Proletari din toate (arile, uni(i-va! Suieîa invuîuminîului organ al Ministerului învățămintului și Culturii și al Comitetului Central al Sindicatului Muncitorilor din Învățămînt și Cultura Anul X, Nr. 434 Vineri 19 septembrie 1958 4 pagini 25 bani “PRIMELE zile ce școală Condiții mai bune 1 de muncă A venit și clipa întilnirii cu învă- țătoarea și clasa lor. lată: învăță- toarea începe să strige pe nume pe fiecare din ei. Noii veniți se împart Sentru a crea elevilor ți cadre, lor didactice condiții bune de muncă, în raionul Buhuți se pun în funcțiune mereu noi loca- luri de școli. In anul acesta, de pil- pe clase. Emoția crește atunci pășesc în clasele împodobite cu deață șl flori. Fiecăruia 1 se clasa în care va învăța mai moașă de cum și.o închipuise. cind ver- pare fru- Creștere vertiginoasă dă. au fost date in folosință încă trei noi localuri pentru școlile de 4 ani Ses, în satele Păscăreni, Podoleni- Negrlcești. S-a construit o școală de 7 ani în satul Podoleni. De asemenea, au fost executate re- parații capitale Ia școlile de 4 ani din satele Traian, Vădurel, Mănoaia și Dornești. Multe școli din raicn au Jost dotate în acest an cu mobilier ■ ou. Materialul didactic a fost im- Primele ore se scurg pc nesim- țite... O bucurie neincercată ie umple inimile : de acum sînt și ei școlari- Înv. MARGARETA CIRSTOIU București eea ce te impresionează Indeo- sebi cind ajungi la Reșița sînt furnalele — o pădure de furnale- Aici uzinele pătrund pini în inima orașului, orașul îmbrăți- șează uzinele. An de an numărul furnalelor crește și, o dată cu ele. torii, părinții elevilor- Cu ajutorul lor le am făcut pe toate : atelierele, instalațiile la colțul viu al naturii, autoturismul și mina lui se în" tinde arătind șirul de furnale ce se înalță de jur-împrejurul școlii. Prima zi de școală iogă|it. I. CRĂCIUN Buhușt — rea. Bacău Școli noi Odată cu începerea noului școlar, în comuna Drăgănești. Olt și-a deschis porțile ți an noua mult, școală medie. Terminată nu de clădirea școlii, avind zece săli de clasă, laboratoare, bibliotecă ș.a. este un frumos și muncă pentru elevi plăcut loc da ți profesori. I. TRIFU Smlrdloasa Pentru a putea frecventa cursurile claselor V—VII copiii din comuna Buriaș, raionul Snațov, trebuiau să meargă 9 km pînă la școala de 7 ani din Periș sau din Brătulești. Acum, prin grija organelor locale, în aceas- tă comună a luat ființă o școală de 7 ani. PETRE GHEORGHE Buriaș De-acum sint și ei școlari C coala medie nr. 8 din raionul <3 23 August din Cap.tala și-a * întîmpinat cu căldură elevii, înconjurați cu dragoste de cadrele didactice și de părinți, școlarii din clasa I-a, gătiți și ei de sărbătoare, erau nerăbdători să afle cine va fi învățătoarea lor și cum este clasa in care vor învăța. Minuțele poartă cu grijă buchetele de flori. Sfiala i-a cuprins pe to.i, dar dragostea cu care directorul școlii le voroește, le dă curaj. Cuvinte calde, cuvinte bune aud de la toți cei care le vor- besc. 0 oglindă a ■fta 15 septembrie a c. s-a deschis în orașul Cluj o expoziție cu un bogat șl variat material didactic lucrat cu dragoste ți grijă de elevi și de cadrele didactice Printre lucrările executate de elevi în atelierele școlare atrag atenția prin execuția îngrijită o mașină de găurit, o raboteză, un strung lucrate de tinerii de la Școala de mese, rii din orașul Cluj. Numeroase grafice arată creșterea — In ultimul deceniu — a numărului de elevi, de cadre didactice, de burse, de școli etc. .... ,.i ved'ș-' fotcm-.-*'i — zentînd clădiri noi de școli, Ateliere, laboratoare, aspecte din activitatea ele. vilor pe parcelele experimentale. In la- boratoare, în ateliere, aspecte din excursii, din vizitele făcute în fabrici, uzine, qosoodăril agricole colective șl de stat. din desfășurarea diferitelor acțiuni patriotice. Expoziția este vizitată de un nume, ros public. Succesul de care se bucură a dat cadrelor didactice șl elevilor un nou imbold pentru munca lor viitoare. V. POPA Cluj «ărbătorlrea deschiderii anului școlar a fost șl pentru școlile _ din regiunea București prilej de Jn-ecere in revista a tuturor succese- lor. Realizările din ultimii ani au fost viu ilustrate prin expozițiile bine pregă- tite. cum au fost cele de la Giurgiu, Călărași etc., prin grafice expuse In NE VIZITEAZĂ UN PEDAGOG DIN OHIO La invitația Comitetului Central al Sindicatului Muncitorilor din In- vățămînt și Cultură, azi a sosit în țara noastră prof. univ. Gerald Read din Kent, statul Ohio, S.U.A.. secre- tar financiar al Societății de edu- cație comparată pentru studiul com- parativ și internațional a! educației. Oaspetele va vizita instituții de in- f vățămint și cultură, se va întîlni cu cadre didactice avind prilejul să se informeze asupra sistemului de invățămin". ți da educație d n țara naastră. _4)i în comuna Satchinez, raio- Q nul Timișoara, anul școlar s-a * redeschis intr-o sărbătorească. In sala atmosferă căminului se nasc noi Strîns între tează mereu nordvest. Dacă vrei cartiere de locuințe, dealuri, orașul inain- de.a lungul văii, către să afli care este numă- primele tecfrî cultural s-au adunat părinți și elevi ai școlilor cu limba de predare ro- mînă, sîrbă și germană din comună. Tovarășii Stancef, președintele sfa- tului popular comunal, și Pava, di. rectorul școlii elementare de 7 ani cu limba de predare romînă, au vor- bit celor de față despre realizările pe care le-au obținut școlile din co- mună in cei zece ani ce au trecut de la reforma învățămintului. Auditorii au fost bucuroși să afle măsurile ce se vor lua în viitor pentru dezvol- tarea și întărirea școlilor. Sub con- ducerea tovarășei învățătoare Ochiu, corul mixt școlar, ce numără peste 50 de elevi, a executat cintece în cele trei limbi vorbite în comună. Versurile, recitate în limbile romină, sîrbă și germană, au venit să în- tregească imaginea înfrățirii mino- rităților naționale din această comu- nă bănățeană. Prof. L. DUNAJECZ Timișoara iul de locuitori din Reșița, nimeni nu.ți va putea răspunde precis. Cel mult, îți va spune că „la uiți. mul recensămînt au fost... Astăzi însă cifrele sint mult depășite". O idee despre ritmul creșterii popu- lației t‘nd școli. școlii îți poți face, totuși, consul, registrele de înscriere din Cele mai grăitoare sînt ale de 7 ani nr- 6 : 1949 — 52 e- .fi unetul clopoțelului întrerupe ăy jocul și larma din curte. Un moment se face liniște. A în. ceput școala. Elevii intră în clasă, se așează în bănci, își scot caietele și cărțile. In curînd apar și profe- sorii. Și lecțiile încep chiar din prima oră. In recreație, elevii își împartă, șese primele impresii : — Voi ce-ați avut ? — Fizica. Am repetat calorime- Rămasă doar cu elevii, învăță, toarea Ie zîmbește încurajator. — Și-acum, zice ea, să vă spun o poveste... Era odată un copil pe care îl chema Heineri.-. Copiii ascultă povestea și înțeleq că de aci înainte ei nu mai sînt pur și simplu copii, ci elevi, iar e- levii au multe îndatoriri față de școală. Aceasta le amintește de cuvintele elevei Vanda Niederkorn din clasa a XI_a, care, la deschiderea festiva a școlii, adres'ndu-li se lor, celor dintr.a-ntîia, le-a spus : „Vă primim cu drag, scumpii noș- tri prieteni, rugînduvă să păstrați și să duceți mai departe onoarea școlii noastre, care de aci înainte este și a voastră". Schimbul de miine ■ levi, astăzi — 600 1 Cifra de 600 este valabilă, bineîn- țeles, pentru ziua de 15 septembrie 1958. Ciți elevi va număra școala mai tîrziu, nu se poate ști încă. Deocamdată, pentru fiecare sală de clasă au fost prevăzute citeva bănci în plus, iar în fiecare catalog cîte. va foi de rezervă. Creșterea continuă a numărului’ de elevi nu este, însă, singura noutate în viața școlilor din Reșița. La începutul acestui an școlar Două sărbători £/eou, părinții fi cadrele didactice din comuna Broșteni, raionul Vatra Dornei. ou avut z.iele a- cestea două mari sărbători: împlini- rea unui deceniu de la înființarea școlii de 7 ani și deschidere^ noului an școlar. Școala s-a redeschis avind trei săli de clasă noi. Pentru clasele V- VII ea are un internat unde in fiecare an primesc masă și cazare un număr de 50-60 de copii. In cei 10 ani de la reforma invă- țămintului în comuna Broșteni au fost construite localuri de școli în sa- tele Frasin. Holda și Cotîrgași, au luat ființă noi unități școlare in că- tunele mai îndepărtate cum sint cele de la Barnar și Piciul Lat. realizărilor școli, la cluburi, cuprinzlnd nu- mărul de unități șf elevi pe grade de învățămînt. comparativ cu situația învățămintului In regimul burghezo- moșieresc. Cifrele graficelor arată de asemenea că nici un elev de 1a cla- sele I—IV nu a rămas în afară de școală în acest an și că în clasele a V a din raioanele Roșiori, Turnu Mă- gurele ș.a s_au înscris toți absolven- ții clasei a patra. Regiunea noastră se mîndrește cu un număr însemnat de cadre didacti- ce care, avînd succese deosebite în activitatea lor. au fost distinse cu or- dine, medalii sau titluri de onoare. Urmînd exemplul lor, toți pedagogii din regiune se ocupă cu multă dra. goste de instruirea și educarea tine- rilor ce vor prelua miine munca în- cepută în anii puterii populare de către vîrstnici. IOAN PREDA București A I I nouă școala medie (cu predare germană) a luat în curlnd un nou local de fi dat în folosința școlii nr- 5. limba ființă, școală o de iar va de 7 ani Cu ajutorul muncitorilor ustie și tristă pînă mai ieri, curtea școlii medii nr. 1 a la te e Și prins din nou început, tumultul din ce în ce. în liniște. împreună viață. Anemic de-afară creș- interior, însă, cu directorul cițiva profesori străbatem culoa- reia lungi. Trecem prin clase, ne oprim în laboratoare. Pereții, du- șumelele, mobilierul proaspăt vop. sit — toate strălucesc de curățe- nie, te îmbie să iei loc în bancă. Atelierele sînt și ele gata să-și pri- mească „practicanții". Un atelier de lăcătușărie, unul de motoare cu explozie și unul — înființat chiar la începutul acestuj an școlar — 3 de radiotehnică- „Surprizele* sînt păstrate de to- varășul Ion Crișan, directorul șco. 3 Iii, pentru sfîrșitul vizitei. Sint H două : colțul viu al naturii — o i adevărată grădină zoologică, folo- ii sită pentru aplicații la științele na- și turale — și... un autoturism, pro. § prietatea școlii. Pînă mai acum un an, autoturis" L mul nr. 602 nu era dec'ț o biată g „mașină reformată" pusă pe butuci, § uitată într-o magazie a sfatului H popular, iar acum e o mașină în g toată regula, pe care elevii vor s învăța conducerea auto. „Secretul* mi.l dezvăluie directorul. „Munci- tria și unitățile de voi ? — Noi am repetat Mai puțin guralivi măsură. Dar morfologia. sînt elevii din clasa a VlII.a. Ei sînt noi în școa- lă. Ii urmăresc plini de interes pe cei dintr-a XI-a, care Ii se par niș- te oameni de.a dreptul maturi. A- ceeași părere o au, bineînțeles, des. pre ei înșiși, elevii din clasa a XI-a. Despre asta îți poți da seama din aerul plin de importanță cu care discută acum : — Mie nu mi s-a părut de loc greu — spune Alice Vasilescu, refe- rindu-se la ora de economie poli- tică pe care au avut.o. Lucia Ciorogaru nu-i chiar de a- ceeași părere : — Ti se pare că.i ușor — zice ea — dar dacă stai să aprofundezi sensul fiecărei noțiuni, atunci îți dai seama că lucrurile nu sînt chiar atît de simple. Cițiva elevi din clasele mai mici trag cu urechea. Cei moi tineri a școala medie cu predare germană sînt In clasă. Au Emba de în curte, pentru o clipă, doar cei dintra-ntiia. Sfioși încă, se țin a. proape de păriz',:. In ușă apar învățătoarele Maria. na Fekete și Mariana Lenhardt E- levii sint impArtiU pe clase, apoi învățătoarele fac cunoștință cu fie- care părinte in parte. — Ei. acum putem merge la cla" să. zice tovarășa Fekete. Intră mai intii elevii, apoi părin- ții. Copiii sint așezați, după înăl- țime, in bănci: părinții rămîn pa margini- Se face apeluL In citeva cuvinte învățătoarea le vorbește elevilor despre viata nouă care In. cepe pentru ei. despre lucrurile fru- moase pe care Ie vor învăța ți des- pre îndatoririle pe care le au de aci înainte. După aceasta, părinții se retrag. Ajunți în ușă. maț întorc capul o. dată, vrind parcă să și întipăreas- că în minte imaginea copilului lor stînd in bancă. aria Moldoveanu din clasa a .a B de la școala de / ani nr. 4 este o elevă bună la învățătură. In acest an, ea s-a hotărlț să învețe, însă, și mai mult. O asemenea hotărîre au luat și ce- lelalte colege ale ei. Doar clasa a VH.a B este o clasă de absolvire ! Maria Moldoveanu are însă un tiv în plus : numele mamei ei înscris pe panoul de onoare fruntașilor în producție ce se mo- este al află expus în centrul orașului. Pentru fiică, prilej de mîndrie și cinste, dar și de îndatoriri. Panoul de onoare al fumtașilor în producție este un stimulent nu numai pentru elevii (destul de mulți) ai căror părinți sînt fruntași în producție, ci pentru toți ceilalți elevi. Fij de muneijori, de tehni- cieni sau ingineri •— în cea mare parte — elevii școlilor mai din Reșița vor fi ei înșiși miine mun. citori, tehnicieni sau ingineri. Seriozitatea cu care ei au început munca încă din prima școală ne arată că îndrumarea ți exemplul pedagogilor ți părinților rodesc in inimile lor. I. ADRIAN In pag. 4-a PROGRAMA DE ECONOMIE POLITICA ȘCOALA MEDIE (proiect) Casele huțulilor din Moldova-Sullța sînt răspîndlte pe coamele dealurilor. In ________prima zi de școală părinții Ișl duc copiii la Internatul școlii. DE POPORUL CHINEZ Ca numai citeva zile după eșecul suferit de agresorii imperialiști în Orientul arab, o nouă provo- care militară avea să intre în centrul atenției opiniei publice mondiale. Deși condamnate de toate popoirele lumii pentru nelegiuirile săvirșite, cercurile agresive din Statele Un te s-au dedat la noi acte menite să pri- mejduiască pacea lumii. Locul foca- rului de război a fost strămutat în cealaltă parte a continentului asia- tic, în regiunea Taivanului. Ă fost pusă în mișcare strania marionetă Cian Kai-și. Și nu numai atît. Sub pretextul unor manevre militare, va- sele flotei a 7-a americane s-au de- plasat in strimtoarea Taivan și, gata pregătite de a deschide focul, patru- lează la cițiva kilometri de coasta Republicii Populare Chineze. Ce caută crucișătoarele și avioane- le militare americane acolo ? Intr-o recentă cuvintare, președintele Eisen- hower, repetind declarațiile agresive ale lui Dulies, încerca să explice si- tuația prin a arăta că „securitatea Formozei este vitală pentru securita- tea Statelor Unite*. Motivul este prea cusut cu ată albă ca să fie crezut. La zece mii de kilometri depărtare, peste Pacific. S.U.A. își apără secu- ritatea. iar R.P. Chineză, la numai șase kilometri ți jumătate, atît cit o desparte de insula Quemoy, insulă care de fapt ii aparține, este — după cum declară oficialitățile americane — agresoare. „Ce căutăm noi pe insulele chineze de coastă ?“ — se în- treabă fiecare american cinstit. „Oare de dragul satisfacerii unor pofte beli- coase ale unei fantome care se află la sfirșitul zilelor sale siniem gata să aprindem un nou incendiu mondial?". Cauza nu este numai aceasta. Nu este vorba doar de sprijinirea unui nepu- tincios aliat, ci ți de o participare acti- vă la o agresiune împotriva unui stat. Ea face parte din întregul lanț de provocări războinice, rod al politicii agresive americane de supremație mondială. Vasele flotei a 7-a sint in- tărite cu alte unități navale, ferestre și aeriene americane. Ultimele știri arată că efectivul misiunii consilieri- lor militari americani din Taivan a sporit la 4500 de oameni. Acești con- silieri conduc direct trupele ciankri- șiste. Din Texas a fost transportat in Taivan batalionul II de rachete di,a regimentul 71, înzestrat cu rachete Nike. Pe baza militară americană din Taivan proiectilele teleghidate „Ma- tador" se află în stare de luptă, în- dreptate spre China continentală. La Taipe, generalii americani și uneltele ciankalșiste urzesc noi planuri agre- sive împotriva R.P. Chineze. Și toa- te acestea se fac în timp ce la Var- șovia au fost reluate tratativele ch'- no-americane la nivelul ambasadori- lor, in timp ce la New York s-a în- trunit a Xlll-a sesiune ordinară a O.N.U. care trebuie să discute pacea lumii. Sfidînd o lume întreagă, cercurile agresive americane își continuă poli- tica |or nefastă pentru că nu se pot împăca cu dezvoltarea și întărirea sistemului mondial al socialismului, cu uriașul avint al mișcării de berare a popoarelor, cu voința pace exprimată tot mai mult de menii de pe întregul pămînt. eli- de oa- Succesele obținute de poporul chi- nez liber nu pot să nu neliniștească pe imperialiștii americani. Subjuga- rea poporului și a pămîntului chinez — acesta este „interesul vital" al S.U.A. Aceasta este cauza pentru care Taivanul și insulele de coastă, vechi teritorii chineze, vremelnic ocu- pate de clica ciankaițistă, sînt folo- site drept capete de pod pentru o agresiune împotriva R. P. Chineze. Dar agresorii se înșeală amarnic. Poporul chinez, de 600 de milioane, strins unit în jurul Partidului Comu- nist Chinez, este hotărit să dea ri- posta cuvenită provocatorilor ameri- cani. Pe întreg teritoriul R.P. Chineze au loc uriașe mitinguri de protest împo- triva provocărilor agresive americane și ciankalșiste. La ele participă sute de milioane de oameni. In întreaga țară are loc înarmarea poporului. Muncitorii, țăranii și inte- lectualii sint gata oricind să apere cauza lor dreaptă. Zeci de milioane de cetățeni s-au înrolat în miliția populară. Printre aceștia iau parte in mod activ ți profesorii, studenții ți elevii din toate orașele Chinei. Ast- fel, profesorii și studen|ii Universită- ții din Siamin, universitate care a fost bombardată de artileria cian- kaișistă de pe insula Quemoy, au format o unitate militară. Ei au ju- rat să răzbune pe studentul Hsien Cien-ku ucis de proiectilele ciankai- șiste. Alături de poporul chinez se află poporul sovietic și popoarele din ță- rile de democrație populară, popoare- le din țările eliberate de sub jugul colonial și popoarele coloniale, ca- menii cinstiți din Statele Unite și din țările capitaliste care nu împăr- tășesc politica agresivă a cercurilor conducătoare. In numeroasele mitinguri care au avut loc in uzinele, întreprinderile, instituțiile și in satele patriei noas- tre, poporul romin ți-a exprimat so- lidaritatea cu lupta nobilă a poporu- lui chinez. Scrisorile sesite în ulti- mele zile la redacție ne vestesc des- pre adunările care au loc în unități- le de învățămînt din Capitală și din țară. La Cluj a avut loc o adunare a cadrelor didactice de la Universita- tea „Victor Babeș" în cadrul căreia participanții au cerut să se pună ca- păt acțiunilor provocatoare ale agre- sorilor americani în apele strîmtorii Taivan. Asemenea mitinguri au avut loc și la școlile elementare nr. 52, nr. 48, nr. 53, la școlile medii nr. ...ILĂ ORAIHMTA ...11^ CLASA «S AlFIEILIIEIffi 13, nr. 29, nr. 33 ți alte multe școli din Capitală. Cauza poporului frate chinez va învinge pentru că este o cauză dreaptă. In apărarea ei se ridică toți iubitorii de pace formind un front u- nit și puternic, un front de nebiruit. MIRCEA IONEL Concursul muzical „George Enescu1 — v I 0 strălucită afirmare jgmiDnrRgroimini tehnik a școlii romîneștl început de an în școlile profesionale în spe. 1. MOSCU Cabinetul nostru tehnic stian, Crimhilda Cristescu etc. laurii grea a 1 montaje, precum și instaiații și 1 tacr aparate ului aceiea ndrumări pe Knis te'inolo- securității n c date d cu !e s- tiv l-a z &r. O.M p-ofesto- Ungd a școlile lie mren -X ,ar au f-?st pu a ■j-C dl in V1OREL COSMA Ma despre patria noastră de dagogii care i-au însoțit, s.a orientat OVIDIU MANIȚIU și le-au aflat în timpul peregrinărilor lor pe aceste meleaguri care vorbesc fru. cei un Și Și la Pe trecutu. mult la genera- bazează al din care le- citit do- aceîcașt manuale os. e de ucenici. către aspectele, strinsă legătură ciale din patria Din discuțiile cursul de specială a ge Enescu Hri Ștefan de a răsar fap- semnifica- le.au văzut au iar pedagogi eminenți zicescu, Gheorghe Serbescu etc. vdr nească. Moștenirea nu trebuie să fie neglijate de fesori acum, în timpul anului, site cu pricepere la orele de aceste cunoștințe pot constitui predai nici. faptul că la a con- Atfenția către pe. noastră. elevilor pro- Folo- curs Un a- 1 trebuie trimise din timp la Ministe- rul Invățămintului și Culturii pentru a ți munți, au urcat coame stincoase au coborît în vii adînci admirind nesfârșit bogățiile de frumuseți care le posedă patria noastră. Elevii își amintesc cu plăcere discuția acestor elevi a fost ei nu s-au mărginit numai templa frumusețile naturii, lor, dirijată desigur și de re- s-a S-a ac- lui s-a făcut simțită mai pian decit la vioară, unde ția intre 25—35 de ani se pocii noastre socialiste. Nenumărate, interesante frumoase sînt lucrurile pe aflat si le-au văzut acești timpul excursiei lor. Acum anul II. manuali de tehn unui plan elaborat -organele centrale :n colaborare cu aparr „Elec- beton și a- instruz