Proletari din toate țările, uniți-vă! Organ al Ministerului Invățămintului șl Culturii și al Comitetului Central al Sindicatului Muncitorilor din Invățămint și cultura Anul X, Nr. 483 Sîmbătă 13 septembrie 1958 6 pagini 25 bani La a zecea;Reforma învâfâmlntulul Rotar între Ion Nistor președintele C£. al S.M.l.C. Se împlinesc 10 ani de cind, din inițiativa șl sub conducerea Partidului Muncitoresc Romîn, a fost înfăptuită cea mai impor- tantă reformă din istoria scolii romînești. Legea pentru reforma Invățămintului din anul 1948 tace parte dintr-un ansamblu de măsuri revoluționare cqre au deschis drum patriei noastre pe calea socialismului. Ea marchează hotarul dintre școala vecile burghezo moșierească și școala nouă a regimului de democra- ție populară. Sarcina reorganizării învățămîntului prin înfăptuirea unei temeinice reforme in vederea democratizării școlii de toate gra- data a fost stabilită de primul Congres al P.M.R. înfăptuită în condițiile existenței puterii populare, reforma invățămintului a fost destinată să slujească intereselor poporului Ca urmare a refor- mei s-a realizat principiul școlii unice. întreg invățămîntul din Re- publica Populară Romină a devenit învățămînt de stat, unitar și laic, egal pentru toți cetățenii țării, fără discriminări de sex, na- ționalitate sau confesiuni religioase. Legea pentru reforma învă- țămfntului asigură dreptul și posibilitățile minorităților naționale de a avea școli în limba maternă. Conținutul Invățămintului și metodele de predare au căpătat un caracter realist-științific, po- trivit concepției materialist-dialectice despre lume șî viață. In cei 10 ani care au trecut de la înfăptuirea reformei, în- vățămîntul de toate gradele din țara noastră a înregistrat suc- cese fără precedent. A fost mărit considerabil numărul școlilor de 4 ani, pentru a putea cuprinde totalitatea copiilor de virată școlară, s-a organizat și a căpătat o largă extindere rețeaua școlilor de 7 ani, s-a lărgit rețeaua școlilor medii, a crescut mult numărul instituțiilor de învățămînt superior. Toți copiii de vîrstă școlară au foșt cuprinși în școli elementare și este pe cale de realizare generalizarea invățămintului de 7 ani Școlile medii și instituțiile de învățămînt superior cuprind, cu fiecare an, un nu- măr tot mai mare de elevi și studenți, in marea lor majoritate fii de muncitori și țărani muncitori. Prin înființarea școlilor serale pentru tineretul muncitoresc și sătesc și prin organizarea cursu- rilor fără frecventă s-au creat condiții pentru ca -omenii muncii din producție să-și completeze studiile de cultură generală și de specializare, pe care tn trecut n-au avut posibilitatea să le Iacă. Multe greutăți au trebuit să fie învinse, multe eforturi au trebuit tă fi« depuse pentru a se obține realizările cu care se mindrește acum invățămîntul nostru. Râspunzind chemării parti- dului, educatoarele, învățătorii șt profesorii cinstiți, devotați po- porului — adică imensa majoritate a pedagogilor din țara noas- t.ă — n-au pregetat Insă să lupte pentru învingerea acestor greu- tăți, să depună toate eforturile pentru a realiza o instruire te- meinică a copiilor și tineretului, -pentru a-1 educa în spiritul mo- ralei comuniste, pentru a răspîndi lumina în rîndurile maselor. Făclnd bilanțul realizărilor obținute în domeniul îuvățămln- tului în paîria noasîră in cei 10 ani care au trecut de la reformă, socotim drept realizarea cea mai importanta pregătirea și edu- școala ♦ coela noastră sărbătorește în aceste zile aniversarea unuia dintre cele mai insemnote evenimente din istoria sa — re. forma invățămintului, inițială și înfăptuită sub conducerea Partidu- lui Muncitoresc Romîn Adoptată în 1948 ca urmare a sarcinii trasate de primul Congres al P.M.R. cu privire la democrati- zarea școlii de toate gradele și la crearea celor mai prielnice coudi- ții pentru dezvoltarea artei șl cul- turii puse în slujba qea pentru reforma marchează hotarul veche, a regimului poporului, le- InvățămÎQtutut dintre școala burghezomo- această stare de lucruri, creînd o școală care să răspundă intereselor Republicii Populare Romîne. între- gul învățămînt a devenit unitar, de stei ; statul democrat-popular șl-a luat asupra sa sarcina instruirii și educării tinerelului, asigurînd prin aceasta condițiile ca toți fiii oa- menilor muncii să poată bene icie de dreptul la învățătură. In școala veche numai puțini co- pii ai oamenilor muncii aveau po- sibilitatea să urmeze cursurile. Nici cît ea nu a revoluționat numai structura sistemului de Invățămint moștenit și continrrtul său, ci și Întregul sistem de educație. Școala a fost despărțită dc biserică. La ba- za noului sistem de învățămînt si educație fost pusă învățătura (Continuare In pag. 5) devotat cel puțin școala primară, obligativitate și gratuitate clama In mod demagogic a cărei o pre- statul marxist-leninistă și experiențe va- loroasă a școlii sovietice, pentru a da tineretului o educație comunistă, umanistă și cu adevărat științifică, pentru dezvoltarea multilaterală z personalității. Aplicarea principiilor reformei invățămintului a necesitat o muncă «ub conducerea plină de grijă a partidului nostru, tn anii care au trecut de la reforma invățămintului, or- ganizațiile U.T.M. și de pionieri au ajutat neîncetat școala in munca desfășurată de aceasta pentru instruirea si educarea ti- nerei generatii. Bogata expe- iețl, se efectuează diferite ex- periente în domeniul științelor naturii. încununate de succese și pline de învățăminte au fost ELENA SOARE adjunct al Secției școli șl pionieri a C. C. al U. T. M. riență și a nent o a gloriosului Comsomol organizației de pionieri Lenin" le-a fost perma- călăuză de mare preț. (Continuare In pag- 4) șieresc și școala nouă, a regimului democret-popular. Reforma invăță- mîntului din 1948 sc înscrie printre marile reforme structurale ale vie- ții noastre economice, politice și culturale, printre marile acte re- voluționare ale orîndulrif demo. crat.populare. Ea a lichidei deze- chilibrul ce se crease între noua formă de stat instaurată la 30 de- cembrie 1947 și școala veche, a re- gimului burghezo moșieresc și a venit să completeze marile prefa- ceri care au dat un caracter și un conținut nou orînduirii noastre so. cialiste. înfăptuind reforma învăță- mîntului, partidul și steiul nostru au creat un instrument puternic pentru educarea tineretului și oa- menilor muncii în spiritul concep- ției științifice despre natură și so- cietate Și pentru pregătirea cadre- lor necesare construirii socialis- mului. "' Prin reforma Invățămintului școa- la romînească a căpătat o struc- tură nouă și un conținut nou, co- respunzător nevoilor dezvoltării economiei naționale șl culturii. Spre deosebire de școala veche, școala nouă a devenit o școală a poporului, accesibilă fiilor oameni- lor muncii ; invățămîntul a fost reorganizat pe baze noi, care-l deosebesc fundamental de vechiul fnvătămînt. Invățămîntul dinaintea reformei se caracteriza printr-o diversitate de tipuri de școli fără legătură în- tre ele sau cu nevoile dezvoltării economice, ca $1 printr-o întreagă rețea de școli particulare și confe- sionale. Fiii oamenilor muncii erau împiedicați să pătrundă în școli, pentru că regimul burghezo.moșie- resc nu avea nevoie de oameni culti, ci de robi supuși. Școala se caracteriza printr-o dezvoltare a- narhică, determinată de Interese înguste, fără a tine seamă de ne- voile de progres economic și cul- tural ale poporului. Reforma Invățămintului a lichidat burghez, nu cuprindea decît jumă- tate din numărul copiilor de vîrstă școlej-ă. Lipsa de grijă a statului burghezo-moșieresc pentru școală, lipsa de școli și învățători, ma- nualele scumpe, lipsa mijloacelor materiale minime împiedicau pe mulll copii de muncitori și țărani muncitori să învețe carte. Nu mai vorbim de școlile medii sau supe- riourc, în care fiii muncitorilor și țăranilor muncitori nu reușeau să pătrundă decît rareori și atunci cu mare greutate și cu mari sacrificii. Prin reforma Invățămintului s.au creat condiții de învățătură pentru toți cei ce n-ar ti avut posibilita- tea In trecut să învețe carte. S-au Înființat școli elementare pînă tn cele mai îndepărtate cătune, învă- țămîntul elementar gratuit a fost extins de la 4 la 7 ani pentru a stăruitoare pentru elaborarea (Continuare In pug- 4) de asigura poporului un nivel de tură ridicat. Minoritățile naționale erau site tn trecut de dreptul de a cui- itp- avea o școală In limba maternă, regimul burghezo.moșieresc ducînd împo- triva lor o politică șovină, de des- nalionaiizare. Reforma învă ămîn- tulul a pus bazele școlii tn limba maternă pentru cele 15 minorități naționale din țara noastră, cere pot astfel să-și dezvolte o cultură proprie, națională in formă și cialisU In conținut. Școala veche ednea pe elevi so- tn spiritul supunerii față de cl-atele exploatatoare, făcea o educație mis- tică, religioasă, p educație națio- nalistă. șovină. In spiritul urii de rasă și al urii împotriva Uniunii Sovietice, tara celei mai înaintate culturi. Regimul burghezo-moșle- resc punea la baza sistemului de educație tot felul de teorii reacț:o- nare, antiștiințifice, conforme cu Interesele sale de clasă. Metoda muștnilufrfi și a bătăii, a înjosirii demnității umane erau nelipsite din arsenalul educativ aî vechjf școli. însemnătatea reformei învăță- mîntului este cu atît mai mare cu Se făurește o nouă intelectualitate Ștefan Bălan adjunct al ministrului Invățămintului Culturii armarea noii intelectualități. nP strîns legata de interesele po- porului muncitor, constituie a problemă deosebit de importantă a revoluției socialiste care se desfă- șoară in țara noastră. Procesul transformărilor social-economice de la noi dă naștere unor cerințe me- reu crescinde de cadre specializate in Cele mai diferite ramuri de activi- tate. Reforma Invățămintului, de la în- făptuirea căreia se împlinește in a- cest an un deceniu, a deschis un drum nou invățămintului nostru su- perior. in concordanță cu țelurile sta- tului d.mocrr fisura ICC-sta face ca KMb al fie Școlii* «I nrga*e< dc î«- d-Bnurt ia datoria ți acorde a gri. jă dr*»ebifâ arrshrf noa obiect de noștlntelor elevilor prin predarea unor roi mx terii dia domeniu* științe- lor sociale, predarea canoiUnțe^ a- grkole, intensificarea act.anii de >°" litehnizare. dezvoltarea rețelei de școli profesionale. pregătirea unul mare număr de tineri pentru munca In agriculturi. Toete acestea sini în- dreptate spre realizarea pe mal de- parte a principiilor reformei care a deschis acum zece ani un drum larg Invățămlnlulul nostru, sint menite să ajute fcoala să meargă Iu pas cu cit >1 dezvoltarea dragoMrt Nivelul teoretic general al elevHne din școala media tr va ridica afmti- tor fn noul an școlar prin predare» ecof»om*el politice. (Continuare In pag- 2} cămine, cantine, fii de muncitori tori se pregătesc tați- Dacă în anul un mare număr de și de țărani munci- in prezent în facuî- 1938 în instituțiile de învățămînt superior erau 26.489 s-tudenți, în marea lor majoritate re- crutați din rîndurile claselor avute, în anul 1957—1958 numărul stu- denților a depășit cifra de 80.000. Compoziția socială a studenților a suferit o radicală schimbare — în covîrșitoarea lor majoritate studenții sint fii ai oamenilor muncii. An de an crește numărul fiilor de muncitori și de țărani muncitori care studiază (Continuare în pa?. 4) școlar șiiiiomiiiiî»^^ munca Intrucît una din principalele sarcini care stau în fata organi- zațiilor U.T.M. și de pionieri este dezvoltarea dragostei pen- tru știință, cultivarea dragostei pentru învățătură și munca fizi- că, s.au inițiat o serie de acti- vități extrașțolare ca întilniri cu oameni de știință, cu mun- citori fruntași, conferințe, vi- zite în întreprinderi, menite să Icultnve la elevi drago- stea1 pentru muncă, să le îmbo- gățească cunoștințele, să le tre- zească setea de a cunoaște cît mai mult. Prin vizitele în unită- țile industriale și agricole pe care le organizează, prin iniție- rea unor cercuri tehnice — cum ar fi cercul mîinilor indemîna- tice, cercurile de radiofonie, ae- romodelism ș.a. — organizațiile U.T.M. și de pionieri sprijină școala în îndeplinirea sarcinilor de politehn'izare a învățămintu- lui. O bună parte din realizările obținute de către elevi în acest domeniu s-au putut vedea și cu ocazia expozițiilor școlare, la organizarea cărora și-au dat o prețioasă contribuție și organi- zațiile U.T.M. și de pionieri. De asemenea, în cadrul concursului „micilor tehnicieni". ’ organizat de C.C. al U.T.M. în colaborare cu Ministerul Invățămintului și Culturii, s-a organizat Ia Palatul pionierilor din București expo- ziția cu obiecte tehnice lucrate de pionieri în cercurile ..mîini- lor indeminatice", în atelierele școlare etc., expoziție la care au participat toate organizațiile pionierești regionale. Concursul „micilor liști*, menit să dezvolte tea pentru munca in tură, să formeze unele natura- dragos- agricul- deprin- deri practice de muncă indepen- dentă â cuprins un mare număr de pionieri si școlari. In cadrul acestui concurs se lucrează pe loturile școlare, se sădesc pu- Mi S'in ferestrele larg deschise pătrunde, strecurindu-se printre frunzele ruginii ale castanilor, lumina domoală a toamnei îmbrăcata tn halat, ca pentru experiențe, tovarășa Feli' as Rotunda. p'uies' ura de fizică și chimie a 'școlii pedagogice din Constanța, termină ultimele pre- gătiri care mai sini necesare pen- tru ca tot laboratorul să fie pus la punct. — Vedeți ce dar am primit a~ cum, pentru noul an școlar șl pentru cea de a zecea aniversare a reformei invățămintului ? Săli speciale pentru laboratorul nos- t~u de fizică ți chimie — ne spu- ne ea bucuroasa. Pină acum du- lapu'ile cu materiale pentru a- m ndouâ laboratoarele școlii — șt ce! de ti zică și cel de științe na- turale — mesele de lucru, plan- șele stăteau toate intr-o singură sală Acum, Insă, vom putea eiec- t-3 toate experiențele tn voie. In:r-o parte a sălii de lacra se mc.tează un suport. — Aici instalăm aparatul de p-tierție — ne spune profesoara. Deasupra tablei montăm instala- ția pentru ecran, lata, aici sint sicrur le negre pentru camuflaj. Pute cern 'ace proiecții oricind a- In dulapuri stau ca intr-o ex- pci:ție. aranjate frumos, pe cate- goru, apar ațele pentru experiențe privind căldura, optica, electrici- tatea. In camera din fund s-au a- rc-. at paratele și substanțele pentru lucrările de chimie. Trecem dincolo. In sălile re- ze-vate laboratorului de științe na: -ale. Sini orinduite cu gri. ă planșe, mulaje, ierbare. — Aici — spun naturaliștii — corn face disecții, vom studia la m-.croscop diferite preparate, vom participa la lecții însoțite de pro- iecții. Tot aici Lși va desfășura activitatea cercul de biologie. Și :i laboratorul școlii medii nr. 3 domnește * ordine deplină, tn dulapuri stau bine orinduite aparatele și materialele, plăcile de c -stal de pe mesele de lucru strălucesc di curățenie. — Litati-vă — ne spune labo- rant’.. Mașina asta (o mașină eiectrostat rol nu mai mergea. S-au -rya'at periuței.-. Pompa dc vid -- mu funcționa cum tre- buie i-am aranjat pistoanele. Și, vede- . r.u-i nici un [ir de praf. Au renit utemișhi și au luat lo- tul la rost: au curățat, au așezat. Clnd au terminat, ui- t’.ndu se bucuroși cum stau toate ia ■r, au spus ! „Acum pu- porni munca!*4. Adcpărat. Și dascălii și elevii au lucrat tu hărnicie, pregătind tot :e trebuie pentru noul an șco- lar. Munca poate începe. ION BĂDICA Constant» mw'wwHMmmifmmnMnntii Experiența sovietică sprijin de mare preț Comuniști în frunte «ărbătorind aniversarea a 10 anf de la înfăptuirea, din inițiativa partidului- a reformei revolu- ționare a învătămîntului nostru, fă- cînd bilanțul roadelor culese de-a lungul unui deceniu, nu putem să nu îndreptăm glodurile noastre, pline de frățească dragoste și recunoștin- ță, spre cei care ne-au ajutat să do- bindim aceste roade; școala și peda- gogia sovietică- învățătorii și profe- sorii sovietici. Experiența sovietică în domeniul în- vățâmîntului a început să fie cunoscu- tă în țara noastră încă de mult — din primii ani ai puterii sovietice. Cel care i-a deschis cel dinții drum de pă- trundere a fost Partidul Comunist din Romfnia. Ziarele și revistele editate sau influențate de partid — „Socia- lismul", „Tineretul socialist", „Lupta de clasă", „Viata universitară", „Cul- tura proletară", iar mai tîrziu „Scin- teia", „Tînărul leninist", „Studentul romln" etc. — făceau cunoscute ma- selor muncitoare și intelectualilor cin- stiti realizările tot mai mari ale școlii tînărului stat socialist. Articole cum sînt „Instrucțiunea publică în Rusia Sovietică" („Lupta de clasă"—1920), „Invățămintul In Rusia Sovietică" (Cultura proletară —1926), „Revolu- ția culturală din U.R.S.S." (Scînteia — octombrie 1931) sau „O generație c^re n-a cunoscut capitalismul" (Tî- riățijl leninist—1931) au fost folosite de partid în lupta împotriva politicii școlare reacționare a statului bur- ghezo-moțieresc, pentru democratiza- rea Invățămintului în țara noastră. După 23 August 1944, în anii cînd partidul și guvernul pregăteau condi- țiile pentru realizarea reformei învă- tămîntului, acțiunea de popularizare a experienței sovietice pe tărîmul șco- lii s-a extins mult. „Scînteia" și „Ro- mtnia liberă", „Veac Nou" — orga- nul ARL.U.S.-ului — ca și alte ziare și reviste vorbeau adesea despre școa- la sovietică, despre munca pedagogi- lor sovietici. Apar în această etapă ți lucrări în care stat expuse princi- piile învătămîntului socialist. De asemenea, se traduc o serie de ma- teriale pedagogice sovietice. Chiar în preajma legiferării reformei, o serie de învățători și profesori au prilejul să cunoască mai sistematic experiența școlii sovietice In cadrul primelor cursuri LCD. Această cunoaștere devine mult mai largă și mai adinei o dată cu în- făptuirea reformei învățimlntului. In elaborarea reformei, care dezvol- tă $i duce mai departe ta mod re- voluționar tradițiile progresiste ale învătămîntului nostru Partidul Mun- citoresc Romln și statul nostru de- mocrat-jxipular s-au călăuzit după știința marxist-lemnistă. după expe- riența PCUS și a statului sovie- tic în domeniul organizării învăță- mîntului socialist. O contribuție deosebit de impor- tantă la justa orientare ideologic?- politiei a pedigoglor d.r tara noastră, la înarmarea lor cu cunoaș- terea bazelor teoretice ale !nva|ă- mfntului nou. socialist, a constituita traducerea culegerii de Hotăriri ale P.C.U S. cu privire la tnvătămînt, a operelor pedagogice ale Nadejdet Konstantinovna Krupskaia, a lucră- Sncepul de (Urmare din pag I) Pentru e-și putea desfășura munca h înaltim&a sarcinii importante pe car© o au, profesorii de economie po- litică au fost pregătiți In cadrul unui cure central organizat în vara aceas- ta de către Ministerul Invățămintului și Culturii. Printr-o colaborare con. tinuă In activitatea tor de fiecare zl de acum înainte, prin schimbul per- manent de experiență, profesorii de economie politică vor trebui să asi- gure o bună predare a propriei lor materii șl, prin activitatea lor în ca- drul consiliului pedagogic, sa deter- mine creșterea nivelului tuturor lec- țiilor care se predau în școală, făcînd să crească caracterul educativ și com- bativitatea acestora. Șl noi și elevii noștri ne-am întors Ia activitatea școlară cu noi și bogate cunoștințe. Am văzut în zilele va- canței cum înflorește patria con- struind socialismul. Unii ara văzut cit a înaintat construcția de la Bicaz.alțti cum au înflorit orașe oa Petroșani. Hunedoara și altele, sau întreprinde- rile noi din Roman, Bacău. Brăila etc. Am văzut cum sporește producția pe ogoarele gospodăriilor agricole socialiste, am văzut cîte s-au înfăp- tuit pentru bunul trai al oamenilor muncii. Aceste înfăptuiri ne-au vorbit în limbajul cel mal direct și mai con- vingător despre ceea ce se înfăptuiește In țară sub conducerea partidului in regimul de democrație populară. Elevii noștri vin la școală cu do- rința de a învăța cum să participe la această măreață operă da construi- re a uncJ vieți mereu mai bune. A- cesta este $1 rostul școlii. Noi toți nu mai putam concepe un tnvățămînt rupt de viață. Cu fiecare an învăță- mîntul politehnic se dezvoltă, elevii învață să aplice mal bine în practică cunoștințele teoretice pe care le pri- mesc. In acest scop școala folosește tot mai mult material didactic; dă e- levlior prilejul să efectueze lucrări practice în laborator, pe terenul ex- perimental, în atelier și chiar in pro- ducție. Practica pe care au desfășu- rat-o elevii in ateliere. în uzine și pe ogoare l-a ajutat pe pedagogi tn- țeleagă mal bine cum trebuie condu- să munca de familiarizare a elevilor cu principiile de bază ale producției, de formare a deprinderilor de muncă productivă, de mînulre a uneltelor ti- pice, în anul acesta avem mai multe iteliere. mal multe loturi experimen- tale, laboratoare mal bine utilate, deci condiții ca munca practică a ele- vilor să se intensifice. Pentru ca oda- tă cu aceasta să se ridice și nivelul pregătirii elevilor, trebuie discutate tn colectivele pedagogice și aplicate în- vățămintele tnase din activitatea prac- tică desfășurată în anul școlar trecut Printr-o hotărîre recentă, Consiliul de Miniștri recomandă întreprinderilor Industriale și agricole să patroneze școlile, sprijlnindu-le pe a coastă cale atit în înzestrarea atelierelor, labora- toarelor, muzeelor și loturilor șco- lare agricole cu unelte, utilaje șl a- paratura necesară, cît și în asigura- rii „Despre educația comunistă" a lui M- I. Kalinin, precum și a ope- rei lui A. S Makarenko. De ase- menea, învățătorii și profesorii noș- tri au putut să-și perfecționeze pre- gătirea cunoscînd în traducere lu- crările clasicilor pedagogiei ruse — Ușinski, Herzen, Belinski, Dobroliu- bov, Cernîșevski — și studiind lucră- rile pedagogilor sovietici I. A. Kai- rov, I. T. Ogorodnikov, P. N. Șim- birev etc. Paralel cu aceasta, s-au deschis căi largi pentru cunoașterea activi- tății practicienilor sovietici, a rezul- tatelor minunate ale muncii lor de instruire și educare comunistă a ti- neretului. „Gazeta învătămîntulu;”. .•Revista de pedagogie", seriile pe specialități ale ..Analelor romînoso- vietice" au publicat regulat arti. cole in care învățătorii și profesorii din școlile U.R.S.S. expuneau meto- dele lor de muncă, precum și arti- cole teoretice, de generalizare a ex- perienței pedagogice, scrise de oa- menii de știinfă și de cercetătorii so- vietici. De o largă răspindire s-au bucurat metodicile sovietice. Cu un interes deosebit consultă pedagog . din școlile noastre lucrările In do- meniul muncii educative („Educația elevilor în spiritul moralei comu- niste" de N. I. Boldîrev, „Bazele mo- ralei comuniste" de A. Șișkjn etc ) în domeniul conducerii procesu u; in^tructiv-educativ (lucrării* 1*; I. K. Novikov, E. I. Drozdov* «i alții) sau în domeniul învi’â- mîntului politehnic (lucrările tai M. A. Melnikov, .M. N. Skatkin. V A. Tetiuriev etc,). Pe măsură ce sporea numărul celor care studiau limba rusă au dever t cunoscute tot mai larg în rîndur.Ie cadrelor didactice publicațiile pe- dagogice sovietice : „L'cite.skz j gi zeta", ..Sovetskaia pedagr?" ..Doșkolnoe vospitanie". ..Pr •• niceskoe obucenie", .„Matemarja ▼ skole“, „Fizika v »koie" e»c. Dar în anii care au trecui de < reformă experiența sovietică 1= do- meniul învătămîntului s-a 'as*-' nu numai pe calea tipăntu-.îor c s. prin contactul direct între oine școlii romîni și ce sovietici. Nume roși pedagogi din tara noastră k vizjtat Uniunea Sovretxâ. s’.a -: activitatea școlilor ei. canonind ne- mijlocit munca Invărătarlor j ?— fesorilor ei. La rladal nur. » primit țl noi adu» aasp^. y'*- tiei care ne-au l-npă-Ot t exșcrsa- ța lor, ajutîndu-ne să =waci= -i bine. în aceia?; timp, trumerea W.y din tara noastră au studiat ta —»* tutele pedagogice sau în u-at-i țile sovietice, avtnd astfel S" - - să-și însușească ir. cete na. rr-e condiții șturț» pedagogacâ tene- tică. Rezultatele acestei - laterale a eioer-Eța sos r.xe se vădesc h-pede ’r toate semnare- -- ac-ii—ate sent; BMCtra «u W -tai. ta act-'i» a munc ■ educar-»» sestascrate ta învățători și profes-r-L Aiu^- re îndrumarea pe car» au p-^e » ta partea Bart.cu'm. aîâta-i ie caaas- terea marxism-ier. r^mu.- științei pedagog** - * expe^»r'r an școlar rea docuiDect&ra taMa • didactice șl elenkr. wr buj să prezinte caMiESnier naj propuneri bice stouit pn **za cărora acestea să taOKwaMcâ » — rile de &priiudrv a actlMH r"** tehnizare Depiade «cu ot rfarre pe care le w depene P» școli și colectiveie pedignc^ce penem ca aceste planuri să se rahwir t» anat sistematic și oriaamt Eue A- Importam ca reprvreMxwța inaeprna rilor care fac parte Aa de patronaj sl He IwUl ca t* m—w la ședințele coatihi er pneasoț» care se di scita proMianit pefotk» zării Ctmo&dad ia amăaaE ante> școlii și mâsurile pea*W desfășurarea In basc caaAăn a ac- țiunii de politefasizarv a p^aa să dea an epnjtn aK p k> Oop școlilor. Cei 10 nat de adMtete wmart pusă In slujba roatrier șed|te*s^- lui au foct am de ’spU în- tărirea conținutalwj rea 1»t »t-at <. Invățămintului. ani de vp! va mentalității tnvnchlxe reerotrade a metodelor neștifnțfbce care ^aanO- tuie piedid (a fr^ăprjirea ef*as«t comunista a tiaerei feaerenl sa terminat Încă acesasa !vp571 va p\rxit 4c uptoațaieri. se Usaa la W pasai Ixrerf grele la fiilor 4e naacitori si 4e târaai ■uncitor care doreai U țonțe care. Oteli- gatintatea mvlțaiotatalai primar — atit de mu : trimbițati de exponenti claselor dominante — nu era decit o formula demagogici, folositi și ea — ca atitea ahele — pentru a de- ruta pe oamenii cinstiți. Numai In 1938 circi un milion de copii se a- flau In aceasta situație. Și mai grii. tor pentru ceea « Însemna de fapt obligativitatea invățămintului primar în regimul burghezo-moșieresc este procentul impresionant de analfabeti, care în anul 1930 reprezenta 38.2% din populația tării 1 Și lucrurile nici nu puteau fi altfel. Cei mai multi muncitori și țărani muncitori, ținuți In neagră mizerie, nu-și puteau tri- mite copiii la școala primară, căci aceasta le aducea obligații mate- riale in plus, obligații pe care, din cauza sărăciei, nu Îs puteau su- porta : cumpărarea cărților și rechi- zitelor costisitoare, procurarea da îmbrăcăminte pentru copii, lipsirea familiei de sprijinul pe care aceștia îl puteau da acasă, la munca agri- colă sau slujind la exploatatori. Greutățile materiale ce stăteau în calea nevoiașilor se adăugau la lipsa de interes din partea autorităților pentru lărgirea rețelei de școli pri- mare, pentru construirea de noi lo- caluri de școală, pentru crearea unor bune condiții de muncă in școlile existente — mai ales în cele sătești — pentru a pregăti un număr sufi- cient de învățători. Piedici și mai mari întimpinau fiii oamenilor muncii atunci cînd era vorba să urmeze invățămintul mediu sau universitar. In anul școlar 1938- 1939, de pildă, doar 801 copii pro- veniți din mediul rural învățau In cursul superior al liceului. Cifra a- pare șl mai ridicolă dacă ne glndim la anul școlar încheiat — 1957-1958 u putem face bilanțul ce- lor zece ani de activitate pe tărîmul invățămintului nostru nou fără să legăm toa- te realizările obținute de mun- ca neobosită a comuniștilor din școli, care au vegheat la tradu- cerea in viață a hotăririlor lua- te de nartid și de stat pe acea- stă cale. Mereu în frunte, comuniștii din orașul nostru au mobilizat, prin exemplul lor. marea masă a cadrelor didactice la munca pentru școlarizarea tuturor co- piilor de virstă școlară, pentru generalizarea invățămintului de 7 ani. pentru întărirea bazei ma- teriale a școlilor existente sau înființate in anii regimului de- mocrat.popular, pentru ridicarea nivelului instrucției și educației la înălțimea cerințelor societății socialiste pe care o construim- Un sprijin de nădejde ne-au fost comuniștii din școli în ac- tivitatea desfășurată pentru edu- carea In spirit nou a celor che. mati să crească pe cetățenii de miine ai patriei noastre. $i tot ei ne.au fost sprijin de nădejde in lupta pentru lichidarea anal- fabetismului. pentru răsp'ndirea culturii în masele larqi populare. în îndeplinirea sarcinilor poli- tice. în școlile din orașul nostru organizațiile de partid au îndru- mat cu competintă activitatea comuniștilor. Un bun exemplu a servit în permanență organiza- •a de bază de la școala elementară nr. 3 (secretar Arsene). Nu ne vom opri cît la două din realizările care le-au avut comuniștii C. de- pe din această școală. Este vorba de munca pentru ridicarea ni- velului ideologic și politlic al tuturor pedagogilor și de mun- ca pentru educarea estștică a cornilor, problemă strîns lega- ră de toate laturile educației co- Cu sprijinul biroului organi- zație. de bază, în această P0 787 1.819. — cin4 lOtaM fii de tirani tnmci- fon au invaut în xoala medte. Care erau pted^Le ce barau calea spre învățătură a fiilor oamenilor muncii ? Se știe ci la admiterea in l-ceu sau In universitate aveaa prio- ritate fiii moșierilor, ai bancherilor, ai negustorilor și chuborilor. acea- sta ficindu-se bineînțeles, in detri- mentul elementelor provenite din „păturile de jos*. Dintre ele- mentele merituoase de origină sănă- toasa care, totuși, reușeau să pă- trundă in licee sau in universități, foarte puține izbuteau să termine școala. Taxele școlare mari, lipsa de burse, manualele și cursurile exage- rat de scumpe însemnau cheltuieli ce nu puteau fi suportate de părinții care trăiau din salarii infime, care șomau ori munceau pentru nimica toată pe pămintul moșierilor și al chiaburilor. Politica școlară discriminatorie a regimului burghezo-moșieresc este și mai evidentă dacă ne gindim Ia exis- tenta școlilor de elită — a școlilor particulare, in care nu puteau pă- trunde decit fiii celor avuti. Alungarea exploatatorilor de 1a conducerea statului romln și prelua- rea controlului vieții de stat de că- tre forțele populare au creat toate condițiile pentru a clădi în locul școlii vechi, a școlii burghezo-moșie- rimii — o școală nouă, accesibilă tu- turor fiilor oamenilor muncii. Refor- ma invățămintului vine din IMS să traseze căile prin care se putea rea- liza aceasta. In cei zece ani ce s-au scurs de atunci, s-au luat nenumă- rate măsuri pentru dezvoltarea în- vățămintului și pentru a tace ca el să devină un bun al maselor mun- citoare. Gratuitatea invățămintului sau taxele școlare mici, manualele și rechizitele ieftine, numărul conside- rabil de burse pe care statul le a- cordă elementelor merituoase sint înlesniri ce fac ca posibilitatea de a urma orice fel de școală să fie o realitate. La acestea se adaugă și școală toate cadrele didactice au fost cuprinse In Invățămintul po. lifie. Datorită bunei pregătiri a propagandistului și interesului pe care l-au manifestat pedago- gii In studierea r^terialului bi- bliografic, dezbaterile în cercul de invățăm'n) s.au purtat la un nivel satisfăcător. Legarea pro- blemelor discutate de felul cum se aplieă ele ta viată, cu deose- bire in munca la catedră, a cons. tituit un prețios ajutor pentru întreaga activitate a învățători- lor și profesorilor. tn ceea ce privește preocupa- rea membrilor de partid pentru educarea estetică și, mai precis, artistică a copiilor, cităm co- muniștii ca Elena Dan (profe- soară de educație fizică) si Moise Mitulescu (profesor de muzică). Pasionati pentru pro- fesiunea lor. ei au închinat multe ore din timpul liber pen- tru a-i învăța pe copii dan- suri si clntece populare, cin- tace patriotice, ajutindu-i să pre- țuiască frumusețea artei, in spe- cial a artei folclorice. Intere- sant este cum prin intermediul artei ei au reușit să îmbunătă- țească disciplina ta școală și să atragă un număr mare de copii la activUtătile extrașcolare. Și organizația de bază de la școala medie ..Nicolae Bălcescu" (secretar Alexandru Stănescu) a muncit în decursul anilor cu re. zultate bune pe linia trasată de partid. Aci în ultima vreme s-a dus, bunăoară, o frumoasă acti- vitate pentru ridicarea nivelului politic al elevilor Prin grija bi- roului organizației de partid. în. vățămlntul politic UT.M. a fost condus pe clase de cîte un co- tnunist sau de cîte un utemist bine pregătit. profesor tn felul acesta. organizația P-M R. a sprijinit în mod real U.T.M -ul în ce privește îmbunătățirea conținutului invățămintului, a- sigurarea unei bune frecvențe, a disciplinei și seriozității la 15793^ WAb7 3 951 1957^8 alte măsuri importante ce au venit in sprijinul părinților și ajută la dezvoltarea învătămîntului nostru: crearea de cămine și cantine studen- țești, de internate șl semi-lnternate pentru elevi, creșterea numărului de unități școlare de toate gradele și. legat de aceasta, a numărului de za- dre didactice, construirea de noi și noi localuri de școală pînă și în cele mai îndepărtate eomune și sate din tară Posibilități de a învăța în regimul nostru democrat-popular nu s-au creat numai pentru copii. Muncito- rilor de la orașe și de la sate, care au avut nefericirea să-și petreacă anii copilăriei in perioada cruntei exploatări burghezo-moșierești și. deci, nu au putut să învețe, statul nostru, prin grija partidului clase' muncitoare, le-a pus la îndemină suficiente mijloace de instruire teo- retică. Școlile de cultură generală pentru tineretul muncitoresc și să- tesc, secțiile serale de pe Ungă șco- lile de cultură generală, cursurile fără frecvență de pe lingă aceste școli sint deschise pentru oricare din ei. Aci muncitorii iși pot desăvîrși cul- tura generală, avlnd toată libertatea să se înscrie Ia universitate. In anul școlar 1956—57, de pildă, au existat 248 de asemenea unități cu 40.700 elevi (fără cei Înscriși la fără frec- vență). în 1957—58 numărul for a sporit la 291, avînd 50.545 de cursanți. Iată deci cum vorbele despre o școală ale cărei porți sint larg des- chise fiilor celor ce muncesc de la orașe și sate devin, în regimul nos- tru democrat-popular. realități Și este necesar să devină realități de- oarece republica noastră, în care visurile cele mai avlntate se împli- nesc, are nevoie de oameni pricepuțl, de muncitori culți. de intelectuali care, ieșiți fiind din popor șl fiind legați cu trup șl suflet de viața a- cestuia, sînt gata să închine tot ce știu și ce pot Intereselor lui. careuri- Semnificativ pentru va- loșrea și utilitatea invățăm'ntu- lui politic este faptul că, la ter- mtaaraa cursurilor, mulțl școlari au cerut cu insistență ca și In anul viitor să fie organizate pen. tru ej asemenea forme de instru. ire politică. Invităm/ntul politic a dus si la îmbunătățirea disci- plinei In șeoală Dacă în aeest am ta rtadu) celor 1-060 de alevj ai școlii nu a fost nici un eaz mai grav de indisciplină, acea- sta se datoreste si felului cum au muncit comuniștii pentru ri- dicarea nivelului ideologic și politic al tinerilor. în ce privește educarea ele- vilor in spirit colectiv, comuniș- tii din organizația de bază a șco. Iii medii „Nicolae Bălcescu” au dus de asemenea o activitate in. teresantă. Grăitor pentru aceas- ta este modul cum au sprijinit ei organizarea taberei de mun- că și odihnă a elevilor, ce a funcționat pe Ungă G A S. Ră- tețtj. Sub îndrumarea profesori- lor, în fruntea cărora au stat comuniștii, copiii și-au unit forțele pentru a ajuta pe muncitorii din gospodăria agri- colă de stat la strinsu) recoltei. Munca împletită cu activități re- creative și distractive bine orga- nizate a dat mai multă trăinicie colectivului de copii din școală Rezultatele străduințelor elevi- lor fac cinste școlii. Aprecieri pozitive putem face și despre alte organizații de bază, ca de pildă cea de la școala profesională de construc. ții. Aceasta felosește în mod just activul fără de partid șl se poate mîndri cu comu- niști ca Ion Budan, care, pe lingă faptul că aduce un aport deosebit propagandei de partid, est» și un harnic deputat al sfatului popular orășenesc. înainte de a încheia aceste rînduri e necesar să mai cităm clteva nume de comuniști care prin activitatea lor devotată de ■ ât*1 281.1^1 Drept egal la învățătură naționalităților c o nI o c ui toare 3n regimul nostru de democra- te pepuleră, egalitatea în drep- tun, ta toate domeniile, i po- ponta; romln și a naționaliiăț.lor conlocuitoare este un element esen- țial de consolidare ți de dezvoltare a succeselor obținute tn construirea socialismului. Partidul Muncito- resc Romln, statul nostru democrat- popular aplică în mod credincios în- vățătura marxist-leninistă în pro- blema națională și educă necontenit oamenii muncii de orice naționali- tate in spiritul patriotismului socia- list și al internaționalismului prole- tar, în spiritul respectului reciproc față de valorile culturale progre- siste, In spiritul devotamentului fată de patria noastră socialistă. Una dintre cele mai însemnate măsuri realizate în acest domeniu o consti- tuie asigurarea învătămîntului in limba maternă pentru toate naționa- litățile conlocuitoare din țara uoas- tră, legiferată prin reforma învăță- mtntului din 1948 încă de la înființarea sa, Parti- dul Comunist din Romtnia a militat pentru dreptul minorităților naționale la școli de stat cu limba de predare maternă și. în general, pentru un in- vățămînt cu conținut progresist, pă- truns de ideile frăției între popoare. După 23 August 1944. lichidînd po- • litica școlară șovină, de prigonire și de desnaționalizare, desfășurată de regimul burghezo-moșieresc, parti- dul a promovat o politică consec- ventă de egalitate reală în drepturi și de prietenie frățească a poporu- lui romln și a naționalităților conlo- cuitoare în domeniul învătămîntului. Imediat după instaurarea primului guvern democrat la 6 martie 1945 au început să funcționeze școli de stat nou create tn limbile naționalităților conlocuitoare. In cadrul Ministerului învătămîntului Public s-a înființat un organ special pentru problemele acestor școli. Reforma Invățămintului din august 1948 a inclus în sistemul școlilor de stat întregul Invățămint în limbile naționalităților conlocuitoare și a asigurat predarea în limbile materne ale celor 15 naționalități existente. De la reforma învătămîntului a- ceste școli au luat o dezvoltare deo- sebită. Paralel cu lichidarea analfa- betismului în întreaga tară a fost lichidat analfabetismul ca fenomen de masă și în mijlocul acelor națio- nalități care au rămas în urmă în dezvoltarea lor culturală ta anii de prigonire națională de sub regimul burghezo-moșieresc. S-a lărgit con- siderabil rețeaua de școli în limbile naționalităților conlocuitoare, s-a asigurat baza lor materială, s-au ridi- cat nivelul și calitatea predării In a- ceste școli, caus au fost înzestrate în tot mai mare măsură cu programele, manualele și cadrele calificate nece- sare. Dacă plnă In anul școlar 1951/52 se înființaseră 3337 de unități școlare în limbile naționalităților conlocuitoare, în anul școlar 1957/58 numărul insti- tuțiilor preșcolare și al școlilor de cultură generală In aceste limbi a- junsese la 3492. Numărul elevilor în aceste școli In ultimul an școlar a fost de 213.561 (166.812 maghiari, 24.754 germani, 9.010 ucraineni, 3.816 ruși, 3.332 strbo-croați etc.). Afară de aceștia, un număr de elevi din rîndurile naționalităților conlo- cuitoare frecventează din propria lor inițiativă școli- cu limba de predare romînă, ta care li se pradă, la ce- ani de zile fae einste erganiza- țiildr de bază și școlilor unde lucrează- Axtfol învățătoarea Maria Brebenel de la școala e- lemantară nr- 4 este bine cunos- cuta in orașul nostru pentru ac- tivitatea din școală si din afară de scoală- Pantru meritele sale deosebite a și fost decorată. Tot astfel Ștefan Bălănescu. învăță, tor la școala elemțntară nr 1, u- nitate ce »-a dezvoltat mult d* la reformă încoace, a muncit fără încetare pentru întărirea bazei materiale a școlii respective, pentru popularizarea și ridica- rea prestigiului el. Ion Diaeo. nescu, directorul casei de copii, muncește cu bune rezultate din învătă- trebuie două spunem primii săi mint — și căutați în ani de aceștia urmă cu decenii. E suficient să că în bună parte datorită mun- cii sale, izvorîtă dintr-o drago- ste profundă fată de copii, astăzi „casa" este un cald si luminos cămin părintesc. Comunistul Ion Păunescu de Ia școala elementară nr- 3 a șpriilinit neîncetat dezvoltarea fostei actuale pentru copiii părinți- aportul școli elementare scoția de 7 ani, calitatea muncii sale ește foarte apreciat tn iar cu de Apreciat este și pentru său ca lector al filialei regionale S R S.C Maria Toa- der, învățătoare la școala nr. 1, s-a distins în activitatea de cul- turalizare a maselor. Desigur că exemplul acestor comuniști trezește in inimile ce. lor din jur dorința de a munci maj bine, mal mult Este vorba de influenta mare pe care ase- menea oameni o au în masa pe- dagogilor. influență ce este de dorit să o exercite toți comuniș- tii din unitățile de Invățămînt ale orașului Pitești. ANA OLARII secretar al Comitetului orășenesc P. M. R.-Pitești s rere, și limba maternă ca obiect de studiu- Afară de aceasta, există mul- te școli profes.ouăle și tehnice în limbile maghiară ș. germana. Un număr de peste 2.000 de stu- denti frecventează cele 12 facultăți cu limba de predare maghiară .exis- tente în țară, afară de cei înscriși la cursurile fără frecvență, iar dife- ritele universități și institute de în- vățămînt superior tehnic cu limba de predare romînă sînt frecventate de mai mult de 2500 de studenți din rîndurile naționalităților conlo- cuitoare- Oamenii muncii din rîndurile na- ționalităților conlocuitoare au primit cu dragoste și recunoștință realiza- rea invățămintului in limbile lor ma- terne, considerînd-o ca o puternică dovadă a grijii regimului de damo- crație populară față de toți cei ce muncesc din patria noastră, fără de- osebire de naționalitate. Școlile în limbile naționalităților conlocuitoare au devenit factori importanți în ri- dicarea nivelului cultural al oame- nilor muncii din rîndurile acestor na- ționalități și în întărirea legăturilor de prietenie frățească între oamenii muncii romini și cei de altă națio- nalitate din țara noastră. O sarcină de primă importanță a acestor școli — ca și a tuturor șco- lilor noastre — este aceea de a e- duca tineretul în spiritul dragostei fierbinți față de patria comună. Re- publica Populară Rcmină. in spiritul respectului față de trecutul comun de luptă a poporului romin și a na- ționalităților conlocuitoare pentru li- bertate și progres, în spiritul mln- driei față de realizările obținute, sub conducerea partidului și guvernului, In opera de construire a socialismului- Congresul al (l-lea al Partidului Muncitoresc Romin ne-a atras aten- ția că dușmanul de clasa, zdrobit în sectoarele hotărîtoare ale economiei, își îndreaptă tot mai mult eforturile pe tărîmul ideologiei. Combaterea infiltrării ideologiei burgheze, a in- fluenței naționalismului, a misticis- mului, este de o importantă covirși- toare In întregul nostru Invățămint. Urmărind să dea o pregătire, profe- sională bună și o educație morală te- meinică tineretului, școlile în limbile naționalităților conlocuitoare, alături de celelalte școli, au menirea să a- dlncească munca lor ideologică și politico-educativă, să orienteze în mod just conștiința cetățenească a elevilor. Școlile în limbile naționali- tăților conlocuitoare au menirea să contribuie, prin întreaga lor activi- tate instructiv-educativă,. la cimen- tarea unității de nezdruncinat a po- porului romln și a naționalităților conlocuitoare in patria socialistă co- mună, Republica Populară Romînă. Realizările dobîndite pînă acum de aceste școli arată că ele sînt în stare să îndeplinească și aceste mari sarcini care le stau. în față. Sărbătorind zece am de la aplica- rea legii pentru reforma invățâmîn- tului, cadrele didactice și, alături de ele. întregul nostru popor muncitor, pivesc cu mîndrie înflorirea la care a ajuns invățămintul în limba ma- ternă din țara noastră, învăță-mtat ce servește propășirea culturală și pregătirea profesională a oamenilor muncii aparținînd naționalităților conlocuitoare, precum și înfrățirea lor cu oamenii muncii romîni. L. BANYAI diteetor general al Direcției generale a tnvâtămtntului ți' culturii naționalităților conlocuitoare Scoală nouă / conținut nou Una din funcțiile statului socialist este cea cultural-educativă Sta-tul socialist își exercită această funcție îndeosebi prin insti- tuțiile de învățămînt. O revoluție socială presupune implicit și o revoluționare a invățămintului.Reforma din 1948 reprezintă punctul de plecare al acestei revolutii în școală. Această reformă și hotăririle ulterioare ale partidului și guvernului privitoare la învățămînt au creat condiții pentru încadrarea învătămîntului în nevoile concrete ale societății actuale. După cucerirea puterii în țara noastră de către clasa muncitoare, școala a fost chemată să satisfacă nevoi de dez- voltare și de întărire ale noii orînduiri întemeiate de clasa munci- toare, să crească noile generatii in ideile înaintate ale societății so- cialiste. Actualul moment istoric al dezvoltării orînduirii noastre so- ciale impune școlii să tină seama de nevoia îndeplinirii unor sarcini importante cum sînt: dezvoltarea continuă a economiei naționale și a culturii pentru satisfacerea nevoilor materiale și culturale mereu crescinde ale oamenilor muncii, pregătirea de cadre de cercetători I de știință și de tehnicieni care să contribuie la dezvoltarea econo- miei și culturii, pregătirea de conducători și de muncitori în econo- mie și în cultură pentru a pune conștient în practică cele mai înain- tate metode în știință, tehnică și cultură, realizare de oameni de știinfă, de tehnicieni și de oameni de cultură, ridicînd la un nivel din ce în ce mai înalt producția de bunuri materiale și culturale. Școala se încadrează ca- factor activ în frontul ideologic pentru ca cetățenii ieșiți de pe băncile ei să fie atașați clasei muncitoare și să participe cu devotament la îndeplinirea acțiunilor inițiate de partid și de stat- In opiziție cu școala burgheză, bazată pe dezvoltarea anarhică a Individualității și pe intelectualism, societatea socialistă a' creat o școală care dezvoltă multilateral personalitatea- Educația fizică, mij- loc de pregătire a omului pentru muncă și pentru apărare, precum și legarea teoriei cu practica, care favorizează o atitudine activă a cetățeanului în societate, joacă un rol important în activitatea școlii- 0 atitudine justă față de muncă și față de avutul obștesc dezvoltă simțul răspunderii fiecărui cetățean pentru creșterea avutului obștesc șl pentru apărarea lui- Dacă analizăm reforma din 1948 și hotărîrile ulterioare privi- toare la învățămînt, precum și planurile de învățămînt care constituie structura actuală a invățămintului de cultură generală, constatăm că Intr-o măsură destul de mare s-au creat școlii de cultură generală condițiile pentru a- satisface nevoile orînduirii sociale în care trăim și pentru care luptăm. Reforma din 1948 pune ca temei al conștiinței omului de cultură Ieșit din școală concepția materialist-științifică despre lume, despre viață și despre societate. De fermitatea atitudinii sale științifice față de viață și de societate depinde integrarea sa cu bune rezultate în cursul dezvoltării istorice a timpului său, ca factor activ al progre- sului. Planurile de învățămînt în vigoare de la 1948 și pină astăzi au ținut seama de această cerință fundamentală atribuind în econo- mia lor o pondere mai mare științelor naturii, decît celor umaniste. Saltul pe care școala noastră l-a făcut în această direcție reiese din compararea datelor înfățișate da următoarea situație statistică : SCOL DE 4 ANI 'UNITĂȚI ÎNVĂȚĂTORI Învăța r cf r slujitori devotați ai poporului Legea Secția % pe prupe de discipline șt. sociale și umaniste St. naturii Deprinderi diverse clasie 83,0 7,2 9,8 1910 modern 65,1 25,0 9,9 reală 50,8 36,6 12,6 1928 —- 59,8 26,4 13,8 1948 — 44,7 45,3 10,0 Tn planurile de Invățămint In vigoare în anul acesta școlar, avîn- du-se mereu în vedere directivele Congresului al II-lea al P-M-R. cu privire la legarea tot mai strînsă a invățămintului de viață, situația se prezintă astfel : Legea Secția % pe flrupe de discipline »t. sociale și umaniste St. naturii Deprinderi diverse 1958 umanistă 49 33 18 reală 43 39 18 Menținerea numărului ridicat de ore săptămînale la științele so- ciale și umaniste se explică prin introducerea orelor de științe sociale (economie politică și marxism-leninism), iar scăderea numărului de ore la științele naturii față de 1948 prin introducerea la rubrica „de- prinderi diverse" a orelor de practică agricolă și de lucrări practice în atelier, strîns legate de științele naturii- Comparînd cu o țară capitalistă ca Franța, de pildă, observăm că acolo, deși se recunoaște importanța pentru viață și pentru socie- tate a studiului științelor naturii, datorită locului important pe care îl dețin astăzi știința și tehnica în dezvoltarea societății, totuși nu s-a reușit să se înfrîngă rezistența susținătorilor invățămintului tra- dițional. așa-zis umanist pentru motivul că acesta- ar fi factorul prin- cipal al creării unei personalități umane de elită. Trebuie să subli- niem însă și faptul că umanismul medieval și cel burghez este cu totul altceva decît umanismul adevărat, umanismul socialist. fată situația în Franța : Secția % pe prupe de discipline $t. sociale și umaniste St. naturii Deprinderi diverse 1958 Clasic (c) 60 24 16 Modern (M) 52 32 16 Structura școlii actuale, fie cea de 7 ani, fie cea de 11 ani, și planurile de învățămînt, puse la îndemîna corpului didactic, sînt în stare să dea țării cadrele calificate de care are nevoie și să formeze cetățeni devotați regimului pentru realizarea cu succes a sarcinilor lui politice, economice și sociale. Figura omului nou, tineretul conștient care înfăptuiește recorduri însemnate în toate domeniile de activitate sînt, într-o bună măsură, rezultatele învățămîntului de după reformă. Dacă ne referim la științele sociale care introduc pe elevi în studiul socialismului științific și al economiei politice și înarmează pe viitorul cetățean cu o concepție politică, morală și patriotică po- trivit scopului orînduirii noastre sociale, constatăm că ultimul plan de Învățămînt satisface și această cerință prin introducerea — pe lîngă orele de constituție, de istorie și de geografie economică și politică — a orelor de economie politică și de marxism-leninism. Examinînd problema legării teoriei cu practica, sarcină puternic reliefată în noul plan de învățămînt, prin introducerea orelor de științe agricole în clasele V-VII și a orelor de lucrări practice In cursul mediu, vedem că s-au creat condiții ca viitorul om de muncă să-și formeze în școala de cultură generală, pe de o parte o atitu- dine justă față de muncă și de avutul obștesc, pe de alta, capaci- tatea de a contribui la creșterea continuă a producției. Pentru rotunjirea personalității viitorului cetățean multilateral dezvoltat, noul plan de învățămînt a pus un accent deosebit pe edu- cația fizică, organizînd pe lîngă orele din programă activități în cadrul orelor de la cercurile sportive și ale colectivelor sportive Rolul important al educației fizice în învățămînt constă nu atit în selec- ționarea de echipe sportive și în formarea spectatorului care să poată aprecia în cunoștință de cauză în stadioane sau săli de spectacol competițiile sportive sau atletice, cît mai ales în practicarea con- știentă, aproape zilnică, necesară unei bune întrețineri a sănătății și a vigoarei corpului pentru muncă și apărare. în ce privește educația estetică, orele de literatură și de teoria literară, orele de desen și cele de muzică introduse în 1956 în planul de învățămînt vor ajuta să trezească aptitudinile și să formeze pe consumatorul de artă, pe omul de gust, care să poată aprecia după criterii sigure, partinice operele de artă- Cele cîteva ore de latină introduse în cursul mediu au menirea să ajute pe elevi prin elemente lexicale și gramaticale să înțeleagă formele corespunzătoare din limba romînă și structura limbii noastre și să-i familiarizeze cu terminologia științifică. Credem că un corp de cadre didactice pătrunse de misiunea lor de propagandiști ai concepției științifice și de activiști convinși și entuziaști ai frontului ideologic sînt în stare să formeze generațiile viitoare, cu ajutorul partidului și al organizațiilor de tineret, cres- cîndu-le în spiritul devotamentului față de partid și față de cauza «lașei muncitoare, în dragoste de patrie și în hotărirea de a o înălța, printr-o muncă conștientă șt dirză, pentru dezvoltarea, întărirea ji apărarea socialismului. PtlRE DRAGOIESCU președinte al Consiliului superior al școlilor radlționala sărbătoare a des- chiderii noului an școlar ca- pătă în această toamnă o semnificație deosebită. Odată cu începerea cursurilor serbim împli- nirea unui deceniu de laelniăptui- rea reformei Invățămintului, actul revoluționar prin care statul de- mocrat-popular a deschis școlii noastre poarta către un viitor lu- minos, punind bazele unul invăță- mint nou, socialist, legat în mod indestructibil de nevoile iundamen- tale ale poporului, de interesele lui vitale. Cei 10 ani care au trecut de la înfăptuirea reformei învățămlntu- lui sînt ani de uriașe realizări în Invățămîntul "nostru de toate gra- dele. Făclnd bilanțul acestor reali- zări, poporul nostru muncitor în- scrie cu bucurie și mîndrie la loc de cinste, printre făuritorii lor, pe slujitorii școlii — fondul de aur al invățămintului nostru socialist. întotdeauna, prin însuși specifi- cul muncii lor, Învățătorii înaintați au fost răspînditori al științei, cul- turii șl luminii și s-au bucurat de stima și ee științei, să apă- răm adevărul științific, să luptăm strins uniți în jurul perfidului, călăuza noastră sigură, pentru puri- tatea marxism-leninismulul. Pășim în al doiiee- deceniu de viață al școlii noastre socialiste fn condițiile uriașului avtnt ai luptei întregului popor pentru con- struirea socialismului. Perspecti- vele luminoase ale psăriei noastre creează cadrelor didactice noi posi- bilități de muncă creatoare pentru a ridica mereu mai sus titlul de onoare al învățătorului, slujitor de- votât al poporului. SCOL DE 7ANI Prof. ION DRAGU UNITĂȚI 1938'39 443.967 1948-49 1957-58 □ _________&____ îl IVI I । •ST 710 Schimbul de mîlne al clasei muncitoare 3n cadrul refofmei învățămin” tului înfăptuită acum un de- ceniu, un loc deosebit de im- portant l-au ocupat prevederile le- gate de reorganizarea structurii fi conținutului invățămintului pro- fesional și tehnic, menit să pregă- tească cadrele de muncitori și teh- nicieni necesari economiei noastre naționale. Școlilor profesionale de ucenici și școlilor tehnice li încredințat sarcina nobilă și s-a de răspundere ca, pe baza unui invăță- mint realist-științific Strins legat de practică, sa formeze muncitorul și tehnicianul de tip nou, desăvir- șit cunoscător al meseriei sale, cu dezvoltate aptitudini fizice și in- telectuale, cu o nouă atitudine față de muncă, pătruns de dragoste a- din că pentru patrie. In perioada regimului burghezo- moșieresc, învățămîniul profesional era cu totul desconsiderat Pu- ținele școli profesionale existente în acea perioadă erau menite să asigure brațele de muncă necesare întreprinderilor marilor capitaliști. Cursurile școlilor de ucenici, care se desfășurau în localuri necores- punzătoare și se reduceau doar la cîteva discipline din care nu lipsea, bineînțeles, religia, nu puteau asi- gura nici măcar o calificare me- diocră. Tinerii, a căror perioadă de u- cenicie era lăsată La aprecierea marilor patroni, duceau o viață mi- zeră. Pentru a-și însuși meseria trebuiau adesea să „fure1* deprin- derile necesare. In anii care au trecut de la forma invățămintului, partidul statul nostru democrat-popular Te- și au acordat cel mai larg sprijin învă- țământului profesional și tehnic. Sutele de școli profesionale, tehni- ce și tehnice de maiștri create pe întreg cuprinsul patriei au fost în- zestrate și utilate cu tot ceea ce este trebuincios pentru buna pre- gătire a ucenicilor și elevilor, au fost încadrate cu personal de spe- cialitate, și-au lărgit necontenit ba- za materială. In acești ani numărul școlilor profesionale, tehnice și tehnice de maiștri a crescut necontenit, a* jungîndu-se în anul 1958 la peste 600 de școli, cu aproape 130.000 de ucenici și elevi. In anii de du- pă reformă, școlile profesionale au dat industriei și agriculturii peste 250.000 de muncitori calificați. Din rîndul acestora s-au ridicat nume- roși fruntași în producție și ino- vatori. Sint bine cunoscute în în- treaga țară succesele obținute, bunăoară, de maistrul oțelar Va- ier Lăbuneț, absolvent al grupului școlar profesional din Hunedoara, sau de utemista Petre Maria, con- ducătoarea unei brigăzi de filatoa- re de la „Industria Bumbacului" din Capitala, decorată cu „Ordinul Muncii*. Alături de absolvenți un aport însemnat in producție îl dau și u- cenicii. Cităm cu mulțumire școa- la din cadrul întreprinderii Se- mănătoarea'* din București. Acolo ucenicii din anii II și III lucrează la producția de combine agricole, col la cot cu muncitorii, care locul său de muncă rectorul intre pri nderi i. Dorobanții, și ajutoarele cupă de școală ca și de tor al întreprinderii. avind fie- fixat. Di- tovarășul sale se o- orice sec* l rmărmd îmbunătățirea conti- nuă a activității de pregătire a cadrelor calificate necesare tuturor ramurilor economiei, C. C. al P.M.R. și Consiliul de Miniștri al R.P.R., prin Hotărirea Nr. 91 din 1955, au asigurat ridicarea învăță* minlului profesional, tehnic și teh- nic de maiștri pe o treaptă nouă, superioară. Experiența căpătată în anii ce s-au scurs de la elaborarea n aplicarea acestei hotăriri a con- firmat pe deplin că sistemul de instruire teoretică și practică a u- cenicilor in școlile de pe lingă marile întreprinderi, fabrici, uzine, S.M.T^ G.A.S., ferme experimenta- le, șantiere de construcții, unități sanitare, precum și pe lingă mi- nistere și organizații centrale este sistemul cel mai corespunzător pen- tru buna pregătire a cadrelor de muncitori calificați. Școlile tehni- ce înființate ca urmare a acestor hotăriri sînt din ce în ce mai so- licitate de absolvenții școlilor de cultură generală. Numai in ultimul an aceste școli au dat aproape 6.000 de muncitori cu o înaltă ca- lificare. De curînd a terminat stu- diile și prima promoție de absol- venti ai școlilor tehnice de maiștri de 3 ani. Vizitatorii expoziției in care sint expuse lucrările' acestor absolvenți au rămas impresionați îndeosebi de calitatea proiectelor de diplomă, care dau multe soluții juste, aplicabile în producția în- treprinderilor noastre. Cei 2-030 de maiștri absolvenți ai școlilor tehnice de 3 ani se află acum in- tegrați în producție, lucrînd ca a- jutori de maiștri, șefi de echipe s -u șefi de partidă, urmînd ca, pe măsura perfecționării pregătirii lor, să fie încadrați în posturi de maiștri titulari. Creșterea continuă a producției industriale și agricole a patriei noastre in anii celui de al doilea cincinal deschide invățămintului profesional și tehnic, care pregă- tește cadrele necesare . acestei pro- ducții, largi și luminoase perspec- tive de dezvoltare, punîndu-i tot- odată în fața mari și însemnate sarcini. Trebuie pregătiți munci- tori și tehnicieni în stare să țină pasul cu ritmul rapid de introdu- cere a tehnologiei avansate, cu pro- gresele mecanizării și automatiză- rii, trebuie să avem mii și mii de specialiști, ‘muncitori și tehnicieni cu o calificare tot mai înaltă. A- ceste cadre pot fi asigurate numai prin perfecționarea continuă a pro- cesului. de învățămînt din școlile profesionale, tehnice maiștri. In acest scop este folosită cu pricepere de și tehnice fie a- necesar să experiența cumulată în cei 10 ani de la re- forma invățămintului și să se pă- șească mai departe, spre dobîndi- rea unor noi realizări. Fiecare pro- fesor și maistru trebuie să fie con- vins că buna pregătire a ucenici- lor și elevilor poate fi obținută numai prin ridicarea nivelului teh- nic și științific al lecțiilor și acti- vităților practice, prin justa orien- tare politico-ideologjcă a întregii munci instructiv-educative. Este necesar ca cei ce pregătesc pe viito- rii muncitori și tehnicieni să-și îmbunătățească necontenit propria lor pregătire ideologică, științifică și pedagogică, să asigure In perma- nență și să întărească mereu le- gătura invățămintului cu viața, cu producția. In centrul atenției cadrelor di- dactice din școlile profesionale și tehnice, trebuie să stea sarcina mă- reață încredințată de partid și gu- vern de a pregăti cadre capabile să lupte neîncetat pentru sporirea productivității muncii, factor de bază în mărirea producției indus- triale și agricole. In anul școlar care începe acum numărul unități- lor școlare din sist&iuil învățănin- tului profesional și tehnic crește într-o măsură destul de însemnată. Ținîndu-se seama de nevoile între- prinderilor locale, ale gospodăriilor agricole, ale deservirii populației de la sate, se înființează numeroase noi școli de meserii și agricole Con- comitent cu aceasta se prevede în- ființarea unui număr de școli de gospodărie destinate tinerelor fete. care vor putea dobîndi tințele și îndeminarea pentru a deveni bune Măsurile înfăptuite lărgirii și îmbunătățirii aci cunoș- necesare gospodine, in vederea invălâmin- tului profesional și tehnic, măsuri care ilustrează in mod grăitor gri- ja partidului și statului nostru pen- tru creșterea schimbului de miine al clasei muncitoare, sînt sprijinite cu căldură de întreaga masă a ca- drelor didactice care lucrează în a* cest invățămint. Pășind intr-un nou an școlar — primul din cel de al doilea deceniu de la înfăptuirea re- formei invățămintului — profesorii, inginerii și maiștrii-inslructori sint holăriți să-și sporească necontenit eforturile pentru a da patriei mun- citori și tehnicieni de nădejde, cu o înaltă calificare, oameni înain- tați, capabili sa facă fața cerințelor tot mai ridicate ale econo'miei noastre naționale. In?. VANGHELI MFȘlCU •consilier tn Ministerul Invățămintului și Culturii Distinctii acordate Cu ocazia aniversam a țo ani de la reforma Invățămintului. prin ordinul nr. 1709 din 1958 al ministrului Invățămintului ți Culturii se acordă titluri de ..învățător fruntaș1' și ..Profesor fruntaș". pentru merite deosebite in do- meniul tnvațămîntulul. următoarelor cadre didactice: opera începută pri* p:cenl Suceava. — Abia aștept să tiu șl eu școlar I SE FĂUREȘTE Iile, Bîrlad, Popescu Gh. Pentru 0 NOUĂ INTELECTUALITATE de economie (Urmare d!p pag. T) tn îe^ts t Obiectul economiei Caro), Thumes a. obiectul muncii și ție - tn ori mai multe decit au fost tie Scurtă carac’erajre a forțelor școlilor numărul hidort. raxmul m Girata Rădulescu Teofll, Mare : Svedac Viihelm, unitare, precum și neștl. raionul Liesti. Școlile vor primi ulterior tn- manuale și cursuri puse în concor- tregul proiect de programă. IIIIIIHHIIÎWIffllIlfflnilNnMHanMMHaHHHMH'l'MlllIHlIIHIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIMnillHllllllWm na. un tineret harnic Patriei sllescu Gheorghe. Antonești, raionul raionul priceput și devotat (Urmare din pag. 1) na de participant la acest con- Tg. Frumos: Tura raionul Gheorghe, Pungesti. Cîmpenl ; an lectuali ieșiti din rîndurile poporu- Băjenaru I sîantin. lacob Tudor. și preocupa i realizărilor obținute in construc- Războieni, Panait. Tepes-Vodă. pedagogilor noștri invățăto- f Eli- I I Duml- Dugan raionul Galați; raionul Măcfn : raionul Măcin ; Vechi, raionul Ghiuzbafa. Sălăgeanu Tulcea : raionul Florica. raionul raionul raionul Suditl. vodă; clrlla dia : Cos tea Adjud : Icnită Zamfira, Măcin. loneanu Sofia. Jijlla. Leu Radu. Seortarul. Brăila : Mlhăllă Geor- Nicolae, Sebeș; Vasile, Tătarii Carol, Chinarf. Ana. Ciumanl, Zenobta, Tutuianu raionul Smtntlnică Ellza. Anton. Cirpltl. raionul Iași : Constantlnlu Constantin. Ctobanu Elena. Suletea. REGIUNEA IAȘI : Balcan Vasile. Ro- stești. raionul Vaslui: Bădărău Nata- gea Maria, Btstra, raionul Tarta Estera, Sărmaș. Somcuta 1 Satu Mare ; dantă cu cele mai științei și tehnicii Arad. Ptstril* Petru Berov.ci. Petrovțct de econo. școala me- Cofoca. raionul Bor- în in să de PITEȘTI : Aman Qheor- Bădulescu Ion, Foleștl, radonul Horezu. Macdvel Nleoloa. PI. teșii. Mănescu Lucian, R’.mnicul vțl- eea. Moeanu Marin. Pitești. Simfonică Ion. Cimpulung. Tobescu Gabriela. Pi- tești. 1 lasf : Vinttlă raionul Vaslui. Valdeenl. raionul Horezu: Stoica sabeta. Pitești. ini. ratonul Alba : Mărcuș Slmlon, Rlș- cullta, raionul Brad : Matei Gheorghe. Crișclor. raionul Brad: Munthlu Ilea. Și a de cunoaștere o bogățiilor frumuseților ținutului natal. partid al conomia stitutivă lui. la realizarea organizațiile REGIUNEA BACAU : Aclobănițel Ml- hai, Buhuși, Popescu Veronica. Piatra Neamț, Slmlon Mircea. Kozuov, raio- nui Piatra Neamț-- REGIUNEA* BAIA MARE : Fenyi Ște- fan. Carej, Horvath Ema, Satu Mare. Congres U.T.M. In vederea predării primelor lecții de economie politică pu- blicăm mai jos tema întfta din tuia o voilor extins tehnic. lor — organizat nu de mult C C. al U.T.M. în colaborare Ministerul Invățămintului Culturii — a cuprins 700.000 de cu și de tn universități, în politehnici sau institutele pedagogice. că tn fiilor ajuns patru mii de de pil- 200.000 spicele rii și profesorii — deoarece nu- mai printr-o colaborare strinsă între cadrele didactice și organi zațiile U.T.M. și de pionieri se poate asigura traducerea în via- și obligatoriu tn toate care au școli de 7 ani. mul an de aplicare a vătămtntului, numărul Iile. Bu- de cu localitățile Feță de pri- relormei în- țcolilor cu pro* TîU nun- Clobotă Avram. fața noas- Muncito. la educa- de an tot mai mulți elevi Rezultă clar că îi noul ea sat Ha lui, Iași, Ghiroale Elena, Bîrlad. REGIUNEA mas, Slmleu. dea. REGIUNEA ghe. Pitești. ță a sarcinilor puse tn tră de către Partidul resc Romin cu privire rea tinerei generații. elaborarea unor REGIUNEA CONSTANTA : lordache. Poarta Albă Sat, G'-bevăl ra.onLL economiei politice. E- politică — parte con- a marxism-leninismu- i crescut la 16.053 au fost cuprinși teatl : Tănase Htrșo™ : ratonul noi cuceriri ale din tara noastră — Producția bunurilor mate- rii'e — bara existenței socie- tății omenești Elementele sinț- pie ale procesului de prodyc- noi planuri de Invățămînt, grame și manuale școlare. odată, ea a necesitat o largă „Profesor fruntaș sac d Ei.rabeta. ae. Gelu raionul Stnnlcolau: u» Dumitru. Arad Mtrcaa Flo- Caransebo* Manescu lostf. Pa. raionul STnntcolau Mare Oxen. nul Brad : Grame Hărgăuș Gheorghe. raionul Brad : lancu dm fabrici și de pe ogoare și participe direct Ia marea operă construire a socialismului. Medgidia : Bucur Constantin. îndreptate atenția rea tuturor. Este necesar ca acestor obiective Alba lulla: Neagu Romulus, Medgidia : Tiron N. Casian. născut școala cu caracterul cratic. Continuind ’ru munca !u: creatoare pusă sîujb» construirii socialismului, spiritul dragostei pentru pace. Zalău; Hirta- și din Întreaga lume și, In primul nouă, a poporului, său profund demo- Elena. Orăștle: Alba-Iulfa : Crăeiun Dubariu Adriana. Buciumi. raionul „Învățător fruntaș OlUna. raionul Adamclisi; Vloreanu Stelian. Constanta. m:j'oaee!e de munți Mijloace, le de producție și forța de U.T.M. și de pionieri să ceară în mod permanent sprijinul multilateral și competent al Văllșoara. ralo- Maria, Simeria; Luncolul de Jos. Ana. Inurl-Stău- Âlbeștl. Godel Ici de Jos. | | fRiiiiiiiiiiiiiiiiiiiifiiiiiiiiHiiiiiMiiiimNffliiWMiimniiiiiiiitMm Vlad Gheorghe, Dorobantu. Măeln : Vlad R. Stan, Mălcă- Stănctulescu Ion. merge neabătut pe drumul tra- de partid șl își aduce contribu- ia cauza construirii soclali«mu- a vieții noi. 1938/1038) în care 281.141 copil. In același timp cu clasele I—IV a unități, in care < Ștefanache Maria, Panciu; raionul Trușeștl. Adrian. Schela Colocaru Vasile. raionul Negru- Alexandru. Clo- raionul Madgl- Delenl. raionul ția socialismului. Organizațiile U.T.M. și pionieri din școli participă ultimul an număra] instltu- de invățămînt preșcolar a la 6 641 unități (adică de Ha. Bivolari. Ana. Hlrlău; Iași; Cristea Bărbosu Augustin. Ctocotiș. Lăpuș : Farcas Sarolta. Satu ca. CImpina: Davtdescu Alexandru. Ploeștl; Dinu Nlculae. Ploeștl: loan Petre. Gornet Cuib, raionul Teleajen : Mltache Alexandru, Ploeștl; Muțtuo Modui de p-oducție și lă- s sale : ferțe!e de produc- ți reiaține de producție. proiectul programei m e poiitică pentru d:e. REGIUNEA AUTONOMA MAGHIARA : Bako Kâjman, Miercurea Ciuc, Cslkt Laszlo. Tlrgu Mure». loanițolu Pante- llmon. Reghin. REGIUNEA PLOEȘTI: Bobocel Pogoanele: Caloian I. Adriana. _ zău : Carțciu P Emilia. Clmplna : Con- tu Valeria, Buzău: Dăscălescu Viori- Maria, Măcin ; Tenie raionul Llesti: Movila Miresei, orientară nouă, potrivit ne- economiei ți culturii. S.a mult invățămintul superior s-au tniiintat noi instituții feudal smerai. capitalis- REGIUNEA HUNEDOARA: Arvinte ORADEA : Szăsz Cold- Szlligyl Elisabeta. Ora- REGIUNEA BUCUREȘTI : Demetrescu Mihail. Giurgiu, Florea Vlcol, Creve. dia Mică, raionul Domnești, Oros Iri- na. Ghergani. ratonul Răcari. Petrache Elena, Tărtășeștl, ratonul Răcari. REGIUNEA CLUJ: Bejan Elena. Ji- bou. Bozac VSlerla. Cluj. Cervenca Elena. Dej, Csoma Ștefan, Cluj, Kovâcs Coloman, Cluj. Popttan loan. Cluj. Pop Petru, Bistrița. Tomlo luliu, Beteag. REGIUNEA CONSTANTA : Barbu Gh. Llllana. Constanța. Dragomlrescu Mir- cea, Medgidia, Dumanschi Elena, Țul- cea. Marinescu Corneltu. Medgidia. Pandiconol Penelopa, Constanța. Rădău- li Ion. Fetești, Vartanesian N. Marta, Constanța. REGIUNEA CRAIOVA: Florescu Ma- ttlda. Caracal. Popa Marta. Plenlța, Romanescu Vasile. Ttrgu Jiu, Vlad Pe- tre. Caracal. REGIUNEA GALAȚI : Avramescu Ma- rfa, Galați, Dimofte Gheorghe, Brăila. Manoliu Zamfir. Galați. Nlcolescu An- drei. BrăUa. Oprelu loan. Tecuci, Pa- padopol Petru, Galați. Petride Timotei, Brăila. Roman Andrei. Galați. REGIUNEA HUNEDOARA: Bădău Emilia. Rlscullța, raionul Brad. Bende ștefan. Cugir. Blendea Vasile, Bia, Ja- cotă Victor, Deva. Oprea Valentin, Deva, Pătrășcanu Trafan, Zlatna. Petra Eugenia. Deva. REGIUNEA IAȘI : Brumă Poilxenta. REGIUNEA AUTONOMA MAGHIARA: Cengher Ion. AJuntș. raionul Reghin. Fekete loan. Demienl. raionul Tg. Mureș : Kadar [olanda. Tg. Mureș ; Mireșteanu Gheorghe. Reghin : Mada- Ras Susana. Tg. Mureș : Popescu Ma- aa, Tg. Mureș : Popovtci Gavril, Idicel. raionul Reghin ; Petraș loan. ledu ; Ra- vasz Ștefan. Alia, raionul Slngeorglul de Pădure : Szoverffi raionul Mureș : Solnal raionul Gheorghlenl; Regljin. REGIUNEA BACAU : tru. Păucești. raionul Aurellan. Șolmărestl-Drăgăneștl, rato- nul Tg Neamț; Filot» Maria. Roman: Florescu Margareta, Orbenl, raionul Adjud . Groapă Gheorghe. Serbeștt. raionul Buhușl: Nedelcu-Dlmltrlu. Alico, Tg Ocna; Nistor Dumitru. Podolenl. raionul Buhuși ; Radu Du- mitru. Ploscutenl. raionul Adjud: Serban Elena Piatra Neamț: Toma Margareta. DomnoștiTIrg. raionul Adjud. REGIUNEA BAIA MARE : Ardelean Tatiana. Bala Mare. Alexandrescu Nicolae. Terebețtl, raionul Cărei : An- drei Hermina. Cornenl. ratonul Lăpuș ; Ardelean Augustin. Sanlslau. raionul Caret; raionul Mare ; raionul Maria. Sluhet. REGIUNEA BUCUREȘTI : Banciu Sil- via. Fierbinți, raionul Snagov; Ber. leanu Ferentz. Turbați, raionul Sna- gov : Buca Elisabeta. Mircea Vodă, ra- ionul Călărași; Bulumac M. Gheorghe, Podul Doamnei, ratonul Videle; Con- stanttnescu Emil. Căscioarele, raionul Tltu : Cristescu Gheorghe. Cosmeștl, raionul Videle : Delcea Ion. Dătța. raionul Giurgiu ; Dlnescu N. Victor. Odobeștf, raionul Tttu : Dițoiu Costică. Olteni : Frasin Constantin. Pri- begi. raionul Slobozia ; lonescu Maria. Alexeni, raionul Urziceni : Mirea St. Ene, Maldăent, ratonul Roșiori: Mi- reanu Elena. Giurgiu ; Nicolae Florica. Mihăilești. raionul Domnești: Pătrașcu D. Emanoll. Coadele. raionul Snagov; Popescu R. Ioana, Preajba de Sus, raionul Videle ; Popescu A. Petru. Tl- tu : Rădulescu C. Paula, Răduleștt. raionul videle; Răsuceanu Maria, Giurgiu : Săracu Varvara. Giurgiu : Stelian Ion, Mtcșuneștl-Moara, raionul Snagov: stoica Emilian, Obedeni, raio- nul Videle ; Serbănescu Paul. Negrent. raionul Olteni : Ștefănieă I. Stancu. Brezoaiele. raionul Răcari: Văcaru Petre. Mitropolia, ratonul Olteni: Va. Olteni : Vintilă Sofia. Ivănesti. Slobozia. REGIUNEA CLUJ : Amarandl Negrenl: Buda Vasile. AgriJ, Zalău ; Donclu Aurel. Chechlș. Jibou : Dimbeanu Alexandru. Camaras. raionul Sărmaș: Ducu Iile. Salva, ra- ionul Năsăud ; Filtp Otilia. Lusca, ra. ionul Năsăud: Funariu Elena, Ocna Mureș, raionui Aiud : Glurgiuman Su- sana. Valea Drăganului; Goia Ion, nu loan. Luduș; Marchis Gavril, Jl- chișul de Jos, raionul Dej ; Maghlaru- Sever Silvia. Chinteni. raionul Cluj: Mureșan Gheorghe. Mărișelu. raionul Bistrița: Moldovan Pamfil, Zau. raio- nul Luduș; Pali luliu, Săvădlsla, ra- ionul Cluj ; Pascu Ersllla. Turda : Pop Aurel. Crasna. raionul Zalău; Plntea Dănilă. Slncraiul Almașuluf. raionul Cluj ; Rosler Rudolf. Bistrița: Savu Rozalla. Soimuș. raionul Jibou : Șerban loan, Cerghid. raionul Luduș: Sela- raionul Fetești : Surcea ton. Plopenl. raionul Negru.Vodă : Cos’mbescu Ele- na. Ovidlu. raionul Medgidia : Costa- che Ștefan. Sallgny, raionul Medgidia : Dumltriu Maria. Constanța: Ecrem Mamut. Ctoclrlia de Jos, raionul Med- gidia : Fătu I. Eleonora, Vasile Roaltă. raionul Negru-Vodă : Gheorghe Con. Adamclisi: loan Aurel. Jegălla, raio. nul Fetești: Moraru Andrei, Hlrșova : Nicolae Elena. Medgidia : Popovlcl Tralan. Medgidia; Radu F. Pe. tre. Valea Rea. raionul Adamclisi : Rogoveanu Ion. Constanta : Săvulescu Marfa. Dudești.Stelnica. raionul Fe- REGIUNEA CRAIOVA: Bălu Sabina. Turnu Severin : Costache Ioana, Ho. rezu-Poenarl. raionul Segarcea: Dia- conu Ma’el. Melineștl. ratonul Amara- dfa : Drăculeț Ion. Băilești: Drăgules- cu Iulian. Baia de Aramă : Gavrilă Ma- rin. Gostavăț, raionul Caracal: Ght- bus Genoveva Cărbunești, ratonul Gilort: Ghlță Eugenia. Slliștea-Crucit. raionul Băilești; lonescu Mihail, Co- •ovenll de Jos. raionul Craiova: Io. ■ an Marin, Belcln. raionul Segarcea : Neacșu Gheorghe. Gura Motrului-Ar- ginești, raionul Filiașl; Olgolii Va- REGIUNEA PLOEȘTI: Gbigulescu Constantin. Buzău, Matei Ecaterina. Ploeștl. Stasl Grtgor». Puehenii Mari, i'alonul Ploeștl. REGIUNEA STALIN : Brenelulascu ion, Rlșnov, raionul codlea, Crișnic loan. Orașul Victoria. Dany Franelsc. Crlzbav, raionul Codiea, Georgescu Ortansa, Orașul Stalln. lacob Ștefan. Orașul Stalin. Kery Helga, Orașul Sta- lin. Pancu Alice. Mediaș. Servatlus Gustav, Mediaș. Șuțu Maria. Orașul Stalin. REGIUNEA SUCEAVA: Huțupaș Pe- tru. Suceava. Jucan Grațian, Cîmpu- lung. Mlhăiescu Lucreția. Suceava, Morarii Nicolae, Cimpulung, Raisman losif. Suceava, Răuț Florica, Suceava. REGIUNEA TIMIȘOARA . Băleanu Mircea, Lugoj : lovănescu Ma- ria. Arad. StSncescu Elisabeta. Orșova. ORAȘUL BUCUREȘTI: Alexandrescu Maria, ratonul Grlvlța Roșie, Avrames- cu Izabela, raionul Stalin. Balcan Ele- na. raionul I, V. Stalln, Bodilă Maria. raionul Grivița Roșie, Brâescu Maria. raionul Nicolae Bălcescu, Căllman A- dam, raionul Grivița Roșie, Căpățîna Rodica. raionul Nicolae Bălcescu. Dimofte Maria. raionul I, V. Stalln. Drăgol Alexandru, raionul V. I. Lenln. Glngaclu Maria. raionul Gheorghe Gheorghlu-DeJ, Ojog Mana, raionul 1 Mal. lonescu Margareta, raionul Tudor Vladimlrescu. lonescu Mușcel Lav;- nia, raionui 1 Mai, lonescu Ortanșa raionul Nicolae Bălcescu. Popescu Constantin. raionul Grlvlța Roșie. Prlsficluc Nicolae. raionul V. I. Lenln, Săuteanu Maria. raionul 1 Mat. Sonea Emilia, raionul V, I. Lenln, Sterlade Maria. raionul Stalln, Stolcescu Nico. lae. raionul Tudor Vladimlrescu. Stăn- cescu Dumitru, raionul Tudor Vladl- mirescu. Dumitru Nicolae. ..Semănătoarea . București, Georgescu Constanta 7 NolembrleJ'-Cralova : lonescu Hrlsta- che, grupul școlar ..Steagul Roșu Orașul Stalin (din școlile Ministerului Industriei Grele) Sendrolu Gheorghe. Caransebeș. Stancu Dumitru, Fleni. ra- ionul Pucioasa (din școlile Mlnlste. rulul Construcțiilor șl materialelor de construcții). Pintilescu Viorica, școala tehnică de exploatări C.F.R Bucu- rești : PaJade Cicerone, școala profe. sională mecanică navală. Giurgiu (din școlile ManLsteruluf Transporturilor și Telecomunicațiilor). sile, Căpreni. ratonul Amaradia : PȘun Ion. Călugărenl-Cernea Sa: raionul Bata de Aramă : Popescu F, Gheorghe Moțăței. raionul Calafat : Popeeeu D Maria. Ciupercenl. raionul Tg Jiu: Popescu S. Gheorghe. Bala de Aramă; Popescu Orest Pestlsani. raionul Tg Jiu : Rotnaneecu I Gheorghe. Ttclem. raionul Gilort; Săftoiu Ar.eta. Flntlna Banului, raionul Cujmir: Simceles u Iile. Tr. Severin ; Sperdea Elisabeta. Devesel. ratonul VInju.Mare : Stoica Săndulache. Clrltget. ratonul Novac : Tascău Nicolae. Tg. Cărbune»'.!, raio- nul Gilort: Trancă Ecaterina Radomir. ratonul Caracal : Văduva Angela. Bă., cești, ratonul Oltețu REGIUNEA GALAȚI : Alexandra Teodo»Ia. Cudalbi, raionul Tecuc: : Atanagtu Emil. Galați: BoCrlan Hris- tache. Pădurani. raionul Panciu: Eu. silă Eugenia. Sov»ja. raionul Panciu: Cazacu Petra. Greci, raionul Măcm ; Chlcoș Natalla. Odobestl. raion-;! Tc^- șani: Criateacu Conatan-ln. Greci, ra- ionul Fllimon SIrbu : Felea Vasile. Do. câni, ratonul Berești : Grigore Geor- geta. Cernești, raionul Tecuci: Hahul Costandache, Bucestl. raionul Lleștl; loachfm Alexandrina. Independența. geta, Gohor. raionul Tecuci: Muntea- nu Gheorghe. Virlezl. raionul Bujor: Naniu T. Rada. Bordei.Verde, raionul Căhnățuf; Patrlchi Ioana, Corni, raio- nul Bujor : Pascal Profira. Galați : Petrescu Aurelia. Mărășești, raionul Panciu ; Roșcu Nicolae, Pecineaga. ra- ionul Măcin : Stanclu Ion. Luncavita. raionul Măcin : Stoian Eufroslna, Brăi. la: Stoica Sterian. Rimnlcelu. raionul Brăila : Tăranu Ivești, Stroe, Brăila: raionul Blălenl. raionul Brad : Negrllă Robln- son. Dobra. ratonul lila: Ocneanu Gheorzhlta. Homorod. raionul Orăștfe ; Popovlcl MInerva. Colonie: Tlrtcă Ileana. Brad; Vere» Rozalla. Petro, șanl. raionul Murgenl: Dldtlascu N. Va. sile. Draxeni. raionul Negreșit; Giurgea Mircea. Cotnari, raionul Hfr- lău : Grămadă Vasile. Schltu-Duca. ra- tonul Iași: Grosu loan. Pungeștt. raio- nul Vaslui: loan Marta. Btrlad : Jer. ghtută Vasile, Iași: Medeleanu Gheor- ghe. Holbaca. raionul Iași : Mlhăiescu Alexandrina. Btrtad : Otel I. Rărită. Negrești: Pavel Aurelia Oseștl. raio- nul Negrești; Popescu Gheorghe. Iași: REGIUNEA ORADEA : Anastaslu Ele- na. Vașcău : Balotă Iile. Marca, raionul Slmleu : Berekmerl V. VasUe. SUtndru. raionul Săcuen!: Dobrescu Emilia, sa- cadat. ratonul Oradea : Fortș lostf. Bale : Koraly Maria. Oradea : Muntea- nu Petru. Curățele, raionul Beiuș: Movik luiiu, Salard, raionul Oradea; Novak Irlna. Oradea : Pop D. GavrU. Slmleu : Pooescu Gheorghe. Pomezeu. raionul Beius; Secan Tralan, Simian, raionul Seculenl : Ungur loan. Salon- ta: Varo Magdalena, VUac, raionul $imleu. REGIUNEA PITEȘTI : Barnea Maria. Curttșoara. Slatina : Bojeneanu Ioana. GăeștI : Costache Dumitru. Rm VTlces: Costea Alexandrina. Bascov. raionul Pitești; Domnulete Viorica. Drăgășanl Drăgănescu Gheorghe. Măgura, raionul Potcoava : Florescu Ion, Crlngenl. ra- tonul Drăgăneștl: Georgescu Ion, Clo- măgeștl. raionul Vedea : lanculeacu Ion. Vedea: lonescu Elisabeta, Do. brusa raionul Drăgășanl Istrate Gheorghe, Valea Popii, ratonul Mus- cel : Neagoe Lucia. Budlștenl. raionul Topolovenl: Ntcolaescu Dumitru. P. Mahlasl. raionul Rm. Vtlcea; Petrescu Dumitru. Pitești : Petrescu Emilia. Scornlcești. raionul Potcoava: Popes- cu Gheorghe, Beleți. raionul Topolo. veni: Sardarescu Ion, Dăleștl raionul Băbeni ; Șerb Gheorghe. Geamăna, raionul Pitești : Stănescu Gheorghe. P. Lacului, raionul Vedea : Stănusescu Ion. Constantin. Ca'daruaane*. raionul Ml- zil; Nedelcu Mtrela, Plosștl; Nițescu Camelia. Ploeștl : Pateu Anton. Nlco. Valea Călugărească, raionul vani Ploeștl; Potirniche Florica. Tlrgoviște ; Roscăneanu Constantin. Ploeștl : Sima Nicolae. Cloranl, raionul Cricov; sta- nescu Ghfță. Vadul Sorești, raionul Bocenl ; Stănescu Valentina. Ploeștl; ViJu Elena. Ttrgovțște. REGIUNEA STALI.N : Anghelma To- ma. Solea Mare, raionul Mediaș: B«- sarab Ana. Sighișoara: Benchea Ml- hal. Hetiur, raionul Sighișoara: Ber- can Maria. Rupea; Blanarcslk Irlna. Racoșu! de Jos. raionul Rupea ; Boldea Augustin, Vlstea de Su», raio. nul Făgăraș ; Bota Aneta. Sighișoara : Clemens loan. Rupea : Dlcă Ioana. Sita Buzău. raionul Codlea : Dragoman MInerva. Țlchindeal. raionul Agnita ; Dragomfr I. Nicolae. v»ma Buzăului, raionul Codlea : lakobl Hane. Sene, reuș. raionul Sighișoara. Ktss Dtoniale. Sighișoara : Mathe Franelsc. Drăuțeni. raionul Rupea : Mlkluech Albert. Ser- cala. raionul Făgăraș : Muscă Victo. ria. Mediaș : Ochlu losff. Orașul Stalln: Peltan Ștefan. Săcele. raionul Codlea : Szekely Gheorghe. Hâghtg. raionul Codlea : Velicu Marin. Orașul Stalln: Woidner Martha. Hălehlu. raionul Co- dl ea. REGIUNEA SUCEAVA ' AJbu Vlrgl- nla Cimpulung, Amăutu Dumitru, Rediu.Reusenl, Trușeștl. Bune» Ele- na Craciunenl-Todlrenl. raionul Tru- sestl. Chlhaia Costache. Trușeștl. Chiriae Haralambla lonășanl. raionul Trusesti. Clocolu Vasile, Victoria Hll- zesti raionul SăvenI Costlnceanu Ml. hat. Rtșca-Movila Ruptă, raionul Tru- seșt; Costea Neculal. Carasa raionul Dorohot. Cotor Gheorghe. Satu Mare, raionul Rădâuț. Duztnschl Nicolae. Darabani. Erham Dragos, Sadova. ra. Ionul Cimpulung. Ftllp Dumitru. Gră- nlcestl. ratonul Rădăuți. FUlslevici Maria Gurahumorulul. Gaflțescu Con- stantin. Dumbrăveni, raionul Suceava : GavrU Petru. Dorobanți, raionul Boto. sâni; Haiu Napollon. Săveni Hrlncas- cu Fevronla. Arbore-Qlt. raionul Ră- dăuți nioala Constantin. Fălticeni. Mândrie Lidia. Trusestt. Mlnteanschl Elena Botoșani. Mlrza Dumitra. Ml- orcanl raionul Darabant. Muraru Va, sde Fălticeni. Obreja Mihai. Domeștl. ratonul Rădăuți: Petracovicl Eugen. BosencL raionul Suceava: Popa Ana. Doihasca raionul Fălticeni: Radu A- 'exandrina Albești, raionul Trusestt: Reteanu Lulza Botoșani: Romanovaehl Trifon. Stroești. raionul Suceava: Roșea Cornelia. Vama, raionul C. Lung Stamate Gheorghe. PlăvJHar. Reusenl raionul Suceava : Teodoreseu Elixa. Sărata-Mlhălășenl. raionul Tru- seștl Teodoreseu Maria. Săvent: Zastavnetchl Mthat. Mioreanl. raionul Darabant. REGIL’NEA TIMIȘOARA : Alba! Ion. Orșova. Baranv !m>« Rovine, raionul Pedlea Bed«!lcl Zaharia Bucoșntța. raionul Caransebas Boldovina Matei. Tereima raionul Slnnicolaul Mare. Ba- cală loan. Voltenf. ratonul Claeova. Bena Petru. MUcovenl. raionul Ora- vțța. Bcb.m loan. Slnnicolaul Mare. Cbioreanu Aurelia. Lugoj. Duda Pavel. Bellr.ț. raionul Lugoj Dr4gh!ct tugB- ria Orșova Fnederteh Margareta. Timișoara. Georgescu Adrian. Arme- na raionul Caransebeș. Hohn Vasile. L.pova Jusca Sara. Ltpova. Lartti Mana Sugea, ralor.u.' Moldova Nouă, Pepovie: Elena. Clacova. S-râlnu loan. Bethausen. raionul Făget. Sutzar Ger trude. Grabă: raionul Slnnicolaul Mare Truoel Voira. Ortlșoara. raio- nul Timișoara. VasJdn A_na Mira ORAȘUL BUCUREȘTI : Bucatei Ma- ria. raionul Tudor Vladfmtrescu. Car- das Lucreți». ratonul V. I Lenta. Cre- tu Marta. raionul V. I. Lenln. Dăscăles- cu Elena, raionul V I. Lentn. Dumltres- cu Maria. raionul 23 Auaust. Iile Sulta- na. raionul Nicolae Bălcescu. lonescu Leontina. raionul V I Lenln. Marcu Maria Aurelia. raionul Gheorghe Gheorghlu.Dej. Marttnescu Verona. raionul 1 Mai. Mihal Hrisia. raionul 1 Mal. Mihăilescu Margareta, raionul Grlvlța Roșie. Marlnescu Eugenia, ra- ionul Nicolae Bălcescu, Olaru Suzana, raionul Stalin, Pasăre Angela. raionul Stalin. Pavellu Ellza. raionul V. I. Lenln. Popovlcl Cornelia, raionul Sta- lln. Prodan Crlstfna. raionul Tudor Vladimlrescu, Stănctulescu Flortca. raionul 1 Mal. Ștefăuescu Maria, ra- ionul Nicolae Bălcescu. Stănescu Gheorghe. raionul V. I. Lentn, Sanda Alexandrina, ratonul Gheorghe Gheor- ghlu-Dej. Țiței Victoria. raionul Gheorghe Gheorghiu.Dej. L'ngureanu Silvia, raionul Tudor Vladimlrescu. Uță Elena, raionul V. I. Lentn, Ur»u Sava. raionul 1 Mal. Velculescu Eu- genia. raionul Grlvlța Roșie. ccnsfătuinl* raional* ți regio- nale ale . micilor naturalisti ", care au prilejuit și un bogat schimb de experiență între ei. Organizarea la București a con- sfătuirii pe tară cu cei mao mici cercetători oi naturii a trezit In inimile multora din ei dorința de a fi, ți pe această cale, după puterile lor. folositori patriei- O contribuție înțemnată la educarea elevilor in spiritul patriotismului socialist, pentru cunoașterea trecutului revolu- ționar al poporului nostru, a realizărilor obținute de oamenii muncii, sub conducerea parti- dului, în anii regimului demo- crat-popular, a frumuseților și bogățiilor patriei noastre o au acțiunile organizate In cadrul concursului „Să ne cunoaștem ținutul natal", inițiat de C C. al U.T.M. și Ministerul Invăță- mîntului și Culturii. In acest concurs au fost antrenați nume- roși elevi și pionieri la acțiuni însuflețire la acțiunile de folos obștesc. In vara acestui an a- proape 15.000 de elevi din șco- lile medii si pedagogice au aju- tat la muncile agricole de vară, constituiti în brigăzi ți tabere pe lîngă G A.S. și șantierele lo. cale de construcție. Nenumărați elevi au efectuat ore de muncă voluntară în cadrul cluburilor mului și socialismului. Trecerea de la un mod de producție la altul. Interacțiunea dintre for- țele de producție și relațiile de producție. — Legile dezvoltării economi- ce a societății și caracterul ior. Legi specifice și legi comune. Legea economică fundamenta- lă. Particularitățile legilor eco- nomice. — Definiția economiei politi- ce ca știință. Caracterul isto- ric și caracterul de clasă și de organizate pentru ei. participînd la amenajarea parcurilor, a so- larelor, . la construirea caselor da cultură ale tineretului etc. Pionierii și școlarii au cules cantități mari de spice, de plan- te medicinale, au strîns fier vechi, hîrtie, au plantat puieți. In această vară, dă, ei au strîns peste kilograme, de grîu din culese de pe ogoare. După cel de al II-lea al U.T.M., organizațiile si de pionieri au dobindit reali- zări însemnate și in activitatea cultural-artistică si sportivă. Cu sprijinul profesorilor, ele au reu- șit să antreneze numetosi elevi în brigăzi și echipe artistice. In cenacluri literare etc. Con- cursul cui tural-arti stic ai pio- nierilor și elevilor din anul școlar tracut a oglindit dorința copiilor de a cunoaște cintecul și jocul nostru popular Primul concurs al echipelor cultural-ar- tistice ale pionierilor și școlari- elevi dîn toate regiunile țării, din care 2.300 au participat la faza pe țară. El s-a desfășurat la un nivel artistic destul de ridicat și a constituit o expe. riență bună, care poate fi folo- sită cu succes în viitor. Concursul „Iubiți cartea ”, or- ganizat de CC. al U.T-M., con- stituie un bun mijloc de răs- pîndîre a cărții în rîndurile ti- neretului. Mulți elevi poartă cu mîndrie pe piepturile lor insig- O altă latură a pregătirii noii intelectualități o constituie asigura- rea conținutului științific și ideolo- gic, la un nivel mereu mai înalt, al procesului instructiv-educativ din invățămintul nostru superior. Prin reorganizarea învătămîntului superior s-au pus bazele unui proces instructiv-educativ cu un conținut realist-științific. așezat pe temeliile de granit ale învățăturii njarxist-le- niniste, care să facă posibilă pregă- tirea unei intelectualități cu un înalt nivel științific, educată in spiritul patriotismului socialist Îmbinat cu internaționalismul proletar, în spi- ritul dragostei pentru popor și pen- Introducerea predării științelor so- ciale In Tnvățămîntul superior — a socialismului științific, a materialis- mului dialectic și istoric și a econo- miei politice — contribuie la pregă- tirea ideologică a viitorilor specia- liști și la orientarea lor științifică în problemele construirii socialismului, permițindu-le totodată să aprofun- deze cu succes cunoștințele de spe- cialitate care li se predau la cursuri, seminarii ți lucrări practice. La ridicarea nivelului tnvățămîntu- lui superior a contribuit în mare mă- sură organizarea procesului de învă- tămînt pe baza unor planuri de tn- vățămînt și a unor programe de curs Pentru a da patriei un tine- ret căifit din pune* de vedere fizic, organizațiile U.TM și de pionieri acordă o mare atenție sportului- Zeci de mii de pio- nieri si școlari sînt antrenati în activitățile sportive. Competi- țiile si concursurile organizate pe această linie antrenează an școlar organizațiile de pionieri trebuie să desfășoare din ce tn ce mat bine activitățile lor spe- cifice, care au scopul să con- tribuie la educarea patriotică și prin muncă a elevilor. Ia for marea și dezvoltarea unei con- cepții materialiste despre viață și societate, la folosirea cit mai bună și mai plăcută a timpului liber al elevilor prin acțiuni cultural-artistice. sportive și ob ștești. Acestea sint principalele obiective asupra cărora trebuie I I I I rfnd, dîn U.R.S.S. Tnvătămtntul su- perior asigură astfel, pe baza re- formei învățămtntului, pregătirea ca- drelor în toate specialitățile cerute de economia ți cultura noastră în plină dezvoltare. Acum, planurile de învătămînt ți programele de cursuri stabilesc profilul precis al speciali- tăților și asigură un conținut unitar pregătirii de bază științifice, ideo- logice și practica a studentilor. Un. document de cea mai mare în- semnătate pentru dezvoltarea învă- tămîntului nostru este Hotărîrea din 1957 a C. C, al P. M. R. și a Con- siliului de Miniștri cu privire la îm- bunătățirea invățămintului superior, hotărîre care, adtncind cuceririle dobîndjte pe baza reformei invătă- mintului, a deschis perspective lu- minoase de progres pentru școlile noast'e superioare. Un principiu fundamental al învă- tămîntului superior, accentuat tn mod deosebit în această hotărîre, este legarea Invățămintului de ne- voile vieții practice, de problemele cele mai actuale ale construcției so- cialismului. Acest principiu se re- flectă tn toate formele de activitate — la cursuri, aeminarii, lucrări prac- tice etc. Forma cea mai directă și de durată prin care, tn procesul de ln- vățămînt, se stabilește contactul stu- dentului cu viata, este practica în producție. Studentii — viitori specia- liști de înaltă calificare ai țării — desfășoară activitatea practică în marile uzine și fabrici, în gospodă- riile agricole de stat și colective, în stațiunile de mașini și tractoare, unde au posibilitatea să cunoască metodele înaintate de mur»ă. apa- ratura și utilajul cel mai modern și își completează cunoștințele teoreti- ce căpătate în facultăți. In timpul practicii în producție, studentii au putința să cunoască nemijlocit viata, efortul creator al oamenilor muncii In invățămintul superior se des- fășoară, alături de munca instructivă, o importantă muncă de educare a studenților în spiritul dragostei fa- ță de clasa muncitoare și față de patrie, în spiritul respectului pentru adevărul științific, in spiritul luptei intransigente împotriva ideologiilor vrăjmașe. Educarea studentilor In cadrul procesului de invățămînt este între- gită și prin desfășurarea unei activi- tăți cultural-educative în afara pro- cesului de invățămînt. In prezent, funcționează case de cultură și clu- buri studențești în toate centrele u- niversitare. în aceste case și cluburi desfășurîndu-se o activitate însem- nată pentru o viată luminoasă a studenților. In realizarea scopurilor educative, un rol important îl au organizațiile Uniunii Tineretului Muncitor și Aso- ciațiile studenților, care constituie sprijinul de bază al conducerilor instituțiilor de învătămînt superior și al cadrelor didactice în educarea studenților. Sub conducerea fermă a Partidu- lui Muncitoresc Romîn, invățămintul superior a obținut însemnate succese în opera de făurire a noii intelectua- lități, reușind să îndeplinească în cea mai mare măsură sarcina prin- cipală — de a forma cadre competen- te pentru economie, pentru sectorul social-cultural, cadre devotate clasei muncitoare și cauzei construirii so- cialismului. Din rîndurile clasei mun- citoare și ale țărănimii muncitoare au fost și sint promovați numeroși specialiști cu pregătire superioară, care devin organizatori talentati ai economiei patriei noastre, militanti în domeniu) culturii, oameni de știin- ță care fac față cu succes celor mai importante sarcini ale construirii ba- zei economice a socialismului, ale revoluției culturale și ale apărării țării. Dezvoltînd mai departe învățămîn- tul nostru superior pe linia mar- xism-leninismului și în lumina prin- cipiilor reformei, avem garanția că vom da patriei intelectualii de nădej- de de care are nevoie pentru con- struirea socialismului și apărarea păcii. (Urmare din pag. f că de restructurare ideologică șl știlnUîlcă a cadieior didactice, pen- tru scoaterea lor de aub influența pedagogiei burgheze. Școala bur- gheză, ale cărei racile le-an de- mascat cu durere și revoltă mulți dintre Înaintașii noștri progresiști preocup r»i de soarta invățămintu- lui — Eminescu, Creangă, Cara- giale, Slavici, Delavrancea și alții — a apus pentru totdeauna. Pe temelia tradițiilor ei cele mai Înaintate * a reforma Invățămintului, Partidul Muncitoresc Romîn și statul demo- crat-popular s-au preocupat șl se preocupă tn permanență de conti- nua dezvoltare șl întărire a școlii noastre, de aplicarea consecventă a principiilor stabilite de reformă. An de an au fost luate noi măsuri în scopul creării celor mai largi posibilități fiilor oamenilor muncii de a urma școala, pentru adinci- rea conținutului reElist-științific al tnvățămtntului și pentru o mal strtnsă apropiere a lui de viață. Partidul și guvernul arată o deose- bită grijă pentru cadrele didactice, detașamentul cel mai numeros al intelectualității noastre, care sint ajutate să.șl însușească știința marxlst-leninistă, să.șl ridice pre- gătirea de specialitate șl măiestri* pedagogică, să albă condiții tot mai bune de trai și de muncă. Hotărîrile Comitetului Central al P.M.R. și Consiliului de Miniștri cu privire la reorganizarea Invățămln- tului profesional șl tehnic, la îm- bunătățirea Invățămintului de cul- tură generală și la îmbunătățire* învătămîntului superior au dat șco- lii noastre un nou avînt pe calea deschisă de reforma învătămîntu- lui, Numeroase alte documenta da partid și de stat sînt tot atitea mărturii ale atenției pe care par- tidul și statul democrat-popular o acordă școlii și slujitorilor el. A trecut un deceniu de cînd s-au pus bazele școlii noi și fiecare an a adus cu sine noi realizări în do- meniul învătămîntului. Invățămintul preșcolar, atit de neglijat în trecut, se bucură astăzi de o atenție deosebită din partea statului, pentru a veni în sprijinul femeilor.mame din producție și « pregăti pe copiii de 3—7 ani pen- tru școala elementară. Așa se face în anul cuprinși 1.375.012 elevi, adică aproape to- talitatea copiilor de vîrstă școlară, Invățămintul elementar de 7 ani, creație a reformei Invățămintului, a luat o largă dezvoltare și urmea- ză ca în acest an să devină general clasele V-VII a crescut de la 3.549 unîtătl la 4 653 unități, iar al elevi- lor de la 284 450 la 438.033 în Ulti- mul an școlar. Paralei cu dezvoltarea și genera* Uzarea treptată a învătămîntului de 7 ani, o mare dezvoltare a luat $U- vătămîntu] mediu, care cuprinde as- tăzi de trei ori mai mulți elevi de- cît în trecut, în majoritate fii de muncitori și țărani muncitori, Reforma învățămtntulut a așezat pe baze noi și tnvățămîntul profe- sional și tehnic, care asigură eco- nomiei naționale cadrele de mun- citori și tehnicieni. Spre deosebire de vechiul tnvățămtnt profesional și Industrial în care se făcea o pre- gătire meșteșugărească,, astăzi pre- 4 gătirea muncitorilor si tehnicienilor ' se face pe lîngă întreprinderile mari socialiste, în strinsă legătură cu producția, cu tehnica cea mal avansată. Schimbările structurale aduse tn- vățămîntului superior au dat și aces- de învătămînt superior și facultăți pentru pregătirea unor specialiști de care țara noastră era lipsită în trecut. Școala noastră s.a z.chitat cu cin- ' ste, în anii care au trecut de la re- formă, de sarcinile puse de parfid în fata ei. Ea a dat patriei nume- roase cadre de specialiști, munci- tori cu o Înaltă calificare și inte- lui, constructori activi ai socialis- mului, a adus o contribuție de cea mai mare importanță la lupta pen- tru lichidarea neștiinței de carte și a înapoierii culturale, pregătește și educă un tineret nou, tnarmet cu cuceririle șîiintei și culturii, un ti- neret însuflețit de dragoste pentru patrie, penlru popor. -Realizările obținute în acest do- meniu au fost posibile datorită muncii însuflețite pe care o depun, sub conducerea partidului, zeci de mii de Învățători, și profesori, cere șl au însușit principiile reformei în- vățămîntului și au luptat pentru traducerea lor în viață. Acum, la a 10-a aniversare a re- formei învătămîntului, întregul po- por privește cu mîndrie drumul parcurs și înconjoară cu dragoste școala sa nouă, socialistă, pentru că plină de bucurie 1 f g I £ „MI-AU FOST CREATE POSIBILITĂȚI NEVISATE IN TRECUT" elevi: de ELEVII DE «el 30 de ani de dnd muncesc tn tnuăfămtnt mi-au dat pri- lejul să cunosc viata școlii sub toate aspectele ei; îmi pot da de aceea cu atlt mai bine seama de marea deosebire ce există între școala de azi și cea dinaintea re- formei. Mi se pare că foarie grăitoare tn această privință este comparația la- tre cei care învățau altădată și cei care tapați acum. Înainte de refor- mă, școala era accesibilă unei anu- mite categorii de copii — copiii oa- menilor avuți. Fiii oamenilor muncii erau In marea lor majoritate (mufi departe de învățătură, departe de binefacerile științei și culturii. Să luăm, bunăoară, școala noastră. Cine învăța pe vremuri aici? Fiii moșierilor din județ, ai bancherilor și ai fabricanților, ai marilor ne- gustori, ai avocatilor afaceriști și ai altor „domni" de teapa acestora. Astăzi învață la noi în școală în primul rînd fiii muncitorilor și ță- ranilor muncitori: Ei constituie pes- te 60% din numărul total al elevi- lor. Jn. anul școlar trecut, bunăoară, din cei 40 de elevi din clasa a VH-a 25 au fost fii de muncitori. In trecui, tn rîndurile elevilor școlii noastre — ca și tn toate șco- lile țării, de altfel — bîntuiau naționalismul, șovinismul, ura de rasă. Desigur, Insă, că fiii „domni- tor", de orice naționalitate ar fi fost, se înțelegeau bine intre ei, fiind la fel de minări de situația lor „tnaltă" în societate. Altfel stăteau tnsă lucrurile cind era vorba de relațiile cu puținii fii de muncitori sau de țărani muncitori pătrunși în școală. Pe aceștia, pe Ungă dispre- țul arătat față de starea lor „joa- să", îi făceau să simtă și ura șovi- nă față de cel de altă naționalitate. Acum, cind îmi amintesc aceste lucruri, mi se par de necrezut, atlt de mult s-au schimbat toate la noi-. Cită prietenie îi unește acum pe copiii de toate naționalitățile care tnuață tn școala noastră! Timp de doi ani, pină cind s-a dez- voltat in orașul nostru rețeaua șco- lilor de cultură generală tn limba germană, tn cadrul școlii noastre a funcționat o secție eu limba de pre- dare germană. In ultimii trei ani am avut In școală o secție maghia- ră. Intre elevii romîni și cet ma- ghiari și germani s-a legat o prie- tenie adevărată, frățească. Locuiesc tmpreună In internat, de multe ori învață împreună, lucrează alături In acțiunile obștești, își petrec împreuna orele libere, vacanțele. S-au organi- zat adesea tn cadrul școlii serbări comune, care au cimentat prietenia Intre elevii romîni, germani și ma- ghiari. Elevii școlii noastre de astăzi nu mai seamănă deloc cu cei din trecut nici tn ceea ce privește atitudinea lor față de învățătură, față de mun- că. Școala veche dădea elevilor ei o instrucțiune ruptă de viață. Tine- retul nu era pregătit pentru o mun- că creatoare tn folosul societății. Odraslele claselor avute disprețuiau munca și pe cel ce muncesc, dispre- țuiau învățătura însăși, socotind-o doar un mijloc de a pune mina pe o „patalama". Azi, școala crește un tineret înar- mat cu cunoștințe științifice, un ti- neret pregătit multilateral, capabil să folosească tehnica înaintată tn toate ramurile de producție. Pentru a realiza această pregătire s-a in- trodus tnvățămlntul politehnic. In scopul de a-i familiariza pe elevi cu producția, de a le da o cit mai bu- nă pregătire practică, școala noas- tră a organizat excursii la hidro- centrala de la Sada, la uzinele „In- dependența", la uzina electrică, la centrala de distribuire a curentului pentru tramvaie etc. Elevii noștri au învățat să îndrăgească munca. Ei au efectuat cu bucurie activități practice la G.A.S. „Dealul Ocnei" sau tn atelierele școlii profesionale de pe Ungă uzinele „Independența". Aici, ei s-au orientat asupra lucră- rilor elementare de lăcătușărie șl strungărie, s-au deprins cu minuirea uneltelor și a mașinilor. Acum se pregătesc să lucreze în atelierul de lăcătușărie nou înființat în școală. Toate acestea nu numai că dezvol- tă aptitudinile copiilor și ti familia- rizează cu producția, dar ti ajută și să-și aleagă tn mod conștient La noi în comună nu mai există analfabetism Am cunoscut pentru prima dată comuna Braniște din raionul Craiova în anul 1947, cînd m-am $i stabilit aici împreună cu familia mea. țe atunci existau în această comună peste 80 de anal- fabeti. De fapt, cifra nu oglindeș- te realitatea exactă, deoarece în afară de aceștia mai erau încă vreo 50 de țărani care făcu- seră o clasă primară sau două, dar care nu mai cunoșteau nici măcar alfabetul. In trecut, în întreaga comună nu era decît o singură școală- Unicul învățător care trebuia să se îngri- jească de instruirea copiilor din Braniște. în loc să-i învețe carte îi punea să-i lucreze pămîntul- Nu-i de mirare că multi elevi n.au reușit să învețe nici abecedarul- în 1948, după reforma învățămin- tului, a început și în satul nostru, la fel oa în toată tara, acțiunea de alfabetizare. La început, în primul an, lucrurile au mers mai greu- Ță- ranii analfabeți, cei mai multi tre- cuti de 30 de ani, se lăsau greu convinși. Nu o dată, cînd bateam la poarta Vasilicăi Gheorghe sau a Gheorghitei Fota, trimiteau copiii să spună că nu sînt acasă. Din fericire, nu am fost singură. învățătorii proas păt veniți la cele trei școli noi, în- ființate în comună după reforma învățămintului, s-au străduit și ei să-i convingă pe țărani să învețe, încet, încet gheata începu sa se spargă. în primul an mergeam la fiecare în parte acasă. Se pierdea mult timp, treaba înainta încet, iar pregătirea fiecărui analfabet se fă. cea în mod inegal. Tn anul urmă- tor am reușit însă să-i conving să vină la scoală. Cea mai mare parte dintre ei se obișnuiseră să vină ca niște elevi conștiincioși- Linii con- țjnau să mai lipsească. După înde, lungi insistente și văzînd progre- sele pe care le făceau ceilalți, s-au hotărît să vină toți. Astfel eă, în 1954, analfabetismul a fost lichidat in comuna noastră în întregime. Acum, în comună nu mai există nici un analfabet Foștii neștiutori de carte sint astăzi printre cei mai obișnuiti vizitatori ai căminului cultural- Manolache Victor frecven- tează aproape cu regularitate bi. blioteca de la căminul cultural. Ii plac poveștile și amintirile lui Ion Creangă, dar îl interesează și bro- șurile agrotehnice, din care încear- că să afle cele mai bune metode de cultivare a pămîntului- Iliescu Nicolae a învățat să conducă ma- șina și acum e șofer. Corciu Maria este astăzi una dintre membrele fruntașe ale cercului sericicol- în legătură cu alfabetizarea țăra- nilor din consuna noastră ar mal trebui subliniat un lucru. Acum 10 ani copiii țăranilor care nu știau carte veneau foarte greu la școa- lă. Astăzi, copiii foștilor analfabeti se află printre elevii cei mai sirgu- incioși. în comuna Braniște analfabetis- mul nu mai este decît o amintire urîtă, care a rămas undeva departe. Țăranii altădată analfabeti au că- pătat astăzi un orizont nou. Ei pot să înțeleagă cu mai multă ușurin- ță ce trebuie să facă pentru ca via- ța lor să se schimbe în bine. Cele patru întovărășiri care au luat fiin- ță în comună cuprind în ele și pe țăranii alfabetizati de noi. Știința de carte i-a ajutat să vadă care este calea fericirii lor. PAULINA STANBSCU învățătoare tn cqpuna Braniște IERI AZI drumul In viață, să se tnd'ente spre munca direct productivi, folositoare poporului. La împlinirea a 10 ani de la re- formă, tnvățămlntul cunoaște o în- florire pe care n-a cunoscut-o nici- odată pină acum. Făctnd bilanțul realizărilor obținute In acești ani, ne dăm seama cit de multe ți de mart sînt transformările In dome- niul școlii, cit de însemnate sini a- ceste transformări. La începutul unei noi decade de muncă a școlii, nai, învățătorii și profesorii, ne manifestăm hotărtrea de a ne intensifica eforturile pentru a da patriei un tineret cult, lumi- nat. pentru a pregăti constructori conștienți ai socialismului in patria noastră; Prof. COR1NA LUNGOCI școala media nr. 3 Sibiu CE A Cegea pentru reforma învăță- mîntului, care a reorgani- zat și a pus pe baze noi învățămînhil din țara noastră, a dat o nouă orientare și învăță- mîntului profesional. In fața șco- lilor profesionale s-a pus sarcina de a crește un tineret bine pie- gătit, cu un larg orizont tehnic, care să fie capabil să folosească cele mai moderne mașini, să con- tribuie la creșterea producției și productivității muncii, un tineret eare să facă fată cu sucoes ne- voilor ce decurg din dezvoltarea continuă a economiei noastre na- ționale, din folosirea tehnicii îna- intate în toate ramurile industriei și în agricultură, din continua perfecționare a mijloacelor de producție. Această sarcină a stat în per- manență în atenția întregului co- lectiv al școlii noastre, școala profesională de pe lîngă între- prinderea „Electroputere" din Craiova. Si străduințele profeso- rilor și ale maiștrilor n-au rămas fără roade. Am dat pînă acum opt promoții de absolvenți — sute și sute de tineri muncitori harnici, bine pregătiți. Mai mult de o treime din numărul munci- torilor care lucrează astăzi în di- versele sectoare ale uzinei „Elec- troputere" sînt absolvenți ai șco. Iii noastre și există în uzină sec- ții în care majoritatea muncito- rilor e constituie tinerii pregătiți de noi. Așa este, bunăoară, secția de mașini rotative, denumită și „Secția tineretului". întreaga uzi- nă se mîndrește cu brigada mun- citoarei Buzdugeanu Alexandrina care depășește zilnic planul de producție cu 40—50%. Alexandri- na Buzdugeanu a părăsit doar a- cum cîțiva ani băncile școlii noastre. Secția de aparataj este de asemenea în cea mai mare parte formată din tineri care au urmat cursurile școlii noastre- $i aici muncitori ca lacob Leovea- nu, Marin Vîrtineanu, Ion Pru- noiu depășesc normele cu 35—40%. Și exemplele s-ar putea înmulți. Adesea întîlnești, pe panourile de onoare ele uzinei, numele bo- binatorilor, ale lăcătușilor, meca- nicilor, montatorilor, strungarilor sau matrițerilor pregătiti de școa- la noastră. Este de pildă cazul lui Marin Dobre, unul din mun- citorii care și.a cîștigat în scurt timp stima și prețuirea tovarășilor săi. Matrițele pe care le execută el sînt de cea mai bună calitate, în ultimul an nu a fost lună în care Marin Dobre să nu dețină titlul de „fruntaș în producție". Este de asemenea cazul lui Ma- rin Adam, unul dintre «ei mai buni strungari ai uzinei, care de- pășește norma de lucru, cu regu. laritate, cu cel puțin 20%. Lui Ovidiu Popescu, și el absolvent al școlii noastre, i 6-a încredințat nu de mult munca de dispecer. De atunci aprovizionarea cu ma- I I ■ I cum peste douâzeei de ani, dnd am venit ea învățătoare la lanca, in comună nu exista decît școală de 4 ani. Erau totuși pe vremea aceea in lanca și copii oare urmau li- ceul. Nu mulți, dar erau.Binelnțctes, odraslele moșierilor și negustori- lor. Aceștia Iii trimiteau copiii la liceele sau pensioanele din Buzău și Brăila, sau chiar la București, învăța fata negustorului eulare opt ani (cîteodală numai doi-trei) la pension, apoi se mărita cu un avocat. La atit ii folosea învățătura. In vremea asta, copiii țăranilor nevoiași abia dacă puteau să în- vețe cele 4 clase primare. De multe ori nu le terminau nici pe acestea. Nu mai vorbim de cei care nu erau de loc cuprinși in școală. Dintre ab- solvenți, țin minte, mulți erau copii înzestrați, dar nu aveau posibilita- tea să învețe mai departe. Această posibilitate li s-a creat copiilor din lanca prin reforma tn- vățâminlului din 1948, cînd a luat ființă la noi in comună o școală de 7 ani. Mi-amintesc. cum, auzind vestea, părinții incepură a veni la școa- lă, cerindu-ne lămuriri : „Și... o să fie chiur așa, o școală cu profesori, ca la oraș?" întrebau ei. Pe chipuri li se citeau bucuria fi mindria Deo- potrivă de bucuroși eram și noi, învățătorii, la glodul că elevii noștri vor putea de aci înainte să-și continue studiile chiar la școala din co- muna noastră. Spuneau unii, pe vremuri, că țăranul e refractar la cultura Că aceasta era o minciună, s-a dovedit din plin după 1948. La începutul anu- lui următor numărul elevilor înscriși in clasa a P-a la școala noastră u fost atlt de mare îneît a trebuit să se înființeze o a doua școală de 7 ani în comuni. Dar nu numai în domeniul învățămintului se produceau schim- bări. In toate sectoarele vieții orinduielile vechi erau înlocuite cu al- tele noi. Astfel, după 1950 In comună au luat ființă un S.M.T., apoi o gospodărie agricolă colectivă, un călmin cultural... Numărul colecti- viștilor era tn continuă creștere. Creșteau, în vremea asta, și copiii. La lanca se punea problema înființării unei școli medii. O școală medie la lanca — un sal pierdut în ctmpia Bărăganu- lui ? Altădată o asemenea idee i-ar fi făcut pe cei de la Ministerul Instrucțiunii Publice in cel mai bun caz să zimbească, iar vreun gazetar din cei puși în slujba potentaților s-ar fi grăbit să folosească materialul pentru un foileton pe placul domnilor cu frac ; „Urmași demni ai cetățenilor din Mizil — care, pe vremuri, cereau ca expresul interna- țional să oprească în gara lor — țăranii din lanca solicită astăzi înfiin- țarea în comună a unui liceu !" ar fi scris el. Dar ceea ce era irealizabil pe vremuri a fost posibil în zilele noas- tre. In anul 1953, la lanca a luat ființă o școală medie. Este adevărat că la început școala nu a avut un local propriu. Ulterior însă, primin- du-se un ajutor bănesc substanțial din partea sfatului popu- lar regional, s-a reamenajat o fostă casă boierească, care a trecut în folosința școlii medii. Astfel, la lanca avem astăzi, spre mîndria noastră a tuturor, o școală medie de II ani — o școală medie cu local propriu și un internat de 140 de locuri. Numărul elevilor de la cele două școli existente astăzi în lanca (școala medie și școala de 7 ani) se ridică la 600, adică dublu față de numărul elevilor de acum 10 ani. In I i I £ I £ I I 1 i £ § I S același timp, numărul cadrelor didactice a crescut cut, bineînțeles, și numărul sălilor de clasă, școlile un bogat nuiteriul didactic. Un lucru cu care ne mindrim îndeosebi este noastră — care acum este complet colectivizată — de au că nu trei ori. A eres’ fost înzestrate cu astăzi în comuna mai exiști neștiu- tori de carte. Cit privește copiii neșcolarizați, despre ușa ceva n-am mai auzit de mult pe la noi. Adesea, In ultima vreme, mi se Intimplă ca, întilnindu-mă cu unii dintre foștii mei elevi de după 1944, să aflu că ei sint astăzi mecaniza- tori, tractoriști, brigadieri sau studenți—toți absolvenți ai cursurilor de 7 ani sau medii. Și inima mi se -e-mi dă puteri noi, făcindu-mă să mai mult elan. învățătoare umple de bucurie. E o bucurie ca- muncesc cu mai multă dragoste, cu OCTAVIA ANTOHI tn comuna tanca. raionul FIHmon Strbu | £ 1 I I DAT ȘCOALA u n .e fnt fapte In viață tcrlie parcă tn Ini- ma, pe care anii, orlcît de mulți ar fi ai la număr, nu ie pot șterge. Cu ce iș putea eu. de pildă, înlocui anlt copilăriei mele, ca să pot uita că ml au fost furați ? Cum a* PUtaa ierta wrii dui- rea care, prin legile ei in folosul domni- lor. ofilea înainte de vrame generații după generații > Cum aș putea uita că la o virilă dnd copiii bogătanilor huzureau și nld nu știau ce e aceea muncă, eu - și ca mine zeci de mii de copil — tru- deam fără încetare, ai șl noapte, pentru o bucată de pline ? Copiii patriei noastre au astăzi asigu- rate toate condițiile pentru ca se pca- t< gindi cu încredere la viitorul lor lu- minos. Porțile școlilor și ale Instituțiilor do învățămînt de toate gradele le zlnt larg deschise. El pot \isa, se pot gindi cu bucurie și mindrlc la viitorul ce-l aș- teaptă. Noi, :opiil vitregi al societății burghețe, trebuia să ne gtndini nu 'a ceea ce am putea dovenl Tn viață, ci la ceea ca am putea face pentru a ne asigu- ra hrana zilnică In 1W, da pildă cind am Intrat ca muncitor la fabrica „Stin- dard** — astăzi „Grlgore Preoteasa* — din București vlsu! meu nu era altul de- cit aceU de a-l mai scuti pe fat < de une- le poveri ce-J apăsau, de a-l ajuta tn întreținerea familiei destul de numeroase. Ca să devin lăcătuș-mecanic șl să pot clștiga totodată după cele 12 ore de muncă Istovitoare fn atelier urmam cursurile unei școli de ucenici. Cil glndul că poate milne o să dorm mai mult sau o să mănfiic mal bine, ml s au scurs, așa. luni șl ani din viață. Toate s-au schim- bat însă □ iMtă cu alungare* de U Pa- tere a moșierilor și capi ai|șt|lor. cu in- siaurarea puterii populare Abia atunci S'g ivit pentru cei pa mine posibilitatea de g învăța, de a-ș| însuși știința ș| cultura Și iâtă că și eu am putut, data. rLd re^imel Invățămîntulul, să primesc instrucțiune medie și apoi să urmez cursurile unei instituții de invățăruint su- pe.-ior. Intr-adevăr, printre alte nume, roase masuri menite să facă din învăța- niintul nostru un bun al poporului, 4 fost și acpaa a organizării unor cursuri spe. claie »l facultăți muncitorești după ab- solvire* cdîora un număr însemnat de muncitori au fost trimiși iu universități și institute. Printre muncitorii pregătiți pentru a urma cursurile Institutului po- litehnic m-ar.i numărat si eu. NI s-au a» figurat condiții deosebit de bune de În- vățătură. am fost sprijiniți cu toată căl- dura, de profesori șl colegi, să ne însu- șim cit mai temeinic cunoștințele predate. Astăzi sint absolvent al Facultății de mecanică - secția motoare — 4 Institu- tului politehnic din București. Viorea acum ca Inginer la uzinele ,.23 Au gust “ șl încarc «â dovedesc prin munc* mea cunoștința pe care o simt pentru ne.visa< tele posibilități ce nU-au fost create. PETRE SIMIONESCU Inginer la uzinele ..23 August* București Copiii mei învață în anii aceștia terial a atelierului de aparataj automat — de care răspunde el — s-a îmbunătățit în mod mi. dent. Un alt absolvent cu care școala se mîndrește pe bună dreptate este Tudor Pădeanu. De- pășirile sale de normă rămîn a- proape întotdeauna în jurul cifrei de 60%. Aș putea spune că nu sînt mulți oameni in uzină care își amintesc de cîtă vreme deține Tudor Pădeanu titlul de „munci- tor fruntaș' — așa de mult timp a trecut de cînd acest muncitor se află printre fruntași Și aces. tea sînt numai citeva nume de muncitori pe care i-a pregătit școala noastră. In afară de ei mai sînt însă sute de alți mun. citori care contribuie la sporirea producției în uzină. Cei care au fost elevii noștri produc astăzi transformatori de forță de mare putere necesari li- niilor de înaltă tensiune, motoare și condensatoare electrice, loco- motive Diesel, aparataje de înaltă si joasă tensiune, tramvaie mo- derne și de mare capacitate etc. Paralel cu munca pe care o efectuează în uzină, foștii noștri elevi își,continuă pregătirea în diverse forme de învățămînt. Chiar Marin Adam, strungarul fruntaș de care am pomenit mai sus, a terminat anul acesta școa- la medie serală numărîndu.se printre cei mai buni elevi. In momentul da față Mann Adam a reușit la concursul de admitere la Institutul politehnic din Timișoa- ra. Mulți dintre absolvenții șco- lii profesionale care sint angajau in producție urmează c-jnur.le școli’ medii serale, iar unu cmtr» cei care le-au terminat sint stu- denti in difente institute de in- vățămint superior. însemnătatea învărAmîatuhri profesional, care are menirea să pregătească muncitori capabili, ridicati din punct de vedere pro- fesional- pentru nevode economiei naționale, face ca din ce In ce mai multi tineri aă-și îndrepte pașii către școala noastră. Numă- rul celor care se înscriu la exa- menul de admitere a sporit de la an la an. Dacă în 1954 am avut 433 de candidați, anul acesta nu- mărul lor a atins cifra de 700. Explicația acestei creșteri a nu- mărului de candidati o găsim și în faptul că școala noastră și-a ridicat prestigiul prin absolvenții săi, care dau în producție cele mai frumoase rezultate.' EUGEN BOIANGIU director al scolii profesionale de pe Ungă uzinele ..Elecircpu-ere «înt părinte a patru copil. Am mulțumirea că toți au învățat sau învață carte, eă toți își pregătesc un rost. Cel mai mare este student la facultatea de medicină ve- terlruiră din București. Altul a ter- minat acum școala profesională de tractoriști și lucrează ca muncitor ca- lificat intr-o stațiune de mașini p tractoare. Al treilea este elev tn cla- sa a IV-a. Cea mai mică înuată ea. E drept că deocamdată avind abia 5 ani „învață" la grădiniță. Dar în curînd va merge și ea la școală — întîi la școala elementară, apoi la cea de 7 ani și apoi va păși pe dru- mul pe care și-l va alege dm multele care îi vor sta în față — școli me- dii, profesionale, tehnice... Eu n-am avut fericirea si învăț, cu toate că mi-a fost dragă învăță- tura. Pe vremea mea nu era sufi- cient să ai dragoste de carte. Tre- buiau bani, bani grei ca să poți în- văța. Iar familia mea era lipsită de bani, cum erau pe atunci lipsite de bani toate familiile de muncitori. Am fost astfel nevoit să încep ucenicia la 10 ani. Am cunoscut vremuri grele, de mizerie, de umilință. Copiii mei au apucat alte vremuri. Vremuri noi, fericite, care le-au des- chis drum liber spre încițitură, sp e un viitor luminos. Sint mlndru că tați copiii mei pot si învețe, dar rint mlndru fi de șooala care le dă învățături. lini dau seama ci școala de azi ii înarmează pe copii cu cunoștințe folositoare, ii învață să se descurce In orice pro- blemă, ti Intnfd »ă iubească munca, să o prețuiasci. Ui-em det singur seama da acest lucru. Copiii mei ș'iu multe. Stau uneori și mă m nu. net la ctte ia pricep, cita cuncutm- țe au Le place literatura, mur ea, spor+u'. dar ftiu ii find ri o ur.ealti in mina. Cr! dz i clasa a TV-a. deii ere nu- mai 10 eni, îndrăgește mult munca in z'-ipodăm. x trcdjji de la feca- li fi 'ngr’aaicd culturile, li seme. ne, si prășească. Cultur-.la isminiti de el în grădina casei eu dat rod mal bogat decît cele puse de mama Iul, pentru ci a aplicat cele mai ncn reguli agrotehnice. Tot școala l-a învățat pe tractoris- tul nostru să mlnuiască nu numai tractorul, dar și tot felul de aparate fi mașini. Cînd se defectează ceva acasă la noi — o priză. Un șalter — nu-l nevoie să aduc pe nimeni. La repară băiatul meu. Și la locul lui de muncă te descurcă frumos. Inginerul șef l-a lăudat peniru priceperea cu care lucrează. Muncitorul de azi se deosebește da cel de ieri. Nu e un simplu execu- tant. E un om cară gîndește, un om cu o cultură generală. In timpul lui liber, fiul meu citește mult — litera- tură beletristică și cărți științifice le- gate de specialitatea lui vizionea- ză filma, a'idiază concerte, își ridică necontenit nivelul cultural. Are timp și pentru asemenea preocupări deo-p. race are asigurate condiții bune de viață, nu poartă grija zilei de mîine. In școala de azi copiii noștri sînt a/utați si învețe, le sint create con- diții tot mai bune de învățătură. Cel merituoși primesc burse. Trebuie să spun ci ni4 mlndiesc și eu cu astfel da copii. Adrian — studentul — pri, mașla da mult bursă pentru hărnicia pa oare o arată Si el iubește muneiș fizică. Mi-a vorbit cu antuzu-sm de cele două sdptâmiiu de muncă volun- tari pe care le-a prestat, împreună cu colegii lui, la G AS-Fundulea. Pentru munca depusă au fost eviden- țiați da conducerea gospodăriei. An convingerea ci, la terminarea icolit, copiii mei vor face față pro- blemelor producției, cor Ști să se descurce, fiindcf școala i-a pregătit in acest sens. Așa.i pregătește pe t ti copiii școala nouă a țării noaa, tra, creati acum 10 ani prin reforma învățămintului. Ea crește cadre cul- ta, utila societății, plina de dragoste pentru patrie, capabile să contribuie eu forțele lor la înflorirea patriei, la progresul societății. LAZAR GHEORGHE muncitor 1, tPaOFIL-M»zuri Codlei La a 10-a aniversare a școiii noi din pzg. 1) car*a 3 ie» »1 da a— da txdsd'UK sicraia g.asjșta cocBtrucîon de zddajda o; davo-it. poporu- ?^p:ctîn aîtiv. păstra cauza pdeu Tavâidnrintul a râipuaa cu Laccra an tot mai b:ne cerința.oi ndxete de vasta operâ de con. stra:“e socialistă. nevoiler de cultură sf s‘ria*a ase penarului K.nâ de roade a fost si munca iavâtă’or.mu pentru ridicarea cul- turală e poporului, pentru lichi- darea uestimtei de carte, a ob- scurantismului, misticismului si su- perstitulor După cum oste bine cunoscut, analfabetismul a lost li- chidat in tara ncast-a ca îenemen d» masă Încă d» la sflrțitul pri- mului nostru plan cincinal- Lichi- darea nestlinței de carte s-a în- scris In isteria acestor ani ca o pagină luminoasă de biruință și este o mara mîndrie pentru toți cei care și au adus contribuția la re- zolvarea el Zeci de mii de cadre didactice au activat si activează la cătni- nela culturale, cercurile agroteh- nice, casele de citit, bibliotecile sătești. în echipele artistice de amatori, aducînd o contribuție în- semnată la înfăptuirea giganticei opere de transformare socialistă a agriculturii Leqîndu-se de popor, muncind pentru realizarea idealurilor noa- stre socialiste, Învățătorul a cîțti- gat respectul si prețuirea oameni- lor muncii. Necontenita grijă pe care o arată partidul șl guvernul pentru îmbunătățirea condițiilor de muncă și de viată ale slujito- rilor școlii oglindește aprecierea deosebită ce se acordă în statul nostru democrat-popular activi- tății cadrelor didactice. Comitetul Central al Sindicatu- lui Muncitorilor din Invătămjnt și Cultură iși exprimă convingerea că și pe viilor educatoarele, învă- țătorii și profesorii își vor împlini datoria de educatori ai tineretu- lui, de luminători ai maselor, cu abnegația și devotamentul pe care poporul nostru îl așteaptă d’.n partea lor Cu prilejul celei de a 10-a ani- versări a reiertnei învățămintului Comitetul Central al Sindicatului Muncitorilor din învățămînt șt Cul- tură aduce un călduros salut tu- turor cadrelor didactice din șco- lile patriei noastre și le urează noi și importante succese în activita- tea lor de viitor. 1*7 Mărturii despre invățămîntul nostru E. I. Afanasenko ministrul învățămîntului al R.S.F.S.R. Cu deosebită plăcere am vizitat școala .Dlmltrie Cânte mir". Școala tace o Impresie minunată In ceea ce privește organizarea procesului de învățămînt, precum și a munci! extrașcolare. Asistarea la lecții ue-a dat □ imagine clară asupra calRății cunoștințelor elevilor. Se simte că elevii lu- creazâ serios șl nou. O Impresie lescrl al școlii. sint foarte activi in însușirea materialului foarte bună ne-a tăcut colectivul ede pro- Drew Pearson ziarist — S.U.A. Comuniștii trăiesc pentru viitor..? Pentru a vedea in ci lei privesc- viitorul, m-am dus la cițeva djntre școlile lor. Una era un cămin de copii* pe lîngtț o Jabrieă de sfat cari produce îmbrăcăminte. Mantele care lucrează in labrică lăsaseră la cămin 200 de copii, de la sugaci pînă la vîrstă de 7 ani. -L-am găsi/, excelent. Referindu-se la vizita făcuîă Ia Palatul pionierilor, ziaris- tul american -scrie mai .departe „încăperile In care odi- nloarg locuiau regii au fost transformate în clase pentru studiul radio uluit electronicii, telefoniei, picturii, tea tulul. Toate se Wcequ foarte bine". Soldani Donato f profesor — Italia Am apreciat Ip mod deosebit efortul însemnat făcut In domeniul Instrucțiunii jn R.P.R. In legâlurâ cu aceasta, cel ce vrea să lată o .comparație Istorică -cu situația existentă în țară înainte Jele eliberare nu. poate să hu releve însem- natele progrese realizate prin Inflințaroa de școli elemen- tare, profesionale și tehnice în toqte. cartierele orașelor șl In centrele industriale, precum și înființarea școlilor chiar șl in cele mai Îndepărtate colțuri alo țării. Cu un astfel de efort organizatoric a fost posibilă lichidatei aproape completă a analfabetismului și pregătirea condițiilor pen- tru creșterea numărului de cadre in proporție cu noile ne- cesități ale țării; Intr.un săt din apropiere de Sovata, al cărui nume îmi scapă pentru moment, infradevăr m-a surprins modul In care sînt ajutați elevii. Frecvența Ie este asigurată tuturor ; de asemenea, le este asigurată o cantină școlară, asistență medicală săptăminală și orientarea pentru viitoarea pre- gătire profesională. Quemal Mandija director general în Ministerul învățămîntului și Culturii 4 al R.P Albania în Republica Pdpulară Romină am avut ocazia să cunosc mările succese obținute în domeniul învățămîn'ului de toate gradele. Ml-au produs o deosebită Impresie condițiile bune de muncă și învățătură pe care le-au creat partidul și gu- vernul cadrelor didactice și elevilqr. Am văzut școli mi- nunate, cu clase spațioase și luminoase, înzestrate cu la- boratoare' moderne. , De asemenea, am luat cunoștință do marile schimbări petrecute în ultimii zece ani in ceea ce privește conținutul procesului instrucliv-educativ. Kamel Ayad și Nazim Mously piolesori la. Universitatea siriană Am -vlclta! un liceu cu limba de predarț germană. Uni- versitatea .Bâlyd!" din Cluj cb limba de predare maghiara, Iar cu prilejul vizitei tăcute Ia Ministerul Invățămintului șl Culturii am văzul cărți de- școală ppârlte in limbile turcă și tătară. Acest lucru ne-a impresionai'intr-un tel cu totul deosebit, deoarece in țările caplta’iste speclt cul național al minorităților este cu totul nesprijinit. Felicităm din toată Inima regimul dth țara dvs. pentru preocuparea ce o do- vedește do a dezvolta personalitatea fiecărei minorități, de a-t păstra valorile -culturale. . ? Dr. John Lewis. medic,— Anglia Deși timp de un secol am fost' țara cea' mal bogată din lume, am rămas în Airma Boit Iniei in privințq construirii de școli neb-șl a renovării celor vechi. Hrislo £veliprdis ptofesor la Universitatea din Atena Ca profesor universitar m-a interesat dezvoltarea învfiță- mintalul superior din Rominia și atp remarcat buna organl- __ . . , ■ ■ ■ ■ -• g —sl# zare a procesului de Instralro și largile posibilități care oferă studentilor In actlvltateh lor științifică. Saburo Sonobe muzicolog — Jftponla Primul pas spre reforma muzicii a început In Romtnla tărîmul educației muzicale în școli. Este un fapl evident ge că drumul spre o educație școlară bună a început din pl n în întreaga țară și că un viitor măre) se prevede dezvol- tării educației. NOUL AN ȘCOLAR IN TARILE PRIETENE U. R. 3. S. URIAȘUL AVINT AL INVĂȚĂMINTULUI SOVIETIC so- Milioane de copii șl tineri vietici au pășii la 1 sep- tembrie pragul școlilor și al Instituțiilor de învățămînt superior din U.R S.S. Numai la Moscova au fost înscriși în școli 600.000 de copii, de instruirea cărora se ocu- pă 30.000 de pedagogi. In R S.S. Ucraina urmează cursurile apro- ximativ 6 000 000 de elevi. In Tad- Jikistan, numărul elevilor a cres- cut cu 10.OCQ față de anul trecut. In îndepărtatele regiuni nordice Ciukotka și Kolîma, unde acum cîteva decenii știința de carte era socotită o vrăjitorie, funcționează aproape 200 de școli elementare și medii, cu 24.000 de elevi. înconjurați de grija părintească a statului socialist, elevii și stu- denții sovietici se bucură de con- diții de învățămînt din ce în ce mai bune. Statul alocă sume im- portante nevoilor învățămîntului. In orașele și satele de pe întreg cuprinsul Uniunii Sovietice se con- struiesc an de an sute de clădiri școlare noi In orașul Baku, bună- oară, a fost construită de curfnd o scoală pentru 1.200 de elevi. In centrul orașului Minsk, pe o în- tiv tn timpul vacanței tn întreprin- deri socialiste ji cooperative agrico- le, pentru a învăța să conducă mai bine munca elevilor. Pentru a pregăti locurile de muncă ale elevilor și a asigura îndrumarea acestora au avut loc numeroase con- sfătuiri ale cadrelor didactice cu con- ducerile fabricilor, cu muncitorii, cu părinții. Ministerul Invățămintului Public a convocat în acest scop și o consfătuire pe țară întreprinderile socialiste dau un sprijin important acțiunii de politehnizare. Așa, de pildă, numai combinatul de construc- ții de mașini grele „Ernst Thălmann asigură condiții de practică pentru 1.000 de elevi. Cea de a 5-a plenară a conducerii centrale a organizației de pionieri a pregătit pentru noul an școlar un plan de activitate menit să sprijine politehnizarea învățămîntului. Planul a fost alcătuit pe baza propunerilor părinfilor, muncitorilor și chiar ale pionierilor. El cuprinde îndrumări pentru constituirea de brigăzi de producție și pentru alegerea pionie. rilor merituoși ca brigadieri, pentru organizarea întrecerii între aceste bri- găzi etc. Avîntul cu care lucrătorii din în- vățămînt din R.D G. au pornit la în. făptuirea sarcinilor legate de dezvol- tarea învățămîntului politehnic esie o garanție că vor obține în această acțiune rezultate dintre cele mai frumoase. înainta de eliberare, tn China existau aproximativ 4,200 școli se- cundare. care numărau 1.490.000 elevi, in timp ce în China populară au fost Înființate numai în ultimele luni 80.000 noi scoli medii, ța care s au înscris 3.600,000 elevi. Prin aceasta, numărul total de școli me- dii se ridică la 90.600, cu un total de aproximativ 9.880.000 elevi, Chiar și în cele mai îndepărtate provincii se constată o dezvoltare deosebit de rapidă a învățămîntu- lui. Astfel, în provincia Ținhai, si- tuată în nord-veștul țării, înainte de eliberare nu exista nioi o uni- versitate. In anii de după eliberare au fost înființate aici două univer- sități, iar de curînd au luat ființă patru noi universități. Numărul scoliilor elementare a crescut de opt ori față de anul trecut și de 11 ori fală de numărul școlilor ele- mentare dinainte de eliberare. In prezent, pe lîngă fiecare coopera- tivă agricolă funcționează două școli elementare, iar în fiecare ju- deț trei scoli medii sau alte cursuri de învățămînt mediu. R. Cehoslovacă O PREGĂTIRE TEMEINICA VIITORILOR CONSTRUCTORI AI SOCIALISMULUI ^Ooul an școlar s-a deschis fn Ceho- slovacia în condițiile muncii con- * secvențe a întregului popor pentru traducerea In viață a Hotărîrlîor celui da al Xl-lea Congres al Partidului Comunist Cehoslovac cu privire 1a desăvîrșirea con- struirii socLUsmuInl. Oamenii școlii își aduc șl el contribuția la înfăptuirea aces- tei sarcini mărețe, Intenslficînd munca de pregătire a viitorilor constructori al so- cialismului. Anul acesta se far. pregătiri Intense pentru introducerea treptată a sistemului de învățămînt de 9 ani in incul celui de 8 ani. Incepînd dîn anul 1962. școala de 9 am va deveni obligatorie pentru toți copiii. La 1 septembrie s au deschis primele 15 școli medii de 12 ani, tn care se va a* pilea pe scară largă învățămîntul poli- tehnic. Aproape o treime din programul de învățămînt al elevilor din cursul su- perior al acestor școli este consacrată practicii In producție. clntâtoare alee de tei, se luminoasă, noua clădire a tutului de limbi străine. Paralel cu dezvoltarea înalță, Insti- bazei materiale a școlii se îmbunătă- țește continuu conținutul învăță- mlntului Pedagogii sovietici au început noul an școlar sub lozin- ca „Să pregătim temeinic elevii noștri pentru viață, pentru mun- că l" Lucrătorii din învățămînt și organele învățămîntului prezent discuții rodnice reorganizarea procesului tiv-educaVv In școlile de duc în pentru instruc- cultură generală în sensul leaării lui tot mai strlnse de producție. Printre alte lucruri noi pe care le-a adus noul an școlar se nu- mără »i introducerea ca de invățămint a limbilor araba precum și a altor rientale intr-un nunjăr de Taskent si Samarkand. O deosebită atenție se tn anul acesta pregătirii obiecte chineză, limbi o- școli din acordă cadrelor de muncitori si tehnicieni In re- țeaua de scoli tehnico-profesionale, precum si pregătii;; specialiștilor pentru agricultură. La 1 septem- brie au intrat în anul I al școlilor tehnice agricole aproape 72 000 de tineri și tinere dintre care ma- joritatea au si dobindit o erpe- rientă în producție, colhozuri, sovhozuri, nice șl de reparatii lucrind fn «tatiuni teh- R. P. Chineză DEZVOLTAREA INSTITUȚIILOR DE INVĂȚĂMINT 3nvățămintul din RP. Chineză va lua în anul acesta o dez- voltare deosebită. In ulti- mele luni au fost înființate peste 330.000 noi școli elementare. Nu- mărul copailor care urmează cursu- rile școlilor elementare crește de la 64.280.000 cîti erau în anul șco- lar trecut, la 83.960.000. Această cifră depășește de trei ori și jumă- tate nivelul din 1946, anul din a- junul eliberării. Ko Tslu-chu șl Cheng Pet-Uen de la școala elementară nr. 1 din Pekin stnt colege șl bune prietene. In prima zl a anului școlar ele s-au tntîlnit din nou — de data aceasta In clasa a 11-a și sînt gata să înceapă un nou an de învățătură R. D. Germană GENERALIZAREA INVĂȚĂMINTULUI POLITEHNIC 3n Republica mană noul Democrată Ger. an școlar prezintă o importantă deosebită fiind ȘTIRI Tot mal multe construcții școlare • In R.P. Polonă tn fie- care an se construiesc 3000— 4j00 noi săli de clasă. Anul acesta fondurile destinate In. vățămintului de cultură ge- nerală și profesional și teh- nic au depășit suma de 11 miliarde zloti. Numai la Var șovia au fost construite în a- cest an 20 de școli cu 262 de clase, pentru înzestrarea cărora au fost alocate fonduri tn valoare de 12 milioane zloți. Aici vor învăța 10.400 de elevi. Astăzi în Polonia populară există 25.000 de școli care cuprind 4.400.000 de elevi, a. dică aproximativ cu 300.000 mai mult decît în anul tre- cut. Anul acesta au fost în- scriși în clasa l-a 795.000 de elevi. Școlile medii de cultu- ră generală vor fi frecventate de aproximativ 200.000 de e- levi. Numărul elevilor școlilor profesionale a crescut cu *- proape 60.000 în comparație cu anul trecut, atjngînd nu- mărul de 170.000. Peste 57.000 de elevi înva- ță în școlile pedagogice, adi- că cu 3000 mai multi decît s- nul trecut. Cu prilejul deschiderii anu- lui școlar industria bunurilor de larg consum a pregătit mari cantități de mărfuri. Astfel au fost puse în vînza- re 115 milioane de maculatoa- re și caiete, peste un milion de genți și ghiozdane etc. Producția de uniforme școlare va crește anul acesta cu sută la sută. 1.328,000 de elevi • Anul acesta numărul e- levilor care frecventează cursurile școlilor din R.P. Ungară a sporit considerabil. z In școlile din Ungaria s-au înscris la cursuri 1.328.000 de elevi. In noul an școlar se va a- corda o deosebită atenție în- vățămîntului științific, ideolo- gic și practic. TÎLCUL UNOR LEGI 9e curînd, după foarte îndelungi dezbateri, cea de a 'doua sesiune a Congresului american al celei de a 85-a le- gislaturi » a încheiat lucrările. Printre cele peste 1.300 de legi și peste 1500 rezolutii adoptate, una se referă și la invățămint. Evident, marea majoritate a rezoluțiilor și a legilor sint destinate cursei înarmărilor și menținerii politicii externe americane de pe poziții de tortă. Discutarea situației invățămintului și adoptarea de cr.tre Congres a unei „legi cu privire la ajutorul care va fi a. cordc- de guvern invă'.ămîntu lui“ nu a fost de loc un eveniment lipsit de importantă. S.U.A. au făcut in legătură cu aceasta un ta- paj destul de mare. .Momentul era desigur socotit prielnic pentru a reciștiga ceva în ochii lumii după eșecurile suferite in anul șco- lar trecut. Legea privitoare la îrtvătămint. așa cum a fost adoptată la sfir- șitul lui august, anul acesta, își are povestea și tîlcul ei, pe care nici chiar presa americană cea mai „loială*, cu tot efortul său, nu poate să-l ascundă. în prima z! de școală un dar frumos șl sincer pentru tovarășa In- vătătoare. luliana Po/ova, in numele clasei a Ill-a de la școala medie nr. 144 din Moscova, oferă un buchet de flori învățătoarei S. Savina. primul an în care — potrivit hotă- rîrilor Congresului al V.Iea al P.S.U G. — se trece Ia aplicarea principiilor învățămîntului politehnic în toate școlile de cultură generală din țară. Noile programe de învățămînt pre- văd pentru toate clasele. începînd cu clasa a Vil-a, o zi pe săptămînă pentru munca în întreprinderile so- cialiste și în cooperativele agricole. Incepînd din clasa a IX-a se indu. de în planul de învățămînt o nouă disciplină, intitulată „Introducere în producția socialistă și agricultură". Dezvoltarea și îmbunătățirea con- ținutului învățămîntului politehnic au fost pregătite cu minuțiozitate, din vreme. Zece brigăzi ale Ministerului învățămîntului Public au lucrat în tot timpul lunii august în raioane și circumscripții pentru a asigura con. dițiile necesare în vederea desfășură- rii muncii practice a elevilor. Aceste brigăzi au urmărit, pe lîngă rezolva- rea problemelor legate de baza ma- terială a invățămintului politehnic, si pregătirea cadrelor didactice. Instrui- rea politehnică preliminară a cadre- lor didactice s-a înfăptuit în cadrai cercurilor pedagogice si s-a încheiat cu „Ziua legăturii școlii cu produc- ția", care s a desfășurat la 30 au- gust. Mulți profesori au lucrat efec. De ce s-a discutat și s-a votat legea Sroiecte de legi care să vină in sprijinul invățămintului au fost propuse in toate sesi- unile Congresului |inute în ultimii eni. Ele au căzut însă de fiecare dată. Niciodată problema învățămin- tului n-a constituit o preocupare a organelor federale. Era o problemă care se socotea de competența fie- cărui stat în parte. Pe întinsul Sta- telor Unite există 49 *) de sisteme de învățămînt diferite care sint în cea mai mare parte slab organizate și mai slab finanțate. Obiectele ce se predau, programele de învăță- mînt, în generai conținutul învăță- mîntului diferă nu numai de la un stat la altul, dar și in cadrul ace- luiași stat de la un colegiu — pro- prietate a unei persoane sau socie- tăți particulare — la altul. Diferen- țierea aceasta oglindește șî lipsa de interes pentru ce fel de oa- meni pregătește școala- Există o concepție specific americană în acest sens, care sojptește că școala e menită să dea "cetățeanului o diplomă cu care să-și facă un oarecare loc în societate și care să-l ajute în goane după o ocupație rentabilă și bineînțeles foarte ușoară- Școala, așa cum este orga- nizată, nu este menită să dea oa- meni temeinic pregătiți pentru o pro. fesiune sau o mesei ie- In multe școli americane matematicile. fizica, studiul limbilor străine sint înlo- cuite cu obiecte cum ar fi ..purtarea în societate", ..dragostea", „căsni- cia", ,,efectele alcoolismului" etc. O statistică făcută de profesorul Sloin Wilson de la Universitatea din Buf- falo. care critică lipsa de răspunde- re a- celor care conduc și orientează școlile americane, arăta că numai 12,5% dintre elevi învață matematici superioare, numai 25% fizica și mai puțin de 15% studiază o limba străină modernă. La toate acestea ar trebui adău- gată lipsa de cadre didactice cu pregătire superioară și lipsa unei baze materiale. Sumele alocate școlii, în special în statele din sud, sînt derizorii. Cu toate că nivelul scăzut la care se află învățămîntul american a fost întotdeauna o realitate evi- dentă, discutarea lui în Congresul a- merican a fost totuși mereu trecută cu vederea. Problemele principale care se discutau aici erau cele legate de înarmare,, căreia i se alocă, după cum se știe, sume din ce în ce mai mari. • ) Din vara acestui an S.U.A. au 49 de state, cel de al 49-lea stat federal fiind arhipelagul Hawai. în octombrie anul trecut, un eve- niment a făcut însă ca deodată in- teresul pentru dezvoltarea învăță- mîntului să crească — și aceasta pentru că situația jalnică în care se afla școala nu mai putea fi tăgă- duită. Răsunătoarele succese ob- ținute de știința sovietică în domeniu! lansării sateliților ar- tificiali al pămintului au făcut să intre în panică întreaga lume caoitelistă. Superioritatea ști- inței sovietice șî a sistemului de invățămint sovietic nu mai putea fi contestată de nimeni- Campania pornită pentru ieșirea din ,,criza țn- vătămîntului" a dezvăluit serioasele carențe ale sistemului de învățămînt american. Oameni cu influență, pro- fesori și americani de rînd au cri- ticat cu vehemență situația in care se află școala- Toate vocile cereau măsuri grabnice și radicale- In aceste condiții Congresul ame- rican — Îngrijorat și el — a accep- tat să ia în discuție. în sfirșit. un proiect de lege privitor la învăță- mînt. Departe însă gîndul. de a crede că congresmenii americani au fost dis- puși să hotărască anumite măsuri pentru îmbunătățirea situației învă. tămintului de dragul de a da posi- bilitate unui număr cît mai mare de copii și tineri, americani să învețe, de a face ca pregătirea ce se dă ele- vilor în școală să fie mai temeinică sau de a asigura o situație materială mai bună școlii și cadrelor didac- tice E vorba de cu totul altceva. Și eceastă lege — ca și altele — a putut fi trecută prin Congres numai datorită faptului că s-a pus accentul pe importanța ei pentru dezvoltarea potențialului militar al S.U.A- In cadrul dezbaterilor care au avut ]oc la sesiunea Congresului s-a subliniat necontenit că Îmbunătățirea pregătirii cadrelor științifice este ne- cesară fn primul rînd pentru asigu- rarea succesului viitoarelor „efor- turi militare" ale S.U.A. 0,5 la iută din cheltuielile militare Cegea votată acum două săptă- mîni nu este nicidecum radi- cală — așa cum ar fi vrut s.o prezinte propaganda americană. Despre ce este vorba în fond ? Congresul american, cel care hotă- răște și- repartizarea bugetului fede- ral. a fost solicitat să aloce fonduri pentru sprijinirea Invățămintului, pentru finanțarea așa zisului plan de 4 ani de ..înlesnire a dezvoltării științei”. A fost prezentat pentru a- ceasta un proiect de lege. Proiectul ere cît se poate de modest. Dar este interesant de urmărit în ce formă a ajuns pînă la cotarea sa ca lege. Un exemplu. Din cei 200.000 de elevi dotați care termină școala ine die și nu au posibilitatea să urmeze mai departe în învătămîntul supe- rior din cauză că nu au posibilități materiale să se întrețină in timpul studiilor, proiectul propune să se „salveze pentru știință" maca' 23.000 dintre cei mai buni. Bursele oferite acestui număr de studenți urmau să fie între 25 și 50 la sută din taxele percepifte de cele mai ieftine institute de învățămînt su perior. Numărul acestor bursieri este echivalent cu numărul școlilor medii din S.U.A., ceea ce ar însemna că dintre absolvenții unei școli medii numai unul singur poate beneficia de o asemenea înlesnire. Dar acea- stă măsură, chiar așa cum era. nu a primit aprobarea congresmenilor americani. Drumul spre un învăță mint de grad superior nu este deschis pentru oricine. Acolo pătrund numai cei care au dolari. Infima posibili- tate de sprijinire a elevilor capabili dar nevoiași s a lovit de barierele de clasă. Și a căzut. In locul punc- tului cu privire la ..burse” în legea votată de Congres a apărut cu totul alt punct, care prevede crearea unui fond special din care un număr neîn- semnat de studenți va putea face un împrumut pentru plata taxelor, îm- prumut care mai tîrziu va fi resti- tuit cu o dobîndă de 3 la sută a- nual. Ei,un asemenea sprijin a fost admis : dai cu o mină și iei înapoi cu cealaltă. Legea votată nu prevede aloca- rea nici unui dolar pentru două din cele mai arzătoare probleme ale învățămîntului — construcția de lo- caluri de școli și îmbunătățirea si- tuației materiale a cadrelor didac- tice. Deși își dau bine seama de jal- nica situație a școlii americane, deși este evident rolul pe care-1 are învătămîntul în pregătirea- specialiș- tilor, congresmenii nu s-au lăsat prea ușor înduplecați să rupă din banii pe care i-ar putea aloca pen tru intensificarea cursei înarmărilor și care, într-o formă sau alta, direct sau indirect, ar ajunge tot în buzu- narele lor- Totalul alocărilor pentru învățămînt nu depășește suma de 887 milioane de dolari pe patru ani. Aceasta reprezintă 0,5% din fon- durile alocate pentru cheltuielile mi- litare directe. De ochii lumii Congresul american a adoptat o lege care — se zice — va duce la îmbunătățirea învățămîn- tului. Cu ce scopuri a făcut o și cui îi este destinată au dovedit-o destul de limpede lucrările Congresului a- merican și rezultatele lor. Rasiștii sub paravanul legilor 3n 1954, Curtea Supremă a S.U.A. a hotărit suprimarea segrega- ției rasiale în școli. A fost o bună lovitură de teatru. Și legea a- ceasta a avut tîlcul ei. Iată, deci, S.U.A. în postura de mamă a tu- turor libertăților — bun mijloc pro- pagandistic în politica internă și în special în cea externă. De cîte ori această lege n-a fost invocată atunci cînd un demnitar sau un diplomat american a vrut să cîștige prietenia unor africani sau unor asiatici I Pentru a duce mai departe politica de penetrație imperialistă, pentru a atrage simpatia popoarelor de cu- loare, poți oare să te înfățișezi ca dușman de moarte al rasei negre? Sigur că nu. Realitatea americană este insă cu totul alta. In ultimii patru ani, in diverse state americani de sud au intrat în vigoare 196 de legi care pre- văd menținerea segregației in școli- Cum rămîne atunci cu egalitatea în drepturi a tuturor cetățenilor ? Ținut mult timp sub tăceie, și lucrul a- cesta a fost dat în vileag, în toată monstruozitatea. în septembrie tre- cut, la începerea anului școlar, odată cu rușinosul scandal rasist de la Little Rock- Cele petrecute acolo sint cunoscute. Ele au înconjurat lu- mea și au umplut de mînîe sufletul tufuror oamenilor cinstiți- Nevoit să vină în apărarea celor 9 elevi negri înscriși să u-meze cursu- rile liceului din Little Rock, guver- nul S U A.- după multe ezitări, a trimis trupele federale. Această mă- sură era aparent menită să apere le- gea să apere drepturile la învăță- tură ale copiilor de culoare. Era și cazul ca în această situație atît de critică guvernul să acționeze într-un fel- Dar nu s-a luat nici o măsură ca instigatorii acestor incidente să fie deferiți justiției Ba mai mult, un tribunal districtual „a hotărit" să amine.cu doi ani și jumătate desfiin- țarea segregației in Little Rock Mă- suri pentru aplicarea hotărîrii Curții Supreme cu privire la suprimarea se- gregației rasiale nu s-au luat. Cu asentimentul tacit al guvernu- lui federal rasiștii au reușit să-și le- galizeze acțiunile sub paravanul a tot felul de legi. In Louisiana, Missi- ssippi și Virginia ca și de altfel in Alabama. Carolina de no'd. Carolina de sud și Georgia exista legi care dau posibilitatea închiderii acelor școli cărora guvernul federal le cere să lichideze segregația. Există legi care sint îndreptate împotriva pro- fesorilor ce nesocotesc segregația etc. In preajma noului an școlar rasiștii de la Little Rock în frunte cu fai- mosul guvernator Faubus au început să se agite dm nou. S-a mers pînă acolo îneît hotărirea judecătorească a Curții Supreme prin care s a stabilit ca elevii de culoare să fie primiți in anul acesta in oricare din școlile sta- tului Arkansas a fost declarată ne- constituțională. Le 2) august sfatul Arkansas a adoptat o lege — „perfect constitu- țională" — care dă libertate guver natorului de a închide orice școală. Scopul e clar. In momentul inter- venției organelor federale școala vă fi închisă și redeschisă a doua zi sub formă de școală part:culară in care proprietarul are latitudine», să nu primească pe elevii de culoare. Noile manevre ale rasiștilor au stîr- nit indignarea opiniei publice. Din umbră aceste ..manevre le- gale" sînt dirijate de aceeași mină de monopoliști. I.a baza leg’lor ca-e ar putea da posibilitate d* învăță- tură elevilor nevoiași și elevilo, de culoare, ca și la baza tuturor le- gilor americane stau interesele de clasă ale exploatatorilor- Mai mult ca oriunde în S.U.A. legile au ca- racter de decor. Feței lor aparente i sa opune o altă fată, adevărată. Și această față este hidoasă. MIRCEA IONEL Redacția si administrația: București, Plata Scînteii nr. 1, Telefon 17.60,10. Tiparul: Combinatul Poligrafic Casa Scînteii „I. V. Stalin" București, Piața Scînteii. Abonamentele Ia „Gazeta înyățămîntului" se fac la toate oficiile poștale, prin factorii poștali și difuzorii voluntari din întreprinderi și instituții. Abonamente: 1 an — 12,50 lei; 6 luni — 6,25 le!ț 9 luni — 3,12 W.