r TRĂIASCĂ AUGUST ZIUA ELIBERĂRII ROMÎNIE Proletari din toate tarile, unifi-vS/ i'iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiniiiiiiiiiHiiiHiiiiiiniiijUiniiiiiniiiiiiiiiiiiiHiiiiiiiiiiiiiiiiiiniiiiiiiiiiiEii’iiiiiiiiii^ ■ 1 'ia • ■ 8 w iiii * Organ al Ministerului Invă(ămfn1ului și Culturii și al Comitetului Central al Sindicatului Muncitorilor din Învățămînt și cultura Anul X. Nr. 481 Trec rfndurf, rinduri muncitorii Cu «teagu-n vînt desfășurat, E steagul marilor victorii De partid Înălțat. Aceste minunate cuvinte ale poetului sintetizează un întreg proces istoric. Auzindu-le, inima îți tresaltă, iar tn fața conștiin. tei ți se perindă imagini înălțătoarei poporul, harnicul si talen- tatul nostru popor, pășește în rinduri strînse, cu fermitate, sub faldurile gloriosului steag al partidului, înainte, mereu înainte, spre socialism. Anul acesta sărbătorim împlinirea a 14 ani de la memora- bila zi a eliberării patriei de sub jugul fascist. Sub steagul par- tidului, forțele patriotice populare, împreună cu soldații, ofițerii și generahi-patrioți din armată au înfăptuit, la 23 August 1944, tn condițiile favorabile create prin înaintarea victorioasă a Armatei Sovietice pe teritoriul Romîniei. insurecția armată care a răsturnat dictatura fascistă antonesciană și a marcat începutul revoluției populare în țara noastră. 23 Auqust 1944 marchează greu, a cărui parcurgere a ce- rut eforturi uriașe, sacrificii, hotărîre. Luminat de partid, po. porul nostru a înțeles insă că acesta este drumul progresu- lui și, Încrezător în forțele lui și în conducerea înțeleaptă a partidului, a pășit pe acest drum. Smulgfnd pentru totdeauna țara din lanțurile imperialismu- lui, poporul nostru a dobîndit. pentru prima dată tn zbuciu- mata sa istorie, adevărata in. dependență și suveranitate na- țională. Devenind stăpin pe soarta sa, poporul romîn a ales, potrivit propriilor sale aspira- ții si interese naționale, calea iezvoltării sale istorico-so- ciale, creind si întărind regi- mul de democrație populară. Sărbătorind pentru a 14-a toria să ne reamintim drumul Vineri 22 august 1958 6 pagini 25 bani I £ pentru a nimici vechea stare de lucruri și pentru a clădi pe temelii noi edificiul măreț și trainic al socialismului. In procesul revoluției populare au fost lichidate ca clase moșierimea și bur- ghezia industrială s-a instaurat dictatura proletariatului, al cărui principiu suprem este alianța clasei muncitoare, au fost dobindite succese bazei economice a socialismului. Cei 14 ani care au trecut de la muncitoare cu țărănimea hotâritoare in construirea memorabilele evenimente din vara anului 1944 reprezintă, din punct de vedere istoric, o perioadă relativ scurtă. Prin profundele transformări politice, economice și sociale care s-au petrecut in viața țării noastre în acești ani. ei reprezintă o întreagă epocă. In acești ani s-au schimbat radical înfățișarea Romîoiei, poziția ei în lume, situația și viața oamenilor muncii- Un fost ministru grec, Hr. Evelpidis, care a vizitat de curînd țara noastră, scria în ziarul liberal ,.Eleftheria“ : „Romînia este una din cele mai bogate țări din Europa. Pămintul său este în mare parte foarte fertil. Romînia are păduri vaste... în Romî- nia există surse de petrol dintre cele mai bogate de pe continen. un început de drum. Un drum tul nostru și inepuizabile O glorioasă aniversare zăcăminte de gaz metan. Ea are bogă- ții miniere și Dunărea constituie un nesecat izvor pentru produc, ția de pește. In ciuda acestor fapte — subliniază Evelpidis — Rominia nu a putut valorifica înainte de război toată această bogăție pentru prosperitatea poporului său. Firește că exista o clasă de oameni care aveau un nivel de trai foarte ridicat. Dar alături de ei exista sărăcie și mizerie. Această contradicție era mult mai mare decît în orice alt stat din Europa". Observațiile acestui vizitator nu au nevoie de nici un co- mentariu- Ele reflectă poziția unui om din lumea capitalistă care, luind contact cu realități- oară Ziua eliberării, avem da- parcurs. Să ne reamintim și să tragem învățăminte. Din succesele obținute pină acum pe acest drum să durăm trainică temelie pentru victoriile viitorului. In perioada de la 23 august 1944 pînă la 6 martie 1945, burghezia și moșierimea mai precumpăneau încă in guvern și în aparatul de stat și căutau să folosească pozițiile deținute pentru a înăbuși lupta poporului. In fata asaltului năvalnic al maselor populare, eforturile capitaliștilor și moșierilor s-au dovedit ne- putincioase. Neputincioase au fost și manevrele reacțiunii in- ternaționale Organizate și conduse de partidul marxist-leninist al clasei muncitoare, masele populare au dejucat planurile reacțiunii șt au determinat cursul evenimentelor în direcția instaurării puterii populare. Regimul democrat-popular instaurat la 6 martie 1945 este o autentică creație a poporului. El a fost făurit de popor, s-a consolidat prin eforturile ne ntrerupte ale poporului și va fi întotdeauna apărat de popor. Acum, cind sărbătorim împlinirea a 14 ani de la eliberare, victoria regimului democrat popular, trăinicia și forța lui sint atît de evidente îneît sînt recunoscute pînă și de oameni care nu au nimic comun cu socialismul. Este semnificativă, din acest punct de vedere, poziția cunoscutului ziarist american Drew Pearson care ne-a vizitat țara în vara aceasta. Declarînd deschis că nu-i este pe plac comunismul, Pearson nu poate, totodată, să nu recunoască faptul că în Romînia comunismul și-a dovedit superioritatea fată de vechiul regim. El observă, In articolele sale, că tn tara noastră, în ciocnirea cu forțele vechi „comuniștii au învins". Au Învins comuniștii. Aceasta înseamnă că a învins poporul, au învins cei care s-au înrolat sub steagul partidului In lupta le Romîniei socialiste, nu poate să nu recunoască marea deosebire di ntre trecut și prezent- La cea de a 14-a aniversare a eliberării patriei, poporul nostru privește cu justificată mlndrie patriotică succesele do- bîndite. Romînia anului 1958 este o țară industrial-agrară în plină dezvoltare, fundamental deosebită de vechea Romînie agrară, care se număra printre cele mai înapoiate țări ale Eu- topei. Să dăm cuvintul cifrelor. In 1957, producția globală indus- trială a fost de peste 3,5 ori mai mare decît cea din f938. anul celei mai ridicate producții antebelice. în aceeași perioadă, pro- ducția industriei constructoare de mașini a crescut de 7 ori. cea a energiei electrice de 7.4 ori. a industriei chimice de 8 ori. a materialelor de construcție de 9 ori, a extracției de gaz metan de 15 ori. Dacă in trecut Romînia importa 95 la sută din mașinile și utilajele necesare, în prezent volumul exportului de mașini depășește pe cel ale importului. Este o mlndrie pen. tru poporul nostru faptul că utilajele romînești pentru industria petroliferă, tractoarele, motoarele electrice și alte mașini pur- tînd inscripția „Fabricat In R.P R." sint cunoscute și apreciate astăzi în numeroase țări ale lumii. Perspectivele dezvoltării vii- -Nu uita ce lost odată greu, La eroi gindeșta-te mereu. I 1 I I s s S I I De 23 August Unui dascăl comunist din ilegalitate. Ții minte Intrljd in dimineața acoea luminoasă ? clasa goală, in încăperea joasă, pustie, bînlultâ de vint și Igrasie, aveai pe-obraz a larii și-a vremii Pulsa vreun oarecare cumva că porti la piept carnetul cel că inima ta mare de dascăl bătea mereu alături de-acel sâ H roșu, bucurie. ghicit do partid, șl poet Iubit carne! ? Ci, cind treceau prin urbe ai stepei luptători tu le-ai ieșit in cale cu zîmbote șl Hori, și-ai prăznuit cu alții, din clasa ta șl a mea, din clasa proletară, armata ce sosea. Al scris atunci cu cretă pe tab’.ă, mi se paie, șl pe clădirea școlii, cu brad și cu cicoare, ca pentru fericirea poporului, tu vrei să-ți legi înțelepciunea de August 25. Atunci, cum șesu-mbracă veșmint do primăvară, al îmbrăcat. In grabă, tunica militară, și-mbrățlșînd pe-ai tăi, și sărullndu-țl vatra te ai dus, întors, tu Undo ți-i Unde țl-I să lupți cu moartea, pină In munții Tatra. al rugat o pe soață să nu pllngă. tinerețe ? mina stingă ? Râmase mina dreaptă poporului șl târli, pe Unde țl-I tinere|ea ? Zadarnicâ-ntrebare 1 Căci tinerețea este încărunțiși, țl-l pasul dar bate CI dă-ml acum. Ia In mal grav tinerețea, Șl cu să scrle-așa cum place tablă, vorba „paco”, Inima ta mare. mal Încet, inima-ți, in piept. îngăduința sâ te sârut fierbinte ceasul mare-al aducerii aminte. *1 să-fl mal sfring și mina de dascâl comunist. Tu al pierdut o minâ n tranșei. Dar nu d, In in dimpotrivă, vorba ți munți și In cetate, școli șl In cimple. cită vreme cîntă la revarsă bucurie masa lui poetul cum ride, cu medalii frumos șl mlndru, pieptul al dascălului, care, dintre abecedare, vedea lumina mare a vremii viitoare 1 Eu versul — drept cocardă — In piept un dar modest dar proasp&t de 25 August. liiiiiiiiînmniiiiiniiffliiiiiiiiiiiiiiiiffl™ ești trist, azi țl-1 incrust i AL. ANDRIȚO1U ii^ n n ir ii m ip’ ii n a irî if w M AIR IIII SAIRdR^TOIRtll in întrecere de fruntașii alaiuri uzinei Icra! toare a industriei noastre, și în primul rfnd ale ramuri de producție care au asigurat tn țară prime, sînt grandioase. Mari realizări a obținut poporul nostru dezvoltării acelor o bază de materii și In dezvoltarea agriculturii. Regimul democrat-popular a dat țărănimii munci- toare pămint, a lichidat clasa moșierilor șl îngrădește continua exploatarea chiaburească. îndrumată de partid, țărănimea mim. (Continuare tn pag. 6) L« zimbește douăș’trei August Cind salută-a paisprezecea oară Plaiul tău muncit cu trudă, țară. Crasă, poama ta cu dulce must, $i le va zimbi și-a mia oară 1 Roșii flamuri clocotesc In vint. Crește viață nouă pe pămint. Porumbeii ginguresc In ulmi, Vulturii veghează sus pe culmL MIHAI BENIUC dintre • llnd atelierul uzinelor ,.?3 drept fniot fi gazetei de n pe sub > uriașele n de mecanică nzlni. portalul avfnd redac- Clnd uneia teii era lai. o voce finiră băiat de vreo ne atrage alea pie.el are vorbise 17—15 Lnl, laabracat Intr.o aalopstș nouă. — E «Mic ? — 11 întreb pe In- aoțitoral meu. — Nu. LceoiciJ sînt acum in con- cediu. Acesta-I muncitor, reprezen. Untul celei mai tinere promoții de muncitori a uzinei — noii absolvenți aj școlii profesionale. Au intrat mancă de abia ia începutul lumi cesteiL Yăzfndu-ml interesau adăugă tind i Sint sigur că acum ai să in rt. iei LA slujba construirii SOCIALISMULUI aminte despre cam lucrează. Poftim, l|l pun la dispoziție tufo, matla pe -------------------------—pentru care tocmai am pregttit-a numărul viitor al gazetei „Lucrtnd la arbori cotiți șl pistoane pentru motoare 120 CP, motoare pentru noastre ; blocuri miri de Instalații onstruirea socialismului — operă istorică ce transfor- mă din temelii rînduieli- le nedrepte ale unei orinduiri a cărei existență a devenit incom- patibilă cu procesul firesc și necesar al progresului și civiliza- ției și care statornicește o socie- tate unde pentru prima dată o- mul devine om—este în mod in- disolubil legată de înfăptuirea revoluției culturale. Invățâmîntul, știința, cultura au apărut în procesul dezvoltării so- cietății ca rezultat al străduințe- lor oamenilor de a înțelege lu- mea care îi înconjoară, de a pă- gagul agriculturii socialiste, îl a- Jută sâ înțeleagă că numai dru- mul gospodăriei socialiste 11 poate duce spre o viață fericită. Un sprijin însemnat îl acordă țăranilor muncitori și cadrele di- dactice și elevii școlilor profe- sionale. Astfel, de pildă, nume- roși profesori $i elevi de la centrul școlar agricol din Sibiu acordă asistență tehnică, agrico- lă si contabilă gospodăriilor a- gricole colective din comunele Turnișor, Șelimbăr, Șura-Mică și Ocna Sibiului, conduc lucrările de zonare a terenurilor și de recunoaștere a culturilor de soi etc. Desfășurînd o activitate rodni- că în sprijinul țărănimii munci- toare. pedagogii șl elevii îsi aduc contribuția la înflorirea a- grlculturil noastre socialiste. MARIA 1OAN1D Școala nouă în satul din pădure arnlța este spune că durate pe un sat vechi. Se primele așezări locul unde se petrolifere etc., tinerii absolvenți ai școlii prolesiona'e s au încadrat încă din primele zile 1n avlntul ge- neral al Întrecerii socialist* in cinstea zilei de 23 August, măreața sărbătoare a eliberării patnei noas- tre. Tinărul strungar Ion S. Pe;re. fruntaș la Invâțâtuiă in școală, nu se dezminte nici in producție, rea- aflâ azi acest sat din comuna Daglța, raionul Negrești, regiu- nea Iași, datează de pe vremea Iui Ștefan cel Mare. Păduri cît vezi cu ochii. In trecut. satul era ai moșierului Carp. Nu a- vea școală șl numai o parte din copil — foarte putini la număr — puteau să meargă la școală In satele vecine. După eliberarea patriei noas- tre. după alungarea moșierului, țăranii din Tarnița. luminati de Învățătura partidului, și-au creat drum nou in viață. Satul a deve- nit de nerecunoscut. In ziua de 23 August se va inaugura aici un nou lăcaș de cultură — noua clădire a școlii din Tarnița. Co- piii și părinții lor vor încerca o dublă bucurie — bucuria sărbă- torii eliberării șl bucuria de a avea școală nouă In sat. I. TR1FON ar fi fost în plus, tot ce ar A adus lumină in conștiința celor asupriți era considerat periculos pentru lumea celor sătui, Cu totul altfel stau lucrurile în socialispi. Socialismul înseam- nă lichidarea exploatării, nimici, rea barierelor care frînează dru- mul omului către progres. Socia- lismul înseamnă bunăstare, în- seamnă lumină, iar lumina o dau știința, cultura. învițămmtul. Statul nostru democrat-popular manifestă din primele zile ale e- xistenței sale cel mai mare in- teres pentru dezvoltarea învăță, mimului, pentru culturalizarea maselor, pentru pregătirea tine- relor generații de constructori ai socialismului în patria noastră. „Promovarea culturii, dezvolta- rea școlii de toate gradele — arată tovarășul Gheorghe Gheor- ghiu Dej — fac parte integrantă din politica de construire a so- cialismului dusă de partidul și guvernul nostru". Grea și dureroasă a fost moș- tenirea pe care ne-a lăsat-o re- gimul burghezo-moșieresc în do- meniul învățămîntului. Vechea Romînie se bucura de trista fai- mă de a fi tara europeană cu cel mai mare procent de anal- fabeți. In anul 1930, bunăoară, din totalul locuitorilor de la 7 ani în sus 38,2% erau analfabeti și semianalfabeți. Po- porul, care a înscris în patrimo- niul culturii naționale, și nu nu. mai naționale, capodopere ca Miorița, care a dat lumii pe E- minescu si Caragiale, ne Alec- sandri și Coșbuc, pe Grigorescu și Aman, ne Babeș și Marines- cu. pe Vuia etc. era obligat să trăiască in întuneric, să nu poa- tă beneficia de avantajele cul- turii. Cultivarea și stimularea obscurantismului în rindul popu- lației muncitoare făceau parte din metodele .,civilizatoare" ale imperialiștilor străini — intere, sațj să rezerve Romîniei rolul de • fost Înfăptuită reforma tnvlți- mlntului, care marchează hotarul Intre școala veche a regimului burghezo-moșieresc și școala nouă, socialistă, școala poporului. Lichidind școala trecutului, statul nostru democrat-popular n-a negat pur și simplu vechiul învățămînt. Tot ce a fost bun. înaintat, progresist de-a lungul procesului de dezvoltare al școlii romînești este studiat cu grijă, in mod critic, științific, de pe pozi- țiile marxism-leninismului și va- lorificat în chip creator. Principala trăsătură caracte- ristică a învățămîntului nou, so- cialist, căruia i s-au pus bazele prin reforma din 1948, constă In caracterul său democratic, popu- lar. Etatizarea întregului învăță- mînt a creat condițiile necesare pentru ca școala de toate gradele să se dezvolte corespunzător ne- voilor poporului, nevoilor con- solidării democrației populare si construirii socialismului. Dacă vechiul învățămînt era un privi- legiu al claselor avute, școala noastră socialistă și-a deschis larg porțile pentru toți cetățenii țării, fără deosebire de naționalitate, rasă, religie sau sex. Obligativi- tatea, gratuitatea și generalizarea peste 19 000 de unități de 4, 7 și 11 ani. O sarcină de cinste a învăță- mîntuloi nostru este ca în anii celui de al doilea plan cincinal fă fie cuprinși in școala de 7 ani 90 Ia sută din absolvenții pri- melor patra clase ale învătămîn- tului elementar, în așa fel incit Incepind cu cel de al treilea cincinal să se realizeze generali- zarea învățămîntului obligatoriu de 7 ani- După cum se știe, cu începere de la 1 septembrie 1955 s-a introdus obligativitatea în- vâțămîntului de 7 ani în orașe, centre muncitorești și centre ra- ionale. Recenta Hotărîre a Con- siliului de Miniștri ca privire la generalizarea acestui învățămînt și în localitățile din mediul ru- ral care au școli de 7 ani repre- zintă un nou pas important pe drumul realizării sarcinii trasate de cel de *el II-lea Congres al P M.R. cu privire Ia generaliza- rea învățămîntului de cultură generală. Statul nostru democrat-popular manifestă o deosebită grijă pen- tru pregătirea cadrelor de mun- citori calificati necesari întregii economii naționale și a cadrelor tehnice medii. Numai în anii primului cincinal economia, cul- tura și sănătatea publică au pri- mit circa 97.000 de cadre medii Au fost înființate noi instituții de învățămînt superior și au fost lărgite cele existente. In corn- parație cu anul 1938, numărul facultăților și al studentilor s-a triplat. Pentru studenți sau creat condiții tot mai bune de viață și de muncă. Una dintre realizările de mare însemnătate ale regimului de democrație populară este asigu- rarea învățămîntului în limba ma- ternă pentru toate naționalitățile conlocuitoare din R.P.R. Pe baza aplicării consecvente a politicii leniniste în problema națională, In tara noastră funcționează școli în care predarea se face în 15 limbi ale naționalităților con- locuitoare- In anul școlar trecut au funcționat 2.369 secții și școli de cultură generală în limbile acestor naționalități. La Si maițtdî secției. mulțl dintre ei, de a cunoaș- pe această cuceri forțele Întărit astfel al tnvăță- de Stobozla- Prof. IOS DRAGU (Continuare tn pag 6) apro- ute- numeroase și tehnice, de învăță. șl-au spo- pe car® o agriculiu- învățămîntului au litate. Ca urmare teșii a partidului pentru învățămînt spre cultură al .bobocii**, fost create. tehnice și un mare număr muncitori calificati. Un rol deosebit în ope-a formare a intelectualității noi. i și bază devenit o rea- a grijii părin- $i guvernului și a avîntului maselor largi cir eforturile In munca riesfssnarâ n spdlinul ril socialiste In cor-!nele Izlaz. cu scopul de a naturii, de a li* de ne- acestea se adaugă școli profesionale precum și instituții mint superior. Caracterul popular de în- or- ale burgheziei și tohtone, aservite și cointeresate stoarse pe seama între instituțiile superioare invătămint și nevoile tării, vățămîntul superior a fost ganizat potrivit cerințelor dez- voltării economiei și cult* ~i. țară „eminamente agrară' moșierimii au- imperialiștilor la beneficiile poporului nos- Inimoase depășiri de norma, tăi Ion Tudor. Dunii.ru Pes. Constantin Marin se atra- gi ei să-șl Insusea-rl expe- fruntasilor uzinei, ridlctnlu.șl ce trece cauucarea profesio- I secției, vic- ari in in_ iu cerut să cesare construirii socialismului în țara noastră. îl are învățămîn- tui superior. Lichidînd vechea ruptură care a existat în trecut le lie repartizați tineri assolvenți ca schimburi p« mașinile lor. El sint dornici tl I ajute pe t nerl sa.și însușească grabnic cele mal înain- tate metode de munca. Cind pirlscJm atelierul ne-am Întîlnit cu secretarul comitetului CTM zl uind Venise și el sa w Intereseze de letal cum munce-c trunde tainele t., v*v A te legile care o guvernează acestea un frumos 'parc in pierea școlii. Pionierii și limțâmintul tl tinerii care s au a- viuUt in muuci acum, in prag de 53 August ifKOfljurzti de grija ți dragostea tuturor, vnr fi In curînd franța ți printre fruntași. M. GEORGESCU de noi unul dintre Ne-i povestit ci muncitorii ini n tați torioși de atitea trecerea vocialliti. In timp ce citeam, s-j apropiat mita sau lichida acțiunile lor destructive, de a folosi aceste forțe pentru îmbunătățirea con- dițiilor de muncă și de trai ale omului. In orînduirile bazate pe exploa- tarea omului de către om, imen- sa majoritate a populației, masele largi ale poporului — adevărații făuritori ai tuturor valorilor—au fost ținuți departe de bineface- rile științei, culturii și învățămîn- tului- Transformate de clasele a- vute într un monopol, aceste cu- ceriri ale omului au fost utiliza- te împotriva lui. Cu cît întune- ricul si ignoranta erau mai pu- ternice, cu atît erau mai puter- nici exploatatorii. Așa se expli- că faptul că răspîndirea neade- vărului, cultivarea neștiinței au devenit pentru forțele reacționa- re adevărate îndeletniciri. Dez- voltarea învățămîntului în aceste condiții se limita la nevoia de educație și instrucție a claselor avute și la nevoile de forță de muncă ale acestor clase. Tot ce tru. Școala burgheză, creată după chipul și asemănarea stăpînilor ei și menită să le sluțească cu credință, avea sarcina de a în- tuneca conștiința oamenilor mun- cii, de a semăna confuzii, de a împiedica oamenii să vadă și să înțeleagă adevăratele cauze ale grelei situații în care se aflau țara și poporul. Corespunzător caracterului său de clasă, școala burgheză avea un conținut reacționar. Invăță- mîntul era metafizic, abstract, rupt de problemele majore care frămîntau poporul. Predarea in- tr-un număr mare de ore a unor discipline ca religia, filozofia idealistă, sociologia, transmiterea unor cunoștințe denaturate din domeniul istoriei, geografiei și al altor științe făceau din școală un instrument de pervertire a con- științei, de deformare a caracte- relor. Tineretul țării era educat în spiritul urii de rasă, al națio- nalismului și șovinismului. Este ușor de înțeles că o ase- menea școală și un astfel de sistem de învățămînt sînt incom- patibile cu telurile puterii noas- tre populare. De aceea, statului democrat-popular i-a revenit sar- cina de a lichida școala veche burgheză și a crea o școală cu desăvîrșire nouă, un sistem de învățămînt care să corespundă nobilelor și grelelor sarcini ale construcției socialiste. Pe baza indicației primului Congres al P.M.R., acum 10 ani populare am aiuns să avem as- tăzi o largă rețea de instituții școlare de toate gradele și un număr de elevi și studenți mult mai mare decît în regimul bur- ghezo-moșieresc. Deosebit de rapid s-a dezvol- tat școala de cultură generală. Rețeaua învățămîntului de cul- tură generală cuprinde astăzi mîntului nostru rezidă și în po- sibilitățile largi care s-au creat oamenilor muncii de la orașe Și sate de a studia fără scoaterei lor din producție- In acest scop au fost înființate școli și sectu serale pentru tineretul muncito- resc Și sătesc ne lingă școlile de 7 ani sau medii Și s a dezvoltat considerabil învățămlntul supe- rior fără frecventă. Caracterul științific zl inviți. mintub.il socialist constituie, de asemenea, o trăsătură caracte- ristică a sa. Prin reforma în vi- țămîntului au fost schimbate ni numai principiile de organizare, lizind Colegii caru, dulesc rlența pe zl Sprijin agriculturii socialiste 3nt!mDtn!nd marea sărbă- toare a e iberârii, elevii și cadrele didactice VIndra. MArculeștI. Peretu, Pi- tar’: și altele din regiunea Bucu- res*1 pedagngii se aflâ. In a- ceste zile. In primele rinduri a le agitatorilor. Ei 11 ajut A pe ti- ranii muncitori să obțină reccl- t® bogate, popularizînd 1n mijlo- cul lor cele mal Înaintate metode agrotehnice. Totodată, prin mun- ca lor de agitație pedagogii 11 a- trag pe țâranii muncitori pe fă- Pentru înfrumusețarea orașelor și satelor 3n cinstea marii sărbători a eliberării, pionierii și ute- miștii din raionul Tecuci se străduiesc să contribuie, prin acțiunile lor. la înfrumusețarea raionului. Astfel, pionierii de la școala de 7 ani nr. 6 din o- rașul Tecuci au amenajat zilele miștii de la școala medie nr. 2 au sădit puieți și au plantat flori pe o suprafață de 2,500 V1 pătrați. iar cei de la școala nțe- die nr. I au gîectuat lucrări de înfrumusețare a parcului din cartierul ceferiștilor. !n comuna Puteni, pionierii șl utemiștii vor inaugura in cin- stea zilei de 23 August noul te- ren sportiv, rod al muncii lor voluntare, iar In comuna Sepu pionierii au sprijinit construirea căminului cultural. Alte numeroase acțiuni de în- frumusețare au deslășurat pio- nierii și utemiștii din comune- le Ghidigeni. Ce'tești etc. l^ cadrul gospodăriilor agricole co- lective și de stat. V. BOLRCEANU i ? Școala nouă școală a poporului ine n-a mai văzut Slobozia de 10—15 ani și o vizitează acum, X» n-o s-o recunoască. Dacă în trecut Slobozia nu se deosebea prea mult de un sat, astăzi aspectul de oraș te izbește la fie- care pas. In locul dughenelor de altădată au apărut magazine mari și humoase, cinematografe, casă de cultură, bibliotecă, parc, nu- meroase clădiri de locuit, piață. In trecut, multi copii din Slobozia rămîneau In afara școlii, In urmă cu 10 ani, în anul reformei învățămîntului, se numărau aici peste 1200 de analfabeți. Acum în Slobozia sînt două grădinițe de copii, patru școli elementare, s-au înființat o școală de 7 ani și o școală medie. Aceasta are astăzi un local nou, cu 8 săli de clasă și laboratoare, construit în anul trecut. în clasele I—IV au fost cuprinși 718 elevi, adică toti copiii de virstă școlară. Și învâțămîntul de 7 ani a devenit general. In cele 12 clase V—VII au fost cuprinși 358 de elevi. Tot mai mulți tineri învață acum la școala medie. în annl școlar 1957/1958 în clasele VIII—X au fost cuprinși 171 elevi, iar în anul care urmează vor fi peste 270. Terzi Petre, fiu de muncitor, n-ar fi putut să urmeze școala medie în trecut. El a învățat însă în anii puterii populare, cind școala nu mai este a celor avuți, ci a poporului. Acum Iși continuă studiile la Institutul politehnic din București. Ca el sînt mulți Fiii muncitorilor, ai colectiviștilor urmează toți acum școala de 7 ani. iar majoritatea își continuă studiile la școala medie, la școli profe- sionale, tehnice sau pedagogice, în învățămîntul superior. Ei nu mai trebuie să plătească nici taxe școlare mari, nici gazde scumpe, pentru că au la dispoziție internate, cămine, burse. Regimul democrat-popular a creat posibilități de Învățătură $i pentru cei lăse-ți în întuneric de regimul trecut. Vasile Țurcanu ■ ■ putut să învețe pe cind era copil. Trebuia să-l ajute pe tatăl său la paza vitelor. Acum nu numai că a devenit știutor de carte, dar este unul dintre cititorii cei mai activi ai bibliotecii. De altfel, neștiința de carte a fost lichidată in Întreg raionul. Peste 6.80© neștiu- tori de carte au învățat în anii puterii populare să scrie șl să ci- tească. Majoritatea lor sint astăzi membri ră gospodăriilor agricole colective și ai întovărășirilor. Raionul este cooperativizat tn în- tregime. înainte de 23 August 1944, în tot raionul Slobozia erau numai 4 grădinițe, cu 140 de copii. Acum sînt 35 de grădinițe, In care stnt cuprinși peste 1400 de copii. Pînă La reforma invățămîntului tn raiq* erau numai 168 de posturi de învățători. Astăzi lucrează In raion 254 de învățători, care instruiesc și educă 7.886 de elevi — toți copiii de virstă școlară. Numai ctțiva copil dintr-un sat — fiii bogătașilor — reușeau în trecut să intre la gimnaziu. De la eliberarea țării noastre, în ra- ion sau înființat însă 23 școli cu clasele V—VII, în care au fost cuprinși 1873 elevi. In anul care urmează, numărul elevilor din clasele V—VII va crește mult, ca urmare a aplicării recentei Hotărtri a Consiliului de Miniștri cu privire 1a generalizarea invățămîntului de 7 ani în comunele și satele care au școli de 7 ani. In anul 1936/1937, în comuna Amara erau 100 copii In virstă de 7 ani, dar numai un singur învățător pentru clasa I-e. Se înțe- lege că. In asemenea condiții, n-au putut fi cuprinși în școală nici jumătate din numărul copiilor Față de cele 168 de cadre didactice existente în reion înainte de 23 August 1944, numărul educatoare- lor, al învățătorilor și profesorilor a crescut astăzi Ia 459. Cu 14 ani în urmă, Ia lipsa de învățători se adăuga lipsa de săli de clasă. Și în aceestă direcție s a făcut mult. Numai în pe- rioada 1952—1957 în raion s au construit 12 localuri de școală cu 36 săli de clasă, în afară de 19 săli de clasă construite sau ame- najate pe lingă localurile existente. Că școala și.a deschis larg porțile pentru fiii oamenilor muncii, că a devenit cu adevărat o școală a poporului, se vede nu numai In raionul Slobozia, ci în întreaga noastră țară. Față de jumătate din numărul copiilor de virstă școlară care frecventau școala primară în timpul regimului burghezo moșieresc, astăzi au fost cuprinși In cla- sele I—IV toți copiii de virstă școlară. învățămîntul de 7 ani, creație a regimului democrat-popular. este gratuit, la Indemîna tuturor și va deveni general tn toc.‘e sa- tele si comunele care au scoli de 7 ani- Numărul școlilor medii, al școlilor profesionale si tehnice. Bl instituțiilor de învățămînt superior a crescut mulL S-au erert meroase școli serale fi cursuri fără frecventă. In care sînt ce prinsa zeci de mii de oameni ai muncii dornici de InOtătnră. Marea joritate a elevilor și stadesților o coustituie Mliii Hăt lor și țăranilor muncitori. An de an statul democrat-popular înfăptuiește politica partidului de dezvoltare și întărire a școlii și învestește mari mijloace mate- riale pentru ridicarea nivelului de cultură al maselor. Oamenii muncii din patria noastră se mlndresc cu scoria nouă, o sprijină și o iubesc, pentru că este a lor, pentru că ti ajută să alunge întunericul și neștiința, să vadă rosturile vieții ani. COSTIN MIHAI £ra pe la Începutul lunii sep. tembrie 1944. Vestea actu- lui istoric de la 23 August fusese primită cu mare bucurie de către elevii școlii militare din Ineu și stîrnise in rindurile lor un entuziasm de nedescris. In timp ce, în interiorul țării, gărzile pa. triotice conduse de Partidul Co- munist Romin și trupele romîne sprijinite de armatele sovietice lichidau grupările hitlerisle, ele- vii școlii militare din Ineu așlep. Iau cu nerăbdare să dea piept cu dușmanul cotropitor. Chemarea partidului de a întoarce armele împotriva hitlerismuiui a trezit în inimile lor toată dragostea de patrie, iar ura împotriva cotropito- rilor fasciști, ură acumulată în anii de umilință și suferințe, a izbucnit cu putere. Aici, la Ineu, cu un an în urmă, adunase Antonescu pe toți absol- venții școlilor normale. Voia să facă din ultimele promoții de în- vățători o promoție de ofițeri de sacrificiu, să provoace noi jertfe pentru realizarea planurilor las. ciste de cotropire. Și-a greșit însă socotelile, iar planurile i-au fost răsturnate de înaintarea victorioasă a armatelor sovietice și de insurecția armată organizată și condusă de Partidul Comunist Romin. Școala militară de la Ineu se găsea aproape de granița de vest a țării. Deși după 23 August au urmat aici citeva zile de liniște, era de așteptat că torțele hitleris- te vot încerca să treacă granița și să ocupe o poziție favorabilă de apărare pe linia Munților Apu- seni, cu scopul de a opri sau în, tlrzia înaintarea armatelor tice și romîne care veneau terioru! țării. Evenimentele care s.au sovie* din in* des/â- șurat în zilele următoare au con- firmat acest lucru. Chiar din pri- mele zile ale lui septembrie, pu. ternice unități hitleristc și hor- thyste, care vetneau din Iugosla- via și Ungaria, au trecut granița de vest. Toate școlile unitățile de instrucție seau în această parte primit ordin să ocupe mi li tare și ce se gă. a țării au poziții de apărare pe linia pantelor de vest ale Munților Apuseni și să prească înaintarea inamicului, Impiedicindu.l să pătrundă în trecătorile munților Pentru adu. cerea la îndeplinire a acestui or- din, școala militară din Ineu a o- cupat poziție de apărare în secto. ruj Mocrea-Tirnova, la est de Ineu, organizînd un puternic cen- tru de rezistentă pe dealul Mocrea. De această poziție aveau să se • Pentru a pregăti pe copiii de 3—7 ani peniru șcc-ais rUmmiarA a n- 'biutate femettlor mame să participe »ctl— 1& Ic-tc economică -- 'i șl r-nii- ș in anii puterii populara Inv-ășăwîw.ut pres^niar a |Ua{ c Urzi extri-J-ere In 1938 1939 funcționai: numai ’-*7 -.as-inn, nresco. s e CK 9Q76T ropiL Plna Ir. anul 1957 1958 uuma.^ șe^ora k cn-e» -.' ta 564’ Jiiltati. In rare fo*t eapriaM 281.’4I ecnii TN POTOGRAFTE : Copti de Ir o gi Id1 iii din crtHte—u ferentari I sfarme In curind atacurile cotro. pitarilor hitleriști și horthyfti. Pe la jumătatea lunii septembrie, primele unități dușmane, lormate din trupe de infanterie autopur- tată și cavalerie. întărite cu uni- tăți de blindate au intrat in Ineu. de unde intenționau să pătrundă pe valea Crișului Alb spre Brad. Mulți dintre elevii școlii iși a- minlesc de fapta săvirșită atunci de elevul Ștefan Moise, care, de serviciu fiind ta centrala telefo- nică din Ineu, a asigurat legătu- rile de transmisiuni pină in mo. mentul cind tancurile horthyste huruiau chiar sub ferestrele clădi- rii. El a dat atunci dovadă de multă bărbăție. Pentru a nu lăsa centrala telefonică în miinile ina- micului, a smuls.o din legături și, cu ea in spate, s-a retras spre Mocrea prin ploaia de gloanțe, a- părindu-se de infanteriștii hor- thyșli cu grenade și rafale de pis. toi automat. A doua zi ta prin care din Ineu au lor inamice. avea să urineze lup* elevii școlii militare bată pină In Pe barat care pe șoseaua la valea primele ore calea coloune- vroiau să stră- Mocrea-Buteni Crișului Alb- ale șoseaua dinspre dimineții. Ineu au apărut citeva autoblindale cu scopul de a face o recunoaș- tere și de a descoperi pozițiile noastre. Miinile elevilor s-au in- cleștat pe arme. Cu toate că ar- deau de nerăbdare să deschidă focul, s.au stăplnit- Trebuia asi- gurată surpriza loviturii. După ce au venit pină aproape de poziția noastră, tanchetele inamice au fă- cut calea întoarsă și nu după mult timp, pe cele trei șosele care se intîlnesc in fala dealului Mocrea au apărut coloanele fasciste. Ele- vii au lăsat pe inamic să se apro. pie pină la distanța minimă. A- tuncl o ploaie de foc s-a abătut asupra acestuia. Mitralierele, brandurile, tunurile antitanc au făcut un baraj de netrecut. In scurt timp coloanele Inamice au fost împrăștiate. O unitate de ci- cliști care se afla în fruntea coloa- nei inamice a iost aproape com- plet nimicită. De trei ori au încercat fasciștii in cursul zilei să străpungă pozi. țiile noastre și de fiecare dată au fost respinși cu mari pierderi. Ei s-au lovit de rezistența dîrză a elevilor școlii militare din Ineu, care au luptat cu însuflețire îm- potriva cotropitorilor. Nici unul nu a dat înapoi, păstrîndu-și curajul în momentele cele mai grele. Este semnificativ pentru aceasta urmă- torul episod : cu care se mîndrește industria noastră Elevii au îndrăgit munca practică elevii din clasele a vyi-a. Tța IX-a fi a X-a ale țcohi medu nr. 4 au aflat ci in perioada 2- 14 iunie a.c. vor lucra la atahere ■ „Gri vi ta RofieM nu o singura daU pe sipUmlnâ. ața cum au lucrat in tim- pul anului, ci in fiecare zi. au fost cuprinzi de un adevlrat entuziasm. Fiecare se qindea la ceea ce va putea face In aceasta vreme. Adrian Ion eseu din clasa a Vlll-a avea de jefuit piese de aluminiu — suporturi pentru ba- gaje care urmau si fie instalate in vagoane. Mircea Firuțâ trebuia sâ termine garniturile pentru cutiile de etan fa re de la cilindrii locomotivelor. Și cum se temeau ci nici asa nu le va ajunge timpul pentru a InfAptui tot ce și-au pus in gind, unii ca Mircea Firuțâ au cerut chiar si lucreze in atelierele întreprinderii opt ore in loc de patru ci te erau programate. Nu-I multa vreme de cina conduce- rea scolii nr. 4 avind sprijinul atelie- relor .privita Roție” a hotant >a or- ganizeze pentru elevi practica in pro di ctie — ți iat> c* roadele ecestei masuri întrec cu mult așteptările pod a goQ'lor Lucrînd sub îndrumarea mai- ștrilor și a profesorilor de speciali- tate din școalA. ajutați cu grila pă- rinteasca de msmedorii. ashnăcieoi s© inginerii aMioretor. cm peste Md de eâevi cart au efectuat preebea «r pro- ducție sint acum sttp©* tonșe -ce larp. șt* st executa pese ce care scoase se poate mbsdri pe d*^pt cwven. La sfirș/tui acestui an sectar elevi, da- tei a X-a _F“ au dat p w examen ta tucrlri pr actsce ad ce© 43 de au dovedi cu acest prdei ca s© au n- swt draetanșeie p deprmder^e practica prevăzute de programele pentru fiecare meterw. La sftrpew a- mdie scetar vMer. • dota cu abeetvt- ree rine a Xi-a. e* vor er«sn> cnun caicficaț: > meser ea serim. part, fr«BBr-4 etc_ Ce sint m sta*e M născut» ilrm ANI O un tate botthystS ■ .-emit »ore șesz© să cadă In tpateie sc- tt-iu Mocrea. unde te gdiea poe. de comaatSă al școlii. Orclae ooii-'e aocs'-e strecurladn-'e pe - r--::te ae porumb. La ivi- rea ■-•.«■iru iu. re*, ce se aima la pcs'ui de comc-ad fî-au pîw- dut cumpătul O-:;e: „ age-tn de legătură, eonductoni ea pu? rs- na pe arme și grenade î:. pr:n"-o luptă scurti dar inverșunaiă. au lichidat urulatea mamtcc Ce c:p- va fasciști rămași la viată ș-au' predat imediat. O a!‘ă dovadă a bărbăției și curijuiui de care au dat dovadă Inv^ătorU de :a școala militară din Ineu o constituie următorii! m < eu rt.ei.ti r. ia .xpaz pe ar- awirrMI O. reuH In Cbortăl. Tl- —rii — tcAtlz rr-eăit nr. 4 m pmmxI care cuprind tnrtoan*. ț. *11. pișat pentru “Mșo—■ s. fiorwtre». reieuri. trarWorwM—or-i d. --T—ț, șșc Am-ww. toc-un au mvlfM >* facă mlinda Narvnca aia r.ev, tor no«- tri ! nu neu el * vi mun- caaacă Foart. Pwwia. e«M «aptul cl au fndrlq.t murea praebei. produc- tiv*. c* au «aU ae aa o autudi na noul — abtud-naa caracsaritaic* anului ao- ctotlț" toc.ti»». Sa vldaata acaast* atitudma a lor ( în (ucrwiia — in >a cu care 4. totrwțm tocul de mcmcl. m S-uf etan ianb.1 cu unettat. 1 -m u-muimI» In dorința O* a eaacuu ot bn fle- car. operat». — dar aa -leaM p M lucrurile mari, notlr^are. cum mea alegerea drtamdu m veacA Suta ci mii da 6>w rt-e oaMa anaotr. de culturi generam ia m«re dup* terminarea dace- a XI a d'rect m producție » ea g -du . * pa acum cu emotto ș. cu buu-w la z>ua m care vor **» «arari Or maverton. m marea armata a clac» muncanere. liamenea reao. a ceput ca de. reaMcarea torc m«atte»imtutert t»l a> Pari-eut » eu i et mei ae praaca*© *a yarmaeat* de crearea brtaerer ea-*» >e» pentru ea acect» sarahe a* paac* r. na tur uite In «dote acalde pari m noast-e Hiena_jH Cap- ta * Nmcrimi.rl m prezent 39 de a- nln-i proșr p. tnpUr. oe lad- in cad-u! a 2> de școli. Alte 35 da temi au rert sa » asigure spn- pm— afe-tmor întreprinderi *■ sa ^ectuese activitatea practic* a ela- rtor m alto ierți, acestora. !n rmcare an sint create noi ata- I are. sint îmbogățita cu mașini șl cu scide cele existent*, se dau tn «o- oslrci no. loturi experimental, etc. >n perioada practicii In producție d. i. sTireitul acestui an școlar, elevii Ko erie de mă>nri npertanle. Astfel, t-a intacmit din tuturor anrităfjlor teokarv. Aceste prevede a l•calu^l•r de t-an atacat 1.000.MO ki. ■de M prosop» a* «sigure înzestrarea lab-ralmreler șl bibliotecilor cu material didactic fi Oi cărți, «ă repartizeze «cu. Ida,, Instituțiilor educative, internatelor și eaotiaeler școlare mobilierul și inven- tanil gospodăreac necesar bunei lor func- ționări, Numai pentru completarea mo- bilierului s-a acordai suma de 2 500.000 S-au luat măsuri ca școlile să amena- jeze din timp sălile pentru ateliere fi invățămîntulu: și Concursul de admitere Concursul de admitere fa Institutele pedagogice de învățători se va des. fășura intre 15 și 25 septembrie a.c. Înscrierile pentru concursul de admi- tere se fac intre 15 august și 13 sep tembrie La concursul de admitere in institutele pedagogice de învățători se pot prezenta absolvenții școlilor me- dii de cultură generală cu diploma de la institutele pedagogice maleuiă (ia institutele pedjgogke d* învățători care funcționează în limbi- le de predare ale minorităților con- locuitoare — scris și oral). Probele scrise de limba și lileratn. ra română septembrie ziua de Hi de limba se vor ține in ziua de 15 1958. cele de aritmetică in septembrie 1958. Iar cele șl literatura maternă in maturitate, care au max mum ani împliniți intre 1 Ianuarie decembrie 1958. Concursul de admitere va fi 25 d« - 31 prece. dat de vizita medicală și proba de aptitudini muzicale. Vizita medic .li șl proba de aptitudini muzicale se vor desfășura In zilele de 13 și 14 sep- tembrie. Ambele sint eliminatorii. Candidații admiși in medicale și a muzicale vor da teratura romînă aritmetică (scris Romîniei (oral), probei probe urma vizitei de aptitudini la limba și IL (scris și oral) ; la și oral) : la istoria la limb» și literatura Culturii de învățători turilate — til de muncitori, de colecti- viști, întovărășiți. iii de țărani cu gos. podărie mică șl fii de învățători. In re- giunile unde nu există institute pedago- gice de învățături candidați! vor ti diri- jați spre institutele pedagogice cele mei apropiate de regiunea lor. Astfel. de exemplu, tinerii din regiunea Suceava, Vll-a. In colaborare cu U.R.C.C. s-a asigurat rea librăriilor și a sătești cu manuale și C.LDC. Șt aproviziona- cooperativelor rechizite șco- lare. S-au luat de asemenea măsuri ca pînă la 1 septembrie toate unită- țile de invățămînt sâ fie aprovizio- înzestrate cu parcele experimentale și terenuri sportive. O grijă deose- bită se acordă înzestrării laboratoa- relor ți atelierelor cu utilaj, dotării șefilor și internatelor cu mobilie- rul ți materialul didactic necesar pentru buna desfășurare a activită- ții școlare. P. MARINESCU «5-țI procure utilajele, sculele rielele necesare organizării practice. Totodată, re creează și mate- lucrărilor condițiile necesare pentru ca în fiecare raion să se amenajeze, într-o școală de 7 ani, cite un atelier-model, în vederea genera- lizării ceior mai bune metode de reali- zare a învățămîntului politehnic. Echipe dc cadre didactice, sprijinite de deputății din comisiile permanente de invățămînt și de comitetele de stradă, duc o temeinică muncă de lămurire cu părinții ai căror copii nu au frecventat regulat școala în anul precedent, pre- cum șj cu părinții copiilor care trebuie să intre în toamna aceasta in clasa l-a, In colaborare cu organizațiile sindicale și organizațiile U. T.M., secțiile de învă- țămînt rainnale și școlile au inițiat o largă acțiune în rîndul tinerilor mun- citori din fabrici și uzine în vederea în- scrierii acestora la școlile serale și la cursurile fără frecvență. P. VLADESCU București Să-i ajutăm în alegerea meseriei Au primit certificatele de ab- solvire a școlii elementare sau medii și, o dată cu a cestea, s au văzut cu toții la o răscruce de drumuri în viață. în- cotro să apuce 7 Ce meserie să-și aleagă ? La virsta cînd încă mai sînt copii sau aproape copil e însă greu să găsească singuri drumul cel mai bun, meseria cea mai potrivită cu aptitudinile, cu capacitatea și pregătirea lor șco- lară și de aceea au nevoie de sfa- tul celor mai experimentați, de un ajutor, de o îndrumare. In aceas- la, desigur, prolesorii împreună cu părinții au cel mai greu cu- vînt de spus, căci ei cunosc cel mai bine posibilitățile fizice și in telectuale ale tinerilor, înclinațiile și firea lor. al fiecăruia Nu peste școlilor de redeschide rămas pînă nivelul de cunoștințe din ei. multă vreme, toate felurile In timpul care la concursurile porțile se vor a mai de ad- mitere și înscrierile în școlile me- dii, profesionale, tehnice și teh- nice de maiștri, profesorii și diri- ginții au datoria să continue mun ca de îndrumare a tinerilor absol- venți înspre meseriile cele mai potrivite cu posibilitățile și pers- pectivele lor de dezvoltare. Ei tre- buie sâ le arate acestora că sta- tul nostru nu are nevoie numai de medici, de ingineri și profesori, Construcția socialismului în patria noastră reclamă și muncitori buni, din mîinile cărora să iasă impu- nătoare construcții, mașini din cele mai complicate, oameni care pe ogoare, în fabrici și uzine să fie capabili să stăpinească aceste mașini. In vizitele Ia domiciliu și în ședințele special organizate cu părinții e necesar să se ducă muncă de lămurire cu aceia care, datorită concepțiilor învechite ‘despre munca direct productivă, se fere^. să-și trimită copiii la școlile profesionale și .tehnice. Să li se arate că in statul nostru de- mocrat-popular munca fiind o chestiune de onoare, copiii lor — indiferent de locul în care vor munci mîine — vor fi apreciați și stimati. Este dc datoria cadrelor didac- tice să intensifice activitatea de popularizare a școlilor profesio- nale de ucenici, a școlilor de me- serii, școlilor agricole, tehnice și tehnice de maiștri, și în primul rină a celor existente în regiunea respectivă. Ei trebuie să arate e- levilor și părinților ce meserii și ce specialități pregătește fiecare din ele, ce avantaje se creează la admiterea in asemenea școli, ce perspective are meseria pectivă tn ansamblul muncii construire a socialismului și, nînd seama de aptitudinile și ferințele copiilor, sâ le arate ar fi mai indicat să urmeze care din ei. res- de ti- pie ce fie Muncind cu conștiinciozitate în orientarea profesională a copiilor în această perioadă premergă toare admiterilor (și nu numai în această perioadă), diriginții și profesorii vor aduce servicii în- semnate poporului nostru munci- tor, căci în înfăptuirea sarcinilor trasate de partid pentru construi- rea socialismului acesta are ne- voie de oameni care să-și iubeas- că meseria, să și-o cunoască bine, de oameni potriviți la locuri potrivite. VAL IANOV1CI ziua de 17 septembrie 1958. Probele scrise încep ia ora 9 dimineața și sînt eliminatorii. Subiectele probelor scrise vor fi trimise de către Ministe- rul învățămîntului și Culturi^ Concursul de admitere in Ins'ilutele pedagogice de învățători se va deslă șura in condițiile Instrucțiunilor M.l.C, nr. 1359 a;l3 august 1957 și după pro- grama conexată la aceste instrucțiuni. Școlile și secțiile de învățămînt și regiune care are nevoie mare de învățători ca dirijați spre Institutul învățători din lași. Institutele pedagogice de un număr iffcatt vor fi pedigogic de de învățători funcționează în următoarele localități: București raionul V. (Ș)scaua Panduri nr. beuf nr. 25); Lcnin), Cluj lași (str. N. 92, Ba- cultură vor grijă să indrumeze cu nr. 3); Timișoara (str. nr. 14); Craiova (Calea Wohănes- Pestakizzl București spre institutele pedagogice de Învăță, tori absolvenți ai școlilor inedit de cultură generală cu diploma de ina- 265); G-lafi (str. Brăilei 200): Odor, bel (Pia(a Libertăți 2-3 - Institutul pedagogic de învățători cu limba de predare maghiară). In legătură cu examenele de admitere în școlile tehnice Absolvenții școlilor medii de cultură generală cu limbile de predare ale naționalităților conlocuitoare care se prezintă la examenul de admitere la școlile tehnice pentru personalul leh nic vor fi examinați la dorința lor. atlt tn scris cit și oral, in limba de prevăzută ca obiect de examen), exa. minarea se va face din materia pre- în programa a claselor VIII —X pentru școlile care le.au absolvit candidatii. rommă predare a școlii absolvite. La limba romtnă Examenele Se precizează integrale pentru (acolo unde este De asemenea, mitere în școlile oandidatii care a examenul de pe ad- naționalităților tea îi examinați cît și oral, în școlii absolvite. conlocuitoare vor pu- ia cerere, atît scris limba de predare a tehnice de maiștri. Îesionaîe cu limbile absolvit școli pro. de predare ale in acest scop, comisiile de examl. nare vor fi completate cu profesori de specialitate cunoscători ai limbii in care urmează a fi examinați can- didatii. integrale pentru clasele V-VII în învățămîntul fără frecvență că examenele clasele V—VII pot fi date nu numai intr o sin- gură sesiune, ci și în cele trei sesiunj ale invățăinintului fără frecvență — ianuarie, mai și au- gust — în condițiile stabilite prin Instrucțiunile Ministerului Invățăinintului și Culturii nr. 690/1958. Eșalonarea în trei se- siuni privește obiectele de învă-' țămint ale claselor V—VII inte- gral și nu eșalonarea claselor. Dispozițiile de mai sus se apli că și elevilor care au dat exa- mene integrale pentru clasele V—VII într-una din sesiunile ia- nuarie și mai a.c. și nu au pro movat. Condițiile de admitere la aces- te examene integrale, precum șl cele cu privire la organizarea și desfășurarea lor, rămin cele existente. Pregătirea candidaților la concursul de burse pentru învățămîntul superior In vederea unei cît mai bune pregătiri a candidaților ia con- cursul de burse pentru învăță- mîntul superior acordate de în- treprinderile socialiste și de co- mitetele executive ale sfaturilor populare, Ministerul Invățămîn- tului și Culturii a elaborat de curînd instrucțiuni eu privire Ia organizarea cursurilor în cadrul cărora sînt pregătiți acești can- didați. In istrucțiuni se arată că baza materială necesară bune) ' func- ționări a cursurilor este’ asigu- rată de organizatorii acestora — întreprinderile socialiste ?• co- mitetelg executive ale sfaturilor populare. De asemenea, întreprin- derile socialiste și comitetele e- xecutive ale sfaturilor populare recrutează cursanții și stabilesc obiectele la care se va face pre- gătirea, în funcție de programa concursului de admitere a facul- tății ia care se vor înscrie can- didații. Totodată, întocmesc pro- grama și orarul cursurilor și re- crutează cadrele didactice nece- sare dintre cei mai buni ingineri ai unităților respective, profesori recomandați de secțiile de învă- țămînt și cultură sau cadre di- dactice din învățămîntul superior, recomandate de instituțiile de în- vățămînt superior. Cursurile de pregătire se or- ganizează și se desfășoară în cadrul centrelor de pregătire. In funcție de numărul cursanților. aceste centre se pot organiza de către întreprinderi sau grupuri de întreprinderi — in localuri proprii, de către comitetele exe- cutive ale sfaturilor populare ra- ionale, orășenești sau regionale — în localurile școlilor medii, sau de către întreprinderi și co- mitetele executive ale sfaturilor populare — in localurile școlilor medii din localitățile respective și în instituțiile de invățămînt superior (acolo unde acestea e- xistă). Instituțiile de învățămînt su- perior au ganizarea cursurilor concursul datoria sa sprijine or- și buna desfășurare a de pregătire pentru de burse, colaborind la întocmirea programelor, a o- rariilor, recomandînri didactic și punînd la spațiul de învățămînt Fiecare centru de personal dispozi|ie necesar. pregătire funcționează sub conducerea li- nul director de studii, care poate fi inginer (cu experiență didacti- ca) al uneia dintre întreprinderile organizatoare, director de școala medie sau profesor din învața- mintul mediu cu experiența dactică și organizatorica, sau dru didactic din învățămintul perior avînd cel pu(in func|ia lector sau șef Activitatea drul centrului organizată pe de lucrări, cursantilor în de pregătire Patronarea școlilor de In urma unei ședințe care a avut loc la Ministerul Invăță- mintului și Culturii și în care s-a făcut analiza felului cum se desfășoară acțiunea de patronare a școlilor de cultură generală de către întreprinderile industriale și agricole, ca urmare a instruc- țiunilor comune ale Consiliului Central al Sindicatelor, Ministe- rului Învățămîntului și Culturii și Comitetului Central al U.T.M. din 26 octombrie 1957 cu privire la paitronarea școlilor, s-au făcut unele completări și precizări în legătură cu această problemă. Se precizează că pe lingă școli se vor constitui comitete de patro- naj formate din reprezentanți ai întreprinderii care patronează școala și oi școlii patronate. Se recomandă ca din comitetul de patronaj, pe lingă persoanele pre. văzute la punctul 4 din Instruc- țiunile CCS. MIC, și UTM din 26 octombrie 1957, să mai facă parte inginerul șef sau un in- giner șef de sector din întreprin- dere, un maistru din întreprinde- re. 2 profesori a căror spe- cialitate este legată de învă. țămîntul politehnic (fizică, chi- mie, matematică, biologie). Se va întocmi un proces-verbal cu caracter contractual. în care se va menționa nominal componen- ța comitetului și principalele o- biective ale patronării școlii de către întreprinderea industrială sau agricolă, precum și obliga- țiile școlii față de întreprindere Comitetul dc patronaj anali- zează și stabilește, la cererea școlii, planul de măsuri pentru înzestrarea atelierelor, laboratoa- relor și loturii’or școlare agricole, precum și sprijinul material al întreprinderii la rezolvarea pro- blemelor legate de înzestrarea laboratoarelor, atelierelor și lotu- rilor agricole cu utilaje, scule, di- ca. sa- de ca- este grupe de 20 -40 elevi. Grupa cuprinde, în gene- ral, elevi sau absolvenți ce se pregătesc pentru facultăți care au același program la concursul de admitere. In cazul cind nu- mărul cursantilor care se pregă- tesc pentru concursul de burse la facultăți cu același program de admitere este mai mic decît 20, se pot constitui grupe mixte, alcătuite din candidati la facul- tăți cu programe de admitere a- propiate. Aceștia vor urma cursuri comune la disciplinele comune din programele de admi- tere ale facultăților respective și cursuri în subgrupe la celelalte discipline din programe. Cursurile dc pregătire pentru concursul de burse se vor orga- niza intre 15 octombrie și 15 mai pentru elevii din clasele X și XI ale școlilor medii de cultura ge- nerala (cursuri de zi, serale sau învațamint fără frecvența) care au dreptul să se înscrie la con- cursul de burse, pentru absol- venții de școli medii aflati în producție și care au dreptul să se înscrie la acest concurs, pre- cum și pentru maiștri care se pregătesc pentru ’ntrarca în în- vățămîntul superior. In această perioadă cursurile se vor pro- grama în fiecare duminică, între orele 9—13. Se vor organiza de asemenea cursuri între 5 iulie și 22 august pentru categoriile de cursanti menționate mai sus, ex- cep.ind absolventii clasei a X-a, care vor primi teme speciale de studiat în cursul vacantei de va- ră. In această perioadă cursurile se vor programa în liecare zi de lucru, între orele 17—21. In cadrul fiecărui centru de pregătire se vor întocmi progra- me pentru fiecare obiect, dife- rențiate pentru elevii clasei a X-a. elevii clasei a Xl-a sau ab- solventi. Organizarea procesului de in vățămînt va urmări — la loatc nivelurile cursurilor de pregătire — intensificarea și orientarea studiului individual al cursanți- lor, îmbunătățirea pregătirii in- dividuale și a capacității de a cultură generală de către dispozitive, material didactic și aparatură necesară legării înva- țămînitului de practică. De ase- menea, analizează și stabilește, la cererea școlii, planul pentru documentarea tehnică a cadrelor didactice și a elevilor, continind organizarea de conferințe știin- ț if ico-teii n ice, întîlniri cu frun- tașii în producție din întreprin- dere, organizarea de lucrări prac- tice ou elevii în întreprindere, organizarea practicii in produc- ție și organizarea cercurilor teh- nice. Totodată, analizează și sta- bilește, la cererea întreprinderii, planii de sprijin cultural, arti- stic și didactic pe care îl poale acorda școala prin organizarea de conferințe și manifestări arti- stice și culturale în întreprindere, conform prevederilor planului cultural-artistfc al acesteia, prin sprijinirea și îndrumarea de către cadrele didactice a studiu- lui individual desfășurat de mun- citorii care urmează învățămîn- tul fără frecvență, oa și prin participarea cu elevii la diferite munci de folos obștesc și in in- teresul întreprinderii. în afara orelor de clasă și în limita tim- pului liber al elevilor. Directorul școlii medii sau de 7 ani va prezenta comitetului de patronaj planul de măsuri pen- tru organizarea laboratoarelor și atelierelor, pentru organizarea lucrărilor practice în laborator, in atelier și la cercurile tehnice, în vederea stabilirii sprijinului ce-1 poate da întreprinderea in- dustrială sau agricolă care pa- tronează școala. Pe baza planului de măsuri propus de școală, comitetul de patronaj își va întocmi un plan de acțiuni în oare se vor pre- vedea masurile ce le vor lua în- treprinderea și școala în cursul anului școlar respectiv. Comite- Școli de bază pentru practica pedagogică In vederea mai bunel organi- zări a practicii pedagogice a studenților, printr-un ordin al ministrului învățămîntului și Culturii au fost stabilite un nu- măr de școli de bază în care se va desfășura practica pedagogică a studenților începînd cu anul școlar 1958/1959. Instituțiile de învățămînt su- perior vor lua legătura cu comi- tetele executive ale sfaturilor face fata exigentelor întreprinderi tul de patronaj va mestria! realizarea luate și rezultatele concursului analiza tri- masunlor ob|inute în sprijinirea politehnizarii învăță- minîului prin acțiunile întreprinse de întreprindere. Pentru cunoa- șterea de către conducerea între- prinderii a muncii din școală șe reco-nandă ca reprezentanții în treprinderii care fac parte din comitetul de patronaj să devină membri ai consiliului pedagogic al șco ii și să participe la ședin- țele în care se dezbat proble- mele politehnizarii învățămîntu- lui. in vederea realizării obiective- lor propuse in acțiunea de pa- tronare a școlilor de cultură ge- nerală de către întreprinderile industriale și agricole potrivii prevederilor instrucțiunilor din 26 octombrie 1957, secțiile de învățămînt și cultură raionale și orășenești vor lua legătura cu consiliile sindicale locale și orga, nele U.T.M.. cu toate întreprin- derile industriale și agricole din raionul sau orașul respectiv și vor stabili cu acestea, prin convenții sc'ise, așa cum prevăd instrucțiu- nile de mai sus. școlile care vor fi patronate de fiecare întreprindere. Se recomandă ca întreprinderile mari să patro- neze mai multe școli de 7 ani și medii din localitatea res- pectivă și din localități apro- piate. In convențiile scrise se vor men|iona numele școli'or luate in patronaj precum și obl gatiile pe care și le iau între- prinderile și școlile. Secțiile de învățămînt și cultură vor ține evidența întreprinderilor și școli- lor patronate, cit și a rezultate- lor obținute în urma sprijinului acordat Ele vor manent zării in turii cu » populare șelor de de către întreprinderi, controla și îndruma per șco ile în vederea bune condițiuni a producția. regionale sau ale reali- legă- ora- subordonare republiea- na. pentru ca aceste școli să fie încadrate cu personal didactic corespunzător cerințelor Îndrumă- rii studenților. DIN EXPERIENȚA ANULUI ÎNCHEIAT ffllOnillllllllllMIllllim...........llllllKlllilIllimiNIIIIUIIIIIlIMaaMaaHMMIMMMBMIIMHMII^.lllli»lllă|Hilll(|i|ll|IIMII)lllllllftl Despre amenajarea terenului geografic Seografia oferă largi posibilități pentru realizarea sarcinilor în- vățămîntului politehnic, atit prin activitatea care se desfășoară în cadrul lecțiilor, cît și prin lucrările pentru acasă, prin excursii, prin lu- crările în cadrul cercului și cabine- tului geografic sau pe terenul geo- grafic. Ne vom opri, în cele ce ur- mează, asupra experienței unor scoli in organizarea terenului geografic și in desfășurarea activității practice cu elevii în cadrul lui. Numeroși profesori de geografie au înțeles că lucrările desfășurate pe te- renul geografie îi ajută pc elevi în însușirea și aprofundarea noțiunilor mai dificile de geografie. îi obișnu- iesc cu munca practică, îi învață si observe natura înconjurătoare și «ă se orienteze cu repeziciune. îi de- prind să tragă condurii juste și «ă generalizeze. De aceea, ei au acordat o deosebită atenție amenajării și fo- losirii terenului geografic școlar, reușind astfel să-i înarmeze pe elevi eu temeinice cunoștințe și deprinderi practice. Realizări deosebite în aceas- tă direcție au fost obținute la școa- la medie nr. 4 din PIoeMi. la școala medie nr. 3 din Oradea, la școala de 7 ani ..Steagul roșu*' din (Jra5ul Stalin etc. Experiența acestor școli a dovedit că *e pot obține rezultate bune numai atunci cînd profesorii de geo- grafie se documentează bine înainte de a trece la amenajarea terenului geografic și țin scama de condițiile locale în care funcționează ^-olile respective : de terenul pe rare îl an la dispoziție, de ajutorul p- ea^e îl pot primi din partea organelor de în vățămînt, al întreprinderilor. al pă riîiților. de posibilitățile de procu- rare a aparatelor «aa de eonfr<țio- nare i lor prin mijloace proprii etc. Este bine ca terenul grotrafic să fie situat în apropierea ^olii. dar departe de arbori «au clădiri «are ar putea împiedica efectuarea oLwm țiilor. El trebuie să aibă o «unnfalâ suficient de mare, așa imit aparatele să nu fie înghesuite și să nu stin- gherească activitatea elevilor. Școala medie nr. 4 din Ploești. bunăoară, a construit un teren geografic în supra- față de 21 11 m.. pe care au putui fi amenajate în condiții bune platfor- mele meteorologică, astronomică •: geomorfologîcă. După arest model a fost construit un teren geografic și la școala de 7 ani nr. 19 din Plocști. Pe amindoui aceste terenuri observa- țiile și lucrările elevilor s-au putut desfășura ia condiții buae. Terenul geografie trebuie «ă fie îm- îndrumarea și controlul activității directorilor «nrnirui de Li ide ea ca de felul um muncesc directorii de pin* dat intr-o mare mâ^urâ, tucce- sui actitilății școlilorf secția de invă- fâmînt ți cultura a sfatului popular din raionul Tecuci s-a preocupat indea- proape, în cursul anului școlar în- cheiat t de găsirea celor mai bune $i wiai eficace mijloace pentru îndruma- rea și controlul muncii conducătorilor de școli. De regula se țineau ședințe cu di- rectorii in fiecare lună, la sediul ra- ionului. Colectivul de inspectori a ajuns însă la concluzia că aceste șe- dințe lunare deveniseră monotone și uneori formale, fără a contribui prea mult la lichidarea lipsurilor, la ridi- carea nivelului muncii. De aceea, inspectorii s-au străduit să îmbunam- țeatcă conținutul și metodele de muncă cu directorii, să gawmeă for- me noi de îndrumare și control a activității acestora. $-a hotărît ea șe- dințele cu directorii să lie organizate nu la secție, ci chiar in școli, prin ro tație, iar tematica acestor ședințe să fie cit mat st rin s legatii de conținutul muncii inslrurtiv-cducalice. Cons r luiți in brigăzi, toți directorii care urmau să participe la ședințe trebu- iau să cerceteze, după terminarea a- cesturu, activitatea școlii unde se des- fășura ședința In felul acesta parii- ciparea directorilor la ședințe căpăta un caracter mult mai activ. mai eficace. ^cnUle iu care urmau să aibă loc ședințelet ca și L'mutica acestora, au font stabilite din timp și cunoscute de toți directorii fiecare școală se pregătea in mod deosebit în vederea vizitei pe care urma s-o primească lata cum s-a organizat o astfe’ de acțiune la școala din comuna Ghi- di seni : Directorul a fost anunțat din vr' m* asupra tematicii ședinței. — cate pri- vea organizarea perioadei de recapi- tulare a materiei, desfășurarea acti- vității educative la clasa a Vil-a și munca obștească a cadrelor didactice la biblioteca sătească- După discuta- rea acestor probleme în ședință, co- lectivele de directori din raion au cercetat, sub conducerea inspectorilor școl tn, felul in care a fost planificată muncii directorului din Ghidi gt^i în perioada de recapitulare, cum line ei evidența eoni rolului efectuat, cum a îndrumat activitatea educativă în rin- durile elevilor din tlnw a II a și cum i-a mobilizat pe învățători și profesori în munca mltural-obșteuscă la biblioteca satului După ce au controlat documentele pripind muica directorului și t-tu asistat nemijlocit in efectuarea dife- ritelor forme ale activității sale, co* lectivele de directori au prezentat în scris observațiile și constatările lor ș au participat la d'zbaterea în consi- liul pedagogic a problemelor urmă- rite. Fiecare dini re pârtiei punții la acest control a făcui propuneri și a dat sugestii valoroase pentru îmbună- tățirea activității directorului. Astfel s-a ajuns la concluzii cu caracter nor- mativ asupra felului cum trebuie să prejmuit, gardul înconjurător putînd fi folosit la reprezentarea dimensiu- nilor spațiului. Pentru aceasta este bine ca gardul să aibă o înălțime de 1.50 m., fiecare metru de gard să fie vopsit în culori diferite, iar scindă- rile. late de 10 cm., să fie bătute la distanța de 10 cm. între ele. Exactitatea observațiilor depinde în cea inai mare măsură de grija cu care au fost confecționate și instalate apa ratele pe terenu] geografic. In unele școli s-au putut vedea aparate frumos executate, dar care nu funcționau, da- torită faptului că n-au fost construite cu suficientă grijă. De aceea, atunci cînd «e confecționează aparate eu a- jutorul elevilor tau părinților, profe- sorul trebuie să-i îndrumeze eu aten- ție, să ie dea schițe și indicații pre- cise, evitindu-se improvizațiile de moment. Instalarea aparatelor pe terenul geografic trebuie fârută într-o ano- mită ordine, pentru i se ușura exe- cutarea lucrărilor legate de anumite capitole din programă. Folosirea apa ratelor pentru efectuarea observații- lor și lucrărilor practice trebuie or- ganizată. urmărită «t indrematâ rn atenție de profesor, astfel ca to(î ele- vii să poată participa la lucrări ?i să învețe să lucreze cît mai coreei. După rum arată experiența șeuhjor care au amenajai terenuri geegrafice, platforma melmrolerică uMtilati pe aceste terenuri trebuie să roprodi aparatele strict secetare obsenariilor meteorologice, o bem ații care aiul a- poi prelucrate de către elevi ia tropul aprofundării euno^a^eloe capitale la capitolul _AtMMfexa~. Aparatele pe» tru măsurarea temperaturii, presiunii și umidității atmosferei | lenaoasetrul. barometrul, higromrtrul ) se păstrează în zherrta ■rtcDroIepri iu unele șrtdi însă nn »-a tiunt int^dra&an seama. La e«eihromc 19 — de-i de trei ori pe zi. Aceste dzle aa fot înscrise in bmleti ae ■eteerolnrîce a căror st ud icre a pervv elevilor «â fneî iade preve- deri dt-yî*-! de precise asnpra timpii «prvpmt- Obser*;înle referitoare la temperatwrâ. vini «î pW’. făcute meiwnc și pe vn t=p mai indelun- gM- i »w ajetat pe elevi «ă tragă -am înriț Jw«te în ?erituri cu micro- rham repsii retprrrive. Pe pLuîeaele asir^Maiee de pe Kifn’e geografice Meaajole de scoli a-aa «talat aparate necesare abjervațif1*? •: hw-rărilor practice în legătnrâ eu dimensiunile, forma și ■ cr'ănk pnmmtniai orientarea geo- rrzficâ. naiaenren MtnrUr etc. Buni •arâ. pentru aflarea direcției meri- rcc^Tific al locului respectiv b-a fe’oaxt o vergea metalică ascuțită — gnomann! — a cănii umbră s-a înregistrat pe o foaie de hirtie. Cu a jn ta ral a două sârme perpendiculare mdicat coordeoalclc geografice Pentru popularizarea înotului în rlnd^rine । « a pus Ia dfsjJozlMa lor .Danie Ghers^- ir o t de școlail au urmat aici cursun spe; ie de U* _ scurtă încălzire cu elemente de dezvoltare fizică generală, axate pe exercifiul-tlp de înviorare G.M.A Se execută cea 6—8 exerciții. Pro- gramul este întocmit cu două săp- tămîni înainte pentru fiecare clasă, făcindu-se și instructajul necesar cu responsabilii sportivi, pentru ca aceștia să-și poată deslășura în con- diții bune munca în grupe. La lecjiile de educație fizică dau o mare atenție exercițiilor aplica- tive (mersul, alergarea, săriturile, călărirea, curse de obstacole etc.) avînd drept scop dezvoltarea fizică generală a ucenicilor. Primăvara și vara efectuăm aceste exerciții în curtea școlii. In perioada de iarnă, activitatea se desfășoară într-o sa- lă, pe grupe de cite 10-15 ucenici. In întreaga mea activitate (in sea- ma de specificul muncii ucenicilor din școală, cerîndu-Ie să execute mișcări caracteristice muncii pentru care se pregătesc. Pentru a preîn- timpina dezvoltarea nearmonioasă a corpului și pentru a asigura copii- lor condițiile cele mai bune de creștere, efectuez cu ei exerciții corective, care se desfășoară în partea pregătitoare jiecărej lecții. Astfel, cu ucenicii din grupa forjă- rilor, a căror muncă este caracteri- zată prin mișcări puternice ale mii- nilor și picioarelor, prin puternice contracții statice in musculatura spatelui și abdomenului, fac în ca- drul orelor de educație fizică u- șoare exerciții de dinamizare a gru- pelor de mușchi de la picioare, de la abdomen șj de Ia spate, precum și exereijii de elasticitate și mobi- litate. Cu ucenicii cizmari și croitori, care stau la lucru cu spatele înco- voiat, iac exerciții de tipul întinde- rilor și extensiilor, care acționează asupra musculaturii spatelui și a umerilor. De asemenea, execut cu ei exerciții cu efect fiziologic ge- neral. care pun in mișcare în spe- cial muș-'i -ilura membrelor infe- rioare. ale locului. Folosind busola și ținînd «eani a de diferența de grade între meridianul locului indicat de gnomon și acul busolei ce se îndreaptă spre polul magnetic, elevii au putut cal- cula unghiul de declinație magnetică al localității. De asemenea, aflarea orei locale cu ajutorul ceasului solar și calcularea diferenței dintre ora primului meridian și ora locală au ajutat elevilor să afle cu ușurință lon- gitudinea localității lor. Pentru afla- re» latitudinii locului, pe unele tere- nuri geografice s-a folosit eclimetrul (confecționat dintr-un raportor marc), »u ajutorul căruia elevii au vizat Steaua Polară și pe care au putut citi direct în grade latitudinea. Ecli- melrul a fost folosit și ca goniometru vertical, pentru aflarea înălțimii dife- ritelor «sire. Astfel, elevii au stabilit înălțimea soarelui față de orizont la amiază. în diferite anotimpuri, iar cu ajutorul unui cerc orizontal împărțit în 360° au aflat locul de unde răsare «i unde apune soarele și au observat drumul aparent al acestuia. Platformele geomorfologice insta- late pe terenul geografic cuprind, de obicei, un lac în miniatură, forme di- ferite de microrelief, în special cele rare lipsesc în regiunea respectivă, un colț cu diferite roci, minerale sau soluri din regiune. La școala de 7 ani „Steagul ro$u“ din Orașul Stalin s-a construit pe această platformă un lac artificial betonat. Făcând observații pe platforma geomorfologîcă, elevii și-au lărgit cunoștințele despre for- mele de relief mai puțin cunoscute. Astfel de realizări ca cele arătate mai sus au fost obținute și la alte școli. Ele demonstrează importanța pe care o are terenul geografic al școlii pentru înarmarea elevilor cu cunoș- tințe temeinice și eu deprinderea de a aplica în practică cele învățate în orele de geografie. Prof. V. ONOFREI Cu ucenicii din z.iș: e- care stau In pic.c-a-ț i en:_ : mișcări din articula; e - - - mărului și antebrct-.i^: :n- exer:- ții de sărituri, mers- arerțiri — •- dică mișcări dmamet peBTr «îuj chii picioarelor, cii au o contracție sfetreâ Aplicarea rat enaU s azestor e- xercifii a avui o niluență asupra sănătății ucenicilor tu asu- pra productivității stuncu pc rare o desfășoară ei. Activitatea sportivi In sfare cla- sei, în cadrul orelor de ca acvv. o organizez pe boxa complexului G. M. A. și a caJenda/ufsn sportiv. Pentru realizarea calendaruhi.’ spor- tiv lucrez pe secții- iaraa cu sec- țiile de gimnastică si schi, iar va- ra cu secțiile de aUetism. volei și iotbal. In fiecare secție există in- structori — din rindul ucenicilor de anul III. Cu aceștia lucrez înainte de ședințe. Profesorii dirigmți si proiesorii care predau diferite obiecte asigură disciplina elevilor și buna desfășu- rare a antrenamentului Aceasta dă posibilitatea, să se lucreze cu toate secțiile odată, așa îneît fiecare sec- ție poate să facă antrenament de două orf pe săptămină. Planul de activitate al fiecărei clase se alcătuiește împreună cu responsabilul sportiv aJ clasei ți cu profesorii diriginfi. In acest plan sînt incluse concursuri de atletism, jocuri sportive, vizionarea filmelor sportive etc. In școala noastră, de realizarea e- ducaliei fizice a ucenicilor se preo- cupă majoritatea cadrelor didactice. Contribufia lor la desfășurarea exer. cifiilor de educație fizică constituie un sprijin important la dezvoltarea iizică a ucenicilor, la călirea lor. EUGENIA MANGALIA profesoară de educație fizică la școala profesională de ueenlcl din Rm. Sărat Pe nisipul fierbinte al plajei, sub soarele datator de sănătate. O PA în zilele vacanței g^^iminefi de august pe litoral. In jgj fluturarea răcoroasă a brizei se ridică spre cerul limpede veselia zgomotoasă a miilor de oa- meni venifi de pretutindeni să se fortifice, să se recreeze, să-și afle sănătatea. Ca într-o grandioasă sim- fonie a bucuriei, se unesc în văz- duhul clar cîntecele pline de voio- șie ale tinerilor cu splendide tru. puri de bronz, chiotul copiilor în- fiorați de sărutarea rece a valurilor, hazul aproape copilăresc al vîrstni- cilor discutînd nimicuri sub umbra, re, în apă, ori la soare, pe nisipul fierbinte. In aer sau pe undele săltărețe zboară din mînd în mină mingi multicolore, devenite de astă dată... pasiunea mamelor, a taților, în timp ce îndeletnicirea de a construi a de- venit marea pasiune a copiilor. Din miinile mici și harnice răsar poduri de nisip, tunele, ziduri crenelate și lacuri... artiiiciale, în care micuții vor să mute — cu căldărușele — toată apa mării- Venifi cu părinții la casele de odihnă, veniti în tabere ori in colonii, la Mamaia, Constan- ța, Eforie, Vasile Roaită și Tekir- ghiol, acești admirabili „făurari de frumusețe" colorează atît de plăcut peisajul cotidian al plajelor. La Etorie, îmi atrage luarea a- minte un colț mai izolat al plajei, rezervat pentru colectivele de copii din tabere și colonii. In acest Ioc, în fiecare dimineață, supravegheați de doctor, de instructorii superiori, de educatori și de profesori, cei mici fac plajă, fac baie, se joacă, strîng scoici, caută meduze și raci și... bineînfeles. construiesc. Aci am fă- cut cunoștinfă cu copiii și pedago. gii din tabăra internațională pentru pionieri și școlari din stațiune. Aproape trei sute de copii, venifi din Ungaria, din Cehoslovacia și din toate coifurile țării noastre, petrec împreună clipe de neuitat în tabăra așezată la marginea ce/ef mai moderne din stațiunile de pe litoral: Eforie. I-am văzut in curte, la Întoarcerea de la plajă, plim- binduse în grupuri mixte, „stînd da vorbS“ pa b^ici, juclndu-se Im- pre^nă. — B:aa, dar ra® »e Infeîeg injfre «f — l-am intre oat pe tT-szăMl AiexuSuLni G-z ăzreclorul ta- sxze. — Foarte bine — sG-a rAspuns. In ..' izba pAc..' Am a.'îx: cum copui *1 cc. d *le ascxHKt &s ’.gbirâ. eeavlad ’--ztde:z.-.a _- tiOMUraSor ia inde- m--A. «ni sa remnfat .'a disc-jtii e est pr-eiesM ve=-l> ae peste .hotare. — Dcar r ecare rt:e cit de cil !:m- M fu** cs-roaște cuvinte in limba frs.ncext. fr-imzuă. săgti ari — îmi fp--.-e 'f ii-i*.;, Gaiia'vi $i u.te ’.crr^ lie-bi combinată. Intr-o . -si a 'bav.rc. se care no: am no- s. t-o pAU ‘, reușiși «a ne -n’e'^esB minune. Acești i-a ajutai ne copii *d huete « primele eu- ote In limba 'fi-i de prietenii lor. iar atwm. fs ascătM c săptănUnă de ședere 13 ■abdri. pofj sd-i admir: pe cehi eîn- tîsd ^Vg; ce bi.ze.i in pădure', pe ros« — un cea:da» și pe mș- — - rzsanti romlneas'ă. $ după je-.e care s plecau :eoe:toriu’ se ia ic.bagât: de beuzăseami. .MX tuz-x copiii tui trecui la •cuvt^tt ia cercuri. Pe&agog.i sa aiul gn/d ca aceste activ.tău sa fie cit mai atractive, mai udere- ssntc Cu carnețelele de nat:te în ■ind, membru cercului Unenror naturaliștj au plecat tpre A^igea pentru orientări In spațiu, pentru a recunoaște și a stringe rocile și plantele specifice regiunii. Trebuie si spunem aci că muzeul oceano. grafic din Agigea va tace sondaje marine pentru tabără, iar piesele astfel sepase din mare vor ii dale pionierilor maghiari și cehoslovaci pentru a le duce școlilor de unde provin, ca material intuitiv. Intr-un colț al curții răsună cin- tece Sini pionierii de la cercul de muzică. Se pregătesc pentru ziua de 23 August, pe care vor să o în. tîmpine cu cîntece despre patrie, despre partid, despre viata fericită a copiilor din republica noastră. De aceea, acompaniafi la mandolină de tovarășul proiesor Vasile Stase, ei repetă, repetă de zor : „Noi, mu. zicanfii veseli / Și cei înscriși la cor / Din corul veseliei / Dăm Io- nul tuturor". De la ei aflăm și despre... „oa. menii de artă' de la cercul literar, care îl știu pe Caragiaie „pe dina- fară chiar". N-am putut rezista tentatei de a merge să-i văd și pe aceștia. Și i-am surprins recitind pe rînd poeziile pe care le știau și le credeau potrivite pentru ser- barea de 23 August, în timp ce to. varășul profesor lacob Dumitru se S pregătea să le recomande șl alte versuri, ce pot lj învățate toarte bine pină atunci. In aer liber, pe terenul rezervat pentru sport, pionierii cercului res- pectiv se antrenează în vederea competițiilor, făcind exerciții la săritura în înălțime. Nu de- parte de ei se antrenează și cei mici, școlarii din clasele I.a si a 11-a : unii sar coarda, alții fugă- resc cercul, iar Rodica Notar de la casa de copii din Făgăraș vrea cu tot dinadinsul să învețe fotbal ! I Acum execută lovitura cu capul, iar doi băieți de-o șchioapă ii prind mingile si i le servesc cu toată gravitatea și competinla virstei și sexului. Am aflat că „amintirile de Ia mare", lucrate din scoici de local- r nici și atit de căutate de vizitatorii litoralului nu prea au succes în tabăra internațională a pionierilor si școlarilor de la Etorie. căci in cercul mlinilor îndemînatice copiii au învătat să lucreze singuri ase- menea obiecte Șiruri de „mărgele", rame pentru oglinzi și pentru foto, grafii, casete și albume, împodobi- te cu cele mai frumoase scoici în atelierul „mlinilor îndemînatice" vor 11 dăruite — azi sau miine — Celor mai iubiti prieteni din tabără. Și ele, de bunăseamă, le vor vorbi ăcestora, poate toată viața, de un prieten din Rominia, din Ungaria sau din Cehoslovacia, împreună cu care, într-o vacantă, pe țărmul Mării Negre, au petrecut clipe de neuitat. In timp ce copiii, terminind acti. 3n excursie «eroul coregrafic de la Casa pionierilor din Sighișoara se afli de aproape trei săp tâmini într-o frumoasă excursie, însoțiți de cadrele didactice, pio- nierii au fost pină acum la Brîi- la Galați. Tulcea, Sulina. Con- stanța. Telarzhiol. Eforie. Vasile Rouată — unde au sizitat intre- Miaderi. muzee, scoli, au văzut ■■□■uneate istorice p au făcut poBQari cu vaporul. Ia unele localități, ansamblul ■șeilor dansatori de sub condu- ceme prufeeoerei Saudia A ă- ebMJj a dat spectacole pentru caps. eu baletele „Perla" și ..Vi- Creet In 1955. cercul cnreerafic de la Casa pionierilor din Sighi- FMra rupi aide circa 70 de pio- Au apărut manualele... Zîele trecute s-au pus In vln- aare in toată tara manualele școlare Vestea s-a răspîndit cu repeziciune printre școlari, pa- Uv ș: pedagogi. Librar le cunosc acum o animație deosebâ-â — tradiționala animație jtn preajma deschiderii școlilor. Vinzăâorii nu mai prididesc să-i servească' pe nenumărații cumpă- rători. Apariția in librării a cărților șco- lare i-a scos pe unii copii din pro- gramul obișnuit al zilelor de va- canță. Pentru a-și lua manualele printre cei dinții, Doru Constantin din cartierul Ferentari al orașului București — acum elev în clasa a IV-a — s-a sculat dis-de-dimineață. I-a fost oam greu să învingă som- nul. Dar dorința de a ajunge cit mai repede în posesia noilor manuale a fost mai puternică. Era nerăbdător să afle ce va învăța în acest an la geografie și istorie, căci îndrăgește mult aceste discipline. Pștru Toma și-a dat examenul de admitere în clasa a VIH-a. Acum grija lui este să se pregătească pen- tru noul an școlar. Brațul elevului abia poate să cuprindă cărțile din care va învăța anul acesta. Tatăl său dă să Ie așeze în servietă. Șco- larul, însă, dorește să 1e vadă pe fiecare din ele. Privirile îi stăruie mai mult asupra manualului de lim- ba latină, căci pentru el latina eo disciplină nouă. Privește cartea cu multă curiozitate. Acasă o va răs- foi mai pe-ndelete. Printre cumpărători am zărit-o și vităfiie de cerc, se jucau In curte, se plimbau, jucau ping-pong și șah (și aci, tabăra își are și ea pasio- natii săi), tovarășul director mi a vorbit despre programul de viitor al colectivului. Din acesta, iără în- doială că sărbătorirea zilei de 23 August (al cărei program artistic va fi executat în cele trei limbi), ex- cursiile la Tekirghiol, Vasile Roaită, Agigea, Mamaia, Constan/a — de care se leagă și plimbarea cu vapo- rul — focul de tabără, darurile pen. tru copii pregătite de către condu- cerea taberei ș.a. vor lăsa amintiri neșterse în sufletele celor mici și ce. lor mari. Se apropie seara. Sufrageria cu. rată î$i așteaptă oaspeții. Copiilor li s-a făcut, desigur, foame. I-am lăsat să mănince. Peste puțină vreme aveam să i revăd pe unii din ei plimbindu-se în grup, împreună cu profesorii lor, pe malul mării. Pentru a cunoaște frumusețea de negrăit a litoralu'ui în timpul serii, conducerea taberei a hotărît ca, prin rotație, copiii să facă scurte plimbări pe faleză. ..Pe nevăzute, seara a bătut în linte argintii albastrul neslîrșit al cerului. Cărare de aur pc valurile neastimpărate așterne luna, ieșită colo, departe, din mare. După plimbare, copiii veniti din Ungaria, din Cehoslovacia, din toa- te colțurile țării noastre se în. dreaptă spre tabără, în suflete cu îneîntarea ce ti-o lasă zilele pline de frumusețe, de neprevăzut, pline de voioșie. ANA COSMIN nieri de la toate școlile din oraș și de toate naționalitățile. Excursia de fată, ca de altfel întreaga ac- tivitate a colectivului, se desfă- soari intr-un spirit de caldă prie- tenie între copii, indiferent de na- ționalitate. Vizitarea celor mai im- portante orașe și stațiuni din re- giunile Galați și Constanța îi a- iută pe elevi să cunoască frumu- sețile și bogățiile patriei, realiză- rile regimului nostru democrat- popular, înmulfindu-le cunoștin- țele de cultură generală. La buna organizare a excursiei și-au dat concursul profesorii : Mircea Băltescu (directorul ca- sei), Claudia Avachian, Doina Tmtă, Profira Beldiman, precum și un număr însemnat de părinți. S. P. pe Gabriela Gînsari. Din tot ceea ce a cumpărat, atlasul geografic îi este cel mai drag. E primul ei at. las și de aceea îl poartă cu mîn- drie sub braț. In fa(a anunțului de la libră- ria „Cartea prin poștă“ s-a strîns lume multă. Se află aici și o fetită al cărei chip exprimă nemulțumire. Tatăl ei încearcă s-o convingă să amine cumpărarea manualelor pen- tru ziua cînd se vor întoarce acasă, la Sibiu. Bineînțeles că fetitei îi vine greu să accepte o asemenea propune- re. S-a împăcat însă cu gîndul cum- părării unuj caiet de desen. Secțiile de manuale ale librăriilor au ca oaspe(i și pe cei care încă nu sînt școlari, dar vor deveni pes- te citeva săptămîni. Cezar e unul din aceștia. încă nu știe să soco- tească, nici să citească. De aceea a trebuit să vină la librărie cu mama. Acum îi mulțumește acesteia pentru abecedar și aritmetică și promite că va aduce numai note bune cînd va fi elev De alături, profesoara Virginia Șerbănescu zîmbește binevoitor. Și dînsa are bra(ul plin de manuale și e nerăbdătoare să ie răsfoiască. Se vede că-i foarte mulțumită: apari- ția din timp a cărților o va ajuta să treacă la o activitate școlară or- donată chtar din primele zile de curs. Desigur că și alți școlari și peda- gogi au trăit în aceste zile bucuria de a avea la indemîna din vr>me manualele școlare. Ei au putut ast- fel să se pregătească de pe acum pentru noul an școlar. A. R. Politica externă a R. P. R si colaborare internațională $ pciatâ. !n< fac s 0 glorioasă aniversaro (Urmare din pag. 1) B p..n ia?ârj- principiul leninist coexistentei acesta pe malul rtului Gorfn. lume. și apărarea păcii in întreaga în slujba Școala socialismului construirii (Urmare din pag. 1) aleglnd cărți poștale Ilustrate materialismul care ni l-au dat de-a lungul ru! pe sigură pentru cea mai O.N.U. și membru permanent ini ale găsesc numeroși candidati in știin(e). tribuție directă la învă- pacea fata Intr- însuflețită, patriotică a cadrelor al r al în porului. Toate aceste sînt inseparabil legate pentru a pune capăt înapoierii nomice și culturale, pentru a volta o industrie proprie și a-și gura și consolida independenta tională. Intre R.P.R. și aceste vorbe mar! simfl cu ce fierbinte își învățămîntului de prac- munca productivă este cu în de a 14 patriei, prezintă realizări cartierele vechi ale Mos- altă un edificiu de curind înalt, cu o înfățișare so- este sediul ..Ucipedghiz"- pectivă ale redacțiilor. Foarte mult contribuie tea ridicată a manualelor tatea redactorilor înșiși, mult! dintre aceștia sînt aspiranfi Editura la calita- și activi. Cei mai pedagogi didactic, parcele Și se la Temelia de nechntit a politicii ex- terne a țârii noastre o constituie unul din covei, se construit, bră. Aici Boemla șl sport. rominești. La cea eliberării nostru se bilanț de po- de IN FOTOGRAFIE : Tineri din regiunea Olomuc pentru a le trimite celor dragi. acorduri 1—3 ani în 1948. noastră un rodnic slujba po- realizări de munca rîn- gir. care l-am primit de înainte, legătura din- noastre va fi și mal în trecut. Vom cola- ajutorului pe la ei. De aci tre editurile strînsă decll solubil legate celelalte țări Rominia are surori îi sînt cu o experiență bogată în munca ta catedră și cu o serioasă pregă- tire de specialitate (printre ei se rea temeinica a elevilor. In celași scop, laboratoarele, zeele și cabinetele școlilor fost înzestrate cu aparatură de rodnica colaborare cu Uniunea Sovietică și cu ale lagărului socialist. La 14 ani de la eliberare, o poziție internațională solidă. Țările socialiste prieteni puternici și de nădejde. Apărînd neclintit gîndurile toti cei care vor și fericirea omenirii. ...Pe strada Marino! Roși, eco- dez- asi- na- țări a- mu- au și Nu spun niciodată oamenii sovietici, dar dragoste nestăvilită, de pionieri înființata anul bit"ind ces de a 14 i ml- •'sare a eliberă?:: patrie: si șl Moravi*. Ei au luat parte ia concursuri de muzică, recitări, dansuri L despre lume mocrat-popular a pus în avea astfel de relații în prezent, țara noastră are comerciale pe termen de cu 36 de state, față de 8 In același timp, țara aniversare a învățămîntul contribui la ridicarea pe treptQ mereu mai înalte a învățămîntu- lui nostru socialist. șl materialelor melodice pr’v politehnizarea învățămîntului ,• există în cadrul editurii o reda care elaborează numai ntanu In vara aceasta. In orașul Bratislava din Republica Cehoslovacă a avut loc adunarea ..tineretului de Ia Dunăre", la care au participat, copil șl tineri din Pentru școlarii sovietici s-au deschis în va-a aceasta numeroase tabere. El l?l petrec aici tn modul cel mal plăcut vacanta. IN FOTOGRAFIE: un grup de elevi din tabăra s-au atribuit experimentale ., . . . _ Redacția șî aîmlnlstrsția : București. Piața Scînteil nr. I, Tetelor 7.6OIO. Tiparul : Combinatul Poligrafic Casa Sclnfeil ,1. V. Slalfn" București, Piața Sclnțeil. Abonamentele la „Gazeta învățămîntului se lac !î toate oficiile poștale, prin factorii poștali și difuzoril voluntari din întreprinderi și instituții. Abonamente; 1 an — 12,50 lei; 6 luni — 6,25 lei; 3 luni — 3,12 lei. practică, care caracteriza țămîntul burghez, regimul de- posibilităti de a se aduce o con- dezvoltarea CONST. NUȚU directorul Editurii de stat didactice șl pedagogice veran'tâții și țârilor socia- preocupă foarte îndeaproape, in comparație cu 28 de țări cu cite ......................... 1948. In ținut restabilirea dreptului legitim al R. P. Chineze ca membru Poporu". ro~ fe-mitate ic c In vizită la „UCIPEDGHIZ” guvernuiu: anțul marile? rea „UCIPEDGHIZ" (adică Gosudarst- venoe Ucebno-Pedagoghiceskoe Iz- datelistvo — Editura de stat di- dactică și pedagogică), așa sună inscripția pe care o întîlnești pe co. perla oricărui manual adresat șco- lilor de cultură generală sau insti- tutelor pedagogice din Uniunea So. vietică. De zece ani — de atunci de cînd, o dată cu reforma invăfămin- tului, au fost alcătuite la noi pri- mele cărți școlare întemeiate pe concepfia științifică despre lume, pe concepfia marxism.leninismului — „Ucipedghiz" a devenit pentru mul/i oameni din învățămîntul nos- tru, și mai ales pentru cel ce lu- crează în domeniul editării ma- nualelor, un nume tot mai cunoscut. Căci n-a fost problemă — de la a- celea privind conținutul manuale- lor și pină la acelea privind orga- nizarea editării — in care expe- riența iul să nu fie cel mai bun în- dreptar. Și este firesc că lucrurile au stal așa: în cei peste 30 de anj de e- xistență, „Ucipedghiz“-ul a adunat o experienfă vastă, extrem de va- loroasă. El a dat generațiilor de co- pii și tineri din Uniunea Sovietică sute de milioane de manuale cu un înalt conținut ideologic și științific, a adus o contribuție de mare în- semnătate la făurirea cadrelor de constructori ai socialismului și co- munismului, a acelor cadre care, prin cuceririle lor nemaiîntîlnite în domeniul științei, al tehnicii și al culturii, stîrnesc uimirea și admira- ția întregii lumi. Este îndreptății, de aceea, Intere- sul cu care am plecat să cunoaștem nemijlocit activitatea ..Uciped- ghiz“-ulul, oamenii și problemele lui. Si este îndreptă/ită și emofia cu care am plecat— căci ..Uciped- ghiz“-ul se află la Moscova, în ini- ma Țării Sovietice, în capitala spre care își îndreaptă plini de speranță ului. In cabinetul Iui Serghei Miha. ilovici lazîkov, directorul editurii, în jurul tradiționalului ceai cu care rușii își cinstesc întotdeauna oaspeții, stăm de vorbă cu cîtivn dintre lucrătorii din conducerea ,.Ucipedghiz’-ulul. Le povestim pe scurt despre munca noastră, le îm- părtășim recunoștința pentru ajuto atîtor ani. Apoi — ascultăm. Ascul- tăm relatările atît de interesante despre munca redactorilor, despre organizarea editurii. Creioanele ne fug repede pe foile carnetelor, gri- julii sd nu scape nimic. Adesea subliniem cu două linii notele pe care Ie luăm, pentru că este vorba de lucruri pe care ar trebui să le introducem șl noi în organizarea editurii noastre. Subliniem cu doua linii, bunăoară, notele care vorbesc despre faptul că pe lingă redacția de fizică și chimie funcționează o secție pentru editarea manualelor pentru școlile specialei că este In curs de formare o eeefie estetică, pentru manualele de muzică, desen, cultură fizică și coregrafie; ci in sectorul tehnic lucrează o redacție de cartogratie, care se ocupă de e- laborarea tuturor hărților din ma. nuale și o redacție artistică, care răspunde de întreg materialul ilus- trativ și de coperte. Cînd discuția ajunge la proble- mele conținutului ideologic și știin- țific al manualelor, subliniem cu două linii aproape tot ceea ce no- tăm. Efortul principal al editurii se îndreaptă tocmai spre aceste pro- bleme. care constituie esențialul în munca ei. Pentru ca manualele puse în mîna copiilor și tinerilor sovietici- să aibă cea mai fustă o- rientare Ideologică, cea mai înaltă tinută științifică, pentru ca ele să fie clare, accesibile, scrise într-o limbă aleasă, ,.Ucipedghiz“-ul își alege colaboratorii din rindul celor mai de seamă oameni de știință și cultură al tării — academicieni, profesori universitari, scriitori — ca și din rîndurile pedagogilor fruntași, cu o bogată experiență în munca instructiv-educalivă. Una dintre metodele cele mai In- teresan'^e menite sâ asigure calita- tea ridicată a manualelor o cons. tituie metoda așa numitului ., con- curs închis". Anume, editura for- mează cîteva colective de autori aleși dintre cel mat buni colabora- tori ai ei. care elaborează, liecare în parte, același manual. Manuscrisele manualului, purtind pseudonime, sînt verificate prin comparație de către o comisie alcătuită din oa- menii cei mai conpetenti în dome, niul respectiv fDe pildă, comisia care a verificat manualele de limba zări dobândite pe drumul sociahs- mul-:. pwerui nost'u privește cu le- gitiau mîndrie politica externa a Pe- rub ic;- Populare Rcmine. o spreba ■4 o susține cu toată hotărîrea. de- oarece ea este propria sa politică. Statul nostru democrat-popular duce în med consecvent o politică de apărare a păcii, de dezvoltare continuă a colaborării internaționa- le, de întărire a prieteniei între po- poare. In relațiile sale cu țoale sta- tele. R.P.R. se călăuzește după prin- cipiile suveranității naționale și ega- lității în drepturi, ale neagresiunii și rezolvării pașnice a tuturor di- ferendelor, ale coexistenței pașnice intre țări cu sisteme sociale deose- bite și ale neamestecului în trebu- rile lor interne. Politica externă a R.P.R. decurge în mod necesar din esența statului nostru. Ea 'izvorăște din faptul că în țara noastră au fost răsturnate de la putere clasele exploatatoare, că puterea aparține clasei munci- toare, dușmană a oricărei asupriri a unei națiuni de către alta. Legată în mod organic de natura orînduirii noastre de stat, politica externă a R.P.R. reflectă voința și hotărîrea poporului nostru de a-și făuri viața sa nouă, socialistă și corespunde pe deplin sarcinilor de construcție pașnică pe care regimul democrat- popular le înfăptuiește în politica sa internă. In același timp, politica noastră externă corespunde necesi- tăților păcii și securității internațio- nale, fiind pusă în slujba apărării păcii, a destinderii încordării în re- lațiile internaționale și a soluțio- nării tuturor problemelor litigioase prin tratative și înțelegere. Republica Populară Romînă, stat cu adevărat independent și suveran, se dezvoltă în cadrul marelui și in- vincibilului lagăr al socialismului, în frunte cu puternica Uniune So- vietică. Guvernul țării noastre, cre- dincios intereselor fundamentale ale poporului și principiilor internațio- nalismului socialist, duce o politică de prietenie frățească, de unitate indestructibilă cu țările lagărului socialist. Unitatea și colaborarea noastră frățească cu țările lagăru- lui socialist se întemeiază pe uni- tatea intereselor noastre vitale, pe scopul comun de construire a socia- lismului, pe concepția unică marxist- leninistă a partidelor comuniste și muncitorești care conduc țările noastre. Relațiile de prietenie și întrajuto- rare frățească ce s-au statornicit In- tre statele socialiste înlesnesc cons- truirea socialismului in fiecare din aceste țări. Poporul nostru știe bine că multilaterala colaborare frățească — bazata pe principiul egalității in drepturi și a! avantajului reciproc — cu țările lagărului socialist și în pri- mul rînd cu Uniunea Sovietică a con stituit pentru noi un imens sprijin în lupta pentru transformarea Romi- rusă prezentate la concursul în- chis a fast prezidată de cunoscu- tul lingvist acad. V. V. Vinogra- dov). Cel mai bun dintre manualele prezentate este reținut pentru edi- tare. Mal mult încă : pentru ca să exis- te o garanție deplină asupra vaio- r.i Iui. fiecare manual nou este ex- perimentat timp * de cipva ani în școli șj numai după aceea definiti- vat oe baza observațiilor tăcute de învi;S*orij sau prolesorii care l-au iolosd in predare. Tot In vederea asigurării unul continui cit mai valoros al manua- lelor *int in curs de organizare ronsil:; editoriale pe Ungă redac- ::i fin prezent funcționează aseme- nea consilii pe lingă redacțiile de matematică și de istorie). Consi- Urle — in componenta cărora intră oameni de știlnlă. lucrători din Mi- nisterul învățămîntului al R.S.F S.R. și pedagogi Iruntași — fac aprecieri asuora manuscriselor prezentate, aoarlă discuții asupra unor manuale in curs de experimentare, participă la rezolvarea problemelor de pers- rindul ei. de ridicarea continuă a nivelului redactorilor. Ea organi- zează regulat dezbateri asupra pro- blemelor ideologice șl asupra celor mai însemnate evenimente interne și internaționale, ședințe în care se analizează conținutul manualelor publicate, schimburi de experiență în cadrul cărora cei mai buni dintre redactori înfățișează metodele pe care Ie folosesc, cursuri și semi- narii asupra stilisticii, poligrafiei. bazelor economice ale editurilor ele. Nu-i de mirare, deci, că oa- menii ..Ucipedghiz'-ului sînt deo- sebit de bine pregătiți, că rezolvă cu o mare pricepere problemele muncii lor. l-am cunoscut îndeaproape pe mulli dintre acești oameni șl în zilele cînd am lucrat cu ei în biro- urile editurii din Moscova sau ale filialei sale din Leningrad, și în cea- surile de odihnă, cind am vizitat îm- preună cu ei minunatele monumen- și in vinar. in med < Fiica pa-ri.d- j S consolidare a acestui prezintă chezsHi s: independen;?: t-turcr liste. pașnice a celor două sisteme. In re- petate rinduri guvernul R.P.R. a declarat fn med cier că țara noas- tră este pentru lărgirea multilaterală a legăturilor economice și culturale cu toate țările — dacă și acestea doresc același lucru — pe bază de egalitate, avantaj reciproc și nea- mestec tn treburile interne. Desfășurarea evenimentelor de- monstrează că între declarațiile gu- vernului nostru și acțiunile sale există o deplină concordanță. R.P.R. întreține relații diplomatice cu peste 40 de țâri și militează pentru con- solidarea și extinderea continuă a acestor relații. O atenție deosebită acordă țara noastră stabilirii și dezvoltării unor relații pașnice, de colaborare și bună vecinătate, între statele din Balcani și sud-estul Europei. Tn do- rința de a-și aduce contribuția ca regiunea balcanică să devină o re- giune a păcii și colaborării pașnice, prietenești între state, guvernul ță- rii noastre a propus statelor balca- nice organizarea unei colaborări multilaterale interbalcanice. Ideea stabilirii unei colaborări colective regionale a țărilor balcanice, care stă la baza propunerii cuprinse în mesajul tov. Chivu Stoica, președin- tele Consiliului de 'Miniștri al R.P. Romîne, adresat guvernelor Alba- niei, Bulgariei, Greciei, Iugoslaviei și Turciei, corespunde întru totul spiritului Cartej O.N.U. și ‘ princi- piilor coexistenței pașnice. Oamenii muncii din țara noastră nutresc o profundă simpatie și so- lidaritate față de popoarele din Asia și Africa care au scuturat ju- gul colonialismului sau luptă pentru eliberarea țărilor lor. Poporul nos- tru sprijină lupta acestor popoare se dezvoltă cu succes relații de co- laborare care au la bază principiile egalității în drepturi și avantajului reciproc. Vizita de prietenie între- prinsă de delegația guvernamentală romînă într-o serie de țări ale Asiei are o mare însemnătate pentru dez- voltarea relațiilor cu aceste țări. Cu simpatie urmărește poporul nostru lupta eroică pentru libertate și independentă națională dusă de popoarele din Orientul Apropiat și Mijlociu. O mare însemnătate are le ale capitalei sovietice și ale e- rolcului oraș al lui Lenin, cind ne-am plimbat prin străvechile pie- le ale Kremlinului, prin cartierele nou construite ale Moscovei, pe Newskl Prospekt sau pe malurile Nevei. I-am cunoscut șl le-am sim- țit din plin farmecul — acel farmec atlt de caracteristic oamenilor so- vietici, alcătuit din forță șl înțelep- ciune, din dragoste pasionată pen- tru muncă, dintr-o largă cultură, din modestie, sobrietate șl exigen- tă, din optimism, din voioșie spon- tană, cuceritoare și un lin simt al umorului, din căldură șt înțelege, re omenească, din dorința de a-ll veni orlcind în ajutor. iubesc marea, neasemuita lor pa- trie. simți cit sînt de mindri de mărețele el înfăptuiri, de rolul el uriaș în lupta omenirii pentru pace, pentru progres, pentru un vi- itor luminos. $i tot fără să-ti spuie vorbe mari simfl Interesul lor cald, grija lor plină de solicitudine fată de tine, prietenul de peste hotare, fată de munca ta, iafă de tara ta, pentru a cărei eliberare și-au văr- sat sîngele, alături de ostașii ro- mîni, atltia ostași sovietici șl pe care o vor, ca șl tine, mereu mai bogată, mai frumoasă, mai puter- nică. Vizita noastră la „Ucipedghiz" s-a dovedit a Ii deosebit de bogată în roade. Am Invătat multe de la prietenii noștri sovietici, ne vom putea îmbogăți mult munca în urma bora, bunăoară, Ia redactarea ma- nualelor de geogra/ie — In ceea ce privește prezentarea geografiei U.R.S.S. în manualele rominești șl a geografiei R.P.R. în manualele sovietice. Vom intensifica schimbul de manuale și de literatură pedago. gică. Ne vom consulta reciproc a- supra problemelor de organizare a muncii noastre. Iar prietenia pe care am !egat-o cu el va rămlne pentru noi, întotdeauna, un bun de cel mai mare preț. dezvolta-ea bunelor relații intre Ro- mi?. a și R-AU. Tn z: e’.e grele ale agresiuni: ang’.o-franco-israeiiene. poporal egiptean a simțit marele a- jutor al țărilor socialiste p?m.re ca-e țara noast-â care, împreună cu '.na e forțele iubitoare de pace, au obligat pe agresori să părăsească teritoriul egiptean. Guvernul și popcrul romin consi- deră c? libertatea și independenta popoarelor arabe, respectul suverani- tății lor, dreptul lor de a dispune singure de propria lor soartă, de bo- gățiile lor. dreptul de a-și dezvolta nestingherite cooperarea economică cu toate țările constituie baza trai- nică a păcii și progresului in Orien- tul Apropiat și Mijlociu. Condamnind agresiunea ame?ica- no-engleză împotriva popoarelor arabe, guvernul țării noastre a sub- liniat obligația O.N.U. de a lua de urgență măsuri eficace pentru a pune capăt agresiunii, a-i obliga pe cotropitori să-și retragă trupele din Liban și Iordania și a asigura pa- cea și securitatea în această regi- une. Guvernul țării noastre a luat ini- țiativa îmbunătățirii și dezvoltării relațiilor cu țările occidentale și a depus mari eforturi în această pri- vință. Guvernul și poporul romin au respins însă cu hotărîre și vor respinge întotdeauna orice încercare de amestec in afacerile interne ale țării noastre. Acei care se mai lea- gănă in iluzia că mersul istoriei ar putea să fie întors și că Rominia ar putea să fie readusă în starea de robie și înapoiere dinainte de eli- berare se înșeală amarnic. Visurile lor vor rămlne deșarte, căci mina poporului nostru nu va șovăi să lo- vească Lăea cruțare în cei care vor încerca să atenteze la cuceririle noastre revoluționare. Țara noastră consideră că pentru întărirea păcii și prieteniei între po- poare au o mare însemnătate schim- burile economice și culturale. Poli- tica guvernului romîn de încurajare a acestor schimburi își găsește ex- presia în faptul că R.P.R. întreține relații economice cu peste 70 de țări, j I | I | i dtoaie a i?ășit cu încredere, pe baza liberului consimțămlnV pe drumul agriculturii socialiste. Mai mult de jumătate din număra} familiilor de țărani muncitori din tara noastră s-au si unit In diferite forme cooperatist-socialiste de producție agri- colă. Sectorul socialist al agriculturii cuprinde mai mult de ju- mătate din suprafața agricolă a țuiii și se consolidează ne- încetat. Profundele transformări politice și economice care au avut loc au permis utilizarea uriașelor bogății ale țării și a ener- giilor creatoare eliberate. în scopul ridicării continue a nive- lului de trei material și cultural al oamenilor muncii. Totul pentru om — acesta este țelul întregii politici a P.M R. si a gu- vernului R.P.R. și. spre mîndria noastră, el este urmărit și rea- lizat pas cu pas. Să amintim că in anul 1957 salariul real a fost cu peste 48 la sută mai mare decit în 1950 In comparație cu anii reg mului burghezo-moșieresc. populația țării consumă astăzi mai multă p ine. mai multă carne, mai mult lapte, zahăr etc- O dezvoltare f/ră precedent a cunoscut in anii puterii noas- tre populare invățămîntul de toate gradele. In scopul pre- gătirii copiilor în vîrstă de 3—7 ani pentru școala ele- mentară s-a extins considerabil rețeaua învățămîntului pre- școlar. In anul școlar 1957 53 numărul grădinițelor a crescut de peste 4 ori în comparație cu anul 1938 39. Invătămintul ele- mentar a fost extins de la 4 la 7 clase și a devenit baza între- gului sistem școlar din R.P.R. tn anul școlar 1957,53 aproape to- talitatea copiilor de v rstă școlară au fost cuprinși în clasele I—IV, iar peste 433 000 de elevi au invătat în clasele V—\«I. Acum, în preajma zilei de 23 August. Consiliul de Miniștri a elaborat Hotărîrea cu privire la generalizarea învățămîntului da 7 ani în acele localități din mediul rural in care există școli cu șapte clase, hotărîre a cărei realizare va constitui un pas însemnat ne drumul înfăptuirii învățămîntului general obliga- toriu de ? ani. S-a dezvoltat considerabil învățămntul mediu, cuprinzind in anul școlar 1957 58 un număr de 85 619 elevi, față de numai 29.004 cîți erau în anul 1938'39. Potrivit necesităților dezvoltării economiei socialiste s-a organizat învățămîntul pro- fesional și tehnic, care a asigurat un număr mereu mai mare de cadre pentru diferitele ramuri ale economiei naționale. Invăță- mîntul superior s-a dezvoltat, de asemenea, în conformitate cu cerințele economiei și culturii naționale. Făcind bilanțul realizărilor dobîndite în anii puterii popu- lare, poporul nostru știe că ele se datoresc în primul rînd poli- ticii înțelepte a Partidului Muncitoresc Romîn și își string» și mai mult rîndurile în jurul lui, manifestindu-și hotărîrea de a-și intensifica eforturile în lupta pentru înfăptuirea politicii sale leniniste. Succesele hotărîtoare ale poporului nostru s nt indi- pacea, care garantează munca sa creatoare, R.P.R. duce In mod consecvent o politică de coexistență pașnică cu toate țările și dezvoltă legături de prietenie cu toate popoarele. Marea sărbătoare națională a țării noastre constituie un nou prilej da manifestare a hotăr rii poporului nostru de a construi socialismul și de a-și aduce contribuția Ia menținerea sprijină dezvoltarea colaborării cul- turale internaționale ca factor de cunoaștere reciprocă și de apropiere intre popoare. In ultimii ani valo- rile culturale, științifice, artistice, sportive ale poporului nostru au cu- noscut o puternică gfirmare peste hotare, după cum In țara noastră solii artei și culturii altor popoare se bucură de o caldă primire și pre- țuire. Politica externă a R.P.R. apare tn toată claritatea ca o politică de pace și colaborare între popoare și din vasta activitate depusă în or- ganizațiile și organismele interna- ționale de reprezentanții țării noas- tre. In cadrul O.N.U. delegațiile gu- vernului romîn au militat cu con- secvență pentru apărarea cauzei păcii și libertății popoarelor. Țara noastră și-a adus contribuția activă la O.N.U. tn problemele respingerii agresiunii imperialiste Împotriva Egiptului și amestecului în treburile interne ale R. P. Ungare. In mod consecvent delegația R.P.R. a sus- ci și conținutul învățămîntului. Școala a fost despărțită de bise- rică; au fost înlăturate predarea religiei și celelalte forme de propagandă religioasă în școală, întregul învățămint a fost așezat pe baze realist-științifice, crein- du-se în felul acesta condițiile necesare pentru a lega școala de construirea socialismului. Conținutul învățămîntului nos- tru socialist este determinat de misiunea pe care o are de în- deplinit în societate : creșterea unui tineret multilateral pregătit, înarmat cu cunoașterea legilor de dezvoltare a naturii și socie- tății, cu o concepție științifică pe activ la necontenita sporire a rodniciei muncii omenești în in- dustrie și agricultură. In scopul continuei îmbunătă- țiri a legăturii învățămîntului ca munca creatoare, constructivă, cu practica construcției socialis- te s-au luat, an de an, o seria de măsuri importante. Printre acestea se numără creșterea greu- tății specifice a locului ce-1 o- cupă iu planurile de invățămînt științele matematice și fizice, bio- logia. Incepînd cu viitorul an școlar, un nou obiect de Invă- țămînt — științele agricole — își va aduce aportul ia pregăti- Consiliul de Securitate. In aceste zile, delegația R.P.R. la sesiunea specială extraordinară militează pen- tru retragerea trupelor americano- engleze din Liban și Iordania, pen- tru găsirea unor soluții acceptabile In scopul asigurării păcii în această regiune. Pentru i îndrepta cursul eveni- mentelor internaționale în direcția consolidării păcii un rol esențial l-ar avea conferința la nivel înalt. Poporul nostru a urmărit cu atenție și cu deplină aprobare eforturile Uniunii Sovietice pentru realizarea unei astfel de conferințe și speră că pină la urmă ele vor fi încununate de succes. Guvernul R.P.R. consideră o da- torie sfîntă a sa față de poporul nostru, de întreaga omenire, aceea de a depune toate eforturile pentru a nu se ajunge la război. Aprobind și susținînd cu toată hotărîrea politica neabătută de pace a guvernului R.P.R., poporul nostru stă vigilent de strajă independenței naționale și cuceririlor sale revolu- ționare chezășuite de unitatea strîn- să, de nezdruncinat, a oamenilor muncii în jurul partidului și gu- vernului, de alianța trainică, frățeas- că cu Uniunea Sovietică și cu cele- lalte țări ale marelui lagăr socialist puternic, unit și invincibil. N. TAINIC dialectic — capabil și competent să aplice în practică cunoștințele însușite în școală, educat în spi- ritul patriotismului socialist și al internaționalismului proletar, în spiritul moralei comuniste. îndeplinirea acestei sarcini fun- damentale a învățămîntului este chezășuită de faptul că prin re- forma învățămîntului și prin ce- lelalte măsuri ulterioare el a fost așezat pe temelia de granit a marxism.leninismului. Folosind tradițiile progresiste ale școlii noastre și bogata experiență a școlii sovietice, au fost elaborate planuri de învătămînt, programe și manuale școlare, metodici și îndrumări metodice în care se oglindește noul conținut al învă- țămîntului. Pe baza experienței dobîndite în procesul utilizării lor în școală, acestora li s-au a- dus ameliorări substanțiale mai ales în urma sarcinilor trasate de Hotărîrea partidului și guvernu- lui cu privire la îmbunătățirea învățămîntului de cultură gene- rală. După cum se știe, începînd cu anul școlar 1958 59 în școala de cultură gonerală se va introduce predarea elementelor de econo- mie politică, iar în anul 1959 60 va începe și predarea elemente- lor de marxism-leninism. Intro- ducerea în planurile de învătă- mînt a acestor două obiecte noi din domeniu] științelor sociale va determina lărgirea simțitoare a orizontului de cultură generală și ridicarea nivelului teoretic al absolvenților școlii medii. O altă caracteristică a învăță- mîntului nostru, strîns legată de conținutul lui științific, constă în legătura lui cu viața, cu practi- ca, cu problemele concrete a'e construirii socialismului. Lichi- dind discrepanța dintre teorie și material școlilor etc. Calea legarea tică, de însă politehnizarea învățămîntu- lui de cultură generală. Procesul politehnizării învățămîntului re- prezintă factorul principal în o- pera de realizare a unei educații multilaterale și armonioase a ti- neretului. Pe baza sarcinildr tra- sate de partid și guvern prin Ho- tărîrea cu privire la îmbunătăți- rea învățămîntului de cultură generală, politehnizarea a deve- nit o problemă cantrală a activi- tății Ministerului învățămîntului și Culturii, a secțiilor regionale și raionale de învățămint și cul- tură, a conducerilor școlilor și a cadrelor didactice. Au fost sta- bilite școli experimentale, s-au creat ateliere școlare — prin în- zestrare de către minister sau prin posibilități locale — s-au intensificat vizitele în întreprin- deri etc. Este de remarcat că învățătorii, profesorii și părinții elevilor manifestă un viu interes și dau dovadă de valoroase ini- țiative în ceea ce privește poli- tehnizarea învățămîntului. Legătura strînsă cu practica este urmărită de asemenea și în învățămîntul superior. Aci, pe lîngă asigurarea unei pregătiri corespunzătoare a cadrelor cu calificare superioară pentru eco- nomia națională și pentru dome- niul social-cultural, există și largi OASPEȚI de peste hotare producției. Este o mîndrie pen- tru cadrele noastre didactice fap- tul că numeroase lucrări științi- fice de valoare ale lor contribuie la dezvoltarea economiei și cul- turii naționale, la ridicarea pres- tigiului internațional al științei Sîmbătă 16 august a.c. a sosit în București o delegație sovietică de specialiști în domeniul educației pre- școlare. Din delegație fac parte tov. O. I. Soloviova, directorul Cabinetu- lui metodic central din Ministerul Învățămîntului al R.S.F.S.R., și tov. N. A. Barîșova, inspector pentru e- ducația preșcolară al orașului Le- ningrad. ’i Oaspeții vor discuta cu specialiști din domeniul învățămîntului preșco- lar, cu inspectori metodiști și educa- toare și vor cunoaște îndeaproape activitatea instructiv.educativă din cîteva grădinițe de copii. școlii sarcina de a aiuta tinere- tul să-și însușească în mod te- meinic tot ceea ce gîndirea u- mană a creat valoros în succesiu- nea generațiilor, să se înarmeze cu marile cuceriri ale științei si culturii și să învețe să aplice în practică cunoștințele însușite în anii de școală. In întregul pro- ces instructiv-educativ se are în vedere faptul că tineretul care se pregătește în școală va trebui, ajuns în producție, să poată va- lorifica din plin tehnica moder- nă a epocii socialiste, să partici- didactice — fondul de aur învățămîntului. Stringîndu-și și mai mult durile în jurul partidului și vernului, cadrele didactice școlile de toate gradele își intensifica eforturile pentru