Proletari din toate țările, uniți-vă! Organ al Ministerului Invățămîntulul și Culturii și ai Comitetului Central al Sindicatului Muncitorilor din Invățămint șl Cultura Anul X, Nr. 487 • LUNA PRIETENIEI ROMlNO-SOVIETICE Prietenie de nezdruncinat Ad«v«nit o tradiție scumpă poporului nostru muncitor ca In flecare an să Inttmplne aniversarea Marii Revolutii Socialiste din Octom- brie printr-o largă manifestare, in cadru sărbătoresc, a prieteniei |i dragostei sale fa(â de poporul frate sovietic. Prietenia dintre poporul romin și marele popor vecin din răsărit, statornicită de-a lungul secolelor, a biruit anii și vitregia vremurilor apuse pentru totdeauna. Alianțele încheiate cu marea Rusie, cu secole in urmă, de către domnitori ca Ștefan cel Mare, Petru Rareș, Dimitrie Cantemir, frăția de arme a popoarelor romin și sovietic pentru sfărî- marea cătușelor fascismului și, după victorie, ajutorul multilateral și dezinteresat ce ni l-a acordat statul sovietic sint mărturii ale acestei calde și sincere prietenii ancorate adine în trecutul istoric. In statul romin burghezo moșieresc, clicile politicianiste duceau fără Încetare o propagandă înverșunată de denigrare a realizărilor do- bîndite de poporul frate vecin in făurirea unei vieți fără exploatatori, a unei vieți pline de belșug și fericire pentru cei ce muncesc. Dar oamenii cinstiți din țara noastră — muncitori, țărani muncitori și inte- lectuali avansați — nu le-au crezut minciunile înveninate. Luminați de cuvîntul Partidului Comunist Romtn — care milita pentru o politica de prietenie și colaborare cu statul sovietic — ei au prețuit cum se cuvine marile înfăptuiri din răsărit și și-au manifestat tn permanență sim- patia și admirația față de poporul care, primul în lume, a pășit cu fermitate pe calea socialismului. Eliberarea țării noastre de sub jugul fascist a ridicat prietenia dintre cele două popoare pe o treaptă nouă, superioară. Larga acțiune de cunoaștere reciprocă ce s-a desfășurat în anii democrației populare a dat mal multă trăinicie relațiilor prietenești dintre oamenii muncii din Republica Populară Romină și minunății lameni sovietici. Cu- noașterea marilor realizări In domeniul tehnicii, economiei și culturii în care Uniunea Sovietică a întrecut cele mal avansate state capita- liite, sprijinul frățesc ce ni-1 acordă zi de zi în toate domeniile dau și mai multă profunzime prieteniei ce ne leagă de secole. Luna prieteniei romîno-sovietice, deschisă de curtnd, constituie un bun prilej de a arăta maselor de oameni ai muncii din țara noastră — prin intermediul conferințelor, filmelor, pieselor do teatru, cărților și al numeroaselor rr mifestări ce vor avea loc — noile reali- zări ale oamenilor sovietici din toate domeniile de activitate. Sint rea- lizări ce uimesc lumea și ne umplu inimile de bucurie, căci oamenii sovietici au trimis înaintea tuturor în Cosmos întîiul satelit artificial al pămîntului, au lansat pe apă primul spărgător de gheață atomic, au pus în funcțiune cea mai mare hidrocentrală din lume — hidrocen- trala .V. I. Lenin* de pe Volga — și au redat agriculturii uriașe în- tinderi Ințelenite de pămint. Luna prieteniei romino-sovietice constituie prilej de puternică manifestare colectivă a iubirii pe care o purtăm In suflete celor ce au fost alături de noi și la bine și la rău, celcr ce ne-au ajutat să învingem greutățile pentru ca drumul spre belșug și bunăstare să ne fie mai ușor. Poporul romin nu va uita niciodată sprijinul acordat de U.R.S.S. pentru apărarea independentei și suveranității patriei noastre, nu va uita că datorită ajutorului frățesc venit din răsărit am obținut Însemnate succese in industrializarea socialistă, în dezvoltarec tehnici; și culturii, In ridicarea nivelului de trai al celor ce muncesc. Neprețuit Îndreptar au fost pentru muncc învățătorilor și profe- sorilor noștri pedagogia sovietică și experiența slujitorilor scolii dur marea țară prietenă. Cadrele didactice din B.P.R. sărbătoresc Luna prieteniei romino-sovietice arătindu-și dragostea profundă tată de oa- menii sovietici. Ele folosesc manifestările ce au loc tn cinst mar- prietenii pentru a dezvolta și mai mult în sufletele școlarilor admirația față de minunatul popor frate, admirația față de eroicul tinerel com- somolist care se avîntă cu entuziasm In lupta comună pentru propă- șirea patriei lui iubite. •Sarcini ale organizațiilor sindicale Smofi/le prilejuite de reintllni'ea profesorilor și elevilor intr-un nou an de muncă s-au consu- mat. Școlile au recăpătat atmosfera obișnuită. Învățătorii și profesorii și-au reluat munca de instruire șl educare a tineretului școlar. La rezolvarea multiplelor proble- me care se ridică in activitatea de zi cu zi din școală o însemnată con- tribuție pot s-o aducă și organizațiile sindicale ale muncitorilor din invă- țămint. Multe din acestea au reușit in anii trecuți să mobilizeze in mal mare măsură masa membrilor de sindical din școli la traducerea in viață a hotăririlor par Udului șl gu- vernului cu privire la dezvoltarea învățămlnlului, inițiind numeroase acțiuni care vădesc capacitate orga- nizatorică, o bună orientare și do- rința de a sprijini continua ridicare a nivelului muncii in școli. Un bun exemplu in această privin- ță ll oferă activitatea desfășurată de organizația sindicală de baza de la școala elementară mixtă de 7 ani w. 1 din Pitești. Meritul cel mai mare al acestei organizații rezidă in mo- dul cum a știut să-și orienteze munca și apo să-și planifice forțele pentru îndeplinirea sarcinilor ce și-a propus. Conținutul principal al ac- tivității acestei organizații sindicale l-a constituit in permanență spriji- nirea îndeplinirii cu succes a celei mai importante sarcini ce revine în- vățătorului și profesorului — acera de a-și instrui și educa elevii tn spi- ritul comunismului. Organizația sin- dicală din această școală, ajutată și îndrumată de biroul organizației de partid, a organizat un larg schimb de experiență între cadrele didactice, a promovat o atitudine combativă, de neingăduință față de lipsurile care se iveau in munca de zi cu zi a colec- tivului de învățători și profesori. Activitatea d: propagandă profesio- nală dusă de organizația sindicală pentru cunoașterea șl extinderea ex- perienței pedagogic^ a învățătorilor și profesorilor cu cele mai bune rezultate la clasă, preocuparea pen- tru ridicarea pregătirii ideologice a cadrelor didactice, grija pentru o judicioasă distribuire a sarcinilor ob- ștești tn scopul evitării supraîn- cărcării unor pedagogi au dus la obținerea unor rezultate bune in munca întregii școli, rezultate oglin- dite in pregătirea elevilor. Au existat însă in școli și orga- nizații sindicale care și-au rezumat activitatea la rezolvarea unor pro- bleme de mai mică importanță, sau care s-au mulțumit cu o muncă for- mată, legată mai ales de unele e- venimente de moment. Lipsită de o bună orientare, de un orizont cuprin- zător, activitatea acestor organizații nu a putut să sprijine școala in mod eficient pentru împlinirea in cele mai bune condiții a obligațiilor ce-i revin. Sarcinile toi mai mari și mai com- plexe pe care le are școala in opera de construcție socialistă cer organi- zațiilor sindicale din școli o contri- buție din ce în ce mai mare, o ac- tivitate tot mai cpdnică. O primă condiție a unei activități rodnice a organizațiilor sindicale din școli este grija pentru pregătirea ideologico politică și profesională a fiecărui învățător și profesor. Mobili- zind cadrele didactice să frecventeze cu regularitate cursurile de învăță- mint politic, sprijinindu-le — prin punerea la dispoziție a materialului bibliografic necesar, prin conferințe etc. — să studieze cu temeinicie, în- demnindu-le și ajuttndu-le să aplice in munca lor din școală cele studiate, organizațiile sindicale vor aduce o contribuție importantă la îmbunătă- țirea muncii de educație comunistă a elevilor. Totodată, organizațiile sindi- Vineri 10 octombrie 1958 4 pagini 25 bani Viitoarele cadre a!e industriei petrolifere Adunări festive Marți, 1n amfiteatrul școlii medii nr. 1S „Elena Pavel" din Capitali a avut loc o adunare festiva prile- juita de deschiderea Lunii prieteniei romlno-sovletice. A luat cuvîntul profesoara Elena Mâtasaru, care a vorbit despre Însemnătatea acestei tradiționale sărbători a poporului nostru. Festivitatea a fost urmată de un frumos și variat program artistic prezentat în limbile romlnâ și rusă de elevele școlii. ★ La adunarea festivă organizată eu prilejul Lunii prieteniei romtno-so- vletice, cadrele didactice din Lipova și-au manifestat, alături de ceilalți oameni al muncii, dragostea și prie- tenia față de popoarele sovietice. Adunarea festivă a fost deschisă de tov. Mihai Gavrilă, șeful secției sprijinul muncii cu pionierii Șantierele și întreprinderile petrolifere din întreaga ’țarâ tră- iese acum zile de o intensitate deosebită. Intimpinînd cu entuziasm „Ziua petrolistului^, muncitorii, tehnicienii șl inginerii de la întreprinderile și rafinăriile din Valea Prahovei, de pe șantierele din regiunile Bacău și Craiova obțin noi și re- marcabile succese, dind patriei tot mai multe produse petrolifere. Alături de muncitori și tehnicieni, miile de ucenici și elevi care se pregătesc să lucreze în industria petroliferă întîmpină „Ziua petrolistului" ca pe o zi a lor, învățind cu rîvnă pentru a deveni cadre de nădejde, muncitori și tehnicieni destoinici. Organizația de pionieri, organi- zație politică de masă a co- piilor, este un ajutor de nădej- de al școlii în opera de educare co- munistă și de instruire a generațiilor tinere, Fropunindu-și scopuri comune cu școala — de a educa pe copii în spi- ritul patriotismului socialist, de a le forma trăsăturile morale ale omului societății socialiste și ds a-i ajuta in insoșirea temeinică a cunoștințelor predate ia școală — activitatea or- ganizației do pionieri se împletește ilriai ca cea a școlii. De aceea, fie- care învățător san profesor trebaie M fie alături de ergaaizația de pionieri și să qprqine asuaca ei- Recenta Hetăriro a pteoaref a V-e a CC al t.TAL ce pixtro fa uobo- a stă prea undi aigaizaliei de pio- orari mMif i oa proferai ianportant a căni piu» n ii ■ ooo aviai activității pionierești va ratări spri- jiool pe caro ea trebuie «4 acorde ITob Ha tas ura fora apei la radw b liberi nr. pi rin ți p rp reiat ști 4b di/enieU Masori ab uimnuri să a- doeă o roaMbuti. artivi la dexvoi larva • ionaua ir ceetinâ a muncii organizației de pionieri db cale au datoria să folosească toate multiplele lor posibilități (consfă- tuirile de producție, interasistențele ele.) pentru a contribui la desăvirșirea pregătirii pedagogice și de speciali- tate a cadrelor didactice. Ele sînt chemate să studieze experiența valo- roasă a învățătorilor și profesorilor, să se preocupe de valorificarea ei. In anul trecut, mai multe organizații sindicale din orașele Craiova și Bacău au inițiat diferite forme de studiere și valorificare a experienței înaintate. Socotim că acestea trebu- iesc extinse in practica tuturor orga- nizațiilor sindicale din școli. Organizațiile sindicale trebuie să-l mobilizeze pe membrii lor — învă- țători și profesori — la realizarea unei bune predări a lecțiilor nu nu- mai in vederea însușirii unui anu- mit volum de cunoștințe ci și pen- tru efectul educativ al acestora asu- pra elevilor. Pentru aceasta ele vor milita — in ședințele sindicale, in consfătuirile de muncă — ca învă- țătorul și profesorul să reflecteze a- tit asupra obiectivelor imediate lega- te de predai ea fiecărei lecții tn parte, cit și asupra scopului final, prin realizarea căruia disciplina respec- tivă contribuie la formarea omului nou. Un factor de o deosebită impor- tanță In succesul educației tineretu- lui școlar ll reprezintă unitatea co- lectivului pedagogic, atmosfera să- nătoasă care trebuie să domnească în rindurile cadrelor didactice. O sarcină dintre cele mai importante ale organizațiilor sindicale din școli este aceea de a-și da contribuția la întărirea, la cimentarea colectivelor pedagogice. Comitetul de institu- (Continuare in pag. 2) raionale de tnvățămtnt *1 cultură, președinte al consiliului raional A.R.L.U.S., care a subliniat semnifi- cațiile acestei sărbători. In încheiere s-a prezentat un pro- gram artistic la care și-au dat con- cursul elevii școlilor din localitate. ★ Peste 700 de cadre didactice din orașul Galați au participat la adu- narea festivă cu prilejul deschiderii Lunii prieteniei romlno-sovletice. A. dunări festive închinate acestei tradi. țlonale sărbătoriri au fost organizate tn toate școlile din oraș. Cu prilejul deschiderii Lunii prie- teniei romino-sovietice, în școli e-au organizat și alte numeroase acțiuni. Astfel, la școala medie nr. 3 a a. vut loc o Interesantă seară cultural, știlnțiflcă cu tema „Știința sovietică in lupta pentru apărarea păcii", Iar la școlile de 7 ani nr. 3 și nr. 5 s-au organizat serate literare. In nu- meroase școli au fost Instalate pa- nouri și fotomontaje care Ilustrează uriașele succese obținute de poporul frate sovietic pe drumul construirii comunismului. RT.R. pentru educarea pionierilor și școlarilor in spiritul dragostei față de patrie și al devotamentului nemărgi- nit față de Partidul Muncitoresc Ro- min, pentru creșterea copiilor patriei noastre ca viitori constructori de nă- dejde ai socialismului. îndeosebi sînt chemați să contribuie Ia traducerea în viață a programului trasat în ho- tărârea plenarei învățătorii și profe- sorii. deoarece, lucrind in mijlocul copiilor, ei pot exercita o influență puternică asupra lor și sint totodată interesati ca organizația de pionieri șă-și îndeplinească sarcinile sale in cele mai bune condiții. Pentru acea- sta, M impune de la incepat Ca ba- le cadrele didactice și coadacerifa •ce 6 lor M cuaauecă bine și să-și in- șușeuscă prevederile betiririi, să sprijine far. la această periuedă m derfășeară rare «re ■ ai ă. franța ■ antse- nazea bliipdb lelrilii da șcuiari b acțiunda ca caracter edueativ și b- bractiv. Du acera, bvuțbav W Pro- fesării n rialeria să acorde ergeb- zatSar l.TM și de poceaeri bl spripbb peutrs ca pscșe*ut> de dsHșurti p ra*ăp a ceb» mai desteanăci păuberi, case ăst frae tari b bvățărâră. oadri dc raudaM p cran durăm yrKtp.it și bbbăvă b întărirea euiectW'bm- Ajubeul «udMer *dirticu ai cuu- dscăbribr de «uf b An aeCpsl b ■bf rea piigiaui bei de activitab ai arKauszațider de pbebb. peubu ca acesta b c^riadă acțbai vena- le, cu un Bugat cnu^bh udacutiv și ta strinai legătura cu raexrâib organizației și ah ȘeaCL Acest ^ri- jb este cu atât necesar cu cit programul de activitab si erga- airației de pionieri trebuw b fia b tocmit în strinsă legstraă ca pbaul de muncă al școlii ri al cbeehr. pen- tru evitarea supraîncărcării dstibi și a suprapunerii sau perbrBauBuhn unor activități. Dar «prijinel pedagogilor au poale să se limiteze b întocmirea progra- mului de activitate, ei b fio âțil in permanență în realtzarea fierbri. dintre acțiunile propuse, in găsirea unor forme cit mai atractive și mai interesante de activitate. Pentru ca Pionierii contribuie la înfrumusețarea orașului lor. Avî nt fn muncă Elevii «colii medii nr. 3 ,,Costache Neqruzzi“ din lași șl-au luat, Tn cin- stea Lunii prieteniei romîno.sovietice «I a zilei de 7 Noiembrie, angaja- mentul de a.și intensifica mun- ca practică și obștească. Ei sînt ho- tărîți ca pînă la 7 Noiembrie să re- pare și să monteze pe fundații o mașină de rabotat care servește la procesul de așchiere a metalelor. De asemenea, ei lucrează la monta- rea unei mașini electrice de găurit. Prin munca voluntară a elevilor se va amenala un nou teren ce va fl destinat lucrărilor și experiențelor agricole. Elevii participă și la mun- ca voluntară de amenajare șl de nivelare a unui parc in curtea Inte- rioară a școlii, precum și la amena- jarea unui teren de baschet. Echipa artistică a școlii pregăteș- te un bogat program artistic pe care îl va prezenta în cursul acestei luni la cîteva cămine culturale. 1. MARINESCU învățătorii și profesorii să poată adu- ce o contribuție efectivă la întocmi- rea programului și la desfășurarea lui, este necesar ca ei să cunoască bine formele specifice ale muncii pio- nierești și scopul către care sint orien- tate. Ca pedagogi și oameni cu ex- periență, ei sînt cei mai în măsură să ajute activul pionieresc și pe in- structorii de pionieri in orientarea activităților spre scopurile propuse, in repartizarea sarcinilor potrivit cu po- sibilitățile fiecărui pionier, Hotărireu plenarei C.C. al U.T.M. mbflniază că in munca cu pionierii b se pună pe primul plan proble- mele educației coorauMte, dezvolta- rea dragostei și devotaaseataib față dur bgate de Acțiuni pionierești M. 17 -uri de orguMirațb br și fu-ruid uiă ÎBtă-umorea oe- drdor didactice, pionierii și eterii de fa șa mă asigura că îpa.a- tele funcționează bine și cl demen- $i mai gros, tenta de la A electr®: ta B ta: tiv mic, dar daci fi ■trăbat fcs- ,n t.Bap reia- ectric e iub- (ire și tnrișuret în sp~»'4. Impe! tn oare electronii ajung de ta A ta B va fi mult mei atare. Această •nslo- gie • «vut un efect ne»; pra clasei. După două iu adus tn discuție im nou rezistentă electrici, ce ac«:1 •*u- id «m stnațiile pe oare le voi reuși. Mă străduiesc ca materialul didac- tic — tn speciei ptanțe.e ți diagra- mele pe oare le folosesc tn preferea noilor cunoștințe — să fie ctt mai sugestiv. Pentru aceasta, mă servesc de culori — de pildă tn executarea schițelor, a schemelor etc. La ..acțio- narea hidraulică", bunăoară, conduc- tele unde uleiul era sub presiune le-am colorat In roșu, iar conductele de scurgere a uleiului în galben deschis. Intructt însuși coloritul planșelor joacă un roi în reușita lecțiilor, mă feresc să folosesc pentru acestea culori praa vii, prea țipătoare, căci ele distrag atenția ucenicului de la Ideea centrală Un motiv In plus pen- tru care — atunci cînd mă pregă- tesc pentru lecție — mă opresc asu. pra culorilor pe oare le folosesc, asu- pra felului tn care stnt executate planșele — este faptul că toate aces- tea trebuie să contribuie șl la forma- rea gustului estetic al tănîrulut. Atunci etnd mă pregătesc pentru lecție stabilesc și analogiile și scur- tele povestiri legate strins de subiec- tui lecției respective și absolut ne- cesare pentru înțelegerea noțiunilor noi, pentru a da lecțiilor un colorit viu. «trăgător. Reflectez chiar și a. supra locului unde le voi plasa pe fie- care din ele. Bunăoară, la lecția ..Cup- toare electrice pentru prepararea oțe- lurilor", m-am pregătit să folosesc următoarea analogie pentru înțelege- rea noțiunii de „rezistență electrică" : un om vrea să străbată în 10 minute distanța de la școală pînă la uzină pe un trotuar îngust. Dacă pe trotuar nu există aglomerație această distan. ță o poate străbate cu ușurință, " . ’ propus, dar dacă trotuar ’ e lume multă, omul este în timpul pe nevoit să tantă tn zlg-zag, rii izolați sau străbată această dis- ocolind trecăto- grupurile corn: Tn oaie ta Heoare pacte ce ti stau ...-------— ---------- pas. La ft! se întîmplă și cu electro- nii, care circulă de-a lungul firului electric subțire. Dacă firul va ti drept tizirii materiei, nu ere nx uce. nic din cei 35 cere zi na poeți ex- pitea această problemă. La orice lecție, pe Ibigă tzanamite- rea de cunoștințe, sînt preocupat si de latura educativă — să ta dezvolt ucenicilor Jadcesta, gTndirea. ■ ța, interesul pentru meseria stessl. De asemenea ur—Ires: ta perman-aiâ educarea ucenicilor în spiritul dragos- tei față de patrie, arăți-du-ie Ir toate prilejurile mărețele Iniăpiuu; ale po- porului nostru In anii puterii ptpu- larc. Caut să dezvolt gisdi.-aa. judecata ucenicilor prin întrebă.'.. Pentru ca întrebările să fie cît ™ clar iormu- tate ș să solicite jind -*» elevilor, le pregătesc din vrem*, de ats’ă. De p iăă ta lecția „ProcM—a! de etabo- rare a oțelului în ert zorul Besse. mer1. am pus în diacuț e următoarea problemă : Ce se întîmpll cu fonta din convertizor atunci cînd introducem aer rece peste fontă topită, oare ere temperatura de 1150 grade C ? în oa- sul acest» oxigenul din aer se com- bină cu carbonul ț: formează oxid Ș’ bioxid de carbon, reducînd procentul de carbon din fontă și tnansformînd fonta In oțel. La lecția ..Procedeul de elaborare a oțelului în convertizorul Bessemer". folosind anumite planșe, ilustrații ți articole din ziare care oglindesc succesele obținute de oțefarii de la Combinatul siderurgic „Gh. Gheor- ghiu-Dej“ din Hunedoara, am reușit să dezvolt interesul ucenicilor pentru cunoașterea noilor realizări tn dome- niul industriei noastre siderurgice, să le dezvolt dragostea și interesul pen- tru meseria aleasă. Astfel In cadrul lecției am atins și cel de-al doilwa scop, scopul educativ. Pentru stimularea interesului uce nicilor pentru lecțih am lansat tn rtn. dul acestora următoarea lozincă : „Nu există nici un lucru prea greu, numai lucruri neînțelese". Ea a făcut oa fle- care ucenic să depună eforturi sporite pentru înțelegerea tuturor probleme- lor. In felul acesta am reușit oa la orele de consultații să atrag un nu- măr mare de ucenici, iar tn recreații, în uzină, la locul de muncă și une- ori chiar pe stradă, să fiu asaltat cu tot felul de întrebări în legătură cu probleme pe care ucenicii se stră- duiesc să le înțeleagă. Experiența acumulată în numeroși ani de învățămînt ml-s dovedit că prestigiul profesorului și reușite lec- ției stnt condiționate de pregătire® cît maj bună pentru lecția respectivă și de pregătirea lui de specialitate în general. Profesorul trebuie să fie atît de bine pregătit Incit să poată ține lecția cît mat degajat, cit mai sigur de sine. Conștient de aceasta mă pregătesc zi de zi cu multă mi- nuțiozitate. Prof. Ing. PETRE FURDEA școala profesionala „I. C. Frimu"-Sina'ia In atelierul școlii medii Nr. 7 „I L- Caraglale", din Capitală, maistrul Nicolae Costin dă elevilor explicații ta legătură cu funcționarea strungului. f-a h-W Condițiile locale și predarea diferențiată a cunoștințelor INTR-O ȘCOALA olectlvul pedagogic de la școa- ia de meserii „Vasile Roaită’ din Ploești a întreprins nume- roase acțiuni de sprijinire nicilor In activitatea lor de să și din ateliere. Pentru o bună organizare a ace- la cia- a mun- cil tinerilor. încă înainte de în- ceperea cursurilor au fost desem- nati maiștrii responsabili de ateliere și de cabinete școlare; au fost create din vreme comisii metodice care sprijină conducerea școlii In organizarea întregului proces in- structlv.educativ. In primele zile de curs, comisiile metodice s-au interesat de nivelul de cunoștințe și de deprinderile de muncă practică cu care au venit în școală ucenicii din anul I- Comisia de lucrări practice de la seefia conlectii a purtat în acest sens discuții cu tinerii asupra lucră- rilor elementare de croitorie și a căutat să cunoască deprinderile noi. lor venlfi. Constatările nu au rămas nevalorificate. Bunăoară, observînd că ucenicele din mediul sătesc au mai multe deprinderi practice decît cele de la oraș, comisia a îndrumat pe protesorii de specialitate să se ocupe mai intens de activitatea a- 1 cestora din urmă pentru a le aduce 1 — sub acest aspect — 7a nivelul • celor dinții. 1 Tot în scopul cunoașterii ucenici- lor, comisiile pentru cultură tehnică ți pentru cultură generală au orga, nizat lecții deschise la anul 1, ca de pildă lec/îa de strungărie tinută de maistrul-instrudar Adrian Stănescu. la care au participat și profesorii de fizică și matematică. La începutul acesteia, maistrul a pus in tata u- cenlcilor doua piese de metal din care una era finită și alta nefinită El a cerut ucenicilor să spună cît trebuie strujită cea de a doua, ca să se poată scoate din ea o piesă asemănătoare celeilalte. Pentru a da răspunsul, elevii au apelat la cu. litate să găsească posibilitatea de a reveni asupra unor probleme. Pe baza acestor recomandări șl pe baza constatărilor tăcute cu ocazia asistenfe/or la lecțiile teoretice sau practice, profesorii și maiștrii de la școala de meserii „Vasile Re tă" aa putut tt-ți îmbunătățească si planurile de lecții. Cunoscând gra. dul de pregătire al clasei, ei au reu- șit să stabilească nivelul de la care să plece in efectuarea lecțiilor, ce capitole trebuie tratate cu tă atenfie etc- In școala de Roaită" cadrate ceput munca cu Este necesar ca meserii didactice mai muf- „Vasile jf-au Jn- toată seriozitatea, ia elorturile peda. gogilor din această unitate să se a- dauge sprijinul secției orășenești de învătămlnt și cultură din Ploești De la înființare, insă, unitatea nu a iost vizitată de nici un inspector școlar de la secția orășenească de învătămlnt și cultură, ca să nu mai vorbim de inspectorii sfatului popu- lar regional- Secția de învăfdmînt și cultură are datoria să asigure un control și o îndrumare competentă a mun- cii cadrelor didactice, pentru ca școala de meserii „Vasile Roaită" să obfină succese șt mai mari în pregătirea ucenicilor. Srocesul de producție în agricul- tură este determinat de un complex de condiții naturale șl social-eeonotnice, dirijate de acti- vitatea conștientă și organizată a oa- menilor. Agricultura practică constă într-o permanentă luptă a omului cu unele din elementele climei care fri- nează obținerea de recolte ridicate (regimul nefavorabil al precipitațiilor, evaporația apei din sol, raportul din- tre temperatură, vânturi și precipita- ții etc.). întrucît aceste elemente diferă de Ia o regiune la alta în funcție de o serie de factori geografici, morfolo- gici etc., iar efectul lor asupra dez- voltării plantelor variază după însuși- rile solurilor respective, este necesar ca lucrările agricole să se execute di- ferențiat. în timp ce o fabrică, bună- oară, poate funcționa în orice regiune a țării cu aceleași instalații și mașini și cu aceleași procedee tehnologice, în agricultură unele pnbeedee de lucru indicate într-o regiune pot fi contra- indicate în alta. Ținînd seama de faptul că tinere- tul din școlile de 7 ani capătă o pre- gătire agricolă pentru a putea lucra efectiv în regiunile respective, în pre- darea cunoștințelor agricole trebuie si se țină seama de condițiile acestor regiuni Problemele agricole ale regiunii în care se găsește o școală se desprind din analiza situațiilor specifice locale. AstfeL fiecare regiune face parte dm- tr-o unitate naturală, caracterizată prjrir-< serie de elemente comune : relieful terenului, dim», solul etc. Aceste elemente imprimă o anumită orientare In practica agricolă, un a- numit fel de a lucra pămtntul ți de a cultiva plantele. Aceasta constituie agrotehnica diferențiată Totodată, fiecare rrz.je se carac- tsrzează ți pnntr-o artă sene de eie- nente soctai-ecanotuice — densitatea pupulațieL • căilor de rr—n» ițu exstenu unor centre urbane m 9- dnstnaie etc. — cere imprimă agri- culturii focale o 1—mită a «tataie te derrpitarm ramvrilor saie. o specializare a pmducție-.- In sftrșiL agricultura locală se a£ă Intr-un anumit stadiu de tentam cu mijloace kiecaniute de produc- ție și ta condiții specifice de trecere către sociaEzarm mtegrall Aceste elemente caracterizează gradul de perfecțkmire tehnică a asricvltnni n tendințele ei de dezvoltare geserală. Reiese ți mai limpede, dacă ținea teama de toate acestea, că au tre- buie să predăm tn școală un curs de agricultură în general d să adaptăm indicațiile principiale ale trocrame; la aceste condiții. Cîteva exemple vor lămuri cele ex- puse. Astfel, capitolul II — Astrcteh- nica — din programa de cunoștințe agricole pentru clasa a V-a a școli- lor de cultură generală prevede P lucrările solului (tema 3). Presupu- nînd că ne aflăm într-una din zonele secetoase din țarii (BărăgamiL Dcbro- gea, cîmpia din sud»! Olteniei sau Moldovei) și cunoecîad că în aceste noștintele lor zică primite Intruclt leclia nicii au unele de matematică și fi- fn clasele V—VH. a demonstrat că uce- goluri în ce privește cunoștințele primite in clasele V— Vil la aceste discipline, comisia metodică pentru cultură generală a recomandat profesorilor de specia- I agricole Orele 0c flcsci In pregătirea politehnică a elevilor condiții scopul lucrărilor solului este înmagazinarea și păstrarea apei în pămînt, agrotehnica diferențiată nu admite, în principiu, araiurile de pri- măvară. ci numai mărunțirea soiului cu grapa, cultivatorul etc. In regiu- nile cu exces de umiditate în sol a- ceste arături sînt necesare, avînd rostul să îndepărteze excesul de apă șl să aerisească solul. t)e asemenea, ele sînt necesare și în regiunile de dealuri, care ocupă o mare parte din suprafața agricolă a țării noastre, dar aci trebuie făcute într-o anumită direcție, paralel cu curbele de nivel, astfel ca brazdele răsturnate de plug să constituie piedici în calea scurgerii apelor. Iată, deci, cum aceeași temă din programă trebuie tratată diferen- țiat. Aceasta, însă, nu e de ajuns. In multe regiuni din țara noastră se execută importante lucrări de îmbu- nătățiri funciare (Îndiguiri, canale de desecare, irigații) pe suprafețe da zeci de mii de hectare, spre a reda producției agricole întinse terenuri neproductive, inundabile, mlăștinoase etc. Pe terenurile astfel ameliorate, se aplică un anumit fel de agroteh- nică, așa că la școlile din zonele res- pective (de exemplu în cîmpia de vest a țării, în lunca Dunării sau a Dîmboviței etc.) este bine se pre- dea cunoștințe de agrotehnică spe- cială pentru condițiile terenurilor în- diguite și străbătute de canale de desecare. In Dobrogea, solurile agricole au imprimate caracterele rocii din care s-au format — loets.il — și ale cli- mei de stepă aridă. Dar ta această regiune mai intervine un factor esen- țial : aici agricultura este în plin avint al mecanizării, datorită coiec- tivizării ei integrale Ca atare, în șco- lile ia Dobrogea, trebuie sa Ii se predea elevilor cunoștințe despre lacrărîle mecanizate ale solului pe tarlalele mspodărefor azricole colec- tive tn coodrț- e unui climat de stepă Și pe un soi format de loess. A edem cec. că predarea diferen- tiaM • ewștmteire nmeete m este dererre—r 1 de cccdițiire natu- rale, a și de progresul continuu al ștmtei și practxx azriecle. de dez- «xtarea miiîoncnire tehnice, de trans- formările ce se petrec ta satele noas- tre. l'n ah aspect al diferențiern ta predare este aceia al specializării pro- ducției agricole, determinată de con- mUila resal-ecoewznice. SI pretupa- nen. de exemplu, ca ta zona ta care te afli școala se construiește o mare fabrică de zahăr ceea ce va aduce după sine și o restructurare a planu- rilor de cultură către o specializare fa cultura sfeclea de zahăr. Existența uacr centre importante urbane iau industriale impune o spe- cializare a așȚricuItarii locale în cul- turi de legume și plante alimentare necesare oonsum-alui populației, pro- ducției de lapte etc- In unde zone de dealuri fi munte, ca de exemplu ta Maramureș, dezvoltarea agriculturii Răspuns cititorilor Tovarășa CECILlA DOBRA, învățătoare la școala de 7 ani din comuna Mineci-Pămînteni, raionul Teloajen, precum și alte cadre didactice ne întreabă: Cum trebuie predate lecțiile de citire la clasa a IV-a? In ordi- nea dată în manual, sau gru- pîhd textele de lectură pe teme ? Lecțiile de citire trebuie predate ținînd seama de ordi- nea textelor de lectură din ma- nual. In manualul de citire pentru clasa a IV-a (ediția 1953) textele de lectură sint orînduite astfel incit să răs- pundă în cea mai mare măsu- sură cerințelor pedagogice (va- rietate, concordanță cu anotim- purile și etapele anului școlar, posibilitatea de a face legătura cu cunoștințele predate la alte materii sau cu lucrările prac- tice etc.) Bineînțeles învățătorul va a- vea grijă ca textele de lectură axate pe anumite evenimente („1 Mai“ de I. Marșak, „Mar- tie" de Nina Cassian — poezie referitoare la Ziua femeii — etc.) să fie predate în preaj. ma zilelor respective. Textele care prin conținutul lor se lea- gă de cunoștințele predate la alte materii („Valea Trotușu- șului", „Intre Țepe și Moha- med") sau de lucrările practi- ce efectuate de elevi („Semă- nătorii", „Ținutul este dar- nic") vor fi programate ținîn- du-se seama de planificarea la celelalte obiecte de studiu sau activități. Gruparea textelor de citire din manual după criterii tema- tice se va face cu prilejul re- capitulării. In cursul predării este bine ca învățătorul si cea- ră elevilor <ă stabilească le- gături între textul citit in lec- ția curentă și alte texte de lec- tură, cn eare cel dîntîi are puncte comune. merge spre sporirea producției bazei furajere, a pășunilor și fînețelor, spre dezvoltarea creșterii animalelor, pre- cum și spre crearea unor condiții cît mai bune pentru dezvoltarea pomi- culturii. Aceste tendințe ale economiei agri- cole constituie alte criterii concrete pentru predarea diferențiată a cunoș- tințelor agricole. In astfel de situații, se va pune accentul pe acele capitole din programă care pregătesc pe elevi în direcția tendințelor de dezvoltare a agriculturii locale, pentru ca după absolvirea școlii ei să poată contribui cu pricepere la realizarea obiectivelor menționate. Așadar, nu trebuie să privim con- dițiile localo ca niște elemente sta- tice, la care sîntein nevoiți să ne adaptăm pasiv, ci ca un complex de elemente în plină desfășurare și pro- gres, în care procesul de producție a- gricolă, împreună cu celelalte sec- toare economice de producție, inter- vin activ și creator. Pentru documentarea cadrelor didactice asupra problemelor agricul- turii din regiunile respective se reco- mandă organizarea unor consfătuiri comune cu specialiștii de la secțiile agricole raionale și regionale, de la stațiunile experimentale agricole și de la gospodăriile agricole de stat, în cadrul cărora să se discute aceste probleme și să se traseze liniile direc- toare în predarea diferențiată a cunoștințelor agricole. Ing. PETRE STANCL'LESCU Consec i n di f er A a trecut mai mult de trei stp- tâm ni de cind a incepatșco** la. Și le anul acesta, ca și ta alți ani, • nouă promoție de absol- venți ai școli.oe și institutelor peda- gofice și-a început muica in sco- iile din toată țara. Cadrele didacti- ce mai virstnice l-au așteptat pe noii invățitori cu nerăbdare și i-au intimplnat cu simpatie. Tinerii aduc cu ei entuziasmul speci'ic virstei. dorința de a munci, nenumărate pla- nuri și visuri mari. De la inceput, insă, acești tineri au de luptat și cu unele dificultăți, inerente primilor pași in cariera de pedagog. Deși școlile pe care le-au absolvit i-au înzestrat cu o pregătire temeinică ți i-au familiarizat cu munca la catedră prin numeroase ere de practică pedagogică, primul lor an de invățămint le pune in fajă o serie de probleme cărora nu reu- șesc să le găsească întotdeauna cea mai bună soluție. E firesc să se in- timple așa, pentru că munca de pe- dagog necesită o experiență bogată, care nu poate fi dobindită decît in urma unei practici îndelungate. Lip- sa de experiență a tinerilor învăță- tori poate fi supllniată numai de sprijinul celor care o au și care pot să-i îndrume, să-i ajute să evite e- ventualele greșeli. Din păcate, acest ajutor de care tinerele cadre didac- tice au neapărată nevoie nu a fost pînă în prezent in centrul preocupă- rilor tuturor colectivelor de învăță- tori și profesori. La 1 septembrie, Ia școala de 7 ani din satul Niculițel, raionul Tul- cea, s-au prezentat două învățătoare noi, absolvente ale școiii pedagogice din Constanța: Anghelina Radu și Aurelia Creangă. Prima predă acum la clasa a IlI-a, iar cealaltă la clasa l-a. Ar fi fost de așteptat ca din primele zile directorul școlii și învățătorii cu experiență să se ocupe Îndeaproape de cadrele tine- re, nou venite in școală, să le ajute. Era de asemenea de așteptat ca noile cadre didactice să apeleze la ajutorul Învățătorilor mai virstnici. împotriva tuturor așteptărilor, noile învățătoare nU au primit șl nu aii ce- rut nici un fel de sprijin, deși greu- tățile s-au ivit din primul moment. Tovarășele Aurelia Creangă și Anghelina Radu se pllng acum că Alături de fizică, chimie, mate- matică, științe naturale, de- senul ocupă un loc important în acțiunea de politehnizare a în- vătămîntului de cultură generală, deoarece dă elevilor cunoștințe și deprinderi necesare pentru a înțe- lege o schiță, pentru a executa după schife anumite piese, pentru a alcătui ei singuri schife, pentru a executa desen tehnic, arhitectu- ral sau decorativ. O dată cu introducerea la școala noastră a elementelor de politehni- zare, problema legăturii desenului cu activitățile practice desfășurate de elevi a devenit pentru mine o preocupare dintre cele mai însemna, te. Pentru a-i putea ajuta pe elevi, prin lecțiile de desen, în activitatea practică pe care o desfășoară în a- telierele Complexului Cri vi ta Ro. șie, am luat legătura cu maiștrii ca- re îi Inărumează, am asistat chiar la unele dintre activitățile practice în producție. Am constatat cu acest prilej că unii elev; execută pie- sele In mod mecanic, fără să iacă legătura eu cele învățate la desen că nu știu unde și cum anume se aplică anumite elemente învățate la lecțiile ds desen. Bunăoară, deși In cadrul lecțiilor de desen ej re- zolvau bine unele cazuri de ra- cordare, puțini erau aceia care știau sa Ie aplice atunci cînd tre- ceau să execute în atelier anu- mite piese. Pentru a le veni în ajutor, am or- ganizat chiar în atelier, împreună cu maiștrii, discuții în cadrul cărora am reușit să-i facem pe elevi să înțeleagă legătura care există între Cunoștințele și deprinderile însușite Ia desen șl activitatea pe care ei o desiășoară în vederea executării 11. nor piese. De asemenea, am scos în evidență principalele greșeli pe ca- re le fac elevii, am arătat cauzele care le determină și am dat indica- ții pentru evitarea lor în viitor. După ce am cunoscut bine speci. ficul muncii de atelier, am căutat să-mi orientez în așa fel activitatea în cadrul orelor de desen, îneît cu- noștințele pe care și ie însușesc e. levii să le fie de un real folos atît în munca de atelier cît șt în munca pe care o vor desfășura mai tîrziu în producție. Așa, de pildă, Ia clasa a VUI-a, după ce elevii și-au Însușit noțiunile elementare de desen geo. metric prevăzute în programă ca elemente de bază ale desenului teh- nic, am făcut cu ei o serie de apli- cații practice. Ca aplicare a divizi. unii cercului în părți egale ei au executat roti de căruță, roti de lo- comotivă etc. La capitolul racordări, elevii au aplicat elemente de racor- dare la colturi de șosele, căi ferate, poduri simple etc. Apoi, pe măsu. ră ce s-au predat diferite cazuri de racordare mai complexe, elevii au demonstrat cum se aplică aceste ca- zuri la fianșe și la unele elemente de arhitectură. Ia o cheie fixă du. blă etc inț ele e nț ei elevii lor nu răspund ta lecții ți că ele reușesc numai cu mare greu- tate sa-1 determine st vorbească. Cauza acestei situații trebuia găsită pentru a ti înlăturată. Lipsite insă de experiență ți de îndrumare, tova- rășele învățătoare nu au putut să rezolve singure această problemă. Ața că, in cele din urmă, au soco- tit că atitudinea copiilor s-ar datora timidității — ți s-au resemnat. Desi- gur însă că este vorba de unele lip- suri din munca învățătoarelor. Poa- te că ele au față de copii o atitudine distantă ți rece, care îi face pe aceștia să se teamă. Poate că nu le explică suficient de bine lecțiile, sau poate că pun întrebări grele ori neclar formulate. Oricum, vina nu poate fi a elevilor. Vina o pcariă in primul rînd învățătoarele pentru că nu au cerut sfatul nimănui, nu au vorbit despre greutățile lor cu cei- lați învățători și profesori din școa- lă. In ședințele consiliului pedago- gic care s-au ținut de la începutul anului ți pînă acum au tăcut- Nu au avut nici o problemă de ridicat. Pe de altă parte, nici celelalte cadre didactice nu s-au interesat de felul cum muncesc ele, pentru a le sprijini și a le îndruma. Chiar directorul școlii, care era obligat să cunoască îndeaproape activitatea noiior cadre din școală, nu a găsit timp să asiste măcar la una din lecțiile lut. Atit cele două învățătoare cît și colegii lor s-au complăcut intr-o condamna- bilă atitudine de indiferență. Noile învățătoare s-au mulțumit să-și facă planurile, de lecții, să vină la școală, să-și țină lecțiile. Ele consideră că și-au făcut datoria. Cînd au văzut că in munca lor apar greutăți, s-au mulțumit să declare că elevii sint slabi. Ne aflăm în prima lună de școa- lă. Lipsurile tiu trebuie lăsate să se adîncească. Este necesar ca munca tinerelor cadre didactice să devină o preocupare serioasă a întregului co- lectiv al școlii. Atît tinerii învăță- tori cit și colegii lor mai virstnici trebuie să înțeleagă că numai prin- tr-o colaborare permanenta și prin eforturi comune vor reuși să înlă- ture piedicile care există tn munca lor și vor putea să obțină rezultate bune. OCTAVIAN BUZESCU Revenind după un timp în ateii, ere, pentru a urmări cum anume a- plică elevii In practică cunoștințele pe care și le-au însușit în cadrul lec. (iilor de desen, am observat că ele- vii care manifestă interes pentru de- sen efectuează cu mal multă ușurin. tă piesele, că dau dovadă de mal multă siguranță în executarea anu- mitor operații. Astfel, elevii claselor a IX.a și a X-a au executat în tri- mestru! III o serie de piese- cotate cu secțiunile cerute, ca aplicare a predării capitolului „Secțiuni în cor- puri", precum și unele piese apli- cative ce reies din intersecția cor. purilor geometrice (filete cu profiluri diferite etc.)- In munca pe care o desfășor în vederea introducerii elementelor de politehnizare am întîmpihat adesea unele greutăți. Așa, bunăoară, pro- grama de desen nu este întotdeauna pusă de acord cu programa celor- lalte materii în cadru] cărora se re. alizează politehnizarea și îndeosebi nu se sprijină pe cunoștințele învă- țate Ia geometrie. Din această cauză âm întîmpinat serioase greutăți în predarea proiecției ortogonale la clasa a IX-a, de exemplu, deoarece elevii nu aveau cuncștihțele co- respunzătoare de geometrie plană și in spațiu. Consider, în același timp, că programele claselor VHI—X sînt unilaterale, deoarece nu se prevăd ore de desen decora- tiv, de construcție, arhitectural șl dună natură, care ar completa cu- noștințele de desen ale elevilor. Ținînd seama de experiența ani- lor trecuți, voi căuta ca în acest an lecțiile de desen să contribuie în. tr-o măsură și mai însemnată la pregătirea politehnică a elevilor. Pentru a ridica nivelul lecțiilor de desen prin folosirea materialului di- dactic (care în momentul de față ne liosește), voi executa împreună cu elevii schije ale unor corpuri geo. metrice simple (secțiuni în corpuri și suprafețe desfășurate), urmlnd ca piesele să lie luernte în atelier. Voi stabili o legătură mai strînsă cu profesorii care predau geometria și fizica, pentru ca în predarea dese- nului să folosesc din plin cunoștin- țele însușite Ia aceste discipline.. Prof. CONSTANTIN LEPADATU Școala modle ..Aurel VlaiCu" București E cazul sâ audă ș i alf i i SdvarAțul Pâvel Jivan • funcționar ia sfatul popular și nu are nimic comun cu școala. Școala medie din Fâqet. regiunea Timi- șoara, însă, are comun cu dînsul internatul. Din cauza acestei comunități un număr de elevi sînt nevoiți să vină zilnic de la distsnfe da cite 5-7 km depărtare de școală, în timp ce tovarășul Jlvan ocupă două camers din spațiul internatului. Porcul și păsârile familiei sile, avînd la rîndul lor dreptul la vizță, au asigurate toate conrii tUle de trai prin culturile de spanac, salată șl alte produse de pe lotul școlar. Ceva mai mult, soția tov. Jivan a intrat în mod abuziv în parcul școlii, unda și-a săpat o bucată de taren pe care și a pus zarzavaturi. Pe lingă alte îndeletniciri, tov. Jivan o ars și pe aceea de vînător. Și cum un vînător fără c’lne nu e vfnător, curtea In- ternatului e o adevărată cres- cătorie de cîinl. Avînd la rln- dui lor și aceștia dreptul la viață, în primăvara acestui an, de pUdă. au mîncat 5 iepuri de la colțul naturii vii din șccalâ ! lată doar cîteva fapte pentru care colectivul de profesori și elevi este indignat de comuni- tatea tov. Pavel Jivan cu școa- la medie din Făget. Că sint indignați de acest lutru și to- varășii de la sfatul popular ra- ional Făgat e greu de crezut, cu atît mal mult cu cît ei, deși au auzit de această situație, n-au dispus luarea vreunei mă- suri. Ținînd seama de toate a- cestea. poate e cazul să audă a1»11™ M. G. Știri Pregătiri pentru iarnă ea școala medie din Păttrlagele pregătirile de iarnă se desfă. șoară din plin. In cămările inter- natului aa și jost aduse primele canti- tăți de legume șt zarzavaturi. Unele din acestea f300ă kg de roșii, 2000 kg cartofi, 2500 kg varză, 250 kg mor- covi etc.) s-au recoltat din grădina școlii. De asemenea, s-a inceput pre- pararea conservelor. 1. TEODORESCU Ploești Școală nouă ra? nfrualt școala construită acum 70 de ani în comuna Teșita era neincăpătoare pentru popu- lația școlară din această comună, ță- ranii muncitori, cu ajutorul sfatului popular comunal, au construit un local nou cu 8 săli de clasă, cu săli pentru laboratoare, atelier etc. Noile condiții ’n care îți desfășoară activi- tatea școala de 7 ani din comună au permis ca în clasele 1—VII sâ fie cuprinși toți copiii de vîrstă școlari, GH. MEGELEA comuna Teșila, raionul Cîmplna , Legarea predării matematicii de agricultură ezvoliarea agriculturii noastre jLJ pe drumul socialismului cere cadre temeinic pregătite pen- tru a putea aplica cu succes noile cuceriri ale științei și tehnicii in producția agricolă. In sistemul de pregătire a acestor cadre matema- tica are un rol deosebit de impor- tant. De aceea, predarea matematicii trebuie strîns legată de problemele pe care le ridică activitatea practică in agricultură. Programele de matematică pentru clasele V—Vil și manualele de arit- metică și geometrie pentru aceste clase prevăd efectuarea unor lucrări practice de măsurători și rezolvarea de probleme cu caracter practic. Profesorii de matematică pot, insă, pe baza datelor luate din realitatea înconjurătoare, să alcătuiască ți alte probleme pe care să le rezolve cu e- levii. Prin exemple simple luate din munca gospodăriilor agricole colec- tive. gospodăriilor agricole de stat, stațiunilor de mașini și tractoare, întovărășirilor agricole sau din alte domenii de activitate, profesorii vor căuta să arat’’ elevilor că aplica- țiile matematicii sint multiple, că însușirea temeinică a noțiunilor de bază ale matematicii ușurează mun- ca omului, tl ajută să rezolve pro- blemele practice pe care le ridică viața și activitatea productivă. Conținutul problemelor trebuie tn așa fel stabilit Incit să convingă pe elevi că munca in sectorul socialist al agriculturii este mu’t mai rodni- că declt în gospodăriile individuale, Luind date concrete din munca gos- podăriilor colective. întovărășirilor ugrîcole, cooperativelor agricole de producție, precum și din viața mem- brilor fruntași ai acestora- profesorii vor arăta elevilor că numai pășind pe calea agriculturii socialiste țără- nimea muncitoare își poate făuri o viață îmbelșugată. Rezolvindu-se probleme din care să reiasă venitu- rile mari realizate de colectiviști sau întovărășiți în comparație cu venitu- rile obținute de țăranii cu gospodării individuale, li se vor explici elevilor avantajele muncii în comun : orga- nizarea unei producții raționale mul- tilaterale. folosirea deplină și cit mai economică a pămintului, folo- sirea îngrășămintelor, creșterea pro- ducției la hectar, folosirea agroteh- nicii înaintate și a muncii mecani- zate. dezvoltarea creșterii animale- lor etc. Căile prin care se poate realiza legătura matematicii cu munca pro- ductivă în agricultură sint variate. Problemele cu caracter practic cu date din agricultură, lucrările prac- tice de măsurători sau de determi- nare a unor dimensiuni (la con- struirea unei magazii de cereale, a unei sere, a unui siloz etc.), vizitele organizate cu elevii în G.A.C., G.A.S. sau S.M.T. pentru a le face cunoscute activitatea acestora, rezul- tatele muncii în comun și cu unelte mecanizate și a le trezi dorința de a lucra in agricultură, sint cîteva din aceste căi. Cunoașterea îndeaproape a sarci- nilor importante ale gospodăriilor colective fruntașe din apropierea școlii va trezi in. elevi dorința de a rezolva unele probleme practice sau de calcul ale gospodăriei și de a lucra efectiv la îndeplinirea lor. De exemplu, calcularea necesarului de nutreț pentru animalele unei gospo- dării agricole colective, calcularea cantității de cereale necesare pentru semunat, calcularea venitului total obținut de o gospodărie colectivă, calcularea venitului anual al unui colectivist tn comparație cu venitul unui țăran cu gospodărie individua- lă etc. sînt probleme pe care elevii le vor rezolva cu deosebit interes. De asemenea, pentru săparea unor șanțuri de irigare, pentru parcelarea ogoarelor etc.., se cere aplicarea u- nor cunoștințe de geometrie și o mulțime de calcule pe care trebuie să le facă elevii tuînd datele con- crete de la fața locului. Problemele prevăzute pentru a fi rezolvate la fiecare capitol din pro- grama de aritmetică, precum și pro- blemele recapitulative vor avea con- ținutul axat pe sarcinile funda- mentale ale agriculturii (dezvoltarea .și consolidarea sectorului socialist în agricultură, creșterea producției la hectar, creșterea veniturilor și a fondului de bază ale gospodăriilor a- gricole colective și întovărășirilor a- gricole etc.). In acest scop profesorii vor întoc- mi probleme care să ara‘e cum s-a dezvoltat sectorul socialist in agri- cultură în ultimii ani în comparație cu anii precedenți. Se va arăta cile G.A.C., G.A.S.. întovărășiri agricole și S.M.T. s-au înființat în ultimul an (se vor întocmi tabele și grafice care să arate cum a crescut numă- rul lor an de an scoțindu-se in evi- dență creșterea în ultimii ani). Se va arăta elevilor ce suprafață de teren arabil deține sectorul socialist cooperatist cit la sută reprezintă el din întreaga suprafață agrico'ă co- opșrativizabilă a țării, respectiv c'te tractoare și alte mașini agricole se folosesc în țara noastră pentru exe- cutarea lucrărilor agricole (cum a crescut numărul lor în ultimii ani). Se vor lua date din regiune și raion șl se vor face comparatii între raioane nrivind dezvoltarea sectorului socia- list in agricultură, întocmindu-se probleme ca aceasta, bunăoară: In 1955 erau 2151 G.A.C.. iar îniovără- siri agricole cu 2137 mai multe. Pină la I martie 1958 s-au mai în- ființat încă b05 G.A.C. si 7147 înto- vărășiri, precum și 125 cooperative agricole de producție. Să se calcu- leze cîte unități socialiste coopera- tiste erau în (ara noastră la 1 mar- tie 1958. Sprijinul acordat de S.M.T. țără- nimii pentru sporirea producției a- gricole va fi ilustrat prin probleme de felul următor: In 1953 numărul tractoarelor (convenționale de 15 C.P.) din S.M.T. era de 13513 și un tractor ara în medie 233 ha. In 1957 au fost 20700 tractoare și fiecare a arat în medie 267 ha. Cu cit a sporit numărul hectarelor arate cu tractorul în 1957 față de 1953 ? Cu cit ar fi crescut acest număr dacă numărul tractoarelor ar fi rămas același și ar fi crescut numai capacitatea lor de muncă? Dacă se va ajunge ca fie- care tractor să are 430 ha. (așa cum a realizat S.M.T. Fcbiș din re- giunea Timișoara), să se afle clte hectare in plus se vor putea ar^ cu tractoarele existente în 1957. Comentind rezultatele acestor pro- bleme și întocmind și altele nci, pro- fesorii vor arăta elevilor importanța creșterii numărului de tractoare și a capacității lor de muncă pentru a cuprinde un volum de lucrări agri- cole din ce în ce mai mare. Se vor face comparații între recoltele ob- ținute de G.A.C. sau de întovărășiri agricole, unde pămlniul a fost herat cu unelte mecanizate, și producția țăranului individual, care lucrează cu vitele, rezolvindu-se probleme ca acestea : O întovărășire agricolă din raio- nul Adjud a obținut o producții me- die de 2350 kg. griu la hectar. Ști- ind că (ăranii cu gospodărie indivi- duală au realizat numai 46 la sută din această producție, să se calcu- leze cu cit a fost mai mare produc- ția la hectar obținută de întovără- șirea agricolă față de cea a țărani- lor individuali. O gospodărie agricolă colec- tivă. folosind sămință de porumb hibrid, a reușit să obțină pe o par- celă de 122 ha. o producție de 530700 kg. porumb boabe, în timp ce țăranii cu gospodărie individuală au realizat o producție la hectar de 2,9 ori mai mică. Să se calculeze cu cit a fost mai mare producția la hectar a gospodăriei colective față de producția țăranului individual. Pentru consolidarea cunoștințelor privitoare la efectuarea celor 4 ope- rații cu numere întregi, la fracții ordinare și zecimale, li se vor da ele- vilor probleme in care se cere să se calculeze recoltele obținute de gos- podăriile agricole colective sau gos- podăriile agricole de stat la diferite culturi, producția medie pe hectar Ia porumb, griu, cartofi, sfeclă de zahăr etc. obținută de gospodăriile colective fruntașe, veniturile obți- nute de acestea din creșterea ani- malelor și păsărilor, din cultivarea legumelor, zarzavaturilor, viței de vie etc De asemenea se vor cal- cula veniturile obținute de colecti- viștii fruntași comparindu-se cu ve- niturile acestora înainte de a intra în gospodăria agricolă colectivă sau cu ale țăranilor individuali, pentru a se scoate in evidență avantajele muncii in comun. Se vor rezolva probleme care să arate creșterea producției la hec- tar prin folosirea porumbului hibrid. De exemplu: G.A.C, Dunărea-Galați a obținut o producție medie de 6000 kg. porumb la hectar pe o suprafață de 286 hectare. O altă gospodărie a- gricolă colectivă a obținut numai 2500 kg. porumb la hectar pe o su- prafață de 306 hectare. Știind că 4,2 kg. de porumb echiva'ează cu un kg carne de porc viu, să se ape cu cit mai mulți porci de 90 kg. se pot crește cu porumbul de pe 100 ha din prima gospodărie față de a d' ia. Să se calculeze ce recoltă a obți- nut fiecare gospodărie și de cîte cri este mai mare recolta la hectar la prima gospodărie față de a doua. Analizindu-se rezultatele obținute se va explica importanța extinderii culturii porumbului și creșterii pro- ducției la hectar prin folosirea po- rumbului hibrid. Rezultatele irigării culturilor de porumb sau a altor plante in regiu- nile secetoase se vor arăta prin pro- bleme de felul următor: La G.A S. Medgidia sa reali- zat pe un teren de 91 hectare irigat o producție de 4068 kg. perumb la hectar, recoltindu-se tot olița po- rumb cit de pe un teren de 351 ha neirigat. Să se calculeze care a jost producția medie la hectar obiinută pe terenul neirigat și de dte ori a fost mai mare producția pe terenul irigat. Se vor lua și alte exemple, arătin- du-se ce venituri in plus obțin gos- podăriile care folosesc metoda irigă- rii culturilor și cum contribuie acea- sta la scăderea prețului de cost. Prin cîteva probleme li se va ară- ta elevilor importanța folosirii in- grășămintelor minerale pentru cref- tereq producției agricole; ce îngră- șăminte se folosesc, la ce culturi, ce cantitate se dă la hectar și ce sporuri de recoltă se pot obține, lată o astfel de problemă: Experiența de la Voicești, regiunea Pitești, a arătat că, folosindu-se 300 kg îngră- șăminte azotoase la hectar, s-a ob- ținut un spor de 1240 kg. porumb la hectar, ceea ce reprezintă 39' din porumbul recoltat de pe un hec- tar de teren neingrășat. Să se afle: Care a fost producția la hectar pe terenul neingrășat și apoi pe cel în- grășat ? Ce spor de producție s-ar obține prin folosirea îngrășămintelor de către o gospodărie agricolă co- lectivă care cultivă 179 ha de po- rumb ? La capitolul ,,Mărimi proporțio- nale" se vor alcătui probleme care să arate elevilor cum este retribuită munca colectiviștilor, proporțional cu numărul de zile lucrate. Se vor da exemple de colectiviști fruntași din gospodăria colectivă locală, ară- tîndu-se ce cantități de cereale au obținut, care sint veniturile lor, cit valorează ziua muncă etc., insistin- du-se asupra creșterii nivelului de trai și cultural al colectiviștilor da- torită muncii în comun și arătîndu- se cum le este ușurată munca prin folosirea tractoarelor și mașinilor agricol* De asemenea, se pot alcătui pro- bleme care să prezinte avantajele gospodăriilor colective mari, cu mult pămint, care au posibihtatea de a organiza o producție rațională mul- tilaterală, folosind mai deplin forța de muncă, măsurile agrotehnice și tehnica mode-nă și pot avea fonduri de bază mari. Creșterea terenului arabil prin des- țelenirea pămlnturilor neproductive, pentru a fi redate agriculturii, va fi ilustrată prin exemple luate din raionul sau localitatea respec- tivă, calculindu-se veniturile obținu- te de pe aceste terenuri. Se vor în- tocmi probleme cum este, de exem- plu, următoarea; In regiunile Cra- iova, București, Galați, Constanța s-au identificat 300.000 ha pășuni naturale. Dacă acest pămint se va desțeleni și se vor cul- tiva 100.000 ha cu porumb pentru siloz și 150.000 ha cu porumb pen- tru boabe, socotindu-se o producție medie de 30.000 kg porumb pentru siloz la ha și 2.000 kg. porumb boa- be la ha., să se afle cîte vaci cu lapte se vor putea hrăni cu porum- bul însilozat și cîți porci se vor în- grașă cu porumbul boabe recoltat, dacă pentru o vacă sint necesare 5 tone de porumb insilozat iar pentru un porc sint necesare 500 kg boabe. Capitolul ,,Procente" are aplicații multiple. Aproape in toate proble- mele se poate cere calcularea pro- centului, se poate afla cu cit la sută a crescut producția la ha, cu cît la sută a crescut venitul gospodăriilor colective, cît la sută din terenul unei gospodării agricole colective este se- mănat cu griu etc. Iată exemple de asemenea probleme : O gospodărie colectivă și-a pla- nificat ca venitul ei anual să creas- că cu 170.000 lei, din care 29.000 să rezulte din creșterea oilor și pă- sărilor. Ce procent ca reprezenta ve- nitul obținut din creșterea oilor șl păsărilor față de venitul total ? Venitul unei gospodării agricole colective a fost în 1957 de 5 4 ori mai mare declt în 1955. Știind că în 1955 venitul gospodăriei a fost de 490.500 lei, să se calculeze ce venit a obfinut gospodăria în 1957 din vtnzările către stat pe bază de con- tractări, dacă acesta reprezintă 75^/j> din venitul total realizat de gospodărie în 1957. Rezolvindu-se această problemă, li se va explica elevilor importanța contractărilor de cereale și animale cu statul atît pentru gospodăriile agricole colec- tive și întovărășirile agricole cit și pentru (ăranii individuali. Profesorii vor putea întocmi multe probleme cu procente luind datele din gospodării'e agricole colective sau gospodăriile de stat locale, ară- tind elevilor necesitatea cunoașterii calculării procentelor. Li se va arăta elevilor, prin, cile- va probleme, importanța dezvoltării culturilor de ‘-u: îîțe-i- ziid de cie, legume, zarzavateri, p-la-nte i- dustriale etc. c-entru creștere-» nive- lului de trai ai oameniter muncii zi a venitului naficna’. De exemplu, se vor da probleme ca ac^-sta : Pentru satisfacerea in întregime a nevoilor de ulei ale populoției se vor extinde suprafețele cultivate cu floarea soa- relui pină la 400000 ha și se va mări producția la ha la 1.100 kg se- mințe. Ce cantitate de ulei se va obține dacă semințele de floarea- soarelui conțin in medie 35*1» ulei ? Dz asemenea, li se va arăta ele- vilor necesitatea sporirii numărului de animale și păsări, pentru îmbună- tățirea aprovizionării populației cu carne, grăsimi, cuă, lapte, precum și importanța creșterii raselor supe- rioare de animale pentru a obține poducții mari. Iată exemple de pro- bleme care pot fi folosite în acest scop: Intr-o crescătorie de porci sau folosit 5,50 unități nutritive pentru un spor de l kg. carne vie. Cu o rasă superioară de porci se poale obține >n kg de târne vie numai cu 3.8 unităii nutritive- Intr-un an. o gospodărie agricolă colectivi a crescut 165 porci cu o greutate medie de IOD kg. Ctți porci a 100 kg ar ruPea ea crește Intr-un an *;ihe'-utsii pentru hra- na lor, •joci ar avea perei de rasă superioară ? Media proaucliai de lapte a va- :::or din gospodăriile agricole colec- a f-crit de Ia 694 L in 1953 la I 1749 î, in If57. Știind ci o gospo- dărie agricola (otcxii.ă t: In me- die 1.3 Coc. de lapte la 160 ha și că ^Cv&âătd.le agricole mlzitive au iota! îuA9.!54 hl ;d se afle cu cit ml atu-t lupte ș-a obfinut in 1957 S*rit in 1953. O goșno-JCfie agricoli colectivă, folosind Irana vacilor po- n.mb Insiîozat. a realizat o produc- ție medie de 2880 L lapte pe cap de vaci, în timp ce nroaucția obținută de țăranul rș gosfioddrie individuală reprezintă 3/8 din producția gospo- dăriei colective. Să se calculeze cu cit mai mult unt obține gospodăria agricolă colectivi de la o vaci de- cit țăranul individual, dacă din 100 L lapte se scot 3^5 kg uni. Cunoștințele de geanegirie primite de elevi la capitolele ,,AriT și „Po- liedre" au aplicații variate la parce- larea unor terenuri, grădini de le- gume, la plantarea pomilor fuctițeri, la construirea de adăposturi pentru animale, de magazii pentru cereale, de șanțuri pentru irigare, la constru- irea de silozuri pentru însilozarea hranei necesare vitelor pe timpul iernii etc. De exemplu, la plantarea pomilor fructiferi în formă de tri- unghi echilateral sau pătrat elevii vor trebui să aplice cunoștințele res- pective pentru a face schițe și a calcula clțl pomi sint necesari pen- tru a planta un anumit teren. La construirea unui siloz pentru însilozarea nutrețului elevii vor calcula întii necesarul de furaj pe o perioadă dată, in funcție de numă- rul animalelor și rația pe zi, și a- poi vor determina capacitatea silo- zului. Luind datele necesare pentru a rezolva problema de la fața locu- lui, elevii vor aplica cunoștințele lor de geometrie planași în spațiu (aria triunghiului și trapezului, volumul unei prisme ctc.) De asemenea, cunoscind recolta de griu sau porumb a unei gospodă- rii agricole colective elevii vor, cal- cula ce dimensiuni trebuie să aibă magazia de cereale în care să se poată depozita toată recolta, folo- sind relațiile dintre unitățile de ca- pacitate și volum. Pe lingă cxemplelg menționate, profesorii vor alcătui și altele, luind date din realitatea locală, din gos- podării agricole colective, gospodă- rii agricole de stat, întovărășiri a- gricole și din gospodării individuale, care să scoată puternic in relief ve- niturile mari obținute de (ăra- nii colectiviști și întovărășiți față de țăranii cu gospodării individuale^ pentru a convinge astfel pe elevi a- supra importanței dezvoltării și con- solidării sectorului socialist în agri- cultură. Pentru a se veni în ajutorul pro- fesorilor de matematică, se elaborea- ză și o culegere de probleme cu date din agricultură. Așa cum s-a arătat, profesorii vor folosi datele din probleme nu numai pentru operații de calcul, ei vor urmări permanent ca analiza problemelor și rezultatele lor să-i convingă pe elevi asupra foloaselor a- griculturii socialiste, să-i facă să-și dea seama că numai folosind cuce- ririle științei și muncind in comun pot obține recolte bogate, pentru ridicarea nivelului de trai al între- gului popor. Filme pentru t i n e r e t ®. rec ha educației tineretu- îti școlar dm Mmiste. rul Inviirmîntuhii și Culturii recomandă spre a li vizionate in colectiv de către elevi in luna oc- losibrie următoarele Ui- sie din codrul festivalurilor filmului sovietic: „MAREA COTITURA". „POVESTIRI DESPRE LEN1N", „FAMILIA ULIANOV". „COMUNIS- TUL". „PAVEL KORCEA- GHIN". „RINDUNICA". „SURORILE", „ANUL 1918" Se recomandă a fi vizionate In colectiv filmele documenta, re din ciclul „SA CUNOAȘ- TEM U.R.SS.". De asemenea, se recomandă să fie vizionate filmele :„MI- KOLKA CEL VITEAZ", „MI- CUL ACROBAT". „PRĂPAS- TIA TIGRULUI", „SOLDA- Țir, „GHIMPELE". In vederea stimulării cercetărilor și studiilor in domeniul științelor peda- gogice efectuate de către cercetători științifici, specialiști și practicieni, precum și pentru a populariza în rîn- dul muncitorilor din invățămint și al oamenilor ce se interesează de pro- blemele școlii și educației rezultatele acestor cercetări, Institutul de științe pedagogice organizează în luna apri- lie 1959 a treia sesiune științifică cu următoarea tematică: 1. Probleme privind bazele pedago- giei. 2. Problema educației în spiritul moralei comuniste (privire deosebită asupra educației patriotice.ț 3. Problema politehnizării învăță- mîntului de cultură generală. 4. Problema ridicării nivelului la învățătură și & evitării supraîncăr- cării. probleme generale de didacti- că și de metodică. In afara acestor teme pot fi abor- date și altele legate de probleme ac- tuale ale școlii și de dezvoltarea miș- căr., pedagogice în țara noastră și în alte țări. Cei care doresc să prezinte comuni- cări în această sesiune vor anunța In- stitutului subiectul comunicării pînă la 31 octombrie 1958. iar comunicările dactilografiate — text integral și re- zupiat. în dublu exemplar — vor fi înaintate Institutului pînă la 31 de- cembrie 1958- Cele primite după a- ceastă dată nu vor putea fi susținu- te în sesiunea din aprilie 1959. Rezumatele comunicărilor reținute pentru sesiune vor fi tipărite în bro- șuri și difuzate participanților. Dorind a realiza la această sesiune o participare cît mai activă a oame- nilor care se interesează de bunul mers al învățămîntului în țara noas- tră, institutul face apel la șefii secții- lor regionale de invățămint și cultură, la conducerile facultăților de filozofie, la șefii catedrelor de psihologie ți Cercurile tinerilor constructori din școlile sovietice au devenit adevărate laboratoare de creație. Elevii din ultîj mele clase ale școlii medii Nr. 3 din Vlnlța, R.S.S. Ucraineană au construit un automobil de mic Utraj. SPRE UN NOU AVINT AL INVATAMINTULUI SOVIETIC .Memoriul tovarășului N. S. Hrușciov „Cu privire la întărirea legăturii dintre școală și viață și la dezvolta- rea continuă a invățămîntului public în U.R.S.S." a stirnit un viu interes în întreaga Uniune Sovietică. ,.Ucitelskaia gazeta" a deschis în paginile sale o ru- brică intitulată „Cum să reorganizăm școala , în ca- drul căreia iau cuvintul, pe marginea măsurilor propuse în Memoriu, pedagogi, activiști de partid și de stat, con- ducători de întreprinderi și instituții, părinți etc. Repro- ducem mai jos articolul tovarășului I. Iliușin, ministrul Invățămîntului acestei rubrici. din R.S.S. Bielorusă, publicat în cadrul acceaele invățimintulm public in (an noastră au făcut ca țcoala lovirtică să ocupe pri- mul loc in lame. Școala neutră este puternică prin înaltele salo principii ideologice, morale (i pedagogice, a căror profundă fundamentare a fost dată in lucrările lui V. I. Lenie. Unui dintre cele mai pregnante exemple ale dezvoltării invățâmintu- loi fi culturii îl constituie Republica Sovietică Socialistă Bielorusă. In anii puterii sovietice, in Bielornsia a avut loc • adevărată revoluție culturală. In prezent la noi funcționează 11.49-4 fcob de cultură generală, in care în- vață mai mult de 1.180.000 de elevi. Circa 56.000 de tineri fi tinere în- vață. fără a-fi întrerupe munca în producție, in țcolile pentru tineretul muncitoresc fi sătesc. Armata învă- țătorilor cuprinde peste 80.000 de persoane. In 25 de instituții de invă- țAmint superior studiază 56.000 tineri. Dezvoltarea invățămîntului superior a dat posibilitatea să se pregătească numeroase cadre naționale pentru toato ramurile economiei și culturii. După cel de-al XX-lea Congres al P.C.U.S. au fost realizate o serie de măsuri pentru apropierea școlii de viață. Dar planurile de invățămint și programele școlii medii existente in prezent nu îngăduie includerea în masă a tineretului in sfera producției materiale. Tinerii și tinerele care ter- mină școala de 10 ani se dovedesc slab pregătiți pentru a intra in acti- vitatea productivă. In cuvîntarea tovarășului N. S. Hrușciov la cel de-al XIH-Iea Con- gres al Cotnsomclului și în memoriul său „Cu privire la întărirea legăturii dintre școală și viață și la dezvolta- rea continuă a invățămîntului public în U.R.S.S.** au fost dezvăluite, în toată adincimea lor, serioasele nea- junsuri din munca școlilor, a institu- pedagogie și la conducerile institu- telor interregionale de perfecționare a cadrelor didactice de a populariza în rîndul cadrelor didactice și cerce- tătorilor această acțiune a institu- tului. Corespondența privitoare la sesiune va fi adresată secretariatului științific al Institutului de științe pedagogice. „Casa Scînteii" — București. Vizita unei delegații a Direcției generale a rezervelor de muncă din U.R.S.S. Ca invitația Ministerului Invăță- mintului și Culturii a sosit de curînd în Capitală o delegație sovietică formată din I. Sergheevici Șișkov, membru al Colegiului Direc- ției Generale a Rezervelor de Muncă de pe lîngă Consiliul de Miniștri al U.R.S.S., și N, Zaharovici Pavlov, șeful Direcției generale a rezervelor de muncă din Odesa. Timp de 20 de zile membrii dele- gației vor vizita numeroase școli pro- fesionale și tehnice din țara noastră, se vor întîlni cu cadre de conducere din diferite ministere, cu directori, profesori și maiștri-lnstructori din școli. Zilele acestea oaspefii au vizitat școala profesională de pe lingă uzi- nele „Semănătoarea**, școala de me- serii din București a Ministerului Invățămîntului și Culturii, precum și unele școli ale Ministerului Indus- triei Bunurilor de Consum, împărtă- șind cadrelor didactice din experien- ța Înaintată a pedagogilor sovietici. țiilor de invățămint tehnic și a in- stituțiilor dc invățămint superior, au fest arătate căile de îmbunătățire a sistemului invățămîntului public. A- ceste probleme preocupă îndeaproape întreaga noastră societate, pe părinți, pe elevi. Principiile expuse de către tovarășul N. S. Hrușciov cu privire la reorganizarea muncii școli- lor și celorlalte instituții de invăță- mînt au fost intimpinate cu o apro- bare unanimă. Noi susținem cu căldură propune- rea privitoare la împărțirea invăță- mîntului mediu în două etape. In pri- ma etapă, elevii vor primi instruc- țiune generală și politehnică, se va realiza educația prin muncă ; în cea de a doua etapă se vor termina stu- diile medii și elevii vor dobîndi o profesiune anumită. După părerea noastră, prima treap- tă a invățămîntului va trebui să fie școala de 8 ani, obligatorie pentru toți copiii în vîrstă de la 7—8 ani pînă la 15—16 ani. Ar fi just să se primească in clasa I copii care împlinit vîrsta de 7 ani Ia 31 cembrie al anului trecut Astfel, pildă, în anul 1959 ar trebui să primiți în clasa I copiii născuți au da- de iie în anul 1951. Prelungirea cu 8 luni a vîrstei de primire a copiilor in școală va îngădui o mai temeinică însușire de către ei a materiei prevăzute în programă. In ace