Proletari din toate țările, uniți-v^! Su/ufu iniufominîului ț / • * «r « Iii MM «XV" urgia al Ministerului învățămintului și Culturii și al Ccmitetului Central al Sindicatului Muncitorilor din Invățămînt și cultura Anul X Nr. 4S8 Vineri 17 octombrie 1958 4 pagini 25 bani LUNA PRIETENIEI ROMÎNO-SOVIETICE MANIFESTĂRI ÎNCHINATE PRiE TENIEI 3n toate școlile din țară conti- nuă să aibă loc manifestări artistice șl culturale consa. erate prieteniei romtno-sovletlce. In orașul Gura Humorului, bună, oară, echipa artistică a școlii medii a prezentat, la casa raională de cultură, un frumos șl variat pro- qram compus din ctntece. dansuri, recitiri, Sub îndrumarea cadrelor didactice s-au organizat tn nume. ța cultural-științifieă sovietic. a poporului In oralul Botoșani ------------ ------, . a avut loc pa stadionul sportiv ,.1 Mal" un festival ăl tineretului închinat prieteniei romino.sovietice. Cu a. cest pril„J s-a prezentat un pro- gram artistic.cultural. Festivalul ta încheiat cu un „carnaval al prieteniei". In școlile din orașul Constanța au avut loc numeroase manifes- tări închinate uriașelor realizări obținute de U.R.S.S. in domeniul științei șl tehnicii. In cadrul ore- lor educativa elevii au prezentat referate cu temele: „Știința șl teh. mea sovietică |n slulba pârli «I socialismului". „Lupta U.R.S.S. In scopuri pașnica", „Ajutorul ă- cordat da osmanii da «tilnti S1 tehnicienii sovietici pentru dezvol- tarea ștllnțal și tehnicii din țara noastră" etc. La școala medie nr. 3 s.a orga- nizat o serată consacrati știința! și tehnicii sovlatlce. Folosind un bogat șl interesant material ilus- trativ. profesorul de fizică a pre. zentat elevilor aspecte din marile realizări ale oamenilor de știință sovietici tn explorarea spațiului cosmic. Pretutindeni In școli sau axpus fotomontaje reprezentlnd Imagini de la prima centrală atomică, Ima. gini ale spărgătorului de gheață „V. I. Lenin", ale celor trei sate- liți artificiali al pămintulul etc. Cadrele didactic și elevii din orașul Tecuci sărbătoresc cu en- tuziasm Săptămîna cărții sovietica. La expoziția cărții sovietice, des. chisă în cursul acestei săptămîni, profesoara Antoaneta Bălan a vor. bit despre „Cartea sovietică — fac. tor activ In educarea omului nou". In școli s-au organizat standuri de cârti sovietice. Acestea se bu. cură da un mare succes In rin. durile profesorilor șl elevilor, care găsesc aici numeroase cărți bele, trlstice sau de specialitate. Săptămîna cărții In cadrul Lunii prieteniei romî- no-sovletlce sărbătorim, zilele ace- stea, săptămîna cărții sovietice — a cărții care a devenit, pentru oa- menii muncii din patria noastră un prieten drag și un sfetnic de ne. prețuit. Popularitatea și dragostea de care se bucură cartea sovietică ta tara noastră este firească. Cărțile sovietice reprezintă cea mai Înain- tată cultură din lume. In ele este sintetizată și generalizată expe- riența acelora care primii ta lume an construit socialismul, a acelora care au pășit la construirea socie- tății comuniste. Literatura sovietică, literatura realist-socialistă cere s-a năsent ta focul Marii Revoluții Socialiste din Octombrie, ta epoca acelor uriașe răsturnări sociale care au Însemnat triumfnl ideilor marxist-lentalste, a cunoscut o dezvoltare impetuoasă. Nu s-a intlmpiat niciodată ta în- treaga istorie a omenirii ca o societate să fi creat tatr.un timp atit d? scurt un număr atit de mare de opere literare care să se impună cu atita putere prin valoarea ideilor lor, prin forța mesajului profund uman Pe care îl transmit, prin înalta tar realizare artistică. Avînd tn central preocupărilor ei activitatea vie a oamenilor, munca și acțiunile lor, lite- ratura sovietică condamnă tot ceea ce este învechit și retrograd, tot ceea ce se împotrivește progresului. Ea militează pentru tot ceea ce se dezvoltă si aparține noului, pentru socialism și comunism, pentru pree și libertate. Operele scriitorilor sovietici au depășit hotarele Uniunii Sovie- tice și s-au răspfndit pe Întreg globul. Oamenii de cultură și masele largi de pretutindeni au făcut cunoștință cu o literatură nouă, viguroasă Și plină de vitalitate. La noi tn țară, literclura sovietică șl-a ctștigaț sute de mii de citi, tori. „Mama" lui Maxim Gorkf a fost citită și iar citită. „Așa s-a călit otelul" de N. Ostrovski a devenit cartea de căpătii a generații Întregi de tineri. Cărțile lui M. Șolohov sînt răspîndite tn tiraje de zeci de mii de exemplare. Versurile Iul Maiakovski stnt recitate de mii de tineri. Nenu- mărate titluri de cărți sovietice au fost traduse și reeditate tn țara noa- stră. Lucrările scriitorilor sovietici au pătruns In cete mai îndepărtate colțuri de țară. Nu există bibliotecă, oricit de mică, tn care Cărțile so- vietice să nu stea la Ioc de frunte. Pretutindeni, tn toate domeniile de activitate, cartea sovietică este pentru constructorii socialismului din patria noastră un îndreptar și un ajutor de o importanță covtrșttoare. Cercetătorii $1 savanțli, Inginerii ți tehnicienii, inovatorii, muncitorii din toate ramurile găsesc ta cărțile so- vietice Îndrumări, soluții șl sugestii pentru cele mal diferite probleme. Literatura pedagogică sovietică, fundamentată pe filozofia materia- Ust-dialectică și Îndrumată de către partidul comunist, a dat pedagogiei o interpretare nouă, cu adevărat științifică. Cărțile sovietice i-au ajutat pe pedagogii din țara noastră să Înțeleagă cu mai multă claritate sar- cinile pe care partidul le-a trasat școlii noastre, tn lumina Învățăturii marxist-leninlste. Cu sprijinul tar Învățătorii șl pedagogii de la noi au Înțeles mal deplin care este adevărata menire a Învățămintului, a mun- cii instructlv-educative. Tocmai de aceea putem spune că Hterciura peda- gogică sovietică reprezintă unul din factorii de bază care au contri- buit la realizarea cotiturii radicale Înregistrate de pedagogia noastră fn anii de după eliberare. O dată cu reforma Învățămintului au început să se traducă pe scară largă lucrări pedagogice șl metodice sovietice, care au ajutat pedagogilor din țara noastră să cunoască și mal bine criea pe care trebuiau să o urmeze pentru a realiza educația comunistă a elevilor. Au fost publicate, In traducere, operele Nadejdel Konstantinovna Krupskala, ale Iui Mihail Ivanovici Kalinin, ale juj Anton Semeonovici Makarenko. Au fost traduse manuale, metodici, numeroase lucrări de didactică »i de teorie a educației. Pină In prezent au fost traduse ta limba romfnă aproape 200 de lucrări pedagogice sovietice. Experiența pedagogilor din U.R.S.S., cristalizată ta cărțile sovietice, i-a ajutat pe pedagogii din patria noastră tn eforturile lor pentru înar- marea elevilor cu cunoștințe vii, pentru Îmbinarea învățămintului cu munca productivă tn așa fel ca elevii să nu fie niște simpli receptori de cunoștințe abstracte pe care să nu le poată folosi niciodată în viață, cl niște oameni pregătiți pentru muncă, niște oameni care, odată teșiți de pe băncile școlii, să devină constructo h activi ai societății sociUiste. Șl tot cărțile sovietice i-au ajutat pe pedagogii de Ia noi să pregătească oa- meni educați ta spiritul clalist, a] unei atitudini obștesc. învățămintele pe moralei comuniste, tn spiritul patriotismului șo- fată de muncă $1 față de avutul noi. socialis te tura pedrqoqlcă sovietici se pedagogii extind țț noștri le-au desprins din litera- asupra metodelor de instruire ți dată cu schimbărisa conținutului educare a noilor generații de elevi. O________________________ învățămintului, o dată cu noua orientare a educației a apărut necesitatea unor metode noi. adecvate zoilor sarcini. Și in qoqii an qăsft sfaturile si Îndrumările necesare ale pedagogilor sovietici. Pentru toate acestea pedagogii din țara această privință peda- țn lucrările de metodică noastră educ acum, cu oamenii muncii din ta. prilejul Săptămînii cărții sovietice, alături de treaga țară, u sincer ți călduros omagiu acestui drag prieten, statuilor ți îndrumător, acestui minunat izvor de învățăminte care este cartei sovietici. OCTAVIAN BUZESCU । Aplicînd șiiinia și tehnica marilor «izbătorirta victoriilor științei șl tehnicii sovietico, intrată tn tradiția manifestărilor pri- lejuite de Luna prieteniei romino- Bovietlca, constituie un nou prilej pentru Întregul popor muncitor uia patria noastră de a cunoaște și de a aprofunda mai mult minu- natele realizări alo științei și teh- nicii sovietico șl de a-și exprima admirația nețărmurită față ■uccesele savanților și tehnicieni- lor țării comunismului, succese al căror impuls creator se resimte in toata sactoarela construcției cicliste nica lumina deschis de la noL Știința și sovietică, călăuzite marx,sm-leninlsmulul. so- teh- de au drumuri noi corcotârii știlnțliica șl dezvoltării tehnicii din țara noastră, au dat im- bold dezvoltării industr.el, meca- nizării șl automatizării producției Industriale șl agriculturii, au stat la temelia activității inovatoare a muncitorilor fost folosite formare a muncitori șl șl tehnicienilor, larg in acțiunea viitoarelor cadre tehnicieni. Pretutindeni, in toate școlile au de de pro. lesionalo și tehnico ae pe cuprin- sul patriei noastre, cadrele didac- tice ii învață pe ucenici și eievl sâ soarbă dta Învățătura științei și toanicil sovieuce, cnezâșle de preț a formării lor ca muncitori și tehnicieni de Înaltă callilcare, stăpinl f cele mai penecjionate mijloace de producție. La Hune- doara, ucenicii iurnaLștl șl oțelarl învață de la maiștrii lor metodele sovietice de elaborară a șarjelor rapide. La școlile marilor cetăți ale metalurg.ei — uzinele „25 Au- gust* dta bucurești, „Steagul Ro- șu* șl „Ernsl Thălmann* dtB Ora- șnl Stalta, „losil Bangheț’ dta A- rad eic. — ucenicii sini InvățațL tacă din asii I, tă cunoancâ și sâ ^■■clsae snpei'orttal«a metadelo: sovietice de prelucrare a meta e- lor cu mare productivitate. ta vremea reglmuial barghi maștersse, Induikia cen ?! tac' ocupat d nu s-a Deșt spu- rM este esute in de ma. ;p: 4 rezoive-.S școală a tu- taro.- cop:.lor de vîrstă șoo'jarb. AU: sbit cop:: de 7 ei; care n«j fost cepr-nji In clasa l-a. precum ș! elev; o condaasMb ■ lipsă de râ^puiden ți ț -a Irosit forțele ta cwttr: ț nefT.e eger: fn loc să se ocupe de țco. Iar zorea elevilor ți de buna Nerealjerea cuprinderii tn Va a tuturor absolvenților lor pre- clasa u clasei a IV-a din Cozieni se datorejte In bu- nă măsură ți secțiilor de invățămînt ți cultură de fa re'on ți regiune, oare nu «u controlat mal îndeaproape activitatea școlii respective ți nu eu asigurat-o din timp cu cadreile didac- tice necesare. Faptul că fa această țzoa'ă eu continuat să se facă tran- sferări de cadre didactice și după deschiderea enului școlar, că școala are un nou director abia de cttevo zile, a evut consecințe dăunătoare pentru școlarizarea elevilor, după cum s-a văzut mai sus. Nici fa școala medie din Afumațt. același raion, lucrurile nu merg bine In ceea ce privește generalizeree in vătămlnfului de 7 ani. La această școală din cei 7G absolvenți ai cla- sei a IV-a au fost cuprinși In cfasa a V-a numai 56. Abia In ultimul timp cadrele didactice dă aici, tm- fireună cu sfatul popular comunal, au ntreprins o serie de acțiuni pentru capr nderea tn clasa a V-e a tuturor absolvenților clasei a IV-a. Rezul- tatele sint încă nesatisfăcătoare. Co- lectivul școlii ere vina că a pierdut momentul cel ma! potrivit pentru re- zolrarea acestei sarcini. Aici nu 6-a inițiat o acțiune coordonată Încă din timpul muna! rea In lățind vacantei. Sfatul popular co- nu s-a preocupat de traduce- viață a prevederilor Hotăririi. _____ totul pe seama cadrelor didac- :ce. n-e fost antrenat comitetul de părinți ți nu s-a prelucrat Intr-o a- d aru re cetățenească obligativitatea învățămintului de 7 ani. La această școe 1 se observă că majoritatea ce- lor -.ecuprinți In clasa a V-a sînt dintre elevii buni. Unii părinți au adoptat poziția de a nu-și trimite copiii mai departe la școală sub In- fluența cltorva elemente care privesc cu oslilitaie această problemă. Ca- drele didactice din AiutnaU Și sfatul popular au psa că nu au sezisat de la început acest aspect ți nu și-au 2 îndrepta e«en|ia aaupra acestor ct(i- va părinți a căror schimbare de ati- tudine ar FI inftaerlțat în mod pozitiv pe toți ceilalți. Școli oa cefe de mal sus, sau os cele dm Fundeni, Cernioa. Sohotu, Fundulea, care nu eu cuprins tn cla- sa a V-a pe toti absolventii clasei a IV-a no sînt niznai tn raionul Bră- nești, ci și In alte raioane. De pildă 1n casa a V-a e școlii de 7 ani din eu fost Stefănețti. raionul Snagov. cuprinși numai 30 din cei 42 absol- venți ei clasei a IV-a. Aceste exemple dovedesc că unele oadre didactice nu eu acordat hnpor- tanța cuvenită traducerii fn viață a prevederilor Hotăririi cu privire la ge- neralizarea învățămintului de 7 ani, n-au Inițiat un complex de măsuri pentru atragerea absolvenților a patru clase ta clasa ■ V-e. n^u antrenat Tn această acțiune pe deputați. orga- nizațiile de masă și pe părinții ele- vilor. iar unele sfaturi populare n-au sprijinit suficient problema școlariză. (Continuare in pag 3) Se dezvoltă invățămîntul minorităților naționale dicind bi riofi farsfdrara marxist-leninistt in psoblemi nstionaU. Holul ootru dara»- crtl-popular asiguri minoriUfilor ns- ționale dreptul le inrițituri in lim- pildă, pentru copiii eu limba mierii germană funcționează 4 instituții pre- școlare, 6 școli de 4 ani și 3 școli germani pe Ungi o școală medie de ailturi gesieruU. Pentru copiii cu limba mmeni maghiiri s-au infiin- șm • gridiniși de copii, 3 școli de 4 mi și două școli de 7 ani. FRANCISC WILD Llpova 5CDULDIW1IIOFE5IDNIILE 51TEUNIEE * MIKlSTERUl iMUTiiuii și cmiiit'i Organizarea Cîntul muncii creatoare în în urmă.Făcînd vechile cale comparație intre mici ambarcațiuni șlepuri și calele se construiesc cargourile de 4500 care se lucrau pescărești și moderne în care motonavele și de tone, ucenicii concursurilor fcolare «ilueta masivă a uriașelor ma. carale mecanice ale șantte. relor navale domină întreaga panoramă a orașului Galați. In cale, Ia locul de montare, vasele de mare tonaj prind formă din uria- șele secțiuni pe care le transportă macaralele și podurile rulante. De aidi, de pe malul abrupt unde ne-am oprit, zecile de fulgerări al- băstrii, roștetice, galbene ale apa- ratelor de sudură creează impresia unor fantastice mingi de foc. Maistrul Traian Dima, un tlnăr înalt, cu fața prelungă, tinstructor al clasei de mecanici de nave, mă privește zlmbind : — Cred că acum ai înțeles de ce am amînat răspunsul la Între- barea „cum izbutim să dezvoltăm la ucenici dragostea pentru mese- ria aleasă" pînă după vizitarea șan- tierelor. E un tablou impresionant, nu ? O imagine măreață a forței creatoare a muncii. Vizita pe care o facem la șantiere în primele zile ale fiecărui nou an școlar, cu toți ucenicii anului I, reprezintă piatra de temelie a educării tinerilor în spiritul dragostei fată de meserie. — Imaginea șantierelor e mă- reață intr-adevâr și poate înflăcăra romantismul tineresc al ucenicilor — i-am spus. Dar mașinile acestea gigantice — macarale, poduri ru- lante — forfota uriașă a șantieru. lui, lucrările complicate și de mare răspundere care trebuiesc e- xecutate pot intimida pe unii din- tre ucenicii nou veniți. — E drept I Tocmai de aceea nu ne mulțumim să le dăm ucenicilor numai o imagine ' de ansamblu a șantierului, ci îi conducem prin sec. Iii. la calele de montaj, pretutin. deot unde se execută lucrări pen- tru noile nave, în așa fel încît să cunoască principalele lucrări din cadrul șantierelor. încercăm ca, după ce le prezentăm rezultatul ac- tivității pe care o desfășoară con- structorii de nave, ducîndu.i să vi- ziteze unul din vasele gata pentru ducție. reprezintă un moment hotă- rîtor în formarea dragostei față de meserie. — Aceasta încheie o primă etapă în educarea dragostei pentru me- serie. Ce metode folosiți pentru a dezvolta și a întări aceste prime succese ? — De mare însemnătate este în această privință organizarea întîl- n'irilor cu muncitorii fruntași ai șantierelor, ne care ucenicii au în- ceput să-i admire cu mult înainte de a i cunoaște aflînd din ziare despre succesele lor, văzlndu-le portretele la panourile de onoare din incinta șantierului și din cen- trul orașului. De la muncitorii mai vîrstnici cu care se intilnesc, u- cenicii află și multe lucruri des. pre felul cum se învăța meseria în trecut, despre înfățișarea șantie- rului naval c.u numai un deceniu roza le-etn dezvăluit primele taina ale meseriei și îi urmăresc mai de- parte i> dezvoltarea lor oină cînd termină școala și chiar mai tirziu, cînd devin muncitori calificați. Vreau să închei cu o mică1 In- tîmplare — petrecută de curînd — Imî spuse zlmbind din nou comu- nistul Traian Dina. Merglnd pe șantier într-una in Bile m-ari apro- piat de locul unde ucenicul Victor Ghinea, din anul III. lucra te un a- parat de sudură. Executa o lucrare complicată,, care se încredințează de obicei muncitorilor cu .practică,-iu- . delungată. în țiuitul apăratului, de sub țîșnitara neîntreruptă de scîn- tei, plăcile metalice la care lucra se sudau strîns ne linia trasată. Cînd termină, Victor Ghinea tai mărturisi : „uneori, cînd îmi reu- șește nerfect o asemenea lucrare complicată, mi se pare că întreg tumultul muncii de pe șantier se contopește într-un cînt minunat". Spune-mi drept, crezi că există o dovadă mai puternică decît aceas- ta a dragostei pentru meserie? fțs ”/• L ; J U • . . . In vederea organizării concursu- rilor în școlile de toate gradele, a asigurării bunei ilor desfășurări și a evitării supraîncărcării elevilor, se aduc următoarele modificări Instruc- țiunilor nr. 552/1956 : Incsplnd cu anul școlar 1954'1959 se va reduce numărul concursurilor școlare de la 14 la 9. Acestea vor fi următoarele: 1. Concursul 2. Concursul 3. Concursul 4. Concursul 5. Concursul 6. Concursul de matematică și fizică literar. „Iubiți cartea" micilor naturaliști. micilor tehnicieni. cultural artistic. medii de 7 sau 6 și Ia purtare mK dia 10. * La cCasele I—IV șco i elementare de 4 ani, ila clasa a VlII^a școli me- dii și anul I școli pedagogice, bur- sele se acordă potrivit dispozițiilor H.C.M. nr. 1868/1954 șl Regulament tului și instrucțiunilor nr. 1082/1854. Studenților din anul I de la insiîtu- tele pedagogice de învățători li, se acordă bursa ținînd seama în primul rînd de situația materială, urmtnd ca rezultatele obținute da examenul de maturitate și ia concursul de admi- tere în anul I să fie orientative. Pentru obținerea indemnizației de merit, elevii și studenții din unitățile de învățămînt menționate mai -sus trebuie să fi obținut la șfîrșitul anu- lui școlar anterior, la fiecare obiect din planul de învățămînt, medii da 10, 9 și 8, iar la purtare media 10. La clasa a VUI-a 8 școlilor medii, la anul I al școlilor pedagogice și Ia anul I al institutelor pedagogice de învățători se va ține seama, la acordarea indemnizației de merit, de situația de la concursul de admitere — elevul sau studentul trebuind sl aibă atît la limba romînă cît și la matematică ■ (pentru institutele pe* dagogice de învățători și ta istorie) minimum media 8, iar la purtare media 10 (la șfîrșitul anului școlaf anterior). Pentru scutire de taxe școlare (arț, 4 din Reg. 21/1954) sau pentru redt> ceri de 50% din taxă (art. 6 din Reg. 21/1954) elevul sau studentul tre» buie să aibă tn anul școlar 1957/1958. Ia cel puțin jumătate din obiectele prevăzute în planul de învățămînt^ medii de 10 sau 9, la restul obiecte» lor media 8 și ia purtare media 1(X 7. Concursurile sportive (sparțachia- da pionierilor și școlarilor; cam- pionatul republican școlar). 8. Drumeții veseli. 9. întreceri intre posturile sanitara din clasale V și VII, PENTRU A EVITA SUPRAÎN- CĂRCAREA ELEVILOR IN ȘCO- LILE DE TOATE GRADELE, ELE- VII VOR FI ANTRENAȚI NUMAI LA CONCURSURILE MENȚIONA- TE MAI SUS. UN ELEV NU POA- TE PARTICIPA LA MAI MULT DE DOUA CONCURSURI. IN AFARA DE CONCURSURILE ENUMERATE NU SE VOR ORGA- NIZA IN ȘCOLI CONCURSURI FARA APROBAREA MINISTERU- LUI INVĂȚĂMÎNTULUI Șl CUL- TURII. Pregătirea concursurilor se va lace în afara orelor de clasă. In perioadele de recapitulare și lucrări scrise de la șfîrșitul trimestrelor 1, II și III, precum Și în perioada de încheiere a anului școlar dintre 27 aprilie — 15 iunie nu se vor organi- za nici un fel de concursuri sportive sau culturale. capătă o imagine limpede a uriașe, lor transformări pe care Ie-a adus socialismul în industria țării noastre Mult contribuie la dezvoltarea dragostei de meserie și faptul că, începînd încă din anii de școală, participă nemiilocit la munca in producție. Exemplul ucenicilor Cor. nel Ghinoiu din anul III construc- tori da nave, Pleșa Adrian si Cră- ciun Manolache din anul III insta- latori tehnico-sanitari, care, învă- tînd în brigăzile și echipele frun. taților șantierului, realizează de pe acum importante depășiri aJe nor- mei de lucru, îi însuflețește pe toți ucenicii din anul I. apropiindu-i de țelul strădaniilor lor și întărindu-le încrederea în posibilitățile pe care le au fiecare dintre ei pentru a de- venj fruntași în producție. între- cerea în muncă între ucenicii a- nului I are și acest important o- biectiv : ,,S3 muncesc în așa fel, încît șă fiu demn de a face prac- tica în producție alături de una din echipele fruntașe". Anii de scoală îi fac pe ucenici să Înțeleagă însemnătatea mese- riei pentru care se pregătesc, să vadă aprecierea de care se bucura muncitorii fruntași, grija ți dragos- tea cu care sint înconjurați Es văd totodată in cod concret feW cum realizarea și depăs norme- lor de rtacrs coamb» direct ta creșterea ciștigurdor rea, za ze muncitori- ia irnătutarăur* niveio- AL CIUCA :: Maistrul D ma Traian vfxnind șantierul naval cu un grup de ucemel din anul I. Stabilirea taxelor școlare Informații In legătură cu predarea limbii njs| Ministerul Invățămîntului ți Culturii comunică următoarele r 1. In clasă a Xl-a a școlilor șl se*> țiilor serale pentru tineretul muncito» resc (clasă de tranziție), In acest aq școlar se va studia materia prevăzută prin Instrucțiunile aprobate cu nr. 75.109/1958, după manualul pentru clasa a XLa, ediția 1958, afară d« propoziția circumstanțială de cauză, de scop și de mod. De asemenea, nil se vor studia textele; „Legenda desa pre inima înflăcărată", „Nikolaj Ti- honov" (biografia) și fragmentul „Ini tllnirea“. In cele aproximativ 12 ore rămase disponibile se vor da noțiuni de sin- taxa propoziției (părțile principale șl secundare ale propoziției). 2. La secțiile fără frecvență In cla- sele V— Vil (și pentru examenul global) ca ți în clasele VIII—XI se va studia aceeași materie ca cea pre- văzută in programa pentru cursurile de zi, după același manual. ★ La matematică, la clasele VIII—IX, pe lîngă programele indicate în lista programelor valabile în anul școlar 1958/1959, se vor folosi șl „Instruc- țiunile pentru reducerea materiei din programele și manualele de matema- tică pentru clasele VIII—IX", ediția 1958. ți repartizarea conducem de-a a ii lansate, să-i burselor de stat lui jor de trai. 8- Educația fizică învățămîntului de cultură generală, colectiv de în această grupa se încadrează mun- dezvoltări (Urmare din pag, f) Metode sovietice de ucenicii acelea de constructori tineretul ș-coter din M.I.G trebuie cercetările din a fost cuprins in s r o mini tehnice. nasticii să fie tivitate xerciții ductie. în producție, care trebuie adaptată la regimul de ic- al școlii. Programele de e- pentru gimnastica în pro- orele de educație fizică, pre- a schimbului de piîine al muncito- rilor din industria noastră socialistă. crlnd la montarea noilor agregate fi mașini umâr la umăr cu ingi- nerii, tehnicienii șl muncitorii din țara noastră, inginerii șl tehnicie- nii sovietic! transmit tovarășilor activității, în funcție efortului mai mici, fășurării fizice în aduce o creșterea cu eficacitate a educației școlile profesionale putem contribuție importantă la ți dezvoltarea armonioasă pot adresa probleme armonioase a ucenicilor. Este bine cs ei să contribuie La Imbunătăți- profesional și tehnic, un consultanți. Tovarășii profesori se acestui colectiv cu orice programei propu- specifice fiecărei sz ia legate de predarea economiei politi- ce. î sS măsură cerințelor unei ziția folosită în timpul S-au stabilit patru grupe de creșterea intensității (grupa I eforturile cele Dr. DOREL MIHAIL București de îngrășăminte chimice de Năvodari sint dotate aproape întregime cu utilai sovietic. la tn Lu- bogatele lor cunoștințe Minunați tovarăși de i pentru intensificarea »p că-ea programei, i materială necesari, ri. Direcția educației jimm cre:n Directorii școlilor au datoria să tadnnne și si controleze activitatea prrfesonix ie educație fizică, spri- rea cDC.inuâ a r nd noi exerciți; de meserii. de desene urmăresc .'a ti mo sa deschidă fiecăruia tineri ■ fereastră cit mai prin-c«e să șjîv tai! tiu p«son muncă, specialiștii sovietici se preocupă In același timp de for- marea viitoarelor noastre cadre nătățirez educați Protesoritar de educație fizică le m n- sarcina de a aplica integral tk î programă elaborată de M.I.C., programă care răspunde In mare lungul șantierului urmînd fluxul normal tehnologic al muncii. în același timp, primele ore edu- cative pe care diriginții le fin cu ucenicii nou veniti stat dedicate explicării importanței și frumuseții muncii de constructor de nave. Discuțiile purtate la orele educa- tive împreună eu ucenicii nu fac decît să continue st să amplifice e- lementele cunoscute in timpul vizi, tării șantierelor. Fără îndoială, nu ne oprim a>ă. Este necesar uneofi. ră ne oCĂpăm în mod special de anumili ucenică. Cum ne-am ocupat, bunăoară, de ucenicul lacob Țirtiru, care este a- cum în anul II. Nu numai că refta za să învețe meseria, dar a Și fu- git de la școală. Atitudinea față de meserie nu i s-a schimbat nici după ce unchiul luî l-a adus îna- poi. Intre timp, colegii lui de darii făceau progrese în pătrunderea tai- nelor lăcătușeriei, care stă la baza meseriei de constructor de nave. In atelier Țirtiru privea cu interes la tovarășii lui. el insă nu lucra mai nimic. „Cum se poate — l-am spus — ca un băiat atît de îndemînatic și voinic ca tine să nu poată minui pila și compasul de trasat la fel cu ceilalți ?“ Asta l-a cam necăjit. Ambiția de a nu fi mai prejos de. cît ceilalți l-a hotărît să înceapă lucrul la banc. A trebuit să mă o- cup de el în mod special, căci ră- măsese în urma celoj-lalți. A re- butat o primă piesă. Asta l-a în. dîrjit însă. Și cînd, după cîteva săp- tămini, a venit triumfător să-mi a- rate prima lucrare executată fără greș — o piuliță, dacă nu mă în- șel — am înțeles ca bătălia fusese ciștigată. Satisfacția primelor realizări în muncă, încrederea pe care le-o a- duce ucenicilor faptul că mîinile lor, la încpput neîndemînatice, ca- pătă deprinderea să execute o pie- să care să poată fi folosită în pro- Tnstitutu] pornit in viată de ne barurile S€e4iî 1 noastre, a lucrat apon ca znuMctlDC | la șantierele navale, de f^s; trimis să studieze la faciale. impresionat mult pe ucenici. 3 eu înțeles odată mai mult, printr-o pildă vie, că în republica noastră no-pulară tineretului ii sînt deschi- se toate drumurile în viată. Desigur că pentru educarea uce- nicilor în spiritul dragostei față de meserie o condiție de bază este acțiunea unitară a întregului colec- tiv didactic al scobi și, în special, colaborarea între profesorul de tehnologie și maistrul instructor. O asemenea colaborare strtnsă s-a creat între mine și inginerul Victor Palosanu, profesor de tehnologie la clasa pe care o instruiesc. Lu- crînd ne șantier el vizitează aproa- pe zilnic la practică pe ucenicii claselor la care predă tehnologia, dîndu-le explicația științifică a tu- turor metodelor de muncă folosite. De altfel. trebuie să mărturisesc că deseori îl însoțesc. Vezi, nici eu nu mă pot despărți de ucenicii că- Pentru anul școlar ta curs, stabi- lirea taxelor școlare și repartizarea burselor de stat pentru elevii din șco- lile de cultură generală și din șco- lile pedagogice, precum ți pentru studenții institutelor pedagogice de învățători se fac in conformitate cu dispozițiile tn vigoare. In ce privește situația ia învăță- tură a elevilor și studenților din uni- tățile de invățămint menționate mai sus, se va ține seama de următoarele precizări: Pentru a putea obține o bursă de stat, elevii din clasele V—VII șl IX- XI, cei din anii II—VI ai școlilor pe- dagogice și studenții din anul II ai institutelor pedagogice de învățători trebuie să fi obținut la sflrșitul anu. lui școlar 1957/1958, la cel puțin ju- mătate din numărul obiectelor prevă- zute tn planul de învățămînt, medii de 10, 9 sau 8, la restul obiectelor fesiosî.e -eiiSie. pwrtnj a «r- gura predarej ’elor de educate fizică ta nivelul cerințelor pregătirii multilaterale a vi ri--lor muncitori constructori ai socialismului. Direc- ția educației tineretului școlar din M.l.C. a organizat in cursul inului școlar 1957—1958 □ serie d< cer- cetări in această direcție. în articolul de față sînt expuse principalele rezultate ale acestor cercetări. grupa 2 IV-a eforturile cele mai iniease). Grupa La de profesii se csreete- riiceză posiție a eo-f jîui pem!u*«iț st«.icâ. cu conlraeure» a numeroase crupe musculare, cu o mare încordare a atenției șl ve- derii Această grupă se divide în două subgrupe Prima subgrupă cuprinde profesiile tn care in tim- pul lucrului, din poziția țezmd. se executa mișcări rapide ale degete- lor mita» (o mina sau am ndouâj. foziția brațului și a tind ănroat sau sfriji este înclinat înainte s. recreative. Practicarea gimnasticii in producție este un element aju- tător de mare importanță. Colaborarea între medic și pro- fesorul de educație fizică trebuie să as'gjre succesul pregătirii ucenici- lor. Cercetările întreprinse au arătat ca ucenicii se bucură de condiții bune de viață și că primesc □ 'i>tențâ medico-sanitară de cali- .«‘e. In problemele educației fizice in școli, medicii sint insă mai puțin «normați. Pentru Îmbunătățirea activității de educație fizică sint necesare o serie de măsuri la care sint chemați să colaboreze toți factorii ce răs- pund de pregătirea viitorilor mun- aplicate și elevii ucrînd la diferite șantiere și întreprinderi, brigăzile de uce- nici șl elevi de la centrul școlar de construcții din Capitală obțin succese deosebit ds însemnate. Zilnic brigăzile de zidari, zugravi, instalatori sanitari etc. de- pășesc normele de lucru fixate Cele mai însemnate succese le-au obținut Insă brigăzile ucenicilor zidari din anul 11, care lucrează pe șantierul fabricii de mobilă din comuna Militari. îndrumați de maiștri și lucrători, ucenicii zidari de la acest șantier folosesc cu mult succes metoda sovietică Orlov de zidărie în lanț. Prin aceas- tâ metodâ ucenicii au învâțat sâ asigure o folosire raționala a timpului de lucru, fiecare dintre ei avind atribuțiuni precise. Ast- fel, un ucenic întinde mortarul, altul dă cărămizi, iar J treilea le așează. Simultan cu aceasta, ucenicii au învățat să mînuiască, în întinderea mortarului, fărașul Maximenko, iar atunci cînd zidul e prea jos ori prea înalt, lopata Malțev. Despre aceste metode înaintate de muncă, despre aceste unelte, tinerii zidari au aflat încă în primul an de ucenicie. Malstrul-ins- tructor Ion Anton obișnuiește sft aleagă din cărțile sovietice de specialitate uneltele ce pot 11 confecționate cu ușurință In atelie- rele școlii. Așa s-a întîmplat și cu fărașul Maximenko și lopata Malțev Acum, lucrind pe șantiere, ucenicii au putut să-și dea Bea- ma în mod practic de utilitatea acestor unelte, de necesitatea cu- noașterii metodelor avansate de muncă. Recenta vizită tăcută la centrul școlar de construcții din Bucu- rești de o delegație a Direcției generale a rezervelor de muncă din U.R.S.S. a constituit un bun prilej pentru familiarizarea ca- drelor didactica de la centrul școlar cu noi metode de muncă, care, aplicate în viață, vor contribui la o și mai temeinică instruire a viitorilor tehnicieni și muncitori constructori. Una din caracteristicile principale ale dezvoltării fizice a ucenicilor o constituie componența fiziologică în care se desfășoară activitatea lor. Activitatea în atelier cere din partea ucenicului în vîrstă de 14—15 ani un efort fizic intens. Ucenicii ca- pătă o dezvoltare fizică superioară celor de vîrstă egală din școlile de cultură generală. Pentru a se a- sigura creșterea și dezvoltarea lor armonioasă, ar= o mare importanță educația fizică adaptată la specificul activității școlare și în producție a ucenicilor. Ca și deprinderile pe tărîm pro- fesional, deprinderea de a efectua exerciții fizice trebuie să servească ucenicilor mai tîrziu. în activitatea din producție. De aceea trebuie să folosim larg o metodă care ia acum o extindere tot mai mare în fabrici și uzine — și anume metoda gim- cum șl organizarea timpului liber al ucenicilor vor fi axate pe speci- ficul muncii. Gimnastica de învio- rare pe care o execută dimineața ucenicii trebuie organizată in așa fel, încît conținutul exercițiilor să îmbine caracterele generale ale gim- nasticii de angrenare in muncă cu specificul fiecărei profesii. în zilele de activitate în atelier, la un interval de 3—4 ore (în funcție de apariția oboselii maxime) este necesară instituirea unei pauze de educație fizică, după cerințele gimnasticii în producție. Este bine să se folosească schema generală de împărțire a profesiilor, alcătuită în funcție de doi factori: cantitatea de efort necesară și po- Se aduce la cunoștință că pentru sprijinirea profesorilor care predau economia politică in școlile de cul- tură generală, în școlile profesionale și tehnice, funcționează în cadrul Ministerului Invățămîntului și Cul- turii, pe lingă Direcția generală a lecții sau încălțăminte), perforator.!, Lihoranții etc Subgrupa a doua cu- prinde nrofesule in care este folosi- tă poanta iil-td (ortostatică). Mun- ca eoni:» in mișcări rapide ale mii- nH". In această grupă sintamrin$i: zețarii, țtcăforii, bobinatorii, lăcâte- șii. făl|tatorii. Profesiile din această subgrupa dc traaciție intre grupa La și a Il-a sapuR ta eforturi deose- bite și picta-r^i. Grupa a ll-a cuprir.âe p'Mey) ea zori, csre nw'i.i firice mari de scoria dârz*-, ca «ieisarte de încordere stetie; s ffru.ic?‘„or trunchiata! și m«nb«tar itafierioare. Membrele ăur-ertasxe ezțwiâ o va- rietate stai* de mixări. Grupa a Ilî-a încadrează profe- siile in care sint car a cier ist ice e- forturile fizice rr.iri, cu o pierdere considerabilă de energie UBjeutarâ. Munca se execută cu mișcări pu- ternice ale brațelor ș: ale întregu- lui corp Organismul «sie ^apns la Încordări mari. In această stupă se încadrează fierarii, zidarii; zi- darii-beton etc. Grupa a IV-a prezintă categorii de profesii cu eforturi fizice mari și îmbinind atît elemente statice, cit și elemente dinamice. Această grupă cuprinde pe turnători, oțe- lari, laminatori etc. Fiecărei grupe îi corespund anu- mite măsuri cu caracter compensa- tor. In școli se va urmări ca în orele de educație fizică să fie a- lese, din exercițiile indicate de pro- grama școlară, acelea care dezvoltă sectoarele deficitare și care ajută pregătirii ucenicului pentru munca profesională De asemenea, activi- tatea de colectiv a ucenicilor tre- buie dirijată către sporturi ce an- grenează armonios corpul, au carac- ter corectiv (înot, jocuri) și sînt vățăiwmul profesional. să asigure elaborarea ds haremuri de dezvol- tare fixată peatrs admiterea în șco* iile c« Erxî sistematica, să organizase Mișecinsecte ta șco- lile al căror propti pruiestenal nu cursul asului trecut (mineri, son- • dori etc.», si «sîgnre reîmprospă- tarea ennofShtțe'or cadrelor didac- tice de educație fizică din fnvăță- mîntul profesional și tehnic și în- drumarea, prin cursuri, a medicilor din școlile profesionale asupra spe- cificului muncii tar in aceste școli. Asigurind condițiile necesare des- Aplicînd știința și tehnica marilor înfăptuiri muncă Ia aceste cerințe superioa- re* Tehnica sovietică este aceea care a dat deci și inițiativei Iul Nîeolae MUltaru forță șl avlnt Colaborarea științifico tehnică a Uniunii Sovietico cu țara noastră s-a Manifestat eu deosebită am- ploare in dezvoltarea instituțiilor noastre de ln»ă|Omlnt superior. Studenții, viitori cercetători științi- fici și ingineri, cunoscind contribu- ția savanților și inginerilor sovie- tici la dezvoltarea științei și teh- nicii, lucrind In laboratoare cu cele mai moderne mașini șl Insta- lații realizate in Uniunea Sovie- tică, dispun de toate condițiile pentru a-și ioana un vast orizont științific și tehnic. Ajutorul științei și tehnicii sovie- tice, continuu și neprecupețit, a Îmbrățișat colo mai variata și mal directe iormo. Multe din utilajele și mașinile do Înaltă tehnicitate lolosito de uzinele noastre sint li- vrate do către Uniunea Sovietică. Mai mult chiar, unele centrale e- lectrice, cum esto centrala in con- strucție de Ia Paioșenl, uzine ca laminorul de la Boman și fabrica de muncitori șl tehnicieni. Pretu- tindeni unde oamenii sovietici au lucrat alături de Inginerii, tehni- cienii șl muncitorii noștri, aminti- rea zilelor petrecute împreună, a atitudinii lor tovărășești, a măies- triei șl modestiei lor, rămlne no- ștearsă. In întrecerea cu știința șl teh- nica din țările capitaliste, știința și tehnica sovietică repurtează continuu noi și strălucite succese. In gindul a sute șl sute de mi- lioane de oameni din lumea în- treagă știința și tehnica sovietică s« asociază cu două epocale realixări: lansarea primilor sate- liți artificiali ai pămintulul, prio- ritatea in folosirea energiei ato- mice in scopuri pașnice, succe- sele pe caisa stâpinirli depline a reacțiilor termonucleare. Acestor grandioase victorii li se adaugă noi șl noi realizări care situează știința șl tehnica sovietică pe pri- mul loc In lume. Fizicienii și biologii sovietici, chlmiștii și astronomii, oțelaril, mecanizatorii, agricultorii și con- structorii de avioane contribuie, prin realizările lor, la strălucita a- Urmare mondială a științei și teh- nicii sovietice. Flecare din aceste succese umple de bucurie Inima celor care slujesc dezvoltării știin- ței și tehnicii romineștl și a ele- vilor care, pe băncile școlii, ss pregătesc să devină tehnicienii de mllne al patriei, căci ele con- stituie o măreață dovadă a supe- riorității socialismului ș! învăță- turii marxiste, o sursă vie de in- spirație creatoare, o chezășie de preț a progresului științei șl teh- nicii noastre noi. Material didactic pentru predarea cunoștințelor agricole S redarea cunoștințelor agricole, ca și a celorlalte obiecte de învățărnînt se bazează pe o folosire cît mai largă și mai efi- cientă a materialului intuitiv. Pentru științele agricole, acest material prezintă două caracteris- tici mai importante: diversitatea și răspindirea lui. O altă caracteristică este faptul că folosirea integrală și coordonată a tuturor formelor de material didactic este o necesitate ce rezultă din însăși complexitatea fenomenelor ce formează unitatea procesului de producție în agricul- tură. Diversitatea lui este impusă de programa cunoștințelor agricole și de legătura ce trebuie păstrată con- tinuu atît între lecțiile teoretice și aplicațiile lor practice, cît și Intre cunoștințele agricole propriu-zise și celelalte discipline de învățărnînt pe care se bazează multe din capito- lele științei agricole. Deosebim, de la început, o serie de materiale didactice specifice cunoș- tințelor agricole și o altă categorie de materiale comune cu celelalte dis- cipline de învățărnînt, în special cu științele naturii, fizica și chimia. Prima serie de materiale se poate împărți în mai multe categorii; a) material intuitiv obișnuit, ce se folosește în clasă pentru ilus- trarea lecțiilor teoretice (planșe, mulaje, modele, colecții, probe de- monstrative etc.) ;■ b) material documentar, compus din planșe cu diferite reprezentări grafice, în care se prezintă, compa- rativ, realizări sau rezultate concre- te din cimpurile experimentale agri- cole din G.A.C. tau G.A.S. ; acestea Ilustrează plastic efectele aplicărif raționale a diferitelor metode agro- tehnice înaintate, sau deosebirile mează mușuroaie etc. sau cu dife- rite secțiuni în sol în care se vede răspîndirea rădăcinilor plantelor, spre a se arăta unele aspecte ale acțiunii viețuitoarelor în formarea solului; 3- Planșe sau proiecții cu diapozi- tive reprezentlnd microorganismele din sol. Prin mijloacele proprii ale școlii se pot culege de pe terenurile situate pe cuprinsul teritoriului satului ur- mătoarele materiale: 4. Profile de sol, din cîteva locuri caracteristice regiunii. Acestea ser- vesc pentru a arăta straturile componente ale solului, însușirile lor, profunzimea solului etc. 5, Probe de sol, mai ușor de recol- tat, ce se iau din locuri cit mai diver- se ale regiunii, spre a se arăta dife- ritele tipuri de soluri și însușirile lor fizico-mecanice. Astfel, se pot lua probe de sol nisipos, pietros, argi- los, lutos, humos sau organic, so- luri cu structură sau fără, eventual săraturi, lăcoviști, soluri vegetale etc. Din deosebirile ce există între ele se vor putea explica intuitiv în- sușirile lor: permeabilitatea, capila- ritatea, coeziunea și adeziunea etc. 6. Mostre cu elementele compo- nente ale solului: nisip de diferite categorii, argilă, pietriș de diverse mărimi (care reprezintă scheletul solului), substanțe organice aflate în diferite stadii de descoMjuaere. colecție de principalele săruri mite c) dintre îngrășămintele potasice: sarea potasică, Kainita ți sulfatul de potasiu. Este bine să se prezinte aceste în- grășăminte și granulate. Dintre îngrășămintele bacteriene: Nitraginul și Azotogenul. Dimre amendamente: varul și gipsul. In ceea ce privește îngrășămîn- tul organic ce! mai important, gu- noiul de grajd, se va construi și in- griji in med sistematică de La tema VI tul) materialul rațional o platformă gunoi. (sămința și semăna- didactic este mai di- dintre producțiile gospodăriilor cialiste și celor individuale. so- c) utilaje și materiale de labora- tor pentru executarea experiențelor cerute de programa de învățămint; d) unelte și mașini agricole; e) culturile demonstrative de pe lotul școlar. Materialul comun cu științele na- turii, fizica și chimia este reprezen- tat prin ierbare și insectare com- pletate cu plante agricole de cul- tură, plante de nutreț, de pășuni și finețe, buruieni, insecte vătămătoare, diferite planșe și mulaje botanice și zoologice, substanțe chimice folosite în agricultură, utilaj de laborator, piese de mașini etc. Dar materialul intuitiv necesar pentru predarea cunoștințelor agri- cole nu se mărginește numai la ca- tegoriile menționate sumar mai sus. Agricultura nu se practică în clasă sau în laborator, ci pe cîmp, în gos- podărie, In grădină sau în în crescătoria de animale, află cel mai concret și mai material intuitiv. Folosirea tensă trebuie să constituie cupare de căpetenie pentru livadă. Aci se eficient lui in- o preo- cadrele didactice care predau cunoștințele a- gricole. Acesta este Insă un mate- rial intuitiv răspîndit in mai multe părți, uneori la depărtări mai mari și nu poate fi adus în școală pen- tru demonstrații și experiență. El este constituit din terenurile agri- cole ale satului, ale gospodăriei co- lective sau de stat, din animalele acestor gospodării. din mașinile stațiunii de mașini și tractoare, din casa-laborator a gospodăriei colec- tive etc., iar deplasarea elevilor șl profesorilor la ele este o chestiune de organizare, de folosire rațională a timpului rezervat predării lecțiilor practice. Constatăm, deci, că problema ma- terialului didactic pentru cunoștin- țele agricole trebuie privită într-un sens mai cuprinzător și în concor- danță cu principiul de bază al legă- turii ce trebuie să se realizeze. în desfășurarea procesului de învăță- mint, între cunoștințele ce se predau elevilor și realitatea înconjurătoare. Vom da în cele ce urmează cîteva îndrumări privitoare la materialul didactic necesar pentru primele ca- pitole și teme din programa cunoș- tințelor agricole din clasa a V-a. Capitolul I al programei prevede o serie de cunoștințe elementare des- pre sol, cel mai important mijloc de producție în agricultură. Pentru acest capitol se folosește o parte din materialele didactice de la științele naturii și o altă parte se procură prin mijloace proprii lo- cale. Din prima categorie fac parte: 1. Colecția de roci Și minerale, spre a se arăta materialul primar din care s-a format solul arabil de astăzi. Din analiza însușirilor și deosebirilor ce există între aceste roci și minerale se vor deduce efec- tele diverse ale agenților transfor- matori și rezultatele lor specifice; 2. Planșe sau mulaje, cu diferite animale, insecte șl viermi care tră- iesc în pămînt și sapă galerii, for- rale care se găsesc fn arăta că toate acestea componente ale solului, aci amestecate intim în ferite, de unde rezultă sol. Se ta sînt părțile aflindu-se proporții di- și ini uși rii e variate ale diferitelor tipuri de sol. Pentru lucrările de laborator ce vor urma, se vor procura site meta- lice și cilindri de sticlă pentru ana- liza prin cernere și prin sedimen- tare a componenților solului. Este bine ca materialul didactic pentru acest capitol să se complec- teze cu o planșă-tabel în care să se arate schematic clasificarea solu- rilor după compoziția lor fizică, pre- cum și cu harta repartizării regio- nale a tipurilor de sol. Capitolul II ai programei, eșalo- nat în șase teme principale, prevede cunoștințele despre agrotehnică. La tema I se poate arăta impor- tanța agrotehnicii pentru producția agricolă prin întocmirea unor planșe cu grafice sugestive în care să se prezinte, comparativ, diferite rezul- tate reale ale aplicării lucrărilor ra- ționale în cultura plantelor, după cum s-a menționat mai sus. Această prezentare se poate face mai con- cret prin vizitarea gospodăriei agri- cole colective sau de stat din locali- tate, unde specialiștii respectivi să expună rezultatele la care au ajuns prin lucrările mecanizate ale solului, prin folosirea rațională a îngrășă- mintelor etc., în comparație cu re- zultatele mai slabe din gospodăriile agricole individuale. La tema II (condițiile de viață ale plantelor) se poate folosi materialul didactic de la botanică, fn care se arată influența luminii, temperatu- rii, apei și hranei asupra dezvoltării plantelor. La tema III (lucrările solului) se vers și poate fi procurat cu mai multă ușurință prin mijloace locale- Acesta va cuprinde: a) O colecție de semințe ale prin- cipalelor plante agricole cultivate in țara noastră. Este bine ca această colecție să cuprindă atit semințe de soiuri selecționate, cit și neselecțio- nate, comune, spre a se constata deosebirile dintre ele; b) O colecție de semințe de bu- ruieni; c) Planșe sau modele reprezentînd mașini și Instalații de curățire și tratare a semințelor; d) Mostre cu corpurile străine care se pot găsi în semințe și balanțe pentru aflarea procentului de puritate a semințelor; e) Utilaj simplu pentru încerca- rea însușirii de incolțlre a semințe- lor și puterii de pătrundere prin sol, alcătuit din tăvi din lemn sau tablă, nisip sau sugativă, termo- metre ; f) Planșe reprezentînd procedee de însămlnțare și avantajele semă- natului in rînduri cu mașina, față de semănatul prin împrăștiere cu mina. Materialul didactic privitor la tema „Sămința și semănatuT se com- pletează cu vizitarea stațiunii de mașini și tractoare sau a gospodă- riei colective din localitate, unde se va explica elevilor funcționarea di- feritelor mașini de semănat. După cum se constată din cele a- ratate mai sus, materialul didactic pentru cunoștințele agricole se poate procura și confecționa cu destulă ușurință prin mijloacele proprii ale școlii. Este bine ca la această importantă acțiune să ia parte efectivă și elevii, deoarece materialul local,, cules și pregătit de elevi, sub îndrumarea profesorilor respectivi, este mai ușor de înțeles și de reținut, spre deose- bire de cel adus din alte părți, sub forme de este mai viața lor. Pentru poate face la început o vizită la gospodăria agricolă de stat sau la stațiunea de mașini și tractoare, spre a se prezenta și explica elevilor ma- șinile și uneltele folosite curent în lucrările solului. Cu această ocazie, sau altădată, se vor prezenta pe teren diferite parcele arate, grăpaie. lucrate analiza cutate lor în cu cultivatorul etc., se va critic felul cum au fost exe- lucrările respective, situațiile respective, de îmburuienire, de afînare lui, umiditatea lui etc. scopul gradul a solu- La tema IV (asolamentele) mate- rialul intuitiv poate consta dintr-una sau mai multe planșe cu tipuri de asolamente și cu exemple de asola- mente din G.A.S. sau G.A.C. din lo- calitate. Aceste planșe pot fi foarte atractive și cu mult efect intuitiv dacă porțiunile ce reprezintă tarla- lele gospodăriei se acoperă, prin li- pire, chiar cu semințele plantelor respective sau se desenează colorat plantele, într-o prezentare în pers- pectivă. La tema V (îngrășămintele) se poate întocmi o colecție cit mai com- pletă de îngrășăminte chimice, care nu trebuie să lipsească tn un caz folosite școala. Lista buie să îngrășămintele indicate tn regiunea in care se minimă a acestei colecții cuprindă : din nici a fi află tre- a) dintre îngrășămintele azotate: azotatul de amoniu, azotatul de so- diu și sulfatul de amoniu; b) dintre Îngrășămintele fosfatice: superfosfatul și făina de oase; Y*- • ****■*; a fi Fn curtea școlil medii , Mlhail Sadoveanu” din Herăstrău s-a construit o seră, unde elevii vor efectua lucrări agricole O mai bună pregătire entru însemne ca acest an școlar să un pas mai departe în înarmarea elevilor cu cu- noștințe adinei de matematică, cu deprinderi temeinice de calcul, pro- fesorii care predau această disci- plină trebuie să țină seama de rezultatele obținute In cursul anu- lui trecut. Deosebit de clar au ieșit in evidență aceste rezultate la examenul de admitere. Examenul de admitere tn clasa a VIH-a, care a avut loc in acest an, bunăoară, ne-a dat posibilita- tea să facem unele observații utile cu privire la nivelul pregătirii la matematică a absolvenților cla- sei a VILa. Deși dovedit o pregătire de anii precedenti, veală, totuși, și o în cunoștințele de candidați! au mai bună față au ieșit la i- serie de lipsuri matematică ale mulaje sau modele, care abstract și mai străin de buna desfășurare a proce- sului de învățărnînt este necesar ca profesorii care predau cunoștințele agricole să caute a realiza tn mod sistematic o colecție cit mai com- pletă de material didactic, cunoscîn- du-se faptul că agricultura este o știință aplicată în condiții specifice locale. acestora care, neindoielnjc, reflec- tă deficiențele ce se manifestă în diferite școli in predarea acestei discipline. Considerăm că este ne- cesar să semnalăm cîteva din a- ceste lipsuri, tocmai pentru a se putea lua măsuri de îndreptare a lor chiar de la începutul anului școlar. S-a putut constata, bunăoară, că unii elevi analizează cu superficia- litate conținutul problemelor pe care le au de rezolvat. Ei trec peste datele acestora fără a înțelege conținutul, fără a stabili mărimile cunoscute șî dependența ce există în, tre ele, fără să aibă clar conturat în minte ceea Intr-o problemă de admitere la vorba de două aceeași calitate. ce cere problema, dată la concursul una din școli era bucăți de pinză de dar de valori deo- sebîte. Incercind să stabilească ne- cunoscutele pentru a pune problema în ecuație, unii școlari, tocmai da- torită superficialității cu care au analizat textul problemei, nu au luat în considerație că prin mărfuri de „aceeași calitate" se înțelege că prețul unui metru din fiecare bu- cată de pinză este același și că prin „valori deosebite" se înțelege că cele două bucăți au un număr diferit de metri. Ei au stabilit pen- tru prețul unui metru de pinză de aceeași calitate două necunoscute, ceea ce, desigur, i-a dus la o re- zolvare greșită a problemei. Aceasta ne arată că in munca noastră l* clasă cu prilejul rezolvă- rii problemelor trebuie să acordăm mai multă atenție înțelegerii de către elevi a conținutului acestora, să-i învățăm să analizeze amănun- țit datele problemelor. Nu putini elevi au dat dovadă că nu au priceperea de a rezolva o problemă de aritmetică de greutate mijlocie, că nu știu să folosească cunoștințele de aritmetică In re- zolvarea problemelor de algebră. Greșelile pe care le-au făcut cei mai mulți elevi în alcătuirea ecua- țiilor algebrice se datoresc tocmai lipsurilor pe care 1e au ei în cu- noștințele de aritmetică. Aceste de- ficiențe explică și de ce unii elevi, atunci cînd au de rezolvat prob’e- me, evită soluțiile pe cale aritmeti- că, chiar dacă acestea le-ar ușura mult munca de rezolvare. Reiese de aci că unii profesori de matematică nu acordă suficientă atenție rezolvă- rii problemelor de aritmetică șl na insistă asupra necesității de a folosi căile aritmetice in rezolvarea pro- blemelor de algebră. Unii deplin gradul nunțe, candidați nu stăplnesc proprietățile ecuațiilor 1 sau, dacă știu să le nu știu întotdeauna cum Pe de si le aplice la rezolvarea ecuațiilor. Numai așa se explică, bunăoară, faptul că majoritatea candldaților la examenul de admitere din Capi- tală au efectuat calcule asupra ecuației 240x + 360y= 10320 fără a o simplifica, deși prin aceasta cal- culele ar fi fost mult mai simple. Examenul de admitere a arătat și faptul că mulți candidați nu cuncsc consecințele ce decurg din proprie- tățile ecuațiilor. $i la geometrie s-au putut con- stata o serie de deficiențe in pre- gătirea candidațilcr. Unii au învă- țat formulele în mod mecan c, pe de rost, fără a ști cum s« deduc acestea. O serie de absolvenți ai șco- lii de 7 ani nu au putut desena co- rect la examen o figură simplă de geometrie in spațiu. Toate acestea ne arată că este necesar să acordăm mai multă a- tenție înțelegerii depline de către elevi a regulilor, a formulelor, U i învățăm să demonstreze teorenwle studiate. Mai multă atenție trebuie acordată formării reprezentării spa- țiale, desenelor,, folosirii materialu- lui didactic la geometrie. Cu prilejul concursului de adini- tere au ieșit I ciențe serioase te deprinderile lor. Unii elevi tn efectuarea zecimale, reușesc să exerciț iilor. ctțrinse in Pe lotul școlar 3nceptnd din acest an școlar, clasa a V-a a școlii noastre introdus, ca la toate școlile tești din țară, un obiect nou — noștințe agricole. Noi, profesorii științe naturale, ne-am dat seama in s-a si. cu. de ce mare însemnătate are predarea aces- tui obiect in pregătirea unor cadre in stare să aplice in practici metodele agrotehnice înaintate, să lupte cu pricepere pentru obținerea unor re. colte bogate. Și în anii trecuți am lucrat cu ele. vii noștri pe lotul școlar, ne-am stră- duit să-i înarmăm cu cunoștințe și de. prinderi de muncă agricolă. De data aceasta, insă, activitatea noastră prac- tică trebuie să aibă un caracter mai organizat, mai sistematic, să dea ele- vilor o pregătire mai completă, lati de ce chiar de la începutul anului școlar am dat o atenție sporită acti- vității pe lotul experimental, căutind să creăm cele mai bune condiții in vederea desfășurării activității prac- tice a elevilor. Paralel cu primele lecții de cunoș- tințe agricole am efectuat cu elevii o serie de lucrări pe parcelă. Astfel, după stringerea recoltei elevii au cu- rățit resturile de vegetație de pe par- celă, pe care le-au adunat in grămezi ți le-au dat foc, împrăștiind cenușa fi îmbogățind astfel solul cu substan- țe minerale. S-a trecut apoi la săpatul terenului. Cu sprijinul părinților s-a efectuat aratul adine de toamna. Aco- lo unde nu s-a putut intra cu plugul din cauza pomilor, elevii au săpat te- renul cu ajutorul hirlețului, casmalei fi al sapei. Pentru a îmbunătăți structura solu- lui cu scopul de a obține reeolie mai bogate, ne-am preocupat din vreme de procurarea îngrășămintelor nece- sare. Cu sprijinul sfatului popular local și al punctului veterinar comu. nai am obținut mai bine de trei că- ruțe de îngrășăminte organice fi un sac de îngrășăminte chimice. Aplica- rea acestor îngrășăminte a fost efec- tuată de către brigăzile de elevi, care au lucrat sub îndrumarea noastră, a profesorilor. In cadrul activităților practice ele- vii uu efectuat fi alte lucrări pregăti- toare — au curățat pomii de uscături, au săpat gropi in care vor sădi in această toamnă puieți. Acum lucrăm la elaborarea planu- lui de cultură pentru anul viitor. O1 deosebită atenție vom acorda culti, rării plantelor specifice regiunii noastre fi lucrărilor ce trebuie efec- tuate ținînd seama de structura solu- lui, de umiditate, de factorii climate- rici in general. Deocamdată, a fost stabiliti parcela pe care urmează M sa facă, in scurtă vreme, insimințirile de toanuiă. Se ta semăna griu de toamnă local, griu american 15, griu italian Fortunato și alte soiuri Aceste cereala vor fi se. minate fi îngrijite diferit, pe parce- la iveală unele defi- in ceea ce priveș- : de calcul ale elevi- i Intimpina greutăți operațiilor eu fracții c« fracții ordinare, na găsească in rezolvarea căile cele mai simple exercițiile de aritmetică anele lucrări scrise date le comparative, poată da seama o di la hectar De asemenea, parcelă unele pentru ca elevii să-și de producția pe care fiecare soi in parte, elevii vor semăna pe plante rezistente la frig imorcov, pătrunjel), vor semă- na fi astupa cu pămint semințe de mir fi cireș, vor face altoiri in pe- pinieri, vor completa golurile din li. .adi prin sădirea unor puiefi luati Un comitet de părinți activ Acțiunlle întreprinse de către co- mitetul de părinți de la școala medie nr. 6 din Iași aradă că membrii comitetului au preocupări multilateral, că înțeleg rostul lor în sprijinirea muncii din școală. Este de remarcat îndeosebi, în ac- tivitatea comitetului, ajutorul pe care-l dă școlii pentru realizarea în- vățămîntului politehnic, pentru lărgi, rea bazei didactico-materiafe nece- sare înarmării elevilor cu deprinderi de muncă productivă. Bunăoară, con- statînd că atelierul de lăcătușerie și âjustaj al școlii duce lipsă de unele piese, comitetul a luat această proble- mă In grija sa. A început prin a procura unele piese și materiale ne- cesare — pile, bormașini etc. Apoi a intervenit pe lingă întreprinderea I.R.T A. — care patronează școala w să doneze acesteia un motor ale că- rui piese să poată fi demontate și apoi montate de elevi. Acum comi- tetul și-a propus să procure școlii un aparat de radio care să fie montat pa o schemă, în așa fel îneît elevii să poată studia cu ușurință piesele ce-1 compun. Membrii comitetului au adus o contribuție însemnată și la amenaja- rea centrului meteorologic care a fost instalat în curtea școlii. Pă- rinții au procurat materialul lemnos necesar în acest scop precum și ot- teva piese — pluviometru, ceas so. Iar etc. Unele aparate existente în Vțhnra. toru! școlii erau deteriv-’.'?. Pjrlnțg le-au reparat și le-au e'Abriaf. Pen- tru a se crea elevilor ttndiJG m?' bune de efectuare a exp^^- părinții au contribuit la înloc :r»J băncilor din laborator cu sceune. Cu ajutorul material al comitetu- lui s-au amenajat în școală săfi tn care se fac proiecții de diafilme. El - vii își completează aici eunnșfînț-i- dobindite la lecțiile de chimie, fizi- că. științe naturale, geografie etc. Pentru prima dată In acest an sc va introduce în școală, din inițiativa părinților, un cerc de croitorie nude elevele vor învăța să croiască și să coasă. In preocuparea comitetului de pă- rinți stă și grija pentru ridicarea ni. voiului la învățătură aLelevilor. A- deseori membrii comitetului îi vUi-* tează pe părinții ai căror enpif au rii. tă ' pe.* ț* respect față de vîrstnici, mern^rii ■-‘7«rtetiHui le atrag pe Ioc atenția asupra comportării lor. avînd gr- Inși sâ nu-i jignească și să nu-i pună ini -o situație penibilă i. străini Comitetul de părinți se îngrijește și de der-.xjltarea educației estetice a eJf.ibw. Președintele comitetului, «.•v.Gh. Lâzdr, un mare iubitor de u-1; c. a inițiat organizarea in școa- a unui cerc „Prietenii muzicii*. Acest cerc va da posibilitatea iniție- rii coridor asupra problemelor mu. zicii. le va face cunoscute numeroa- se crceții muzicale, îi va ajuta să cunoască viața și activitatea compo- zitorilor etc. Biblioteca școlii este bogată și bine organizată Pentru o cît mai bună opstrace a cărților, șomitetul de pă- rinți < ^pcoiit că ar ‘Ti 'bine ca unele eărți stere mai proastă să fie le- la examenele de admitere, elevii au efectuat- calcule cu fracții ca 3 • și 43 301 fără a-și da scama că. simplificindu-le, ar simplifica mult aceste fracții. De- din pepiniera școlii. Totodată ei continua jalonarea și parcelarea tului școlar, vor pregăti etichetele cezere, tor selecționa semințele vor Io- na. de și operațiile ea s«ori elevii fac. și la aritmetici, și la algebră, simplificări eronate, pentru că ■■ înțeleg operațiile de simplificare, nu știu cînd se pot efectua acestea. De aceea, este ne- cesar să acordăm mai multă atenție operațiilor pe care le efectuează e- levii, înțelegerii acestor operații, proprietăților lor. Predarea matematicii ridică in fața fiecărui profesor numeroase probleme. Toate acestea pot fi insă rezolvate dacă profesorul chibzuieș- te cu seriozitate asupra lor și dacă este însuflețit de dorința de a da elevilor săi o pregătire cit mai te- meinică. care vor avea nevoie pentru lucrările de primăvară in risadnifă. Toamna, activitatea pe lot tși are specificul ei Este necesar să folosim, din plin atit lucrările de pregătire a solului, ca fi insăminfările de toam. ni cu convingerea că numai prin ac- tivitățile practice elevii reușesc șă-șs completele fi să-fi consolideze noștințele pe care fi le însușesc cura, că aceste lucrări contribuie formarea deprinderilor de munci gricoU. De aceea ceste lucrări să fie tuale. GRIGORE GHEBA profeeor la școala medio nr. 36 București DAN eu. la la ne străduim Ca a. cit mai bine efec- NEAGOE profesor la venala medie din comu, Bollntlnul din Vale, raionul Domnești na CERCURI PEDAGOGICE ale profesorilor do economie politică entru a contribui la asigura- rea unui conținut just al lec. tiilor și la folosirea unor me- Ele vor organiza, tn ajutorul profe- tode bine orientate economiei politice, vățămtnt șj In prezent cultură în predarea secțiile de in- i organizează cercuri de specialitate ale profesorilor care predau eco- nomia politică în școlile medii de cultură generală. în școlile profesionale și tehnice. Ținînd seama de importanța acestor cercuri pentru asigurarea unui nivel ridicat al pre- dării economiei politice, organele lo- cale de partid le sprijină îndeaproape. sorilor de economie politică, lecții, consultatii etc. Pînă acum și-au început activitatea cercurile pedagogice ale profesorilor de economie politică din orașul Bucu- rești, din regiunile Iași și Cluj. Planurile trimestriale de activitate ale acestor cercuri dovedesc o orientare justă. Ele prevăd, bună- oară, ședințe consacrate discutării planurilor de lecții, în special la unele teme mai dificile, discutarea, pe bază de tnterasistență, a conținutului și metodicii unor lecții, discutarea unor lecții deschise, didactice asupra informarea cadrelor materialului de ac- tualitate care poate fi folosit în pre- darea economiei politice, organizarea informărilor științifice, discutarea unor teme teoretice, a modului în care elevii și-au însușit materia pre- dată. Buna organizare a activității cercu- rilor pedagogice va contribui la asi- gurarea purității ideologice a lecții, lor, va permite generalizarea expe- rienței pozitive în munca profesori- lor de economie politică, ridicarea permanentă a nivelului predării a- cestei discipline. mas în urmă la învățătură, ii infor- mează asupra situației școlare a co- piilor, le vorbesc despre necesitatea de a le supraveghea învățătura, des- pre însemnătatea respectării regimu- lui de zi. Comitetul nu-și limitează acțiunea doar la o singură vizită. El urmărește dacă vizita a dat roade, dacă a fost eficientă. In caz contrar, membrii comitetului revin prin noi vizite, pină cînd se conving că sfa- turile lor au fost înțelese de părinți iar situația copiilor s-a îmbunătății. Ei vizitează pe părinți și in cazu- rile de absențe nemotivate ale co- piilor de la lecții, contribuind la realizarea unei frecvențe regulate. O mare grijă acordă comitetul fii- lor de muncitori ai căror părinți sint ambii în producție. Spre a> esfgura supravegherea acestora și a le crea condiții! bune de pregătire a lecțiilor, comitetul a ajutat cadrele _ didactice să amenajeze chiar In școală săli unde copiii ai căror părinți sînt în producție sa-și poată face lecțiile sub directa supraveghere a pedagogi- lor. Comitetul privește ca o sarcină principală a sa și ajutorarea cadrelor didactice în desfășurarea muncii edu- cative. Zilnic, părinții care fac de serviciu urmăresc conduita copiilor în recreații și nu le trec cu vederea nici cea mai mică abatere- îndată ce constată vreun act de indisciplină îi informează pe diriginți și chiar ei înșiși stau de vorbă cu copiii. învă- țîndu-i cum trebuie să se poarte. In mod deosebit ti preocupă pe membrii comitetului comportarea elevilor în a- fară de școală — pe stradă, în tram- vai, în sălile de spectacole. Dacă în- tilnesc copii cu o ținută neglijentă, care sînt prea gălăgioși sau manifes- gate. ..Cercul de legătorie" care se va înființa in școală și va lucra sub conducerea unora dintre părinți, mun- citori la întreprinderea poligrafică, va soluționa și această problemă. O acțiune care a cerut mari efor- turi din partea părinților a fost a- menajarea sălii de sport a școlii, care va fi folosită și pentru manifestările artistice, pentru carnavaluri și în. trunirile tovărășești ce vor fi orga- nizate de comitelui de părinți, ca și pentru lectoratele cu părinții. Amena- jarea ei este încă in curs. Dar comitetul de părinți se ocupă și de înfrumusețarea aspectului școlii. Sălile au fost pavoazate cu lozinci confecționate de părinți, iar pe pereți au fost așezate tablouri care evocă trecutul de luptă al poporului pre- cum și portrete ale eroilor clasei muncitoare. Comitetul de părinți a procurat de curînd copii după pictu- rile lui N. Grigorescu, care vor fi în- rămate și așezate pe pereții sălilor de clasă. Am remarcat printre preocupările comitetului și grija pentru sănătatea copiilor. Prin sprijinul părinților ca- binetul medical aii școlii a fost utilat cu toate cele necesare: s-a refăcut instalația de apă, s-au procurat se- ringi, termometre, un stetoscop etc. Din cele arătate se vede cit de largi sînt posibilitățile pe care le au la îndemînă părinții pentru a veni în ajutorul cadrelor didactice și, tot- odată, cum știe comitetul de pă- rinți de la școala medie nr. 6 din Iași să folosească aceste posibili- tăți. cît de rodnică este colaborarea lui cu școala O astfel de colaborare poate constitui cu adevărat un exem- plu demn de urmat. M. DUMITRU pentru generalizarea învățămintului de 7 ani (Urmare din pag t) rii. . lăsînd-o mal mult pe seama ca- drelor didactice. De pildă. sfatul popular al raionului Brănești a trasat sarcini președinților șl secretarilor sfaturilor populare comunale privind aplicarea Hotăririi, dar nu a urmărit în mod consecvent cum se achita a- ceștia de sarcinile respective. Iar sec. (ia de tnvătămtnt și cultură nu a con- trolat încă înainte de deschiderea cursurilor cum se deslășoară acțiu- nea de cuprindere a elevilor în clasa a V-a și nu a stabilit zile anumite, pe raion, pentru întreprinderea unor acțiune de masă. Deși a trecut o lună de zile de fa deschiderea cursurilor, nu este încă prea tirziu pentru a aduce Ia școală și pe acei absolvenți ai clasei a IV-a care n-au fost aduși ptnă acum. Pen- tru aceasta se impun Intensificarea muncii de lămurire în rîndurile pă- rinților șl desfășurarea unor acțiuni comune de către cadrele didactice, împreună cu sfaturile populare, de- putații, organizațiile de femei, comi- tetele de părinți etc., în scopul cu- prinderii în clasa a V-a a tuturor ab- solvenților clasei a IV-a din locali- tățile respective, în cel mal scurt timp. Fiecare școală are datoria să-și întocmească în această problemă un plan concret de măsuri, organiiînd totodată ajutorarea elevilor care vor fi cuprinși acum în clasa a V-a pen- tru aducerea lor Ia nivelul celorlalți elevi. In același timp cadrele didactice au sarcina ca. paralel cu acțiunea de cuprindcie în clasa a V-a, să desfă- șoare o muncă permanentă pentru menținerea în clasele V—VII a tutu- ror elevilor înscriși și pentru asigu- rarea unei frecvențe cit mai bune. Reușita acțiunii de generalizare a învățămîntului de 7 ani în locali, tățile care au școli cu șapte clase, menținerea în școală a elevilor înscriși și asigurarea unei frecvențe bune de- pind în mare măsură de atragerea comitetelor de părinți în această ac- țiune și de crearea unei opinii publi- ce din partea majorității părinților care înțeleg importanța măsurii și care pot contribui la schimbarea ati. tudinii celorlalți. Totodată se impune oa organele de învățămint să analizeze în timpul cel mai scurt felul cum sînt aplicate pre- vederile Hotăririi privind generaliza- rea învățămintului de 7 ani, să de- termine astfel de analize în comi- tetele executive șl tn sesiunile sfatu- ritor dere s-au cru. populare șl să tragă la răspun- pe acele cadre didactice oare nu preocupat suficient de acest lu- Numai o muncă plină de răs- pundere și însuflețită, o acțiune coor- donată a tuturor factorilor și mal multă grijă pentru generalizarea în. vățămlntului de 7 ani va asigura re- zultatele scontate. ION MINOIU : Elevi In practici la sondă (fragment de freacă din Istoria petrolului). IIItl'lilllllllllllllIhlIlllllllilIIllllllllllllllllllllMMIIiHill'irJIIMM^ Grijă pentru cuvîntul tipărit O NOUA ETAPA IN DEZVOLTAREA învățământului sovietic A apărut Revista de pedagogie Nr. 9/1958 cu următorul cu- prins : STANCtU STOIAN : Principiu® școlii democrate șl realizarea lor In Republica Populari Romtnă. C. PETRICU : Realizări Impor. tante pe linia legării teoriei de practică șl a Introducerii elemen- telor de Invățămînt politehnic în școlile de cultură generală din Capitală. ION BADICA: Contribuția ca- drelor didactice la lupta pentru colectivizarea agriculturii în re- glunea Constanta- O. SAFRAN : îmbinarea învfi- țămîntulul cu munca tn produc- ție tn școala de cultură generală din U.R.S.s. ANGHEL MANOLACHE : Conte, rtnta Internațională pentru In- vătămlnt de la Geneva. • * • Charta principiilor tn- vătămlntulut democrat. IOAN SUKOSD : Lucrările de atelier In sprijinul învățămîntului politehnic. L. GHIVIRIGA : Observați! a- supra notării elevilor la purtare. M. CONSTANTINII! : Colecția „Patria noastră". E. FEICHTER : Revista școlii medii „Nlcolaus Lenau" din Ti- mișoara. C. S : Borls Polevoi — „Im- presii din America". C. I. : Ene Marin — „Să cu- noaștem motorul". • • • D. Todertclu __ ..Masele plastice". • • * Leonld Petrescu — ..Mi- nuni !n eprubetă". Bibliografie MIJLOACE AGROTEHNICE PEN- TRU SPORIREA PRODUCȚIEI AGRICOLE IN CÎMPIA BARA- GANULUl — Institutul de cerce- tări agronomice (I.C.A.R.), colecția îndrumări tehnice, nr. 55, Editura Agro.Silvică de Stat, București. In această lucrare, întocmită de colectivul Stațiunii experimentale agricole Mărculești, se prezintă re- zultatele obținute la stațiune cu privire 1a măsurile destinate spo- ririi producției agricole prin ridicarea fertilității solului, prin Îmbunătățirea soiurilor de plante existente și prin crearea de soiuri noi, precum și prin cultura rațională a plantelor și prin aplicarea unor metode noi de cul- tură. Cadrele didactice care predau cu- noștințele agricole In învățământul elementar din localitățile aflate în cîmpia din sud-estul țării (zona cu- prinsă între rîul Mostiștea — Du- năre — Șiret, pină la Adjud, și dea- lurile dintre Buzău-Ploeșți) găsesc în această lucrare îndrumări con- crete pentru adaptarea predării cu- noștințelor agricole la condițiile lo- cale de climă și sol. Astfel, în capi- tolul 1 (partea I) se găsește o descriere a tipurilor de sol și o har- tă a solurilor din această întinsă re- giune, care poate servi pentru preda- rea temei 3 (capitolul 1) din pro- grama de cunoștințe agricole.pentru clasa a V-a. De asemenea, îndrumă- rile privitoare Ia sistemul de lucrare a colului, la sistemul de aplicare a îngrășămintelor, la însușirile semin- țelor, la epoca însămînțării, la me- todele de semănat etc, (capitolele I și III, partea a 11-a) se pot folosi cu multă eficiență în predarea cu- noștințelor prevăzute în temele 3, 4, 5 și 6 din capitolul II — Agroteh- nica — al programei. CINTECE ȘI CORURI PENTRU COPII . In Editura Muzicală a Uniunii Compozitorilor din R.P.R. a apărut recent un caiet de „Cîntece și coruri pentru copii". Lucrarea se adresează elevilor școlilor elementare și medii și conține creații ale compozitorilor clasici romîni și universali, precum și creații ale compozitorilor conlem- perani. Prin această lucrare Editura Mu- zicală pune la dispoziția profesorilor de muzică un variat material nece- sar pentru lecții și pentru orele de ansamblu coral, precum și un bogat repertoriu pentru serbările școlare sau concertele formațiilor corale de copii. antr-una din zile, un elev din clasa a VI-a a venit cu caie- tul de teme la mine. — Tovarășe profesor, îmi arăți el caietul, nu înțeleg de ce mi-ati sub- liniat aici. M am uitat Elevul scrisese „Scrii- torii cari...' — Cum se scria „care" ? l-am în- trebat. — Da, știu, răspunse elevul. Dar uitați vă aici, în carte. Și-mi întinse volumul Basme, povestiri ji snoave (E.S.P.L.A., 1957). La o simplă răsfoire a cărții am putut constata că greșeala de orto- grafie semnalată de elev nu era sin- gura. Am Intilnit, astfel, scris n-ați Deficiențe d e neîn^ăduit «-a Împlinii o lună de la des- chiderea anului școlar- în cele mai multe scoli profe- sorii și elevii au găsit din prima zi condiții bune pentru desfășurarea unei munci rodnice. In multe lo. calități au fosl construite noi lo- caluri de scoală, a Iost mărit nu- mărul claselor la clădirile existen- te, s-au creat noi laboratoare, iar cele existente au fost Îmbogățite cu aparate și substanțe pentru ex- periențele necesare însușirii unor cunoștințe temeinice de către elevi. Obligația terminării la timp a lucrărilor pregătitoare in vederea începerii anului școlar a fost Înde- plinită de majoritatea școlilor noas- tre. Nu peste tot. însă. Din păcate, există școli care nici pînă în pre- zent nu sînt pregătite pentru o funcționare normală. O asemenea școală este școala medie nr. 1 „Ni. colae Bălcescu" din Capitală care acum se găsește încă In reparații generale. In timp ce profesorii își desfășoară lecțiile, pe culoarele șco- lii sînt depozitate materiale de construcții, se lucrează la perfora- rea zidurilor pentru a se face o nouă Instalație electrică, instalația de apă și de gaze. Este lesne de în- chipuit cum se desfășoară aceste lecții. Nu putem înțelege, însă, de ce foaie aceste lucrări n-au fost făcute In lunile de vară. Explica- țiile date de către întreprinde- rea de construcții-montaj nr. 2 nu pot fi socotite mulțumitoare. A- ceasta încearcă să găsească argu- mente menite s-o absolve de răs- punderea ce.i revine, fără să a- mintească de ritmul foarte lent in care s-au desfășurat lucrările pină in prezent. Răspunderea pentru a- ceaslă situație revine și secției de invățămînt a Capitalei care a Înce- put să se „alarmeze" mult prea tlrziu de felul cum se desfășoară lucrările amintite. tn Capitală, deficiențe privind condițiile deelășurării Jn mod nor- mal a procesului de Invățămînt s-au manifestat și in ce privește În- cadrarea școlilor cu personal di- dactic. La școala elementară de 7 ani nr. 152 nici pină acum nu a fost delinilivată încadrarea învățători- lor și profesorilor. La această școa. lă pînă mai zilele trecute nu se pre- zentaseră încă profesorii de fizică și matematică. Chiar și azi școala este lipsită de un Învățător. Una din clasele 1 (există cinci clase 1 paralele) este așadar lipsită de învățător- Pentru a face față aces- tei situații școala a recurs la dife. rite improvizații — suplinirea pro- fesorilor lipsă de către profesori cu specialități Înrudite, sau Împărțirea elevilor clasei I rămasă Încă ne. încadrată la celelalte clase para- lele. Este limpede ce fel de învă- țămînt se poate realiza în aserne. nea condiții. Această situație nu este izolată. Ea se întîlnește șl la alte școli, prejudicilnd grav desfă- șurarea muncii. Socotim că este de datoria secțiilor de Invățămînt ra- ionale precum șl a secției de învă- țămînt a Capitalei să ia măsuri pentru curmarea urgentă a acestor neajunsuri- CONST. RADOI (in Ioc de na-ți) Intr-o propoziție ca na.fi înpnsmutul înapoi (p. 171), tr daU in loc de o dati (p. 170) si al- tei e- Grașeli de ortografie sau chiar de limbă im tnlHnit și In alte lucrări care se află in biblioteca scolii ți sint citite de elevi. Astfel, tn volu- mul Tacitut — Opere l (Ed. științi- fică, 1958), locuțiunea adjectivală fără de lege este ortografiată ca și cum ar fi substantiv — fărădelege (pag. 115), după este confundat cu de pe într-o expresie ca : unchii după tată (pag. 113). Numeroase sînt greșelile de acest fel In traducerea romanului Crimă și pedeapsă de F. M. Dortoievzki (Ed. Cartea Rusă, 1957). Astfel, am Intilnit peste douăzeci de greșeli de ortografie (hta l-ar, «4 aibă etc.), peste treizeci de greșeli de punctua- ție : lipsa virgulei, folosirea imnului Întrebării la interogativele indirecte catarul analizează întrebarea da- că femek- este nt »s o ființă om:- Sjrwrj ?* — pag. 103), plasarea greșită a semnului Întrebării in fra- ză („ce vremuri trăim, că întreb — p 479) etc. etc. Mai grave sînt greșelile de limbă (foarte numeroase) din seest volum. Așa, de pildă, citim: .cepul tot mai doare f „înainte să plece", „mai ales in comparație de cum fusese cu o zi înainte" și altele, dintre care unde sînt de-a dreptul rizibile („stări bolnăvicioase și morbide" etc.). Esta adevărat că exemplele de mai sus sînt luate din traduceri. Nu trebuie să uităm, însă, că autorita- tea cuvîntulul scris este deosebit de mare — indiferent dacă-i vorba de o lucrare originală sau de o tradu- cere. îndeosebi pentru elev cartea constituie un exemplu de limbă și stil. Corectitudinea sub aspectul ex- primării și ortografiei trebuie să constituie o preocupare nu numai în redactarea manualelor școlare, ci și a oricărei cărți care intră în mîna elevilor (mai ales că în acest caz profesorul nu poate interveni tot- deauna pentru corectarea greșelilor). Redacțiile editurilor trebuie să țină seama că o carte redactată neglijent poate provoca confuzie în mintea e- levilor, după cum o carte îngrijit redactată poate contribui la consoli- darea deprinderilor lor de vorbire și scriere corectă. Prof. GH. DRAGOMIRESCU București țesltvalul bienal 99 3. c. Faza reqionali a Festivalului bienal de teatru Ml. L Caraqiale*4 a adus cu cîteva zile In urmi In Capitala mai multe colective de tea- tru de amatori din di- ferite ora>e comune *i sate ale regiunii Bucu- rești. Pe scena Teatru- lui de estradă a regiu- nii București au evo- luat echipele din Sâba. reni, Chimogi Moara Sâracl Ce mica. Bolin. tin.Vale, Dala, Saicuța. Giurgiu si Alexandria. Cele mai multe din aceste echipe au in frunte invâtAtori și profesori. Imparțindu-si timpul Intre școala și ciminul cultural P*de gogii au repetat seri de_a rîndul cu echipele din satele lor. s-au strâduit să le îmbuna, tătească Jocul. să le ridice calitatea artisti- ca. Și majoritatea au reușit sa le îndrume astfel ca artiștii ama- tori să realizeze o in- terpretare vie, adecva- ta Voturilor. Dovada a făcut o In special colectivul că- minului cultural din comuna Daia, al că- rui instructor este o învățătoare și in care trei din rolurile prin, clpale sint Interpretate de învățători. ÎN FOTOGRAFIE. O scenă din piesa „Băr- batul fără opinci*4 In interpretarea colectivu- lui căminului cultural din comuna Daia, raio. nul Giurgiu. Cu mult interes discută în prezent oamenii sovietici memo- riul tovarășului ?/. S. Hrușciov „Cu privire la întărirea legăturii dintre școală și viață și la dezvoltarea continuă a invățămintu- lui public în U.R.S.S.". Corespondentul Biroului sovietic de informații s-a adresat în legătură cu aceasta vicepreședintelui Academiei de științe pe- dagogice a U.R.S.S., N'IKOLAl GONCEAROV, rugîndu-l să vorbească cititorilor despre reorganizarea învățămîntului public. Publicăm mai jos convorbirea cu tov. N. K. Goncearov. ÎNTREBARE: Ce a determinat necesitatea reorganizării Invățămln- tulni in U.R.S.S.? RĂSPUNS: Succesele învațămin- tului sovietic sînt cunoscute pretu- tindeni. Ta decurs ie patru decenii n^i nu 5 că g-n 1 ch ’ □ : -.»m:ne- re« ’e urr' a țării M-astre in dome- niui c. in ceea ce privește nun.ărui spwîa’Jști- ter califkâți pentru tu® te ramurile econciiix-i Dar dezvoltare® indus- triei, a științei ș' a culturii este tot mai in etapa actuală a constnnrn cocumisnuilui și ne cere sa nțrîecțcr-ăsi procesul inșțnictiv- edwativ m£j®î ■! Invățiaintulni public s-* conuiait încă în deceniul al treilea, eind la noi se simțea o nevoie acut® de specialiști cu in- strucțiune s:--:-?>arj. De regulă, toți e:r. ■.'< -^e tmnraau școala medie in- trau in icsSțuți 'e de invățămînt su- perior. Dar, o dată cu trecerea vre- mii, s-a ajuns ca școlile de 10 ani să fie terminate de milioane de ti- neri și tinere. Se Înțelege că nu toți aceștia pot intra o dată in Insti- tuțiile de invățwdnl superior. întreg sistemul învățămîntului nostru mediu și superior va trebui să fie reorganizat așa incit să asi- gure o bună pregătire a cadrelor tehnico-inginerețti, agricole, medi- cale,- științifice, pedagogice, a cadre- lor de muncitori, de lucrători în agricultură — a tuturor cadrelor ne- cesare statului nostru. Această ac- ț;une trebuie organizată astfel incit pregătirea tuturor cadrelor să fie mai calificată decît pină acum. Singura condiție posibilă și nece- sară pentru înlăturarea neajunsuri- lor școlii medii este aceea ca toți tinerii și tinerele să fie pregătiți, In 1. F. Germană BANI EXISTĂ - dar pentru înarmare ®e ani in șir revine pe ordinea de zi a congreselor învățători- lor și a adunărilor de părinți din Germania occidentală problema lipsei acute de localuri școlare. In Saxonia de Jos 24% din clasele de elevi n-au săli proprii, iar tn Ham- burg 39*ls. In școlile primare și in cele secundare din RF.G. clasele cuprind cu 30% mai mulți elevi ca in clasele școlilor corespunză- toare din R.D.G. Intr-o publicație a Asociației gene- rale a învățătorilor din Germania oc- cidentală (A.G.D.L.) se consideri ca fiind strict necesare pentru acoperi- rea nevoilor încă 22.000 de săli de clasă. După un calcul mai realist, socotind numărul elevilor care tre- buie să alcătuiască o clasă la un ni- vel suportabil, în școala vest-germa- nă necesarul de spațiu se ridică cu încă 25.000 de săli de clasă — le un total de aproximativ 47.000 de săli. Statisticile vest-getvnane apreciază la 100.0000 mărci costul construcției unei clase (incluzînd și accesoriile), ceea ce înseamnă că pentru rezolva- rea problemei ar fi de ajuns 4,7 mi- liarde de mărci. Dar, pe cînd în problema spațiu- lui școlar „se caută soluții care să nu coste bani", cum a afirmat H. Ro- denstein, vicepreședinte al A.G.D.L., banii sint destinați înarmării atomice. Documentul MC 70 al consiliului N.A.T.O. stabilește înarmarea a 40 ba. talioane din armata vest.germana cu arma-rachetă, care costă 50 de mili- încă In timpul învățăturii, pentru a participa la munca fizică în uzine. In fabrici, in colhozuri, în sovhozuri, la orice muncă necesară societății. Dar, pentru a ști să lucreze în producție, tinerii trebuie să stăpî- nească deprinderi practice. In școlile noastre se acordă acum o mai mare «tenție învățămîntului politehnic: atelierelor școlare, loturilor școlare experimentale, familiarizării elevilor cu bazele producției. Dar toate aces- teâ, după cum arată viața, nu sînt nici pe departe suficiente, lată de ce este deosebit de oportună propu- nerea lui Nikita Hrușciov de a se trece la reorganizarea școlii sovie- tice și de a se crea tinerei generații posibilități largi pentru a-și însuși deprinderi practice, de a-i pregăti pe tineri pentru viață, de a se realiza in practică importantul principiu marxist-leninist al îmbinării învăță- turii cu munca productivă. ÎNTREBARE: Ce considerați că trebuie si se facă in acest scop in domeniul invățămintului public ? RĂSPUNS: Se propune ca noul sistem de invățămînt să cuprindă două etape. In prima etapă toți co- piii vor termina în mod obligatoriu școala de 8 ani, vor studia matema- tica, limba rusă, fizica, istoria și ba- zele altor științe. In acest timp ei vor lucra in atelierele școlare de producție și vor participa, pe măsura puterilor lor, la munca în agricul- tură și la alte activități. Fetele vor învăța în mod obligatoriu și gospo- dăria : să gătească, să coasă, să bro- deze etc. Dar aceasta va fi numai prima etapă a învățămîntului mediu, prin care vor trece în mod obligatoriu toți copiii pînă la vîrsta de 15—16 ani. Apoi, învățămlntul de cultură gene- arde. Cu aceeași armă-rachetă se înarmează 28 de unități de aviație, deci încă 50 de miliarde (o rachetă pentru aviație de tipul „Nike — Her- cules" costă 280.000 de mărci). Alte 10 miliarde se acordă pentru rachete „Matador" cu raza medie de acțiune. Pină aici 110 miliarde. Se adaugă în plus 190 miliarde pentru înarmarea convențională. In total sint prevă- zute azi pentru înzestrarea Bundes- tcehrului 300 de miliarde. Adică de 64 de ori cele 4,7 miliarde de care au neapărată nevoie școlile ca să-și lăr- gească spațiul in raport cu numărul de elevi. In bugetul anual, votat iz 4 iulie ac., stnt destinate cheltuielilor mili- tare ale R F.G. 10,7 miliarde (28*Is din totalul cheltuielilor prevăzute). Chel- tuielile indirecte de întreținere a ar- matei vest-germane însumează 14 mi- liarde (doar pentru foștii ofițeri și pentru instructorii Wehrmachlu- lui nazist se plătesc 1,8 miliarde — prețul a 18.000 .săli de clasă). Dacă s-ar folosi pentru construcții școlare numai o cincime din această sumă de 24,7 miliarde cheltuită intr-un an in scopuri militare de statul de la Bonn și încă s-ar putea lichida catas- trofala lipsă de spațiu școlar din zona de vest a Germaniei. Este evident, deci, ca nu posibilita- tea de a găsi o soluție le lipsește gu- vernanților de la Bonn, ci interesul pentru viitorul tineretului vest-ger- man, pentru soarta Germaniei. G. V. rală se va împleti în mod organic cu munca în întreprinderile indus- triale și agricole. Pentru aceasta sînt diferite căi. Iată una din ele : tine- rii și tinerele își vor putea continua instrucțiunea medie în școli medii politehnice cu învățămînt de produc- ție, unde vor primi o bună pregătire de cultură generală și, în același timp, o profesiune industrială. O dată cu studierea obiectelor de cul- tură generală și pol.tehnică, e'.evli școlilor medii sătești vor primi pre- gătirea necesară pentru a lucra ca brigadieri, tractoriști etc. Dar tinerii vor putea păși și pe alt drum : după terminarea școlii de 8 ani vor putea lucra în uzină sau în colhoz, unde se vor deschide pen- tru ei școli profesionale. Cîteva zile pe săptămină ei vor fi eliberați de muncă pentru a studia în aceste școli. Pe astfel de căi fiecare va pu- tea primi în același timp și in- strucțiune medie, și o specialitate. Desigur, reforma aceasta nu va putea fi realizată într-o singură zi. Este necesar ca ea să fie bine pre- gătită. După părerea mea, aceasta va cere 3—4 ani. ÎNTREBARE: Ce vor face acel ti- neri care doresc să studieze mai de- MANEVRELE lui Oi val Faubus 1 3ncidentele rasiste ce se petrec în școlile din sudul S.U.A. atrag de mal bine de un an de zile atenția op niei publice mondiale, stir- nind indignarea tuturor oameni- lor cinstiți. Dar. în loc să-și găseas- că o soluționare jusiă, aceste inci- dente se intensifică pe zi ce trece. Intr-o cronică anterioară relatam manevrele la care s-au dedat rasi- știi pentru a împiedica cu orice preț punerea în aplicare a hotărîrii Curții Supreme privitoare la lichidarea se- gregației. In ajunul deschideri anu- lui școlar s-au votat, printre alte măsuri reacționare, tot felul de legi care dădeau guvernatorului dreptul să închidă orice școală, cu scopul nemărturisit dar evident de a redes- chide ulterior școala respectivă ca școală particulară, scutită de obli- gația de a primi elevi de culoare (Hotărîrea Curții Supreme prevede lichidarea segregației numai în în- vățămîntul de stat, nu și în cel par- ticular). Aceasta se Tntîmpla la cîteva zile înainte de începerea anului școlar... ★ Curtea Supremă n-ia admis menți- nerea segregației. Ca urmare, în di- mineața zilei de 15 septembrie, cu o jumătate de oră înainte de deschi- derea cursurilor, ușile celor patru școli medii din Little Rock au fost zăvorite. Orval Faubus, guvernato- rul rasist al statului Arkansas, și-a pus în aplicare prima sa manevră : 3.740 de elevi au rămas fără posi- bilitatea de a-și reîncepe învățătura; In schimb, au scăpat de „pericolul" de a sta în clasă cu elevii de cu- loare. Fără a se lăsa mai prejos decît Faubus și profitînd de poziția de pasivitate totală a guvernului fe- deral, guvernatorul datului Virgi- nia, Lindsay-Almond, a dat la rln- du-i dispozițiuni ca școala medie din Front Royal să fie „exclusă din sistemul școlilor de stat* și trans- formată în școală particulară. Au mai fost închise apoi pe rind două școli de stat din Charlottesville și majoritatea școlilor din Norfolk. Faptele acestea au indignat pro- fund pe mulți dintre părinții elevi- lor cit și întreaga populație de cu- lcare. Asociația națională pentru promovarea populației de culoare, căreia i s-au alăturat mulți ameri- cani cinstiți, a protestat energic pe lingă organele federale Împotriva măsurilor ilegale ale guvernatorilor rasiști. Urmărind să găsească un paravan legal acțiunilor sale, Faubus a re- curs însă la o nouă manevră : a de- clarat că nu va redeschide școlile de- cît după ce va organiza un referen- dum pentru a se vedea atitudinea populației față de problema integrăm rasiaile în școli. Pînă atunci s-a gă- sit o metodă „originală” de instrui- re a elevilor: lecțiile vor fi predate de la distanță, prin intermediul pos- turilor de televiziune din oraș. Ele- vii albi, ai căror părinți au televi- zoare, vor putea învăța la domiciliu. Rasiștii au fost tncîntațl de ingenio- zitatea acestei metode menite să-i ferească pe copiii albi de „primej- dia" de a veni în contact cu colegii lor negri. Păcat că le-au cam în- curcat socotelile societățile de tele- viziune, care n-au rezervat în pro- gram decît o jumătate de oră pe zi pentru lecții. Vă închipuiți desigur ce bine se poate învăța într-o jumă- tate de oră de școală pe zi I ...Așa că s a trecut la organizarea referendumului, cu toate că aceasta constituia o ilegalitate, o perfidă manevră rasistă. Luîndu-și măsurile de precauție pentru a evita o înfrîn- gere. Faubus a organizat, la 27 sep- tembrie, referendumul. Bineînțeles că rezultatul lui, neputînd oglindi ade- văratele păreri ale populației, a fost favorabil rasiștilor. Imediat după re- ferendum s-a anunțat că între direc- țiile școlilor din Little Rock și un grup de particulari sub președinția inveteratului rasist Raney s a înche- iat un contract de închiriere în baza căruia localurile celor patru școli me- dii din oraș au fost cedate acestui grup. Acesta avea datoria să pregă- tească deschiderea școlilor ca școli particulare, care n-au obligația să primească elevi negri. Se părea că această acțiune a ra- siștilor va fi încununată de succes. parte, să intre in institute, in unh verșități ? RĂSPUNS: Ușrle numeroaselor instituții de invățămînt superior vor rămine deschise, ca și înainte, pentru tineret. Dar înainte de a intra în în- vățămtntul suoerior, tinerii vor trebui să lucreze 2—3 ani în producție, unde nu numai că își vor consolida 1 cunoștințele, dar își vor da seama mai bine înspre ce institut trebuie să se îndrepte. La intrarea în insti- tut sau în universitate ei vor fi deja stăpîni pe deprinderile practice care sint atît de necesare viitorului ingi- ner sau agronom, arhitect sau medic, constructor sau pedagog. Dacă se ia in considerare că și instituțiile de învățămînt superior studiul va fi mai strins legat de practică, de munca în producție, atunci se înțelege și mai limpede că în U.R.S.S. se creează condițiile ne- cesare pentru pregătirea unor spe- cialiști care, după primirea diplomei, vor fi în stare să desfășoare o J muncă independentă, creatoare. In- tr-un viitor apropiat vom avea și mai multă nevoie de astfel de spe- cialiști decît în prezent. Căci în vii- tor dezvoltarea economiei și culturii sovietice se va desfășura într-un ritm tot mai rapid. Acțiunea hotărîtă a Organizației pentru promovarea populației de cu- loare — căreia i s-au alăturat șt mamele marii majorități a elevilor albi, organizate în acest scop în „Comitetul extraordinar al femeilor pentru deschiderea școlilor” — a determinat însă Tribunalul federal să declare incompatibilă cu legile Statelor Unite închirierea clădirilor școlilor publice de către societăți particulare în vederea menținerii segregației. Hotărîrea Tribunalului federal, dată la 29 septembrie, inter- zice, de asemenea, statului Arkansas de a da fonduri pentru administrarea școlilor particulare. Hotărîrea acea- sta nu este definitivă încă. Rasiștii au făcut apeluri și recursuri nenu- mărate. ★ Curtea federală de apel din Saint Louis va fi, în sfirșit, ultima care, zilele acestea, se va pronunța defi- nitiv asupra validității legii adopta- te de statul Arkansas care prevede subvenționarea din banii statului a școlilor particulare In care să se mențină segregația. De asemenea, un tribunal federal discută situația asemănătoaie creată în statul Vir- ginia. Opinia publică continuă să lupte pentru respectarea hotărîrii Curții Supreme din 1954. înșiși rasiștii își dau seama că si- tuația aceasta le este nefavorabilă și că, mai mult ca sigur. Curtea fede- rală de apel, sub presiunea maselor, nu le va da ciștig de cauză. Dar, cu o încăpățînare de catîr, Orval Faubus nu vrea să țină seama de nimic. „Nu voi redeschide niciodată școlile publi- ce din Little Rock ca instituții în care se aplică integrarea rasistă" — a de- clarat el de curînd. Ne aflăm la o lună de la data 1a care trebuiau să înceapă școlKe. N.ci pînă acum — datorită manevrelor în- treprinse de rasiști — peste Î4.U00 de elevi din Arkansas și Virginia n-au posibilitate de a învăța. Departamen- tul de învățămînt din Little Rock, le- gitim îngrijorat de această situație, cere rezolvarea ei cu orice preț. In- tr-o scrisoare recentă, adresată gu- vernatorului, 65 de elevi ai colegiului din Little Rock au cerut reînceperea cursurilor „chiar dacă elevii negri vor trebui să fie primiți în colegiu". Nevoit să ia măsuri, guvernatorul Faubus a expus, la o recentă confe- rință de presă, noul său plan, noua sa manevră. El propune să se re- nunțe la școlile de stat, să se renun- țe la închirierea școlilor unor socie- tăți particulare, să se renunțe la șco- lile particulare finanțate de către stat, să se renunțe chiar și la localu- rile fostelor școli de stat. Pentru a se menține segregația, noul plan pre- vede însă deschiderea de școli par- ticulare în clădiri particulare și sub- venționate tot cu fonduri particulare. S-a și trecut la stringerea de fonduri prin donații. Dar treburile merg încet și prost. Se strîng cam 3.000 de do- lari pe zi, în timp ce pentru deschide- rea școlilor particulare nu ajung — așa cum a declarat Raney — nici măcar 500.000 dolari. Pînă una-alta, miile de elevi con- tinuă să nu aibă posibilitatea de a urma cursurile. Situația este foarte îngrijorătoare. Cauza acestei situații W rezidă în politica înrăită de segrega- -® ție pe care o promovează cercurile conducătoare americane. Conducători de state americane s-au erijat în campioni ai rasismului și întrebuin- țează tot felul de manevre pentru menținerea politicii lor. Și o fac fără grijă. La rîndul lor, conducătorii Sta- telor Unite și autoritățile federale continuă să nu ia nici o măsură efi- cientă pentru curmarea acestei stări de lucruri. Ba mai mult, unii mi- niștri ii și încurajează pe rasiști. în acțiunile lor, cum. a făcut de ctirind ministrul american al Forțelor te- restre, care a făgăduit că nu va fo- losi în nici un caz trupele pentru a sili autoritățile să accepte desființarea segregației rasiale. ...Incidentele rasiste continuă. Ele au dovedit încă odată imposibilitatea soluționării juste, în condițiile unui stat imperialist, a problemei legătu- rilor între rase și naționalități. MIRCEA IONEL Redacția șl administrația: București. Piața Scinteii nr. 1, Telelon 17.61.10. Tiparul: Combinatul Poligratic Casa Scinteii „I. V. Stalin'* București. Piața Scinteii. Abonamentele la „Gazeta invățămînt ului" se fac la toate oficiile poștale, prin factorii poștali și difuzoril volu ntari din Întreprinderi și instituții. Abonamente: I an — 12,60 lei; 6 luni 6,25 le]; 3 )unl — 3,12 lei. A