Proletari rdin toate țările, uniți-va! __ta < «••/ W —. Suie fa imfuminf ?■ Tovarășul CHMJ STOICA a împlinit 50 de ani ■ Organ al Ministerului Invățăipfntuiui și Culturii și al Comitetului Central al Sindicatului Muncitorilor din Invățâmint și Luitura Anu! X, Nr. 480 Vineri 8 august 1958 6 pagini 25 bani Toate eforturile pentru dezvoltarea $1 întărirea Invăi âmlntulul de î ani Aniversarea a 10 ani de la Înfăptuirea reformei învățâmintului »ecenta Hotărîre a Consiliului de Miniștri cu privire la ge- neralizarea învățămîntului de 7 ani în toate localitățile din mediul rural (comune și sate) care au școli de 7 ani constituie un important do. cument pentru traducerea în viață a Directivelor Congresului al Il-lea al P.M.R. în domeniul dezvoltării și îmbunătățirii învățămîntului de cul- tură generală. Ea face parte dintr.un complex de măsuri menite să ducă la extinderea învățămîntului de 7 ani, care constituie una dintre realizările cele mai importante in domeniul re- voluției culturale din țara noastră. Bazîndu-se pe Învățătura clasicilor marxism-leninismului, care arată că omul societății socialiste trebuie să fie înainte de toate omul unei înalte culturi, că socialismul începe acolo unde milioane de oameni își însușesc .știința și cultura, regimul democrat- popular a creat învățămîntul ele- mentar de 7 ani care reprezintă ve- riga principală a ridicării nivelului de cultură al maselor populare. In anii puterii populare învăță- mintul de 7 ani a luat o largă dez- voltare. Dacă în anul școlar 1938— 1939 tn fostele gimnazii și licee (curs inferior) frecventau 119.110 e evi, astăzi, în clasele V—-VII frec- ventează 438.039 elevi. învățămîntul de 7 ani a fost generalizat în orașe, centre muncitorești și reședințe de raion. Dezvoltarea acestui învăță, mint trebuie însă să ia un avînt și mai mare, pentru a corespunde dez. voltării generale și cerințelor socie- tății noastre, ritmului indicat de do- cumentele de partid. Congresul al Il-lea al P.M.R. pune sarcina ca in anul școlar 1960/61 să fie cuprinși în clasa a V.a 90% din absolvenții a patru clase. In anul școlar 1957/1958, In cele 11.291 clase V-VII din mediul rural, au fost cuprinși numai 269.560 elevi, deși capacitatea sălilor de clasă per- mite cuprinderea unui număr mai mare de elevi. Prin urmare. în clasele existente se poate școlariza un număr mult mai mare d?' elevi fără a fi nevoie de cheltuieli supli- mentare. Practica claselor „pitice" cu elective mult prea mici nu mai poate continua. Incepind cu anul școlar 1958/1959 clasele a V.a trebuie să funcționeze numai cu efective normale de elevi. De asemenea, toțî elevii înscriși tre- buie menținuți în clasele V-VIL Re- centa Hotărîre a Consiliului de Mi- niștri deschide largi perspective pentru dezvoltarea mai departe a învățămîntului de 7 ani din țara noastră. Traducerea în viață a pre- vederilor Hotărîrii pune însă în fața comitetelor executive ale sfaturilor populare și în fața secțiilor de învă- țămînt și cultură, direcțiilor de școli și profesorilor sarcini de mare răs- pundere. Hotărîrea este un mijloc important la îndemîna acestora pen- tru a duce la îndeplinire sarcinile ce le revin. Pentru realizarea acestor sarcini este necesară o muncă organizată, susiinută, dusă cu însuflețire și simț de răspundere ; o largă acțiune de popularizare, de lămurire a părinților asupra importanței acestei măsuri, asupra obligațiilor pe care le au de a.și trimite copiii la școală ca să ab- solve 7 clase elementare. La aceas- tă acțiune, alături de slujitorii șco- Iii, trebuie să participe organizațiile obștești, deputății, întreprinderile și instituțiile care patronează școlile etc. Acțiunea trebuie întreprinsă ime. diat, în mod organizat și pe baza unei bune evidențe. Ea hu trebuie în nici din Iar. un caz amînata pentru perioada preajma deschiderii a-nului șco- Cu ocazia vizitelor in colectiv, care trebuie făcute la domiciliul ele- vilor, fiecare părinte trebuie să pri- mească din partea delegatului sfa- tului popular și a directorului școlii încunoștiințarea scrisă că, în confor- mitate cu HCM. nr. 1035 22 VII 1958 copilul trebuie să meze 7 clase elementare si părintele este obligat să-și mită copilul la școală. In din ur. că tri- ca- cînd unii părinți manifestă Predarea cunoștințe! îndoială seu ezitare, acțiunea trebuia continuata pînâ la deplina convin- gere a copiilor și părinților. La fel se va proceda în cazul cînd în ziua începerii cursurilor unii elevi ar absenta. Secțiile de învățămint și cultură pot fixa zile pe regiune sau raion pentru desfășurarea acestei acțiuni. Secțiile de învățămint și cultură, di- rectorii școlilor, cadrele didactice au datoria să ia toate măsurile pentru a cuprinde în clasa a V.a pe toți absolvenții clasei a IV-a din locali- tățile care au școli de 7 ani, să atragă un număr cit mai mare de copii din localitățile circumscripției școlare respective și să mențină în clasele VI și VII pe toii elevii care au urmat pină în prezent. Prin munca de la om la om. prin vizitele în colectiv, prin articole în presa lo- cală și la gazetele de perete și prin alte mijloace să se explice părinților și elevilor că numai școala de 7 ani poate da minimum de cunoștințe generale pentru însușirea orcărei profesii și pentru a trăi și munci în condițiile societății noas.re. ^^onsiliul de Miniștri al Re- '■^publicii Populare Romîne a ^^cmis, la 1 august a.c., Ho. tărîrea cu privire la aniversarea a 10 ani de la punerea in aplicare a legii pentru reforma învătămîn- tului. Hotărîrea prevede instituirea unui comitet pentru organizarea aniversării — comitet al cărui pre- ședinte este tov. Athanase Joja, ministrul învățămîntului și Cultu- rii — și stabilește măsurile ce se vor lua în cadrul sărbătoririi, care va avea loc o dată cu deschiderea noului an școlar, în perioada 15 septembrie—15 octombrie 1958. In toate unitățile de învățămint și educație (preșcolare, elementare, medii, pedagogice, profesionale, tehnice, școli speciale și instituții de învățămint superior) vor acea loc, în această perioadă, serbări, conferințe, competiții sportive etc. In Capitală și în centrele regio- nale se vor organiza ședințe fes- tive. La casele de cultură și la căminele culturale vor avea loc manifestări culturale. De ase- menea, se vor organiza expoziții în centrele regionale, raionale, în orașe și în instituțiile de învăță- mînt superior, precum și vizite la instituțiile de educație create de regimul de democrație populară. In București va fi organizată ex- poziția „Un deceniu de realizări în domeniul învățămîntului''. Se ca edita un volum festiv al „Re- vistei de pedagogie", care va o- glindi principalele realizări obți- nute în cei 10 ani de la punerea in aplicare a legii pentru reforma învățămîntului,, precum și un al. bum din viata școlii noi. De a- semenea, se va realiza un jurnal cinematografic documentar care va ilustra realizările obținute în învățămint în ultimii 10 am. Cu prilejul aniversării, cadrele din învățămint care au obținut rezultate deosebite în muncă, pre- cum și alte persoane care au con- tribuit la ridicarea pe o treaptă mai înaltă a învățămîntului din Republici Populară Romînă vor fi decorate cu ordine și medalii ale R.P.R. Ministerul Transporturilor și Te- lecomunicațiilor va emite o serie de mărci poștale ,,Vn deceniu de realizări în domeniul învățămîn- tului (1948—1958)“. Printr-un ordin al ministrului Învățămîntului și Culturii s-a sta- bilit componența Comitetului pen- Scumpe tovarășe Chivu Stoica, ....HUI agricole in școală De asemenea, trebuie din timp toate condițiile pentru buna desfășurare Școlare : spațiu, mobilier. asigurate necesare a muncii material tra organizarea de la punerea pentru reforma care fac parte Ștefan, Bănyai aniversării a 10 ani in aplicare a legii învățămîntului, din tovarășii : Bălan Ladislau, Crăciun Constanța, Creangă Ion, Daicovi- ciu Constantin, Dinculescu Con- stantin. Ion, C. Letiția, nolache Drăgoescu Petre, lliescu lonescu.Bujor, lonescu acad. lorgu Iordan, Ma- Anghel, Mateescu Corne- lia, Mdtai Alexandru, Mișicu Van. ghele. Nădejde Costin, Niculescu Miluit, Nistor Ion, Pascu Nicolac, Prisnea Constantin, Tokdcs L., Țugui Pace!. E V AC A VI A 3n cuvîntarea rostită de tovarășul Gh. Ghaorghiu- Dej la Consfătuirea pe țară a țăranilor și lucrătorilor din sectorul socialist al agri- culturii au fost trasate sarcini de cea mai mare importanță cu privire la pregătirea cadre- lor necesare agriculturii noas- tre. Aceste sarcini privesc di- rect și școlile de cultură gene- rală — în special școlile de 7 ani de la sate — care tre- buie să dea o asilel de pregă- tire absolvenților lor îneît a- coștia să-și însușească te- meinice cunoștințe și deprin- deri agricole, să poată aduce o contribuție de seamă la dez- voltarea continuă a agricultu- rii noastre, la ridicarea nive- lului de viață al țărănimii și al întregului popor. Pentru rezolvarea acestor sarcini, începînd cu anul școlar 1958/1959 în planul de învățămint al clasei a V-a de la școlile din mediul rural s-a introdus un obiect nou de stu- diu — științele agricole — ce se va preda in două ore pe săptămînă și care se va extin- di treprat in anii urmă- tori și la clasele VI-VII, Această măsură va contri- bui la îmbunătățirea pregă- tirii ttoeiice și practice a absolvenților școlii de 7 ani de la sate, pentru ca ei să poată face față cu mai bune rezultate cerințelor mun- cii productive în agricultură. In cadrul studierii științelor agricole, elevii școlilor de 7 □ni din mediul rural își vor însuși cunoștințe despre soluri și proprietățile lor, despre spo- rirea producției agricole prin mărirea fertilității solului, des- pre condițiile de viată ale plantelor, despre lucrările și metodele de lucrare a solului, despre asolamente, îngrășă- minte, semințe. Ei vor învăța cum să iacă calculul cantității de semințe la hectar, cum să trateze semințele, cum să efec- tueze iarovizarea, semănatul etc. Elevii își vor însuși, de a- semei ea, cunoștințe științifice privind culturile de legume si importanța lor, cunoștințe des- pre răsaduri și răsadnițe, des- pre semănatul semințelor în răsadnije, vor afla cum se xecută nfvelatul pămîntului și marcatul, acoperirea și uda- tul semințelor, replcatul răsa- durilor, prepararea pămlntului pentru repicat, îngrijirea răsa- durilor ropreafe și aerțpicate, privitul răsadurilor, pietodele da irigat etc. Cursul de știin- ța agricole va oferi elevilor posibilitatea de a cunoaște in mod științific și practic princi- palele culturi de legume, se- mănatul și plantatul legumelor în cîmp, tehnica culturii, lu- crările de întreținere și recol- tare. Ei vor învăța care sînt dușmanii legumelor și care sînt metodele de combatere a acestora, își vor însuși cuno- ștințe despre păstrarea și de- pozitarea legumelor, vor cu- noaște uneltele agricole și vor învăța să le mînuiască. Insu- șinduși în mod sistematic cu- noștințele de agricultură, e- levii vor putea desfășura pe bază științifică lucrările prac (Continuare in pag. 6J didactic ele. Traducerea în viață a prevederilor Hotărîrii Consiliului de Miniștri cu privire la generalizarea învățămin- tului de 7 ani in toate localitățile care au școli de 7 ani este o sar- cină de cea mai mare importanță. .Munca secțiilor de învățămint și cultură, a directorilor de școli și a cadrelor didactice în această direcție va însemna fără îndoială o latură importantă a de care se va cierea muncii ținute. Ea este activității acestora, tine seama în apre- și rezultatelor ob. insă mai presus de toate o însemnată acțiune patriotică pe care, cu siguranță, slujitorii șco. Iii noastre vor ștj s-o desfășoare cu pricepere, însuflețire, spirit de răs. pundere pentru ridicarea continuă a nivelului cultural al poporului nos. tru. ANGHEL MANOLACHE director genera! adjunct al Direcției generale a învățămîntului de cultură generală, profesional și tehnic ®upă un an de muncă rodnică eievi: școli' de 4 ani din co- muna SImbăteni. raionul Li. pova, se bucură de o xacanță plăcu- tă și binemeritată. Od'hoa ți focul se împletesc cu variaîe ect:vită;i c. duoative. organizate pentru ei prn grija cadrelor didactice j? e organ 7.. ți'lor L.T.M. ți de pionieri. Excursi'le la muzeul istoric din o. nașul Arad. In pădurea de La CLedo- va, sau La cetatea Soimoț, bunăoară, iau contribuit la lărgirea cunoștințele' căpătate de copii In timpul anului școlar. J-aj ajutat s»-»i cunons.’ mai bine regiunea natală. Lau făcut s.d iubească ma; mult. în zilele cînd bobi Urca școli' este deschisă (de doua ori pe sJn.amMâ). aproape toți elevi: hi schimba cărțile Impr’umutate și discută — adesea cu multă înflăcărare — cele c tite. Harnici, copta din SImbăteni aju:ă părinților lor oare muncesc pe ogoa. re. Pînă acum ei au recolte? peste 300 kg. de mazirp de pe terenul gospo. dărie' agricole colective ți eu adunat o mare cantitate de spice de pe mi- riște. Echipa artistică a școlii prez'ntă cu regularitate, fn cadru! căminului cul- tural și la arii, programe pr'mite cu bucurie de țăranii muncitori. Ca baza sportivă studențească „Tel“ s-a deschis nu de mult o tabără de vară pentru elevii din Capitală. Pionierii si școlarii au prilejul să învețe aici înotul, au la dispoziție coarde, cercuri, mingi. Tabăra cuprinde secții de atletism, voley, tenfs de masă, gimnastică, polo, rugbi etc. Programul taberei este completat cu excurs’i foarte atrăgătoare pentru copii. Ei a i făcut oină acum aseme- nea excursi La pădurea Pustnicul, La fab .Glucoza”. P. SCRIPCA FRANCISC WILD Simbateni ta ; Jn parcul. . outelulal țrsn. * ■ ■ ••• ' viM ®in toate părțile regiunii Ciul, copii de muncitori, de țărani colectiviști si funcționari — ramîni, maghiar' și germani — au ve. nit în tabăra de pionieri din Bistr'ța. Deosebit de primitoare prin espec. tul ei sărbătoresc, tabăra, cu sălile e: frumos amenajate, cu nelipsitele buchete de flori multicolore i-a în. clntat de fa început pe noii veniți. Si nu mai prejos este si hrana copiilor, care primesc în fiecare zi cinci mese gustoase. De neuitat pent'ru pionierii din ta- bără a rămas excursia cu temă orga- nizată tn pădurea Schiferberg. Sco- pul acestei excursii o fost — pe lin- gă recreerea copi'lor — lărgirea cu. noștințelor din domeniul geografiei «I științelor naturii și a] literaturii. Drumul pe potecile marcate cu săgeți a fost foarte atractiv și prin frumu. -etea Iu:,' și prii faptul că mai pre. tjuiideni se găseau plicurf cu între. bări la oare copiii se întreceau răspundă cit mai b'ne. Deosebit de interesantă a fost să Și vizita făcută la stațiunea de cercetări pomicole din apropierea taberei, unde copiii eu putut vedea realizările ob- ținute aici fe ultimi; ani, stad'ul Ju- crărilor experimentale și rezultatele dobîndite. Secția regională de învățămint și c.-gsne!e locale din orașul Bistrițe au sprijinit Îndeaproape tabăra în reali, tarea frumoaselor ei acțiuni educati, ie și ta rezolvarea treburilor gospo. dăreșli. FLORICA ZAGREAN DOINA PAUL 3n vara aceasta, copiii de lu grădinița nr. 16 din Capitală se bucură de o vacanță, cu adevărat minunată. Cu sprijinul sfaturilor populare din raionul 23 August din București și din Con- stanta s.a organizat pentru ei o co. lonie la mare, unde au avut con- diții cil se poate de bune: dormi- toare luminoase, curte spațioasă, umbrar, dușuri, plajă separată, tot felul de bunătăți la masă. întreg personalul coloniei — edu. cotoarele, îngrijitoarele, administra- torul — s-au străduit ca toți copiii să se bucure din plin de vacantă. Pe Ungă ceasurile atit de vesele petrecute la soare și in apă, copiii au luat parte la mici excursii, la jocuri însuflețite, au ascultat bas. me, au cintat, au dansat. Acum, după ce s.au întors de la mare — rumeni, voioși și sănătoși — au plecat la munte, Muscel. la Lerești- GH, IONESCU ‘ Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Romîn și Con- siliul de Miniștri al Republicii Populare Romîne te felicită căl- duros cu prilejul împlinirii a 50 de ani de viață. Călit în focul luptelor revoluționare ale clasei muncitoare, te-ai distins ca unul dintre încercați! conducători ai glorioaselor, lupte ale muncitorilor ceferiști din ianuarie—februarie 1933. Prin întreaga ta activitate revoluționară, ai adus o contribu- ție de seamă la lupta poporului muncitor condus de partidul nostru pentru eliberarea patriei de sub jugul fascist, pentru in- staurarea și întărirea puterii muncitorilor și țăranilor, pentru construirea socialismului în țara noastră. Devotat cauzei partidului, cauzei măreței învățături marxist- leniniste, ai muncit cu perseverentă pentru întărirea continuă a partidului, a unității rindurilor salte și a rolului său conducător în viața țării noastre. Slujitor anedincios al clasei muncitoare șt al poporului, îndeplinind cu înalt spirit de răspundere sarci- nile de seamă încredințate de partid, ai dobindit respectul și dragostea profundă a oamenilor muncii. Călăuzindu-te neabătut de principiile internaționalismului proletar, care stau la baza polititlii. partidului nostru, ai militat neobosit pentru dezvoltarea continuă a legăturilor de prietenie și colaborare frățească ale țării moastre cu Uniunea Sovietică, China populară și celelalte țări socialiste, pentru întărirea uni- tății de nezdruncinat a lagărului socialist in frunte cu U.R.S.S., pentru întărirea unității mișcării comuniste și muncitorești inter- naționale. Partidul și poporul nostru dau o înaltă apreciere activității pline de abnegație pe care ai depus-o ca unul din conducătorii de frunte ai Partidului Muncitoresc Romin și ai statului demo- crat-popular. îți urăm, scumpe tovarășe ChHvu Stoica, ani mulți de viață, sănătate și muncă rodnică pentru. înfăptuirea politicii partidului nostru, în slujba poporului muncitor, a socialismului și a păcii. COMITETUL CENTRAL CONSILIUL DE MINIȘTRI AL PARTIDULUI AL REPUBLICII MUNCITORESC ROMIN POPULARE ROMÎNE PREZIDIUL MARII ÎADUNARI NAȚIONALE A REPUBLICII POPULARE ROMÎNE DECRET pentru atribuirea titlului de „Erou al Muncii Socialiste'* din Republica Populară Romînă și conferirea Medaliei de Aur „Secera și Ciocanul** tovarășului Chivu Stoica Pentru slujirea cu credință a clasei muncitoare $1 a poporu- lui, pentru merite deosebite în opera de construire a socialismului și activitate îndelungată șl rodnică în mișcarea muncitorească; Cu prilejul împlinirii a 50 de ani de la naștere; Prezidiul Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Romîne, Atribuie titlul de ,,Erou al Muncii Socialiste" din Republica Populară Romînă și conferă Medalia de Aur „Secera șl Ciocanul" tovarășului Chivu Stoica. Președintele Prezidiului Secretarul Prezidiului Marii Adunări Naționale Marii Adunări Naționale ION GHEORGHE MAURER GHEORGHE STOICA București 7 august 1958. j TELEGRAMĂ T ou ar aș ului CHIVU STOICA, Președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Populare Romîne , București Scumpe tovarășe Chivu, Comitetul Central al Partidului Comunist al Uniunii Sovie- tice și Consiliul de Miniștri al U.R.S.S. vă trimit dv., unul din cei mai eminenti oameni de stat și militanti politici ai Republicii Populare Romîne, luptător consecvent pentru cauza clasei mun- citoare, sincere și călduroase felicitări cu prilejul împlinirii a 50 de ani. Vă dorim, tovarășe Chivu, multă sănătate, multi ani de viată și succese continue în rodnica dv. activitate, spre binele poporului frate romin și înflorirea Republicii Populare Romîne. COMITETUL CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST AL UNIUNII SOVIETICE, CONSILIUL DE MINIȘTRI AL țJ R S.S. 7 august 1959 DIN ACTIVITATEA ȘCOLILOR PR — —--—- -------- _________ IONALE SI TEHNICE viitorilor mecanici da mina sa-șl imoogațeas- Lucrai'ile practice organizate in mod sistematic In anii de ncenț. ie riau posibilitate că necontenit cunoștințele de «p®ci»litate In legătură cu programa și manualul de TEHNOLOGIA MATERIALELOR Sroiectul de programă privitor la studiul materialelor în șco- lile profesionale de ucenici și în școlile de meserii discutat de cadrele didactice în cadrul cabinetului metodic Bucu- rești prevede ca această disciplină, socotită ca un obiect de cultură tehnică generală, să asigure ucenicilor cunoștințe multiple. Proiec- tul de programa cuprinde pe lingă noțiuni strins legate de mese- riile de specialitate și șiruri interminabile de materiale auxiliare. Socotesc că această orientare a programei este neindicata, de- oarece ii eupraincarca pe ucenici cu unele cunoștințe care nu le sint absolut necesare (de exemplu: apa și combustibilii pentru strungari, textile pentru turnători etc.) si le îngreuiază capa- citatea de asimilare a cunoștințelor. Dimpotrivă, concentrarea studiului numai asupra materialelor de baza din.fiecare meserie va tora și-l va ajuta pe viitorul bine in meseria respectivă, atit prelucrarea lui? Pentru meseriile tria grea, de pildă, terialelor trebuie să din indus- studiul ma- se limiteze, ■ I I I | Bi permite un studiu adîncii al aces- muncitor să se descurce cit mai in alegerea materialului cit șt in 3n anii trecufl considerindu-se că studiul tehnologiei mate- rialelor trebuie să asigure exclusiv insuțirea de către uce- nici a tehnologiei me seriei și instruirea lor practică, s-a ur- mării ca intr-un număr mai mic sau mai mare de ore — in funcție de meserie — să li se comunice ucenicilor noțiunile de bază cere sint necesare pentru înțelegerea cunoștințelor de stricta speciali- tate. De aceea, programele pe baza carora ș-a predat cursul cu- prind materiile prime și auxiliare tratate in ordinea in care ele intervin in procesul tehnologic- De exemplu, in programele pentru meseriile din sectorul metalurgiei prelucrătoare (lăcătuși strun- gari. frezori-rabotori etc.) se vorbește mai intii despre însușirile metalelor, despre structura lor despre tratamentele termice și termochimice și numai dupi aceea despre elaborarea fontei ț1 oțe" lului. După aceasta concepție, in programele pentru meseriile cin sectorul confecțiilor textile ar trebui sa se vorbească mai iutii despre țesături și ulterior despre recoltarea fibrelor, toarcerea lor etc. Cresc noi cadre de mineri după părerea mea. la metale, iar materialele auxiliare sa fie studiate in cadrul tehnologiei legate de agregate, mașini sâu piese. In acest sens cred că pentru sectorul industriei con- strucției de mașini acest curs ar trebui să fie mai puțin un stu- diu general al materialelor și mai mult o tehnologie a meta- lelor in înțelesul deplin al cu- vîntului. Acest curs trebuie deci să tie un studiu de ansamblu al metalelor, de la minereu la produsul finit, cu privire spe- ciala asupra fenomenelor de structură care se produc in transformările tehnologice ale metalelor. Studiul metalelor ar trebui să cuprindă : proprietăți- le fizico-chirrice, mecanice și In planurile de Invâtâmint ale școlilor profe- sionale de ucenici și ale școlilor de meserii este prevăzut cursul de tehnologia materiale- lor, In cadrul căruia li se predau ucenicilor cunoștințe despre materialele întîlnite șl utili- tate de ei în atelierele de producție. In anul școlar trecut au fost introduse in școli o nouă programă șl un nou manual de lehno logla materialelor pentru anul I. Experiența fo- losirii lor a arătat că sini necesare Îmbunătă- țiri atit In programă, cit șl in manual. De aceea, Direcția generală a invătâmîntuiul de cultură generală, profesional și tehnic a Întoc- mit un nou proiect de programă pe care l-a supus, împreună cu manualele existente, dis- cuției unui colectiv larg de proiosori. Publicăm mai jos părerile unor protesorl-in- gineri asupra proiectului de programă, precum șl asupra manualului de tehnologia metalelor pentru ucenicii anului I. Consider că este mult mai justa predarea cunoștințelor in ordinea obținerii diverselor ma- teriale. De exemplu, in.ii să se studieze elaborarea fontei și 0- telului, apoi însușirile mecanice mente. ale acestora. fizico- trata- metode de prelucrare 3n bazinul carbonifer Schitu Golești, la mi- nele Peseăreosa, Poe- nori' Jugur, Berevoești și Go- deni' alături de minerii vîrst. nici lucrează foarte mulți tineri. Pe lingă mulți maiștri și muncitori găsești cite 1—2 tineri aplicind in practică cele învățate în școală. o Aceș- tia sint ucenicii și elevii grupului școlar minier din Cîmpulung-Muscel. O dată cu reforma invâță- mintului, Cîmpulungul, unul din centrele cele mai bogate in lignit din tara noastră, a 9n toamna anului 1955, ca urmare a măsurilor luate pentru îmbunătățirea or- ganizării invățămîntului profe- sional și tehnic, în cadrul sta- țiunii experimentale pomicole de la Voinești, regiunea Plo- ești, s-a înființat o școală pro- fesională Pornind de la o sin- gură clasă de elevi, școala a ajuns să cuprindă, într-o peri- oadă de numai trei ani, un nu- măr de aproape 100 de elevi. Studiind experiența acumu- lată de școala profesională din Voinești și ținind seama de faptul că funcționarea școlilor hortiviticole în cadrul stațiuni- lor experimentale asigură o mai temeinică pregătire teore- tică și practică a ucenicilor și elevilor, Ministerul Agricultu- rii și Silviculturii a trecut la lărgirea rețelei acestui tip de școli. Astfel, începînd din anul școlar 1957-1958 școlile profe- sionale de ucenici și școlile tehnice de maiștri din Odo- bești, Valea Călugărească, Mi- niș, Fălticeni, Geoagiu etc. au început să funcționeze pe lin- gă stațiunile experimentale ale Institutului de cercetări horti- viticole din localitățile respect tive. Pentru pregătirea tehnicieni- lor necesari unităților agricole socialiste in vederea produce- rii materialului săditor de bu- nă calitate, Institutul de cer- cetări hortiviticole a organizat cursuri practice de specializare a absolvenților școlilor tehnice de maiștri. Un asemenea curs, urmat de 23 de maiștri, func- ționează pe lingă ștațiunea ex- perimentală viticolă de la Dră- gășani. Lucrînd alături de profesori și de ingineri, cei 50 de cer- cetători din stațiuni care au predat anul trecut în școlile hortiviticole au contribuit mult la îmbogățirea cunoștin- țelor ucenicilor și elevilor, la legarea invățămîntului de problemele concrete ale acți- unii de refacere a livezilor și a plantațiilor de viță din tara noastră. Bunăoară, atunci cind au studiat măsurile de combatere a periodicității ro- dirii pomilor, cercetătorii de la Voinești au arătat ucenicilor, cu exemple concret luate din livezile neîngrijite ale po- micultorilor individuali, cau- zele care stau ta baza acestui fenomen ți pierderii» pe care devenit un centru de pre- gătire a viitoarelor cadre ale industriei miniere. Mui'e chi- puri de pe tablourile promo- țiilor trecute ale grupului școlar figurează acum pe pa- nourile de onoare ale între- prinderilor carbonifere din întreaga (ară. In prezent, grupul școlar minier din Cîmpulung are in componența sa trei tipuri de sec/ie de cursuri tențâ. Aici citeva fără tute frec- neri deslușesc tainele riei, fntoță meșteșugul mese* greu in cinstea „Zilei minerului" se numiră și tinerii Ion Baz- nea, Traion Chivu, Dumitru școli : școală nici și maiștri o școală de mineri, o profesională de o școală tehnici uce- de cu cursuri de zi și o dar alii de frumos al scoate- rii cărbunelui din adincimi. De curind au intrat in pro- ducție abmlven-ii școlii pro- fesionale. Alburi de ei con. tinuă practica in producție ucenicii anului 11. Contribu- ția adusă de aceștia, alături de minerit pîrstnici. la obți- nerea unei producții sporite este remarcabilă. In rindul celor es idențieți pentru depă- șirea planului de producție Drăghici, Ion Ldrea, Banciu, Petre Onofre proaspeți absolvenți ai profesionale. Rezultatele tinerilor Petre elf; școlii absol- lențt reprezintă rodul strudi- niei comune a cadrelor di- dactice de la grupul școlar și al minerilor tîrstnici pen. tru pregătirea noilor cadre de muncitori mineri. Prof. 1. G. RADUCU Cttr.pnlane-Muscel tehnologice ale metalelor ; ba- zele metalurgiei fizice și me- talografiei ; metalurgia fontei, oțelului și metalelor neferoase; prelucrările mecanice ale metalelor și tratamentul termic al lor. Socotesc ca prima temă — „Proprietățile fizico-chimice, me- canice și tehnologice ale metalelor și aliajelor11 — trebuie parcursa chiar in primele ore de predare, deoarece cunoștințele respectiv* sint necesare chiar de la Început atit pentru instruirea practica cit și pentru studiul tehnologiei meseriei. Urmeaza in mod logic temele: „Structura metalelor și alia- jelor11, „Clasificarea fontelor și oțelurilor carbon și speciale" și „Aliaje dure". Studierea 1or da ucenicilor baza științifica pentru cunoașterea și aprecierea metalelor, necesară atît pentru instrui- rea practica cit și pentru studiul teoriei lăcatușeriei. Astfel, ei nu pot înțelege clasificarea fontelor, oțelurilor și aliajelor fără a cu- noaște structura metalelor și aliajelor, după cum nu pot înțelege procesele din furnalele și cuptoarele Siemens-Martin fără să cu- noască structura metalelor și aliajelor, precum și clasificarea cali- tativa a acestora. Unii profesori sînt de părere că tema „Clasifi- carea fontelor și oțelurilor1' trebuie studiată după procesele de le aduce el recoltei- Aplicind măsurile agrotehnice indicate dă cercetători pe loturile de- monstrative ale pomiculton- lor, ucenicii au luat parte La acțiunea de ridicare a produc- nere a 125.000 puteți pentru altoit livada tiune. ei au și a 5 Ort de pomi din nou iufiintatț de >•«- Efectutnd aceste lucrări, invătat să îndeplinească ției de la 5—10 calitatea l-a de la o producție Luînd parte complexului de kg mere de fiecare pom, de 50—60 kg. la executarea lucrări agro- tehnice aplicate în plantațiile stațiunilor și pe loturile de- monstrative organizate de sta- țiuni în livezile unui mare număr de țărani muncitori, ucenicii și elevii s-au putut convinge de efectele pozitive ale acestor măsuri agroteh- nice. Ei înșiși au efecutat lu- cr-ări v-ariate livezilor, de șămintelor și recoltare. de întreținere a aplicare a ințjra- a stropitului, de Acum, in perioada de prac- tică, ucenicii și elevii îți des- fășoară activitatea ție imbogățindu-si cunoștințele și practice. Ucenicii in produc- și mai mult deprinderile pomicultori din Fălticeni, Voinești și Geoa- giu, de pildă, au căpătat in această perioadă valoroase cunoștințe cu privire la teh- nica înființării pepinierelor pomicole. Ei au pregătit tere- nul pentru pepinieră, au cla- sat și fasonat puietii, au exe- cutat lucrări de mocirlire, de pichetare și plantare etc. In cadrul practicii in pro- ducție ucenicii realizează de asemenea o serie de lucrai de mare importanță economi- că. Astfel, ucenicii școlii pro- fesionale de la Voinești plan- tează mii de puieți in bazinul pomicol al Dîmboviței, acolo unde livezile de pruni și meri mai sint încă nerentabile din cauza soiurilor de proasta ca- litate a pomilor, a desimii lor și a lipsei totale de Îngrijire la vîrsta cind au tost tineri. La livezile din centrul pomi- col Geoagiu, pe care regimul trecut le-a lăsat pradă bolilor și dăunătorilor, ucenicii scolii horticole din localitate îi aju- tă pe cercetători în acțiunea de combatere a păduchelui de San-Jose și a altor dăunători, pentru refacerea și dezvolta- rea pomiculturii. In cadrul ac- tivității practice ucenicii de la școala profesională pomico- lă din Fălticeni au executat lucrări de plantare și întreți- operații tehnice ca pichetarea locului cu ajutorul ecnerului, a jaloanelor și a sirmelor gra- date și plantarea pomilor ajutorul riglei de plantare. Mulți dintre profesorii, ginerii și cercetătorii care drumă practica ucenicilor cu in- in- elevilor muncesc cu însuflețire pentru cit mai buna pregătire a acestora. De exemplu, tova- rășul Nicolae Meza, cercetă- tor la stațiunea experimentală din Geoagiu, a organizat ast- fel practica ucenicilor aceștia să poată trece toate fazele Incit prin lucrărilor de în- fimțare și întreținere a unei livezi tinere- Cu aceeași gri- jă se ocupă de buna îndru- mare a ucenicilor și elevilor pedagogii T. Groza, I. Margi- ne. Petre Mihai și Ovidiu Be- loiu, de la centrul școlar din Fălticeni. La școlile de la Voi- uești, Odobești. Fălticeni și Geoagiu pedagogii și cerce- tătorii analizează cu atenție munca grupelor la fiecare sfîr- 1 s I I I I I I etc. Aceasta succesiune prezin- tă avantajul unei înlănțuiri lo- gice, ceea ce ar ușura asimi- larea sistematică a cunoștințe- lor. Pe baza acestei concepții s-a întocmit noul proiect de pro- grama. Cercetind proiectul, mi-am dat seama că el porneș- te de Iu o idee Justă : anume, aceea ca studiul materialelor este un obiect de cultura generală tehnică, ce trebuie să răspundă cerințelor unei pregătiri mai largi. Consider că, in aceasta lumină. proiectul prevede o succesiune justă a temelor mai importante ; apa in industrie, cam bustibili. metalele feroase, me- sit de săptănină, stabilind măsari de îmbunătățire a a- cartei munci pentru saptami-: na viitoare. Din păcate, nu peste tot se procedează astfel. De pildă, pedagogii Nicolae Petrescu, Nicolae Radu și Petre Luță de la școala profesională din Valea Călugărească nu se pre- ocupă așa cum ar trebui de practica ucenicilor. în loc să-i organizeze pe aceștia pe gru- pe și să-i treacă prin rotație, prin toate lucrările prevăzute de programă, i-au pus să exe- cute săptămîni de-a rindul a- celeași lucrări : legarea lăsta- rilor la vie, tăierea în verde etc. La fel stau lucrurile la cursul de specializare găsani și la școala nală din Pietroasele. din Dră- profesio- Este școlar școlile ocupe necesar ca în noul an cadrele didactice din hortiviticole să se pre-. mai intens de pregăti- rea viitoarelor cadre de spe- cialiști, să-i înarmeze pe elevi cu cunoștințele agrotehnice cele mai avansate. Prof. ing. C. VELICU șeful serviciului tnvătămtnt din l.C.H.V. elaborare din furnale și cuptoarele de oțel. Nu impărtașesc această păre-e. căci nu se poate fabrica un produs fără a se ști dinainte ce compoziție și ce structură se urmărește să se obțină. După studierea temelor „Elaborarea fontei și oțelului", ..Me- talele și aliajele neferoase și elaborarea lor11, „Protecția metalelor contra coroziunii" — care se referă numai la metale, la proprie- tățile. structura și elaborarea lor — se va trece în mod firesc la prelucrarea metalelor. Ar urma. deci, temele : „Prelucrarea metale- lor prin turnare11, „Prelucrarea metalelor prin deformare11, „Suda- rea, tăierea și lipirea metalelor", „Tratamentele termice, și termo- chimice", „Prelucrarea metalelor prin așchiere". Pentru a evita ca unele teme de tehnologia metalelor sa s* suprapună unor teme de tehnologia meseriei (ceea ce se poate intîmpla în cazul meseriilor de turnători, sudori, strungari, fre- zori etc.) este bine să se suprime temele specifice din programa de tehnologia metalelor, urmind ca ele cadrul cursului de tehnologia meseriei. In cazul meseriilor care reclamă combustibililor — cum sint meseriile de tori etc. — se poate introduce o tema înainte de tema „Metalurgia fontei". să se studieze numai în cunoașterea temeinică a forjări, turnători, iamina- privitoare la combustibili Unii profesori sint partizanii introducerii unei teme privind masele plastice, abrazivii, lubrifiant ii. curelele de transmisii etc. — sub denumirea generală de „materiale nemetalice". Socotesc că această temă ar puiea fi introdusă numai la finele programei, după epuizarea întregului material legat de metale. Nu se poate vorbi insa de programa de tehnologia metalelor fara a analiza și cazul anormal — dar care se repetă in fiecare an — al includerii în aceasta programa a temelor referitoare la organele de mașini. Pînă in prezent problema studiului organelor de mașini nu a fost just rezolvata prin planurile de învătămint pentru nici una din meseriile ce au nevoie de acest studiu. Soco- tesc ca. atita vreme cit nu există un curs special de organe de mașini, cea mai buna soluție pentru a se studia la timpul oportun organele de mașini este de a întrerupe studiul tehnologiei meta- lelor după tema .,Protecția metalelor contra coroziunii1', o dată cu Începerea trimestrului 11 din anul 1 — și de a introduce aici te- mele respective referitoare la organele de mașini. Aceasta nu va tulbura predarea tehnologiei metalelor in raport cu celelalte- obiec- te deoarece cunoștințele prevăzute in această parte a programei nu sint legate direct de începutul meseriei și nici de operațiile și prelucrările studiate la tehnologia meseriei. Aceasta problema se va rezolva și mai bine dacă studiu! or- ganelor de mașini va începe printr-o tema referitoare la rezistența materialelor — expusă, bineînțeles, la nivelul înțelegerii ucenicilor — care sa adune toate noțiunile de rezistența împrăștiate in cursu- rile de fizică și de tehnologia metalelor, eliminind repetările și suprapunerile intre diverse obiecte. Studiul tehnologiei metalelor trebuie să fie in pas cu progre- sul continuu al științei și tehnicii, trebuie să faca cunoscut uce- nicilor tot ceea ce este nou in tehnologia de fabricare și prelu- crare a metalelor. talele neferoase, coroziunea și protecția metalelor contra coroziu- nii ; materialele nemetalice utilizate in construcția mașinilor, pre- cum și o serie de materiale diverse: abrazivi, lubrifianți, lichide de răcire, mase plastice etc. Această succesiune permite predarea gradată a cunoștințelor de la simplu spre complex și respecți or- dinea in care sint întîlnite materialele in ateliere Cunoștințele despre apa potabilă, apa de cazane, apa de răcire sau spalare etc. vor ajuta ucenicilor, indiferent de meseria pentru care se pregătesc, să cunoască importanța incalculabila a acestui material. Capitolul despre combustibili (solizi, lichizi și gazoși) are rolul de a face pe viitorul muncitor sa cunoască șl să aprecieze importanța și avantajele folosirii combustibililor naturali, artifi. ciali sau sintetici. Socotesc, de asemenea, ca foarte necesare capitolul in legătură cu efectele coroziunii metalelor și cu metodele de lupta împotriva coroziunii, capitolul privitor la lubrifianți. care este de interes ge- neral, indiferent de meserie, sau cel privitor la utilizarea maselor plastice, care prezintă tot mai mult interes pentru construcția ma- șinilor ca și pentru producerea bunurilor de consum. Desigur că dezvoltarea fiecărui capitol trebuie să țină seama de nevoite meseriei respective. Așa, de pilda, cred că în școlile din sectorul metalurgiei trebuie să se acorde capitolelor despre proprietățile metalelor și elaborarea lor mai multă atenție decit in școlile din sectoarele chimice, construcții, industrie ușoara etc- Se știe că unii muncitori și tehnicieni — de exemplu instala- tori de lumină și forța, instalatori tehnico.sanitari etc. — utili- zează multe unelte, materiale șl semifabricate (conductori, între- rupători, robinete, mufe, radiatoare etc.). in legătura cu aceasta s-a ridicat problema îmbinării studiului materialelor de uz larg cu studiul materialelor și pieselor de stricta specialitate. Aceeași pro- blema este valabilă pentru meseriile din industria ușoara, indus- tria alimentară, industria chimica, industria petrolului etc. Se pune întrebarea dacă cei ce se pregătesc pentru aceste meserii trebuie sa studieze materialele de stricta specialitate sau materiale de uz larg. Socotesc că un curs complet de studiul materialelor nu poate decit ajuta la însușirea cunoștințelor de specialitate, lăr- gind în același timp orizontul de cunoștințe al viitorilor muncitori calificați. Cred că omiterea unora sau altora dintre teme ar duce ia o pregătire incompletă, unilaterală a ucenicilor. In ceea ce privește eșalonarea în timp a capitolelor din curs, sint de părere că tehnologia materialelor trebuie predată in tri- mestrele I și II, frecindu-se apoi la studierea unor probleme de specialitate (organe de mașini, mașini-unelte etc.), Profesoru; de specialitate sau maistrul-instructor este, oricum, obligat să Iaca legătură intre prelucrarea materialelor și însușirile lor. De altfel chiar și in manualele de specialitate primele capitole trateaza ma- teriile prime și semifabricatele Și numai după aceea se trece la expunerea prelucrării lor. In concluzie, socotesc că o programă completă — care sa (ina seama, bineînțeles, de nivelul ucenicilor din școlile profesionale și de meserii — va ajuta la însușirea cunoștințelor de specialitate și va da viitorilor muncitori o orientare mai largă in meserie. Prof. ing. I STÂNCIULESCU Centrul școlar pelrol-chimie București I'JIIIIIIIIIWIUUIWIIIIIN^ MiWW'imilimiinilWIMIIlMălIlUIIIIWIlWIII^^ Ing. LIVIU POPOVICI din Direcții personal fi învațămtnt a M I G. Expoziția viitorilor metalurgiști n Parcul Libertății din Capitală, intr-o sală mare a Centrului de documentare tehnică s-a des- chis de curind o expoziție care înfățișează lucrările prac- tice executate de ucenicii și elevii școlilor profesionale, tehnice și tehnice de maiștri aparținind Ministerului Indus- triei Grele. Vizitatorul expoziției rănii- ne uimit, în primul rind, de diversitatea mașinilor-unelte. a machetelor in stare de func- țiune, a feluritelor piese și scule executate de viitorii me- talurgiști. Poposind insă mai mult printre lucrările execu- tate de ucenici și elevi, el îsi dă curind seama că prin- cipalul nu constă ut cantita- tea celor expuse, ci in calita- tea, în valoarea lor. Dacă trezi fără să te grăbești și exami- nezi cu atenție obiectele din expoziție, vezi limpede cit de mult au crescut premupărij viitorilor muncitori, cit de mult s-a lărgit, orizontul lor. cit de dibace le-au devenii mîinile. Poarte izbutite sint înde- osebi lucrările executate de u- cenicti școlilor profesionale. La intrarea in expoziție iți a- trage atenția o machetă izbu- tită și deosebit de complexă. La un capăt al ei se găsește o uzină, la celălalt o stațiune de mașini și tractoare. Un tren electric iese pe poarta u- zinei, transportind mașini și utilaje agricole. Lucrarea a- ceasta, Uustrînd legătura strin- să intre oraș și sat, a fost rea- lizată de ucenicii strungari, lăcătuși, tinichigii, electricieni și timplari de la școala profe- sionali „7 Noiembrie" din Craiova in cadrul cercurilor tehnice. O altă machetă, înfățișind laminorul de țevi din Roman, dă o imagine completă asu- pra funcționării unui astfel de agregat industrial complex. La confecționarea machetei au muncit ucenicii anilor 11 și III ai școlii profesionale I.M.S. din Roman. Intr-un colț al expoziției strălucesc carcasele metalice ale modelelor de motoare și instalații electrice, executate cu multă măiestrie de către ucenicii școlii profesionale „Electromotor" din Timișoara precum și cazonele de loco- motivă executate de ucenicii școlii profesionale „Mao Țze- dun". Atenția vizitatorului este a- trasă și de mașinile-unelte și de aparatele de înaltă preci- zie executate de ucenici. Se remarcă îndeosebi mașinile de găurit executate, de uce- nicii anului II ai șaplii profe- sionale din Colibași (regiunea Pitești), aparatul „BrineU" pentru măsurat duritatea me- talelor, executat de un grup de ucenici de la școala pro- fesională „Gheorghe Dinii- trov“ din Arad, precum și ma- șina de rectificat fi dispozUi- vul de încercat rezistența ni- turilor, realizate de ucenicii școlii profesionale din Cugir. Din păcate, expoziția o- glindește mult mai slab acti- vitatea desfășurată de elevii școlilor tehnice și tehnice de maiștri. Cele citeva exponate ale grupului școlar de la Com- binatul metalurgic din Reși- ța și ale grupului școlar „lo- sif Rangheț" din București, la cure au contribuit și elevii școlilor tehnice și tehnice de maiștri, reflectă insuficient rezultatele obținute in dome- niul instruirii acestora. Este necesar ca in cadrul expozițiilor ce se vor organi- za în viitor să se acorde mai mare atenție prezentării de lu- crări efectuate de elevii șco. Iilor tehnice și tehnice de maiștri. Aceasta ar contribui mai mult la popularizarea școlilor respective în rindul absolvenților școlilor de cul- tură generală. I. MOSCEJ ■ I 1 ■ I I ■ S anualul de tehnologia metalelor pentru anul 1 (autor Ing. vio- rea Chirița) inttresează un mare număr de școli profesionale și de meserii, deoarece este consacrat unui obiect de cultura tehnică generală care sta la baza pregătirii profesionale de specia- litate a ucenicilor. Manualul a fost alcătuit pe baza programei de tehnologia meta- lelor din anul școlar 193711938, cu care de altfel corespunde. Proble- mele cuprinse sint destul de bine sistematizate in interiorul capito- lelor și au, cu un.ele rare excepții, o succesiune logică, in întreg cuprinsul manualului se constată, o continuă preocupare pentru le- garea teoriei de practică, pentru prezentarea cunoștințelor ta nivelul ucenicilor, ținind seama de virsta și puterea lor d.c înțelegere. Schi- țele și desenele din manual sint legale organic de text ajutindu-i pe ucenici in înțelegerea justă a fenomenelor și stimulindu-i pentru apli- carea cunoștințelor teoretice in practică. Conținutul științific al manualului este, tn general, bun. Autorul scoate in relief progresele științei și tehnicii tn domeniul metalur- giei, cit și perspectivele ce se deschid acestui domeniu în viitor. Prin exemple edificatoare se ilustrează ajutorul multilateral acordat industriei metalurgice din țara noastră de către U.R.S.S. Pe lingă aceste realizări, manualul elaborai de inginerul Horea Chirița prezintă însă și unele deficiențe, in primul rtnd, înșiruirea temelor nu respectă întru totul principiile accesibilității și sistema- tizării. De exemplu temele: „Tratamente termice și termochimice", „Clasificarea fontelor și oțelurilor"șinl prevăzute inamic de a se studia metalurgia foniei, oțelului și a materialelor neferoase. Tot înaintea acestei tenie de baza sint introduse temele „Coroziunea me- talelor și protecția lor contra coroziunii'' precum și ..Materialele ne- metalice". Cred că este necesar ca temele să se prezinte in urmatoa- rea succesiune: apa, combustibili; proprietățile principale ale me- talelor și aliajelor: structura metalelor și aliajelor; fabricarea ton- tei ; fabricarea oțelurilor; clasificarea și calitățile tontei și oțelurilor; aliaje dure; tratamente termice și termochimice, metalelor și aliajelor, fabricarea metalelor neferoase; coroziunea materiale nemetalice. Pentru noțiunile de organe de mașini 111 al anului I ar fi bine să se elaboreze mele referitoare la prelucrarea metalelor prevăzuta In trimestrul un manual separat. Te- prin turnară, deformare etc. trebuie să fie trecute, după părerea mea, in manualul pentru anul 11. Cred că, pentru înlăturarea supraîncărcării ucenicilor, este nece sar să se elimine unele teme și noțiuni din manual, ca de exemplu „Transmiterea căldurii" (care se predă și în cadrul cursului de fizică tehnică), sau noțiunile de forjare manuală și de lipire și sudura a metalelor (oare se predau in cadrul cursului de tehnologia meseriei). In cuprinsul manualului sint unele definiții și noțiuni prezentate confuz. De pildă, tema „Fenomenele chimice care au loc in furnal" este redactată intr-o formă greoaie, inaccesibilă ucenicilor, iar de- finiția maselor plastice este confuză. In manual sint utilizați unii termeni tehnici care nu sint explicați, neglijindu-se principiul acce- sibilității cunoștințelor Astfel, la pag. 28 se spune că lingoul turnăt prezintă 3 zone, fără insă a se explica ce este lingoul. Se vorbește de clasificarea fontelor și oțelurilor (pag. 41—43) fără a se arăta modul de obținere a lor. De asemenea, se întrebuințează diferite li- tere grecești fără a s» specifica denumirea lor. Nu slru. explicați termenii „micron" (pag. 86), „suspensie" (pag. 88), „gradul de reducere" (pag. 142) etc. La sfîrșitul mai multor capitole sînt prevăzute întrebări recapitu- lative care, in cea mai mare parte, sini bine formulate. Unele în- trebări insă — bunăoară cele in legătură cu proprietățile fizice șl mecanice ale metalelor sau cu proprietățile principale ale combusti- bililor — sini formulate greoi. Dacă vor fi eliminate aceste neajunsuri manualul va constitui, după părerea mea, un ajutor real in munca de instruire a viitorilor mun- citori calificați,. Ing. EDUARD CUPFER Practica elevilor în producție La sfirșitul acestui an școlar, în perioada 2—14 iunie, elevii școlilor de cultură generală au efectuat practica in unități industriale și agricole. Desfășurarea practicii a dovedit, prin efectele instructiv-educative pe care le-a avut, utilitatea acestei acțiuni. Cu acest prilej s-au putut trage învățăminte care să ajute la îmbună- Cred ci era parte. insă. lățirea muncii pe viitor. Am considerat că este prezentăm părerile și sugestiile unor oameni util să care au privit practica elevilor din puncte de vedere diferite, avînd în vedere sarcinile diferite pe care le-au avut în cadrul desfășurării ei. aveam Ia '.--te — puteau iun parte fiei te satfat de puci pre. ap ; -A joci responsabili' er fl fost •c-mM : șnr rotație. t- cere o conduc, alături 4e eâert oare. t»'in natura ocupației «Ir -• .— j* ii obișnuit! cu mun- • ir:. Slot si unii care asemeaM deprinderi. Av^nd în .7.- '. *. dLerențe. am reunit tn - f- ae elevii mai puțin ex- avfnd tn acest fel posi- .ț î?=d-u:nez permanent și insă, utilitatea practicii, pe care noi o putem asigura printr-o atentă șl judicioasă organizare și desfășurare a activității in acest timp. De iriwiw. din etgsi puseu entru buna desfășurare a practicii elevilor m În- treprinderi, secția de in- vățamint șl cultură a ora- șului Ploești a alcătuit un colect’v format din directori de școli, profesori de fizica, chimie, matemati- că, desen, științele naturii etc. și a în- tocmit din timp un plan de acțiune. S-a avut in vedere in primul tind fo- losirea tuturor posibilităților locale. După stabilirea întreprinderilor în care urma să se desfășoare practica, directorii de școli au discutat proble- mele organizării acesteia cu conduce- rile întreprinderilor, cu inginerii și tehnicienii, stabilind împreuna secțiile cele mai potrivite pentru efectuarea lucrărilor practice. Multe școli — prin- tre care se remarca școlile de 7 ani nr. 15 și nr. II și școala medie nr. 3 — și-au întocmit planuri amănunțite de desfășurare a practicii, indicind secțiile unde urma să lucreze fiecare grupă de elevi, precum și procesele tehnologice ce trebuiau urmărite, ma- șinile și uneltele pe care elevii aveau să le mînuiască etc. GH. DIACONII directorul școlii medii din Adjud regiunea Bacău UXem Mr^rMat Ă tare La MAI.. oare enaxat putem partitiva ia iaMM^ duire a ztnulai rrctaun <1 (despre cart e « prin unit în repartizarea elevilor ținut seama de pregătirea lor, de cunoștin- țele teoretice pe care și le-au însușit la lecțiile de fizica, chimie, matema- tică, de cunoștințele și deprinderile practice pe care le-au căpafat la lu- crările din cadrul atelierelor școlare, așa, bunăoară, elevii claselor a V-a de la școala de 7 ani nr. 15, care efectuat in atelierele școlii lucrări umplarie, și-au desfășurat practica atelierele C.F.R. Traj, în secția prelucrare a lemnului, bazlndu-se au de la de pe cunoștințele și deprinderile practice capatate în atelierul școlii. Ei au avut prilejul sa cunoască In întreprindere modul de prelucrare industriala a lemnului, urmărind acest proces de la pregătirea materialului lemnos și plna ia asamblarea unui vagon. Elevii cla- selor a Vl-a de la aceeași școala și-au uesiășurat practica la secția de prelu- crare a metalului de la întreprinderea I.S.A.R., deoarece la cursul anului »i au ețectuat in atelierele școlii lucrări oe lacatușerie. Elevii au urmărit cu atenpe cum n; dcsiașoara anele «pe- ■ așii de trasare, taiere. Io Mire și gaunre a metalului, au văzut cam X lucreaxă in cadrul uzinei la pneumatice, la strunguri, la ireze, rauoieze ți la a.te mașini. De ase- menea, au văzui msta.a|ii electr ,ce. mașini ți motoare eiectnce. despre care vor invața in anul viitor la iu zică. O par re din elevi cei care actlveaza in cercul „Haini ra- finor** — au urmărit la cadrul Rau- nariei nr. 5 unele procedee In legă- tură cu rafinarea țițeiului și craca, ca lui. ua rezultatele bune pe care le-a dat practica au contribuit mult condițiile asigurate de Întreprinderi. Acestea au repartizat cite un ingfaier sau mais- tru care sa răspundă ae practica ele- vilor și care sa țma legătura cu pro- tcsorii ce-i însoțeau pe elevi. Au fost □esemnați, ne asemenea, tehnicieni cure sa-i inițieze pe eaevi In proble- mele de proiecție a muncii și de or- dine interioara in cadrul întreprinde- rilor. tim partea școlilor, activitatea a fost coordonata de un profesor res- ponsabil. Elevii au lost imparțiți jn grupe de cite 10—15, sub conducerea unui profesor. Profesorii de speciali- tate șl prolesorii-maiștri au lost tot timpul in mijlocul elevilor, indrumin- ou-i îndeaproape. La stirșilui celor două săptămini de practică s-au ținut ședințe de analiza a muncii. Un lucru suoliniat îndeo- sebi in cadrul acestor ședințe a lost acela că activitatea practică a elevilor a constituit o continuare fireasca a în- tregii activități din cursul anului șco- lar, un prilej de consolidare a cuno- ștințelor și deprinderilor practice ale acestora. MARIA S1MIONESCU inspector la sestta de tnvătămtnt și cultură a orașului Ploeșlr mează felul în cure organizat activitatea producție a elevilor u voi relata in cele ce ur- s-a din școala noastră, școala me- die din Adjud. Voi căuta să mă o- presc doar asupra unor greutăți pe care le-am intimpinat și a lu care am ajuns. Prima greutate a constat că gospodăriile agricole la team face practica se aflau tarifă relativ mare de școală. soluțiilor tn aceea care pu- ia o dis- i. Noi am rezolvat in parte această dificultate prin deplasarea unui număr de elevi la gospodăria de stat din Rogoaza, unde elevii au fost cazați și au ră- mas pe tot timpul practicii, Soluția a ridicat, însă, o seamă de dificul- tăți legate de posibilitățile limitate pe care gospodăria le avea pentru asigurarea cazarmamentului, a mate- rialului sportiv și cultural ele. Aceste lipsuri puteau fl îndepărtate dacă am fi luat din timp legătura cu con- ducerea gospodăriei, dacă sil in mai mare măsură de care dispune școala. Datorită greutăfilor pe am fi folo- mijloacele care le-am intimpinat, mai ales in privința asi- gurării condițiilor de cazare, nu am putut deplasa la practică decit un număr relativ redus de elevi. Restul elevilor au efectuat lucrări practice pe lotul școlar. O problemă pe care o ridică practica pe lotul școlar este, Insă, .aceea a uneltelor agricole, iată ce am făcut noi: aduntnd cu elevii, din timp, fler vechi, l-am predat sta- tului și ne am procurat in schimb mare parte din uneltele trebuincioase. Bineînțeles că efectuarea lucrărilor pe lotul școlar nu poate înlocui cu totul practica in unitățile agricole socialiste. Măsura luată de noi a avut un caracter provizoriu. Pe viitor vom căuta să luăm din timp legătura cu gospodăriile agricole de stat și co- lective pentru a asigura tuturor ele- pilor posibilitatea practica nemijlocit Foarte important să fie convinși de de a-și efectua in producție. este ca părinții folosul pe care practica îl are pentru copiii lor, să in. țele.igă caracterul obligatoriu al prac- ticii. In acest scop, noi am dus o in- tensă acțiune de lămurire a părinților in cadrul ședințelor pe școală, or in deplasări la domiciliu și prin stațiu- nea locală de radio. Argumentul cel mai convingător — atit pentru elevi cit și pentru părinți — îl constituie. eieci'z l -.ele rateș.-.- (de ezemaiu crep.am'e. m ie din apa> ș. de ’.t piu mașina ca aba.': a lepede lucrarea să eu se Tn sprijinul -j a.i ajuta adevărat ci ui supus criticii di' amă sjau se! de muncă al a i'-* Mabrvma munc'i în colec. e-g~- ere :re conducătorii de grupă * ’ " mult î I Maistrul bobinator explică ucenicelor cum se lucrează un electromotor. O 1 1 ■ f | I eterii claselor a ll-a. a CUNO piti, ceea ce Uzarea lor fi la abe no r mul continuu de IO*S C1LL.ACU * FLOtIS VOIM» 1a scăderea preciziei no- ra obiectivă se poate aSi- profesorul cu privire la elevului. Totodată, ca de exigent sau indul- profesorul, și cit de munca lui. , Aș propune de aseweaea ca. ’n spe- e lesele puteau fi apiiatie In ra la fabrica de add citric. fire «junge cunoștințele arată și cit gent este eticace este a înlătura asigura o Acest lu- experiența I • ’ -m w rrra E O losit procedee diferite. i jcca i : i fi mai indicat a n ti i zînd, împreună cu cadrele didactice, rial i Be"-«e MNMe ■ acordarea IO4M ZJUM • 1 permanent — sorul numește viciu pe zi. In ceea ce s-a dovedit a rare a practicii, aceasta a ei ut bune rezabrs Ce anume au stabilit aceste troli ia colab întreprinderile ? rea din timp conducerile școlilor «a i cv unitățile productive exsstoUe ia loadrio» M ■■ care întreprinderea sau unitatea agricolă socaaiiai pectivă le avea, s-au stabilit local de practici ne- lierele, loturile, parcelele, anexele i frecam șt «»■ citorii, tehnicienii sau brigadierii pe bnai cot imt i ractica elevilor de la școa- la medie nr. t ..Nicolae Bâlcescu** d*n Capitală s-a desfășurat la întreprinde- rile „Semănătoarea** și „Filimon Sîrbu". Luîndu-se din vreme legătura cu aceste întreprinderi, au fost stabilite locurile de muncă șl muncitorii pe lingă care vor lucra elevii. Conducînd activitatea practică a celor 106 elevi din clasele a IX-a care au lucrat la uzinele „Semănătoarea**, In secțiile de prototipuri și de asam- blare a combinelor, mi-am dat seama cît de mult contribuie această activi- tate la familiarizarea elevilor cu mun- ca din uzine, la dezvoltarea deprinde- rilor practice dobindite de ei In școală. Rezultatele pe care le-am fl putut ob- ține ar fi fost însă și mai bane dacă tn organizarea practicii nu s-ar fi vă- dit o serie de lipsuri destul de impor- tante. S-au ivit multe neajunsuri in special datorită faptului că munca de coordonare a întregii activități a fost lăsată aproape in întregime pe seama noastră, a profesorilor-malștri. Profe- sorii dirigințl și profesorii de speciali- tate au rămas In bună parte străini de această acțiune. Cred că In viitor ar trebui ca pe lingă fiecare clasă să fie repartizati cite l—l profesori care să îndrume pe elevi In tot timpul practicii. Totodată, ar fi necesar ca s* din partea întreprinderilor să existe pe tot timonl practicii cile an responsa- bil care să coordoneze, alături de maiștri ți profesori, nuca de instm- posibilități se daioreft* lipsei noastre de experiență in aceasiă e'i—.nii. or- ganizării superjiaaic e proaieu. dsr și tntirzieru cu care ne-au so*j .v- strucfiunile ministerului in atest sens Datorită acestor deficiente, urucizea elevilor de la școala noastrd a uzat un caracter limitat și unilaie'aZ Vb- mai un număr redus de elevi de ta cursul mediu au lua: parte la prad.ni, iar aceștia nu au efectuat deci: o sin- gură lucrare. Aceste necșunsun pa:eda fi îndepărtate dacă au timp contracte cu mai industriale și ag'ico'.e. întocmit un olan chibzuit. GL*TB^n DF^GEL DESPRE NOTAREA ȘT1NȚELOR gospodăria de stal d:n lo- calitate, unde au lucrat la legalul viei. Din păcate, practica a avnf mult caracterul unei mună de mai folos tați sim- ■ * Notele date elevilor în școală au însemnate funcții în procesul instructiv-educativ, ca și în- semnate implicații de ordin social, pe baza lor acordindu-se dreptul de a intra in școli superioare, burse ele. Observațiile pe care le-am făcut in ultimii doi ani intr-o serie de școli din regiunile Iași, Suceava, Bacău, Galați m-au dus la conclu- z.a că în școlile noastre s-au reali- zai, de la reforma învățămîntului și pină acum, mari progrese în ceea ce privește aprecierea și notarea cu- noștințelor elevilor. Mulți învăță- tori și profesori acordă notele cu obiectivitate și discernămînt, ținind seama de volumul și calitatea cu- "Oștințelor. de puterea de generali- zare și priceperea de aplicare a acestora, de forma de expunere. To- :uji. mai sint cadre didactice care nu cunosc funcțiile și valoarea no- teu conducindu-se în rninuirea ei duoă criterii subiective și nu după recomandările pedagogiei. Din a- ceasts cauză notele nu constituie încă totdeauna indicii sigure asupra nivelului de pregătire al elevilor. Unii profesori (e drept, puțini) m.nuiesc notele cu mare ușurință, ca șl cum acestea n-ar avea nici o va- oare și, de aceea, sint gata la orice concesii. Alții (mai numeroși) atri- buie dimpotrivă notei o valoare ab- solută și de aceea formulează ade- sea dorința de a se extinde autori- tatea ei pe plan social. Am întilnit și cadre didactice care socotesc nota „un privilegiu** ce li s-a dat în scopul întăririi autorității lor. Ce este, în realitate, nota acor- dată elevului în școală ? Nota este un simbol convențional, men t să exprime aprecierea profe- sorului asupra cunoștințelor, price- perilor sau comportării elevilor. Nota reprezintă, deci, concluzia la anul școlar 1956/1957 am urmărit la trei școli medii din lași pe elevii care s au prezentat la examenul de admitere în clasa a Vlîl-a cu di- plome tia au limită, elevii cei 9 intrați medie de merit. Mulți dintre aceș- fost respinși sau au reușit la Urmărind mai departe pe reușiți, am constatat că din elevi (cu diplomă de merit) în clasa a VlII-a Ia școala nr. 1, numai 2 și-au menținut situația de elevi fruntași pe trimes- trul I. La școala medie nr. 3, G din cei 22 de elevi din această catego- rie au fost declarați corigenți Ia sfirșitul primului trimestru. La școala medie nr. 2, unde s-au pre- zentat la examen aproape numai eleve cu diplome de *20% din cele reușite situația foarte bună mestru. Ușurința de care merit, de abia și-au menținut pe primul tri- dau unele cadre didactice cînd dovadă acordă arbitrar notele trebuie combătută cu toată tăria. O asemenea ușurință îl lipsește pe pedagog de un puternic instrument educativ și induce în eroare pe elevi, pe părinți și statul asupra pregătirii reale a elevilor. Să ne oprim acum asupra altei probleme : este nota un „privilegiu’* al, profesorului ? ’ 'Aceasta este adevărat doar în sen- sul că numai profesorul are dreptul să noteze. Ințelegînd însă într-un sens greșit acest „privilegiu**, unele cadre didactice fac din notă o spe- rietoare pentru susținerea autorită- ții lor în fața elevilor. Acestea folo- sesc nota dată la lecție pentru sanc- ționarea abaterilor disciplinare din timpul orei, dau note mici la în- ceputul anului spre a-i avea pe elevi „în mină**, refuză să justifice notele pe care le dau, nu țin scamă de opinia clasei etc. socotind proble- ma notării ca o chestiune personală, de care n-au a da socoteala nimă- nui. In realitate, acest „privilegiu** este o obligație pentru profesor, dublat de un drept al elevului. In procesul a cadrelor didactice cu reprezentanții uaitiților pro- ductive s-au lămurit problemele de conținut ale poe- ticii, s.au stabilii programul de lucru, atribuțiile pe. dagogilor, ca și ale muncitorilor, tehnicienilor tea z- gadierilor pe lingă cure urmau să lucreze eterii. In repartizarea elevilor pe mașini sau lucrări *-a ținut seama îndeosebi de pregătirea lor teoretici in funcție de clasa din care făceau parte/, de gradul in care ei și-au însușii, în cadrul activității in atelierul școlar sau pe lotul experimental, anumite deprinderi de minuire a uneltelor. Ținindu se seama de scopul practicii, munca ele- vilor in întreprinderi sau unități agricole socialiste a fost orientată către întărirea cunoștințelor fi deprinde- rilor căpătate la clasă 'in orele de fizică, chimie, ști- ințele naturale etc.), in laborator, în atelierul școlar sau pe lot. Noutatea a constat, in acest caz, nu in însu- șirea unor noi cunoștințe și deprinderi, ci in aplica- rea cunoștințelor și deprinderilor însușite anterior in condițiile desfășurării procesului de producție Bine- înțeles că în cadrul practicii elevii au cunoscut și lucruri noi, pe care nu le-au intilnii in activitatea școlară. Asupra unor asemenea aspecte, conducătorii practicii s-au oprit cind era necesar să li se de., elevilor unele lămuriri legate de înțelegerea unor anu- mite procese de producție. Munca in unitățile industriale sau agricole a dat profesorilor și părinților posibilitatea să cunoască mai bine aptitudinile și preferințele elevilor pentru anu- mite sectoare de producție, ceea ce îi Va ajuta in orientarea profesională a copiilor. De fapt, după cum s-a constatat cu acest prilej, elevii înșiși, descoperind înclinațiile lor către munco practică, îndrăgesc și do- resc să îmbrățișeze profesiunile pentru care constată că au aplicații. S-a văzut, de asemenea, că antrenarea elevilor lu practică și asigurarea sprijinului din partea familiei se pot realiza prin desfășurarea unei largi acțiuni de lămurire și convingere a elevilor și părinților asupra rosturilor și utilității practicii. Din păcate, nu peste lot organele de învățămînl și cadrele didactice au acordat atenția cuvenită probleme- lor legate de organizarea și desfășurarea practicii. Multe secții de tnvățnmlai și cultura nu au prelucrat instrucțiunile ministerului cu directorii și cu respon- sabilii cu practica din școli, nu au coordonat reparti- zarea școlilor pe întreprinderi, nu au urmării desfă- șurarea activității in perioada respectivă In multe școli practica a fost pregătită în pripă — și din această cauză organizarea ei a fost superficială. Este adevărat că indicațiile ministerului au fost difu- zate cu oarecare intîrziere. Școlile, însă, știau încă din anul trecut că după încheierea cursurilor elevii vor efectua practica in unități productive și aveau da- toria să o pregătească din timp. Lipsa de preocupare în această direcție a făcut ca adesea școlile să nu folosească toate posibilitățile existente in localitate sau in împrejurimi. De aceea, practica s-a efectuat, în asemenea cazuri, cu un număr redus de elevi, la o noada rnptctiii legatul fi stropita! rtetj. mare valoare educativi. rtKilți profesori de colectiv, de intr-apPorare. rienți a arătat, insă, ca jund lea procedeu f care se bazează de P* doua lată in ce constă aceste : fixiad m caaducâcar deopotrivă in toate grupele, intrucu ia leăW «cose n pol învăța de la colegii lor mai lise preab Organizarea fi desfășurarea ard.aăMa pale» ■ elevilor în industrie și agriculturi ndicb «ori «*- iuli, și alte probleme, obținute și lipsurile, secțiile tură și conducerile școlilor au posibilitatea baza învățămintelor ce se desprind, si iniaiiifuiii munca pe viilor in această direcție. N_sieroase experimente au arătat ă același volum de cunoștințe poate i apreciat cu note diferite de exa- minatori diferiți, după cum același examinator poate aprecia cu note di- ferite același volum de cunoștințe, la intervale diferite. Această situație esle determinată de o serie întreagă de factori obiectivi și subiectivi — emotivitatea elevului și capacitatea tui de concentrare in momentul as- cultării, felul cum sînt formulate in- trebârile, atitudinea examinatorului, simțul de răspundere și atenția cu care acesta urmărește răspunsu- rile etc. Elementele care trebuie luate in considerație în apreciere și notare sint numeroase și atitudinea examinatorilor față de ele felurită : unii pun accentul pe volumul, alții pe temeinicia cunoștințelor; unii apreciază îndeosebi posibilitatea e evului de a gîndi Independent, de a formula judecăți, alții priceperea »”• de a aplica cele studiate în prac- tică : unii apreciază generalizările cuprinzătoare, pe cind alții prețuiesc '•"czia amănuntelor. Aceasta con- «rS-a:e. într-o măsură mai mare sau cura ru pe,"baza ungi sngur crite- 5 linînd seama de toate crite- luate ia ansamblu. oa.% cunoaștere a particularită- Recarui elev, tactul și rabda- irar-Aările cuprinzătoare și urmar.rea atentă a raspunsu- ce pregătire a instructiv-educativ profesorul este obligat să noteze nu cind și cum vrea, ci atunci cind trebuie și cum trebuie. Elevul are dreptul să fie notat — și să fie notat corect pentru munca sa. Sînt drepturi । obligații dcrivînd din recomandările pedagogiei. Autoritatea profesorului nu se poate întemeia pe notă. Aceasta poate întări însă autoritatea lui, sporind încrederea elevilor în el Nu caracterul punitiv al notei, ci măsura în care ea exprimă o apre- ciere obiectivă sporește prestigiul profesorului. Elevul nu are nevoie de notă numai în carnetul său, ci și în conștiința sa. El are nevoie de note spre a-și verifica eficacitatea muncii, pentru a și-o îmbunătăți. Elevul nu trebuie să învețe pentru notă, dar el are dreptul la satisfac- ția notei pentru munca sa. Iată de ce greșesc acei profesori care nu notează pe elevi decît rar, către sfirșitul trimestrului, ca și acei care nu corectează și nu notează te- mele scrise ale elevilor. La unele școli din Bîrlad, din Piatra Neamț sau din Iași am întîlnit caiete ne- corectate și nenotate de la începu- tul anului pină la luna februarie. Este o mare greșeală. Nu trebuie să uităm că notele, mai ales ceie de pe caiete, sint indicații prețioase pentru elevi și pentru părinți. In virtutea „privilegiului” de care se bucură, unele cadre didactice dis- tribuie notele după criterii foarte personale. Unii nu dau niciodată nota 10, sau o dau cu mare zgir- cenie, menținindu-se mai mult în zona notelor mijlocii. Alții distri- buie cu mare ușurință notele bune. Mînuirea notelor fără disccrnă- mint are întotdeauna efecte nega- tive. Sint note bune care umilesc și note rele care încurajează, dar și invers. Nota 10 poate moleși, după cum nota I poate copleși și descu- raja. Greșelile în notare duc la dis- creditarea notei, dar și la scăderea prestigiului profesorului. Elevii pre- țuiesc dreptatea și iubesc pe profe- sorii drepți, chiar dacă aceștia sint foarte exigenti. Notele au o mare valoare educativă, cu condiția să fie juste. Prof. ARISTIDE HASGAN leclor la l.P.C.D. lași Instantanee otam în ultimul număr gazetei cîteva aspecte ai din concediul de odihnă petre- cut pe litoral de cadrele didactice. Am omis atunci să adaug că în seria respectivă se găseau în sta- țiunile de la mare peste 1000 de învățători, profesori și educatoare, că în staVunile de la munte se o- dihneau aproape 2000 cadre didac- tice și, în sfîrșit, că un număr de 6000 pedagogi erau așteptați pen. tru seriile următoare. In total peste tași în munca cultural-artistică, care au pornit intr-o inteiesantă excursie-turneu- In primul și-au scos । asupra energiei vas, matematicienii carnetele și fac calcule pe care o va da 9000 cadre didactice sau își vor petrece casele de odihnă si riale ale C.C.S. sau și-au petrecut concediul în cele sanato- in sanatoiiile balneare ale Ministerului Sănătății și Prevederilor Sociale. Cifra oglin- dește grija și prețuirea ce se acor- dă în regimul nostru cadrelor di- dactice. Inițiativa unor inimoși sindicali din comitetele raionale ale muncitorilor vățămînt a permis ca in activiști sindicale din în- acest an s „deformați! profesionale", identi- fică locurile marilor bătălii din trecut. Cineva cîntă din acordeon o melodie săltăreață, în ritmul că- reia cei mai tineri dansează. Ieșenii, care merfl în Deltă, sînt însă neliniștiți : au trac. Vaporul se apropie de Tulcea, unde ei vor susț ne concerte în cîteva între- prinderi. Să-i lăsăm să-și continue călăto- ria și să ne întoarcem in București. E seară, și Gara de Nord cunoaște obișnuita animație. Călători care vin, călători care pleacă. Am intrat Ia întîmplare pe unul din peroane- le la care tocmai a tras un tren' Este un tren cu 11 vagoane, dintre care trei au fost rezervate peste 200 de cadre didactice Suceava și Sebeș intr-o excursie de vizitat pină acum, localități pitorești, care au celor ■ din pornit 15 zile. Ele au pe lingă multe și numeroase cedrui de odihnă mai mult tK.me din cadrele didactice ionul Stahn. Una dintre activitățile de de din o ra- vacan- tă mult .ndrăgite de invățăton șt profesori constituie excursiile. _Două vapoare plutesc pe Dună- re. Unul urcă spre Porțile de Fier, retălalt coboară spre Sulina. In prim ni sint 80 de cadre didactice din București, care fac o excursia pe Dunăre in sus. Au vizitat Turnu- Sevenn. Adakaleh și Herculane. In cel de al doilea sint 120 de in- vățători și profesori din Iași, frun- întreprinderi din orașele țării noas- tre. In carnetele lor se adună mul- te însemnări interesante care le vor fi folositoare la lecții. La ieșirea din gară l-am întîlnit pe tov. Gheorghe Nicola, activist al C.C. al S.M.I.C., care se ocupă de organizarea excursiilor. Din car- netul lui spicuiesc : anul acesta ex. cursiile organizate de comitetele noastre sindicale au luat o consi- derabilă dezvoltare. Numărul ca. drelor didactice care au participat la aceste excursii depășește cifra de 15.000. Și nu sintem vacanței.-. decît la mijlocul R. APOSTOL De la Ministerul învățămîntului și Culturii PENTRU CA n-au Conalițiile de admitere în școlile profetionale do ucenici, școlile agricole, școlile de meterii, școlile tehnice și școlile tehnice de maiștri A. — PENTRU ȘCOLILE PROFE- SIONALE DE UCENICI în care domiciliază, se pot prezenii a concursul d« .admitere în școlile profe- sionale eu limba de predare romînă. Examinarea la limba romînă « aces- tei categorii de caiidfdajl se Va face din.materia prevăzută In progrimi de limba romina a caselor V VII p-.i. tru școlile pe care le au absoi u. Examinarea La matematică. aiît scris cil și oral, se f.ice a dorința candidatului — In limbi ma'erna In acest scop, comisiile ie exam nare de ia acele școli profesio'»* e se v >t completa cu profesori de matematică uunoscători ai limbii matern» a car. didați lor. In școlile profesionale de ucenici, școlii* agricole Și școlile de meserii se primesc absolvenții școlilor d* 7 ani tn vîrstă de 14—16 ani, pe baza exa- menului de admitere. Absolvenții școlilor de T ani sera itÂÎ/ld.W se vor putea înscrie la exa- menul de admitere chiar dacă au virs ta sub limita de 14 ani. Vor putea fi înscriși de asemenea și cei care depâ șese limita de vîrstă de 16 ani cu cel mult 6 luni. Primirea în școala se face In ordi- nea rezultatelor obținute la examenul de admitere $i In limita sarcinilor de școlarizare. Examenul de admitere este precedat de vizita medicală a candi- daților. al cărei rezultat condiționează admiterea în școală. Pentru meseriile la care se cer con diții fizice deosebite, limitele de vîrstă se majorează după cum urinează: a) Pentru meseriile diji agr cultură și cultura pLantelot industriale și aii' mentale și meR?riile din sectorul de construcții, limita superioară de vîrstă poate ajunge la 17 ani. b) Pentru meseriile. operator chi- mist (coloranli. acid sulfuric, cloroso- dice), sondor granit* și. turlist se pri- mesc tineri în.-vlrslă de' 15—17 ani. c) Pentru meseriile : • operator trata mente termici-, ceratnisl pentru cera- mică fină, furnalist, luminator, -oțe- Iar, cocsar, nimicitor la fabricarea inateriale’o'r refractare, zfclar șamotor. trefilator. cazangiu, forjar, turnător, muncitor pentru construcții, navale, sti- clar-, filator de bumbac, filator de v’scoză. caîiciucar, tăbăcar, meseriile din sectorul silvjc (în afară de cele de la punctul d) și. meseriile in care se lucrează subteran se primesc tineri tn vîrstă de 16—18 ani. d) Pentru meseriile : pădurar șl pă- durar de vînătnare se primesc absol- venți ai școlilor de 7 ani cu stagiul militar satisfăcut, ptnâ la vtrsta de 30 ani. Pentru meseriile din sectorul agricol (școli affarținînd sfaturilor populare și Ministerului Agriculturii și Silvicu'tu- rii). precum și pentru meseriile : zidar, dulgher și zugrav, vopsitor din secto- rul construcții, admiterea se va face fără examen, în ordinea rezultateloi obținute la" absolvirea școlii de 7 ani. ținîndu-se seama mai ales de note’e obținute U obiectele legiste de speciit- cu| meseriei. La aceste meserii candi- dații vor fi supuși numai vizitei medi- cale. 111 școlile profesionale de ucenici ți tn școlile de meserii vor fi nriin'ti, în primul rtnd, fiii muncitor !or și sa'.a- riaților din întreprinderea în cadrul căreia funcționează școala, precum și din celelalte întreprinderi clin Reali- tate. Pentru școlile agricole se Vor recruta fii ai țăranilor muncitori. în primul • rtnd ai membrilor gospodăriilor agri- cole colective, ai întovărășirilor și ai salariatilor gospodăriilor agricole de stat. Înscrierile la examenul de admitere se fac oină In preziua lucrărilor scrise, la sediu! fiecărei școli sau al centrelor stabilite de ministerul in- stituția sau organizația d* care ele depind, pe baza unei cereri însoțite -•>. .. înscrierile la șen* Ir le**» c-». piuă in preritii e sed ul fiecărei ecou -au « cest tar Insc-îeve. in ha’« vie. ctr**1 k de urm*:"-re.r acte: — certificatul de rsașier» țoape »- ga Uzată) ; — dipiosna da < p ( nai); — certtficat'il 4» tatu) analize: «'Hf a. g • r»ta «*.-*■ p;ei pulmonare . — do- a f* —'■s*-* paMtos candidați! lrnsnțj > instabiii: de rajăafcxwr triste:»* jra- tru stații d« rar», ăte nlcian pe.. ■ : eeă s.w—a •» --»- ; *> han și tntegwî RMMm *taă pament telei" i , 'ar»*•*«- ca* eleciroaMg irtit țe. < •*«■••<-» * e»_ niclan penir* a i.: oe.ea- «<;?*. 'Vas. cian pentru cu^ăriaici■ cian meirolog; tehnician bicrsatra ■ < • păfitru indirMrj» V de- țr p.-olecțioois» pent-n i.isr • "te îngust, examen»?; ticâ — scris și ora! -Ti m » — Pentru -^e--- » pentru »rh:tect-.ira * c -j- șelor; tchirc » i prafr» to . *- r - •evLare *:i imu.* eu*in * • !n la mafc — ri «sote ■» > .• 4 z.cS — oraV e • • — PerHr - ■ • r taaserww tehnic penis* toătaBă nic pentru arte ta«44 MlVM — < și oral ș< geografie - ^5 — Pentru MCcâhiatM r* geofizician. avan.e ■. — a și oral i-.i-t — c- v — Pentru «te*- - • ■ deutor; tehnic.. -- ... pentru lah>- — < lomo-pato.og: marș*, «arta ta» « te re; soră mesiteaU ‘ i »r . — » xatnenul se • • pentru fartiterii. e»ăaâ i a bozanx* *c • * t " t — scris și oral te • ' — Pentru sp*-o « -< pentru fermeot-'M . •- - olog pentru >se * * merceo.og ■' >' «ii.ee a te»- - > • examenul , 4. U tea>*a a scris și ora. ș - =re ■ va — Pentru spec**i :•• : e «> • *»: P.T.T.R.. telegTiâsi .. c*»r urban, examen t' se »a Ni — ■-* rontină — ser s și <<»» -rș-e^. a — oral ^i ger«c .ne -- — Pentru sprtH. te e .>■ - pentru industrie. • • -. merț, contabil pe. — rfrg-*-v-â ewi. tabi! pentru fina :te. eootso j»»,-* credite, examenul se ia «v * -^a rotnina — scris și or. ' mase—- .t — scris și oral. — Pentru specia oasirf bw . «e-e'. îndrumător cultura eumenjl >• ne da ia limba romfnă — scru ci. , iătorle — oral. — Pentru spectaMatoa: lograf, examenu se . «a ;» —»* romînă — scris șt orș. * o i m bă strâmă (rusă. »ng e»a. fra.ncex* sau germană) — ser » o tir» . La șco'ile cu altă ’imhă d- p. -fare dectt cea rommi, pentru unde este prevăzută ea ■•rioip de ta- men limba romina. acest ooiect »« va înlocui cu imba maîema șt in piu» se va da o probă scri-a Îs todM romi ni. l.ista candidați.»r aduaic .a ii afi- șată iu ziua de tn septembrie. înainte de începerea cur-nrilor. ele- vii școlilor tehnice vor semna tm an gajament prin cure se oMtgă ra u conformitate cu prevederi e llotarirfi ur. 91,'I9>5, compleiaia ș republicai* prin nr. 1434/19.16, după absolvirea școlii sa lucreze a Ua.ul di muncă nude vor fi reprarizaii cel pu|in 3 ani. C. — PENTRU ȘCOLILE TEHNICE SPECIALE DE ARTA (MUZICA, ARTE PLASTICE, COREGRAFIE) La școlile tehnice speciale de mu- zică cu dunatu de studii de 7 «ni și de 12 ani. se primesc elevi îucepîud din ci. I elementară oi vîrstă de . ani împliniți pîna la 31 decembrie 1958 p< baza unei proba de n pt i I ml ine. La școlile tehnice speciale de arte plastice, unde se fwc cursuri cu elevii din clasele V—VII, admiterea se face pe baza unei probe de aptitudine. I .a școlile tehnice speciale de arie plastice eu durat» d* studii de o ani, se primesc absolvenți a 7 clase ele- •• ouăle, absolvenți si .straie, absolvenți *• de arte si meserii de agricultură, cu e de activitate econo- .«‘.■l mJ.ar .sall.îăcnt. i.r-ta de :>5 de ani. și / s.i.vitatea lor că i. iwv.i organizatori » lin • e’lebnk'e de-majș _ • p. ’-r^ recomandării c upei de unde । le's i. fc ordinea rezuîl.i ewjniermî de admi- > r^iau taniriîor disponibile -ama hi! de admitere inir* | jn uggsl, Ha se- sar ; centse'e fi ‘ierni, instituția sau org era "n har.a unei 4» ,ii«iere (copie ic. a ș.Jiclinică. m : ana izei ■p:’’ pulmonare: unde •» *— •.-a ww» ă:a praurjmele E — DISPOZIȚII COMUNE PEN- TtC TOSTE ȘCOLILE PROFESIO- NALE. ȘCOLILE AGRICOLE Șl DE MESEtH. ȘCOLILE SI TEHNICE DE TEHNICE MAIȘTRI C^iaiidalii care pină in nilima zi de 'nvrwr no *u prezentat toate ac- te'e. nu tor ii primiți ia ecamenu1 de ■ dmilere. Se exceptează școlile tehnice, unde candidam pot prezenta actele pini la 23 septembrie. CertîfL aiul de -a i»tate. declarației asupra situației maienale. adeverința de practică in .meserie »i recomanda- rea intrepriuiferii. pentru candidații școlilor tehnice de maiștri, IrSiuie să aibă o dula recenta de eubemre a lor (trimestrul respectiv). Cursurile auulut *cular 19iS I»)i>ll vor începe ia lă sepieugnie pentru toate școlile profesional* de ucenici, școlile agricole, șco'ile de meserii, școlile teh nice și șcnli e tehnice de maiștri, cu excepția anului I «I școlilor tehnice care începe la I octomlirie. înscrierile elevilor car« au fost ad- miși se vor face in mod obligalorhi pină la data începerii cursurilor. în- irnclt după această data nu se vor mai primi cereri de înscriere. Informaliuni privind rețeaua și nro- filu| școlilor p.roîesionale de ucenici, școlilor agricole, școlilor de meserii. școlilor tehnice Șl școlilor tehnice maiștri se pot ol>(ine de In școlile peetive, școlile elementare de * școlile medii de cultură generală secțiile de învățămint și cultură de res ani. •ale sfaturilor populare regionale și raio- nale. înainte pe drumul dezvoltării in- vațamimuiui nostru. La baza pre- gătirilor pentru deschiderea nou- lui an școlar trebuie să stea apli- carea consecventă a prevederilor documentelor de partid și de stat cu privire la invățamint. Pentru îndeplinirea planului de școlarizare ți rețea, la clasele I—IV' ale școlilor elementare, se va continua acțiunea de cuprin- dere în țcoela a tuturor copii- lor de virsta școlară. streze sălile de gimnastică cu material didactic ți inventar spor- tiv, să se repartizeze locuri vi- rane pentru terenuri sportive și sa se sprijine amenajarea lor, să se înzestreze școlile cu mate- rial didactic și bibliotecile șco- lare cu cărți. Totodată trebuie să se ia măsuri ca toate școlile să se aprovizioneze din timp cu ali- mente pentru cantine și combus- tibil, să se difuzeze in școli im- primatele necesare. Organele locale de îndrumare și control ale tnvățăniintului tre- buie să rificare privind școlar. exercite o permanentă ve- a îndeplinirii sarcinilor deschiderea noului Jn legătura cu exam«- nele de corigentă, concursuri.e de admi din a un proces care a avut loc nu de mult la tribunalul popular al raionului „1 Mai" București, locul acuzaților a fost lM.it pili incul palele Lum- Ș ¥ O deosebita atenție trebuie se acorde aplicării întocmai prevederilor recentei Hotariri sa a a Consiliului de Miniștri pentru generalizarea învățămîntului de 7 ani in localitățile sătești care au școli de 7 ani, prin cuprinde- rea în clasa a V.a a tuturor ab- solvenților clasei a IV-a. Aceasta urmează sa se realizeze prin mărirea numărului de elevi clasele a V-a existente. La institutele pedagogice de în- vățători și la școlile pedagogice de 6 ani, unde numărul claselor a fost mărit, recrutarea candida- ților se va face — îndeosebi — dintre fiii de muncitori, țărani co- lectiviști, țarani muncitori și sa- lariațj din gospodăriile de prin atragerea celor mai stat, bum absolvenți ai școlii de 7 ani din acele raioane și localități care au inca nevoia de Învățători. Se va organiza o temeinica munca de îndrumare a absolven- ților școlilor elementare de 7 ani tn vederea înscrierii lor în școli- le profesionale și tehnice, în șco- ive agricole ș1 it meserii, precum ș: in școlile de gospodărie care >« luat ființă in anul acesta, in ■sciMi'e c-He trebuie recrutați Iu ai ÎAran 1.x ® .ne lor:. :■ pn- Jltov*- t> ce pentru diiunru \ezrA. iaa^c stroctHin l-x pn««d .iS-ar.ai re* continutulu: p g-rme'— ți a BUBUilelor d.n sol ic « c-r •ura generata, «cuiițc ș^dagog^ Pentru dezvoltarea ac.;^. i de poblenniz.re a im*î* au- rie 1936 și pmă in martie 19SH — au funcționat cu directori m grupu- lui școbir tulii tor. Andrei GyCieșt apoi tor. Herberl Mărculeseu. Este știut că un conducător de școală trebuie apreciat nu numai după priceperea pe care o dovedește in organizarea procesului instructiv^ educativ, ei, in aceiași timp, și după capacitatea de a păstra și gospodări bunurile ce i-uu fost dale in seamă, de a combate ri- sipa, de a zădărnici încercările de furturi și delapulări. Așa au pro- cedat oare cei doi directori de școală? Din păcate, nu! Prin lipsa lor de vigilența, prin atitudinea lor de gurâ-cascâ prin nepus trea lată de gospodărirea fondurilor șco- lii t ei au ușurat furtul' au creat in- culpatei Cristea putința de a dm sezisat ronduterea școlii ei, dim- pnlrivă. au M-vercal sa spele rujele in familie, mulțam indu-se cu aii- guriirile mieroase ale gas ie re i ea „tu aranja eu toiul". Gravele, infracțiuni de la școala profesională de poligrafie „D. Mo- rin eseu" ar fi putui fi prevenite sau ar /t pulul fi descoperite mei devreme ducă organele de îndru- mare și control din cadrul Direcției contabilității din Ministerul Invă- țăminlului și Culturii ar fi efec- tuai ew mm mall simț de răspun- dere controlul financiar ai școlii, tn luna iunie 1^57 gestiunea școlii de maiștri poligrafi din cadrul grupului școlar a fost controlată de Iov D. Ltudea re. vizor „contabil in această direcție. Deși a făcut • verificare superpciala, totuși și o- tunci el a gătit unele deficiențe privind udele de cheltuieli ale școlii. Dur nu a luat măsuri pen- tru remedierea lort mia căutat originea acestor lipsuri' mtilțu- mifidu-sr numai cu faptul ci in- fructuHwu Trudea o teaiitiUU ma găsită lipsă în casă. l\e întrecm cm n putut alt- închidă uchti acest ret tzor-oenttr bil cînd a conul ulm incâlcun ale legilor stalului ? Cure alt* era râs. ponderea tui ut fața unor aseme- nea situații docil aceea de a adin. ci controlul pentru a se putea de- masca la vreme cei care se in? f ruptă din banii destinați șooln- ritort îmbunătățirii condițiilor in care trăiesc și învață ei ? Tilhăria de la școala „D. Mari- nescu" din 6 ucu reții arată încă o du tu directorilor de școht muții, lor de învățămint și cultură și or- ganelor financiare din Ministerul Invâțămiatului și Culturii că nu datoria să nperp ca luminfi ochi" lor avutul obștesc, să iu pentru rotari ren ciur* in școli. disciplinai ni «« uri ^man- pentru apărarea serai șt ai anului IV pedagogice se vor «■uemnm! de la școlile putea in- sene pină in rw de 28 august •x. Fvcare candidat se va insene dese*. Acestea —au copleșite de hr ne justificat sentiment de „milă** față de jefuitoare* Lam- brini Cristea cind i-au simțit pun- gășiile pe propria lor piele» n-au proprielățri socialiste. Trebuie des- fășurată o perseverentă munca edu- cativă pentru a cultiva in rindu* rile celor ce lucrează în școli o •atitudine plină de grijă față do bunul obștesc, pentru crearea uuei opinii publice de înfierare și bla- mare a oricăror atingeri față de avutul social ist. Oamenii muncii din învățămint trebuie ad dea do- vadă de promptitudine, fermi lat* și intransigență fată de hoți, dela- pidatori și acei care tolerează fără- delegile lort să loieaeci fără cm. țâre rn toți acei indivizi necinstiți care caută, pe o cale sau alta, să adur* prejudicii acutului obștesc. De strajă in juni proprietății str cteisaâa ei rer odar* e ctsalriAMUe de seensi la tot ceea re ie elâde^t* lui nostru popor. GH. BADESCU cazan excepționale tt Nr>a|aMttt culturi reflwmLi cr ve zinu de școaU și rămine ia JbmtbJ caaMatuiui. ong;- ••lai mulai uda-se praeatatora- dreptid să se prezinte 1a examen, prccam și foaia matricola a ani tpemrw «i care nu smt etevn șcaffi) ; laxa St examen prevăzută M iostriKliouue nr. 05127/1958. ounoMate pentru scotrie medn de cultură feneraU și examenele de stal peruru școlile pedagogice diu scMuaea aeptemhne a.c. se dau 1 septembrie — matematica. La școlile și secrule clasice, in aceeași crarea «crtsă 4e limba loc de matematică. 2 septesibne — limba 3 septembrie — lunba latină in șt litera- și Htera- tura maternă pentru școlile cu lim- bile St predare ale naționalitați- Lucrările scrise încep la orele 9 dimineața. Examenul oral începe in ziua de S aeptembrK la școlile cu lim- ba de predare romînă și la 6 sep- tembrie la școlile cu limbile de predare ale naționalităților conlo- cuitoare. Informație tatrucit autorii care lucrează maaualui de limba rusa pentru clasa a V-a scos la concurs au ri. dicat uoele probleme, Ministerul învățămîntului și Culturii anunță că autorii au latitudinea să schim. be ordinea literelor indicată in programa ți sa aprecieze numărul de ore necesar pentru predarea alfabetului. Orele rămase disponibile prin e. ventuala reducere a numărului de ore repartizat pentru predarea al. tabelului pot fi folos'te la predarea cazului prepozițional sau a altor teme mai dificile din programă. ■ f I g § î ■ 1 I de material te #1*' Ministerul hi’ vâțămintului și Gullurii u in stila ii, in vederea îmbogățirii șt perfecționării mnieruilului didac- tic, hm ameurs Li care au parliriput pinâ acum uu’nerofi inroțălori șt profesori. Aceștia au prczeiUal 1» concurs hărți, albume tablouri pr& toii puri de af/uruLe' mușini lu ^rură redusă etc. 1'eiUru cele mm cares’ punzăfoare modele s-au acorda — in afara drepturilor de aidnr primite la intrarea luadelebfr in producție — fi premii în buni. Concursul continuă in ajutorul celor re Pentru a reni L'or să participe ia el' publicăm mttt jos un exlrm din proiectul planului de producție a materialului didactic pentru unii viitori, astfel ca modelele prezentate să se refere cu precădere la sortimen- tele prevăzute în plan. Grupa l-a (proiecte de harți de ina chele și nomenclaturi, atlase, albume — premii de Ih 2080 la 4000 lei) : harta economică a planiglobului; harta fizică a țărilor demtocrat-fxipularc di a Asia; hărțile eeomimMc ale conține» tdor; harta istorică h Europei hi timpul primului război mondial; hărți istorice privind țara nofl.xtră după anul 1601 (perioadele: 1WH—1711 (1716). 1711—1821, 1821 — 1914, hărți islorîre privind răscoale țărănești de 1914—1939); principalele pe teritoriul țării noastre ; hărți istorice privind lupta împotriva jugului otoman ; hărți priviml mișcarea muncit urcatei din țara noastră; atlas cu fauna glo bului album botanic (machetă și iui nimu.n 10 planșe finiMHe); album geo- grafic al R.P.R. pentru datele 1—XI (cu fotografii originale, executate după 1950); clasele rile); pentru schițe) album geografic general pentru V—XI (fotografii din toate ță- album de istorie a Romîniei clasele V—XI (fotografii și ; album de istoric universală (fotugrafii ți schițe). Grupa a ll-a (planșe, tablouri, portrete, scheme — premii de la 1000 lu 3000 lei): planșe sintetice — Alexandru Sabia, Ion Oeangă, Al. Vlâhuță, M. Gorki, J. M . Goethe (machete); tablouri istorice — oraș medieval din Ardeal, val din Moldova oraș medie- oraș din Țara Roir^neasca ; geografice — Delta Dunării, medieval tablouri Peștera lalomicioara, orașul Vasile Roaită (vedere dinspre mare) ; portrete — Dccebal, Traiau, Constantin Brînco. veanu, Ciprian Gliiika, didactic Columb, Vasco da Gama, Poruinbetfu, George Enescu, Ccaikn*b|^i Becthoven, Mo- zart (lucrări finisate). Grupa a III-a (aparate de labora- tor — premii de la 3000 la 5600 lei): aparate electrice de măsurat- tip școlar (ampermetre, voltmelre etc.) care s-ar putea confecționa ți pe plan local : aparate pentru de- monstrarea interferenței undelor ; aparate pentru demonstrarea difrac- ției ; aparate pentru producerea și punerea în evidență a uhra»uqetelor; aparate pentru demonstrarea trans. formării energiei mecanice în ener- gic calorică și imers ; cameră Wil- son — tip școlar. Grupa a IT-u (machete, mașini și organe de mașini în miniatură premii de la 1090 la 3000 Ici) : delr dc motoare cu cumbiiFtic ternă și externă (motoare cu lurbim- de apă, turbine cu loConwbite, locomotive etc) ; de centrale electrice (eoliene. termice, atomice trier (dinam, traunfurniaiur^; vapori, modele solare. niațini elec- tind tcnnoficarea ; tnațini-UHelte scară redusă. Toate mașinile vor fi în stare funcțiune, ușor denvontabile sau pereți traiispareny, pentru a se dea cum funcționează. Grupa a V -a — perfecționări de cu ve- de aparate și înlocuiri de materiale (premii de la 800 la 2000 lei). Desigur că se pot prezenta modele și în afara acestei Iernatici, care să se utilizeze insă la un număr mare de lecții și să presupună o execuți* economicoasă. Modelele (machetele) se vor trimite la Ministerul iMtățămîntuiui și Cultu- rii' Serviciul polilehnizare și materiei didactic, București' raionul Gh. Gheorghiu-Dej' str. Popou nr. 30 cu mențiunea : ^Pentru concursul de ima- terial didactic", humele autorului v& fi pus intr-un plic sigilat, care se deschide în fața comisiei de u/*W ciere și premiere, după 31 decembrie 1958. Pentru evitarea confuziilor, aiit pe plicul sigilat cit și pe modelul tri* mis se va menționa același molto. SPRIJIN LUNCII Cil PĂRINȚII ■ . Din experiența organizației de partid de la școala medie nr. 2-București PEDAGOGUL î ii tabără 3n tramvai. O mamă aruncin. cind ploaie de vorbe grele unui bătrin ce a îndrăznit să propună fiului ei — in virsta de vreo 10 ani — să cedeze locul la care bătrinețea și boala il îndreptă- țeau. In ciuda indignării generale a călătorilor, femeia se incăpățina să demonstreze că revolta sa e pe de- plin justificată, în timp ce odrasla ei, luind un aer de erou, înfrunta cu privirile pe... nepoliticosul bătrin. Fără să vreau, m-am dus atunci cu gindul la școala în care copilul În- văța, desigur, sa fie politicos și cu- viincios și m-am întrebat dacă pe. dagogii de acolo s-au ocupat vreo- dată și de părinți în sensul de a-i ajuta să acționeze în deplină con- cordanță cu școala, de a-i ajuta să știe ce și cum trebuie să facă pen. tru a nu neutraliza măsurile luate de aceasta, pentru a nu le zădăr- nici. Era însă clar că nu făcuseră mai nimic. Colaborarea dintre școală și fami- lie este o condiție de bază în asigu- rarea succesului muncii instructiv, educative desfășurate de colectivul pedagogic. Chiar și o intîmplare atit de simplă cum e aceea de mai sus arată cit de ușor se poate destrăma ceea ce au clădit cu grijă învăță- torii și profesorii, dacă ei nu s-au ocupat cu aceeași stăruință și de în- drumarea sub aspect pedagogic a părinților, de atragerea lor la rezol- varea problemelor școlii. Stăruința aceasta. însă, reclamă eforturi in plus din partea pedagogilor, efor- turi pe care cei m.ai mulți din ei le și fac, fiindcă viața i-a învățat să prețuiască ajutorul părinților. Școala medie nr. 2 din Capitală s-a făcut bine cunoscută de cităva vreme pentru felul cum a reușit să atragă familia in rezolvarea proble- melor educative ți gospodărești. In aceasta, merite incontestabile au organizația de partid ți, îndrumați de ea ți de conducerea școlii, toți învățătorii și profesorii care au în- țeles că școala are nevoie de efortu- rile lor pentru a realiza atit de ne- cesara legătură cu părinții. In ceea ce privește experiența muncii de partid in acest domeniu, vrem să pornim de la înseși cu- vintele tovarășei Elena Ciubotarii, wcretara organizației de baza din școală, care ne-a asigurat că pen- tru pedagogii comuniști sprijinirea muncii cu pariwt’i este o ..problemă capitală". De aceea, planurile de activitate ale organizației P.M.R. au cuprins in cursul anului școlar tre- cut sarcini privind realizarea cola- borării cu părinții, iar in țedin ele de birou și in adunarea generala co- muniștii au dezbătut modul cum au test aduse la îndeplinire aceste sar- cini. Intrucît legătura cu familia se •labilefte in primul ring prin Ofrl ginăl. care au un mare rp! in îndrumarea pedagogică a părinților, in atragerea lor înspre școală, cu sprlțlnnl organizație! de partid mun ca de diriginte a fost încredințată unor membri de partid sau unor ca- dre didactice devotate șco'ii și bine pregătite din punct de vedere pro- fesional șj politic. Majoritatea di- riginfilor, muncind fără încetare cu părinții, au putut rezolva cu ajuto- rul familiei probleme privind mai T r e b u i w s a m a Mai mulți învățători și profesori ■are urmează cursurile fără frecvență la Universitatea ,.C. I. Parhon" au sezisat redacția asupra greutăților pe care le întîmpină în procurarea bibliografiei ce le a fost indicată la diferite discipline. Infor- mîndu-ne asupra acestei probleme am constatat că sezisările respective sînt întemeiate. De la început trebuie remarcat că sînt materii la care nu există încă cursuri. Catedrele respective se mul- țumesc să întocmească o listă cu ma- terialul bibliografic necesar să fie studiat. E oare aceasta suficient ? Fără îndoială că nu, deoarece lipsin- du-le noțiunile de sinteză pe care le oferă un curs, studenții fără frecven- tă întîmpină mari greutăți în inter- pretarea fenomenelor studiate, în sta- bilirea concluziilor care se impun a fi trase pe marginea acestora. Mai mult : adeseori bibliografia in- dicată nu se află la indemîna acelor studenti care muncesc în centre înde- părtate sau la sate, pentru că nu se găsește nici în librării, nici în biblio- tecile locale. Materialele privind, de pildă, dialectologia romină. care au apărut în reviste de specialitate edi- tate intr-un tiraj redus (indicate ca bibliografie studenților de la Facul- tatea de romînă-istorie de pe lingă Universitatea „C I. Parhon"), nu au putut fi găsite nici măcar la biblio- tecile regionale. Pregătirea studenților respectivi s-a rezumat la studierea notițelor — de multe ori superficiale și incomplete — luate de la studen ții cursurilor de zi. In afară de aceasta, unele catedre au dat dovadă de neglijentă chiar în ce privește întocmirea indicațiilor bibliografice. Bibliografia indicată de catedra de istorie contemporană a R.P.R. de la Universitatea „C. I, Par- hon" pentru perioada 1878—1917 nu cuprinde anul 1917, deși cunoașterea evenimentelor istorice petrecute in acest an era absolut necesară pentru înțelegerea desfășurării ulterioare a fenomenelor istorice. In schimb, în biletele de la examene au fost inclu- se și probleme privind anul 1918. La cele de mai sus adăugăm fap- tul că unele catedre au recomandat materiale bibliografice în limbi străi- ales educația copiilor șl asigurarea bazei materiale a școlii. Așa au muncit comuniștii Nicolae Șușnea. Elena Ciubotaru, Elena Paulescu și alții. Tovarășul Nicolae Șușnea. bunăoară — diriginte la clasa a Vl-a „A" — ținind o permanenta legătură cu părinții elevilor, a reu- șit să ridice nivelul la invățatura al clasei. Elena Ciubotaru, diriginta clasei a VIl-a „D", prin aceleași mijloace a obținut rezultate bune in disciplinarea copiilor, iar Elena Pau- lescu, dirigintă la clasa a V-a ,.A", a adus mari servicii școli! prin a- tragerea părinților la diverse munci voluntare. Cum att reușit aceștia să-și apro- pie părinții, să ciștige ajutorul lor ? Desigur că făcindu-și cu conștiincio- zitate vizitele la domiciliul elevilor — și aceasta nu numai in scopul de a se informa asupra condițiilor de muncă și de trai ale copiilor, dar și de a pune în curent pe părinți cu situația școlară a fiilor lor, de a le da sfaturi de ordin pedagogic și de a-i convinge de stringenta necesi- tate a colaborării 1or cu școala. De asemenea, ei au chemat la școală, ori de cîte ori a fost nevoie, pe pă- rinții ai căror copii ridicau probleme speciale. împreună cu dinșil peda- gogii stabileau măsuri comune me- nite să îndrepte situația elevului. In același scop, ei au folosit ședințele periodice organizate cu toți părinții, în care, pe lingă problemele ridicate de inceputul sau de sfirșitul unei etape școlare, au dezbătut și pro- bleme mal largi — ca orientarea profesionala a copiilor, sarcinile po- iitehnizării invățămîntului șj altele. Pentru a înarma pe părinți cu o serie de cunoștințe de ordin pedago- gic, organizația de partid a sprijinit școala și in folosirea lectoratelor pentru părinți. Comunistul Nicolae Sușnea, de pilda, a primit sarcina să țină in fața părinților conferința „Disciplina conștientă ți sprijinul dat de părinți in realizarea aces- teia", Elena Paulescu a vorbit In fața muncitorilor de la F. C. „Gheor- ghiu-Dej" despre „Deprinderi bune la elevi", tov. Ghcorghe Călugărița, președintele comitetului de institu- ție. a vorbit despre ..Orarul de lu- cru al copiilor șl rostul părinților în respectarea acestuia" ș^. In ge- neral. lectoratele au fost însoțite de discuții în care părinții erau aju- tați cu rabdare să-și clarifice toate nelămuririle. A existat preocuparea ca lectoratele să se încheie cu pro- grame artistice, acestea fiind un hun mijloc de a întări legătura din tre părinți și colectivul școlii. Tot In scopul stringerii relațiilor cu pă- rinții, colectivul artistic al elevilor a prezentat programe ți cu alte oca- zii in instituțiile și Întreprinderile în care lucrează multi părinți. Așa, de pildă, la Casa Armatei a fost prezentată piesa „Nota zero Ia pur- tare". Biroul organizației de bază a spri- jinit conducerea școlii și în mobili- zarea părinților pentru rezolvarea unor probleme materiale, goapoda. rețti. El a luat, bunăoară, legătură cu comitetul de partid <1 întreprin- derii ..Clement Gottwald". unde de asemenea lucrează mulți din părin- ții elevilor, in vederea înzestrării a- e se facă i mult ne fără să fină seama dacă aceste limbi sint sau nu suficient cunoscute de toți studenții cursurilor fără frec- vență. Și, în sfîrșit, mai menționăm că la întocmirea indicațiilor biblio- grafice nu se ține seama de timpul necesar parcurgerii lor. Sînt, de pil- dă, catedre care indică bibliografii de mai multe mii de pagini, realmente imposibil de parcurs pentru studenții care lucrează în producție. Lipsa cursurilor și a materialului bibliografic a făcut ca unii studenți de la cursurile fără frecvență să se pregătească după manuale vechi, scoase din uz, și care cuprind teze antiștiințifice. Aceleași cauze au con- tribuit )a pregătirea nesatisfăcătoare a unor studenți care s-au prezentat slab la examenele din recenta sesiu- ne, dovedind că nu s-au putut ridica mai sus de înregistrarea mecanică a unor date și fapte. Alți studenți, ne- avînd cum să-și procure materialul bibliografic indicat, amină examenele de la sesiune la sesiune, ajunglnd uneori să renunțe a se mai prezenta. Este adevărat că înaintea sesiuni- lor de vară se organizează cursuri si consultații. Este limpedp însă că a- cestea nu pot suplini studiul indivi- dual, care rămîne baza pregătirii în învâțămîntul fără frecvență. Catedre- le au sporit considerabil exigența față de pregătirea studenților de la cursu- rile fără frecvență — si acesta este un lucru foarte bun. Socotim însă că în aceeași măsură e necesar să-și spo- rească preocuparea și pentru redac- tarea cursurilor, pentru alcătuirea ju' dicioasă a bibliografiilor. Dezvoltarea necontenită a învăță- mintului elementar ți mediu cere tot mai multe cadre cu calificare ridi- cată. O parte din aceste cadre sînt pregătite în învâțămîntul fără frec- vență. Iată de ce, împlinind și lacu- nele existente încă în domeniul indi- cațiilor bibliografice, al redactării și editării cursurilor necesare celor care studiază în învâțămîntul fără frecven- ță, instituțiile noastre de învățămînt superior vor contribui și maj mult la buna pregătire și orientare a ca- drelor didactice din școlile patriei noastre. B. RADOI telierului școlii și, in genere, pentru sprijinirea acțiunii de politehnizare. parte de către Mobilizați in mare pedagogii comuniști din școala, pi- rinții au dai ajulor la niveiarea și împrejmuirea curții, la confecționa- rea de material didactic, de rafturi și suporturi pentru hărți. Cu ajutorul părinților a putut fi înjghebat in școală un cinematograf care oferă copiilor din cartier, de două ori pe siptămină, filme potrivite vîrstei lor. Grupați după ocupație, părinții au sprijinit și alte acțiuni de acest fel. Trebuie să spunem ca tot mai mulți din ei — simțind necesitatea — țin regulat legătura cu școala, respectă indrumarile date de Pedagogi in discuțiile individuale sau cu ocazia lectoratelor, ceea ce a contribuit la îmbunătățire» situației la învățătură a elevilor, la micșorarea numărului de abateri disciplinare. 1n cele de mai sus am arătat doar citeva aspecte privind colaborarea dintre școala și familie, anume ace- lea in care comuniștii au avut un «- port mai însemnat. Dar in școala medie nr. 2 sint mult mai multe rea. Uzări. în toată această muncă este esențial faptul că Învățătorii și pro- fesorii. avind în față exemplul co- muniștilor. au muncit cu conștiincio- zitate pentru ridicarea nivelului pe dagogic al părinților, ajutindu-1 să acționeze pe aceeași linie cu colecti- vul școlii astfel incit măsurile lua te de aceeta ta capete mai multă trăinicie. ANA COSM1N PROPAGANDA PROFESIONALĂ aâsfotndu-mi carnetul de notițe, am dat peste citeva însemnări l-acute in urma unei deplasări pentru documentare în școlile din o- rașul Slatina. Am regăsit în aceste însemnări îndemnul de a aborda ci- teva probleme legate de activitatea de propagandă profesională pe care o duc sau trebuie s-o ducă organi- zațiile sindicale in rindurile mem- brilor lor. Despre organizarea propagandei profesionale a început să se vor- bească în organizațiile noastre sin- dicale în mod- deosebit după cel de al Ill-lea Congres al Sindicatului. Atunci, pentru prima data, s-a ini- țiat experimentarea introducerii in practica organizațiilor noastre sindi. cale a uneia din formele de bază ale propagandei profesionale — con sfătuirile de muncă. Consfătuirile de muncă organizate experimenta! în orașul Timișoara au stirnit un mare ecou m rindul colec- tivelor de pedagogi din școli și. prm rezultatele comute, au demonstrai utilitatea generalizării lor in toate organizațiile sindicale de bază. Organizarea consfătuirilor de mun- ca, ți in general organizarea propa- gandei profesionale, au constituit o- biactui unor masuri speciale luate in septembrie 1956 la plenara CC. al Sine catului Muncitorilor din Inva- țamint și in nuK-Tbrie 1^57 1» cei d« al fV-lea Congres ai Sindicatului Muncitorilor «rin Invăiemiet »< Cul- tură. Atit Dlenara C.C. cit si con- gresul sindicatului au apreciat ce propaganda pr. lesiomia in : n<.d'-;!e cadrelor didactice, mobilizare.- avâî- iora in scopul necontenitei ridicări a Biveiușui invi^Biz-niui nostru reprezintă una din sarcinile de că- petenie ale comitetelor sindicale ra- ionale și ale organizațiilor smdicile din școli. După cum se vede, era timp eu. ficient pentru ca organizațiile i ndr cale și comitetele raionale sa trea* ca ta masuri practice pentru organ.- zarea propagandei profesionale. Cum se explica alune, ca In orga- nizațiile sindicale din școlile raio- nului Slatina in cursul anului 1956 nu s-au organizat consfătuiri de munca și nici vreun ah iei de pro- pagandă profesionala ? Discuțiile pe care le-am avut cu numeroase cadre didactice din oraș, precum și cu unii directori de școli au arătat ca la școala medie nr. 1 — ca de altfel și la alte școli — s-au ivit în cursul primelor tri- mestre probleme care reclamau o in- tensă propagandă profesionala. A- cestea se refereau atit la chestiuni legate de organizare a invățămintu- •lui, cit și ia probleme privind pre- darea. De ce atunci nu s-a întreprins nimic în această privință și cine este vinovat de aceasta ? Este evident ca răspunderea revine comitetului sindical raional al muncitorilor din învățămînt, al câ‘ui președinte este tov. Constanta Nacu. Nu s-ar putea spune că acest comi- tet sindical nu s-a ocupat de loc de îndrumarea activității organiza, țiilor sindicale din școli. Dimpotrivă, există domenii de activitate — ca cel cultural sau de asigurări sociale— in care organizațiile sindicale res- pective și comitetul sindical raional au obținut succese. Comitetul sindi- cal raional s-a lasat însă copleșit de rezolvarea unor probleme curente de mai mică importanță, plerzînd din atenție verigile principale ale activi- tății sindicale pentru o bună perioa- dă a anului școlar. La aceasta a con. tribuit și faptul că acest comitet a practicat un stil de muncă nepotrivit, renunjînd la colectivele de activiști obștești. Comisia profesională de pildă, care ar fi trebuit să ajute co- mitetul în organizarea propagandei profesionale, nu a existat decit pe hlrtie, pentru că în realitate despre activitatea ei nici nu poate fi vorba. Există însă numeroase organiza- ții sindicale care au dovedit inițiati- vă și interes în organizarea propa- gandei profesionale. Comitetul sin- dical raional al muncitorilor din Ca și celolrlalți școlari din comuna Tlncabești, elevei Mita Mana îi sint dragi păsările. învățămînt din raionul Stalin al Ca- pitalei, de pildă, a dat un prețios sprijin desfășurării procesului in- structiv-educativ din școlile raionu- lui, preocupindu-se de organizarea interasistențelor și a consfătuirilor de muncă. Schimbul de experiență organizat in aceste forme in tot cursul anului școlar a urmărit, in primul rind, cunoașterea și valorifi- carea experienței în predare a celor mai buni Învățători și profesori, care au obținut bune rezultate practice ■in activitatea la clasa. Principala formă a schimbului de experiență în munca profesională o constituie, insa, consfătuirile de muncă. De la început trebuie arătat că acestea sint organizate și pregă- tite exclusiv de organizația sindicală din școală. Tema consfătuirii se sta- bilește în colaborare cu direcția șco- lii și in funcție de problemele ridi- cate intr-o anumită etapa școlară, după ce în prealabil au fost consul- tate și cadrele didactice. După sta- bilirea teniei are loc pregătirea pro- priu-zisă a consfătuirii. Aceasta du. rează aproximativ o luna de zile, timp în care referentul sistemati- zează și redactează materialul, jar restul cadrelor didactice se documen- tează asupra teme respective, con- sultind materiale de specialitate și asistind la lecții. Consfătuirea de muncă este condusă de cat-e pre. ș» :uil-4e comiteiulu de instituție sau de organizatorii: organizației sindi- cale «e bază. La siirș’tji dezbater - lor se afopu o hotarire cs't de-.r." ape-- i'bl'ga'orie pef.-u top rr.e.T'.r d- sinh-cat. Indepiinirea aces-e a este urmărită oe către conviețui ."ie «KSiiluție sas de organ.zatorul sin- dical ți fle j -ec'.orul școli . lată ac-m c .e.a teme ca*c au knSiat oh er.'j' un>vr consfatu ri de muncă in școi d n -aionul l. V. Stalin : ia școala e intentară nr. 1“ — s. pr icrdsc in predarea rom,ne* r . pre. -n it de n . puf 1 Roucis . șc. ^fa elementară nr. 16 — „Cum am ex- tins elementele c? politehnizare la clasa la care pre au . referat intoc- mit de un colectiv de învățători și profesori ; la școala nr. 3 — ...Meto- de pentru îmbunat-țirea exprimării orale și scrise a elevilor", referat privind experiența profesoarei Zaha- ria Pop etc. ’ iȘVr lIIIIIIIIIIIIIIIIIIHIIIM^ P atronarea școlilor de către întreprind eri In ziua de 2^ iulie ac.f la Mi* nisterul Invățămîntului și Culturii a avut loc o consfătuire la care s-a discutat problema asigurării mijloacelor de realizare a învă- țifniintului politehnic in școlile de cultură generală Au participat cadre de. conducere din Direcția generală a invățămîntului de cul- tura generală' profesional și tehnic, reprezentanți ai unor ministere și întreprinderi, cadre didactice. In referatul prezentat la consfă- tuire s-a subliniat că problema * realizării inr^âmintuUti politeh- nic este una dintre problemele actuale cele mai importante ale școlii de cultură generală. Sarcina școlii este de a da elevilor nu mimai o pregătire teoretică, dar și o orientare tn pregătirea practică de a-i înarma cu cunoștințe pri- vitoare la bazele producției derne, cu deprinderi productivă' Absolvenții școlii generală își vor putea mo^ muncă de de cultură însuși cu ușurință o profesie și tor fi viitori muncitori în fabrici sau în agricul- tură' tehnicieni chemați să contri* buie activ la desăvirșirea construc- ției socialiste. De aceeat problema pregătirii lor pentru viață nu este numai o problemă a școliit ci a întregii noastre societăți. S-a menționat c& prevederile din Hotărirea C.C. al P.M.R. și a Con- siliului de Miniștri cu privire la In organizarea consfătuirilor de muncă s-au mai folosit și alte sis- teme. Organizațiile sindicale din o- rașu! Craiova, de pildă, au inclus în cadrul consfătuirii și un scurt co- referat prezentat fie de direcția șco- lii, fie de organizația sindicala. Core- feratul, pornind de la tezele enun- țate in referat, face aprecieri și propuneri cu privire la generalizarea anumitor metode, la adoptarea unor măsuri practice. Formele de propagandă profesio- nală folosite de către organizațiile sindicale pot fi încă îmbogățite' prin inițierea și organizarea propagandei prin conferințe in cadrul cluburilor și colțurilor roșii sau chiar in cadrul școlilor. Succesul acestor conferințe depinde, firește, de alegerea temei, a conferențiarului, de masurg în care acestea tin seama de problemele care interesează cadrele didactice. In încheiere, ne îngăduim să ridi- căm inca o problemă legată de suc- cesul propagandei profesionale or- ganizata in rindurile membrilor sin- dicatului nostru. Este vorba de înlă- turarea paralelismului dintre activi- tatea profesionala dusă de comisiile metodice d>n școală și propaganda profesionala dusă de organizația sin- dicala. E limpede că acest parale- lism care, din păcate, mai exista duce ■* slăbirea interesului fată de probîeme'.e respective și, In ui lima instania. la un anumit formalism. După părerea noasiră. inia'c area aces'JÎ paraie«:sm se ocale obține pe ăiMis căi In p-imu- r nd. așa cum s-î stabilii La ce! de aj IV-Ie.» can- î-es ai smdicatvi.VLi. p-in rcglemen- Iut t ie către C.C. al S.M.I.C. și Vi I C. a airTbjfî lor in acest do- meeit: ale organizațiilor sindicale pe de o pane și ^«e direcțiilor de școli pe de «Ha parte, și, apoi, print-.o judicioasă colaborare intre direcția școlii ?i organizația sindxalâ atunci cind se lucrează la planificarea ac. tivității de propaganda profesională. Extinzind propaganda profesio- nală. legînd-o de sarcinile imediate ale școlii, organizațiile sindicale ale muncitorilor din Invătămint și cul- tura vor aduce o importantă contri- buție la obținerea unor noi succese în noul an școlar. R. CONSTANTIN imbunătătirea invățămîntului de cultură generală pun un accent deosebit pe. legătura dintre școală și producție, pe ajutorul care-l pot acorda întreprinderile in- dustriale, agricole, economice la pregătirea politehnică a elevilor. Hotărirea a subliniat că patrona- rea școlilor de către întreprinderi este o formă potrivită dp legătură intre școală și producție și a auto- rizat departamentele și întreprin- derile să transfere școlilor utilaje, aparate, mașini să le acorde asis- tență tehnici, să le creeze posibili- tăți de organizare a activităților practice. Multe organe locale de stat, între- prinderi industriale. S.M.T., gos- podării de stat, gospodării colec- tive au înțeles importanța acestei măsuri și au luat în patronare școli, ajutindu-le să obțină rezul- tate frumoase pe linia politehni- zării invățămîntului. La consfă- tuire s-au arătat, de pildă, reali- zările obținute de școala medie nr, 2 din București, patronată de întreprinderea „Clement Gottwald"t de școala medie nr. 1 din Reșița, patronată de Combinatul metalur- gic Reșița' de școala medie din orașul Victoria, patronată de Com- binatul chimic ,,l. V. Stalin** de școala medie din comuna Viziru, patronată de S.M.T,-Viziru etc. Aceste întreprinderi au contribuit ambrâcînd forme variate și specifice, întreaga activitate desfășurată în tabere urmă- rește, deopotrivă cu munca din școală, educația comunistă a ele- vilor. Una din căile de realizare a e- ducatiei comuniste a elevilor este activitatea !n cercuri. Ținind sea ma d» acest lucru, pedagogii de la taberele din Breaza și Sinaia organizate de secția de învăță mint și cultură a regiunii Ploești au căutat să asigure activităților un bogat conținut educativ. Un ac- cent deosebit s-a pus, atft în sta- bilirea tematicii activităților din cercuri cît și in excursii, pe edu- cația patriotică a elevilor. Asifel, vizitînd, de pildă, complexul Pe- leș, unele vile din oraș sau Casa de cultură, discutînd cu muncito- rii veniți la odihnă, elevii de la tabăra din Sinaia au putut apre- cia grija pe care regimul nostru democrat-popular o acordă oame- nilor muncii, și-au putut da sea- ma cît de mare este deosebiiea din acest punct de vedere între situația de astăzi și cea din tio cut Ei au plecat de acolo minări că trăiesc Intr-o tară în care bu- nurile materiale și valorile de artă sînt puse la indemîna celor multi. Pentru a asigura eficacitatea activităților desfășurate, pedagogii care lucrează in tabere caută să prezinte conținutul acestora in for- me variate, atractive : șezători, excursii tematice, ghicitori litera re, concursuri „Drumeții veseli’ etc. Este stimulată, totodată, crea- ția originală a elevilor. Sînt insa și posibilități pe care pedagogii din taberele respective nu le-au folosit în direcția edu- cației comuniste a elevilor. O vi- zită la uzinele „I. C. Frirnu’ din Sinaia sau la fabrica de hlrtie din Bușteni le-ar fi permis elevi- lor să cunoască nemijlocit și rea- lizările dobîndite în ultjmil ani In domeniul perfecționării tehnicii in- dustriale sau al îmbunătățirii con dițiilor de muncă din uzine Una din eăile realizării educa ției patriotice este cunoașterea și valorificarea folclorului. Asemenea posibilități le aveau îndeosebi e- levii de la tabăra din Breaza, unde pot ti studiate minunate co- mori de artă populară, unele spe- cifice localității (dansuri, costume și mai ales covoare). O asemen-a acțiune nu s a organizat, însă, cu elevii din seria l-a. Educația comunistă a elevilor se realizează nu numai în cadrul activităților organizate pe cercuri, ci în fiecare împrejurare, în fie- care moment al vieții d n tabără. Iată o întîmplare ilustrativă in a- cest sens, petrecută la o tabără din Sinaia. Era într una din primele zile de după deschiderea taberei. In dor- mitor, elevii se pregăteau de cul- care. Intr-un colț, unul dintre ei citea scrisoarea pe care o pri- mise de curind de la părinți O citea poate pentru a treia oară, cind profesorul care răspundea de detașament, trecînd prin dor- mitor, il zări- Se apropie de din- sul. Copilul avea lacrimi in ochi. Era pentru prima oară pleca; în tr-o tabără și, bineînțeles Li era dor de părinți. Profesorul înțelese starea lui sufletească. înțelese In să, mai ales un lucru de care nu și dăduse seama oină atunci — ei anume, de ce copilul era de obicei retras, de ce refuza prietenia co- legilor Iui. Profesorul «Ua că do- rul de părrati — o formă a dra gostei pentru aceștia — H cople- șește cllecdată pe uni: copil, du- cindu-i la izolarea de colectiv Pentru moment, nu-i spuse eleva lui decit cfteva cuvinte încuraja toare Incepind de a doua zt. in să, profesorul împreună cu instruc- torul de detașament au Început să se ocupe in mod deosebit de acest elev L-au an'renal la iocu rile pionierești, I au dat să con- ducă o grupă de elev, in excu sie. Băiatul se dezmorți inlrucitva Do- rul insă nu I pară»: cu lotul Pro fesorul stătu de vorbă cu co’egii lui Aflînd că la școală elevul re cita foarte frumor. i-a eerut să pregătească o poezie pentru șeză- toarea pe care detașamentul lor urma să o dea In curind. Succe iul la serbare II însufleți pe elev, îi dădu o bună dispoziție. El în- la orfa/ii&area fi înzestrarea lierelor școlaref la o mai buna desfășurare, a activităților practice in școli, in cercurile tehnice și in producție, au organizat confe- rințe tehnico-științifice pentru ca- drele didactice și pentru elevi etc. La rindul lor, școlile nu ergmizat manifestări cultural-artiștire in în- treprinderi, i-au sprijinit p? mun- citorii care urmează invâtămintul fără frecvență, nu efectuat munci de folos obștesc in interesul între- prinderii. In concluziile consfătuirii s-a subliniat necesitatea ca toate școli- le să fie patronate dp întreprinde- rile industriale, S.M.T gospodă- riile de stat, gospodăriile colective din localitățile respective , intrucît o astfel de legătură poate contribui intr-o măsură însemnată la reali- zarea sarcinilor politehnizării in- vățămîntului de cultură generală. Un rol important In această ac- țiune revine secțiilor de învăță- mint și cultură, care au datoria, cu sprijinul organelor locale, să ia legătura cu întreprinderile in- dustriale sau agricole din orașul sau raionul respectiv, să stabileas- că școlile care vor fi patronate, încheind în acest sens convenții scrise, să urmărească felul ciirn se îndeplinesc obligațiile asumate, cum se organizează și desfășoară activitățile in producție ale elevi, lor. cepu să fie rirai vesel, mai vlof, sa lege prietenii. Acum nu se mai simțea străin în tabără. Aceasta a fost calea folosită de pedagogii din tabăra de Ic Si- naia în cazul respectiv. Fără în- doială că fiecare caz necesită io- losiiea unor mijloace adecvate situației, particularităților elevilor. Un lucru mentă să fie, insă, reți- nut : că siarea de indispoziție a unor elevi în primele zile de tabă- ră poate fi îndepărtată prin an- trenarea lor la activitatea colecti- vului, la viața taberei. Necesitatea antrenării elevilor la activitate este, însă, un principiu valabil nu numai pentru cazurile „speciale* ce se ivesc în tabără, ei pentru toți elevii și pentru întreaga pe- rioada a anului. Se șlie că sportul contribuie la fortificarea organismului și are, totodată, importante efecte edu- cative De aceea, este bine că toți elevii (ținind seama, bineîn- țeles, de recomandările medicu- lui) să participe în tabără la ac- tivitatea sportivă. Acest lucru 1 au Înțeles profesorii de la tabăra de elevi din Breaza. Dacă în cadrul celorlalte activități elevii sint dis tribuiți — după preferințe și apti- tudini — pe cercuri, la sport sint antrenati toți elevii. Și Ia tabăra din Sinaia participă toți elevii la manifestările sportive. Numai că aici unii participă activ, iar alții pasiv. Pornind de 1? principiul — just de altfel — că activitatea in tabără trebuie să fie cît mai an- trenantă, profesorii din tabăra de la Sinaia au organizat activitatea sportivă cu elevii din seria I-a a- proape exclusiv sub formă de competiții. Din această eauză, în timp ce unii se antrenau jucînd, ceilalți „participau" de pe mar- gini, privind. N am vrea să se în- țeleagă că tn tabără competiție sportive n-ar fi indicate. Este bine, Insă, ca ele să fie programate In ultimele zile ale seriei și In nici un caz să nu Ia locul activităților sportive obișnuite, la care pot fi antrenați, prin rotație, toți elevii. Și acum, ctleva cuvinte despre exemplul pedagogului Se știe că în munca educativă rolul pe- dagogului este determinant. Ace- eași activitate sau aceeași împre- jurare poate avea efecte diferite — pozitive sau negative — In funcție de priceperea și tactul pe- dagogului. de modul tn care el orientează si conduce pe elev, de atitudinea sa fn diferite situații. In tabără, puterea educativă a exemplului pe care pedagogul 11 da elevilor este deosebit de mare. Mereu in mijlocul elevilor, peda- gogul este model pentru ei în ori- ce împrejurare. Depinde de din- eul ca exemplul pe care-J dă »ă fie demn de urmat. Trebuie ea spunem însă că au întotdeauna pedagogii care lucrează în tabere dau un asemenea exemplu. lata ce s a înftmplat, bunăoară, la ta- băra din Breaza • Intr una din zile, s-a organizat a excursie pe tema „Să cunoaștem cum s a lormat valea Prahovei". Însoțiți de profesori, elevi; urmau să meargă, după un anumit itiue rariu. în mai multe puncte tars permiteau studierea fenomenului. Pe parcurs însă, abandonind co- loana. eîțiva profesori s au oprit cu detașamentele respective pe malul apei și au făcut plajă. Lă- țind la o parte faptul eă elevii au pierdut în felul acesta excursia, ne întrebăm • ce vor fi gindit eî despre prolescrii lor ? Ce conclu- zie au putui traqe din asta cu privire la obligaiivitalea progra- mului taberei ? E foarte ușor să ne dăm seama : „Dacă profesorii încalcă programul, atunci de ce nu l-ar încălca și elevii?* Acest caz nu caracterizează ac- tivitatea taberei din Breaza, care in cea mai mare parte este bine orientată și condusă, dar tocmai psntru că se îndepărtă de regu- lă. excepția ara de natură să. re- țină atenția elevilor. Pedagogii care lucrează in ta- bere au datoria să valorifice din plin fiecare activitate, fiecare îm- preiurare a vieții din tabără pen- tru educarea comunistă a elevilor, pentru asigurarea unei odihne plă- cute. recreativ», pline ide un bo- gat conținut educativ. I. AXENTE I De asemeneat un sprijin efiejce in întărirea legăturii dintre școa- lă șt producție il poate aduce constituirea pe lingă fiecare școală a unor comitete de patronaj care să facă parte, reprezentanți conducerilor intre prinderilor din ai școlilor respectivef ai personalului tehnic și cadrelor didactice^ ai or^ ganizatiilor obștești din întreprin- dere. și ai comitetelor de părinți. Aceste comitete vor putea stabili planuri concrete de măsuri pentru inzestrarei atelierelor școlare. a laboratoarelor' a loturilor școlare experimentale r pentru organizarea ji desfășurarea practicii in produc- Grneralizarea tnvățnmintului de 7 ani in comunele și satele unde există școli cu 7 clase face să crească necesitatea înzestrării a' ccstur școli cu terenuri experiment tale și cu utilaj pentru lucrările practice agricole. In această pri- vință școhle pot. primi un mare ajutor din partea întreprinderilor agricole socialiste. Extinderea acțiunii de. patronare la toate școlile de cultură generală și sprijinirea efectivă a acestora de către întreprinderi va aduce o contribuție de seamă la îndeplini- rea sarcinilor invățămîntului poli- tehnic, la pregătirea temeinică. Șt multilaterală a tineretului. C. MINCA .-aBEnnnniiniiniiBiinin PEDAGOGII CONTRIBUIE la DEZVOL TAREA Pentru curmarea agresiunii Conferința i AGRICULTURII SOCIALISTE imperialiste în Orientul arab mondială a tineretului S 5 i | i Ultimul snop a fost ridicat, ultimul spic cules de har- nicii pionieri, ultimul bob treierat... Secerișul și treierișul s-au terminat. La o margine lc tarla, se zărește silueta robustă a tovarășului P. Mihai, agrono- mul gospodăriei colective din comuna lanca. Chibzuiește la sar- cinile pe înainte gospodăria ; care le are de acum dezmiriști- ă a ■ S E tul, apoi culesul porumbului, al sfeclei de zahăr, arăturile de toamnă... Știe că și în înfăptuirea acestor sarcini — ca și in întrea- ga campanie agricolă — va pri- mi sprijinul dascălilor și al co- piilor din comună. Învățătorii, profesorii și elevii ne-au ajutat mult în lunile din urmă — ne spune tov. Mihai. Co- piii, îndrumați de profesorii lor, au lucrat alături de noi la distru- gerea cuiburilor de ciori, la pră- șitul și plivitul ricinului și al sfe- clei de zahăr, la culegerea spice- lor rămase pe cîmp. In timpul secerișului, învățătorii și profe- sorii au pregătit un program in- teresant pentru brigada artisti- că a căminului, care a dat spec- tacole la arii, la sediul gospodă- riei și la S.M.T. Pe lingă coruri și dansuri, s-au bucurat de mare succes in fața colectiviștilor nu- merele din program care satiri- zau unele aspecte negative lo- cale : lenea codașilor, munca de mintuială a unui agronom care visează numai bulevardele Capi- talei etc. Totul în versuri, pe me- lodii populare cunoscute. Vă în- chipuiți ce haz au făcut colecti- viștii... Dar nu numai acuma ne-au a- jutat oamenii școlii. Simțim me- reu ajutorul lor. Ei au contribuit mult la răspindirea cunoștințe- lor și a cărții agrotehn ce, chiar și după ce s-a stabilit ca cercul agrotehnic sâ funcționeze nu la căminul cultural, ci pe lingă go- spodărie, in urma dezvoltării a- cesteia și a creșterii numărului agronomilor. Tn raionul nostru predomină producția ccre-dieră Acum insă. intenționăm sa creăm și un sector kgumi- col și pomicol. Tovarășul pro- fesor len Urigore le-i vorbi; ce- lectiviștiior despre posibibî^ea dezvoltării legumicultura la noi in raion. Apoi a organizat citeva răsadnițe experimentale ca pat câ'd ; cu pa: rece. Ș: tovarâța profesoară Mar.a Cirîig ce a dat ajutor in msiKa noastrâ : a popularizat in rlndol colectiviștilor meîodvie icaiata'± de mireținere a pîante*r de cul- tură. le-a lămurit irsemrătaua asolamentelor. După consfătuirea de la Con- stanța s-a intensificat mult munca învățătorilor pentru atragerea țărănimii muncitoare pe făgașul evidențiezi pe caeva. poate pe profesorii V. Dorneanu și H:e Stratan. Dar să nj i aedreptățini nici pe ceilaUi— f.tndcă toate ca- drele d.daăice d n comanâ iși dau contribuția la acțiunei de turiL N. EFTIM1E Tematica viitoarelor sesiuni ale E tenția opiniei publice din lu- mea întreagă continuă să iie îndreptată asupra evenimen- telor legate de agresiunea imperia- listă in Orientul arab. Alarmate de mișcarea popoarelor Orientului arab pentru eliberarea de sub dominația colonialistă, cercurile imperiahsle au adăugat iacă o crimă la lanțul crimelor care amenință pacea lu- mii. Intervenția armată a trupelor americane in Liban si a celor en- giexe In iordania, precum și perico- 'al de a se extinde agresiunea ți împotriva altor țări a: abe, au creat o gravă primejdie pentru pacea și securitatea popoarelor. Popoarele insă spun u NU hotărît agresori- :ot americani și errlezi. Li acțiczife mrboznetor meni cinsati dm lumea caze conrtam-ă agresiunea de oa- intreagă imperia- pinia publică mondială a primit cu vie satisfacție comunicatul cu pri- vire la intilnirea celor doi conducă- tori, comunicat străbătut de la un capăt la altul de dorința arzătoare de a apăra liniștea și pacea ome- nirii. Cele două mari puteri mon- diale au reafirmat cu tărie spriji- nul hotărît pe care-1 acordă cauzei drepte a popoarelor Republicii A- rabe Unite, Republicii irak și ce- lorlalte țări arabe, precum și miș- cării de eliberare din lumea întrea- gă. Cele două părți declară că sta- tele lor vor continua lupta pentru slăbirea încordării internaționale și evitarea războiului, că vor rămine consecvente principiilor coexisten- ței pașnice între statele cu siste- me sociale diferite. O sarcină capi- tală in lupta pentru pace este, așa cum arată comunicatul, aceea de a se ajunge la o înțelegere cu privire la reducerea înarmărilor, încetarea experiențelor cu armele nucleare, interzicerea armelor ato- mice și cu hidrogen, lichidarea ba- zelor militare de pe teritoriile Angliei și Franței, demonstrează încă o dată hoUrirea fermă cu care guvernul sovietic acționează in a- ceste zile pentru curmarea primej- dioasei situa, i create de interven- ția armată a Statelor Unite și An- gliei in Orientul arab. N. S. Hruș- dov cere in mesajul său convoca- rea urgentă a adunării generale a OJv.U. în sesiune extraordinară pentru a discuta problema retrage- rii trupelor americane și engleze din Liban și Iordania. După cum se știe, propunerea U’- niunn Sovietice cu privire la con- vocarea Comerințej la nivel înalt a celor cinci puteri, deși avea ade- ziunea popoarelor, nu a fost accep- tată de conducătorii S.U A. și An- gliei. Președintele Eisenhower și premierul Macmillan ,au făcut în- cercări pentru a impipje discuta- rea situației din Orientul apropiat in Consiliul de Securitate, imperia- liștii americani și englezi contau, pe drept cuvînt, pe incapacitatea Consiliului de Securitate, in actua- la lui componență, de a adopta ho- tărîri care sa le strice socotelile. Intr-adevăr, la ce te poți aștepta cind din Consiliul de Securitate ta- ce parte reprezentantul fantomei politice Cian Kai-și, care întotdeau- na se opune măsurilor menite să asigure pacea popoarelor ? Pretextul folosit de diplomația a- mericană, care pretinde că în țările arabe ar avea loc o „agresiune in- directă", primește în mesajul lui N. S. Hrușciov riposta cuvenită. Se știe, de altfel, că această calomnie a fost respinsă de înșiși observa- torii O.N.U. trimiși în mod special de Consiliul de Securitate în Liban. onterința sindicală mondială ȘT» a tiuei-etului muncitor care ■ avut loc la Praga Intre 14—21) tulla a.c. a adoptat o serie oe documente do o deosebită tm- portanlă pentru tinerii muncitori din toate tarile lumii. In ..Apelul către lumea cheamă Hs.c ba tării, a tineretul muncitor din întreagă" conferința tlnei-e<.ul din țările capna- luple împotriva exploa- concedierilor și șomajului. pantru «paralei si extinderea drepturilor sindicale si sociale, peniru organizarea unei pregătiri profesionale șl generale. In raport cu dezvoltarea industriei și a teh- nicii moderne, peniru a se asigura dezvoltarea armonioasă a omului. Apelul cheamă de asemenea tinerii muncitori și muncitoare din țările socialiste sâ-șl dezvolte activitatea pentru Întărirea socialismului, pentru a contribui la dezvoltarea Impetuoasă a economiei naționale din țările lor. a tehnicii $1 științe- lor. a culturii, pentru ridlcaira continuă a nivelului material șl cultural al muncitorilor. Printre documentele adoptate la Conferința sindicală mondiala a tineretului un loc Important îl are ..Charta revendicativă a iineretu- listă in Liban. Iordania și Libia s au adăugat documentele adopta- te la recenta sesiune extraordinară a Comitetului executiv al F.S.M- Printre aceste documente se noma- ,ră Apelul adresat oamenilor muncii și sindicatelor dm toate țările, în care este condamnată cu hotărire intervenția armată americano-en- gleză in Liban. Iordania și Libia. In „Mesajul către oamenii muncii și sindicatele din țările arabe", a- probat la sesiunea Comitetului e- xecutiv al F.S.M., este exprimată solidaritatea Federației Sindicale Mondiale cu lupta popoarelor arabe pentru izgonirea agresorilor din lo.- dama, Liban și Libia. Mesajul cere să se pună capăt oricărui amestec în treburile interne ale popoarelor arabe. In telegrama adresată secre- tarului general al O.N.U-, D. Ham- merskjoeld, de către sesiunea ex- traordinară a Comitetului executiv al F.S.M. se exprimă hoUrirea fer- mă a celor 92 milioane de membri ai F^J-L de a obț ne neintirziat re- tragerea necondiționată a trupelor americane și engleze din Liban, Iordania și Libia. Urmărind Ia mod consecvent asi- gurarea și consolidarea păcii in lu- me. Uniunea Sovietică, prin mesa- străine, încheierea unui pact păcii și securității colective. Este de la sine înțeles că, al așa lul muncitor ". Aceasta include, pe lingă revendicări cu privire la la muncă, remunerarea dreptul muticii, drepturi durata zilei de lucru, sindicale și sociale. și revendicări privind educarea și calificarea profesională a tineretu- lui. Aceste revendicări privesc dreptul la învățămînt gratuit șt obligatoriu pentru toți tinerii de vîrstă școlară ; accesul liber în tn- vățămtntul de toate gradele. In toate țările lumii ; atribuirea bur selor de studii pentru tineret: dreptul la o calificare profesională și la o cultură generală care să corespundă nevoilor epocii noastre și extinderea acestui drept pentru tineretul din Industrie și agricul- tură in țările slab dezvoltate ; spo- rirea creditelor pentru calificarea profesională șl pentru dezvoltarea centrelor de ucenici; dreptul sin- dicatelor de a participa la contro- lul învățămîntului profesional. Pentru calificarea tinerilor mun- citori agricoli se cere crearea de școli profesionale șl de cursuri de calificare agricolă In vederea pre- gătirii tineretului pentru speciali- zare tehnică. Iar pentru ucenicia tinerelor fete se cere dreptul la o pregătire profesională fără nici o discriminare. Tineretul din patria noastră, care se bucură de condiții mereu mal bune pentru calificarea șl perfecționarea profesională, pen- tru ridicarea necontenită a nivelu- lui său material șl cultural, se soli- darizează cu lupta tinerilor din țările capitaliste pentru a obține a- ceste drepturi. cum se subliniază în comunicatul semnat la Pekin, dacă maniacii im- perialiști ai războiului vor cuteza să impună popoarelor un război, toate statele și popoarele iubitoare de pace și libertate, unindu-se strîns, vor lichida pentru totdeau- na cu agresorii imperialiști și vor instaura o pace trainică în întrea- ga lume. Evenimentele din Orientul arab au demonstrat încă o dată necesi- tatea întăririi vigilenței popoarelor față de uneltirile celor care, neso- cotind dorința unanimă de pace, vor să dezlănțuie un nou război. Poporul nostru, alături de toate popoarele lumii, își manifestă hotă- rîrea fermă de a lupta pentru a se obține retragerea imediată a tru- pelor intervenționiste de pe terito- riul țărilor arabe, pentru lichida- rea încordării internaționale provo- cată de agresiunea Imperialistă în Liban și Iordania. LECUIRILOR PEDAGOGICE cercurile imperialiste creșterea mișcării de eliberare mai unor social isonul ui în patria noastrâ. verificarea iprecierea cuhoș tințdor ți âțAtvr învățămîntului democratic". El a arătat ca invâțămintul demn- cratic presupune posibilități egale pentru toți copiii de a studia pe toa- te treptele învâtanuntului. Condi- țiile care deu posibilitatea de a se realiza aceasta pot fi asigurate nu- mai intr-o societate organizată In mod corespunzător. De «ceea este necesar sa se lupte pentru transfor- mări soc.a'.e cu caracter democratic, deoarece iâra 0 societate democra- tică nu poate exista un invătămint democratic Luînd cuvintul la ședința comite- tului, El Saed lusef, locțiitorul pre- ședintelui Sindicatelor de învâță- mint din Republica Arabă Unită, a spus : Profesorii au exercit.it în- totdeauna o uriașă influență asupra opiniei publice. Noi socotim că a- ceasta influență trebuie să fie folo- sită pentru asigurarea păcii și pro- pășirii întregii lumii. Nădăjduim că prin unirea forțelor noastre vom ccntribui ci în fiecare tară tinere- tul să fie astfel educat incit să izbăvească omenirea de ură și de război, care au adus atît de multe din Chile, membră a consiliului de conducere al Federației Lucrătorilor din Învățămînt din Chile, a vorbit despre situația învățămîntului public tn America Latină. O mare parte a locuitorilor continentului sud-arre. rican — a spus vorbitoarea — tră- iește tn condiții materiale foarte gre- le. După datele existente, numărul total al neștiutorilor de carte din țările Americii Latine atinge 70° 0 din întreaga populație. In instituți- ile de învățămînt ale acestor țări nu către foji pedagogii, către toate organizațiile pedagogice din lume Dragi colegi l Popoarele trec printr-un moment hotiritor al istoriei. La 15 iulie, armati ale Statelor Unite au debarcat în Liban, iar cu două zile mai tirziu soldafti Mar t Britanii au trecut la ocuparea Iordaniei. Aceste acțiuni reprezintă o a- memntare de răzbat nu numai in Orientul Apropiat și Mijlociu, ci și in întrea- ga lume. Agresi..nea unglo-amencană in Orientul Apropiat șt irajluciu con- stituie o veriga in întregul lanț de evenimente — de la războiul împotriva Vietnamului pină la războiul împotriva Algeriei și campania anglo-jran. ceză împotriva Egiptului — indrept.it contra mișcării generale u popoarelor peniru independența na/ională. Guvernele Statelor Unite și Marii Britanii afirmă că ele doresc numai să asigure securitatea ce.ațeruior lor in regiunile ocupate. Este lim- pede peniru tc/i ca aceasia este o a;i-ma[ie fățarnică a agresorilor, cate încearcă să mascheze adevuratul tor fel; înăbușirea luptei de eliberare nu. lională a popoarelor arabe jt înrobirea acestora. Popoarele întregii lumi ințeleg și susțin lupta popoarelor arabe pen- tru independență. E.e afirmă cu hotărire solidaritatea lor cu această lupta. In acest ceas greu, asupra cadrelor didactice apasă o răspundere uriașă. De aceea, in numele a 7JDOOJDOO de muncitori dm învățămînt. Comi- tetul administrativ al F.l.S.E. și reprezentanța a 25 de fări care au parti- cipat la ședința internațională de la Moscova unde s-a discu at proble- ma democratizării învățămintuiu;. se raliază la chtmarea popoarelor întregii lumi. Ei cer pedagogilor din inheuga lume sa-și uneasca forțele pentru a obține încetarea agresiunii. Noi. reprezentanți ai milioanelor de cadre didactice, atragem atenția tuturor muncitorilor din învățămînt asupra pericolului care amenință ome- nirea. Chemăm pe muncitorii din învățămînt și organizațiile lor sa ceara Propunem să se ceară convocarea intilnirii șefilor de guverne In ca- drul Consiliului de Securitate al O.N.U., pentru a se lua măsuri urgente la vederea preintimpinării unui nou război, care va fi cu mult mai distru. gător decit războaiele precedente. Pedagogi din întreaga lume, soarta omenirii, soarta lumii se află in miinile popoarelor și, prin urmare, și In miinile noastre. Popoarele ne-au Incredinfat copiii lor — viitorul lor. Nu avem dreptul să uităm aceasta I se acordă ■atenția cuvenită culturii naționale. Programele școlare sînt pătrunse de spiritul cosmapolitișhiu- lui. Dependenta țărilor sud-america- ne de imperialiștii din Statele Uni- te știrbește suveranitatea lor națio- nală și le împiedică să rezolve pro- blemele economice, politice și cultu- rale care Ie stau în față. In continuarea lucrărilor ședinței a prezentat o comunicare profesorul tuală a școlilor de siat din Franțu In referatul sau, profesorul ita- lian M. Manacorda a vorbit despre lupta forțelor progresiste din Italia pentru o școală democratică, pentru asigurarea caracterului laic al învă- țămîntului, penlru înlăturarea in. lluenjei reacționare a concepțiilor pedagogice burgheze americane. M. Robinscn. reprezentantul pro- fesorilor englezi, a vorbit despre criza sistemului englez de învață- M mint public. Problema centrală a W școlii engleze — a spus M. Robin- son — constă în necesitatea de a se renunța la divizarea actuală a copii- lor în diferite tipuri de școli și cla- se, divizare care oglindește structu- ra de clasă a societății engleze. Tre- buie să se puie capăt teoriei așa-nu- mitelor „capacități înnăscute", care stă la baza acestei divizări și care împiedică progresul învățămîntului in Anglia. La discuția generală asupra pro blemelor invațâmintului democratic au luat parte membrii Comitetului administrativ al F.l.S.E. T. Djaidir (Algeria), K. Keita (Africa Neagră), (Belgia), I. Grivkov (U.R.S.S.), P. Delanoue (Fran a), A. Betinolli (Ar- gentina), B. Sanjuan (Venezuela), P. Kreichel (Austria). Ngun Niu Kutium (Republica Democrată Viet- nam) ttc. In continuarea lucrărilor, membrii Comitetului administrativ al F.l.S.E. au adoptat in unanimitate „Charta principiilor învățăniintu'.ui democra- tic". De asemenea, Comitetul adminis- trativ a adoptat „Apelul către toti pedagogii, către toate organizațiile pedagog'ce din lume". Participantii la ședință au discu- tat și au adoptat totodată proiectul unui acord cu privire la colabora- rea între Federația Internațională a Sindicatelor de Invătămint și Con- federația Internațională a Organiza- țiilor de Pedagogi. Ratificarea aces- tui acord la viitoarea adunare .a re- prezentantilor celor două părți va constitui, fără îndoială, o mare con- tribuție la cauza întăririi colaborării internaționale și a prieteniei între cadrele didactice.