Organ al Ministerului Invățămîntului și Culturii și al Comitetului Central al Sindicatului Muncitorilor din invățămint și cultura Anul X, Nr. 486 Un desen corect dovedește buna cunoaștere a materiei. (La școala de 7 ani din comuna Călugăreai, raionul Vidra). Legătură între școală și familie Pesta 300 părinți au participat la ședința care a avut loc, de curînd, la școala medie din Horezu. După conferința „Școala și fami. lia" prezentată de tov. M. Mazilu, directorul școlii, a fost ales noul comitet de părinți. Printre alte măsuri importante, planul de muncă al noului comitet de părinți prevede amenajarea unui atelier școlar, sprijinirea direcțiu- nii în acțiunea de aprovizionare pentru iarnă a internatului. M. MIHAIESCU eomuna Dăești, raionul Bălenf Experimentări în cadrul gospodăriei didactice 3n cadrul gospodăria! didactica a centrului școlar agricol din Sibiu, a luat ființă de curînd un centru experimental. Experiențele de pînâ acum au avut ca obiectiv crearea unor soluri de cereale fl legume. Ucenicii ți elevii conduși de profesori au obținut ast. fel orzul de toamnă Sibiu, qrîul de toamnă S 47 șl S 31, qrîul de primă- vară S 136 etc. Actualmente se ex. perimentează sistemul Malțev, cultu- rile comparative cu diferiți hibrizi de porumb etc. Cadrele didactice de la centrul șco- lar agricol din Sibiu desfășoară In acest sens un boqat schimb de expe- riență prin corespondență cu profe- sorii școlii agricole din Dobeln, din Republica Democrată Germană. Prof. I. DRAGOȘ Sibiu Pentru îmbunătățirea muncii pionierilor ®e curînd în raionul Lipova a avut loc o consfătuire organi- zată de comitetul raional U.T.M și de secția raională de în- vățămint și cultură. La consfătuire au participat instructorii superiori de pionieri și secretarii organizațiilor de bază U.T.M. din școli. Cu acest prilej s-a prelucrat Hotă- rîrea Plenarei a V-a a C.C. al U.T.M. cu privire la unele măsuri pentru îmbunătățirea muncii organizației de pionieri. Participantii la consfătuire și-au manifestat hotărîrea de a sprijini în mod mai temeinic munca pionierilor, mai ales în ceea ce privește educa- rea patriotică a copiilor, organizarea concursurilor cultural-artistice, a concursurilor „Să ne cunoaștem ținu tul natal", „Micii naturaliști“, „Micii tehnicieni” precum și în organizarea spartachiadelor pionierilor și școla- rilor. FRANCISC W1LD Lipova Vineri 3 octombrie 1958 Probleme ale predării cunoștințelor agricole Stin generalizarea Invălămintului d* 7 ani în toate localitățile rurale unde există astfel de școli și prin introducerea „cunoștin- țelor agricole" ca materie de studiu in clasele V—Vil din mediul sătesc* se înfăptuiește ini ățâmîntul agricol de masă. Pentru tinerii din școlile sătești „Cunoștințele agricole*1 vor face par- te din cultura lor generală, ca și ma- tematica* geografia sau istoria. Ast- fel, știința agriculturii, cu tot com- plexul ei de cunoștințe, începe să pă- trundă tot mai larg în satele noastre* să devină un bun cultural al țărăni- mii muncitoare. O mare parte dintre absolvenții școlilor de 7 ani din mediul rural vor constitui în viitor marea masă a lucrătorilor agricoli. Din acest punct de vedere, cunoștințele agricole capătă o însemnătate deosebită, practică, îm- preună cu celelalte materii de învăță- mînt. Ele vor contribui la înarmarea tineretului satelor noastre cu cunoș- tințe științifice din domeniul viitoa- rei lor îndeletniciri. Scopul predării cunoștințelor agri- cole in școlile de 7 ani sătești este de a da tinerilor o pregătire agricolă de baza, astfel ca la absolvirea școlii ei să poată lucra in agricultură. Prin predarea cunoștințelor agri- cole, nu se va urmări pregătirea de profesioniști sau specialiști, aceasta fiind menirea școlilor de specialitate ale Ministerului Agriculturii și Silvi- culturii, ci creșterea unor tineri care la absolvirea școlii, incadrîndu-se în munca agricolă, să se poată orienta cu ușurință în acest sector de activitate. In agricultura socialistă nu există limite legate de plantă și de sol pen- tru producerea de recolte cit mai ri- dicate. Ca atare, trebuie bine cunos- cuți factorii care condiționează creș- terea producției, trebuie cunoscut obiectul asupra căruia se acționează, în ce măsură și cînd trebuie să se in- tervină. Știința agricolă se întemeiază pe un complex de discipline și împreună cu practica agricolă formează o unitate, condiționîndu-se reciproc. Orice lu- crare în agricultură este precedată și pregătită de o altă lucrare, după cum ea precede și pregătește lucrarea ce urmează. De exemplu, ogorul de toamnă este pregătit de desmiriștire, care la rîndul ei pregătește lucrarea de insămințiare din primăvara urmă- toare. Din cele arătate, rezultă ca noua disciplină, introdusă în școlile de 7 ani, trebuie să dea elevilor un sistem larg și unitar de cunoștințe (după cum este și agricultura însăși), împreună cu explicarea științifică a fenomene- lor naturale. Aceasta nu înseamnă sa încărcăm elevii cu cunoștințe multiple și grele din domeniul științelor agricole. Ma- teria trebuie predată, desigur, după indicațiile programei și manualului. Este însă important ca profesorii să aplice activ și creator programa, adaptînd-o la realitățile și condițiile locale. Aceeași însemnătate în preda- rea cunoștințelor agricole o are for- marea unei concepții realist-științi- fice la elevi prin prezentarea conti- nuă a legăturii dialectice ce există între părțile componente ale procesu- lui de producție în agricultură. A- ceasta condiție esențială se poate rea- liza prin respectarea unor cerințe specifice învățămlntului agricol, după cum se arată în cele ce urmează. Din necesități de predare, progra- ma este fragmentată pe capitole și specialități, dar se cere ca diferitele cunoștințe predate separat să fie în- continuu asamblate în sinteze și con- cluzii unitare, păstrindu-se în perma- nență legătura cu celelalte capitole. In predarea cunoștințelor agricole orice nouă tema trebuie । să fie in- trodusă în complexul celorlalte cu- noștințe. De exemplu, tema privi- toare la lucrările de primăvară ale solului nu se va trata numai din punct de vedere al execută- rii lucrărilor respective, ci se va co- rela cu elementele care le condițio- nează și cu scopul lor, care este acela de a păltra apa in sol și de a l pregăti pentru primirea seminței. De aceea, această temă se va conexa cu cunoștințele despre caracterul clima- tic al primăverii (anotimp secetos, în general), cu acelea despre starea apei în solul arabil, despre cauzele care duc primăvara la pierderea apei din sol, despre sturei în care trebuie să se găsească solul arabil pentru a pri- mi sămința etc. După aceasta va urma explicarea lucrărilor propriu-zise. Tot în cadrul temei de mai sus, profeso- rul txa vorbi elevilor și despre cele- lalte lucrări de primăvară (grăpatul semănăturilor, tăvălugitul, aplicarea îngrășămintelor etc.), realizîndu-se astfel legătura dintre cunoștințele predate și tema următoare. Cunoștințele teoretice trebuie le- gate nemijlocit de viață, de practică, in condițiile specifice locale. Nici nu se poate concepe predarea cunoștin- țelor agricole fără verificarea lor în practică, fără completarea lor prin aplicații practice pe lotul școlar, pe cimp sau in livadă, în laborator sau la crescătoria de animale. Practica trebuie să constituie o acțiune perma- nentă și coordonată care să nu urmă- rească numai scopuri demonstrative, dar și educative. Ea trebuie să fie totodată și o acțiune productivă. Spre exemplu, aplicația practică despre cultura unei plante de grădina începe Atelierul 3n ultimii doi ani, elevii școlii medii nr. 3 din Tîrgoviște s-au deprins să mînuiască bine u- neltele, să confecționeze o serie de piese, au învățat să respecte dis- ciplina în timpul lucrului, au îndră- git activitățile practice. Toate aceste rezultate obținute în activitatea practică se datoresc fap- tului că, încă din primul an al in- troducerii elementelor de politehni- zare, s-au creat în școală condiții de muncă dintre cele mai bune, s-a a- cordat atenția cuvenită organizării activităților practice, li s-a cultivat elevilor dragostea pentru munca di- rect productivă. Sălile în care se află cele două ateliere — de lăcătușerie și de tîm- plărie — sînt mari, luminoase. Cu sprijinul ministerului, al întreprinde- rilor din oraș și în special al uzine- lor metalurgice „Gh. Gheorghiu-Dej“ care patronează școala, cu ajutorul părinților elevilor, prin strădania conducerii școlii și a cadrelor didac- tice, cele două ateliere, prevăzute cu cite 20 de locuri de muncă fiecare, au fost înzestrate cu mobilier, cu u- neltele și mașinile necesare. De cu- rînd, pe lingă atelierul de lăcătușerie a fost creată o forjă acționată cu gaze, care dă elevilor posibilitatea să se deprindă cu prelucrarea la cald a metalelor. Pretutindeni domnesc ordinea și curățenia. Uneltele, mașinile, mobi- lierul sînt bine întreținute Pe pereți sint atîrnate planșe demonstrative ilustrind diferite operații, de la tra- sare pină la asamblare. Fixate pe panouri sau in dulapuri, se pot ve- dea diferite piese care au fost con- fecționate de elevi în anul școlar trecut. Elevii au lucrat însă mult mai mult decît ceea ce se poate ve- dea în atelier. Unele obiecte de uz casnic confecționate de ei au fost va- cu mult înainte de semănatul ei, încă din toamna precedentă, de la recolta- rea și alegerea seminței, păstrarea ei peste iarnă etc. și se continuă pînă la recoltare, inclusiv valorificarea producției prin vînzare sau consum. In această perioadă practica elevilor nu se ra mărgini numai la efectua- rea lucrărilor curente cerute de cul- tura respectivă, ci vom face demon- strații sau experimentări cu diferite soiuri spre a se constata care dintre soiuri e mai productiv. Tot în cadrul aplicațiilor practice, elevii vor face cunoștință cu unele calcule privitoare la forța de muncă necesară pe unita- tea de suprafața, la prețul de cost etc. In această direcție le va veni în ajutor predarea cunoștințelor de ma- tematică in st rin să legătură cu însuși- rea cunoștințelor agricole. Verificarea și completarea cunoș- tințelor predate se poate face nu numai direct prin observarea feno- menelor în natură înconjurătoare, ca la geografie, de pilda, dar și pe bază experimentală. Astfel, la lecțiile practice de com- baterea dăunătorilor culturilor de le- gume profesorul ra folosi natura înconjurătoare pentru recunoașterea și studierea insectelor și pentru a observa modul cum ele atacă plantele etc. In grădina școlari, se ror exe- cuta lucrări de combatere a dăună- torilor după un plan bine organizat. PETRE STANCULESCU (Continuare în pag. 2) scolii din 5 lorificate, în timp ce un număr în- semnat de scule, executate tot de e- levi, au fost donate unor școli din o- raș și din raion care iși organizează ateliere cu mijloace locale. Așa, de pildă, anul trecut s-au dat școlilor mai multe truse complete de scule, iar Ia începutul acestui an, școala medie nr. 3 a donat școlii medii nr. 1 și școlii de 7 ani nr. 2 din loca- litate uneltele necesare organizării a cîte 20 de locuri de muncă fiecare. Au fost astfel donate 40 de ciocane, 40 dălți, compasuri de interior și exterior, dornuri, punctatoare etc. De curind, s-au mai trimis școlilor un număr de 200 săpăligi — executate tot în ateliere — pentru lucrul pe parcelele experimentale. Conducerea școlii și maistrul nu se mulțumesc cu rezultatele pe care le-au obținut pină acum. Ei se străduiesc să îmbogățească atelierele existente, să creeze altele noi, pentru ca acțiu- nea de politehnizare să se poată ex- tinde tot mai mult. încă din anul trecut, conducerea școlii s-a preocu- pat de crearea unui atelier pentru mașini (tractoare și mașini auto) în care urmează să facă practică elevii clasei a X-a, în cea de a doua jumătate a anului școlar. Cu ajutorul întreprin- derilor din localitate și al părinților elevilor, acest atelier a și fost în- zestrat cu cele mai importante piese auto (cap de motor, bujii, frine, pis- toane etc.) urmind ca in cîteva luni să se îmbogățească cu noi piese. Tot în acest an, se va construi, prin mijloace proprii, o hală de ma- șini în care vor fi depozitate mașini- le existente (un strung metalic, un strung de lemn, mașină mecanică de găurit, polizor electric, fierăstrău circular, diferite piese auto) cît și cele care vor fi procurate de acum înainte. In felul acesta, cele două a- teliere vor deveni mai încăpătoare, 4 pagini 25 bani In pag. 2-a i. s. msn Cu privire la întărirea legăturii dintre școală și viață și I dezvoltarea continuă a învățâmin* tului public în U. R. S. S. (PROPUNERI EX- PUSE IN MEMO. RIUL TOVARAȘU. LUI N. S. HRUȘ- CIOV, CARE AU FOST APROBATE DE PREZIDIUL C.C. AL P.C.U.S.) La Poiana - Sebeș ®upâ cum se știe, zilele tre- cute în satui Poiana a fost o mare sărbătoare : corul ciobanilor a împlinit o ju- mătate de veac de existentă, jar sătenilor li s-a dăruit un minu. nat cămin cultural. Cele mai bune formatii artistice din re- giunea Hunedoara și-au dat în. tilnire pe estrada din fala sco- lii elementare, pentru a partici- pa la sărbătoarea acestui set a- șezat la peste 1000 metri altitu. dine. Întreaga viată a corului din Poiana este legată de scoală, căci aici s-a născut si a crescut formația artistică a poenarilor, astăzi vestită în toată tara. De aceea, în aceste zile de sărbă- toare ne-am îndreptat atenția și către școală M-au îndrumat spre ea chiar pregătirile sărbătorești care se făcuseră : steagurile, Io. zincile, florile din ferestre, bra- zii care străjuiau intrările fiecărei case erau în cea mai Tîrgoviște iar elevii vor putea lucra în condiții mai bune. Conducerea școlii, împreună cu pro- fesorul de fizică și cu profesorul maistru se preocupă in prezent de crearea unui atelier în care elevii clasei a Xl-a din anul viitor să e- fcctueze lucrări practice de electrifi- care și de radiofonie. O parte din a- parate și din materiale au și fost procurate, fiind păstrate cu grijă în laboratorul școlii. O mare atenție se acordă la școala medie nr. 3 din Tîrgoviște coordonă- rii activităților practice cu activitatea predării anumitor discipline. Ca și în anii trecuți, și în acest an planifi- carea activităților practice s-a făcut de acord cu profesorii care predau fizica, chimia, matematica, desenul, fn cursul anului aceștia iau parte adesea la lecțiile practice de atelier, iar maistrul asistă la unele lecții de fizică, matematică, chimie. Pentru consolidarea cunoștințelor teoretice, deprinderilor practice și în acest an, elevii școlii medii nr. 3 vor face vizite în diferite întreprin- deri productive din oraș, asistind la executarea unor operațiuni pe care ei le fac, in mic, în atelierul școlii. A început un nou an de muncă, încă din prima zi de școală elevii s-au interesat îndeaproape de ceea ce vor lucra în acest an, de numărul de ore rezervat săptăminai activităților practice. Elevii claselor a Vlll-a, a IX-a și a X-a au și luat parte la pri- mele lecții cu caracter practic. Ei au fost impărțiți pe grupe de cite 20 de elevi, li s-a fixat fiecăruia locul de muncă, s-au distribuit uneltele cu care vor lucra, s-au adus la cunoștin- ță fiecărei clase programa și regu- V. POPOVICI (Continuare tn pag- 2) irlgintele clasei a V-a se gă- sește tntr-o situație deosebită de a celorleiți diriginți, de- oarece lucrează cu un colectiv de elevi format in cursul primilor pa- tru ani de școală, de către o sin- gură persoană — învățătorul — care, nctural, și-a avut stilul său de muncă și un anumit fel de a fi cu care elevul s-a obișnuit în cursul anilor. O importantă deosebită în munca cu elevii clasei a V-a o constituie felul cum se prezintă profesorul- diriginte în teta clasei sale. „In ochii colectivului — ne spune Ma- karenko — pedagogul trebuie să a- pară ca un tovarăș care luptă îaolrltă cu ei șl în fruntea lor, pentru toate idealurile unei insti- tuții de copii de prim rang". Acest principiu m-a călăuzit întotdeauna și rezultatele n-au Inttrziat să se arde. Elevii clasei a V-a, obișnuiți cu învățătoarea lor, la început te primesc cu rezervă și cu oarecare sfială. Aftînd In profesorul dirigin- te un tovarăș care este gata să 1 e.jute și să muncească alături de dînșit. copiii capătă curaj, încre- dere șl pornesc cu entuziasm să rezolve orice problemă. Pentru ca primul meu contact cu elevii să poată constitui un în- ceput bun, m-am consultat cu fosta învățătoare a clcsei, căutînd să aflu modul In care se manifestă, în genere, acest colectiv, care sint succesele obținute de dînsa la cla- să, cere sînt greutățile întîmpinate și problemele încă nerezolvate. Din informațiile obținute de la învățătoare, cît și din propriile mele observatii, am ajuns la con- cluzia că elevii clasei a V-a ce ml s-a încredințat în acest an șco- lar constituie un colectiv omogen, cu copii' în general buni, perse- verenti tn acțiunile lor. Am aflat că în acest colectiv există și co- pii cu o fire mai deosebită, copil mai sensibili sau mai timizi, pe care trebuie să-i am în vedere în orice clipă. Clasa are și elevi in- discipllnațț — care, bineînțeles, tre- buie supravegheau cu mai multă atenție. Am căutat să aflu șl explicațiile la toate aceste manifestări deose- bite. O bună parte din cauze îșl au rădăcinile în educația pe care o capătă copiii în familie, în atitu- dinea părinților față de fiii lor. Și discuțiile cu unii din părinți ml-au confirmat acest lucru. Lipsa de su- praveabere a copiilor din partea părinților sau exigenta exagerată față de ei se resimt în comporta- rea copiilor, în felul lor de a fi. Aceasta înseamnă că va trebui să mare parte opera elevilor șco. Iii elementare din comună. Cu cîteva zile înainte de inaugurarea noului cămin cultu. ral, peste 500 de elevi au curd- tat rămășițele de moloz, pietriș, si cărămidă dimprejurul căminu- lui și au adus în schimb mușchi șt puieti de brazi, transformînd acest loc intr-un veritabil parc. Tradiția corală a ooenarilor se păstrează vie in rîndurile elevi- lor Școala de pe vîrfid munte, lui are astăzi un cor de 120 de copii. Conduș de învățătorul Ion Banu. corul are un repertoriu valoros, profund patriotic. Alături de „Hora' Iui Timotei Popovici si de alte cîntece popu- lare, școlarii din Poiana au în- vățat „Cînlecul pionieresc" de Cornelru Mereș, „Hora pionieri- lor' de Ion Vanica și multe al- tele. Am căutat să aflu cît mai mul. te date despre viala acestei școli în care s-au păstrat și au fost cultivate cu grijă valorile artei noastre populare și am găsit lu- cruri obișnuite, dar pline de sem- nificatii. In școală, a luat ființă anul acesta un laborator înzes. trat cu materiale de fizică, de științe naturale, chimie etc. Ele- vii, îndrumați de învățători, au alcătuit nenumărate planșe care sînt folosite ca material didac- tic. La marginea satului, aceiași elevi au însăminfat aproape 4.000 de kilograme de ghindă- Tot ei au adunat două camioane de fier vechi, sticle și hîrtie care au fost predate centrelor de colectare. In ceea ce privește rezultatele la învățătură ale mi- cilor poenari, este suficient si amintim un fapt : tofi absolven- tii din anul acesta ai școlii de 7 ani au reușit Ia examenul de admitere în școlile medii și pro- fesionale. Fiii țăranilor din Po- iana, care poartă peste laibărul ciobănesc cravata roșie, sînt niș- te școlari sîrguincioși cărora ’e place munca, iubesc cîntecele părinților și bunilor lor. Din rîndurlle lor s-au recrutat în- totdeauna cei care au păstrat și au dus mai departe faima corului din Poiana. VIOREL COSMA Școală recent construită în comuna Zece Hotare. dăm o mare atenție muncii cu pă* rinții și în special cu unii din el. Fcptul că în clasa a V-a elevii au mai mulți profesori îi deru- tează oarecum în primele zile de școală, punîndu-i în situația de a nu ști cum anume să se poarte pentru a satisface cerințele și exi- gența fiecărui pedagog. Mi s-a tu- tîmplat ca un elev să-ml arate că la una din ore profesorul le-a ce- rut ca a.tunci cînd intră în clasă toți copiii să aibă pregătite P® bancă maculatorul, cartea, caietul, nenlru a nu mai face zgomot în timpul lecției. La ora următoare însă, predată de un alt profesor, acesta și-a arătat nemulțumirea vă- zînd atîtea lucruri pe beJică și le-a cerut ca la intrarea iul în cl?#ă să nu găsească nimic pe bancă. Cred că attt elevul în ne- dumerirea lui, cît și profesorii în cerințele lor au avut o atitudine justificată, cerințele fiind diferite pentru materii deosebite. Ca dirigin- tă, șezisată de această situație ezn stat de vorbă cu colectivul de pro- fesori ai clasei, arăttndu-le necesH tatea ca fiecare profesor să-și justi- fice cerințele față de elevi pentru ca aceștia să le înțeleagă. Discuțiile duse de dirigintă cu fiecare profesor în parte și In co- lectiv sînt necesare șl pentru a se stabili un stil de muncă cît mai rpropiat. La clasa a V-a, în spe- cial, paralel cu predarea lecției noi, o importanță deosebită tre- buie să dăm notițelor luate de elevi în clasă. In primele patru clase, elevii nu sînt deprinși înde- ajuns cu luarea notițelor. Lipsa de- prinderii de a lua notițe, cît și cu- noștințele limitate ale elevilor ace» tei clase fac ca adeseori notițele lua- te de ei să nu fie bune. In general elevii sînt tentați să noteze tot ce le explică profesorul. De aceee, în timpul expunerii, pedagogul tre- buie să indice elevilor ce să no- teze și ce nu. Spre exemplu să no- teze ideile principale, ceea ce este esențial, iar lucrurile de amănunt sau cele care sînt spuse de profe- sor cu Intenția de a lămuri ceva să nu fie notate. Primind astfel de Indicații, eleviî îșl formează treptat această deprindere. Desigur, cercetfnd maculatoa- rele elevilor, profesorii vor putea constata defecțiuni tn luarea no- tițelor. In acest caz trebuie să atragă imediat atenția școlarului, să-i dea indicații noi asupra felu- lui în care acesta trebuie să-și facă însemnările. Dirigintele în- suși poate să dee. elevilor săi in- dicatii tn acest sens. „Cum îmi iau notițe" ar putea să constituie, snre exemplu, o temă ce se poate discuta la ora educativă. O chestiune de mere importanță în munca Independentă a elevului o constituie efectuarea temelor date pentru acasă. Materiile clasei a V-a fiind mei complexe, iar cali- tatea Și volumul de cunoștințe fiind diferite de cele ale clasei a IV-a, sistemul de muncă de pînă acum al elevilor devine necorespunză- tor. De aceea, efectuerea temelor pentru acasă necesită indicații noi din partea fiecărui profesor. Can- titatea temelor e bine să fie în atenție dirigintelui, care atunci cînd observă că școlarii sînt supra- tncăicați trebuie să atragă aten- ția profesorilor. „Cum îmi fac te- mele pentru acasă" pocle constitui un alt subiect de discuție pentru ora educativă, în care attt elevii mai buni cit și cei mai slabi își pot arăte felul lor de muncă, iar dirigintele va indica cele mai bune metode de lucru, dîndu-Ie sugestii noi, O preocupare de căpetenie a di- rigintelui de la clasa a V-a tre- buie să fie stebilirea regimului de zi al elevului. In ședințele cu pă- rinții, am constatat tendința ace- stora de a cere copiilor să-șl facă temele imediat după ce so- sesc seara acasă (clasa mea ere cursuri după-amiaza). Acest pro- cedeu nu este indicat. Elevul, neo- bișnuit cu ritmul de muncă de 5 ore consecutive și cu condițiile noi de muncă în clasa a V-a — unde OTILIA CALANCEA dirigintă la Școala de 7 ani nr. 95 din București (Continuare In pag. 2) Trei școli noi ®ecenii de-a rîndul locuitorii comunei Zece Hotare din ra- ionul Aleșd au fost tinufi în întunericul neștiinfei de carte. In trecut comuna nu avea școală. Azi, în această comună există trei școli elementare în care sint cuprinși toii copiii de vîrstă șco- lară. V. BECZY Oradea Cu privire la întărirea legăturii dintre școală și viață și la dezvoltarea continuă a învățămîntului public în U. R. S. S. (Propuneri expuse în memoriul tovarășului N. S. Hrușc/ov care au fost aprobate de Prezidiul C. C. a! P. C. U. S.) PROBLEME ale predării cunoștințelor a g r i c o I e (Urmare din pag. 1) Educațta tinerei generații, che- mată să înalțe edificiul măreț al so- cietății comuniate, este o chestiune de importanță primordială. Deosebit de important este rolul învățămîntului în perioada actuală, cînd fără folosi- rea cea mai larga a celor mai noi realizări ale științei și ale tehnicii mo- derne nu este posibilă dezvoltarea cu succes a economiei naționale a țării. In cuvîntarea pe care am rostit-o la Congresul al XlII-lea al Comso- molului am expus cîteva considerații în legătură cu aceasta problemă de importanță vitală. Cred că ar fi fo- lositor să expun în mod mai amănun- țit considerațiile principiale în legătu- ră cu îmbunătățirea întregului sistem de învățămint public din țară. Fără îndoială că în cei 40 de ani de putere sovietică învățămîntul me- diu și superior din Uniunea Sovieti- că a realizat mari succese. Dacă în Rusia prerevoluționară din anul 1914, in școala elementara și medie învă- țau doar 9.600.000 de tineri, în anul de învățărnînt 1957—1958 numărul e- leviior din școlile noastre de cultură generală a fost de 28.700.000, iar îm- preună cu cei care urmează cursurile școlilor pentru adulți — de 30.600.000 In această perioadă numărul elevilor din clasele mari ale școlilor medii a crescut de aproape 40 de ori. Deose- bit de mari sînt succesele obținute de învățămîntul public într-o serie de trebuie prevăzute in prog idra in sfirș Despre școala medie I Despre școala superioară o cont: ifr: 1 drohft dar - 5 (Urmare din pag. 1) ș ta o ex- I ■ » ' -ă.ți închipui o școa* 11 mare cu peste o mie de elevi, cum este școala medie din Fe- tești, in care să nu existe nici măcar un laborator pentru pre- darea fizicii. Și totuși așa stau lucrurile. Există, ce-i drept, greutăți se- rioase la această unitate, in ce privește spațiul. Totuși, dacă conducerea scobi ar fi manife- stat mai mult interes pentru crearea unui laborator, cu posi- bilitățile care există in locali- tate, ar fi reușit să rezolve de multă vreme această problemă. Puținele aparate de fizică pe care le are școala sint așezate unele peste altele in două du- lapuri. După cantitatea pralului de pe aceste aparate și după dezordinea ce domnește pe raf- turi, se pare că nu s-a umblat aci de multă vreme, deși măcar înainte de începerea cursurilor s ar ii cerut ca aparatele să. fie verificate, așezate în ordine, eti- chetate- Intr-o aseaienca situa- ție, e qreu să apreciezi numărul pieselor și al aparatelor, să-ți dai seama care din ele sînt în stare de funcționare și care sint stricate. Materialul necesar predării științelor naturale este depozitat, ce-i drept, cu grijă într-o încă- pere. Totuși, acest mic „labora- tor" esle foarte sărac. Deși In ultimii doi ani elevii au făcut cîteva excursii, ei nu au fost îndrumați de către cadrele di- dactice să colecționeze plante, insecte, roci etc. cu care să un- boqățească laboratorul școlii. Se pare că există la școala medie din Fetești unele condiții care explică intr-o oarecare mă- sură stările de lucruri existente. Spre deosebire de alte școli me- dii unde fiecare profesor predă cite o sinqură disciplină și nu- mai in anumite cazuri unii din ei își completează catedra pra- dind cîteva ore la o disciplină înrudită, la școala medie Fe- tești toți cei 7 profesori care predau fizică predau și matema- tică. Deci. în loc ca o parte din- tre aceștia, predind numai fizi- că, să se ocupe de crearea unui laborator, de îmbogățirea lui cu noi piese, de confecționarea unor aparate cu ajutorul elevi- lor. ei trebuie să predea (obliga- toriu) și o a doua disciplină și astfel să-u împartă preocupările și eforturile, Fără Îndoială că secția de InvăUmint a raionului Fetești a greșit făcind astfel în- cadrările. Dar și in aceste condiții lipsu- rile școlii nu pot fi scuzate. Este neapărat necesar ca in ca- drul consiliului pedagogic în care se vp comunica și prelu- cra planul general aț școli'i, uaul din profesorii de fizica, cu mai multă experiență, să primească sarcina ca împreună cu ceilalți profesori de specialitate să ve- rifice și să pună in stare de funcționare aparatele de fizică existente, pentru a putea fi folo- site la lecții. Si in predarea lecțiilor se ma- niiestă unele lipsuri de neiertat. Așa, de pilda, tov. M. Pâunescu, profesoară de știiqte naturale la clas» a V-a, a părăsit, intr-una din zile, localitatea fără să a- nunțe conducerea școl'ii, fără să facă cerere de concediu, deși avea in acea zi de predat două lecții. E drept că s-a înțeles cu una din colegele sale, care nre- dă chimia, sâ-i țipă locul (bine- înțeles Iară consimțămintul con- ducerii școlii). Nepregătindu-sa însă pentru lecția de botanică, profesoara de chimie a ruqat la rindul său, după ce se sunase de intrare, o altă profesoară să i facă acest serviciu și care, desigur, a intrat la lecție tot nepregătită. Dacă unii pedagogi nu și-au luat încă munca in serios, a- ceasta se datorește și faptului câ la sfirșitul celei de a doua săplămim de cursuri planul ge- neral al scolii nu fusese încă în- tocmit și adus la cunoștința cor- pului didactic. De neglijențele care există Ia școala medie din Fetești sînt vinovate cadrele didactice și in primul rind directorul școlii care nu a efectuat un control susținut asupra intreqii activi- tăți ce se desfășoară în institu- ție. incepînd cu problemele mai mărunte, de ordin gospodăresc si terminind cu problemele mari privind conținutul Invățămîntu* lui. Toate aceste lipsuri, care constituie o frină în munca de instruire si educare a elevilor, trebuie grabnic lichidate prin eforturile unite ale tuturor pe- dagogilor de la școala din Ft- tești. V. RADU baza întregii activități desfășurate cu clasa, și nu forțat, prin „decretul" învățătorului. Este cu totul normal ce tn primele zile de școală elevii clasei l-a să ma- nifeste unele preferințe _______ uneori foarte puternice — in privința alege- rii colegilor de bancă. Să nu uităm că pînă de surind acești școlari au trăit Intr-un anumit cerc de copii cu care s.au obișnuit, cA pentru ei cei- lalți elevi din clasă sînt deocamdată niște străini. Este nevoie de o anumi- tă perioadă de acomodare în care timp elevii, cunoseîndu-se, să lege noi prietenii, pentru a putea definiti- va distribuirea lor în bănci. Bineîn. țeles că în aceasta învățătorul are un rol activ. Urmărind, prin întreaga ac- tivitate cu clasa, închegarea coleetivu. lui de elevi, el poate favoriza dez- voltarea relațiilor de prietenie între băieți și fete prin entrenarea lor la u. nele activități comune, cum sînt ser- viciul pe clasă. Jocurile etc., care st le dea posibilitatea să lucreze împreu- nă ți să se cunoască reciproc. N. AU Programa cunoștințelor agricole pentru clasele a Vl-a și a Vll-a ale școlilor din mediul rural I Programă de tranziție Conqrasul al ILIea al Partidului Muncitoresc Romln a trasat un pro- ifram de muncă pentru creșterea mai d eparte a puterii economice a țârii *1 pentru ridicarea continuă a nivelului de trai al poporului muncitor. Congresul a pus în fața oamenilor muncii din agricultura tarii noastră sarcina deosebit de însemnată de spor ire a producției agricole, măririi supra- feței arabile a tarii și folosirii depline ți cît mai economice a pâmintului, în vederea îmbunătățirii continue a apro vizionării populației cu produse agro. alimentare și a industriei cu materii prime agricole. In zilele noastre, sectorul socialist al agriculturii a căpătat o greutate tot mai mare în ansamblul producției a qricole și al producției marfă. Extinde rea luata de sectorul socialist îșl ara ta roadele pozitive in producția agrico- lă, oferind o bază trainică ți tot mai largă pentru dezvoltarea ei multilate- rală șl deschizînd perspective mari de v litor. Făurirea pe mai departe a unei agriculturi înaintate, a unui belșug de produse agricole și a unui înalt nivel de trai pentru oamenii muncii de la orașe șl sate este posibilă numai pe calea transformării socialiste a agricul- turii, pe măsura dezvoltării mijloacelor de mecanizare și asigurării cadrelor de specialiști necesare agriculturii socialiste. întreaga experiență a transformării socialiste a agriculturii Tn țara noa. ștră confirmă Justețea învățăturii leniniste, potrivit căreia construcția socia- listă la sate trebuie să meargă în pas cu dezvoltarea bazei materiale tehnice șl cu crearea cadrelor de specialiști, capabile să introducă In agricultură tehnica nouă șl cuceririle științei. In vederea asigurări! economiei naționale cu astfel de cadre calificate, un rol însemnat ii are modul cum vom forma la elevii din cursul elementar cunoștințele ți deprinderile de muncă agricolă. IN ACEST SCOP. INCEP1ND CU ANUL ȘCOLAR 1958/1959 SE INTRODUCE $1 LA CLASELE VI Șl VII DIN MEDIUL RURAL „CUNOȘTINȚELE AGRICOLE' PRIN CARE SE URMĂREȘTE ATIT TRANSMITEREA DE CUNOȘTINȚE TEORETI- CE CIT $1 FORMAREA DEPRINDERILOR PRACTICE DE MUNCA LA ELEVI IN VEDEREA VIITOARELOR ACTIVITĂȚI AGRICOLE. Tema 11 (3 ore) I Programa cunoștințelor agricole cu prinde trei capitole Cunoștințe despre •ol, agrotehnici și cultura plantelor de cîmp. Programa de Istoria R.P.R PENTRU CLASA A VII-A (2 ore săptămînal — 62 de ore anual) —PROIECT Lecție introductivă (1 oră) Importanța cunoștințelor agricole în perioada de transformare socia- listă a agriculturii. ! Despre sol (7 ore) Tema I (2 ore) Importanța solului fu agricultură. Formarea solului. Materialul mlne- ral șl organic pe baza căruia mează solul. șe for- Tema 8 (1 oră) Plante aromate șl medicinale : a- nasonul, chimionul, menta, valeria- na. Cerințele plantelor. Pregătirea terenului și semănatul. Lucrările de întreținere. Recoltatul și păstratul. Tema 9 (1 oră) Plante rădăcinoase (sfecla de za- hăr). Cerințele plantei. Pregătire» terenului și semănatul. Lucrările de Tema 2 (2 ore + 1 oră de laborator) însușirile solului. Structura lucrări întreținere, depozitatul. Recoltatul, păstratul șl Principalii dușmani și solului. Refacerea structurii. Fertilitatea so- lului. Compoziția solului. Demons- trarea prezenței apei, aerului, și •ubstantelor din sol. combaterea lor. Producerea seminței de sfeclă de zahăr. Tema 10 (1 oră) Despre plantele de nutreț. Scopul șl importanța culturilor de nutreț. Plante anuale și perene de nutreț. Tema 3 (2 Diferite feluri ore) de soluri tn R.P.R. Soluri de pădure, soluri de stepă, a- luviunl. Caracteristicile solurilor și gradul lor de fertilitate. In regiunea respectivă. II. Agrotehnica (15 ore) Tema 1 (2 ore) Importanta agrotehnicii pentru pro- ducția agricolă. Metode noi de cul- tura plantelor. Sporirea producției a- gricole prin mărirea fertilității solu- lui. Experiența Uniunii Sovietice și a fruntașilor din agricultura noastră în sporirea producției agricole. Cunoștințele agricole re vor Lecție introductivă I. Cunoștințe despre soli II. Agrotehnica : III. Cultura plantelor de dmp Ore recapitulative și excanii Tema 2 (2 ore) Condițiile de viață ale Factorii care influențează și dezvoltarea plantelor temperatura, apa. hrana). Tema 3 (3 ore) plantelor, creșterea (lumina, I. J,ucrările solului. Metode de lu- crare a solului și importanța lor. A- râtul, felurile arăturilor și importan- ța lor. Arătura adlncă de toamnă, de primăvară, de însămînțare și dezmi- rlștitul. Factorii de mediu care in- fluențează asupra executării lucrări- lor. Boronitul. tîrșltul, tăvălugîtul și cultlvațfa. Scopul și Importanța lor. Terna 4 (2 ore) îngrășăminte (naturale, chimice șl biologice). Norme de aplicarea în- grășămintelor. Tema 5 (2 ore) Asolamentele și Importanța lor. Di- ferite feluri de asolamente. culturilor pe mai mulți ani. Tema 6 (2 ore + 2 ore de laborator) Sămînța și proprietățile ei Rotația lucrări (culoa- rea. mirosul, luciul, puritatea, ger- minația, puterea de străbatere). Pre- gătirea seminței în vederea semăna- tului. Tratarea semințelor. Calculul cantității de semințe necesare la hectar. Semănatul. Metode de semă- nat. Graminee anuale de nutreț : po- rumbul, secara, iarba de sudan, du- ghia. Condițiile de vegetație. Pregă- tirea terenului și semănatul. Lucrări- le de întreținere. Recoltatul pentru furaj verde, fîn și sămînță. Uscarea și conservarea finului. Leguminoase anuale de nutreț: măzărichea de pri- măvară și toamnă, mazărea. Condi- țiile de vegetație. Pregătirea terenu- lui șt semănatul. Amestecurile de plante anuale (graminee și legumi- noase). borceagul. Semănatul, recol- tatul și depozitatul. Rădăcinoasele de nutreț : sfecla de nutreț, napii de miriște. Pregătirea terenului și se- mănatul. Recoltatul, păstratul și de- pozitatul. Temi 12 (2 ore) Recapitulare — I ori. Cauzele șl condițiile dezvoltării neîncetate a societății omenești ; pe- rioadele istoriei universale ; trăsături- le principale ale celor cinci orînduiri sociale. d) Ultimele popoare migratoare (bulgarii și ungurii) șl influența lor asupra poporului romln. I 1 g | Introducere In Istoria R.P.R. 1 oră. Obiectul Istoriei R.P.R. Izvoarele și periodizarea Istoriei R.P.R. în- semnătatea studierii istoriei patriei noastre. EPOCA VECHE - 6 ore. I. COMUNA PRIMITIVA PE TERI- TORIUL PATRIEI NOASTRE — — 2 ore. 2. Formarea poporului romln și a limbii romîne — 1 oră. a) Condițiile istorice în care s-au format poporul romîn și limba ro- mînă. b) Formarea poporului romln: ele- mentele constitutive și etapele de for- mare (dacii ; romanizarea lor ; con- tribuția slavilor la cristalizarea po- porului romîn). c) Formarea limbii romîne: roma- nizarea Daciei ca bază a formării limbii romîne (caracterul latin al lim- bii romîne oglindit în gramatică șl lexic); influența slavă (îmbogățirea limbii noastte cu termeni de origine slavonă — încheierea procesului de formare a limbii romîne). Moldova. Transilvania și Ungaria ; luptele de apărare împotriva turcilor; însemnătatea domniei lui Vțad Țe- peș- E. DEZVOLTAREA MOLDOVEI IN TIMPUL LUI ȘTEFAN CEL MARE; LUPTELE ÎMPOTRIVA TURCILOR — 2 ore. 1. Patria noastră in epoca pietrei și a metalelor — 1 oră. Graminee perene de nutreț : golo- mățul. timoftica, pirul crestat. Le- guminoase perene de nutreț : lucer- na. trifoiul. Cerințele plantelor, pre- gătirea terenului și semănatul. Ame- stecurile de plante perene (graminee și leguminoase). Semănatul Lucrări- le de întreținere. Recoltatul, păstra- tul și depozitatul. Tema 13 (2 ore) Prepararea nutrețurilor pentru mu- rat : porumbul, floarea soarelui, ma- zărea furajeră, trifoiul. lucerna. Im- portanța nutrețului murat tn asigu- rarea bazei furajere. Insilozarea. Pășunile și finețe le port» nț» economică a turale Metode to.o*ite naturale, pășunilor Im- na- pentru spon- rea pășunilor șl ftnețelor naturale Curățirea pășunilor și ftnețelor prin îndepărtarea tufișurilor, mușuroaielor, buruienilor. Aplicarea îngrășămintelor, reînsămînțările. Recoltatul și depozi- tatul* ftnulu:. • ore * 1 ort lacrări de laborator 13 ore - 2 ore . „ „ LUCRĂRI PRACTICE AGRICOLE Toamna : 9 săptămini (15 »epL — 15 ■eăeadbrie) Iama : 4 săptămini (1—28 febraorie) Primăvara: 13 săptămini (1 mart — 15 iWe) fi ia 24 ore în perioada Vara: 2 săptămini 22 martie — I aprilie a) Vechimea vieții omenești pe te- ritoriul patriei noastre ; perioadele is- tor:ei comunei țării noastre. primitive pe teritoriul b) Viața locuitorilor patriei noastre în epoca pietrei: paleoliticul (noma- dismul, uneltele, focul, arcul); neoli- ticul (uneltele și ocupațiile; viața se- dentară; ginta șl tribul). c) Viața strămoșilor noștri în epoca metalelor: unelte și arme din metal; dezvoltarea agriculturii; apariția meș- teșugurilor și a schimbului; apariția proprietății private. EPOCA MEDIE (sec. X - mijlocul sec. XIX) — 21 de ore. I CRISTALIZAREA FEUDALIS- MULUI Șl FORMAREA STATE LOR FEUDALE ROMÎNEȘTI (sec. X-XIV) — 3 ore. 1. Primele stătulețe feudale roml- nești; formarea voevodatului Tran- silvaniei — 1 oră. 1 s ■ 1 s 8 ■ Programa lucrărilor practice agricole Lucrări practice agricole de toamnă (9 ore) Tenta 1 III. Lucriri practice agricole de primăvară (37 ore) Recoltatul plantelor de toamnă : porumb, floarea soarelui, bumbac. Păstratul și depoz-tatuL Tema 2 Pregătirea terenului pentru natul cerealelor de toamnă, de Tnsămînțare. pregătirea seml- Arătura patuiui (locuîui) germinativ al semințelor. Tema 3 Pregătirea semințelor pentru semă- nat (curățatul aenunțelar, stabilirea germinației, tratatul semințelor con- tra bolilor). Tema 4 Semănatul cerealelor de toamnă. Arăturile adinei de toamnă. Tema 5 de primăvară. Pregătirea epoca l-a (griul, orzul, ovăzul, ma- zărea. borceagurile. trifoiul, lucerna). Pregătire» terenului și semănatul plantelor din epoca a ll-a și a 111-a linul, cînepa. floarea soarelui, carto- ful, sfecla, porumbul, iarba de su- dan. bumbacul). Tema 9 Lucrările de întreținere a culturilor de primăvară (plivit. prășit, aplica- rea îngrășămintelor suplimentare, polenizarea suplimentară, combate- rea dăunătorilor). Tema 10 Recoltatul plantelor de nutreț pen- tru fin (borceagurile. lucerna, trifo- iul). Păstrarea și depozitarea finului. IV. Lucrări practice agricole de vară (48 ore) Tema 11 Continuarea lucrărilor de Întreține- rea culturilor. Tema 12 Recoltatul cerealelor 2. Civilizația daco-geților — 1 oră. a) Tracii; daco-gețil (vechimea lor pe teritoriul Daciei; cele mai vechi știri despre daco-geți ; descoperirile arheologice). b) Ocupațiile dacilor; așezările, lo- cuințele șl portul lor. c) Legăturile dacilor cu sciții, gre- cii șl celții. d) Organizarea socială a dacilor (descompunerea relațiilor gentilice; sclavia patriarhală); armata; religia dacilor; folosirea scrierii. a) Dezvoltarea vieții social-econo- mice și politice în sec. X-XVl : apari- ția claselor feudale șl relațiilor feu- dale; primele cnezate și voevodate formate pe teritoriul patriei noastre. b) Formarea voevodatului Transil- vaniei: cucerirea Transilvaniei de către statul feudal ungar; organiza- rea feudală a Transilvaniei; așeza- rea secuilor și colonizarea sașilor în Transilvania. c) Statul feudal romîno-bulgar și influența lui în nordul Dunării. d) Năvălirea tătarilor șl urmările ei; lupta împotriva tătarilor. 2. întemeierea Țării Ro«nlnești 1 oră. II. ORINDUIREA SCLAVAGISTA IN DACIA - 2 ore. 1. Formarea statului dac; luptele cu romanii — l oră. ») Formarea statului dac: uniunile de triburi (Dromichete; luptele de a- Pă-are împotriva macedonenilor); or- ganizarea politică în timpul iul Bu- reblsta; relațiile cu romanii; accen- tuarea diferențierii sociale; statul dac tn timpul lui Decebal b) Cucerirea Daciei de către romani: cauzele și caracterul războaielor doco-romane; începutul luptelor de apărare împotriva romanilor ; desfă- șurarea celor două războaie daco-ro- mane ; apărarea eroică a dacilor ; transformarea unei părți din Dacia în provincie romană. 2. Dacia In timpul stăpînirii romane — I oră. a) Situația economică, socială politică a romînilor dintre Carpați ?! și Dunăre în sec XIII. b) Formarea statului feudal Țara Romînească: unificarea stătulețelor romînești din sudul Carpaților; Ba- sarab I ; luptele cu tătarii; cucerirea independenței Țării Romînești — vic- toria de la Posada ; rolul hotărîtor al forțelor populare. c) Consolidarea Țării Romînești tn timpul lui Nicolae Alexandru și Vlai- cu; rolul bisericii ortodoxe în forma- rea și întărirea statului feudal Țara Romînească d) însemnătatea întemeierii Țării Romînești. (1) . Dezvoltarea Moldovei tn timpul lui Ștefan cel Mare — / oră. a) Dezvoltarea social-economică : ocupațiile moldovenilor; dezvoltarea meșteșugurilor și comerțului ; princi- palele tirguri; porturile ; legăturile comerciale ; clasele sociale. b) Situația internațională a Mol- dovei la începutul domniei lui Ște- fan cel Mare. c) înscăunarea lui Ștefan și lupta împotriva marii boierimi, pentru con- solidarea politică a țării ; baza so- cială a domniei lui Ștefan cel Mare ; luptele de la Chilia și Baia. d) Dezvoltarea politică și culturală : politica de centralizare a statu'ui ; organizarea militară ; înflorirea cul- turii moldovene în timpul lui Ștefan cel Mare. e) Politica externă : trăsăturile ei ; importanța politicii de independență ; legăturile cu Țara Romînească, Tran- silvania, Ungaria, Polonia și Rusia. (2) . Războaiele de apărare conduse de Ștefan cel Mare — 1 oră. a) Lupta Iul Ștefan pentru forma- rea unui front comun sntiotonian (lupta pentru atragerea Țării Romî- nești; alianțele antiotomane); pregăti- rile militare. b) Marile războaie de apărare îm- potriva turcilor și tătarilor : începutul luptelor cu turcii ; victoria de la Lip- nic; bătălia de la Vaslui (însemnă- tatea mare! victorii moldovene) ; al doilea război cu turcii (lupta de la Valea Albă) ; pierderea Chiliei și Ce- tății Albe ; întărirea alianței cu Po- lonia și Ungaria ; încheierea luptelor cu turcii — menținerea independenței Moldovei. c) Războiul cu polonii (cauzele, ca- racterul și urmările Iul). d) însemnătatea domniei lui Ștefan cel Mare ; personalitatea lui Ștefan cel Mare, 2. Dezvoltarea țărilor romine in sec. XVI (accentuarea exploatării feu- dale; lupta împotriva turcilor — 4 ore. A. DEZVOLTAREA TRANSILVA- NIEI TN SEC. XVI; RĂZBOIUL ȚĂ- RĂNESC CONDUS DE CHEOR- GHE DOJA — 1 oră. mîne ; alianța lor antiotomană ; lai gâturile cu vecinii: luptele dintre Maa tei Basarab și Vaslle Lupu. B.DEZVOLTAREA TRANSILVANIEI DE LA MIJLOCUL SEC. XVII PINA LA MIJLOCUL SEC. XVIII; INCEt eu TUL SIAPIN1RU HABSBURGl- CE - 1 oră. a) Dezvoltarea social-economică 4 Transilvaniei : dezvoltarea producției de mărfuri și a comerțului ; întărirea legăturilor cu Țara Romînească și Aioidova; accentuarea șerpiei ; începu- tul formării burgheziei; apariția muncii salariate. b) Situația internațională a Trana silvaniei in a doua Jumătate a sec, XVII; cucerirea Transilvaniei șl Ba« natului de către Habsburgi. c) o.ăp.iurea hausuurg.că în Tran- silvania (Diploma leopoldină ; oarac, terul de clasă și urmările dominației habsburg.ee ; unirea cu Roma) ; Ba- nalul sub stăpmirea austriacă (coloa nizarea șvabilor). u) Lup-a împotriva stăpînirii feu, daie habsburgice (răscoala curuțllor ; lup ta comună a iobagilor și a orășeni, lor roinîni și unguri). C. DEZVOLTAREA ȚARII ROMI" NEȘTi Șl MOLDOVEI DE LA MU" LOCUL SEC. XVII LOCUL SEC. XVIII otomană ; începutul । fanariot) — 1 oră. a) Situația internați PINA LA MU" (politica anti, regimului turco. jională și internă a |ării Romînești și Moldovei în a doua Jumătate a sec. XVII și la în, 3. întemeierea Moldovei — 1 oră. a) Dezvoltarea social-economică a Transilvaniei : agricultura, meșteșu- gurile, mineritul, comerțul, orașele; legăturile comerciale; exploatării feudale. b) Războiul țărănesc Gheorghe Doja : cauzele si războiului; desfășurarea li accentuarea condus de ți izbucnirea iui în Tran- a) întinderea Daciei romane; situa- ția populației bi5’ colonizarea Daciei; procesul de romanizare Dacia: influența romană tn afara a) Situația economică, socială ș! politică a romînllor de la răsărit de Carpați în sec. XIII și la începutul sec. XIV. b) Formarea statului feudal Mol- dova: lupta romînilor din răsăritul și apusul Carpaților împotriva tăta- silvanla ; lupta comună a io- bagilor romîni și unguri și a sărăci- mii orașelor ; Gheorghe Doja ; cau- zele înfrîngerii răsculatilor ; însemnă- tatea războiului țărănesc condus de în pro- rilor (formarea dovel; Dragoș); cucerirea voevodatului Mol- Gheorghe Doja. c) Căderea par. Formarea regatului feudal-un- principatului indepen- silvaniei ; legăturile cu Țara Tran- Roniî- vinciei Dacia. b) Organizarea administrativă militară a Dacie romane; viața nomică (dezvoltarea agriculturii, meș- teșugurilor și mineritului ; principalele așezări din Dacia romană); organiza- rea socială (accentuarea sclaviei In Dacia romană; producătorii liberi). c) Eliberarea Daciei de sub stăpl- nirea romană (lupta pentru eliberarea Daciei și întărirea presiunii po- și eco- denței Moldovei (Bogdan I); rolul forțelor populare. c) Consolidarea Moldovei: însemnă- tatea domniei lut Petru Mușat. d) însemnătatea întemeierii Moldo- vei. nească și Moldova ; relațiile Transil- vaniei cu Imperiul otoman. d) Dezvoltarea culturii ; răspîndlrea Reformei tn Transilvania ; anta go- tică ; primele tipărituri în limba ro- mînă — Coressi. poarelor migratoare; retragerea au- reliană ca expresie a descompunerii orînduirll sclavagiste); continuitatea populației daco-romane în Dacia. d) Caracterul și însemnătatea stă- pinirii romane în Dacia. IH. PERIOADA DE TRECERE iLA FEUDALISM (sec. I1J-X)— 2 ore. ț. Dacia in timpul migrațlei popcare- lor (sec. III-X) — 1 oră. a) Situația dacoromânilor la înce- putul migrațlei popoarelor (primele popoare migratoare; relațiile sociale din Dacia). b) Răspîndirea creștinismului tn Dacia. c) Slavii pe teritoriul patriei noas- tre; progresele vieții economice și sociale în Dacia ca urmare a con- II DEZVOLTAREA FEUDALISMU- LUI PE TERITORIUL ROMINIEI (SFÎRȘITUL SEC. XIV — MU- LOCUL SEC. XVIII) — 14 ore. 1. Dezvoltarea țarilor romîne în sec. XV (consolidarea feudalismului și lupta Împotriva turcilor) — 6 ore. A. DEZVOLTAREA ȚARII ROMI- NEȘTI IN TIMPUL LUI MIRCEA CEL BATRTN — 1 oră. a) întinderea Țării Romîneștl timpul lui Mircea cel Bătrîn. b) Dezvoltarea economică și cială (agricultura, meșteșugurile. In so- mi- B. DEZVOLTAREA ȚARII ROMI- NEȘTI ȘI MOLDOVEI IN SEC. XVI; LUPTELE ÎMPOTRIVA TUR- CILOR — 1 oră. a) Transformările social-economlce (viața economică, breslele, legăturile comerciale; accentuarea Jugului oto- man ; monopolul turcesc ; creșterea exploatării feudale ; formarea marilor domenii feudale); frămîntările politice (întărirea marilor boieri ; slăbirea puterii domnești) ; pierderea inde- pendenței țării. b) Lupta împotriva turcilor în tim- pul lui Radu de la Aiumați, Petru Rareș și loan Vodă cel Cumplit ; voltarea legăturilor dintre cele cepului sec. XVIII : începutul decăde- rii imperiului feudal otoman ; ridica- rea Rusiei ; întărirea puterii marii boierimi ; accentuarea exploatării feu, ua.e ; uezvouarea agriculturii, mește- șugurilor și comerțului ; legăturii® cu Transilvania. b) Politica antiotomană după Matei Basarab și Vasile Lupu : tratatuL Iul Gheorghe Ștefan cu Rusia ; Șeroan Cantacuzino ; politica iul Constantin Brîncoveanu : Dimitrie Gantemir (a. lianța cu Rusia); sfîrșitul domniilor pămintene. c) începutul regimului turco-fanuf* riot (accentuarea dominației otomane g apăsarea fiscală ; reforma lui Mavro, cordat — caracterul ei de olasă)j ocupația austriacă în Oltenia. D. DEZVOLTAREA CULTURI! TU SEC. XVII-XVI11 — 1 oră. a) Introducerea limbii romîne tn bî- serică șl în instituțiile de stat ; dez. voltarea învățămîntului (primele gras matici romînești; principalele școli):! răspîndlrea tiparului (sprijinul Iul Petru Movilă). b) Literatura religioasă (Simiorf Ștefan, Udriște Năsturel, Varlaam, Dosoftel, Antim Ivireanu ; Biblia de la București) ; pravilele în limba ro-« mînă. c) Marii cronicari: Grigore Ureche^ Miron Costin, Nicolae Milescu, Dim^ trie Gantemir, Ion Neculce, Radu Po. pescu. Constantin Cantacuzino. d) ȘcoSla ardeleană : Samuel Micu, Petru Maior, Gheorghe ȘIncal, Ion Budai-DeJeanu ; însemnătatea cl isto-j rică. e) Dezvoltarea artistică: prlnci. palele monumente ale artei religioasa și laice; stilul brîncovenesc. III. DESCOMPUNEREA FEUDALIS- MULUI Șl FORMAREA RELAȚII- LOR CAPITALISTE IN ȚĂRILE ROMÎNE (mijlocul sec. XVIII — mijlocul sec. XIX) — 4 ore. 1. Dezvoltarea Transilvaniei da la mijlocul sec. XVIII pînă la mijlocul sec. XIX ; răscoala țărănească con- dusă de Horia, Cloșca și Crișan. —- 1 oră. a) Răscoala țărănească condusă dd Horia, Cloșca și Crișan : izbucnirea răscoalei țărănești ; cauzele și des- dez- trei și depozitatul peste sec. ȚĂRILE ROMINE IN TIMPUL C. 1 dintre a de e are i Sint valabile programele editate 1i 1M7. romînă cl. de limba tematică cl. V—Vii. Programa de istorie de desen și modelaj an. grama de geografie VIU. Programa Programa de lucrări lui Mihai î impor- NOTĂ: 1 ma- VLAD ani sint PROGRAME EDIȚIA 1057: Programa i Programa de niuzi- sus, din a) Situația Țării Mircea cel Bătrîn : ții domnești; Vlad INDEPEN- IOAN DE ȚEPEȘ — TN CEL victoria lui Mihai Mir- tul Lucrări de uneltelor și cul- cul- ed 1957. ed. 1938. nă : sfecla de treț. Păstratul iarnă. viețuirii șl influenței reciproce dacoromâni și slavi. întreținere și reparații mașinilor agricole. vine tributară turcilor. d) însemnătatea domniei Iul cea cel Bătrîn ; personalitatea Mircea. dovei și a Țării Romînești; de la Gorăslău ; moartea Viteazul. d) însemnătatea domniei Programa (valabila XI, ed. (cursuri HUNEDOARA ȘI 1 oră. grama de cl. X, ed. Programa Programa Programa sint 195* nia- re- 11. ȘCOLI ALE de păs- duș- practice agricole (4 ore) de 1958. 1957. 1938. 1937. Instrucțiuni de reducerea materiei la tematica cl. V—Vil. Instrucțiuni de ei reacționar și de clasă) ; tanța răscoalei. CU LIMBILE DE PREDARE NAȚIONALITĂȚILOR CONLOCUITOARE 1957). Programa de geografie cl. 1957. Programa de desen cl. XI de zi), ed. 1958. B. La școlile pedagogice de I D. LUPTA PENTRU DENȚA IN TIMPUL LUI CLASELE PROGRAME EDIȚIA Viteazul ; personalitatea lui Mihai Vi- teazul mele șl Instrucțiunile folosite 1a cl. VlII-a și a IX-a școli medii, cu excepția urmă- toarelor obiecte : Programa de limba ro- mini (gramatic?) anul I, ed. 1957. Pro. de caligrafie an. de caligrafie an. Romînești după slăbirea autorită- Dracul ; accen- II. Lucrări de iarnă Tema 6 Programa de psihologie generală cl. X, (valabilă peniiu anul II) ed. 1958. Pro- B. DEVOLTAREA MOLDOVEI TIMPUL LUI ALEXANDRU BUN — 1 oră. de geografie cl. in anul 1958 — 1959 . Recoltatul plantelor ttrzH de toam- zahăr și sfecla de nu- de limba romînă (gramatica) cl. VIII—X. Programa de limba romînă cl. X—Xf-a (valabilă pentru cl. XI). Instrucțiuni pentru predarea literaturii romîne cl. X. fizică cl. La școlile cu limbile de pre- dare ale naționalităților conlocuitoare se PROGRAME EDIȚIA 1957 : Programa de lectură literară cl. V. Programa de constituție cl. VIL Programa de educație cîmp în economia națională, împăr- țirea lor după scop și metodele Programa _______ Programa de științe naturale cl. anatomia șl fiziologia omului 1958 (valabilă pentru anul 1). cultură. Tema 2 (2 ore) Mașinile și uneltele folosite în tura plantelor de cîmp. Pluguri, PROGRAME EDIȚIA 1954 : Program» de limba și literatura romînă cl. VIII—X și școli pedagogice de învățători (vala- bilă pentru cl. XI-a). C. DEZVOLTAREA TRANSILVA- NIEI IN SEC. XIV—XV; RASCOALA DE LA BOBILNA — 1 oră. III. Cultura plantelor de cîmp (30 ore) Tema 1 (1 oră) Importanța plantelor agricole de Programa de fizică cl. Vi—Vil. ma de chimie cl. VIL Programa gleză (franceză, germana) cl. Programa de deferi cl. V—VII. ȘCOLI CU L1MBA DE PKEDAtE ROMÎNĂ CLASELE 1—1V Redacția si administrația: București. Piața Scinteii nr. 1, Telefon 17.61.10. Tiparul: Combinatul Poligrafic Casa Sdnteli ^L V. Stalin'' București. Plaja Scinteii. Abonamentele la „Gazeta invătămint ului" se fac la toate oficiile poștale, prin factorii poștali șl difuzorii volu ntari din întreprinderi șl instituții. Abonamente: 1 an — 12,50 Ici; 6 luni 6,25 lei; 3 luni — 3,12 lei. practice de atelier cl. V—Vil. PROGRAME EDIȚIA 1955 : de geografie cl. Vil. Programa că cl. V—Vil. PROGRAME EDIȚIA 1954: de limba romînă cl. V—VII pentru lectura literară ci. VII). La programele indicate mai valabile următoarele instrucțiuni cl. V—Vl. Programa de istorie V— VII 1958 : Programa V—Vil. Programa VI. Prograuu dc Programa de m^- de lectură literară cl. limba rusă cl. V—Vil. țări romînești. c) Dezvoltarea culturii în XVI; cronicile, tiparul, arta. de desen liniar cl- VIII. Programa de muzică cl. VIU. grama de limba și literatura romînă an II. ed. 1958. Programa de limba rus! cl. VIII-XI, ed. 1958. Instruc- țiuni pentru îolosirfta programei limba rusă la școlile pedagogice ed. Pragrama de aritmetică an. I. ed. Programa de matematică an. II, ed. Programa de fizică anii 1—III, ed. cl. vil. V—vi v—vii. Progra- de en- V—VIL PROGRAME EDIȚIA IM* : Programa de noțiuni de teorii literaturii cl. VIU (valabilă peciiu ci. XI tranziție). Progra- ma de matematică cl. 5111. Programa de fizică cl. VI1L Programa de chimie cl. VIII. Programa de botanică cL VIII. Pro- neritul. comerțul, tîrgurile; moneta; clasele sociale) ; consolidarea orga- nizării feudale ; cultura. c) Politica externă : legăturile cu Moldova, Transilvania, Polonia și cu popoarele din sudul Dunării ; luptele de apărare împotriva turcilor (victo- ria de la Rovine ; alianța cu Ungaria și bătălia de la Nicopole) ; relațiile cu imperiul otoman ia sfîrșitul dom- niei lui Mircea. Țara Rominească de- HOGH»t EDIȚIA tw : Programa dt taioratora roșia» cL IX-a Program» oo istoria nn. nedia cL IX-a. Progra wa da malemabe» cL IX-a. Programa de iizicâ cL LX-a. PrograaM de uzica cL X-a și Xl-a (valabilă șl cL Xli. Programa ne ehiaie cL IX. Programa de chimie cL X-a ți Xl-a (valabili pen- tru clasa a Xl-al Programa de zoologie cl. IX-a. Programa de geograiie cL Xl-a. Programa de desen liniar cL LX-a. Pio- grama de murei rl IX-a. Programa de educație fizică cL Vili— XL Programa de lucrări practice cL Viii—XL tivatoare, grape, semănători, prăși- tori. cositori, secerători legătorl, ba- toze, combine. Descrierea și modul lor de funcționare. Tema 3 (4 ore + 2 ore lucrări de laborator) Cerealele. Scopul șl Importanța culturii cerealelor. Cerealele de toam- nă : grîul. orzul, secara. Condițiile de vegetație. Cerințele plantelor față de sol. climă, îngrășăminte șl locul lor în asolament. Pregătirea terenu- lui. Pregătirea semințelor pentru se- mănat. Semănatul. Epocile de semă- nat. Adîncimea de semănat. Cantita- tea de semințe la hectar. Lucrările de întreținere. Recoltatul, treieratul, păstratul și depozitatul. Principalii dușmani și combaterea lor. Tema 4 (3 ore + 1 oră lucrări de laborator) Cerealele de primăvară : grîul. or- zul, ovăzul, porumbul. Condițiile de vegetație, cerințele față de sol, climă, îngrășăminte și tocul în asoliament. Pregătirea terenului. Pregătirea se- mințelor și semănatul. Lucrările întreținere. Recoltatul, treieratul, tratul, depozitatul. Principalii mani și combaterea lor. Tema 5 (1 oră) Leguminoasele pentru boabe: zărea, fasolea. Cerințele plantelor. Pregătirea terenului șl semănatul. Lucrările de întreținere. Recoltatul, păstratul, depozitatul. Principalii duș- mani și combaterea lor. Tema 6 (2 ore) Plantele uleioase: floarea soarelui, rapița, recinul. Cerințele plantelor. Pregătirea terenului și semănatul. Lucrările de întreținere. Recoltatul, păstratul și depozitatul. Principalii dușmani și combaterea lor. Tema 7 (2 ore) Plantele textile : inul, cînepa, bum- bacul. Cerințele plantelor. Pregătirea terenului și semănatul. Lucrările de întreținere. Recoltatul, păstratul și depozitatul. Principalii dușmani și combaterea lor. ducerea materiei la iizicâ și chimie cl. A'l—VII. Instrucțiuni de reducerea mate- riei la educația fizică cl. V—Vil. CLASELE VIII-V PROGRAME EDIȚIA 1958 : Programa de noțiuni de teoria literaturii cl. VII l-a. Programa de literatură romînă cl. X-a. Programa de limba rusă cl. VIII—XL Programele de Ib. engleză (franceză, ger mană) cl. VIII—XL Programa de limba latină cl VIII —XI. Programa de istoria antică cl. VIII. Programa de istoria mo- dernă și contemporană cl. X. Programa de psihologie cl. X-a. Programa de eco- nomie politică cl. X-a. Programa de ma tematică cl. X-a. Programa de matema- tică cl. XI-a. Programa de fizică cl. X-a. Programa de chimie cl. X-a. Programa de anatomia și fiziologia omului cl. X-a. Programa de geologie cl. XI-a. Programa de geografie cl. IX-a. Programa de de- sen liniar cl. X-a. Programa de desen liniar cl. XI a. Programa de muzică cl. X-a. La programele Indicate Mai iqs. sint valabile următoarele iastractiuai din Instrucțiuni pentru reducerea materiei la fizică și chimie cl. VIII—X. Instrucțiuni pentru reducerea materiei la știin{e naturale cl. Viii—IX. Instrucțiuni pentru reducerea programei de educație fiz'că cl. VIII—XI. NOTA : A. La școlile și secțiile serale pentru tineretul muncitoresc cu limba de predare romînă și cu limbile de predare ale naționalităților conlocuitoare, cl. V— X, sînt valabile aceleași programe și in- strucțiuni ca la cursurile de zi. La cl. a Xl-a se vor folosi aceleași programe care au fost valabile In anul școlar 1957—1958 la limba pomină, fizică, chimie, matematică. La celelalte obiecte se vor folosi : Programa de limba rusa cl. Vili—XI (etnsuri de zi) ed. 1958. Pro- grama de istoiie cl. X (cursuri de zi, ed. valabile progi amele folosite în anul șco- lar 1957—1958 (publicate în Buletinui M.I.C. nr. 5 {1957), cu excepția urmă- toarelor obiecte unde se vor folosi pro gramele ed. !958 : Programa de limba rusă cl. VIII—XI. Instrucțiuni pentru fo- losirea programei de limba rusă cl. VIII— XI In școlile pedagogice de învățători. C. La școlile pedagogice de 6 ani (pentru anii 1—11) sînt valabile progra- 1 1 a) întinderea Moldovei tn timpul lui Alexandru cel Bun. b) Dezvoltarea economică (agricul- tura. creșterea vitelor, meșteșugurile, comerțul, tîrgurile) ; clasele sociale; consolidarea instituțiilor feudale; cultura. c) Politica externă : legăturile cu Țara Romînească, Transilvania și Polonia ; ajutorul dat de moldoveni poporului polon împotriva cavalerilor teutoni; prima luptă cu turcii. d) însemnătatea domniei lui Ale- xandru cel Bun ; slăbirea Moldovei după Alexandru cel Bun. (educatoare) ed. 1957. Programa de desen ed. 1958 (învățătorii. Programa de muzi- că an. I. II. ed. 1957. Programa de mu- zică Instrumentală an. I, II (tnvătători și educatoare), ed. 1957. Programa de e- ducațle fizică an I, 11 (învățători), ed. 1938. Programa de lucru manual an I, (educatoare), ed. 1957. Programa de lu- crări practice agricole șl de atelier an I, ed. 1957. Programa de lucrări practice și de atelier an II, ed. 1958. a) Dezvoltarea economică și socială (agricultura, meșteșugurile, mineritul, comerțul, orașele ; întărirea feudalis- mului — șerbirea țăranilor romîni și unguri ; întărirea nobilimii) ; domina- ția bisericii catolice ; legăturile cu Țara Romînească și Moldova. b) Răscoala de la Bobîlna : cauzele ei ; influența mișcării husite; lupta comună a iobagilor romîni și unguri; „Unio triutn nationum“ (caracterul LUI MIHAI VITEAZUL - 2 ore. (!)■. Dezvoltarea Țării Romînești tn timpul lui Mihai Viteazul; marile victorii antiotomane — 1 oră. a) Situația internațională a celor trei țări romîne la sfîrșitul sec. XVI; necesitatea înlăturării jugului feudal otoman. b) începutul domniei Iui Mihai Vi- teazul : întărirea autorității domnești; organizarea armatei ; alianța antioto- mană cu Moldova și Transilvania ; legăturile cu Germania și Rusia. c) Luptele de eliberare de sub ju- gul turcesc : răscoala antiotomană ; înfrîngerea tătarilor ; marile victorii de la Călugăreni și Giurgiu. d) Consolidarea Țării Romînești după cucerirea independenței ; lega- rea țăranilor de glie (caracterul de clasă al domniei lui Mihai Viteazul). (2 ). Unirea tarilor romîne sub con- ducerea lui Mihai Viteazul — I oră. a) Situația internațională a Țării Romînești după victoriile împotriva turcilor ; necesitatea acțiunii comune antiotomane a țărilor romîne. b) Unirea țărilor romîne : cuceri- rea Transilvaniei (victoria de la Sc- limbăr); alipirea Moldovei; încoro- narea de la Alba lulia ; însemnătatea luptei pentru centralizarea politică a celor trei țări romîne. c) Destrămarea statului centralizat al lui Mihai Viteazul : politica so- cială a lui Mihai (slăbirea bazei so- ciale a politicii lui Mihai) ; înfrînge- rea de la Mirăslău ; pierderea Mol- vor folosi același programe de ia școli- le cu limba de predare romtnă, la toate obiectele tn afară de : limba romtnă și limbile materne. 2. La școlile cu limbile de predare ale naționalităților conlocuitoare (cu excepția școlilor maghiare) se vor lolosi urmă- toarele programe pentru limba romtnă : PROGRAME EDIȚIA 1958: Piograma de limba romînă cl. II—IV. Programa de limba romtnâ cl. V—VIL Programa de literatură romtnă cl. VIII—IX. tuarea presiunii otomane asupra țări- lor romîne și Ungariei. b) Politica antiotomană a lui loan de Hunedoara ; legăturile cu Țara Romînerască și Moldova ; principalele lupte cu turcii : loan de Hunedoara — voevod al Transilvaniei și guver- nator al Ungariei ; căderea Constan- tinopolului și întărirea pericolului o- toman ; victoria de la Belgrad ; con- tinuarea politicii antiotomane in tim- pul lui Matei Corvin c) întărirea Țării Romînești tn tim- pul lui Vlad Țepeș ; legăturile cu 3. Dezvoltarea țărilor romîne in sec. XVII și în prima jumătate a sec. XVIII (politica antiotomană după Mi- hai Viteazul ; începutul stăpînirii habsburgice și a regimului turco- fanariot) — 4 ore. A. DEZVOLTAREA ȚARILOR RO- MI NE IN PRIMA JUMĂTATE A SEC. XVII — 1 oră. a) Situația economică, socială și politică a celor trei țări romîne la în- ceputul sec, XVII : continuarea luptei antiotomane — Radu Șerban ; resta- bilirea dominației otomane : dezvolta- rea economică a celor trei țări romîne; accentuarea șerbiei ; frămîntările po- litice din Transilvania. b) Dezvoltarea țărilor romîne la mijlocul sec. XVII : Matei Basarab, Vasile Lupu, Gheorghe Racoți I și Gheorghe Racoți II ; continuarea po- liticii de unificare a celor trei țări ro- fășurarea el — lupta comună a Ioba- gilor romînt și unguri împotriva orîn^ duirii feudale; înfringerea răsculați» lor ; însemnătatea răscoalei. b) Dezvoltarea Transilvaniei după răscoala țărănească : slăbirea iobăgi- ei șl dezvoltarea relațiilor capitaliste; lupta burgheziei romîne pentru drep- turi politice — Supplex libellus Vala- chorum ; accentuarea luptei împotriva reacțiunii feudale și a stăpînirii habsburgice la începutul sec. XIX. 2. Dezvoltarea Țării Romînești și Moldovei în a doua Jumătate a sec. XVIII și la începutul sec. XIX — 1 oră. a) Viața social-economică și poli- tică: dezvoltarea agriculturii, mește- șugurilor, manufacturilor și comer- țului ; tîrgurile și orașele; legăturile cu Transilvania ; ascuțirea exploatării • țăranilor : începutul formării burghe-M ziel ; apariția muncii salariate ; in,” fluența revoluției burgheze din Fran- ța ; împletirea luptei de eliberare so- cială lei (slăbirea jugului otoman — restau, rarea domniilor pămîntene). 4. Dezvoltarea Țării Romînești ș! Moldovei in epoca regulamentară ; dezvoltarea culturii in cele trei țări romine — 1 oră. a) Importanța tratatului de la A- drianopol pentru dezvoltarea tarilor romîne. b) Regulamentele organice (caracv terul lor de clasă ; însemnătatea lor)?' domniile regulamentare ; începutul re, gimu.'ui reprezentativ. c) Dezvoltarea economică (creșterea producției de mărfuri și a comerțului; dezvoltarea legăturilor cu Transilva- nia); viața socială (clasele sociale; accentuarea exploatării țăranilor ; în, tărirea burgheziei); frămîntări social, politice premergătoare revoluției de la 1848. d) Dezvoltarea culturii tn cele trei țări romîne : dezvoltarea tnvățămîntu- lu; și literaturii ; teatrul, muzica, știința, presa ; I. Heliade Rădulescu. M. Kogălniceanu. N. Bălcescu, V. Alecsandri, Al. Russo, Gr. Alexan- drescu, D. Boiintineanu. G. Barit. A. Mureșanu; formarea ideologiei burgheze. (Vom publica ulterior continuarea, programei)