Proletari din toate țările, uniți-va! Urgan al Ministerului Invățămîntulul și Culturii și al Comitetului Central al Sindicatului Muncitorilor din învățămînt și cultura Anul X, Nr. 482 Vineri 5 septembrie 1958 4 pagini 25 bani gntinniinillllllllllllllIM^ 9n «ctsl numâr s H • Gospodăria didactică — factor important in pre- M 1 gătirea cadrelor agricole. • Pregătirea viitorilor contabili. g • Toate eforturile pentru extinderea acțiunii de poli- § J tehnizare. • La centenarul nașterii lui Vlahuță. • Roadele vacanței. O Discuții pe marginea unui proiect de reorgani- g g zare a învățămintului în Uniunea Sovietică. O Sărbătoarea poporului frate bulgar. I i r-- I a i n n I .;îillllMII!llllilllllll!IUU|lllllllllllllllllllllllllll0^ .... IX PRAGUL Se extinde deschiderii în v 313 in intui cursurilor de 7 an’ Mai sînt citeva zile pînă la redeschiderea cursurilor. In ultimul timp, pregătirile în vederea acestei mari sărbători șco- lare, așteptată cu nerăbdare de ca- drele didactice, de elevi și părinți, s-au intensificat. Anul școlar se deschide In condi- țiile noilor sarcini ce decurg din botărîrile partidului și guvernului pentru continua dezvoltare și întă- rire a învățămintului nostru. Este necesară, în continuare, luarea de măsuri pentru îmbunătățirea conți- nutului învățămintului pe linia tra- sată de partid și guvern în confor- mitate cu hotăririle Congresului al Il-lea al P.M.R. Desigur, noi sarcini pun In fața cadrelor didactice mă- suri ca trecerea la generalizarea învățămintului de 7 ani în toate localitățile din mediul rural care au școli de 7 ani, introducerea în planurile de invățămint a unor noi obiecte (economia politică, științe- le agricole), dezvoltarea învățămin- tului agricol și profesional etc. In cele mai multe scoli, pregăti- rile pentru deschiderea cursurilor au Început din timp, ceea ce a fă- cut posibil ca marea majoritate a localurilor să fie puse la punct În- că din luna august. Paralel cu desfășurarea ultimelor examene din sesiunea de toamnă se Impune de urgență ca pină la 15 septembrie să fie terminate toate lucrările de reparatii și curățenie a localurilor, acolo unde directorii școlilor nu s-au îngrijit mai din vreme de acest lucru. De asemenea se impune terminarea intr-un ritm grăbit și darea In folosință a loca- lurilor și sălilor de clasă în con- strucție, pentru ca elevii să poată începe cursurile în condiții hune din prima zi de școală. Una dintre sarcinile cele mai importante ale cadrelor didactice la începutul anu- lui școlar este cuprinderea la cursuri a tuturor copiilor de vîrstă școlară. In prezent există toate condițiile pentru ca nici un copil să nu rămînă în afara claselor TIV. De asemenea s-au creat premise pentru cuprinderea în clasa a V-a a tuturor absolvenților clasei a IV-a din localitățile care au școli de 7 ani, așa cum prevede recenta Hotărîre a Consiliului de Miniștri. Pentru îndeplinirea acestor sarcini se impune ca în aceste zile să se intensifice munca de lămurire a părinților pentru a-și trimite co- piii la școli și pentru verificarea Înscrierii copiilor, în special la cla- sele l-a și a V-a. Toate eforturile cadrelor didacti- ce și directorilor de școală trebuie îndreptate spre asigurarea unei frecvențe de 100*/« din prima zi de curs. Fără îndoială că acestea nu slnt suficiente pentru ca munca să mear- gă bine. Se știe că în ultimul timp minis- terul a luat măsuri pentru îmbună- tățirea programelor școlare făcînd reduceri din programele mai încăr- cate. La această acțiune au parti- cipat un mare număr de cadre di- dactice care au adus în acest sens prețioase propuneri. O mare parte din programe au și ajuns în școli. Este necesar însă ca organele mi- nisterului să urgenteze definitiva- rea și trimiterea în școli a restului de programe. Pentru anul școlar 1958—1959 au apărut o serie de ma- nuale noi sau reeditate. Școlile au datoria să urmărească în continua- re aprovizionarea elevilor cu ma- nualele și rechizitele necesare și să intervină acolo unde mai sînt defecțiuni. Ministerul Invățămîntulul și Cul- turii a elaborat din timp instrucți- uni în vederea pregătirii deschide- rii cursurilor- Potrivit acestor in- strucțiuni, pină la data de 10 sep- tembrie, în toate școlile de cultu- ră generală, profesionale și tehnice vor fi convocate consiliile pedago- gice pentru definitivarea planului general de muncă al școlilor. în- tocmirea atentă a acestui plan și eșalonarea judicioasă a tuturor ac- țiunilor vor contribui la desfășura- rea muncii In condiții mai bune și la evitarea supraîncărcării elevi- lor și cadrelor didactice. In același timp, pedagogii au datoria să studieze temeinic progra- mele și manualele școlare și să ia măsuri pentru planificarea materiei înainte de deschiderea cursurilor, în așa fel Incit să se asigure par- curgerea și însușirea ei integrală de către elevi. O deosebită importanță pentru ri- dicarea calității învățămintului și pentru apropierea Iui de viață o au parcelele experimentale, atelie- rele școlare, laboratoarele. De ace- ea, toate școlile trebuie să fie în- zestrate cu terenurile corespunză- toare, spre a se putea trece la a- menajarda șl cultivarea lor încă de la începutul anului de învățămînt. Totodată trebuie să se întărească și să se dezvolte atelierele existen- te, să se organizeze no; ateliere- Un serios sprijin în această direcție îl poate aduce patronarea școlilor de către întreprinderile industriale și agricole. Realizarea tuturor sarcinilor lega- te de pregătirea și deschiderea a- nului școlar depinde In mare mă- sură de asigurarea școlilor cu ca- dre didactice și de justa, repartiza- re a acestora. Se impune deci ca să se termine în cel mai scurt timp completarea schemelor, asigura- rea școlilor cu cadre de conduce- re devotate și capabile. în ultimul timp s-au prezentat la regiuni și ra- ioane tinerii absolventi, care vor lucra anul acesta pentru prima dată în învățămînt. Ei trebuie să fie tri- miși acolo unde se simte nevoia mai mare de cadre didactice, să fie ajutați mai mult în perioada de în- ceput a muncii lor și să li se cree- ze condițiile corespunzătoare de muncă și de trai. Experiența anilor trecuțl a ară- tat că acolo unde s-au asigurat toa- te condițiile pentru ca munca să meargă bine chiar din prima zi de școală, și rezultatele obținute au fost dintre cele mai bune. Pentru aceasta, se impune ca în perioada ce a mai rămas să se intensifice controlul pregătirilor pentru des- chiderea cursurilor și să se ia toa- te măsurile ca lucrurile să fie puse Ia punct. Prin munca neobosită a învăță- torilor și profesorilor, fiecare an școlar înseamnă un nou progres pe drumul învățămintului nostru. Să facem ca și anul școlar care începe acum, să se desfășoare și să se ter- mine cu noi succese. C. MINCA Molia manuale, tipărite anul acesta, stnt cerute cu Interes de elevL AJUN DE NOU AN MOI W jniiiuniiiiiiiiiiiuiiiiiiiiiiiuiiuiiimiiiiiiiinuiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiliHiiiiiiiiiiliiiiiW Măsuri concrete Sentru a cuprinde în învățămînt un număr cit mai mare de co. pii, in regiunea Ploești s.au luat măsuri de lărgire a spațiului de școlarizare. Pină la 15 septembrie a.c. se vor da in folosință 12 școli elementare noi și 33 noi săli de cla- să, iar pină la 30 decembrie se vor mai pune în funcțiune 6 localuri de școală elementară și 17 săli de cla. să noi. Efectuarea din vreme a lucrărilor de reparații și amenajare a școlilor a constituit o vie preocupare in toa- te raioanele regiunii, in raioanele Pucioasa, Mizil și Buzău aceste lu- crări au fost terminate la toate șco. Iile încă din primele zile ale lunii august. De asemenea, cu sprijinul comite- telor de părinți și al unor întreprin- deri ce patronează școlile, in regiu. nea Ploești s-au făcut din timp re- parațiile la mobilierul școlar. Men- ționăm că in acest an școlile vor primi 2500 bănci, 250 table, 130 ca- tedre, precum și scaune, mese de meditație și dulapuri. Ele au primit material didactic în valoare de 1.100.000 Ici. iln raioanele Beceni, Pucioasa și Cislău există o deosebită grijă din partea organelor locale pentru apro- vizionarea din timp a școlilor cu combustibil și a internatelor cu ali- mentele necesare. Pentru introducerea pe scară mai largă a elementelor de politehnizare, majoritatea secțiilor de învățămînt și cultură raionale se preocupă, in prezent, de organizarea de noi ate. liere și cercuri tehnice. Ca urmare, in acest an școlar vor lua ființă 12 ateliere școlare și 14 cercuri tehnice. i rs I «ute șl sute de educatoare, în- vățători și profesori pășesc anul acesta pragul școlilor. Prima lor zi de școală este șl primul pas pa ca- lea împlinirii visurilor înmugurite în anii școlarității. Prin grija partidului și a guvernului s-au creat condiții pen- tru ca visurile tinerilor pedagogi să poată fi împlinite. Primirea ncu.ui contigent de pedagogi care urmează ca din acest au școlar să muncească In școlile raionului Pia- tra Neamț a intrat în pre'cuparej noa- stră încă de la sfîrșltul anului școlar precedent. Cu prilejul consfătuirilor din Iunie a.c. s-mu discutat și problemele privind primirea. In această toamnă, a absolvenților de școli pedagogice și uni versități, care ne vor fi repartizați. Di- rectorii școlilor unde urmează să func- ționeze noii noștri colegi au primit, inc* de atunci, -sarcina de a se îngriji, cu sprijinul sfaturilor populare, să le gă- sească din timp locuințe. Organizațiile sindicale din școli, în virtutea unei tra- diții statornicite In ultimii ani. organi- zează ședințe de primire a noilor culegi cu care prilej pedagogii mai vlrsfnlcl le vorbesc tinerilor despre frumusețea șl răspunderea muncii de educator, despre problemele școlare și culturale care se ridică spre rezolvare colectivului din unitatea respectivă, despre tradițiile ac- tivității din comuna în care vor munci. Pină în prezent « un cîmp experimental, în supra- față de 2—3 ha, in raport cu spe- cificul și problemele științifice ce se urmăresc in cadrul școlii. Nece- sitatea organizării unui cîmp expe- rimental care să cuprindă o colec- ție fitotehnică, o colecție botanică și o parcelă cu experiențe este de- terminată de faptul că în gospodă- ria didactică sint cuprinse numai clteva din soiurile de plante pe care le studiază ucenicii și eievii Ia cursuri. Practica a dovedit că organizarea unui cîmp experimen- tal fn cadrul gospodăriei didactice, așa cum au făcut școlile agricole din Roman. Rîmnicu Sărat, Blaj. Dumbrăveni și altele, a contribuit substanțial Ia îmbunătățirea pregă- tirii teoretice si practice a uceni- cilor si elevilor din școlile agri- cole respective. fn gospodăria didactică toate Iu crăii’e — de la cele de pregătire a soiului si de semănat și pini Ia cele de întreținere a culturilor «> de recoltare — trebuie executate de ucenici si elevi, sub îndrumarea și conducerea profesorilor de specia- litate. Astfel, valorii muncitori a- orievli pot cuprinde întregul ckla de producție din agricultură. Este bine ca lucrările practice să se desfășoare pe baza unui grafic de rotație, așa ca uceracii și elevii să treacă succesiv prin toate ramurile de producție ale gospodăriei, ceea ce ii va ajuta să cântau depnnde- riW necesare, să m o5*sn ască cu eros uzare* st inarijhea locuita de mancă. cu diecaStea mustri, cu a- mîcarea regulilor si aetucrîor « groxoo’.e":ce inaiitste EXPERIENȚA UNUI CERC PEDAGOGIC n anul școlar 1957/1958, cercul pedagogic al cadrelor didactice din școlile profmeneie fi lehitiăe ale orașului Ploești a desfă- șurat o bogată activitate metodică, care a contribuit la îmbu- nătățirea procesului de invățămint și educație în aceste școli, O muncă rodnică a desfășurat îndeosebi secția de directori din cadrul cercului pedagogic. Propunsndu-și ca obtectiv studierea și popularizarea metodelor bune de conducere, de indrumare și control intern in școală, secția directorilor a organizat un larg schimb de experiență in această pri- vință. Membrii secției au vizitat școli, ateliere, gospodării anexe etc., au asistat la lecții, au ascultat referate privitoare la munca de con- ducere a școlilor, au purtat discuții asupra celor constatate cu prilejul vizitelor, al asistentelor fa lecții etc. Cele mai reușite schimburi da experiență organioale in felul acesta ou fost cele de la centrul școlar de petrol-chimie, de la școala pro- fesională metalurgici și de meserii, de la centrul școlar viticol din Valea Călugărească și de la grupul școlar sanitar. In urma schimburilor de experiență, școli cu o activitate metodică mai slabi s-an ridicat la nivelul școlilor fruntașe. S-a generalizat metoda desfifuriri, unor lecții pe locurile de producție (in ateliere de instructaj. în laboratoare, la instalațiile petroliferi, la ferme etc.). Pe baze propunerilor ficute in cadrul secției s-a organizat un cabi- net melodic central, folosit de toate cadrele didactice din oraș. Tot- odată, aefrrtltac- aeepai a contribuit la îmbunătățirea muncii de gos- podărire a școhlor — la reparliiarea și folosirea mai raționali a clădirilor, terenurilor, utilajului etc.. Iu îmbunătățirea condițiilor de viață și mancă ele elevilor Au contribuit, de asemenea, la ridicarea nivelului de pregătire al directorilor fi referatele expuse in cadrul ședințelor secției, cars au adus in discufie numeroase probleme interesante. De pildă, referatul intitulat : _YmKa de îndrumare ți control a directorului din școala pr of est-m uli '. ținut de torarițal Mihai Dttduman de h centrul școlar de petrof-'ntm~e din Pleoști, a seos m evidență rolul esențial pe cere îl ere directorul in viața scolii, necesitatea controlului perma- nent ți de edîaeime a procesului muncii școlare, a subliniat că di- rectorul trebuia să seziseze veriga principali a diferitelor etape de munci *■ ta-, acorde atenția necesari, ri știe si descopere expe- riența păzit i p s-a generalizeze, si observe la timp lipsurile ți să găseorcă relniia imediată ți eficace de îndreptare. In alt referat interesant a foit acela prezentat de directorul cen- Irului f"dor snsto Ploesti. care a danbitul problema activităților din h mpul rocalei de rară In acest refefat s~au propus o serie de miruri prarl ce pentru realizarea unor aetirițiți atractive în timpul raemsge'. ssiruri care ulterior aa fost pusa in practică. Astfel, s-a în- ca ei^rb teatral pe ara* pentru ucenici ți elevi, la care au contribui, ru mn!e-.ate toate țcolite ți care a fost îndrumat pe rînd de toate ied rele didactice dm școlile profesionale ți tehnice. Pentru noul feelar, secțiu directorilor iți propune să dezvolte expemenis c-xtieali. ta organizez activitatea pe grupe de țcoli de ipec:ol:tr.s-. ■£ iBU—rs lecitura eu celelalte secții ale cercului peai-u a -ducă a contribuție ți mal iăsemneti la buna ■ a'' -- - : a *-<■’'‘mu mcr~i-.re ia țColilă profesionale ți Uhnice. Prot DUMITRU SERBANESCU pioas’i I g S £ i viitorilor contabili as.mire inzestrafea tuturor oospe dinilor didactice tu ailtoscare de Un nou cabinet tehnic Sentru pregătirea unor cadre caliiicate de contabili, care să poată îndeplini in condi/ii bune controlul preventiv asupra fo- losirii mijloacelor bănești, să urmă- rească cu pricepere buna gospodă- rire a fondurilor întreprinderilor, gospodăriilor agricole și instituții- lor de stat, începînd cu anul 1955 au luat ființă în cadrul Ministeru- lui Finanțelor, Ministerului Comer- țului. Ministerului Agriculturii și Silviculturii și Cenlrocoopului școli tehnice de contabili. Anual sute ți sute mină cursurile de zi, frecventă ale acestor de tineri ter- serale ți fără țcoli. Majori- lalea acestor tineri au o bună pre- gătire de specialitate si iși îndepli- nesc conștiincios sarcinile în între- prinderile si instituțiile unde lu- crează. Pentru ca pregătirea viitorilor contabili să corespundă Insă pe de- plin cerințelor economiei noastre naționale, este necesar să fie lichi- date o serie de lipsuri existente Încă în această privință. Bunăoară, nbmărul absolvenților școlilor tehni- ce de contabili continuă să fie insufi. cient. Industria, transportul și con- strucțiile — sectoare preponderen- te în economia noastră națională — primesc încă un număr redus de contabili. Unii dintre aceștia, care au absolvit cursuri de scurtă durată (6 luni), nu corespund pe de-a în- tregul sarcinilor lor. In vederea înlăturării lacunelor oare au existat în organizarea și conținutul Invățămintuluî contabil, in planurile de Invățămînt pe anul școlar 1958-59 se prevede o repar- tizare mai justă a numărului de ore pe obiecte. Se va mări, de e- xemplu, numărul de ore la obiec- tele finanțare, creditare și drept. Dreptul va fi studiat în lumina noi- lor măsuri legislative luate de con- ducerea stalului nostru pentru apă tarea avutului obștesc. Contabilii ce vor ti repartizați Industriei, trans- portului și construcțiilor vor trebui să-și însușească cunoștințele pe care le conțin obiectele specifice a- cestor sectoare, ca: tehnologia pro- ducției industriale, organizarea ți planificarea industriei etc. In programele elaborate pe anul tcolar 1958—59 se prevede ca elevii școlilor tehnice de cohtabili să fie ațata/i să cunoască mai îndeaproa pe problemele specifice economiei noastre naționale. Pentru aceasta practica lor trebuie Serios îmbuna tătită. La sesiunea metodico-știinli- iică organizată recent cu cadrele didactice de specialitate din șco- lile Ministerului Comerțului s-a a- cele întreprinderi In care vor fi re- partizati după absolvirea scolii. A- ceastă măsuri le ra da posibilita- tea să se familiarizeze cu viitorul lor loc de muncă ți cu problemele contabile pe care le ridică între- prinderea respectivă. Se vor lua. de asemenea, măsuri penttu o mai atentă îndrumare o praclicanfilor din partea tuturor acelora cere răs- pund de munca lor. Lipsa manualelor școlare la unele discipline de InvăfSmlnf ce se pre- dau în școlile tehnice de contabili a îngreunat si îngreunează încă pre- gătirea unor cadre contabile cores- punzătoare. Pentru lichidarea aces- tei situații s-a prevăzut ca In de- curs de doi ani să se editeze ma- nuale pentru toate obiectele ce se predau la aceste scoli. Un rol deosebit în aplicarea mă surilor pentru îmbunătățirea pregă- tirii cadrelor de contabili revine cadrelor didactice din școlile de specialitate. Acestea au datoria de a-i educă pe elevii lor In spiritul respectării legalității socialiste, de a da economiei noastre cadre bine pregătite, capabile să aplice in prac- tică măsurile politice si economice luate de partid si guvern pentru continua întărire sl apărare a avu- tului obștesc. FRANCISC URMENY1 Inspector principal In M. I. C. podării care să pregtirii coh. jefui multilateral dezvoltate ducă la ridicarea mvelu.ui vbterilor muncitori aqn- Dt. I0AN TRICU serviciului da InvilAmint din Mir.isteraî Ar-iculturft ți S0sicultu.il Ca școala de meserii ar. 1 din Timișoara a luat flintă da su- rind un cabinet tehnic, dotat cn nn bogat material didactic. Pe Itagă nwneroasele planșa șt rnacSeie cabinetul este tnzestrrt cu diferite mașini ți unelte ca: ciocane ajax. forje, prese, unelte li verse pentru tlnkhîgerie. freze, instrumente de măsură șl control, unelte de thnpiă- rie și cismarfe etc. MARIN MANOLE Timișoara GRAFICUL DE ROTAȚIE mijloc de îmbunătățire a practicii ucenicilor 3n munca de instruire a viitoare- lor cadre de muncitori necesa- ra iaduetriei. tot mai multe școli profesionale utilizează cu suc- ces graficei de rotație in activitatea practică a ucenicilor. Una dintre șco- lile care folosesc cu bune rezultate graficul de rotație este și școala pro- fesională de pe lingă uzinele „Kle- ment Gottwald* din București. Graficul folosit de această școală in timpul practicii ucemeilor a o- glindit întreaga activitate a ucenicilor pe perioada practicii. Alcătuit separat pe meserii, graficul a asigurat toto- dată trecerea ucenicilor de la o sec- ție la alta. Conform graficului de rotație, practica în producție pe timpul verii a fost efectuată de gru- pe de cîte 5—10 ucenici, conduse de responsabili din rîndul lucrătorilor din uzină De stemenea. fn fort eșalonate lucrările ce grafic au urmau aă fie executate cu ucenicii in mod pro- gresiv, de la o zi la alta, treetndu-se de la lucrări simple la lucrări din ce tn ee mai complexe. îndeplinirea graficului de rotație a fost urmărită îndeaproape de cadrele didactice care au condus practica Pentru a controla cum se realizează el, conducătorii școlii s-au întftnit pe- riodic cu cei 5 maiștri instructori res- ponsabili de practică și au analizat condițiile in care s-a desfășurat mun- ca ucenicilot. Fiind organizată astfel, practica u- cenicilor de la școala profesională a uzinelor „Klement Gottwald* a dat rezultate frumoase. Graficul de rota- ție ia ajutat pe ucenici să înțeleagă mai bine procesul de producție tn i ▼ ratat că viitorii contabili puți să îndeplinească în practicii declt mici lucrări De asemenea, ei nu sînt îndruma/i de către cei ce nu sînt perioade de birou suficient au dato- ria să conducă practica, în special de către cdntabilii-sefi. Pentru îmbunătățirea activității practice in noul an școlar, s-au luat măsuri ca elevii școlilor teh- nice de contabili să lucreze in a- Elevii școlii profesionale „7 Noiembrie din Cralova pregătind o lucrare pra'ottoă. teoria cu practica. Ucenicii-elctricieni. de pildă, au lucrat timp de 9 zile la confecționa- rea și asamblarea port-periilor. Ei au început confecționare* cu piesele cele mai simple — baloane ăi capace pen- tru borne — și au terminat-o ou cele mai complexe — suporții fi arcurile de împingere. Asamblarea generală a port-periei a fort efectuată după ce rau executat mai tatii subansamblu- rile acesteia. Apoi grupa electricieni- lor ■ trecut ta «ecția montafinotoare, unde a tacvat timp de 15 zile la con- feeponarea bobinelor. Ucenicii lăcătuși-inonteiiri au făcut practică în secția de construcții meta- lice Ei au lucrat timp de 7 zile la confecționarea ventilatoarelor pentru motoare, a tablourilor pentru stații de încărcare, a carcaselor și platfor- melor pentru diferite motoare electri- ce. Apoi, timp de 6 zile au lucrat tn secția de «cule șî utilaje (matri- țerie). unde au confecționat dispozi- tive, șabloane etc- In ultimele 13 zile de practică, grupe a lucrat ta sec- ția montaj-aaotoare. unde a efectuat pe rtad montarea rulmenților ta scu- turile motoarelor, montarea căpăcele- lor interioare și exterioare, montarea polilor In carcase, introducerea roto- rului, montarea port-periilor pe axul rotorului etc. Iu partea finală i a trecut la montarea legăturilor electri- ce ți la fixarea definitivă a scuturi- lor. In toată perioada practicii, uceni- cit școlii profesionale de pe Itagă n- zineie „Klement Gottwald" au simțit marea utilitate a graficului de rota- ție. Lucrtod după el, ei au tavățat să muncească disciplinat Cu ajutorul graficului s-au putut realiza de ase- menea, ou multă ușurință, controlul instruirii practice a ucenicilor de că- tre maiștrii-instruotori, cit și contro- lul activității depuse de maiștiii- instructori. Apreciind utilitatea graficului de rotație, conducerea școlii profesionale de pe lingă uzinele „Klement Got- twald'' a luat hotărtrea ca acest gra- fic să fie utilizat și ta practica con- tinuă, pe care ucenicii o efectuează în permanență ta întreprindere, I 1 m, a. Srintr-un ordin al ministrului Invățămintuluî și Culturii se stabilește că la clasele a V-a de la școlile de 7 ani și me- dii din mediul urban, numărul o- relor de lucrări practice de atelier se majorează de la 2 la 3 ore saptamînal. Conform acestei ma- jorări, tema „Prelucrarea manuală a lemnului" (tăierea cu fierăstrăul, rindeluirea și executarea scobituri- lor cu dalta) se va preda în 38 ore, tema „Găurirea lemnului" se va preda în 10 ore, tema „îmbi- nări simple prin cuie" se va pre- da în 10 ore, iar tema „Finisarea pieselor" (șlefuire, lustruire și vopsire) se va preda în 6 ore. La restul temelor din programa de lucrări practice de tîmplărie numărul de ore va răfflîne nes- chimbat. îmbunătățirea muncii in școlile pentru tineretul muncitoresc ți sătesc 3n vederea ridicării nivelului invățămintuluî in școlile și secțiile serale pentru tine- reful veiul muncitoresc și sătesc la ni. posibilităților create de sta- tul nostru dcmocrat-popuiar, Mi. nisterul Invățămintului și Culturii a elaborat de curind instrucțiuni cu privire la bunul mers al mun- cii in aceste școli. In instrucțiuni se arată că in clasele V—XI ale școlilor și sec- țiilor serale pentru tineretul mun- citoresc vor putea fi înscriși nu- mai tinerii și adulții cu o vechi- me in cîmpul muncii de 0 luni și virsta de cel puțin 16 ani împliniți la 31 decembrie a anu- lui curent. Elevii care in anul școlar (957/1958 au frecventat clasele a IX-a și a X-a ale șco. Iilor și secțiilor serale și au pro. moyat clasa sint admiși la În- scriere în clasa a X-a, respectiv a XLa chiar dacă nu sint in producție, cu obligația de a intra in producție in termenul fixat școală In caz contrariu el mează să fie exmatriculați. Absolvenții din iunie 1958 școlilor profesionale încadrați de ur- ai in producție, precum și elevii școli- lor profesionale din ultimul an de studii — care au recomandarea școlilor profesionale și a conduce- rii întreprinderilor — se pot înscrie m școlile și secțiile serale pentru tineretul muncitoresc. Se menționează că elevii repe- tent ai clasei a X-a serale din a- nul școlar 1957'1958 nu vor tre- bui să dea examene de diferență la limba străină, dacă iși conti- nuă studiile la invățămintul seral. înscrierile se fac numai pe ba- za actelor legale originale. In. scrieri sub rezerva prezentării actelor, a promovării unor exame- ne restante pe bază de certifi- cate medicale etc. nu se admit sub nici o formă. Școlile vor analiza pierderile de elevi pe care le-au avut in anul școlar trecut și cauzele 1or și vor lua măsuri pentru preintimpinarea lor. Incepind cu acest an școlar, in fiecare lună, directorii de școli vor ana'iza frecvența la cursuri, și atunci cind media frecvenței zilnice coboară la o clasă sub 15 elevi frecvenți zilnic, di- rectorul școlii este obligat să cea- ră secției de invățămînt raionale (orășenești) Încetarea activității acelei clase. Elevii se vor putea înscrie la alte școli serale sau in invățămintul fără frecvență. Elevii care lipsesc de la cursuri peste 75 de ore mai mult de 30 exmatriculați. Ei invățămintul de fără frecvență. nemotivate sau zile motivat sint se pot înscrie in cultură generală O atenție deosebită va fi acor- dată îmbunătățirii compoziției so- ciale a elevilor, prin cuprinderea in școlile și secțiile serale a unui număr cît mai mare de oa. meni ai muncii provenlțl di- rect din industrie. In acest scop. secțiile de invățămint și cultură și școlile vor cere sprijinul conducerii întreprinderi- lor, al organizațiilor de masă din Întreprinderi și al organizațiilor de masă locale. Cu ajutorul acestora și sub îndrumarea organelor de partid se va duce o susținută ac- țiune de popularizare a învăță- mîntului seral în Întreprinderi. Se va duce o luptă hotărită pentru însușirea temeinică de că- tre muncitorii-elevi a cunoștințelor prevăzute in programele școlare. Pentru realizarea acestei sarcini, in planificarea calendaristică se va ține seama de specificul învă- țămintului seral, iar lecțiile ce se predau elevilor vor fi pregătite cu o deosebită grijă, folosindu-se cit mai just materialul didactic și ex- periența in producție a elevilor. Meditațiile cu elevii, in special cele organizate pentru elevii care vor da examene de absolvire a clasei a Vll-a sau examenul de maturitate — vor începe odată cu deschiderea cursurilor. Profesorii vor face vizite 1a tocul de produc- ție al elevilor, pentru a cunoaște specificul muncii lor și a putea lega cunoștințele predate în da- să de activitatea practică. Cunoștințele vor fi notate cu toată atenția și răspunderea, sin- gurul criteriu de apreciere fiind calitatea lor. Laboratoarele, muzeele, bibliote- cile, materialul didactic și intre- gul utilaj existent in școlile medii va fi pus la dispoziția secțiilor serale în condițiile stabilite pentru cursurile de zi. întreprinderile vor înființa și înzestra laboratoare și biblioteci pentru școlile serale și vor procura material didactic con- form dispoziției nr. 91429/956 a Ministerului Finanțelor. In aceas- tă acțiune se va cere și ajutorul elevilor, ei înșiși meseriași pri- eepuțL Ora de ditigenție va ii organi- zată pe baza planului de munca elaborat la începutul anului șco- lar, antici ca ea să poată ajuta la imbunatațirea frecvenței și a disciplinei, precum și la ridicarea nivelului la învățătura. In toate școlile și secțiile serale vor func- ționa comitete de elevi pe clasă și pe școala, menite să contribuie la buna desfășurare a muncii ins- tructiv-educative și Ia imbunătă- țirea condițiilor materiale ale șco- lii. încadrările profesorilor in școli- le și secțiile serale se vor face la catedra întreagă, evitindu-se fări- mițarea catedrelor la mai rnulți profesori. Profesorii încadrați ia cursurile serale trebuie să fie ca- lificați in specialitatea pe care o predau și să aibă cel puțin cinci ani vechime in invățămînt. In nici un caz nu pot fi încadrate aici ele- mentele care nu pof face față muncii didactice specifice ‘învăță, mintului seral. Directorii școlilor medii cu sec- ții serale trebuie să acorde toată grija pentru indrumare» acestor secții. Hotăririle cu privire la sec- țiile serale (întocmirea orariilor, folosirea sălilor de curs, numirea și repartizarea personalului admi- nistrativ ți de serviciu, acordarea premiilor și a distincțiilor etc.) se vor lua numai împreună cu direc- torii adjuncți. Directorul și direc- torul adjunct trebuie să asiste in mod obligatoriu, in fiecare săptă- mină, la orele de curs, pe baza unui plan alcătuit la începutul fie- cărui trimestru. Constatările făcu- te vor fi discutate in consiliul pe- dagogic, unde se vor lua și mă- surile necesare în vederea îmbună- tățirii muncii. Se va cere ajutorul organizații- lor sindicale de invățămint in ve- derea organizării consfătuirilor de producție, care să ajute la îmbună- tățirea muncii didactice. Se recomandă școlilor și secți- ilor serale să se aboneze 1a re- vista de specialitate ,.Școala de cultură generală pentru adulți* (Obsceobrazovatelnaia șkola vzros- lîh) ce apare in U.R.S.S. și care este de un real folos profesorilor de la invățămintul serai. Diriginții de clasă vor merge in întreprinderi, vor sta de vorbă cu elevii, cu conducerea adminis- trativă și conducătorii organizați- ilor de masă, cerirtd ți sprijinul organizațiilor de partid. Secțiile de invățămînt și cultu- ră raionale (orășenești) vor ins- pecta școlile și vor încheia proce- se verbale la fiecare școală (sec- ție) serală cel puflnodatăpe fri- mestru, iar secțiile de invățămînt și cultură regionale odată sau de două ori pe an. Brigăzile care controlează munca școlilor de zi vor cuprinde obligaloriu și munca secțiilor serale de la șțoala in- spectată. După încheierea fiecărui trimes- tru, secțiile regionale de învăță- mint și cultură vor analiza munca în invățămintul seral. La fiecare secție de invățămint va exista un inspector care va asigura buna în- drumare a școlilor (secțiilor) se- rale. In munca de control ți în- drumare se va cere sprijinul or- ganizațiilor sindicale de invăță- mint. Se vor depune eforturi pentru a- sigurarea spațiului necesar bunei funcționări a claselor, pentru func- ționarea școlilor (secțiilor) intr-un singur local și pentru asigurarea și folosirea în condiții bune a la- boratorului, muzeului, biblioteci'. Se vor lus măsuri care să asi- gure școlilor din întreprinderi: cheltuielile gospodărești, plata personalului administrativ și de îngrijire, combustibilul și ilumi. natul necesar, conform HCM. nr. 2047/954. Activitatea de educație fixlcă in țcoltie profejiona'e, de meseni ți agricole Sintru îmbunătățirea activității de educație fizică în școlile profe- sionale de ucenici, școlile de me- serii șl școlile agricole, Ministerul Invătâmîntului și Culturii a stabilit ca, începînd cu anul școlar 1958-59, ■ - ceastă activitate s2 se desfășoare pe baza unei programe noi. în vederea întăririi sănătății elevi- lor se va organiza zilnic în internate gimnastica de înviorare, «ir în zilele de practică, pauza de educație fizică. Complexul de exerciții de înviorare se va desfășura pe clase, sub suprave- gherea pedagogului de serviciu «i va fi condus de către âlevi instruiti în prealabil de către profesorul de edu- cație fizică. Pauza de educxțle fizică se organizează numai în atelierele- școală, sub supravegherea maistrului. Complexul de exerciții va fi condus și aici de elevi instruiti în prealabil de către profesor. Atit desfășurarea gimnasticii de în- viorare cît și a pauzei de educație fi- zică va fi controlată periodic de că- tre profesorul de educație fizică. A- ceastă activitate va fi înscrisă în o- bligația metodică a profesorului, cu excepția școlilor stabilite de M.I.C. în care activitatea de educație fizică se organizează în mod experimental șl unde munca depusă de profesor pen- tru organizarea șl desfășurarea gim- nasticii de înviorare șl a pauzei de educație fizică, precum și pentru or- ganizarea timpului liber al elevilor va fi cuprinsă în norma didactică a pro- fesorului. In afara orelor de colectiv sportiv școlar, elevii școlilor profesionale de ucenici, ai școlilor de meserii și șco Iilor agricole pot activa în cadrul școlilor sportive de elevi ale UCFS și în colectivele și cluburile sportive. Elevii tuturor școlilor profesionale de ucenici, ni școlilor de meserii și școliloi agricole vbr participa la cam- pionatele republicane școlare alături de elevii din învătămîntul mediu. Profesorii de educație fizică sînt o- bligați a participa la cercul pedago- gic al cadrelor diduciit* de educație fizică din învătămîntul de cultură nerală. Directorii vor fine seama ca profesorilor de educație fizică să li se creeze o jumătate de zi liberă în zi lele cînd au loc ședințele cercului pe- dagogic. Directorii de școli vor acorda tot sprijinul inspectorilor m^todiști de e- ducatie fizică de pe Ungă secțiile re- gionale de învățămtnt și cultură care au sarcina de a îndruma șl cOnt'Ola activitatea de educație fizică din șco- lile profesionale de ucenici, școlile de meserii șl școlile agricole. Toate eforturile pentru extinderea acțiunii de POLITEHNIZARE La centenarul nașterii lui Vlahuță Sentru cadrele didactice din ora- șul și regiunea Galați intro. p ducerea în școli a elementelor de politehnizare a constituit in ultimii doi ani o preocupare destul de importantă. Majorita- tea profesorilor de fizică, chi- mie. matematică, științe naturale s-au străduit să lege lecțiile lor de proble- •mele producției industriale și agricole, au folosit pe scară mai largă mate- rialul didactic, au sporit numărul lu- crărilor de laborator și al lecțiilor ți- nute pe parcelele experimentate, au dat mai multă însemnătate cercuri- lor tehnice, au organizat vizite cu elevii în întreprinderi și pe ogoare — intr-un cuvint, au urmărit apropie- l rea școlii de practică, de viață. In- * fr-o serie de școli — cum sînt școa- la medie nr. 1, școala de 7 ani nr. 3 din Galați și altele — s-au organi- zat și ateliere de lăcăfușărie și tîm- plărie. Acestea sînt insă departe de a ne da dreptul să afirmăm că s-au folo- sit toate posibilitățile în această pri- vință. Și fn școlile din oraș ca și fn cele sătești există condiții pentru ca acțiunea de politehnizare să se extindă. Pot fi mai bine înzestrate, prin po- sibilități locale, laboratoarele și mu- zeele, se poate lărgi acțiunea de pa- tronare a școlilor de către întreprin- deri, este posibil să crească numă- rul excursiilor in producție ți să fie îmbunătățită desfășurarea lor, poate să fie intensificată activitatea cercuri- lor tehnice și sporit volumul materia- Pentru buna predare a economiei politice Hotărîroa Comitetului Central al P.MR. și a Consiliului de Miniștri al R.P.R. din 1956 cu privire la îmbunătățirea Invățămintului de cultură gene- rală din R.P.R. arată că, In vede- rea lărgirii orizontului de cultură generală al absolvenților învâță- mîntului mediu și pentru ridicarea nivelului lor de pregătire, este ne- cesar a se introduce fn planurile de invâtămînt două obiecte noi din domeniul științelor sociale : elemente de socialism științific și elemente de economie politică. Studiul economiei politice fn în- vdțămîntul de cultură generală Începe din acest an școlar, tn clasa a Xa și țn clasa a Xl-a de tranziție. Pentru a se asigura de la Început predarea acestui o- biect în condiții cit mai bune, s-a elaborat din timp programa de invățămint și se lucrează intens la elaborarea manualului. Dar programa și manualele nu asigu- ră încă totul. Este nocesat sâ se asigure înarmarea profesorilor de specialitate cu cunoștințe temei- nice, cu o anumită experiență, pentru ca ei să-și poată desiășu- ra munca de predare sistematic, într-o formă atrăgătoare și cît mai aproape de puterea de înțe- legere a elevilor. Cadrele care vor preda în noul an școlar economia politică au fost recrutate tncă tn cursul anu- lui școlar trecut cu sprijinul ne- j^nijloeit al comitetelor regionale PPMK In vederea pregătirii lor pentru munca pe care urmează s-o desfășoare, aceste cadre au primit consultatii șl au participat la seminarii Organizate de cabi- netele regionale de partid, iar în- tre 4 august — 4 septembrie a.c. au urmat un curs central organi- zat de Ministerul Invățămintului șl Culturii. Pentru profesorii care predau la școlile cu limba de predare maghiară s-au organizat două seminarii în limba ma- ghiară. La cursul central, pe care l-au frecventat circa 280 de profesori din toate raioanele tării, « au ți- nut conferințe, lecții, seminarii și consultatii în care s-au dezbătut cele mai importante probleme pri- vind economia modului de pro- ducție capitalist și economia so- cialistă. O deosebită atenție »-a acordat însușirii problemelor mai dificile, cum sînt, de exemplu, ^Broducția de mărfuri și legea va- Festivalul internațional „GEORGE ENESCU" (Urmare din pag. 1) preților romțni vor figura la loc de cinste. Răsfoirea programelor festivalului na aduce salisfacfia deplină a urmăririi creației romînețti contemporane (M fora, Tudor Ciortea, Ion Dumitrescu, Ludovic Feldman, Zeno Vancea, Sigis- mund Toduță, Leon Klepper, C. Sil- vestri, Alfred Mendelsohn, Th. Ro- galski. Marțian Negrea, Paul Constan- tinescu ța.) și a majorității operei lui Enescu (cele două Rapsodii. Simfonii- le I-a ji a I/[-a. Uvertura de concert. Suita l-a ți a Ill-a pentru orchestră, Lieduri, Suite pentru pian, Cvartetul de coarde nr. 2. Simfonia de cameră și opera Oedip). Această trecere in lelor didactice confecționate în cadrul acestora etc. Era de așteptat ca în pregătirile pentru noul an școlar organele de invățămint și conducerile școlilor să se ocupe serios de valorificarea a- cestor condiții. Se pare insă că ele nu au procedat așa. E drept că au fost luate unele mă- suri. Pentru a se îmbunătăți lega- rea cunoștințelor teoretice de practi- că in cadrul predării științelor natu- rale, secția de invățămint și cultură a regiunii a luat legătură cu sfatu- rile populare raionale in vederea în- zestrării tuturor școlilor medii și de 7 ani din cuprinsul regiunii cu par- cele experimentale. Au fost create de curind in orașul Galați încă două ateliere de lăcătușărie — la școlile de 7 ani nr. 5 și nr. 20. in aceste ateliere vor avea posibilitatea să lucreze și elevii altor școli, situate în apropiere. Se poate considera că aceasta era tot ce trebuia și putea să se facă ? De bună seamă că nu. In cursul lunii trecute, secția de invățămint a regiunii a primit din partea Ministerului invățămintului și Culturii sarcina de a organiza in re- giune un număr de 20 noi ateliere școlare. Nu ar fi fost oare necesar ca pînă acum secția să fi stabilit școlile la care urmează să se orga- nizeze aceste ateliere și să facă din timp toate pregătirile necesare? Ea nu a făcut insă acest lucru, după cum, împreună cu secția orășeneas- că, a neglijat să valorifice ajutorul lorii, capital șl plusvaloare, acu- mularea capitalului și pauperiza- rea proletariatului, reproducția capitalului social, crizele econo- mice de supraproducție, proble- me ale capitalismului contempo- ran etc.—din economia modului de producție capitalist, sau producția de mărfuri, dezvoltarea planică a economiei socialiste, probleme ale conducerii industriei, probleme ale agriculturii socialiste, repro- ducția socialistă ș.a. din econo- mia socialistă. Profesorii au stu- diat cu multa conștiinciozitate, au participat activ la discuțiile din seminarii. O mare atenție s-a acordat în cadrul cursului problemelor de metodică a predării economiei politice. S-au prevăzut în program ore speciale șl s-au organizat trei seminalii in vederea înarmă- rii profesorilor cu cele mai bune metode de predare. In seminalii s-au purtat discuții în jurul unor planuri de lecții pregătite de gru- pe da profesori. Seminariile de metodică au scos în evidentă im- portanta studierii economiei poli- tice pentru formarea bazelor con- captiei materialist-dialectica la elevi în cadrul lor «-a subliniat cum trebuie realizată legătura în- tre predarea economiei politice șl predarea altor obiecte de învăță mînt cum sînt istoria, constituția, geografia etc. și au fost demon- strate o serie de metode și pro- cedee variate ce trebuie folosite In predare. S-a stăruit îndeosebi asupra faptului că profesorii de economie politică trebuie să se pregătească temeinic pentru mun- ca lor, să asigure fiecărei lecții un nivel ideologic înalt și un ca- racter combativ. Cei aproximativ 280 de profe- sori care au urmat cursul central din București au plecat în școlile lor cu un bagaj de cunoștințe teoretice și metodice care le va permite să lucreze în condiții bu- ne în noul an școlar. Pentru ca ei să-si perfecționeze neîncetat preaăfiraa este necesar sa se or- ganizeze cercuri pedagogice de specialitate, în care profesorii sa discute în prealabil lecțiile pe care urmează să le predea în etapa următoare și să primească îndrumări din partea organelor de învâtămînt. I. BORCA directorul I.P.C.D.-București revistă ne oferă din plin peisajul va- riat ți luminos pe care l-a atins mu- zica noastră tn ultimul deceniu, după cum traversarea principalelor lucrări enesciene ne ajută să conturăm perso- nalitatea artistică a acestui uriaș al creației ramînești. Merită o subliniere deosebită in special premiera operei Oedip, capodoperă a genului liric modern, care prin dificultățile tehni- ce excepționale reprezintă o piatră de încercare pentru ansamblul Teatrului nostru de operă ți balet. Este poate cel mai concludent omagiu care se aduce memoriei marelui Enescu. Entuziasmul în care se desfășoară acum concursul și festivalul „George Enescu" dovedește creșltrea publicu- lui nostru. Maniera in care tinerii pe care l-ar fi putut primi din par- tea întreprinderilor industriale și a- gricole. Cu peste două luni în urmă, sec- ția orășenească de invățămint și cul- tură a organizat o ședință cu direc- torii de întreprinderi din oraș. Cei mai mulți dintre ei au înțeles pe de- plin necesitatea patronării școlilor de cultură generală de către întreprin- deri, necesitatea dc a k sprijini in acțiunea de politehnizare. Deși a trecut destulă vreme de la această ședință, directorii de școli — care de altfel nu au fost suficient spriji- niți de organele invățămintului — n-au reușit incă să stabilească o le- gătură strinsă cu conducerile între- prinderilor care patronează școlile lor, nu au făcut nimic in vederea utilă- rii atelierelor cu unelte și materiale, in vederea amenajării unor ateliere noi sau a organizării activităților practice în cadrai unor întreprinderi. Pentru ca, în noul an școlar să se poată face un pas înainte pe drumul politehnizării organele de invățămint și conducerile școlilor din regiunea Galați trebuie să acționeze cu mult mal multă hotărire decit pînă acum. In primul rind, este necesar să fie asigurată baza dldactico-materială corespunzătoare. Este necesar să lie luate măsuri și în ceea ce privește activitatea ca- drelor didactice, fn adevăr, mai exis- tă cadre didactice pentru care pro- blema politehnizării nu este încă suficient de clară, care manifestă de- zinteres pentru legarea cunoștințelor de activitatea practică. Organele de invățămint nu s-au preocupat însă din timp dc a organiza, cu ajutorul comitetelor sindicale ale muncitorilor din invățămint, o serie de acțiuni care să contribuie la lămurirea unor chestiuni mai dificile privind reali- zarea sarcinilor politehnizării, la mobilizarea tuturor pedagogilor în vederea înfăptuirii acestor sarcini. Este necesar să se planifice neapă- rat discutarea principalelor probleme privind politehnizarea in cadrul unor consfătuiri pe oraș, pe centre de co- mune, in cadrul cercurilor pedagogi- ce, al consiliilor pedagogice, să se organizeze interasistențe, schimb de experiență intre cadrele didactice etc. In anii trecuți s-a vădit o slabă preocupare a organelor de invățămint și a conducerilor de școli în ce pri- vește coordonarea activității profeso- rilor care predau fizica, chimia, ma- tematica, desenul, cu activitatea mai- ștrilor care lucrează cu elevii in a- teliere. Este cu totul neînsemnat nu- mărul pedagogilor care au urmărit cum se desfășoară instruirea practi- că in ateliere și cum aplică elevii in activitatea practică de atelier cunoș- tințele teoretice însușite In cadrul lec- țiilor. O îndrumare și un control mai riguros din partea secției de învăță- mint și cultură și a directorilor de școli vor putea asigura remedierea a- cestor lipsuri. Este necesar ca organele de Invă- țămînt să la toate măsurile pentru ca In școlile orașului ȘÎ regiunii Galați acțiunea de politehnizare să facă un pas înainte in noul an șco- lar. V. POPOVIC1 ROADELE VACANTEI Invâțâmlntele unei excursii 3nsoțiți de profesorii lor un grup de peste 60 de elevi ai școlii medii nr. 1 din Cărei au petre- cut zile de neuitat în excursia orga- nizată in cursul vacanței, Ei au vizi- tat locuri dintre cele mai pitorești ale patriei, au cunoscut flora și fauna ei, bogățiile ei de lot felul, marile con- strucții realizate de oamenii muncii, sub conducerea partidului nostru, in anii puterii populare. Itinerariul ți tematica excursiei au dat elevilor posibilitatea de a-și îm- bogăți cunoștințele de istorie, geo- grafie* științele naturale, de a culege din natură un material bogat cu care au îmbogățit muzeul școlii. In cele ce urmează mă voi opri doar asupra activității grupelor de naturaliști. de îndrumarea cărora m-am ocupat îndeaproape. Cu mapele de ierborizare sub braț, cu pungi de hirtie, cu lupe ți lopă- țele, tinerii botaniști au cutreierat pă- durile de munte* poienile montane, plaiurile și piscurile stîncoase. Ei au colecționat plante lemnoase, ierboase, mușchi, licheni de pămint ți de scoar- noștri interpreți se prezintă pe estra- dele de concurs de la „Dalles“ și Teatrul satiric „C. Tănase" constituie un exemplu viu al pregătirii profesio- nale, al nivelului superior la care a ajuns învățdmintul muzical de spe- cialitate în anii regimului democrat- popular. Calitatea artistică a concerte- lor și aprecierile pozitive ale oaspeți- lor străini rămin garanția succesului înregistrat de prima manifestare mu- zicală de proporții consacrată autoru- lui „Poemei Romine". De aci, din ini- ma patriei lui dragi, muzica marelui Enescu va răsuna mereu tn toate col- țurile lumii, fiindcă poporul știe să cinstească moștenirea artistică a ge- nialilor înaintați. 3ntr-un articol publicat în revista „Viața" din 12 no- iembrie 1895, Al. Vlahuță făcea un căldnros apel la marii scriitori ai timpului — Caragiale, Coșbuci Delavrancea etc — să se strîngă într-o societate literară care să militeze pentru o litera- tură legată de frămîntările și aspi- rațiile maselor populare. „In linia aceasta întrevedem, spunea el, de- parte de Academia oficială, consti- tuirea și ridicarea unei academii libere, a cărei ființă și activitate să fie strins legate de viața inte- lectuală a neamului nostru”. „Academia liberă1' visată de Vlahuță în veacul trecut este ac- tuala Academie a R.P.R., creată în anii puterii populare. Această „academie liberă" a acordat titlul de membru de onoare post-mor- tem și lui Vlahuță, care în timpul vieții refuzase pe drept cuvînt „cinstea" de a fi ales membru al Academiei burghezo-moșierești. Poporul nostru muncitor a înțeles să răsplătească în felul acesta numeroasele pagini pline de rea- lism viguros, în care Vlahuță a închis adînca sa dragoste de pa- trie și de popor. Astăzi, 5 septembrie, se sărbă- torește în întreaga țară centena- rul nașterii scriitorului. E o nouă manifestare a aceleiași calde pre- țuiri pe care o acordă oamenii muncii din R.P.R. autorului „Ro- mîniei pitorești". Rîndurile prezente intenționea- ză să fie și ele un modest prinos de recunoștință adus scriitorului și SlIIIIIIIHIIIIIIilIllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllIhlHtîWJlli^^ I I ța, ciuperci. In păduri au fost îndru- mați să observe și să compare forma frunzelor din arborii cu frunze căză- toare cu forma acelora din arborii cu frunze persistente (molid, brad), să re- cunoască arborii după forma coroanei, după culoarea scoarței, după forma și consistența frunzelor, după flori și fructe. La adăpostul arborilor și al tufelor din păduri elevii au întîlnit sumede- nie de plante ierboase : vinarița, care însoțește pretutindeni fagul, vio- rele sălbatice, brebenei, laptele cucu- lui, năvalnicul, cuibușorul ți multe altele. I-am ajutat pe elevii uimiți de cu- loarea brună a cuibușorului să înțe- leagă semnificația numelui plantei. Scormonind pămintul, ei au constatat că rădăcinile formează o îngrămădire de rădăcini fibroase, de forma unui cuib de pasăre, care o ajută să ab- soarbă substanțele organice rezultate din putrezirea frunzelor. Elevii au comparat cuibușorul cu ciupercile cu pălărie, care sint, ca și acesta, sapro- fite. Cutreierind pădurile, elevii au observat că majoritatea plantelor de pădure fiind verzi, duc o viață inde- pendentă, că există aici și plante pa- razite fi seniiparazite, ci in păduri de același tip se întîlnesc același fel de plante. Ei au cunoscut de asemenea zăvoiul sau pădurea de luncă cu plante iubi- toare de umezeală, plaiurile întins» de pe culmile Carpaților, vegetația dealurilor și a ctmpiilor. In timpul excursiei elevii au cu- noscut principalele familii de plante, interdependența dintre plantă și con- dițiile de viață, au învățat să adune plante, să le eticheteze, să-și noteze, in nelipsitele lor carnete, observațiile. S-a pornit între elevi o adevărată întrecere pentru descoperirea unor țilante sau insecte rare, pentru șezi- sarea unor fenomene neintilnite. In fiecare seară, după sosirea la locul dc cazare, tinerii botaniști treceau la trierea materialului adunat, la clasa- rea, presarea și etichetarea lui provi- zorie. Fiecare plantă era așezată intra foi duble de sugativă. Pentru presarea plantelor am folosit preta botanică, confecționată din două rame metalice, pe care se află fixată o rețea metali- că ce se aplică peste pachetul de plante bine strinse și fix-ite cu lănți- șoare în cirligele cadrului superior In ziua următoare presa era așezată lu soara pentru a șe grăbi uscarea plan- omului școlii — Alexandru Vh- huță. De multă vreme Vlahuță îmi este un bun prieten, căci în opera lui literară am găsit multe pagini frumoase. In unele, scriito. rul îți trezește sentimentul puter- nic de revoltă împotriva regimu- lui burghezomoșieresc și a insti- tuțiilor sale. De pildă, acea im- presionantă demascare a monar- hiei asupritoare, făcută de Vlahu- și trecută ță în poezia „1907“ . sub tăcere în toate manualele șco- lii burgheze. In multe din scrierile sale Vlahuță și-a exprimat, toto- dată, simpatia și calda înțelegere pentru lumea umiliților și năpăs- tuiților, pentru masele exploatate și obidite. De asemenea, cu vi- brantă emoție artistică a cîntat Vlahuță peisajul pitoresc al natu- rii patriei, eroismul maselor popu- lare de-a lungul istoriei. In aces- te pagini, în care el a dezvoltat cele mai bune tradiții ale litera- turii noastre progresiste, l-am găsit, totdeauna, pe adevăratul Vlahuță. Ele nu pot fi întunecate de paginile sărăcăcioase, neviabi- le, confuze, în care scriitorul plă- tește, uneori, un greu tribut ideo- logiei retrograde burgheze. In schimb, cît de actuale ne par și astăzi îndemnurile sale adre- sate tinerilor scriitori cărora le cere să militeze pentru o artă rea- listă legată de actualitate : „Tinere scriitor. Iasă istoricilor trecutul de- părtat și tulbure, cată mai bine telor. căci rețeaua metalică permite aerisirea. In fiecare zi, grupa de servi- ciu schimba saltelele de hirtie cu altele, bine uscate la soare, pini la uscarea deplină a plantelor,cînd acestea erau scoase de la presă ți trecute intr-o mapă specială. După întoarcerea din excursie elevii au montat plantele pe coli sau planșe de ierbare cu benzi de hirtie gumată și le-au etichetat, indicînd numele științific și popular al plantei, fami- lia. data, localitatea de unde au fost culese, numele celui care a colec- tat-o. Cu același entuziasm, dar cu mai puțină experiență au pornit Ia drum echipele de zoologi. Ei au primit in- dicații cu privire la modul de colec- tare a insectelor, a cariilor de scoar- ță, la modul de prindere a fluturilor cu fileul, la transportarea animalelor. In prepararea lor cu ajutorul unui lichid conservam sau prin uscare etc. In ceea ce-i privește pe tinerii geo- logi, ei au observat, cu prilejul ex- cursiei, o serie de interesante feno- mene geologice și au adunat un bogat material petrografic. Cercetind cu ochiul liber sau folosindu-se de lupă, elevii și-au dat seama de compoziția mineralogică și de structura rocilor. Vizitind de pildă Lacul Ana, care s-a fodmat în craterul unui vulcan, obser- vind numărul nuire de izvoare minera- le, și-au dat seama de originea vulcani- că a acestora. LaCheile Breazului tinerii geologi au făcut numeroase observații cu privire la acțiunile modificatoare ale apei curgătoare. Un viu interes au stîrnit în rîndurile elevilor explicațiile pe care le-au pri- mit din partea muncitorilor și tehni- cienilor de la salina Ocna Mureșului cu privire la particularitățile acestui masiv care, străpungind complet straturile acoperitoare, a reușit să ajungă la suprafața pămîntului, iar sarea, liberindu-se de presiune, ți-a revărsat marginile in forma de ciu- percă. După un instructaj sumar privind tehnica securității, elevii, însoțiți de muncitori și profesori, au coboril în salină la 110 m. adîncine, apoi, prin galeria principală de exploatare, au ajuns la frontul de lucru. Aici ele- vii s-au minunat de frumusețea masi- vului, care prezintă o zonație de culori diferite din cauza impurităților conținute de sare. Muncitorii din sa- lini au demonstrat in fața elevilor tehnica exploatării krxk în jurul tău, umple ți sufletul de «noțiunile timpului în care tră- iești și arată-ne, la lumina talentu- lui tău, durerile și aspirațiile so- cietății noastre de azi, luptele și pasiunile la care ești martor și părtaș, oamenii pe care-i cunoști, viața de care palpităm" l Dar, împreună cu marea majori- tate a lucrătorilor din învățămînt, am prețuit și prețuiesc și eu — cu emoție — nu numai pe scriitorul Al. Vlahuță, ci și pe Vlahuță — omul școlii, care s-a străduit cu fapta, cu vorba și cu pana să promoveze de cele mai multe ori un învățămînt înaintat, să afirme gînduri pedagogice care pot fi încadrate cu cinste printre cele mai bune tradiții ale peda- gogiei progresiste din țara noas- tră. Vlahuță și-a început activitatea în rîndul oamenilor școlii în oc- tombrie 1879, cînd a fost numit institutor Ia școala primară nr. 1 din Tîrgoviște. In anii următori, el a fost, rînd pe rind, profesor de limba latină și romînă la Tîr- goviște, profesor de limba romî- nă, istorie și geografie la școala normală a „Societății pentru învă- țătura poporului romîn" din București, profesor la liceul parti- cular „V. Alecsandri" sau la li- ceul particular „Sf. Gheorghe". Pentru scurt timp (4 iunie — 1 decembrie 1888), el a ocupat și funcția de revizor școlar al cir- cumscripției școlare Buzău-Praho- va, iar începînd din 1901 pînă la sfîrșitul vieții a funcționat ca referendar la „Casa Școalelor". In acești ani, consacrați cu dragoste și devotament cauzei școlii popu- lare, Vlahuță a căutat să-și de- prindă elevii să gîndească, să ob- serve, să analizeze și să înțelea- gă „viața în toată însemnătatea ei“. Vorbind învățătorilor la con- ferințele lor anuale (în 1881, la Tîrgoviște și în 1888, la Ploești), le-a arătat cu sinceritate lipsurile grave care existau pe atunci în școală și i-a îndemnat să învingă rutina, dogmatismul și formalis- mul în predare. In rapoartele sale din vremea cînd a fost revizor școlar sau în articolele publicate în presă, în lucrările literare, Vlahuță, ca și NI. Eminescu sau I. L, Caragiale, a criticat vehement tarele școlii burgheze : cuprinderea cu totul nesatisfăcătoare a copiilor în școli, mobilierul școlar insuficient, ma- nualele neștiiuțifice, metodele șco- lare antipedagogice, bazate pe memorarea mecanică a materiei de cătra elevi. m”ioacele barbare de disciplinare a elevilor (sistemul „turnatului" la bancă practicai de „Domnu Udrea“ 1), dascăli tipi- cari, obtuzi, complet nepregătiți. De aceea, Vlahuță cerea, deseori, schimbarea întregului sistem de învățămînt al timpului Deși Vlahuță nu a văzut lim- pede cauza reală a situației de- zastruoase a invățămintului de pe atunci și nu a preconizat calea a- devărată pentru îndreptare, ioturi multe din ideile sale pedagogice, generate de marea sa dragoste Grupa geologilor a colectat roci eruptive (granit, sienit, dacii, andezit). metamorfice (gneis, pegmatită. mica- șist, ardezie), sedimentare (calcar, gips fibros, sare, argilă, gresii, conglome- rate). Grija cu care elevii au adunat ma- terialul, interesul cu eare și-au notat în caiete observațiile cu privire la viața plantelor ți a animalelor, cu privire la diferitele fenomene din na- tură, bagajul bogat de cunoștințe cu care s-au întors acasă sint o dovadă a faptului că excursia și-a îndeplinit rolul ei instructiv-educativ. Prof. PAUL PTEANCU Ca rei Aspecte din tabere 3n taberele din regiunea Bacău, pionierii și școlarii s-au recreat cu adevărat, și-au refăcut for- țele fizice șî intelectuale. Dar. odată cu odihna, ei au și învățat multe lu- cruri interesante și folositoare. Toate acestea se datoreze bunei organizări a activităților din tabere de către cadrele didactice și instructorii de pionieri trimiși să muncească aci. Excursiile, vizitele în unitățile so- cialiste. manifestările artistico-cultu- rale și multe alte acțiuni ce au fost înscrise în programul activităților au avut o largă Influență educativă asu- pra elevilor. Impresii puternice asu- pra elevilor a lăsat de pildă excursia organizată de tabăra din Piatra Neamț pe muntele Pietricica. Din vîrful muntelui copiii au admirat priveliștea îneîntătoare oferită de natura din jur și de pitorescul oră- șel moMovenosc Piatra Neamț. Copiii aflațj în această tabără au făcut și afte excursii și vizite. Ei au văzut, bunăoară, casa- muzeu a lui Calistrat Hogaș. Aci i.au impresionat în mod deosebit condițiile modeste în care a trăit prozatorul nostru. Preocupare pentru a da un conți- nut educativ activităților a existat și în tabăra de la Băljătești. Atenția pedagogilor s-a îndreptat îndeosebi în«pre vizitarea centrelor cu un im- portant rol economic în construirea socialismului. Conduși de pedagogi, pionierii au vizitat Hidrocentrala de 1a Blcaz, centrul forestier de 1a Aga- pia și Vinători, șantierul de inanga- lii are de pe pirîul Alb. pentru un învățămînt pus în sluj- ba poporului, îl plasează, în con- dițiile timpului, pe poziții înain- tate. Ca și I. Creangă sau M. Emi- nescu, Vlahuță cerea ca tn școală învățătorul să predea in așa fel materia îneît elevii să-și însușeas- că cunoștințele în mod conștient și temeinic ; el cerea totodată să Se urmărească dezvoltarea armo- nioasă a psihicului copiilor. Școa- la are misiunea să dezvolte gîn- direa, sentimentele înalte, perso- nalitatea elevului. In acest scop, arată Vlahuță, învățătorul trebuie să tină seamă de particularitâțite de vîrstă ale elevilor, evitînd transmiterea unui material inacce- sibil înțelegerii lor. Vlahuță a susținut ideea nece- sității de a se crea un sistem de educație întemeiat pe nevoile și pe condițiile de existență și de dezvoltare ale popornlui nostru. In vederea realizării acestui obiec- tiv, el preconiza înființarea unei reviste pedagogice destinate învă- țătorilor, care să mobilizeze în jurul ei toate forțele capabile din învățămîntul primar. In condi- țiile timpului, o asemenea cerință era expresia unei concepții pro- gresiste. In cîteva articole, Vlahuță a expus unele idei sănătoase în legătură cu mai buna predare a unor discipline în școală : istoria patriei, gramatica, lectura literară. împreună cu prietenul său G. Coșbuc, a întocmit, în 1902, o „Carte de citire pentru școlile se- cundare și profesionale". In acest manual, autorii au căutat ca, ți- nînd seama de vîrsta elevilor, să le dezvolte în inimi calda iubire de patrie și de popor. In prefața cărții se subliniază cn tărie nece- sitatea educației patriotice a tine- retului în școală: „una din marile preocupări în școlile noastre ar trebui să fie aceea de a deștepta pururea în inimile fragede ale ti- nerimii sfînta iubire de patrie". Dorința de a da tineretului opere cu înalt nivel educativ, care să urmărească, în primul rînd, să le dezvolte iubirea de patrie, 1-a făcut pe Vlahuță, după propria-i mărturisire, să scrie minunata sa „Romînie pitorească". Același înalt ideal educativ l-a condus deseori și în îndelungata sa activitate de referendar la „Casa Școalelor". Sărbătorirea centenarului naște- rii lui Vlahuță este un nou prilej pentru oamenii școlii din patria noastră de a cinsti atît pe Vlahuță scriitorul realist, criticul vehement al regimului burghezo-moșieresc și apărătorul celor oprimati și obidiți al căror viitor luminos îl privea cn încredere, cît si pe Vlahuță educatorul progresist, participantul entuziast la lupta oamenilor înaintați ai timpului împotriva ideilor și tendințelor retrograde promovate de școala burgheză. I. CREMER Profesorul de geografie a ținut cu orice preț ca pionierii să viziteze și peșterea Teodora. Și pe bună drep- tate: copiii au învățat la lecții des- pre anumite fenomene. Vizitarea peșterii le-a oferit prilelul să le cu- noască in mod nemijlocit și deci să le înțeleagă mai bine. Se cuvine să amintim și alte lu- cruri interesante pe care le-au văzut copiii din tabăra de la Bălțătești și anume-, tezaurul de la Secul ți ex- poziția cu picturi ale lui Grigorescu. Cunoașterea acestor comori ale po- porului romîn a sporit cunoștințele de cultură generală ale elevilor, i-a ajutat să prețulască valorile cultu- rale ale țării noastre. Mai amintim printre activități'e reușite organizate în tabăra de 'a Bălțătești și seratele literare ale cercului iubitot de literatură. „Ion Creangă povestitorul'' a fost tema uneia dintre aceste serate, pe care copiii au pregătit-o cu mult entu- ziasm. Pionierii și-au învățat cu drag roiurile, au confecționat deco- rurile ce reprezentau interiorul casei din Humulești a marelui povestitor. Activitate frumoasă au desfășurat și pedagogii din tabăra UR.A.-Tar- cău. Printre altele, ei au organizat cu copiii concursuri „Drumeții veseli" care au antrenat un număr mare de școlari. Atrăgătoare și interesante au fost pentru pionieri și diafilmele cu caracter istoric ce le-au fost pre- zentate în timpul șederii 1or in ta- bără. In taberele regiunii Bacău au stîr- nit Interes și activitățile desfășurate fn cadrul cercurilor de educație fi- zică și sport — jocurile sportive, voleiul, fotbalul etc. Ceea ce trebuie relevat în activitatea acestor cercuri este preocuparea conducătorilor cercurilor de a-i învăța pe copii dan- suri populare romînești. Am spicuit numai cîteva aspecte din activitatea taberelor din regiu- nea Bacău, activitate care de altfel a fost mult mai bogată. Sînt insă suficiente pentru a ne da seama că pedagogii din aceste tabere s-au străduit să-și îndeplinească cît mai bine sarcina lor de a le asigura copiilor o odihnă plăcută șl folosi- toare. F. BONCU Ca Breaza a avut toc finala pe a concurwlnf pudre cd na >r= sanitar pe ecoall. organizat de C.C. al Cnar; JMyfl la colaborare C: C C * U.T.M. și Ministerul 1 ivițămlntniui yi Cuini.' .. La Lineara ax 7*' 260 de pionieri și școlari, fruntași In munca salari. Premiul ! pe tari a fost clștlgat de postu; var-i»- a! »ce* e4e-*^a“e ie 7 ani din Gfmpenl. regiunea Cluj, urmat de postjr - • akwma-e rr r București și școlii elementare de 7 ani dia f-'-srsra rtf»ra SU* X IN CLIȘEU; Un aspect de la festivitatea da f^yv Agrg. Comitetul nostru de instituție Analiza muncii desfigurata da comitatul de Instituție de la «coala pedagogic* mixta d n Oradea In decursul anului școlar 1957 — 1958 a arătat că grupai* sindi- cale din școală au înregistrat o seria d* succes* important*. Activitatea sindicală din școală a fost orientată In special in scopul sprijinirii proce- sului Instructiv-educativ. Comitatul nostru de instituție și-a întocmit d« la începutul anului școlar un plan ce muncă general și apoi planuri trimes- triale. Proiectul planului de munca a fost întocmit in ședința comitetului, ținînd seama de planul anual da munca al școlii, pentru a sprijini tn cit mal bune condiții realizarea aces- tuia. In prima ședință sindicală proiectul de plan a fost prezentat membrilor de sindicat, care au purtat discuții pe marginea tul, răcind propuneri și completări. Fiecare membru de sindicat a știut astfel de la începutul anului școlar din ce co- lectiv pe probleme face parte, ce sar- cini 11 revin, care e rolul fiecărei acti- vități In ansamblul măsurilor prevă- zute In plan etc. Experiența activității noastre din ultimii ani ne-a arătat Insă că planul de muncă nu trebui* privit ca un scop tn sine, ci este numai un mij- loc, un sprijin In realizarea scopuri- lor propuse. De aceea comitetul de instituție s-a străduit să asigure tra- ducerea în viață a tuturor activităților planificate, 1n vederea realizării o- biectivulul principal — ridicarea la un nivel mal înalt a activității jnstruc- tlv-educatlve desfășurate in școală. Comitetul de instituție a reușit sa rezolve in cea mai mare parte sar- cinlle cuprinse In planul de muncă, antrenind cu răbdare șl perseveren- ță organizatorii de grupe, colectivele pe probleme șl pe fiecare membru de sindicat in parte la realizarea sarci- nilor ce le reveneau. “ Ne am dat seama că. atunci cind activitățile programate sînt Interesan- te și pline de conținut, se muncește cu plăcere și se pătrunde in esența problemelor. Așa, de exemplu, șe- dința sindicală a grupei l-a. in car* s-a dezbătut, pe baza unui referat, problema formării la elevi a deprin- derii de a lua notițe (problemă luată in studiu de comisia muncii profesio- nale de masă) a Interesat 1n mod deo- sebit pe toți particioanțll, aceasta o- gllndindu-se in discuțiile vil purtate de cei prezențl. Nu mai puțin interesan- te au fost si consfătuirile de muncă organizate în cursul anului școlar. Una dintre acestea a fost axată In Jurul temei „îmbunătățirea disciplinei conștiente la clasa a V-a ..A**, Iar cea- laltă a avut de scoo popularizarea experienței pozitive In confecționarea șl folosirea materialului didactic. Comitetul nostru de Instituție s-a preocupat continuu de control'-l îndeplinirii hotărîrilor luate in ședin- țele sindicale sl consfătuirile de mun- că. Noi am aluns la concluzia că tre- buie să efectuăm controlul nu numai la termenul fixat pentru îndeplinirea unei hotărîrl. ci și pe parcurs, ur- mărind modul cum se aduce la înde- plinire hotărirea respectivă. Aceasta permite descoperirea lipsurilor sl Greutăților care se Ivesc pe parcurs si care necesită luarea de măsuri pentru ca hotărirll* să poată fi rea. 10 ani de !a reorganizarea pe baze socialiste a Casei de Economii și Consemnațiuni Ca 1 septembrie a.c. rau împlinit zece ani de le reergniner^a pe baze socialiste a Casei de Economii și ComeaiMȘr țara noastră. In anii puterii populare, CE.C~al « * instituție pusă în slujba poporului, menită să dezvolte ia rîa^al se- menilor muncii spiritul de economisire, de bună gospodărire a —u' turilor personale, punîndu~le la înde mină diferite i/utrumeute de economisire cu ajutorul cărora să-și poată păstra ia jigaraa/â și avantajos prisosurile lor bănești. Deosebirea fundamentală dintre activitatea Ca»ei de Economii tu statul nostru democrat-popular și cea din regimul burghezmeție- resc reiese puternic în evidență dacă cercetăm comparativ situația ia acest domeniu în anul 1938 și acum. Cu 20 de «ai îa arați, auNi- rul depunătorilor proveniți din rindul oamenilor muncii ara ■■■Bai de 99.260, iar sumele depuse la casele de economii de către munci- tori și țărani reprezentau abia 4,8% din totalul depunerilor. In anul acesta, numărul oamenilor muncii depunători la C££. se ridici la 2.534.000, ceea ce reprezintă in medie, pe (ară, un libret de ecooo- mii ba fiecare 7 locuitori. Economiile populației țării noastre păstrate la CE.C. sînt astăzi de 15 ori mai mari decît îa anul 1949. Pentru a se organiza o cit mai bună deservire a depunXlorilvr, rețeaua Casei de Economii și Consemnațiuni s-a dezvoltat și se dez- voltă necontenit. Dacă în anul 1948 existau 1.195 unități CE.C^ aslăzi numărul lor se ridică la 15.966 Consiliul de Miniștri al Republicii Populare Romine, apreciind rolul social-educativ și financiar-economic al Casei de Economii fi Consemnațiuni, a instituit anul acesta distincția fruntaș în acțiunea de economisire". La 1 septembrie cei mai merituoși depunători «u primit primele distincții „Fruntaș in acțiunea de economisire**. Printre depunătorii lo CE.C. există și un mare număr de elevi, ca urmare a muncii desfășurate de cadrele didactice pentru educarea tineretului școlar în spiritul .economisirii. La școala medie nr. 19 din Capitală, spre exemplu, au fost efectuate cu prilejul r^ăptănunii economiei** 300 de operațiuni C.E.C. în valoare de 30.000 lei, iar la școala medie nr. 18 intr-o singură lună au fost emise circa 200 li- brete noi. Din cei 162 de elevi ai școlii elementare cu limba de predare maghiară din Ocna Mureșului, 121 au carnete C£.C. La fel stau lu- crurile la numeroase școli din raioanele Botoșani, Aiud, Plavâț și multe altele. Desfășurind și în viitor cu perseverență acțiunea de popularizare a foloaselor C.E.C.-ului, cadrele didactice vor contribui și pe această cale la educarea elevilor, la dezvoltarea spiritului de economisire ia rindurile tineretului și a oamenilor muncii. Uzata tei bara cond ptnă la t*r- menul fixat. Asa. o* exemplu, pew-w realizarea boeărr.»t>r adoptat* an censfaru rea pe mșmcă privitoare la disc

,na claee* a V-a a-au luat ș< o sene rnăsun *ușdi*le. prmtr* car* mutarea dwar An z ua Kmă- toare a si dale dmtr-e clădire anexă in clădirea prmcipală. in car* se află s ca»»ca«ara praf aur-ar, pent-u ca aste* elev , să fie mai bm* supravegheam tei recreații * pmă la intrarea prnfeaondu. in oră. mti ettei cerea jurnalului O* da** p—itru nota- rea oteervat -ur cu pr+inre la dis- ciplina *lev lor tei timpul lecțiilor, a- sîgurarea leșiru mt—» elevilor tei recreație te chp ordonat, după fle- car» oră. de către fiecare pr-ofeeor. îndeplinirea acesMr măsuri oe către cadrele ddactic». mob'zze de tom totul de instituție, a contribuit mult la irT4ninatav~ea disciplinei, ceea ce s-a oglindit si in tenbunătatirea *Mua- ției la învățări»? a oierilor acesta» clase. Crganaația eirMtecaiă gin ecooM nu poate arșiOM iem aL De aceea **ta ne- cesar ca Intre ceew**t>d *■ met>4rt>e *» catadMCerao școm m se *1—noii că e pormaaeaea ceSaPorare, Camne- tal nostru A mtertupo ea prvocuAM Ist 1 mgl •* e**gtaw»e «tar r*ptr tun Juate cu »rec*a «seta. r*eem*i i O* aprițin reciproc, te* acea* scop ajutorul argitro»*i a* aerau dm acesta |-U*“U re pofta la «o- d nțșlt aind-case a Areeiorwto M8** și a aecrotarWM m-geoeețo * par- t!d «i» (ceata a tete* ea - muiez» cn mai mato mape»** o* jg*. Astfel, cu prilejul anroereara *e*er eveniment* gin viata ^eanrv *■* tru. p* oaza pr*p^era*r «gcwta r« memorii o* I*e r — am nr-gamm*t oe tun. meni* U tataami pe m^ngr-a da smd.ca* pentru • ai*>een» areata sărbători cu no» evesoae ta Am arătat Ioana pe seurș apar regn.:re de cvl- uirâ generala, a șt o ptega_-re ?ro- fesxma.a. t>pr-.iinin-u-s< C* saperiori'.itea sis.etnuiai socialist — a spus icrbu :?:z. — .i.utr,: m am C Rjj iu rrante cu Partidul Comunist, au r*d.<*i ia un nivel inait econoutea na;>onaia. tc.JHCa. ru-tera reco.- \i cu succes sare.na de ;nsez>riataX ■stonca-moadiau a treceri: treptate la comunism. Poporul sov-.euc a pă- șit io prac.ica ia rezoharea sire.nu economice pr.ncipale a L.R.S.S — de a ajunge am urmă ș. ce a intrece cee mai nezvoitate u:: m ce-»* ce pr.veș e proauci.a pe cau de locui, tor. Aceasta oeierm-uâ creșterea ce- r.oțelor tată de mănători »; cniboz- uk:. ti reOuie sa duu.nc.-așez o pre- gătire inakă de cuitara cenerzla și lb larg orizon: de cunuș inie pol.tea. nice. treunie sa-ș: iBwș.-sscâ repere tennsia cu mii noaa ji s-o tec l:cneze in moi creator, tretiue să naice neobosit proâec-vjta'ea sce. cl Tocmai astfel de ozrom. este che- mata sa pregătească șccalz s:. « - ca. Ptn.ru recoivarea areste: sare.*, s.n: necesare sn nt-z c:e: n-.-: lorine de orcaairz-e a 31 i’.i— putui, m atetoae «e ’e edu- care. lată d* c- pan . zu-eru. popor au aprobat cniEterea i= S. S. Hfeșc.ov la ca re ai X1H i-ea fc care s-a sos î»eAeaa stere» ut.. ? » se r»org»azi iastr=»»Ș ■tat»!« pdde. in îz” "c -• S t Afini. ara ta-Ar.e-* s :c> prpe-rm x. te ■ e*e i i z du ■.■zvitr- e.i.tccit i. Hail-i ir r*»- r. T-x . i. ÎSi iî .-i .i zr ; r t • rm< E i ■ - ■ ca ur :—»<•- cx-- r je -- — tare crr ș -r - - S p-ret : irȚ !«stc*.iî®ci. . i a i=neKită;K-;ă < ■J’TX’X-î s-z r.rrK ii-? tn «- li T jțj t * < . :___— PtT'*; * M -ex. ia jorisca sj-risj rsce 7 z . nee : M Ât t' c C’T-x-i te S47-: 24 v • -i r - - 77 =aci : ri ‘ *'.‘0. cu ir:»: Tti < ~7 i • r. er rcâ te cz vi ftaenli te 8 «L A- cecsca va fij* sur-* ă ob-Lgi ce* pea. trx toc cetr to rf-stă de T pină ia ii •- s? pr. ui -* npre- r-*Zi xr-ri ■ue-rirri i irui e: șt te ' «st — riiu i ’.Ilt-i Ea «—tc sru t p ie «sS:ut.e de in. vsti~tt. ui re ti «a elerioe an vo- fza »: iert e *e n»pst.ate ca p-i- vur xi ă*re> »sxa>ț<5r. ersoțtîcțe ce ie vor fi sete*»re ie «sală, in vii- toarea tar actv-ace sracxâ șt. de «*—*»a p«*tr-> callu ei jtodii- Ca șl colegii lor din celelalte țări care conatruiesc socialismul, elevii bulgari au ajutat In timpul vacantei la strîngerea recoltei. IN CLIȘEU: Seara, după terminarea muncii, școlarii din orașul Velingrad, care au lucrat pe ogoarele cooperativei agricole „Cepinska Dolina*', s-au adunat la șezătoare. lor în cea de a doua etapă, a tnvă- țaminiu.ui raebra. După term ni-ea școlii de opt ani. toii absolventi ei. iară nici o excep. ț:e. irebu e m sț includă in diferite forme ale ms=x:i productive in in- dustre, in agricultură, in construc- ții etc. Includerea obligaiorie a tu. turor e\sjlvenț;!or in munca produc- tivă cons.tuie mijlocul principal al educate: comuniste. In menea productivă absolvenții ș:o de 8 ani vor putea să urmeze căi diferite. Unii vor merge să lu- creze in u-ine. in fabrici, tn colho- jarv cjpîtind instrucțiunea medie ’ărâ a ieși d:n producție. Alții vor in- tra in școli medii in care întregul Ini’tzn^nt vj fi organizat de ase- toeim :n îmbinare cu munca pro. ductili. Daci :n prima etapă copiii vor pri- m unele deprinderi de muncă și vor ' o*egătti din punct de vedere psi- ăolugic pentru muncă. în cea de a des-a etapă ei vor primi și o pregă- Lr» p-cfesLonala. Ir. prima etapă învâțămîntul va avea un caracter unic pentru toți co- p :t In a doua etapă nu va exista ua s ri-g-ar ti? de școală. Rețeaua școlilor medii, profilul invățâmintu. lui profesional în cadrul acestor școli tor tr»bji să corespundă czrințelor ce cadre ale economiei naționale și co-nd: ,.cr locale. Este recesar să ne gîndim — a spus vorbitorul — și la copiii Înzes- tra;. cu capacități speciale pentru muzică, arte plastice etc Pentru a. csșî.a s xt necesare școli speciale. c»ce să ie dea o instrucțiune generală medie poi.tehmcă și totodată să asi- gure deci-oltarea talentelor lor. Este l $a Se creeze pe lingă univer- s tă:. ». ras*,:.ute tehnice un număr str Ce șxl. speoale pentru copiii cecse: t se 'rszestrați în domeniul : r- evpete — matematică, fizi- . necesare serioase schim- bări -u :n conținutul și In or- -..re instructiv-educative i ser t » în metodele acestei O c-r;seb.U aienție va trebui să s- ax'te activizării elevilor în r-cc-sui s- ■— iți—.int. Este nece- sa- sa se rrrer.• un loc cu mult mai —are rrx">r neependente a ele»-lor I u y acurde mu’ multa g»iiâ pen- tr: r l:r « spi- SĂRBĂTOAREA POPORULUI FRATE BULGAR 3« hecare aa. la 9 septembrie, bulgar sărbătorește z:ua ehberd.-, ’ -a!e de sub ju- gul feserst Cu acest priiei oamenii srancn din JL F. Bulgaria trec in revistă marile reg izări dobindite. iuti conducerea înțeleaptă a Partr duiui Ccmunist. pe drumul sociahs- KiAii. Anul acesta ciarea sărbătoare a p-c-porului frate bulgar capătă o semnificație deosebită Aia cum »-a subliniat la cel de al VU-iea Con- gres el F. C. Bulgar, marile suc- cese obținute In curau.' indepkmrii primelor două cincinale au schia*» bat înfățișarea Bulgariei, transior- mind-o dintr-o țară agrară înapoia- tă intr-o țară socialistă industrial- agrară. In R-P. Bulgaria a-au sta- tornicit deja pretutindeni relațiile de producție socialiste. Sectorul so- cialist produce în prezent 9S Ia sută din producția industrială șl ritului lor de cercetare. Trebuie să se asigure legătură între predarea o- biectede mvițamint și instruirea profesională. i Reorganizarea radicală a întregu- lui s stern al învățămintului public — e spus in continuare E. I. Afana. senko — cere o pregătire serioasă, calcule minuțioase, și poate fi rezol- vată numai in decurs de citiva ani. Noul an școlar trebuie să fie folosit pen.ru o serioasă pregătire a școli- lor și a organelor învățămintului pu. blic in vederea reorganizării întregu- lui sistem de instruire și educare a tinerei generatii. Treouie să se asi- gure îmbunătățirea muncii instruc. tiv-educative a școlilor, să se acorde multă grijă ridicării calității predă- rii. să se dea o deosebită etentie e- ducatiei prin muncă și educației i- deologico-politice a elevilor. In coreferatul său, I A. Kairov a prezentat proiectele noilor planuri de învățămînt Proiectul pentru pri. mele trei clase ale școlii de 8 ani prevede predarea limbii materne, a aritmeticii, a desenului, a cîntului, a culturii fizice și a lucrului manual In clasa a IV-a. pe lingă aceste o- biecte de învătămint se studiază, ca obiect de sine stătător, introducerea în științele naturii și elemente de geografie și istorie. In clasele V.VII1 se prevăd următoarele obiecte de în- vătămint : limba și literatura rusă (în republicile și regiunile naționale — limba și literatura maternă), ma- tematica, fizica, chimia, biologia, is. toria, geografia, limbi străine, desen, desen tehnic, cîntul, lucrul manual. Se va rezerve un timp special pentru excursii și pentru practica în produc- ție. Deoarece școala de 8 ani nu este numai o școală de cultură generală, ci și o școală politehnică, se dezvol- tă și se întărește în mod corespun. zător predarea matematicii, a fizicii, a chimiei și a desenului tehnic. In ceea ce privește biologia, este util să se discute problema creării unui curs școlar special de științe natu- rale care trebuie împărțit în sec- toare diferite privind natura neînsu. Belită, viata plantelor, viata anima- lelor și. în sfîrșit. viata omului. In instruirea politehnică a elevilor din școala de 8 ani capătă o mare însemnătate practica de producție In atelierele școlare, pe loturile școlare peste 90 la sulă din producția a- gricoli. Peste 99 la sulă din vîn- zările cu amănuntul se realizează prin sectorul socialist. E-periența Bulgariei populare confirmă, o dată mai mult, justețea tezei marxist-leniniste că socialis- mul și cultura sînt de nedespărțit. Printre succesele repurtate de po- porul bulgar in anii luminoși ai pu- terii muncitorilor și țăranilor se în- scriu la loc de cinste cele dobîn- dite pe țări mul revoluției culturale și, în primul rînd, in domeniul in- vățimintului. In vechea Bulgarie învățământul constituia lui apanaj al claselor avute. Statul democrat-popular a lichidat vechiul Învățămînt, cu toa- te racilele care II caracterizau, ere- Ind pe ruinele lui o școală nouă, socialistă, corespunzătoare intere- selor construirii socialismului. Invățămlntul a fost transformat experimentale, tn sovhozuri și colho- zuri. Această practică se organizează In perioade de vară, avînd o durată de 6 pină la 18 zile. Reorganizarea sistemului de edu- care a tinerei generatii — a spus în încheiere 1. A. Kairov — pune în fa(a științei pedagogice sarcini noi. In legătură cu aceasta, problema centrală o constituie problema edu. cației pentru muncă. Alunea sistema- tică și productivă trebuie să stea la baza educației moraîe a tineretului. Participantii la consfătuire au ară- tat că reorganizarea învățămintului v« da pos bilitatea să se înfăptuias. că pe deplin principiul îmbinării în- vățămîntului cu munca productivă, principiu căruia V. I. Lenin i-a acor. dat o deosebită însemnătate. La Hanoi, la școala centrală de pedagogie pentru elevii din rlndurlle minorităților naționale studiază tineri aparțlnînd unul număr de 34 naționa- lități. IN CLIȘEU: La ora de geografie. într-un bun al poporului. Porțile școlilor de toate gradele au fost larg deschise pentru fiii celor ce muncesc. Una dintre marile înfăp- tuiri ale politicii școlare a Parti- dului Comunist este generalizarea învălămintulul de 7 ani, fapt care a creat condiții- pentru ridicarea ni- velului cultural al întregului popor. In prezent ia o extindere din ce in ce mai mare școala medie. Majori- tatea absolventilor scolii de 7 ani sînt deja cuprinși în clasele școlii medii. O largă refea de școli pro- fesionale asigură pregătirea cadre- lor de muncitori pentru economia națională, iar instituțiile de învă- tămint superior dau patriei, an de an. noi promoții de specialiști cu înaltă calificare. Instruirea și educarea tineretului constituie o problemă a întregului popor. Cadrele didactice, părinții elevilor, organizațiile politice și ob- ștești conlucrează In chip armo- nios, sub conducerea și îndrumarea Partidului Comunist, pentru a for- ma o generație de tineri sănătoși și culti, dezvoltati multilateral, oa- meni demni de epoca socialismu- lui. Cel de al treilea plan cincinal fl95S-196z), care reprezintă pentru poporul bulgar un măreț program de dezvoltare socialistă a țării sale, cuprinde prevederi de excepționa- lă Însemnătate pentru progresul în- văfămintului. Baza materială a în- vălăm/ntu/ui se va consolida și dezvolta considerabil. Se vor con- strui 275 noi localuri de școli, se vor dezvolta cele existente și se va continua înzestrarea lor cu mate- riale pentru laboratoare și ateliere. Cea mai importantă prevedere a planului cincinal constă în asigu- rarea trecerii treptate la introdu- cerea învățămintului politehnic. Poporul bulgar — și in primul rînd lucrătorii din învățămînt — au pri- mit cu o deosebită însuflețire pro gramul de dezvoltare a învățămin- tului socialist, parte integrantă a măsurilor privind dezvoltarea socia- listă a Bulgariei, și își intensifică eforturile pentru realizarea lui. Directivele cu privire la ce! de al treilea plan cincinal prevăd ca la sllrșilul anului 1962 peste 80,,’i dintre absolvenții clasei a Vil-a să urmeze școala medie. In instituțiile de învățămînt superior vor învăța peste 53.000 de studenți, adică cu 2^lt mai mult decît în anii celui de al doilea cincinal. Dintre aceș- tia, aproape 17.000 de studenți vor urma institutele tehnice și peste 10.000 institutele agronomice. Nu- mărul celor ce vor studia în Invă- țămîntul superior fără frecvență va crește cu 5&/>. La cea de a 14-a aniversare a eliberării R. P. Bulgaria de sub ju- gul fascist, cadrele didactice din patria noastră urează colegilor lor din țara vecină și prietenă noi rea- lizări remarcabile pe drumul pro- gresului continuu al Învățămintului bulgar. 1.000.000 elevi în școlile vietnameze de 10 ani Minixleruî Invlțlmln tulul din R. D. Vietnam ■ publicat recent ■ acrie de cifre interesant* In le- gături cu avlntul invlțămlntului. Ia anul fcolar 1957—19S8, peste l.M.WB de elevi au urinat fcaala de rece ani. Acea aii cifrl întrec* cu peste M.Mt pe aceea a anulai fcelar precedent. Față de anal 1939, numărul elevilor a crescut cu 224 1* sută. In afara fcelii da II ani, IN.NI de copii au frecventat । ce ala ele_ mentari, UNI yeeli profeilonalM iar univeraiiatea a numărat a- proape 4.001 atudenți. 13 la autl din atudenții yi din elevii fcelilov da II ani au origini munci te reaael. In institutele superioare, din 11.99* de atudențl, 12.361 aint de origini mun- citorească. Din toată lumea R. P. MONGOLA I Marele avînt al invățămîntulul Printre celelalte succese de impor- tantă istorică obținute de poporul mongol în anii puterii populare, realizările în domeniul învățămin- tului ocupă un loc deosebit. Alături de învățămîntul elementar . obliga- toriu de patru ani. înccpînd din toamna acestui an in orașele repu- blicii va fi .ntrodus învăță mîntul obligatoriu de japte ani In R. P. Mongolă, din aproximativ șase lo- cuitori trecuți de vîrstă de 7 ani, unul este inclus întxo formă de învățămînt. Din fiecare 10.000 lo- cuitori, 1.199 Învață, iar din acest număr 57 sînt studenți In institu- țiile de învățămînt superior și 67 studenți In școlii* tehnice supe- rioare. In privința numărului oe studenți raportat la numărul popu- lației, R. P. Mongola întrece cu mult Italia. Turcia, Pakistanul, Ira- nul și alte țări capitaliste. R. CEHOSLOVACA Noi forme de Învățămînt agricol Tncepînd din acest an, tinerii din Cehoslovacia care au absolvit în vă. țămîntul elementar obligatoriu doresc iă se dedice agriculturii pot^^^B urma un curs de doi ani pentru ■pecializarea in agriculturi ;i creț, terea vitelor. Au fost înființate astfel de școli specializate în fiecare district din țară. In cursul primelor 3—6 luni e- levii vot primi un salariu fix, iar după aceea remunerarea lor se va calcula în proporție cu munca depusă. Potrivit prevederilor, aproximativ 25.000 de tineri vor fi instruiți anual în aceste școli. R. P. CHINEZA Crește continuu numărul facultăți, lor și al studenților In anul universitar 1958—1959, institutele de învățămînt superior din Șanhai vor primi cu 80 la sută mai multi studenți decît în anul precedent. Cele 18 institute de învățămînt superior din Șanhai sînt frecven- tate de zeci de mii de viitori in- gineri, medici și alti specialiști. In luna septembrie se vor deschide o > serie de alte institute. In același timp institutele exis.^^H tente vor fi lărgite considerabil. In aceste institute se mai deschid 4» de facultăți a căror sarcină esto pregătirea cadre’or cu o înaltă ca- lificare pentru diferite ramuri noi ale științei, tehnicii și industriei. Mari succese în lichidarea analfabetismului In R. P. Chineză marea campa- nie pentru lichidarea analfabetis- mului se desfășoară într.un ritm tot mai susținut. Numărul țăranilor din 13 provin- cii care urmează cursurile de alfa- betizare se ridică in prezent la a. proape 48.000 000, ceea ce repre- zintă aproximativ 10 la sută din totalul populației rurale. In numeroase județe din provin- ciile Hunan, Șansi, Șandun si Liaonin. precum și din jurul ora. șuîui Ijjșin. majoritatea țăranilor tineri și de vîrstă mijlocie au învă- ța» să sene și să citească. In multe regiuni din provincia Hubei, peste 90 la sută din țâra, nii muncitori urmează cursurile extrașcolare. In multe regiuni ale țării aceste cursuri sînt urmate de familii întregi. Redacția șî administrația: București, Plata Sctnteil nr. 1, Telefon 17.60.10. Tiparul: Combinatul Poligrafic Casa Scînțeil „I. V. StaHn" București, Piața Sctntelf, Abonamentele la „Gazeta Învățămintului” se lac la toate oficiile poștale, prin lactorii poștali șl difuzorii voluntari din întreprinderi și institut!!. Abonamente: 1 an •- 12,50 lei; 6 luni — 6,25 lei {3 Iun! «-• 3,12 lei.