Organ al Ministerului Invățămintului și Culturii și al Comitetului Central al Sindicatului Muncitorilor din Invățămint și cultura Anul X, Nr. 435 Grupa UI alege conducătorul , HOTĂRÎREA Plenarei a V-a a CC al U.T.M. cu privire la unele măsuri pentru îmbunătățirea muncii organizației de pionieri Copiii oamenilor muticii din patria noastră, prin grija Partidului Mun- citoresc Romin și a Guvernului Re> publkii Populare Romme, prin mun- ca eroică a clasei noastre muncitoare ți a Întregului popor, au astăzi asi- gurate condiții de viață ți învățătură, pentru dezvoltarea lor multilaterală, cum nu au avut niciodată generațiile din trecut. Inițiind ți aplicind reforma invăță- mintului, partidul ți guvernul au fău- rit pentru copii o școală de tip nou, care ii pregătește temeinic pentru muncă, pentru viață. La orațe și sate s-au construit în ultimii zece ani peste 2.000 școli noi. Se lărgește per- manent rețeaua școlilor de 7 ani. S-a dezvoltat, de asemenea, invățămintul mediu, tehnic ți profesional; numărul acestor școli și al elevilor s-a dublat. S-au creat numeroase instituții extra- școlare pentru copii, palate ți case ale pionierilor, tabere, cluburi, biblio- teci, teatre, parcuri, la activitatea că- rora participă sute de mii de copii. O deosebită atenție se acordă la noi sănătății copiilor ți dezvoltării lor fizice. In perioada vacanțelor ii aș- teaptă pe copii numeroase tabere a- flate în cele mai pitorești locuri ale țării, la munte ți la mare. Numai în acest an au fost cuprinți în tabere centrale, regionale ți colonii peste 200.000 pionieri ți școlari. In patria noastră — Republica Populară Romină — sub conducerea partidului, prin munca învățătorilor și profesorilor înaintați, a părinților și a organizațiilor U.T.M., cresc noi ge- nerații de constructori înflăcărați ai socialismului. Un rol deosebit de important în educarea șt creșterea copiilor îl are organizația de pionieri din Republica Populară Romînă. In cei 9 ani de existență, prin activitatea sa, orga- nizația de pionieri, sub conducerea partidului ți îndrumarea de zi cu zi a Uniunii Tineretului Muncitor, ți-a ciștigat dragostea copiilor și prețuirea poporului nostru muncitor. Astăzi poartă cu mindrie cravata roșie de pionier aproape 900.000 copii. Plenara C.C. al U.T.M. apreciază că după cel de-al ll-lea Congres al U.T.M., organizațiile U.T.M- și, sub îndrumarea lor, organizațiile de pio- nieri au desfășurat o activitate din ce in ce mai susținută pentru educa- rea copiilor in spiritul patriotismului socialist, pentru cunoașterea trecutu- lui revoluționar al poporului nostru, a frumuseților și bogățiilor patriei, sădind in inimile copiilor mindria Ș> demnitatea de cetățean al minunatei noastre țări. Organizația de pionieri contribuie tot mai mult la dezvoltarea interesu. lui și dragostei copiilor față de în- vățătură, la întărirea disciplinei în școală, la formarea ți dezvoltarea la copii a trăsăturilor morale ca: cinstea, corectitudinea, hărnicia, curajul și inițiativa in muncă. Mplte acțiuni pionierești cum sînt: concursul „micilor naturalițti*, al „micilor tehnicieni", concursurile cui- tural-artistice au devenit manifestări tradiționale îndrăgite de copii. Numai in acest an școlar au participat la aceste concursuri peste un milion pionieri ți școlari. Pionierii ți școlarii participă cu entuziasm, după puterile lor, la ac- țiunile de folos obștesc aducindu-ți contribuția la stringerea metalelor vechi, a maculaturii, la stringerea spicelor, a plantelor medicinale, .pre- cum și la acțiunile de înfrumusețare a orașelor și satelor patriei noastre. In acest an pionierii ți școlarii au strins peste 165.000 kg. hirtie, 200.000 kg- griu din spice. Sute de mii de pionieri și școlari au participat la diferite acțiuni de muncă voluntară. Cu toate succesele obținute, plena- ra C.C. al U.T.M. constată că în munca U.T.M. în rîndul pionierilor ți școlarilor, precum țl in activita- tea organizației de pionieri, continuă să existe incă lipsuri. In unele unități ți detașamente, pionierilor nu li se fac îndeajuns cu- noscute realizările regimului nostru de democrație populară, viața nouă a orașelor ți satelor patriei noastre. Unii instructori de pionieri, profe- sori și învățători nu explică copiilor pe înțelesul lor politica internă ți externă a statului nostru, principa- lele evenimente politice interne și internaționale. Organele și organizațiile U.T.M. se ocupă insuficient de cultivarea la copii a dragostei față de munca fizi- ca. Se organizează puține activități educative și practice pentru a orienta absolvenții școlilor de 7 ani către in- vățămintul profesional, tehnic și agri- col pentru ca aceștia să îndrăgească meserii direct productive, pentru a deveni muncitori harnici ți pricepuți în uzine, pe șantierele de construcții ți pe ogoarele patriei noastre. In activitatea unităților și detașa- mentelor de pionieri se neglijează ex- plicarea ți lămurirea pe înțelesul co- piilor, a conținutului antiștiințific al misticismului ți superstițiilor. Cauza principală a acestor lipsuri o constituie faptul că indrumarea ți conducerea practică, de zi cu zi, a activității organizației de pionieri, nu a devenit incă o preocupare perma- nentă a tuturor organelor ți organi- zațiilor U.T.M. Sint încă comitete re- gionale, raionale ți orășenețti U.T.M. care nu se ocupă cu toată grija ți răspunderea de selecționarea, pregă- tirea și perfecționarea continuă a ca- drelor care muncesc cu pionierii. Sînt solicitați puțin in munca de educare și creștere a copiilor învățătorii, pro- fesorii și părinții copiilor. In scopul îmbunătățirii muncii po- litico-educative ți organizatorice a U.T.M. in rindul pionierilor și școla- rilor, plenara Comitetului Central al U.T.M. HOTĂRĂȘTE: 1. In centrul atenției organelor și organizațiilor U.T.M. in munca cu pionierii și școlarii trebuie să stea dezvoltarea în rindul copiilor a pa- triotismului socialist, a dragostei și devotamentului nemărginit iață de patria noastră — Republica Populară Romină, față de Partidul Muncito- resc Romin, conducătorul și îndrumă- torul poporului nostru, părintele iubit al copiilor din țara f.oastră. Să dez- voltăm ți mai mult in nodurile copii- lor dragostea și prietenia frățească cu copiii din Uniunea Sovietică și cele- lalte țări socialiste, cu copiii oameni- lor muncii din întreaga lume. Este necesar să stimulăm mai larg inițiativa pionierilor, să îmbunătățim Vineri 26 septembrie 1958 4 pagini 25 bani Pentru dezvoltarea continua a sistemului invățămintului public in II. R, S. S Menwriul lui N.S. Hrușciov aprobat de Prezidiul C.C. al P.C.U.S. conținutul activității unităților ți de- tațamentelor de pionieri. Organele și organizațiile U.T.M. să îndrume unitățile de pionieri astfel incit să se organizeze m fiecare școa- lă concursul „Să ne cunoaștem ținu, tul natal", in fiecare unitate, detașa- ment și grupă de pionieri să se or- ganizeze periodic vizite, excursii, marșuri pionierești pentru cunoaște- rea bogățiilor șt frumuseților satului, comunei, orașului, raionului ți re- giunii respective, a realizărilor obți- nute de regimul democrat-popular in construcția socialismului. Să asigu- răm ca fiecare unitate de pionieri să participe la păstrarea și îngrijirea monumentelor legate de lupta parti- dului ți poporului nostru, a celorlal- te popoare frățești. La adunări pio- nierești, la focuri de tabără, să fie invitați activiști de partid ți stat, muncitori fruntați, militari ai forțelor noastre armate, care să povestească copiilor despre viața din trecut și azi a poporului și copiilor, să le vorbeas- că despre perspectivele luminoase ce se deschid prin construcția socialis- mului, în fața poporului nostru ți a generațiilor sale viitoare. Aceste ac- țiuni să fie urmate de învățarea de cintece, poezii ți jocuri cu conținut natriotic ți revoluționar. Prin în- treaga activitate a organizației de pionieri, prin adunările pionierești, să facem permanent cunoscut pio- nierilor ți școlarilor, pe înțelesul lor, politica internă ți externă a statului nostru democrat-popular, principalele evenimente politice interne țl inter- naționale, aspecte din viața copiilor din U. R- S. S. ți din celelalte țări socialiste, a copiilor oamenilor mun- cii din întreaga lume. Este necesar ca în fața pionierilor să apară clar cine sint prietenii ți cine sint duș- manii poporului nostru. 2. Comitetele regionale, raionale ți orășenețti U.T.M. trebuie să oriente- ze munca unităților și detașamente- lor de pionieri pentru ca acestea să considere ca una din principalele lor sarcini dezvoltarea la pionieri ți șco- lari a dragostei față de învățătură, față de insuțirea temeinică a cunoș- tințelor predate în școală. Prin în- treaga lor activitate, unitățile de pio- nieri trebuie să contribuie la dezvol- tarea dragostei față de munca fizică ți a interesului pentru minunatele cu- ceriri ale științei și tehnicii. In acest scop în unitățile ți detașamentele din orașe se vor organiza adunări închinate noutăților din știință și tehnică, discuții pe înțelesul copiilor despre realizările obținute in dome- niul științei și tehnicii, vizitarea ca- binetelor tehnice din întreprinderi și instituții. Să orientăm mai mult ac- tivitatea organizației de pionieri pe linia educării pionierilor și școlari- lor astfel incit aceștia să îndrăgeas- că meseria de strungar, electrician, sudor, constructor, lăcătuș, miner etc., pentru a deveni muncitori har- nici ți pricepuți în fabrici ți uzine. Să se creeze cit mal multe cercuri tehnice specifice ramurilor economi- ce ale orațului sau raionului respec- tiv. In cadrul concursului „micilor tehnicieni" să se pună mai mult ac- cent pe cercurile de : lăcătușerie, ti- (Continuare in pag. 4) Frecventă bună a urmare a măsurilor luate In perioada de pregătire a des. chiderij noului an școlar, cei 113 elevi din clasele HV de la școala din comuna Cetățeni (raio- nul Muscel) și cei 204 elevi de In școala de patru ani din comuna Slobozia de Sus (raionul Găești) sint prezenli cu toții Ia lecții, zi de zi de la deschiderea cursurilor- O frecventă foarte bună a elevi- lor au asigurat cadrele didactice de la școlile de 4 ani din comunele Buldești (raionul Costești), Constan- tinești (raionul Potcoava), Lătăreji și Orlești (raionul Drăgășani). La școlile de 7 ani din comunele Zida. ru (raionul Potcoava), Coteana și Piatra-Sat (raionul Slatina), Bal- ta-Sărata și Păcălești (raionul Dră- gănești) s-a obtinut de asemenea o frecventă de sută la sută. Sint numeroase școlile de 7 ani din regiunea Pitești care au reușit să cuprindă In Întregime absolven- ții clasei a IV-a In clasa a V-a. A. semenea școli sint cele din comu. nele Ștefănești, Partizani și Peșcov (raionul Pitești ). Păușești-Măglavl (raionul Vilcea), Păduroiu (raionul Vedea) etc- I. RADU Pitești Muncă susținută 3 o școlile de 7 ani din comunele Pogoanele și Siliștea (raionul Pogoanele), Pietroșila, Valea- Lungă-Cricov, Rîul Alb (raionul Pu- cioasa), Clondiru, Țintești, Movila Banului (raionul Mizil) etc. sint cu- prinși fn clasa a V.a toți absolventii clasei a IV-a. La aceste școli Încă din prima zi frecventa la clasele J-VII este de sută la sută. Situația se datorește faptului că directorii de școli și ca- drele didactice au desfășurat din timp o muncă organizată și susți- nută. La școala de 7 ani din Pietro- șifa, de exemplu, tov. Vasile Hara- lambie, directorul școlii, a inifiat alcătuirea de echipe lormate din pedagogi, deputati și părinți ai ele- vilor care au făcut vizite la domi- ciliul absolvenților clasei a IV-a, A început faze regională a Festivalului de teatru „I. L. Caraglale". In diverse centre raionale se 1n- tilnesc tn întrecere echipele meritorii care au învins In e- tapele comunale șl raionale. La Găești s-au Intilnlt du- minica trecută echipele tea- trale din Glîmbocata, raionul Topoloveni, Bălilești, raionul Mușcel și comuna Ștefan cel Mare din raionul Găești. Echi- pele au dovedit pricepere 1n alegerea repertoriului. Atît în- vățătorii care se ocupă de ins- truirea echipelor cît șl direc- torii căminelor culturale și-au dat seama de necesitatea in- cluderii în repertoriu a acelor piese care răspund probleme- lor de viață ale țărănimii mun- citoare. Amintim printre aces- tea piesele Iul Tiberlu Vornic, „Tîrqul inimilor" și „Răfuiala". S-a văzut din această orienta- re a repertoriului că echipele artistice de amatori participan- te la concurs și-au dat seama de rolul pe care trebuie să-l aibă mișcarea artistică de ama- tori în ridicarea nivelului cul- tural al maselor. Faza regională a festivalului de teatru „I. L. Caraglale" a- bla a început. S-ar cuveni să se dea o atenție deosebită popularizării spectacolelor. Scopul acestui concurs nu este numai acela de a încuraja o mișcare artistică de amatori și de a afirma o echipă sau alta, ci și de a atrage un pu- blic cit mai numeros. Din a- cest punct de vedere organiza- rea concursului de la Găești a lăsat de dorit. Se cuvine să menționăm e- forturlle învățătorilor care s-au străduit îndelung să ridice ca- litatea echipelor din comunele lor, să organizeze cit mai multe spectacole și să le pre- gătească temeinic. Demnă de laudă este activitatea învăță- torilor din Bălilești care au montat concomitent piese ro- minești și sovietice la patru formațiuni teatrale. Odată ter- minat concursul, frumoasa ac- tivitate a instructorilor și a actorilor amatori nu trebuie să înceteze. Ei sint datori să-și îndeplinească mai departe înalta sarcină de a contribui prin teatru la educația oame- nilor muncii. B M. cu scopul de a~l convinge să-și con- tinue studiile. In ședințe cu părinfii s-a vorbit despre necesitatea învă. (ămlntului de 7 ani. Tov, Alex. Pă- tru, directorul școlii de 7 ani din comuna Pogoanele, a folosit in munca de convingere și pe absol- venții clasei a IV-a, care și.au ma- nifestat incă de Ia închiderea anu- lui școlar trecut dorin/a de a se Înscrie in clasa a V-a- DUMITRU TEODORESCU Ploeștl Produse utile 3n atelierele școlii de meserii din Timișoara, numeroși u- cenici își însușesc deprinde- rile necesare pentru a deveni buni strungari, electricieni, fierari și me- canici auto. Dotate cu noi și numeroase uti- laje și aparate de măsură și con- trol, atelierele școlii au fost trans- formate de fapt înlr-o mică Între- prindere, în care se execută diver- se comenzi primite de la unităjile socialiste din localitate- In afară de aceste comenzi, uce- nicii lucrează și la confecționarea diverselor unelte și scule, destina- te Înzestrării atelierelor de politeh- nizare ale școlilor de cultură ge- nerală. Plnă în prezent au și fost executate 1000 bucăți menghine pa- ralele de 130 mm- care au fost ex- pediate școlilor din regiune. EMIL MIL1N Timișoara Succese Activitatea cultural artistică este bine organizată la școa- la de meserii din Focșani. In cadrul activității cercurilor litera- re, artistice, sportive etc, sînt cu- prinși tofi ucenicii școlii. A fost consacrată o zi pe săptămînă—joia după amiază — prezentării de pro- grame cultural-artislice pe clase sau pe grupe, urmate de discuții- Aceasta contribuie la antrenarea u- cenicilor In munca artistică șl la Îmbogățirea cunoștințelor lor de cultură generală. Spectacolele artistice date de u- cenicii școlii de meserii la căminele culturale din localitate și din raion s-au bucurat de un deosebit suc- ces. Prof. EMILIA ARGHIRESCU Focșani Condiții mal bune Un nou local de școală de 7 ani a fost dat In folosință In sa- tul Voivoda. Prin aceasta, s.au creat condiții pentru cuprinde- rea în clasa a V-a a tuturor absol- ventilor clasei a IV-a din sat. VALERIU DOBRE satul Voivoda comuna Moșteni raionul Alexandria Prin contribuție locală oo fii țăranilor 'din comuna Cristești erau nevoiti să parcurgă plnă la școala din comuna vecină 4-5 km. Prin contribuția fă. rănilor muncitori, comuna are acum un local propriu de școală, un local spațios in care munca se poate des- fășura in cele mai bune conditiunl. C. T. COASA comuna Cristești, raionul Pașcani Practica ucenicilor din Păltiniș-Ciuc Activitatea practică a ucenicilor de la școala de meserii din Păltiniș (Regianea Autonomă Maghiară) se desfășoară pe baza u- nui plan de producție, întocmit pe meserii și ani de studii, astfel in- cit complexitatea lucrărilor să co- respundă programei de învătămînt teoretic și fazelor de instruire a viitorilor metalurgiști. Fiecărui ucenic îi sînt asigurate locul său de muncă, mașina u- nealtă și sculele necesare, fapt care contribuie la buna desfășurare a lecțiilor de instruire practică. Planul de producție al școlii este defalcat pe grupe de meserii și cu- noscut de ucenici. Pentru a avea în permanență o evidență a înde- plinirii lui. in fiecare secție a fost întocmit un grafic de urmărire. Datorită condițiilor optime de muncă și unei bune Îndrumări primite din partea profesorilor și maiștrilor, ucenicii execută produse de calitate, ca numeroase piese pen- tru motoare Diesel, axe pentru ma- șini de degroșat și chiar mașini de degroșat în întregime. C. MUNTEANU Păltiniș — Ciuc La 21 septembrie, „Pravda' a publicat memoriul lui N. S. Hrușciov aprobat de Prezidiul C.C. al P.C.U.S., consacrat problemelor întăririi legăturii școlii cu viața și dezvoltării continue a sistemului Invățămîn- tului public din U.R.S.S. N. S. Hrușciov relevă că In col 40 de ani de putere «ov etlcâ, In- vâțămlntul mediu și superior din Uniunea Sovietică a obținut succese mart. In Rusia prerevoluționară, în 1914, In școlile primare și medii învățau fn total 9.6OO.0C0 de olevl ; în anul școlar 1957-1958, numărul elevilor din școlile sovietice de cultură generală a fost de 28.700 0 00. iar împreună cu școlile de adulti — 50 600.000. Deosebit de mari sint succesele obținute de invățămintul public într-o serie de republici unionale, a căror populație a fost in trecut aproape în întregime anal- fabetă. In Rusia prerevoluționară, în instituțiile de Invățămint superior și in școli tehnice învățau in total 182.S0O do sludonțl. In prezent nu- mărul lor este de peste 4 300 600. M. S. Hrușciov arată că c-stăzi școala sovietică de zece ani nu Îndeplinește sarcinile pregătirii tineretului pentru viață, ci ti pregătește numai pentru intrarea In insatuțiile do invățămint superior. Subliniind că în actualele condiții în instituțiile de invățămint superior ale U.R.S.S. pot li admise anual aproximativ 450.000 de persoane, N. S. Hrușciov arata că in perioada 1954-1957 din rindul absolvenților șco- lilor medii nu au intrat în școli superioare și tehnice peste 2 500.090 de persoane. N. S. Hrușciov subliniază că școala sovietică esia chemată să pregătească nu numai oameni multilateral instruițl care să cunoască bine bazele științei, dar totodată oameni capabili pentru o muncă 11- zlcă sistematică. Toți elevii, fără excepție, arată N. S. Hrușciov, ar trebui incluși, după absolvirea a 7-8 clase, in munca de folos obștesc în întreprinderi iți in colhozuri. N. S. Hrușciov propune să se împartă Invățămintul mediu In două etape : prima — școala de șapte sau opt ani în care învățămln- tul să fie obligatoriu pentru toți; a doua etapă — de 2—5 ani pentru obținerea de cunoștințe profesionale, diferențiate pentru orașe șl sate. N. S. Hrușciov consideră posibilă și o altă cale de continuare a invățămintului pentru tineretul care a absolvit școala de opt ani și anume : munca in producție și concomitent învățătura la cursuri pro- fesionale. N. S. Hrușciov consideră indicat ca a doua etapă a învă|ămintu- lul mediu s-o constituie invățămintul tineretului in școli serale și fără frecvență, fără Întreruperea muncii fn producție. Trebuie evitată o ase- menea situație, arată N. S. Hrușciov, cînd școlile serale își pun drept sarcină numai pregătirea pentru Intrarea în Instituții de invățămint su- perior. In aceste școli elevii trebuie să aibă posibilitatea ca, paralel cu invățămintul mediu general, să-și adincească cunoștințele profe- sionale. încă din școală trebuie începută pregătirea oamenilor pentru producție, pentru o muncă utilă în societate — subliniază N. S Hruș- ciov. El propune să se acorde avantaje acelor elevi ai școlilor pentru tineretul muncitor și sătesc care îmbină cu succes învățătura cu munca în producție și, printre altele, să iie scutiți 2—5 zile pe săptămînă de munca in producție pentru ca în aceste zile să se poată consacra pe deplin învățăturii, pentru a se evita supraîncărcarea elevilor, N. S. Hrușciov propune ca durata Invățămintului în aceste școli să fie fi- xată la 5—4 ani. El subliniază că dezvoltarea largă a rețelei de școli serale și fără frecvență va da tuturor celor care doresc acest lucru posibilitatea de a absolvi școala medie, iar apoi șl Invățâmintui su- perior. In memoriu se propune ca pentru copiii deosebit de talentați să existe, ca o excepție, școli medii corespunzătoare in care iți vor în- suși cunoștințele de școală medie necesare pentru continuarea învă- țăturii în instituțiile corespunzătoare de invățămint superior. N. S. Hrușciov subliniază că pentru inlăptuirea proiectatei reorgani- zări este necesară o perioadă de trecere de 5—4 ani In cursul căreia trebuie menținut un anumit număr al școlilor de zece ani existente în momentul de (ață. Helavînd că in prezent mulți tineri care termină școlile superioare nu cunosc bine practica șî nu sint pregătiți suficient pentru munca în producție, N. S. Hrușciov propune să se efectueze și o reorganizare a școlii superioare sovietice. Sistemul invățămintului superior, scrie el, trebuie reorganizat, invățămintul superior trebuie apropiat de pro- ducție și legat cu adevărat de producție. In memoriu se propune ca în școlile superioare sâ fie primiți ti- neri care au deja experiență în viață, un stagiu de muncă practică, care și-au manifestat aptitudinile și dorința de a continua învățătura. Trebuie să se țină seama insă nu numai de dorința candidatului, ci șl de aprecierea dată activității sale de către organizațiile obștești. N. S. Hrușciov subliniază că in dezvoltarea școlii superioare so- vietice trebuie să se urmeze îndeosebi linia invățămintului seral și fără frecvență. El este de părere că în majoritatea instituțiilor de in- vățămlnt superior studenții trebuie să urmeze primii 2—5 ani de cursuri fără a ți întrerupe munca în producție. începînd din al treilea an, el trebuie scutiți de munca in producție 2—5 zile pe săptămînă Șl abia In ultimii doi ani de învățătură studenții trebuie scutiți complet de această muncă, cu excepția timpului necesar pentru practica In producție. N. S. Hrușciov propune să se reia practica înființării ds uzlne școll tehnice superioare. El subliniază că In școlile superioare trebuie să existe o largă bază pentru munca practică a studenților șl că aceste școli trebuie organizate, In special, pe lingă întreprinderi și mari gos- podării agricole. N. S Hrușciov propune ca măsurile cuprinse în memoriul său să fie discutate pe larg pe linie de partid și de stat, precum și In presă. Iar hotăririle concrete cu privir-e la reorganizarea școlii să iie adop- tate definitiv in cadrul sesiunilor Sovietelor Supreme ale republicilor unionale. Sărbătoare la Poiana Mtine ta fi sărbătoare la Poiana... Poiana e o comună din raio- nul Sebeș-Alba. Locuitorii ei sînt ciobani. Ciobani îndrăgostiți de artă. Ei tor sărbători miine 50 de ani de la înființarea corului lor. Vreun bătrin, încovoiat de tirslă, își ta aminti de alte vremuri cînd. împreună cu alți tovarăși, însoțind turmele de oi, în sunetul monoton al tălăngilor^ colinda țara în căuta- rea pășunilor. Pe coamele munților 9 pe întinderile nesfirșite ale Bărăga- nului, prin bălțile Dunării, poenarii au purtat în sufletul lor, asemeni întregului popor^ durerea celor osîn- diți la asuprire, simțămintele de tris- tețe sau revoltă, de iubire sau de dor. Și uneori seara strînși în jurul fo- cului, la ora poveștilor, au prins a in- gina melodii de aur. Atunci) poale vocea cristalină a unei tinere băcițe a vrăjit inimile ciobanilor. Sunatele pe care le mingiiaii buzele acestei cintârețe cu opinci nu erau cu ni- mic mai prejos de cele ale unei mari artiste. Dar' băcița nu avea să ajun- gă niciodată artistă... Cu mulți ani in urmă) un învă- țător entuziast a îndrăznit să încerce să valorifice calitățile artistice ale țăranilor din Poiana Dar ciobanii cu chipurile înăsprite de necazuri) de vinturi și ploi) hărțuiți de. grija plinii de toate zilele) nu aveau vreme de serbări și coruri. Mai târziu. un alt învățător) mai perseverent decil primul) reia inițiativa acestuia și in 1908, după mai multe încercări in- fructuoase. după numeroase decepții, reușește să înjghebe din elevii pre- gătiți și educați de el un cor solid, de aproape 50 de persoane a cărui tradiție a fost păstrată pină astăzi. Pînă în zilele republicii, corul din Poiana s~a mărginit la mici succese locale, la admirația poenarilor și atit. Dacă vremurile nu s-ar fi schimbat, minunatul cor din Poiana ar fi fost sortit să moară pierdut in anonimat. V remurile s-au schimbat in<»» apei. Se va arăta cS •etâ- vitezei rîului este --csa». cind se proiectează -e-r-uit microcentrale, care si :u;Kț;c. ajutorul curentului de pă al Se va vorbi elevilor despre protec- e pe care o oferă zăpada aginănă- -if?r de toamnă și deci despre im- »'tanța reținerii ei pe ogoare, des- • . perfrea unor plante cu paie ca i degere. linferea pomilor ce se de vie, a șoselelor, nele Pentru fixarea modului de lu- cru se vor face exerciții folosind me- toda ciții La acelor și apoi se vor face exer- pe teren. tema „REFLECȚIA LUMINII terna „MĂSURAREA ENER- GIEI CALORICE’ ncter • atx importanța cunoașterii «l-orice a diferitelor feluri brazdometrului, oare se poate construi ușor din două șipci. de lemn, legate între eie în așa fel îneît. să. alunece una de-a lungul celeilalte, iar în lipsa lui cu ajutorul unei rigle gradate obișnuite; măsurarea înălțimii plante- lor cu linia gradată; măsurarea înăl- țimii animalelor cu bastonul lui Lyd- tin (dispozitiv de fofma unui drept- unghi cu laturile orizontale mobile pentru a putea încadra animalul a că- rui înălțime se măsoară); măsurarea diametrului arborilor cu compasul fo- restier etc. La lucrarea de laborator nr. 3, se vor face și cîntăriri a te unor volume determinate de grîu și de porumb, calculîndu-se apoi, pe această bază, greutățile hectolitrice ale griului și porumbului cîhtărite. rea reostatelor în circuit cu ajuto- rul cărora se modifică intensitatea curentului electric. De asemenea este necesar ca elevii clasei a Vll-a să viziteze ferme de stat cu Insta- lații moderne, unde vor fi conduși să vadă și să cunoască aplicațiile menționate în aceste îndrumări. Ca lucrare practică în ateliere seu in cercuri se pot construi de către grupuri de elevi. în colabora- re cu profesorul de științe agricole, la atelierul gospodăriei sau al altei întreprinderi agricole locale, un in- cubator electric, un protector pen- tru pul etc. . Efectuarea acestor lu- crări cere însă o orientare precisă a profesorilor și apoi a elevilor pentru ca aparatele construite să poată fi experimentate și folosite în gospodă- rie. Dc asemenea aceste lucrări tre- buiesc bine organizate, în timp, pen- tru a nu supraîncarcă pe elevi ș; a-1 feri astfel de efectuarea unei munci de proastă calitate. Pentru con- struirea diferitelor aparate și insta- lații, elevii trebuie să fie instruiti semințelor de cuscută carie este as- pră. și nu va adera pe suprafața se- mințelor nut este cilindru 1 care are acțiunea nic creat de trifoi Amestecul obțl- lăsat să se scurgă peste un de alamă ce se rotește și o porțiune ce se află sub unui cîmp magnetic puter- : de un electromagnet așe- zat in interior. Semințele cu asperi- tăți pe care s-a fixat praful de pi- litură de fier vor fi reținute pe ci- lindru timp mal îndelungat decît cele lucioase care nu sînt supuse ac- țiunii cimpului magnetic — și în fe- lul acesta ele sînt separate. dărîmături — măcinat, spuma de var de la fabricarea zahărului. &xldul de calciu ca să se împrăș- tie pe teren, pentru a nu fi dăunător celui care efectuează operația, se stropește fin cu puțină apă. Propor- ția de substanță administrată este, după caz, între 2-6 tone la hectar. Varul se administrează odată cu în- grășăminte animale (bălegar) pentru că dă rezultate mai bune. La tema „BAZE" La tema „MOTORUL ELECTRIC Se atrage atenția asupra hidroxidului de calciu, în cu alte soluții, la stropirea folosirii amestec pomilor. să folosească ciocanul lipit. La tema „ENERGIA Se va stărui asupra ților de măsură. Li se vilor care este costul electric de ELECTRICA’ valorii unită- va arăta ele- unui consum După ce profesorul va intui atent cu elevii principiu-! construcției și funcționării motorului electric, folo- sindu-se de modelul dat de I.M.D. dar mai ales de un motor în mări- me naturală al unei întreprinderi locale, va arăta multiplele întrebuin- țări ale motorului electric în condi- țiile unui sat sau ale unei gospodării agricole eleclrifioate. Se va arăta întrebuințarea moto- rului la : a viței de vie, etc. pentru a le pro- teja împotriva dăunătorilor. (Zeama și sulfocalcică). Zeama (100 I. apă. 1 kg. Ca bordeleză bordeleză (OH)2, 0,50-5 kg. Cu SO4). Zeama sulfooalcică (la 10 I. apă. 0.5 kg. CaO. 2.8 kg. sulf). La tema SĂRURI" Se v chiar din puțuri sapate cu adixvw mică, datorită iuptu:_ nu pot activa asupra lor. se va vorbi despre tntrfebum- Ctnd t și n La tema „SOLUȚIILE' f. rț;O Toamna — 9 săptlmtnl (15 sept. — 15 noiembrie) — 18 ore Iarna ______ 4 săptămini (1 ____ 28 februarie; _ 8 oTe Primăvara _______ 13 săptămini (1 martie—15 iunie) sl In olus 10 ore în perioada 22 martie—6 aprilie — 36 ore Vara — numai pentru clasele V-VI, 2 săptămini (15_________30 Iunie) 48 ore Total i 110 ore Lucrările practice agricole se vor desfășura pe toturiM școlare șl In gospodăriile agricole colective șl de stat. Se va tme seama ca lucrările practice să aib8 un caracter lnstructiv.edu- cativ și productiv, legate de specificul și nevoile locale ale regiunii. Programa lucrărilor practice agricole Clasa a V-a I LUCRĂRI PRACTICE AGRICOLE DE TOAMNA (18 ofe) Tema 1. Recoltarea de toamnă a legume, lor. Alegerea legumelor mai frumoa- se în vederea organizării unei ex- poziții în școală. Stringerea și con- fecționarea de materia! didactic (plante atacate de boli și insecte, conservarea în formol a unor legu- me)- Păstrarea legumelor peste iarnă (fasolea, mazărea, ceapa, us- turoiu-1). Tema 2. Extragerea semințelor de la une'e plante legumicole (pătlăgele roșii, vinete, ardei). Curățirea și alegerea semințelor, păstrarea lor peste iar- nă în pungi etichetate întocmirea unei colecții de semințe (pentru ex. poziția școlară și material didactic). Tema X Păstrarea legumdor rădăcinoase peste i«rnă (pfeclă roșie, morcovul, pătrunjelul. Velin») în vederea con- sumului și producerii de semințe In anul viitor Construirea silozurilor și șanțurilor de păstrat rădăclnoase. Păstrarea cartofilor peste iarnă tn beciuri, silozuri, șanțuri. Tem» 4. Corățirea terenului unde au fost cultivate legumele. Săpatul, aratul ter«tu1ni. îngroparea îngră- șămintelor. Tema 5. Pregătirea terenului, semănatul șl plantatul legumdlor pentru obținerea de legume timpurii în primăvară (ceapă, usturoi, spanac). II. LUCRĂRI PRACTICE AGRICOLE DE IARNA (8 ore) Tema 6. Amenajarea locului pentru răsad, nițe. Pregătirea paturilor calde. Așe- zarea tocurilor și geamurilor. Tema 7. Pregătirea și așezarea pămîntului In tocurile de răsadniță. Semănatul tn răsadniță și lucrările de îngrijire a răsadurilor. Tema 8. Repicatul răsadurilor și îngriji- rea lor. III LUCRĂRI PRACTICE AGRICOLE DE PRIMAVARA (36 Tema 9. Lucrărfle solului primăvara (gre. blat, grăpaf, facerea brazdelor și biloarielbr). Temg 10. Semănatul și plantatul legumelor timpurii (ceapa, usturoiul, mazărea, spanacul, salata). Tema 11 Scoaterea de la păstrat a rădăci- noaselor in vederea plantării tor. (Alegerea rădăeinildr nevătămate). ore) Tema 12 Lucrările de îngrijire a legumelor timpurii (plivit, rărit, prășit, udat, recoltat). Tema 13. Semănatul celorlalte legume (fa- solea, castraveții, dovleceii, pepe. nii) Plantatul cartofului. Plantatul răsadurilor tn ctmp. Tema 14. Lucrările de îngrijire a semănă- turilor tîrzii și a răsadurilor plan- tate (înlocuirea golurilor. udatul, plivitul. răritul, mușuroitul, tutora. tul. legalul, copilitul, prășitul). IV LUCRĂRI PRACTICE AGRICOLE DE VARA (48 ore cel pu(in) Tema 15 Continuarea lucrărilor de îngrijire a legumelor. Recoltatul legumelor pentru consum. Tema 16 Pregătirea răsadurilor pentru cul- tura d? toamnă (varză de toamnă, conopida) Plantatul și îngrijirea culturilor de toamnă. ★ Elevii din clasele a Vl-a și a Vll-a, pe. lingă cunoștințe'e căpă- tate lâ științele naturale, vor exe- cuta lucrări practice agricole pe lo- turile școlare și în gospodăriile a. gricole colective și de stat. Aceas- ta va trebui să însemne pregătirea elevilor pentru participarea ia munca productivă. In cadrul acestor lucrări elevii primesc cunoștințele și deprinderile practice pentru cultivarea plantelor de cîmp. creșterea și îngrijirea ani- malelor mici, creșterea și îngrijirea pomilor roditori, a pomilor de con- strucție și ornamentali, creșterea și îngrijirea viței de vie și cunoștințe de îngrijirea și întrebuințarea ma. șinilor și tractoarelor agricole. Programa lucrărilor practice agri- cole pentru clasele VI și VII ur- mează să fie trimisă școlilor odată cu programa Cunoștințelor agricole pentru clasele V—VII Pînă Ia primirea acestei progra. me, școlile vor desfășura activitate»' în baza programei din anul prece* dent, iar clasa a V-a în baza pr»; gramei mal sus publicate. Ucenicii de la uzinele „Semănătoarea" Uzinele' „Semănătoarea* din Capitală dețin — pentru a patra oară — drapelul de uni- tate fruntașă pe ramură. Meritul revine, desigur, întregului său co- lectiv de muncă. Dar nimeni din 1 această uzină nu va tăgădui aju- I torul pe care ucenicii, în plină for- 1 mare profesională, l-au dat munci- torilor pentru depășirea cifrelor de plan. • Prin munca lor plină de devota- 1 ment, acești tineri au ridicat pres- tigiul școlii în care învață. Și dacă proaspăta promoție de lucrători in- trată nu de mult în producție, cu elemente merituoase ca turnătorul Radu Ion, cîștiqător al întrecerii organizate de Ministerul Industriei Grele pentru titlul de cel mai bun ucenic pe meserie, lăcătușul Vlase Galation, premiant pe școală șa. se m'ndrește cu tineri ce se numără printre muncitorii fruntași ai uzi- nei — ucenicii din anii II șl III își fac și ei de pe acum drum spre acest titlu. Te convingi de acest lucru și nu- mai dacă treci în uzină pe la lo- curile de practică ale ucenicilor. Am stat de vorbă cu inginerul Lazăr Constantin, cu forjarul Iva- nov Șerban și cu șeful sectorului V, In care lucrează mulți ucenici. Ab- sorbiți de munca pe care o desfă- șoară acum uzina pentru livrarea, tn maloritatea lucrătorilor d-n oectia mea sint absolvenți ai țcoui profe sionale si nu am nici «a motiv să zoțesc pentru vreunul din ei". Am trecut apoi la ttrpngăne. $: aici, apropiatul termen de livrei» a combinelor pusese pecetea mare- lui zor. Intr-un asemenea ritm «1 muncii, cînd utilajul trebuie folo sit cu maximum de randament, nu te aștepți să găsețti vreo națină lăsată exclusiv ucenicilor. Și to- tuși, Finat Tudor, din anul IU, lucra singur la un strung, ezecu- tind axe pentru combine. Fița de lucru prevede pentru fiecare ax 12 minute. Finat lucra de 2 ore ți IC minute și avea gata 12 bucăți. Stru- jise, deci, fiecare ax in mai puțin de în se de 11 minute. Cind am aflat cl și ceea ce privește calitatea nu 1 putea reproșa nimic, am înțeles i ce i se încredințase mașina. La forjă am găsit lucrînd doi ucenici. Forjau cuțite de strung. M-a impresionat siguranța cu care lucra Ilie Soare, din anul III, Ai fi zis că e un muncitor format dacă fața prea t'nără nu Ilie Soare lucra ,.în trînul fo-rjar Ivanov In spatele bunelor l-ar fi trădat- parte' cu Șerban. rezultate bă- citeva zile, a 100 de combine, temeinicile deprinderi noașterea elementelor meseriei, aclimatizarea viața uzinei, pasiunea practice, de bază deplină cu. ale cu pentru pro- ml-au răspuns scurt la între. birt. preferlnd vorbelor cifrele din graficele și fișele de Iu- cru erau ale ucenicilor. Și acestea foaato grăitoare. In secția scu- le și dispozitive, cunoscută prin tehnicitatea înaltă și prin marea precizie în lucru ce o reclamă. ucenicii din anul III ca Saru tre, lăcătuș, și Savu Cornel, Pe- tre- zor, au depășit în primele zile de practică norma cu 7 Ia sută. Pe primul l-am găsit lucrînd matrițe de debitat reperul 3 304 pentru combina C. 1. Potrivit de statură, cu privirea vioaje. avea multă dega- jare în mișcări. Inginerul Lazăr Constantin m!i-a atras atenția asupra „curățeniei11 și fineței cu care ucenicul . își execută pie- sele. „Este rezultatul unei ac- tivități practice bine organizate de școală, sprijinită îndeaproape de uzină și conștiincios îndrumată de instructori — mi-a spus inginerul. In asemenea condiții, buna califi- care devine o certitudine, Iar dru- mul spre maturitatea profesională se scurtează. Vă vorbesc tn de- plină cunoștință de cauză, fiindcă fesie și atașamentul față de pro- ducția uzinei — stă munca răbdă- toare a profesorilor, maiștrilor și Instructorilor, făcută cu suflet și simț de răspundere. Te convinge de acest lucru, bunăoară, atelierul - școală —1 acest abecedar al ucenicului — a cănii bună înzestrare și rodnică activi- tate constituie un merit al maistru- lui Gherman Octavian. Te convinge, de asemenea, prezența activă și a- proape permanentă printre ucenică, la practică, a unor profesori de teh- nologie, ca inginerii Gh. Ștefămescu și Ilie Șerbănuț. Munca plină de zel a unor instructori ca Ion Caranfil stă desigur și ea la baza rezulta- telor bune obținute în instruirea viitorilor metalurgiști. Am părăsit uzina cu convingerea că pentru ucenicii de la „Semănă- toarea” începutul anului școlar nu înseamnă o perioadă de „acalmie" și „acomodare" lentă, în care ore- le se Irosesc cu probleme mărunte, ci un început de activitate inten- să. C. ALEXANDRU București Hotărîrea Plenarei a (Urmare din pag. I) nichigerie, mecanică, electrotehnică, radio, construcții de machete, jucării și altele. Organizațiile U.T.M. trebuie să a- jute munca unităților, detașamentelor și grupelor de pionieri de la sate ast- fel incit acestea să dezvolte la pio- nieri și școlari dragostea pentru mun- ca agricolă, dorința de a munci in gospodării agricole colective, Intere- sul pentru cunoașterea și însușirea metodelor agrotehnice avansate, preo- cuparea pentru creșterea porumbeilor, păsărilor, Iepurilor, creșterea viermi- lor de mătase, a albinelor. Unitățile ți detașamentele de pio- nieri de la sate trebuie îndrumate să antreneze pionierii și școlarii la ac- tivități concrete de cunoaștere și a- plicare a zootehniei. Trebuie dezvol- tat la copii interesul pentru pomicul- tură ți viticultură. Comitetele raionale U.T.M. Împreu- nă cu organele silvice să ia măsuri pentru ca unitățile de pionieri care au posibilități să creeze mici* pepi- niere pomicole pe care să li îngri- jească pină la predarea materialului săditor. Să se dea o mal mare extindere concursului „micilor naturaiiști", le- gat de principalele culturi agricole din raion. Să se organizeze mai bine activitatea pe loturile școlare in așa fel incit acestea să ajute pe pionieri și școlari mai mult la legarea cunoș- tințelor teoretice de practica agrico- lă. Comitetele raionale U.T.M. în co- laborare cu secțiile de învățămînt ți cultură să organizeze ți să ame- najeze mici laboratoare agricole, unde copiii să invețe, să studieze și să experimenteze metodele înaintate agrozootehnice ca hibridarea vegeta- tivă. precum și metode care să ducă la creșterea producției animale. Pe lingă aceste mici laboratoare să se asigure ți terenurile experimentale necesare. Unitățile ți detașamentțje de pio- nieri să invite mai des ingineri ți tehnicieni agricoli care aă le vor- bească, pe Înțelesul lor, despre me- todele avansate folosite In agricultu- ră pentru creșterea producției la ha„ despre dezvoltarea pomicultu- ril șl viticulturii, despre creșterea ți Îngrijirea animalelor. Să dezvoltăm la copii incă de cind sint mici deprinderi practice de muncă și autodeservire. Organizațiile de pionieri trebuie să considere drept o importantă sarci- nă atragerea cit mai largă ■ pionie- rilor și școlarilor in participarea, după puterile lor, la lupta poporului nostru pentru construirea socialismu- lui in patria noastră. Să educăm co- piii in spiritul grijii și respectului deosebit față de păstrarea ți îngri- jirea avutului obștesc ți In spiritul urii împotriva necinstei, a hoției ți a tuturor faptelor care vatămă a- vutul poporului. Să nu existe pionier și școlar care să nu participe la stringerea recoltelor, ia acțiuni de în- frumusețare a școlii, străzii, cartieru- lui, orașului și satului unde locuiesc, la plantarea și îngrijirea pomilor, ar- buștilor și florilor, Ia creșterea țl îngrijirea animalelor. Unitățile de pionieri trebuie să devină un sprijin activ al sfaturilor populare comans- le, raionale și orășenești in acțiunile patriotice și de folos obștesc. 3. Organele și organizațiile U-T. casele de pionieri, instructorii de pio- nieri, cu sprijinul cadrelor didactice, trebuie să se ocupe îndeaproape de organizarea in mod plăcut ți folosi- tor a timpului liber al copiilar. In timpul liber, in zilele de sărbătoare. gată ți atractivă activitate; Îndeo- sebi in grupele și detașamente • de pionieri, ca : Învățarea de ciatece ț* jocuri, țezători, serbări iatrece sportive, excursii ți altele. Să dez- voltăm mai mult activitatea toristică in rindurile pionierilor ți școlardor Să organizăm cit aai ■alte exconi ți vizite in fabrici, la mutările socia- liste din agricultură, ca scopul cu- noașterii realizărilor obținute de oa- menii muncii in mii regiaalai deao- crat-popular. 4. Plenara C.C. al U.T.M. sUM- lețte ca in perioada pioaieralvM să se instituie două distincții la 11 ți la 13 ani. Aceste distincții var coo- sta In una și respectiv două steluțe roșii ce vor fi purtate pe Muză ia partea stingă a pieptănă. Patra obținerea acestor distincții, pionier, vor trebui să îndeplinească m nu- măr de sarcini concrete ca privire la cunoașterea orașului sau satului șu- tai. a raionului ți regiuni respecti- ve. a tradițiilor revoluționare ale poporului nostru, a realizărilor regi- mului nostru democrat-popular; par- ticiparea la activități legate de dez- voltarea dragostei pentra oi iaca fi- zică. la acțiunile pionierești ia aer liber, participarea la manei de folos obștesc etc. Pe lingă aceasta, tribuie lele condiții este aceea de a fi tra- tați la invățătară. Îndeplinirea »- cestor sarcini va trebai să scoată ia evidență trăsăturile caracterului In formare al pionierilor, dragostea față de patrie ți partid, simțul răspunde- rii față de muncă, rezistența fizică ți morală. 5. In scopul îmbunătățirii muncii de indrumare a organizației de pio- nieri, a atragerii unui mare număr de cadre didactice cu experiență ți pregătire corespunzătoare atit profe- IN R. P. CHINEZA A4are!e avînt al mișcării pentru lichidarea analfabetismului Eleva Silvia Obreja din an; la r. SITUAI BspoMcfl fiprtttf CklatM a du» | 4w*â «tfiaeaiaa ĂA o tataaaâ muncă pMn «aoUabatusalul — mo- »»i.r» 2a&aeest9 s raț-aals; !«udal *1 gssua a~s_»- — eeas^artsd scvoMâ moacă drept uns ea ooâB t~ impcnaxia Ktti pcLaco, La »’!i jaoi Mtam 1957. Maatnl cassrauoi muncii sa» Uift»-i»r* car*-» b» nOsa ta K de Dm yt-xirgra a>—x 1958 mi»c:u»a pentru * --- *—-a^jigBaîa: a luat un nou cvlnt. Ea a a «znss I* taîraaga tară Ia pauturJe ia- R îs centrul țării. în raioanele de des? si de manie, ia tarooaele populate de r^r --t:, h îs m.o<3n»l» cu minorități naționale, », oo« ae oamea. pârtie.pă la ma:»a mișcare pe- ri uesrdarea sMSutr. de carte. Sint fr»c- mn:e cazurJe ciad Le aceeași clasă învajă car- ie I33 Intre7 formele din cile trei gene- :e; Asa de piidă. o băcrisă de 60 de aai din coaperaxra an', pro Tino-a Anhoi, învață ia niz r serală Împreună cu ce; sase membri a^^Bț»aOL sale In multe locnn. Intre tată *i fiu. ec: n acea soacră »: noră, mamă si fiica au loc i~ece- La tnvăiămri Et se a.ută reciproc. în masca organisa*orcă de instruire parti- cipă ass-'-r-aca ecculcr de toate gradele, ca- K^e sLAacbca de la scobi» medii *i elemen- tare oeacs- demob_____«a* ai Armatei Popular» ie Hfceu.cue. sune iod! si țăranii știutori de cart*. E. os ergoc-rat Armata pentru lichida- rea rrs—S-rS^- «-»-■ - * care numără aproxima- t» ’S n___oase de oasen; Brigăzi de voluntari, de tmereC »e deplasează In cele mai Ic.cepănc*e căra» de marne pentru a ajuta pe Jît-.ca ei bTH» carte. Se organizează, de a- mrnM .Pagini de pionieri pentru Lchidarea raăiab»*j»i.si *. care după terminarea lecții* iot “ învață pe vea&d lor să citească și să ^i z-er pentru Lchidarea analfabetismului •e drraf'i ta£z-as ritm nemaivăzut. Potrivit da- Wcs -=--r»piețe ia întreaga tară peste 40 mi- vm de oameni au lavătat anul acesta carte, în poete ISC do ;=dete *1 orașe — adică o trel- ne dm tară — s-a lichidat In linii mari anal- fabetismul. Tonte tcestea au fost posibile nu- mai datorită grijii dmsebite a statului pentru ridicarea nivelului cultural ți intelectual al oa- menilor muncii. In cintecele compuse de foștii analiabeți, aceștia spun : , „Guvernul popular este un binefăcător. Analfabetismul a fost lichidat pentru totdeauna Acolo unde toți știu carto — Acolo se muncește bine Bem și nu uităm pe acel care au săpat Hntii ' însușirea științei de carte de către un număr tot mai mare de oameni ai muncii aduce după sine un vădit avint In producție. Oamenii ci- tesc cărți, ziare, studiază, fac propuneri și ino- vații. Așa de pildă, din 1075 de oameni din pla- sa Sinheisian din provincia Șansi, care anul a- cesta au devenit știutori de carte, 856 au parti- cipat activ la mișcarea pentru inovații. Ei au inventat și au îmbunătățit 59 de instrumente a* gricole. Aspectul vieții culturale s-a schimbat atît In orașe, cit și în sate. Cluburile și bibliotecile din sate s-au înmulțit considerabil. Țăranii se bucură de o viață culturală bogată. Așa, bună- oară, în județul Ninan, provincia Heiluntzian — primul județ din provincie, In care a fost lichi- dat analfabetismul — in fiecare plasă există ctte o casă de cultură, iar în fiecare coopera- tivă de producție există bibliotecă și club. Ci- tirea cărților și a ziarelor a devenit ceva obiș- nuit in viața de fiecare zi a țăranilor. Acțiunea de culturalizare a maselor nu se oprește la ai învăța scrisul și cititul. Pentru muncitorii aflati In producție și pentru țărani s au deschis școli tehnice, școli medii serale și elementare, instituții și universități serale. Po- trivit datelor pe care Ie avem pînâ acum, in numai 20 provincii, 22.800 000 de muncitori șl țărani învață în școlile medii serale și elemen- tare și în școlile tehnice. Pe zi ce frece, oamenilor muneîî 11 so creează tot mai largi posibilități de învățătură și stu- dii. Ei devin stăpînii culturii. SUN Șf-ȚZIAN șetnl adjunct a! cancelariei Societății pentru lichidarea analfabetismului din R. P. Chineză De ce această nepăsare ? 3n anul școlar 1957‘5S Mi- nisterul Incăfămlntului și Culturii a hetărit InfUn- țarea in Capitală a unei ț:nd speciale de ambliopi. Din lipsa unui local propriu școala af.n • fionat cu două clase experimen- tale. în condifti grele. în tona- lul școlii medti nr. i: din raio- nul 23 August. Xumârul elenilor ambelor școli fiind in ccrAtr-vzi dezvoltare, conducerea școlii spe- ciale de amb’iopi a cer-A in re- petate rînduri s-it secției de tx- căfămînt și rrl>ccAr sA mai ales sectui ie < profg-tcr-i f .1 pi riște des fii»; xrr» paatnAor it an- ia cadrul aparatatai Heclmi comitet trie » parioților. profesorilor, învi- țitarîlor și specialiștilor la munca de educarc. îndrumare și ajatorare a al V.TJA. botiriște ca începind cu anal școlar 1958—59 si se creeze „statal unității de pionieri* pe lingă unitățile de pionieri care si fie for- mate din părinți ai copiilor, preșe- dintele comitetului de părinți din școală, profesori și Învățători, cadre ale L'.T.M„ muncitori fruntași, colec- tiviști. oameni de artă și cultură, ac- tiviști U.C.F.S., sportivi fruntași etc. Sfatul unității să aibă ca președinte pe directorul școlii respective iar ca secretar pe instructorul superior de pionieri. De asemenea este necesar să atragem mai mult comitetele de părinți in munca de educație patrio- tică a pionierilor și școlarilor. 7. Plenara obligă comitetele raio- nale și orășenești U.T.M. ca odată cu S M.T. etc. care primesc sarcini si se aco^e de indrmaarea nuitlților de șî să ajute «mea instructorilor de pnuieri. a anităților și detașamente- kr patra desfășurarea unei bogate acti. lățî educative, pentru intorma- rri copiilor, pe înțelesul lor, cu prin- cipalele evenimente politice și eco- nomice interne și externe, să sprijine activitatea micilor tehnicieni, a mici- ->r uturaliști. activitatea cultural- artistică. sportivă, turistică, să tri- ■iU in mijlocul pionierilor utemiștl pneepați in organizarea acestor ac- ! i tăti. Organizațiile U.T.M. trebuie si se ocupe in mod concret de gitirea și primirea pionierilor Lniunea Tineretului Muncitor. 8. Plenara obligă Biroul C.C. pre- în al U.T.M. să acorde o mai mare atenție îndrumării publicațiilor pentru copii in vederea creșterii rolului lor in munca de educație a copiilor. Publi- cațiile pentru copii trebuie să con- tribuie in mai mare măsură la lăr- girea cunoștințelor culturale ale pio- nierilor și școlarilor, a cunoștințelor despre politica P.M.R. de construire a socialismului în patria noastră, să publice mai multe materiale de în- drumare a lecturii și activității artis- tice a copiilor. Ele trebuie să răs- pindească mai mult in rindul acesto- ra cunoștințele științifice despre na- tură. lume și viață, să combată, pe înțelesul copiilor, superstițiile și mis- ticismul. Publicațiile pentru copii trebuie să sprijine mai mult formele și activită- țile specifice organizației de pio- nieri. 9. Comitetul Central al U.T.M. în colaborare cu M.I.C. va edita agenda pionierului pină la 1 ianuarie 1959. Plenara C.C. al U.T.M. iși exprimă convingerea că toate organele și or- ganizațiile U.T.M., toate cadrele di- dactice, părinții, oamenii de știință și cultură își vor da o contribuție activă pentru creșterea și îmbunătă- țirea continuă a muncii organizației de pionieri din R.P.R. pentru educa- rea pionierilor și școlarilor în spiri- tul dragostei față de patrie și al de- votamentului nemărginit față de Par- tidul Muncitoresc Romin, pentru creș- terea copiilor patriei noastre ca vii- tori constructori de nădejde ai socia- lismului. COMITETUL CENTRAL AL U T.M. București, 15 septembrie 1958. Duminică, împreună cu întreaga Franță care muncește și gîndește PEDA606II VOR SPUNE: „NIT! «« *- -a^arjiu ca a»nodaU. reac- paau fracții Ocpasc toate irtwsM patru tastaurarea u- d AciiWkaî aatirepablican Oe aoema tcerslă, nesit sl «ogrwne <=ă» mb eioBalarc Ebertlți demo- crr M». Bo»*i* cwaiMoitel» petrecute tu uitat» cvr*r Jraacexi. In laa< mai. ta Franța, ca țl fn ceerlihc țâri ale lamii. te apropia iHrț tuf analul școlar Bilanțul făcut na e