auzit chiar și de elevii școlii insul, tind sau jignind anumite cadre di- dactice. Fiind sesizată de toate a- cestea, secția de tnvătămînt a re. giunii Pitești ne răspunde că cele semnalate de corespondent sint Intru totul reale, fapt pentru care tov. PREGĂTIRI PENTRU .SĂPTĂMlNA ECONOMIEI" In scopul dezvoltării tn rîndul populației a spiritului de economi, sire ți de bună gospodărire > banu- lui, Intre 23 și 30 noiembrie se va organiza „Săptămlna economiei". Desfășurtndu-se sub lozinca „fiecare cetățean un depunător activ la CE.G", „Săptămlna economiei" va fi precedată de o largă propagandă menită să dezvolte șl mal mult inte- resat maselor largi pentru acțiunea de economisire. Lupta pedagogilor din Japonia împotriva „sistemului de evaluarea muncii" Saptâmina trecuti U Tokio și-a tncAtaiat laerMa coi d» ei 19-len Congres extraordinar al SindicaZahă Cadrelor Didactica din întreaga Japonie. Congresul a adoptat in program de inten- sificare a luptei împotriva sistemului reacționar da ^etahur» a muncii'* cadrelor didactice de către guvern. Cupta Învățătorilor ți profeso- rilor japonezi împotriva ho- târirii guvernului de a in- troduce sistemul de apreciere a eficienței muncii cadrelor didacti- ce sau, cum i se mai spune, „sis- temul de evaluare a muncii* a În- ceput iacă din toamna anului tre- cut, sub tcrma unor energice ma- nifestații de protest. Cu toate im- potrivtrile pedagogilor, cdrora li s au alăturat un mare număr de de muncitori, funcționari și stu- dențl, guvernul a trecut la pune- rea in aplicare a hotârîrii sale. .Sistemul de evaluare a muncii* introdus cu forța de guvern pre- vede .clasificarea' cadrelor di- dactice după vederile lor politice și retribuirea lor in funcție de a- cestea. Sistemul, imitat după .ul- timele modele’ americane, nu ti- ne seama de normele de salari- zare unanim recunoscute, aplicate fn toate țările lumii, cum ar ii studiile, calificarea profesională, vechimea fn serviciu, greutățile familiare etc. .Evaluarea* se face individual, de către oamenii auto- rităților guvernamentale, fn mod cu totul arbitrar. Un asemenea sis- tem, care se Întemeiază pe lingu- șire. pe favoritism și pe ploconire nului. La primele note slabe pri- mite de unii elevi, o parte din părinfii acestora și-au retras co- piii de la școală. De altfel, a* cest pericol continuă să existe- O situație similară se prezintă și la școala elementară de 7 ani din comuna Zăvideni, a aceluiași raion. La această școală au fost cuprinși numai 21 din 37 absol- venti al clasei a IV-a. Aici s-a urmărit îndeplinirea pianului prin cuprinderea in clasa a V-a a unui procent mai mare de copii din comunele învecinate. Pedagogii de la Strejești și Zăvideni caută argumente jus- tificative care să-l absolve de răspunderea ce le revine lață de neindeplinirea planului de șco. Jarizare. El trebuie să Înțeleagă că nici un argument nu poate justifica propria lor neglijentă și comodi- tate și că aceasta este o gravă abatere de la datorie. De situația de mai sus este vinovată și sec/ia de Invățămint a raionului Drăgășanl, care n-a urmărit șl n-a controlat din timp felul cum s-a deslășurat mun. ca de lămurire pentru tradu- cerea în viată a hotărîrif pri- vind generalizarea Invăiămlntu- Iul de 7 ani. Pentru a se Înlătura posibili- tatea pierderii pe parcurs a unor noi elevi este necesară continu- area muncii de lămurire, de con- vingere a părinților elevilor asu- pra necesității de a-și trimite regulat copiii la școală In clasele V—VI—Vil, Experiența din a- cest an a arătat că munca de convingere este cu atît mai efi- cientă cu cit este mai din timp Începută. Din satul Colibași, de pildă, s-au Înscris In clasa a V-a toți absolvenții clasei a IV-a, datorită mai ales muncii Învă- țătorului din acest sat, Începu- tă Încă înainte de încheierea anului școlar trecut. Colectivul cadrelor didactice din Strejești trebuie să tragă concluzia că bunul renume de care se bucură școala obligă la o activitate șt mal intensă, și mal rodnică decît in trecut. C. RADO! scrisorilor Vasile Dinu a șl fost tnkcuit din funcția de director al școlii. * Intr-o scrisoare trimisă redacții noastre, un corespondent din Turda ne-a sezisat faptul că profesorul de matematică Ștefan Szalmari de la școala medie nr. 3 folosește bătaia drept „mijloc de educare* a elevi or. Cercetind temeinicia fantelor semna- late, secția de Invățămint a regiumi Cluj, căreia ne-am adresat, ne in- formează că pentru abaterile sale prof. Ștefan Szatmari a fost sanc- ționat. Cu acest prilej. „Casa de Econo- mii și Consemna{îomia organlaeazâ tn rindul elevilor na concurs de cu- vinte încrucișate pe tema economi, sirii, dotat cu numeroase premii. Concursul va avea loc Intre 30 oc- tombrie și 30 noiembrie ă.t In cadrul ..Săptămlnij economiei* fn școlile de toate grad^e se vor organiza expuneri ș: cocvcrhlri ta țesătură cu acțiunea de ecoaoci/s.-re. manifestări artisdee eto. fn fata autorităților, asta o |!gul- ia gravă a demnității aducătoru- lui, o lovitură dată drepturilor profesionale și democratice. Scopul acestui sistam profund reacționar de .evaluare a muncii* ste de a persecuta pe profesorii și Învățătorii cu vederi și atitudini progresiste și de a aduce dezbi- narea in rîndurile unuia din cele mai combative sindicate japoneze — Sindicatul cadrelor didactica din întreaga Japonie, care cu- prinde peste 500.000 de membri. Introducerea sa nu este Intlmplă- toare. In ultimii ani, guvernul Kiși — aservit intru totul politicii a- gresive americane — face efor- turi din ce in ce mai mari pentru remilitarlzarea tării. S-a constituit chiar un așa-zis „consiliu de cer- cetări asupra constituției', prin care guvernul caută să forțeze modificarea anumitor paragrafe constituționale spre a ușura mili- tarizarea țării. In domeniul școlar, guvernul a manifestat tendințe clare de remi- litarizare a Invățămîntului. Au fost introduse noi obiecte da stu- diu, cu caracter militar, și s- dat o orientare cu totul reacționară La Casa pionierilor din Satu Mare, cercul de muxlcA atrag» din ce in ce mal mulți amatori Școli elementare de muzică vlntul continuu al muzlcft ro- mlnești contemporane, succe- sele remarcabile ale școlii noastre muzicale Ia ultimele con- fruntări artistice Internationale, po- litica de promovare a talentelor din popor au determinat lărgirea rețe- lei școlilor elementare speciale de muzică 1n centre muncitorești care niciodată In trecut nu s-au bucurat de grija pentru luminarea cultu- rală. Inlr-un orășel pescăresc ca Tulcea, de pildă, sau Ia Reghin, tl- n II rul centru al noii industrii de In- strumente muzicale, numeroși co- pil al muncitorilor au pășit fn acest an pragul vieții artistice. Muzica romîneascd va primi un nou contin- gent de muzicieni din care, peste puțin timp, se vor afirma virtuoș:! de ml ine. Invăiămlntu! emriml de rpecxz- litote a cuprins Încep! nd de cx! acesta. In afara centrelor regionale și raionale unde s-au W&r.tet Încă î« anii trecufi școli elementare âe Bibliografie A. S- OZERSU li 11. TREPE* NENKOV — Traclaarvie KD-35 S KDP-35. Da curte» a Agrosttviea da Sta» cartea -Tractea. rale KD-35 si da A. S. Ozarski Ș L L Trepa«r>i>ov. Scrisa tn ajutorul cadrator eara tu. creezi tn sectorul mecanizării a^i. eutturfl. lucrarea doarria aanaMXA construcția tractoarator KD-35 și KDPJ3. precum și a tuturor aldl»l lor și mocani«nator. Da aae»nanea ta aceasta lucrare ae anale»atura etc. Frofeeora caro dau o educate z______iarj:d elevilor sint tncurajaU. Ap..sarea ,sMtemulul de evaluare a moacu* eete meni- tă de apamseea ea stmulezo dez- voltarea edocabei aulikirjte, con- travenind dorrnle: de pace < co- virșiioarei majoatăți a populației din Japoi .a. Sindicatul cadrelor didactice din intieaga Japonie a ripostat ener- gic și hotărit Împotriva politicii guvernamentale de sugrumare a libertății invățămlntul’.u Lupta pe- dagogilor japonezi s-a transfor- mat, dintr-o luptă pentru reven- dicări materiale, intr e luptă poli- tică. încă din noiembrie 1957 au fost organizate. In peste 50 de o- rașe ale Japoniei, mitinguri și de- monstrații de masă In cadrul că- rora demonstranții au cerut res- pectarea drepturilor democratice ale educatorilor. Lupta s-a inten- sificat odată cu refuzul guvernu- lui de a Înceta punerea in apli- care a sistemului antidemocratic de persecutare a pedagogilor cu vederi progresiste. In a doua Ju- mătate a lunii aprilie, de pildă, cele aproape 45.000 de cadre di- dactice din Tokio au organizat o grevă. Deși potrivit legilor japo- neze profesorii și învățătorii din școlile publice nu au dreptul să declare grevă, ei au hotărit să treacă la aceasta ca formă supre- mă de protest împotriva măsurilor luate de guvern. Greve asemănă- muzicd. an mesitr important de o- rw: Arad, Caransebeș, Deva, Turna—Severi*, Tulcea. Roman, Giurgiu, Reghin, Tlrgu-Jtu, Clmpu- hing Muscel. Baia Mare. S-a ușurat astfel posibilitatea de descoperire, educare și afirmare pe tărlmul ar- tei a efltor eopli de petroliști, mi- neri, pescari etc. lipsit! altădată de pcslbilitalea dezvoltării aptitu- dinilor lor artistice. Dacă vom arăta că In trecut nu a existat In tara noastră nici o școală elementară de muzică, tar astăzi funcționează peste 20. se va înțelege ți mal clar ce progrese mart s-au Înregistrat ta acest dzserdu Siprămlna trecută s-a Încheiat fn Cepitzii cursa! de perfecționare a cadrelor didactice de specialitate, de Direcția !svS;ămîntu!ui artisdc dls Ministerul învifămln- taJm și Czdtsri: Peste 40 de profe- sori Ca șeonie eleosentare de mu- zxt nou Inlr.oțsia cu audia! Jecfif vata uauZrMCția. totraținarea șl fo- «e-ea ca wuxwntan da randament a tracaotavtor. VÂMJI S. L — Fitopatotogie foces titri. Mtara «