Proletari rdin toate 'țările, uniți-va ! 1'11 ifc' r ' ?■ . ...v v.. ■ - JF t. Urgan al xMInisterului Invățămintului și Culturii și al Comitetului Central al Sindicatului Muncitorilor din invățămint și cultura Anul X, Nr. 479 Vineri 25 iulie 1958 6 pagini 25 bani ZECE ANI DE LA HOTARIREA I I I REFORMA INVĂȚĂMINTULUI x I I I I ■ I 3 I I I Se împlinesc 10 ani de la tn făptuirea uneia dintre cele mai importante reforme aie regimului democrat.popular, reforma invățămintului, care con- stituie hotarul dintre școala veche a regimului burghezo.moșieresc și școala nouă, piatra de temelie a invățămintului nostru organizat pe baze socialiste Inițiată și Înfăptuită sub con. ducerea Partidului Muncitoresc Romln, reforma Invățămintului a lichidat dezechilibrul ce se crease la —•»« »s»gi lucrează cîteva grape ce c -9 15 _csa.c; cm anal Ii ,j" îndrum ar. de cău» o ma.s:ră. in r , -o: se găsesc te»âmr; dm rai* Ca.,, ș Prrvmd harnicele inaAtoare poți să nu admiri .scaimta s: repeEci-nea cu care îcicwsc eie acei* si mașinile de -e ia proiesoara-maistră Con sttzata Radovrc; aflăm cîteva a- c.ăists în legătură cu producția ate-erelat scoici Aci se executa isAFiUs comeui pentru intre *tădsc *: .eaUlatu, aămme și •c.mfa In arară de acest» lu- c;c. Ic serie, toane multe co mec: de rochi. bluze, oroare, aaxtc.ri ccmtecw bărbătești și poem ocp„ eic. sloi pm-e di- rect da ta catdțes bs Bsmai aoi =- scoaia r--a creat un deosebi'. ăna — chenlelei. Așa Rezultatele muncii cabinetelor metodice Pregătirea cadrelor de muncitori calificați și de tehnicieni pune numeroase probleme cu carac- ter pedagogic și metodic, legate în special de generalizarea experienței măsură cabinetele metodice din siste- mul Invățămintului procesional și teh- nic, In cadrul activităților organizate de aceste cabinete se studiată șl ce dezbat cele mai însemnate probleme legate de sarcinile școlilor profesio- nale și tehnice, de conținutul, formele și metodele muncii in aceste școli. Unu din principalele sarcini care au revenit cabinetelor metodice în a- nul școlar încheiat a fost organiza- rea și îndrumarea cercurilor pedago- gice ale cadrelor didactice din invd- țămintul profesional și tehnic. Acea- sta n-a fost o sarcină ușoară, deoa- rece școlile profesionale, de meserii, agricole, tehnice și tehnice de mai- ștri au profiluri foarte diferite, cu- prinzind o mare varietate de mese- rii și, pe lingă aceasta, aparțin de ministere și instituții centrale diferi, te. Cu toate aceste dificultăți, cabi- netele metodice au .reușit in bună parte să imprime o linie unitară in activ, tatea celor 124 de cercuri peda. gagice existente in întreaga iară. Principalele aciiuități metodice des. fășurate in cadrul cercurilor au fost prezentarea unor referate cu pri- vire la probleme de pedagogie, meto- dică și educație șl organizarea de lec- ții deschise In vederea schimbului de experiență. Cabinetele au îndrumat îndeaproape aceste activități ale cercurilor: au cercetat și aprobat pla- nurile lor de muncă, au dat indica- ții privitoare la întocmirea referatelor și la desfășurarea lecțiilor deschise. Adeseori metodiștii care lucrează in a constata părțile pozitive și lipsu- rile din activitatea acestora, în anul care a trecut metodiștii au desfășurat tn școli o muncă efectibă, arătînd tu- turor cadrelor didactice la ale căror lecții au asistat ce au de făcut pen- tru a-și îmbunătăți activitatea. De a- semenea, ei au urmărit problemele in- struirii practice in atelierele.școală și tn producție, s-au preocupat de îmbunătățirea organizării locului de muncă al maiștrilor.instructori și al ucenicilor, de condițiile de protec- ție a muncii, de confecționarea mate- rialului didactic și de organizarea ca. binetelor școlare etc. Jn cadrul unor acțiuni speciale, ca- binetul metodic din £luj a dat o deo- sebită atenție organizării secțiilor metodice pentru directori adjunefi, iar cabinetul metodic din București a In- sistat asupra aplicării sistemului de operatii complexe tn cadrul instruirii practice și asupra folosirii documen- tației tehnice. Lna din cele mal însemnate acțiuni organizate de către cabinetele meto- dice in ultimul timp a constituit-o organizarea unor sesiuni de ,,lecturi pedagogice" la București și Cluj — primele sesiuni de acest fel in invă- (ămlntul profesional și tehnic. Cele 57 de referate prezentate la sesiuni, ca și discuțiile purtate pe marginea lor au dovedit că profesorii din învă- făminlu! profesional și tehnic înțeleg just însemnătatea muncii de cercetare, de generalizare a experienței tnain- tate pentru îmbunătățirea din școală. finind seama de toată tivitate atît de largă a metodice din București activității această ac- cabinetelor și Cluj in cursul anului școlar 1957—1958, pulem ajunge la concluzia că acestea au realizat un important pas înainte. To- tuși, in această perioadă s-au mani- Călătorie de studii în U. R. S. S muncitorilor î cadrul cabinetelor au participat mijlocit la activitățile cercurilor, drutnind direct munca acestora. Datorită mai bunei conduceri cercurilor pedagogice realizată in cest an, unele lipsuri existente tn tre- cut au putut fi iniaturale. Astfel, au fost atrași spre activitatea metodică și o parte din profesorii cu func/ia de bază in producție, precum și nu- meroși directori de școli care tn anii trecuti rămineau departe de munca cercurilor. Ca urmare a îndrumărilor primite, o serie de cercuri pedago- gice, cum stnt acelea din Ploești, O- rașul Stalin, lași, Arad. Cimpia Tur- zii. Galați ș. altele, ,u desfășurat o muncă rodnică, au adus o contribu- ție importantă la îmbunătățirea acti- vității școlilor. De asemenea, a dat rezultate bune acțiunea organizată de cabinetele me- todice In vederea schimbului de ex- perienpl intre cerea- S-a avut a vedere experiența să se d r pedagogice . schimbul de ■tdșxuire Intre p» de Lo: .- -a de or- de experienșă 'iute — reușin- se td se cuprindă in cadrul lui P'i‘e. r.-a șccrlle industriei grele. -'.i petrol-clumie, din șco- e cu caracter agricol etc. care ac- .e In cercuri pedagogice diferite. P'iniipsie’e probleme discutate cadrul schimbului de experiență ț0<-ș - f-.ndamentarea științifică -am se traduc in practică nete metode de instruire practică tn au fi u. In Itercle-școală și in producție, des- fășurarea și controlul practicii ducție; mijloacele de predare :odelor înaintate de muncă in rea pracliiâ șt familiarizarea ■■ procesele tehnologice am in pro- a me. instrui. e.eotiOr să de nu în cu toate îmbunătățirile obținute, conti- nuă să fie o problemă deschisă atra- gerea In această muncă a cadrelor didactice cu profesia de bază in pro- ducție. Indreptindu-și principala preocupare spre îndrumarea cercurilor pedago- gice, cabinetele metodice au neglijat alte forme importante de activitate, cum ar fi comisiile metodice pe spe- cialități sau consiliile pedagogice. Din această cauză majoritatea comisiilor metodice care funcționează în cadrul școlilor continuă să aibă o existență formală, iar consiliile pedagogice să fie simple organe consultative ale di- rectorului școlii pentru prelucrarea directivelor primite de la ministerele tutelare și pentru analiza cazurilor .le indisciplină a elevilor. Rareori au fost dezbătute in cadrul consiliilor pedagogice probleme legate direct de îmbunătățirea muncii cadrelor didac- tice, de rezolvarea unor probleme pe- dxg .-c- me: >d:.re sau educative. Tn generat cabinetele metodice s-cu ocu pet prea pufin de îndrumarea școlilor in ceea ce privește desfășurarea mun- cii educative. Cabinetele nu mod satisfăcător lucrări care să muncii metodice și-au îndeplinit In sarcina de a publica înfățișeze rezultatele din școli, experiența înaintată a acestora. In scurt timp vor vedea tnsă lumina tiparului cl- H V I ■ w Ita grija de acrcope 1 ia chite de ccp: aa Cnaăza B Fota Stala năm ca ai ele roioia ș: e. ge ieraLzarea celor mai indicate me- lc de de predare, precum și folosirea anumitor tipuri de material didactic. Deosebii de valoroase au fost schim- buri,» de experiența efectuat» tnf» eercurile pedagogice din Orașul Sta- lin și Iași, Ploești și Cîmpina. Bacău, Piatra beamț și Roman, ca și acelța organizate pentru sectorul metalurgic maiștri cu expe- □ pregă- t pregătiți în siste- în școli tehnice incluse mul Ministerului Invățămintului Superior, care au o durată de școlarizare de 1—2 ani. In aceste școli se primesc, pe bază ințe4e șl totodată de a recrea pe școlari, tovarășa profesoară Aneia Popescu, conducătoarea cercului, se folosește de acestea In foarte multe ocazii. Pe Ungă cele de mal sus, pro- fesoara apelează și la jocurile „Recu- noaște autorul după portret și spune ce operă a scris", „Ghicește eroul după descrierea lui", „Ghicește auto- rul", „Compune o povestire din cu- vintele date“ etc. Pentru îmbogățirea vocabularului celor mici și pentru cunoașterea mai temeinică a conținutului operelor, cer- cul literar de la Palatul pionierilor din București a folosit cu bune rezul- tate „teatrul cărțliSub îndrumarea profesoarei lor, pionierii au interpre- tat scenete scrise pentru copii și u- nele dramatizări după basmele cele mai iubite de ei. Invățîndu-și rolurile, pionierii și-au însușit expresii alese, s-au obișnuit cu exprimarea corectă, au aflat sensul unor cuvinte noi și au reținut in amănunt firul acțiunii. Și mai cuprinzător sub aspectul numărului de participanți activi și al varietății formelor muncii cu cartea este matineul literar, de obicei legat de cunoașterea unei opere importante, a vieții unui scriitor etc. EI încerc printr-o expunere asupra temei alese, urmată de interpretarea unor frag- mente din opere și de programe artiști, ce axate pe tema respectivă, pregătirea matineului durează cîteva săptămîni, în care timp copiii studiază operele, își învață rolurile, fac repetiții pentru serbare, organizează expoziții, con- fecționează panouri, albume, participă la consfătuirile organizate de biblio- teca etc. Palatul pionierilor organizea- ză unele matinee chiar in școli și atunci antrenează iu număr mare pe pionierii din unitățile respective. O formă deosebită de activitate, care atrage de asemenea foarte mulți co- pii, este „procesul literar". El înles- nește înțelegerea acțiunii cărților prin cunoașterea temeinică a îmarejurări- lor și cauzelor ce au determinat fap- tele povestite. Un asemenea „proces" a avut loc în legătură cu cartea „Muzicuța cu schimbător", „Procesul" a fost anunțat cu o lună înainte, pen- tru ca pionierii să poată citi cartea și sa poată pregăti materiale nece- sare desfășurării procesului (actul de acuzare, interogatoriile acuzaților, cu- \Intui procurorului, al apărătorilor, concluziile președintelui etc.). In a- ceeași perioadă, pionierii s-au întil- n;t cu autorul cărții, au vizionat fil- mul „Ora H“, crcăț pe baza acesteia, și au stat de vorba cu inierpreții- copii al filmului. Cercul literar de la Palatul pionie- rilor organizează și întreceri (con- cursuri, victorine) pentru cea mal bună recenzie, de pildă, pentru cel mai bun cititor, cea mai izbutită crea- ție originala în versuri sau proză. Și în acest caz se siaruie asupra ni- velului de cunoștințe al fiecărui pio- nier, ceea ce însemnează pentru pro- fesori și copii un timp îndelungat de pregătire. . De asemenea, foarte utile și îndră- gite de copii sînt excursiile in locu- rile pe unde au trăit scriitorii despre care au discutat la cerc, intilnirile cu maeștrii scrisului din zilele noastre, discuțiile pe teme literare în jurul mult îndrăgitului foc de tabără, vizi- tele la cimitirele In care se află mor- mintele marilor scriitori și alte ase- menea acțiuni ce constituie, fiecare în felul ei, un mijloc de educare a sen- timentelor alese, o școală a memo- riei, imaginației și gîiidirll, in care voința este adeseori solicitată. Din numărul marc de activități or- gan’zate de cercul literar de Ia palat am spicuit doar citcva din acelea ce ni s-au părut mai potrivite cu virsta copiilor și mal folositoare școlii. Ele ne vorbesc de o experiență bună, ce merita sâ fie cunoscută și aplicată nu numai de colectivele de pedagogi din casele pionierilor, dar chiar și de pro- fesorii de specialitate din școli, în ac- tivitățile organizate cu copiii în afară de clasă. A. IVAN ZECE ANI DE LA REFORMA INVĂȚĂMINȚULUI (Urmare din pag. 1) potrivit cerințelor dezvoltării eco. nomlce a patriei noastre, a dat diferitelor ramuri ale economiei naționale un număr din ce în ce s s a i ■ s mai mare de muncitori cieni. Ca urmare a reformei și tehni- Invăță. nilntuiul școala tn limba maternă a naționalităților conlocuitoare a luat o largă dezvoltare. Astăzi există 266130 limbile tați. 3177 unități școlare cu elevi în care se predă în materne a 15 naționa'i. Reforma învățămîntulul a adus schimbări structurale și în ceea ce privește învățămintul superior. Numărul instituțiilor de învăță- mint superior și al studenților a crescut considerabil. Facultățile și-au deschis larg porțile pentru fiii oamenilor muncii. Toate aceste realizări pe linia dezvoltării invățămințului și a unui conținut nou al predării au fost însoțite de creșterea numă- rului cadrelor didactice și de des- fășurarea unei largi acțiuni pen- tru înarmarea acestora cu Ideoîo. gia marxist-leninistă. Totodată, e’e au fost însoțite de dezvoltarea bazei materiale a școlilor, de spo. rirea numărului de manuale etc. în cei 10 ani de aplicare a re- formei invățămințului școala nouă a regimului democrat-popular s-a achitat cu cinste de sarcinile de a pregăti cadrele necesare dezvol. tării economiei naționale pe calea socialistă și contribuie în mod permanent la ridicarea nivelului cultural al maselor populare. Sub conducerea partidului, ea merge mereu îpainte, orescînd un tineret instruit, însuflețit de dragoste îier. binte pentru patrie, luptător activ pentru cauza socialismului și păcii Ș I 1 Literatura romtnă și posibilitatea desfășurării unei munci mai intense pe marginea propunerilor de îmbunătățire a programelor și manualelor școlare pe tere- nul geografic, ceea ce va contribui fa apropierea studiului geo- grafiei de viața, înlesnind totodată asimilarea șt aprofunda- rea cunoștințelor predate la lecții. Chimia DE tl MINISTERUL iNVĂȚĂMiNTULUI Șl eULTURII Studiind cu atenție propunerile privitoare fa predarea literaturii romine in clasele a Vlll-a, ■ IX-a ți a X-a, mi-am dat seama că ele se bazează pe criterii științifice. Se propune înlăturarea unor capitole ce prezintă noțiuni cu caracter strict teoretic (a căror însușire urmează să decurgă organic din analiza textelor), a unor capitole Introductive împovărătoare și cu amănunte neesențiale, ca ți simplificarea unor prezentări biografice prea ample. Re- ducerile propuse țin seama de principiul accesibilității, de particularitățile de vîrstă ale elevilor, de solicitarea efortu- rilor lor intelectuale, înlăturind aglomerarea de date inutile țl obositoare. In noile propuneri se prevede în mod Just proiectarea fenomenului literar pe fondul epocii ți al mediului politico- social, se dă atenție operelor literare semnificative, se scoate in evidență specificul fiecărei creații artistice analizate. Se creează astfel condiții pentru o mai puternică subliniere a corelației dintre stil, metodă, curent literar etc. Socotesc că s-a procedat toarte bine propunindu-se înlă- turarea din programa clasei a Vlll-a a temelor „Omul in centrul operei literare" ți „Literatura ca reprezentare tipică a vieții". Aceste probleme vor putea fi mai ușor înțelese de elevi prin analiza operelor care pun in lumină in mod preg- nant aceste trăsături. Pe de aîtă parte, este just că se pro- pune menținerea la acest capitol a cunoțiinjelcr despre artă, literatură etc., care dau elevilor perspectiva problemelor ce vor fi dezbătule în cursul anului școlar. Se propune ca și capitolul „Structura operei literare" să fie studiat numai în legătură cu analiza diteritelor apere literare care oferă posibilități in această privința. Cred nsă că aici programa trebuie să Indice precis textele literare respective. Mi se par Juste și propunerile de reduceri privind cuno- ștințele despre genurile literare. In trecut, aglomerările de texte pentru analiza aceleiași specii duceau inevitabil la pierderea esențialului. Pentru o prezentare sistematică a Ma- terialului aș propune următoarea ordine : prezentarea gene- rală a creației respective, speciile literare, textele pentru analiză, indrumari, concluzii și indicații cu privire la lectura in afară de clasă. Această ordine este valabilă, cred, atit pentru creația orală cit și pentru cea scrisă. Socotesc in generat juste propunerile cu privire 1a genul dramatic. Cred insă că tragedia „Regele Lear" de Shakes- peare trebuie neapărat înlocuită, din cauza numărului mare de personaje și a acțiunilor paralele și interferențe care în- greunează predarea ei ln condiții bune. La clasa a IX-a noile propuneri fixează cu claritate înca- drarea scriitorului ți a fenomenului literar in condițiile epocii, dau importanță operelor semnificative ți valoni lor literare. Este binevenit faptul că se propune înlăturarea stu- dierii operelor analizate in clasa precedentă. Nici de data aceasta insă nu se accentuează suficient asupra formării ți dezvoltării limbii literare în secolele XVI și XVI). Dacă această problemă nu se va studia acum cu seriozitate, vom întimpîna greutăți cînd vom vorbi despre limba artistică a scriitorilor in secolele următoare. Cred insă că trebuie să se revină in programa clasei a X-a asupra repartizării numărului de ore pentru studierea operei lui N. Filimon (socotesc că sînt necesare trei ore). Ar fi bine ca in legătură cu opera lui Odobescu să șe studieze șl descrierea Bărăganului (cap. I din Pseudo-Kinigetikos) pentru deosebita ei măiestrie stilistică. De asemenea, cred că din studiul operei lui Cojbuc nu poate lipsi „Doina”, pentru valoarea ei patriotică, pentru procedeele artistice ce se regă- sesc aci ca intr-o sinteză lirică a creației poetului. Remarc faptul că propunerile nu vorbesc nimic despre pro- grama clasei a X!-a — curs seral — deși este necesar să se opereze și aci unele reduceri, pentru a se obține cel puțin 6 ore care să se afecteze compunerii. C. GIBESCU profesor la școala medie nr. 1 din R. Vllrea Socotesc ca rcduccme pe care Ic prevăd propunerile de îm- bunătățire a prograiiKii slut in mare parte juste. Gavv justă, de exemplu, reducerea din programa clasai a \-a a cjik'-UH- tclor cu privire.la uueje țari din c.wimeulelc sodice. cW'>- thițe care urmează sa fie încadrate in capitolele privho - ia împărțirea politica a .iccsțir continente. Pr v.m sa se • duca in programa acestei clase lecturi „■ s. ; m t v cu fenomenele mat înseninate din gix'gralia fizica st' "mc în această clasă. Programa ar trebui sa presa da prin're lu- crările practice confecționarea unui calendar meu= • Ioțk Mi se par. in general, juste și propun; ,-n'c dc re ! : " materia clasei a. \ ll-a. Oed i”sa ca soittriJe trd*ne > t - l-s- tate pe scurt in p. rtca introductivă ă iccțic! J_wira» ■ și animala". Prr-pan ca programa clasei a ' tl-x să - - v«J.i activități perm.mente la observatorul excursii pțnt'U clitK» is'Tia regîvn- pr.wt te d- ">■ și rofc=:Y-u de chimie iliați fa cursul 'rt I PA-.D.-București a. s pe pptpunwile’cu privire L rsr.but iw. Ei ' -M de părere ca re de x>:r!e0ionare or- Jitfai cu multS aten- aidlir-e programelor •u-terțle p- .. :so con- mounAîațire a programelor și Studierea științelor agricole în școlile de cultură generală Asii.:, d-torhS 1. tet-.i’-. " tTu XIII*--. bjna .-Z; șr -gr tma și manualul pen- pindirea elementelor pe Pimint f.jiuratf teme ca „Răs- ,Teoria flogisticului", eie- vi; — :■ na scutiți de oblig.ft;t dt a-și însuși o serie de cu tt-șt-nțe oe a-nariu-'L noescT.țial? — se vor putea cpncenira asupra sv -I unor terne importante pentru pregătirea lor praețica ș? de cu 'ura generala, cum sint temele „Sistemul c - ■ emeriteirr". „Halegenii", „Acidul dorhidric, aci- Geografia Propunerile de înibunătățire a programei și manualului de geografie pentru clasa a V-a pun un accent deosebit pe dezvoltarea gindini logice a elevilor, pe înțelegerea de către ei a fenomenelor geografice. Noile propuneri creează confecționare.! dr i.’re eb Este foarte i"fii„-;ă a capitolului privitor Ls t elevi. Găsesc :-i. -.- i tonei pe harU". o, o-rect grafice a clc'.r. In o ni independente Rcdu.- i.iic- ni'teru - rarea stip-'u vei shidirze ” 7 ..Ju:. •!-•■ ducerea c;-: ■ .Co-ț 10 ore la 5 ore ? te. ta "i anului șev ■- • ■ țcle, să le ;r- -c ,o. Propt-n I către elevi - g o’t- grafice. Etr- .xMj mi-* r.CSte atlf —r4 se ret *4 UiminMMMMIMnMnillltMIIlil*1lil>i">i'i"iii>"...•nu.. .. immMii-ițn, i3Rimn«mntm»podin» rim Bixu Cile — Sln- torilor de animale maghiari — cu grajâal mai mare decit casa (1862), m QKor floral dăltuit la poarta dea- wpra căreia se află un „columba- fiatua tenor, „unda cu crestături geometrice sau florale pe mobilierul din in- in care predomină laleaua, cu apei" ca motiv caracteristic la covoarele din pereți. Aspecte din arts rusă pot fi văzute în traforajul cu imagini antropomor- fe, ța fiontoanele ți la streașină casei lipovenilor pescari din Jurilofca — Constanța (1898), în marile glastre cu flori pictate în culori de ulei pe uși, în colonetele și decorul pictat care împodobesc sobele, în numeroa- sele tablouri cu teme marine și foto- montaje care împodobesc pereții, în icoanele pictate pe lemn și numeroa- sele perdeluțe cu decor împletit cu flori, cu păsări etc. Caractere arhitectonice originale o- feră cele două vechi biserici din lemn (Turea 1750, Dragomirești 1722), ale căror siluete se înalță zvelte, elegan- te, îndrăznețe, armonioase și echili- brate, străpungînd cerul cu turlele lor ascuțite. In toate aceste construcții și în numeroasele obiecte care ]e împodo- besc. rindmtfc ’ddpă regula satului de origine, cele mai multe pe locurile lor normale de .întrebuințare, in le- gătura loc fireasoK cu-necesitățile vie- ții imle, poporul și-a exprimat shn- țămîntul pentru proporții armonioa- se, gustul delicat și adeseori de un rafinament subtil. Arta s-a împletit cu toate aspectele vieții poporului — de aceea, plimbarea prin expoziția și pentru elucidarea fenomenelor et- nografice și de istoria artei populare din diferitele zone ale țării. Pe baza acestor cercetări științifice s-a elabo- rat planul tematic ce trasează liniile generale după care se dezvoltă mu- zeul, se întocmesc planurile anuale de lucru și se elaborează studiile des- pre muzeu, despre unitățile lui și despre diferite fenomene etnografice din țara noastră. Prestigiul Muzeului satului a cres- cut mult în ultimii ani, ceea ce se reflectă în creșterea rapidă a numă- rului vizitatorilor săi romîni și străini. Numai în cursul anului 1957 au vizi- tat muzeul un număr de 9000 de persoane străine, din 47 de țări di- ferite. Apreciind originalitatea și in- teresul unui asemenea tip de muzeu, specialiști etnografi din R. D. Ger- mană și R. P. Polonă, după un stu- diu sistematic în cadrul Muzeului sa- tului, au pornit la înființarea unor muzee similare în țările lor. Un mare număr de vizitatori de toate vîrstele și de toate pro- fesiunile — printre care numeroase grupe de elevi, de ostași și de Excursie sau plimbare? sebl asupra noilor creații folclo- rice, In conținutul cărora se re- flectă marile transformări politice, economice și sociale din țara noastră : viața nouă a țărănimii muncitoare, lupta împotriva ex- ploatării chiaburești, viața din gospodăriile agricole colective, dragostea dintra naționalitățile conlocuitoare, necontenita ridicare a nivelului de trai și cultural al poporului etc. Importanța activității elevilor în culegerea acestei literaturi este indiscutabilă Bmeințeles, publi- carea culegerilor efectuate de e- levi trebuie încredințată, prin ca- drele didactice și prin secțiile de Învățămînt si cultură ale sfaturilor populare, institutelor și periodice- lor de cultură și literatură popu- lară, pentru ca astfel să fie cît mai deplin valorificai©. Desigur că pedagogii vor trebui muncitori din București și din pro- muFeuluf prilej de riei lui tistică. Munca este, în aceeași măsură, un cunoaștere a vieții și isto- și o plăcută delectare ar- pentru dezvoltarea muzeu- hii J-a întemeiat pe cercetări siste- matice efectuate pe teren de către colectivul științific al acestei institu- ții, atit pentru nevoile achizițiilor cit vincie — găsesc în muzeu un cadru .plăcut și instructiv totodată. Studen- ții și elevii institutelor și șco- lilor medii de arhitectură, arte plastice, etnografie, teatru și ci- nematografie fac aici studii sis- tematice și exerciții pentru lucrări practice de artă, lucrări de seminarii, examene de stat etc. Numai într-o singură zi din vara aceasta (15. VI. 1958) muzeul a fost vizitat de către elevii a trei școli elementare veniți în Capitala țării din trei orașe înde- părtate :■ Craiova, Careii-ălari și Baia Mue..Pilda acestor școli trebuie ge- neralizați. Materialele muzeului — cern au o maia vtloarnxdocumentară și artistică — trebuie folosite larg pentru îmbogățirea cunoștințelor ele- vilor din școlile de toate gradele, fie direct, prin dalele etnografice si de istoria artei populare pe care le Ilu- strează. fie puse în legătură firească cu lecțiile de Isterie și geografie a patriei. Frecventarea muzeului stimu- lează intereșnl pentni studiul s-ieții sociale și al arta populare, face să crească dragostea pentru munca și creația (Toporului, dezvoltă patriotis- mul cald și activ al tineretului care se pregătește să aducă o contribu- ție de seamă la cr-istruirea socialis- mului in patria noastră. xcursie școlară pe valea Praho- vei. In prima zi excursioniștii s-au oprit la Bușteni. A fost o zi de odihnă. Elevii s-au jucat în jurul cabanei, au admirat crestele ascuțite ale munților. Retrași în sala de mese, profesorii au jucat șah, au istorisit amintiri din alte excursii și, bineînțeles, au mai „dezbătut" o dată — de data aceasta neoficial — situa- ția la învățătură a elevilor. Așa a fost în ziua întiia. A doua zi, cu forje sporite, elevi și profesori au pornit spre cascada L’rtătoarea. Au trecut pe lîngă fabrica de hirtie și nimeni n-a spus nimic. Au mers de-a lungul funicularului și nimeni n-a scos o vorbă. Adică greșesc. Au vorbit profesorii între ei și elevii de ase- , menea. • Spunea un elev despre funicular: — Asta e linia de înaltă tensiune, i Știți, aia care trece și pe la noi, prin 1 marginea Bucureștilor. — Da de unde I răspundea un al- tul. E linie care duce curentul sus, la munți șînt pe acolo ? — Pai... mata nu știi ? Munții păți. — Și... la fabrica de hirtie ați — Ei, tăticule, zimbi copilul, eu că vrei să mă încurci. Dar sâ pună în această acțiune Car- fost? văd nu-i nici o fabrică de hirtie la Bușteni. Aia despre care spui matale, e uzina electrica. Am văzut și slilpii care duc curentul sus, la cabane, cind am mers spre Urlătoarea. Cind ramaseră singuri, cei doi pă- rinți se priviră interogativ : — Ce părere ai despre o asemenea excursie ? întrebă mama băiatului. — „Excursie" ? Hm... Asta a fost plimbare, nu excursie. I. AXENIE centul nu științifică, cative pe noașterea vilor. numai pe utilitatea ac- ei dar ți pe efsctele edu- care le poate avea cu- folclorului asupra ole- Exsmplul comitetului regional U.T.M. din Timișoara și al secției de învățămînt $i cultură a sfatului popular din această regiune tre- buie urmat și completat cu noi 1- nițiativo și acțiuni pentru desco- perirea și cunoașterea patrimoniu- lui folcloric al poporului nostru. VICTOR LUCRETIU I Contribuția pedagogilor la cabanele de pe munte. Din cînd în cînd, profesorii luau tuși contact și cu elevii: — Mergeți mai repede, ce ați mas așa în urma ? Profesorul de geografie, care afla în fruntea coloanei, nul celor grăbiți: — Mai încet. Să nu înaintea mea. Au ajuns în sfîrșit la au privit, au ascultat și to- râ- se tempera ela- treacă nimeni cascadă. Aici s-au minunat. Au țipat, ca să se poată auzi unii pe alții, pină au răgușit. Apoi s-au îna- poiat obosiți la cabană. După cea de a doua zi, a urmat ziua a treia. Apoi a patra, a cincea — toate la fel — pînă ce excursia a luat siirșit. La înapoierea acasă, unul dintre elevii participanți la excursie fu în» tîmpinat cu bucurie de părinți și. bineînțeles, asaltat cu întrebări. Iată dialogul, notat pe scurt r — Ei, ți-a plăcut valea Prahovei ? — Mi-a plăcut dar... n-am fost pe valea Prahovei. Am fost la Bușteni. — Dar pe munte ați urcat ? Ce I i & I I ■ I DE MAT JOS satul Chiojdul Mic, Ploești. GH. FOC SA directorul Muzeului satului I I A v OV1D1U MANIȚ1U toare. Am pecte de! ta. noastră care se mindrește cu regiuni atit de minunate. duce pe elevi pe aceste meleaguri vor avea posibilitatea să vodă aspecte mai multe, în prilejuri Totodată, facă pe amintit aici numai cîteva as- interesante pe care le oferă Pedagogii care îi cor con- care vor găsi nenumărate de a-i învăța lucruri noi. ei vor acea posibilitatea să-i copii să îndrăgească țara 'V - • ara noastră are numeroase re- giuni frumoase, locuri pitorești tn care excursioniștii pot vedea ți afla lucruri interesante, unda pot admira priveliști minunate. Una din- tre regiunile pe care profesorii fi elevii o au în vedere în fixarea iti- nerarulor lor pentru excursii este si Delta Dunării. Pedagogii vin cu elevii lor aici nu numai pentru că delta este frumoasă prm pitorescul ei, prin în- tinderile de ape și lanurile de stuf nesfirșite, nu numai pentru că ea re- prezintă una din regiunile patriei care nu are asemănare pe continent, dar ți pentru că acest „paradis al ape- lor" oferă numeroase aspecte inte- resante fi instructive care pot con- tribui la înmulțirea cunoștințelor elevilor. Stuful deltei este o uriașă avuție națională. Colaborarea care a început nu de mult intre țara noastră, R. P. Polona, R. Cehoslovacă, R. D. Ger- mană va transforma delta intr-un gigantic centru industrial pentru ex- ploatarea stufului. La această reali- zare va contribui in mare măsură sprijinul pe care U acordă U.R.S.S. Posibilitatea fabricării unor uriașe can- tități de celuloză din stuf devine a- cum o realitate. Mari șantiere de con- strucții se ridică in acest scop în zona orașului Brăila. Iar prin valorifi- carea științifică a stufului se cor pro- duce apreciabile cantități de visează. Din visează se va fabrica mătase și lină artificială. Tot stuful va da și furfurol, o materie nouă, deja expe- rimentată la rafinarea uleiurilor nii. nerale, precum fi in industria filme- lor ori in pregătirea unor substanțe antisejttuM și anestezice. Furfurolul oa deveni un element auxiliar in in- dustria de cauciuc, ca și in pregăti- rea unor rășini necesare plăcilor pro- duse din deșeuri de lemn. Din stuf se va extrage și drojdia furajeră. înfloresc cale. se In rm-e sipursreâ Ia ut -j e c-starale peclr» a susține rroernte. r-ries-T- î_ an Com- lescu și X. Canterair prez stă la sta- ția de ridiercan pedagog ce și literare. La dztri s^xrir. peufesor’x «J Invitatoriioe ie-aa fost create nos- bi-etăți pentru a face antrenamente la volei, tenis de masă și șah. Succesele obținute in activitatea cultural-educativă a comitetului sin- dical al muncitorilor din învățămînt din Rfmnicu-Vflcea se datoresc mun- cii pline de avînt a cadrelor didacti- ce, ca și însuflețirii cu care tovară- rășii Ion lonescu-Basu, președin- tele comitetului, și Vasile Roman, locțiitor de președinte, se ocupă de îndrumarea și organizarea acestei activități. M. TANASESCU Io cursul lunii august, în Repu- blica Donocrată Germană vor avea loc întilniri ale învățăto- rilor și profesorilor germani cu peda- gogii din alte țin și în special cu pedagogii francezi. In cadrul acestor tnHLniri se vor organiza trei semina- rli profesionale la care se vor discu- ta problemele legate de predarea Embii franceze (Dresda 2—22 au- gustL de predarea istoriei (Dresda 2—— an gust) și de predarea limbii germane .Erfurt 2—21 august). La Stockholm s-au încheiat lucrările Congresului mon- dial pentru dezarmare șl colaborare internațională. S-au reunit aici reprezentanți de sea- mă ai vieții publice din peste 70 de (ări, luptători dirzi pentru a- părarea păcii, oameni care văd limpede pericolul imens ce pln- dește omenirea din cauza poli- ticii războinice a cercurilor im. perialiste agresive. Cei peste 1200 de delegati care au participat Ia congres — oa. meni de țlHn/ă și activiști sin- dicali. scriitori și oameni poli- tici, Învățători și reprezentanti ai cultelor, tineri și femei, oa- meni cu convingeri politice și credin/e religioase diferite, repre. zentan/i ai popoarelor de pe În- tregul glob — si-au unit glasul pentru cauza sfintă a păcii, au dezbătut căile pentru dezarmare și întărirea colaborării interna- ționale. Dezbaterile congresului au scos încă o dată în evidentă cine sînt adevăra/ii apărători ai păcii șl cine poartă răspunderea în- cordării internaționale. Congre. sui a subliniat politica de pace a Uniunii Sovietice și a celorlal- te (ări socialiste, importanta mă. surilor luate de U.RS.S. pentru încetarea experiențelor cu arme, le nucleare și a propunerilor a- cesteia pentru slăbirea încordă- rii internaționale, pentru trata, tive la un înalt nivel. Aprecie- rea pe care au dat-o acestor măsuri reprezentanții opiniei pu- blice din țările capitaliste a do- vedit o dată în plus că cercurile imperialiste agresive duc o poli- tică contrară intereselor popoa- relor lor. împrejurările în care a avut Joc congresul, înfierarea de că- tre acesta a agresiunii imperia. liste Împotriva popoarelor Ori- entului arab dau acestui congres o importantă deosebită. Rezolu- ția prin care Congresul mondial pentru dezarmare ți colaborare internațională protestează Împo- triva acțiunilor agresive ale Sta. telor Unite ți Angliei ți cere a- gresorilor sâ înceteze interven- ția In Orientul mijlociu este o expresie a reacției opiniei publi- ce mondiale iată de provocările la război și de pericolul care a» menintă omenirea. Personalități competente, acti- viști pe tărim social co • Frede- ric Joliot.Curie, doamna Rames- hwari Nehru, John Bernal, Ja- mes Endicott, M. V. Nesterov și altii au arătat ce primejdie re- prezintă pentru întreaga omeni, re continuarea experiențelor cu armele nucleare ți a cursei înar- mărilor. au subliniat amploarea mișcării pentru apărarea păcii, lupta împotriva colonialismului si necesitatea încetării cursei 'normărilor, a întăririi colaboră- rii internaționale. Congresul de la Stockholm a subliniat primejdia pe care o prezintă pentru omenire explo. zlile nucleare. Se știe că aceste explozii emană radiații deosebit de dăunătoare organismului o- menesc și provoacă tulburări grave. Calculele oamenilor de știință arată că, în cazul eonii- nuării experiențelor cu armele nucleare, în anul 1972 nivelul de contaminare va crește de 13 ori fafă de nivelul actual. Cine poa. te să rămînă pasiv în fata unor astfel de perspective și să nu fi» Îngrijorat de soarta omenirii 7 Congresul a arătat că popoarele lumii își spun răspicat cuvîntuf împotriva acestui pericof, că își Întăresc necontenit lupta împo. triva experiențelor cu arma nu- cleară, pentru dezarmare, pen- tru pace și colaborare internat fională. Alături de cellalafl delegați ai popoarelor, delegatii la congres ai poporului romin au făcut pro. puneri prețioase cu privire Ia u. iilizarea energiei atomice în scopuri pașnice. Ia folosirea fon- durilor eliberate prin reducerea cheltuielilor militare. Ia extinde, zea comerțului internațional șt a colaborării intre popoare, propu. neri care au tost adoptate de congres. După șapte zile de dezbateri care au scos la iveală unanimi, tatea părerilor cu privire la re- zolvarea problemelor internatio. nale pe cale pașnică, la înfie- rarea agresorilor imperialiști și uneltirilor lor, congresul de la Stockholm a adoptat Declarata cu privire la dezarmare, Apelul către popoare în legătură cu si- tuatia din Orientul apropiat și mijlociu și Chemarea Congresu- lui mondial pentru dezarmare și colaborare internațională. Imaginea uriașelor forte rnon. diale care se ridică pentru apă- rarea păcii și triumfut ei, o- ferită de lucrările congresului, vigilenta cu care ele urmăresc uneltirile imperialiștilor Întăresc încrederea popoarelor In elicaci- tatea acțiunilor opiniei publice împotriva pericolului atomic, pentru dezarmare și colaborare între na/iuni. N. COSTIN UMIUiuî Dezbateri cu preta studențească 1 Ti a.c. au început la Și- na a Ijc-ârile Seminarului in» ternațtor.al a! redactorilor pre- hriențeș:, organizat de Uniunea zvii-r Studenților din R.P. Ro- in c-'iTT-a-e cu Uniunea ln- La lucririLî seminarului participă aț diferitelor publicații șt organ :a; i s-jde-.țeștr din Indo- eez-t. Funia. UUSS., RD. Ger- aasă. R P. Poiocâ. Republica Arabă ș’zdesțețL la v:au esireniuri. probleme ie redacta-e a presei Stu- def.țe^h, precum și dezvoltarea co- laborării internaționale în domeniul presei universitare studențești. Să înceteze agresiunea Imperialistă Orientul arab (Urmare din pag. 1) nurilor și ii baionetelor guvernanți lipaiți de răspnndere, care nu ae bueu- ră de aprijinnl popoarelor lor și care aeționeexă împotriva voinței po- pearelor. Și toate aeeotra ae petrec sub steagul „democrației* made in d XXlea. Vre- laL Aitizi. cînd la lupta pentru liber- tate independen|ă «au ridicat popaare de sute de milioane și cind acestea ac bucură de simpatia ji spri- Universitarii francezi luptă Cluburile în timpul vacanței înarmam atomice Semnalam cu un an în urmă, referindu-ne la activitatea Clubului muncitorilor din în- vă(ămint din Capitală, faptul că, o dată cu vacanța de vară, activita- tea în club slăbea simțitor sau chiar, în unele sectoare, înceta cu desăvir- șire. Nota noastră de atunci ridica o serie de probleme: pot oare clubu- rile să organizeze activități pe tim- pul verii, adică în perioada conce- diilor ? Și dacă pot — care trebuie să fie natura acestor activități ? Vi- zitînd de curind cîteva cluburi și colțuri roții ale muncitorilor din în- vătămînt, ne-am dat seama că a- ceste probleme au primit acum răs. puns — ți anume, un răspuns afir- mativ la prima întrebare ți unul destul de lămuritor la cea de a doua. Colectivul de conducere al clubu- lui din bulevardul 6 Martie din Ca- pitală ți-a întocmit programul de activitate pe timpul verii punind un accent deosebit pe organizarea acti- vității turistice. In colaborare cu co- lectivul sportiv (,Olimpia“, clubul organizează în fiecare lună excursii pe o durată de 7-10 zile în cele mai pitorețti locuri din țară. Este inte- resant și demn de subliniat că in itinerariul acestor excursii sînt cu- prinse vizite la marile întreprinderi. Aceste vizite nu rămîn simple tre- ceri în revistă ți nu se rezumă la satisfacerea unei curiozități oareca- re, ci urmăresc să facă cunoscute cadrelor didactice diferite aspecte ale producției. Astfel, vizitind între- prinderi din Orașul Stalin, Hunedoa- ra. București, cadrele didactice s-au îamiliarizat cu problemele automati- zării, ale tehnicii înaintate, au cercetat volumul de cunoștințe nece- sare muncitorului pentru a mlnul cu pricepere mașinile moderne din în- treprinderile respective. Firește că toate acestea se leagă de activita- tea lor viitoare, care va putea fi mai bine orientată, mai organic legată de cerințele vieții, ale economiei națio- nale. In afara acestor excursii, clubul a organizat ți organizează excursii mai scurte, de cîte 3—4 zile, in Delta Dunării ți la Porțile de Fier, sau excursii de 1—2 zile la Snagov. Conducerea clubului a luat măsuri pentru amenajarea unor săli specia- le de biliard, țah, tenis de masă care se află permanent la dispoziția cadrelor didactice. De mult succes se bucură in rindurile pedagogilor ți inițiativa clubului de a prezenta săptăminal filme cu caracter pedago- gic sau care să trateze diferite pro- bleme educative, precum ți de a or- ganiza vizionări ale programelor te- leviziunii. Spre deosebire de anii trecuti, anul acesta ți biblioteca clubului și-a dez- voltat simțitor activitatea. Ea a pus la dispoziția cadrelor didactice ca- re.ți completează studiile sau care urmează cursurile de perfecționare o sală de lectură spațioasă și biblio- grafia de care au nevoie. In holul clu- bului, expoziția de grafică ți artă decorativă a profesorilor de desen din București atrage de asemenea numeroși vizitatori. Asemenea activități au organizat șl cluburile din orașele Brăila, Ga- lați, Sibiu. Ceea ce le lipsește Insă tuturor cluburilor noastre este activitatea de propagandă prin conferințe. Greșesc acei care cred că in timpul vacanței pedagogii n-ar fl dispuți -să audieze conferințe pe probleme profesionale sau chiar pe alte probleme. Socotim că nkîcind nu e un sezon mai po- trivit decit acesta pentru a organiza propaganda prin conferințe. Succe- sul acestei activități depinde, desi- gur, de alegerea temelor, de calita- tea conferinței, de pregătirea confe- rențiarului. In legătură cu activitatea pe tim. pui verii a cadrelor didactice soco- tim necesar să sugerăm organizarea de cluburi sezoniere în localitățile unde nu exist} cluburi permanente. Problema ar putea fi foarte simplu soluționată, dat fiind că numeroase localuri de școli rămin pe timpul va- canței nefolosite, iar materialele ne- cesare unui asemenea club există la fiecare comitet sindical raional sau, dacă nu, pot fi foarte uțor procu- rate. In felul acesta cadrele didac- tice din orațe ca lăți, Cluj, Arad, Oradea etc., care nu au la indemină un club permanent, ar putea dispune de un club pe timpul vacanței. Pentru o mai bună activitate în viitor organele în drept urmează să soluționeze ți unele probleme de or- ganizare a cluburilor. In momentul de față, unele comitete sindicale nu cunosc condițiile pe care trebuie să le îndeplinească un club. In orașul Tecuci, de pildă, in statisticile orga- nelor superioare figurează un club aLcadrelor didactice, deși aci ar pu- tea fi vorba cel mult de un colț roșu, lipsind condițiile de spațiu ne- cesare unul club. Rezolvind și aceste probleme, co- mitetele sindicale vor contribui mai mult la crearea celor mai bune con- diții pentru ca pedagogii să-ți pe- treacă vacanța in med plăcut ți in- structiv. C. R. Oamenii de știință din întreaga lume, conștienti de pericolul care ame- nință viața popoarelor ca urmare a politicii agresive promovată de S.U.A., au protestat fn repetate rinduri împotriva acțiunilor cercuri- lor imperialiste menite să ducă la dezlănțuirea războiului. Recent, comitetul de conducere al Uniunii Universitarilor Francezi a adresat oamenilor de știință un apel fn care se atrage atenția asupra peri- colului pe care-l prezintă pentru Franța continuarea politicii de înarmare atomică. In apel se arată că Franța se află in fața următoarei dileme — sau acceptă instalarea pe teritoriul său a rampelor de lansare a proiectilelor atomice, contribuind astfel la accelerarea cursei înarmărilor atomice in dis- prețul adevăratei sate securități, sau își consacră forțele spre a contribui, prin inițiative de pace, la destindere internațională și la dezarmare. Mili- tind pentru alegerea celui de al doilea drum, universitarii francezi iși vor uni acțiunea cu aceea a atitor personalități și autorități științifice de răs- pundere și unanim respectate, a organizațiilor șl guvernelor care au decla- rat că nu există salvare decit pe calea înțelegerii și coexistenței pașnice. „Noi, care prin munca noastră s.ntem atașați valorilor universale ale științei și culturii—arată în continuare Apelul — noi, care constatăm in ce măsură constringerile materia'e și morale pe care le produce războiul rece împiedică progresul științific și uman, simțim nevoia imperioasă de a lua parte la mișcarea oamenilor ce se ridică pentru menținerea păcii și destinul pașnic al popoarelor. Multe exemple recente au arătat care poate fl puterea opiniei publice cind ea este fondată pe o informare serioasă și ani- mată de un ideal generos. Pentru aceasta noi ii chemăm pe universitari să-și afirme convingerea că datoria actuală cea mai imperioasă a Franței este să se opună instalării pe pămîntul său a rampelor de lansare a rachetelor, să ceară interzicerea experiențelor cu arme nucleare — primul pas spre interzicerea controlată a armelor atomice șl termonucleare — să se pronunțe pentru începerea ime- diată a tratativelor intre marile puteri, in vederea creării treptate a condi- țiilor pentru destindere și pentru dezarmare, singurele capabile de a evita in țara noastră prăpastia mostruoasă a războiului atomic**. Reuniune a Comitetului administrativ al F.I.S.E Intre 28 iulie și 3 august va avea loc la Moscova o reuniune ex- traordinară lărgită a Comite- tului administrativ al F.I.S.E. cu di- ferite organizații de învățămînt și re- prezentanți ai științei pedagogice. La reuniune se vor dezbate pro- bleme privind principiile democra- tice în materie de educație. Pe a- ■ ■ ceasta temă va prezenta un raport Ivan Kairov, președintele Academiei de științe pedagogice din R.S.F.S.R. Numeroase alte personalități au fost invitate să participe cu corapoarte. Printre acestea se numără profeso- rul Paschval Lemme (Brazilia), F. Delean (Federația Internațională a Mișcării Școlii Moderne), profesor Olga O. Poblete (de la Universita- tea din Santiago de Chile — Fede- rația Educatorilor din Chile), doamna F. Seclet Ricu (de la Grupul Fran- cez al Educației). Din țara noastră vor lua parte la reuniune prof. univ. loan Nistor, președintele C. C. al Sindicatului Muncitorilor din învățămînt și Cul- tură, și prof. univ. Stanciu Stoian, directorul Institutului de științe pe- dagogice. jinul aetiv al marii ți puternicei co- munități a țărilor socialiste, orice în- cercări de a împiedica aceste popoare să-și dobîndească și să-și consolideze independența sînt sortite eșecului. in aceste zile în întreaga lume se desfășoară o puternică mișcare a po- poarelor de condamnare a agresiunii americano-engleze. Popoarele cer în- cetarea imediată ■ intervenției arma- te a S.UA. și Marii Britanii ți retra- gerea trupelor americane ți engleze din țările invadate. Guvernul Uniunii Sovietice, care depune eforturi uriașe pentru salvgar- darea păcii în aceste momente cînd ea este grav amenințată, a avertizat pe agresori că Uniunea Sovietică nu va rămine indiferentă față de acți- unile de agresiune neprovocată într-o regiune care se învecinează cu fron- tierele ei, că ea va trebui aă ia mă- surile necesare dictate de interesele securității sale ți ale menținerii păcii generale. Se știe că în cadrul Consiliului de Securitate Uniunea Sovietică a cerut Statelor Unite și Angliei să înceteze amestecul armat în treburile interne ale statelor arabe șf să-și retragă ime- diat trupele de pe teritoriile Libanu- lui ți Iordaniei. lutrucît din canza obstrucțiilor re- prezentanților puterilor occidentale Consiliul de Securitate s a dovedit a nu fi în atare să pună capăt agresi- unii imperialiste din Orientul arab. Uniunea Sovietică a cerut convocarea imediată a unei sesiuni extraordinare speciale a Adunării generale în ve- derea examinării problemei „interven- ției Statelor Unite ți a Angliei în Li- ban ți Iordania*. în același timp, avînd in vedere gravitatea situației, Uniunea Sovietică caută noi soluții menite aă ducă la o reglementare grabnică . conflictu- lui din Orientul apropiat ți mijlociu. La 19 iulie, N. S. Hrușeiov, președin- tele Consiliului de Miniștri al U.R.S.S., a adresat șefilor de guverne ai S.U.A., Angliei, Franței ți Indiei mesaje în care guvernul sovietic propune convo- carea imediată a unei conferințe pen- tru a se adopta, fără «minare, mă- suri în vederea încetării conflictului militar din Orientul arab. Marea valoare ■ propunerii lui N. S. Hruțciov ea le recunoscută de opinia publică mondială. Masele populare, personalități politice din di- ferite țări, precum ți ziare de diferite orientări acordă noii inițiative de pace a Uniunii Sovietice prețuire și aprobare. In fața puternicelor manifestări de aprobare a acestei inițiative, cercu- rile agresoare nu au îndrăznit să ia poziție fățișă de respingere a propu- nerii sovietice. Plănuind totuși aă paralizeze inițiativa sovietică ele au propui ea întîlnirea șefilor de guver- ne să aibă loc in cadrul Consiliului de Securitate. Mesajul de răspuns adresat recent de N. S. Hrușeiov lui D Eisenhower anunță că U.R.S.S. este de acord ca întîlnirea să aibă loc in cadrul unor ședințe speciale a Consiliului de Securitate, aceasta fiind o nouă dovadă a dorinței Uniunii So- vietice de a deschide calea spre curmarea conflictului din Orientul arab. Poporul romin, sincer devotat cau- zei păcii, a înfierat amestecul armat al colonialiștilor americani ți englezi în treburile interne ale popoarelnr arabe. în numeroasele mitinguri care au loc in întreaga țară, ca și in de- monstrațiile care s-au desfășurat în Capitală în fața legațiilor S.UA. ți Angliei, muncitorii, țăranii muncitori, intelectualii și studenții au condamnat în mod vehement acțiunile agresorilor și au asigurat popoarele arabe de so- lidaritate deplină cu lupta lor pentru libertate și independență națională. Sprijinind înțeleaptă propunere a Uniunii Sovietice cu privire la con- vocarea unei Conferințe la înalt nivel j în vederea curmării agresiunii ameri- ’ cano-engleze, prețuind gestul guver- nului sovietic care este de acord cu convocarea conferinței șefilor de gu- verne în cadrul Consiliului de Securi- tate, poporul nostru își unește glasul cu acela al sutelor de milioane de oameni din lumea întreagă care urăsc imperialismul și războiul și cere să se pună capăt acțiunilor a- gresive ale imperialiștilor americani și englezi. A apărut: REVISTA DE PEDAGOGIE ÎN CUPRINS; nr. 7/1958 I, Dragomirescu : Contribuția is- toriei la realizarea și întă- rirea educației patriotice In școală. Petre Pogăngeanu : Probleme pri- vind perfecționarea profe- sorilor de fizică. I. Cremer: Revizorul A. Vlahuță A. Manolache: Dezbatere peda- gogică asupra programelor de învățămînt la Conferin- ța* europeană U.N.E.S.C.O. de la Paris A. Vasilescu: Impasul învătămîn- tului în S.U.A. Egon Machat: Din experiența îo- losirii filmului în școală Fl. Popescu : Unele probleme pri- vitoare la supraîncărcarea elevilor M. M. Timofte: Cea de-a doua se- siune centrală a „lecturi, lor pedagogice*. Munteanu.Breasta : Educația patriotică a elevilor, o preocupare a cercului lite- rar de la școala medie „Ion Creangă* — Bucu- rești. Ilie Stanciu: Pe msfrginea rubri- cii din ziarul „Scînteia ti. neretului*; „Să discutăm despre tinerețe — educa- ție — răspunderi 1“ Teodor Sperdea : O. Șafran : „Din T. DrăgăncI: Unele mijloace de evitare a supraîncărcă- rii elevilor la matematică în temele scrise I. experiența unui director de școală** Bădică: „Comunicări prezen- tate la sesiune# centrală a lecturilor pedagogice din 1956“ Redacția si itoiinistrat’a: București. Piața Scîntell nr. I. Te lefos 7.60.10. Tiparul: Combinatul Poligrafic Ca«a Scînfeil „I V. Stalin” București, Pi«ta Scînteii. Abonamentele la -Gazeta Invățămintului” se fac Ix toate oficiile poștale, prin lectorii poștali și dîfuzorii voluntari din întreprinderi șl instituții. Abonamente: 1 an — 12,5U lei; 6 luni — 6,25 lei; 3 luni — 3,12 Iei.