J lâ । Proletari 'din ?oa?g firile, GÎNDURILE TINERILOR PEDAGOGI Organ al Ministerului Invățămintului șl Culturii și al Comitetului Central al Sindicatului Muncitorilor din Invățămint și cultura Anul X, Nr. 478 Vineri li iulie 1958 6 pagini 25 bani Multe davezi de patriotism, de hotărîre nestrămutată pentru Înflorire,, patrței a dat și dă tineretul nostru. Mii de tineri răspund cu entuziasm chemărilor de a lucra pe marile șantiere, se avîntă hi muncă e- colo unde greutățile sint mai mari, hivinguid, cu elanul lor i’i. neresc, orice obstacole. In acest entuziasm genera) se încadrea- primit din partea absolvenților școlilor pedagogice din Uîmpu. iung-Mușcei și Bucureșt' arați, în cuvinte Imiăcăruie. dorința lor de a merge să lucreze eco-o unde vor fi trimiși și entuzias- *SĂ PREGĂTIM ză și noua promoție de învăță, tori și profesori dornici pună forțele și priceperea mul cu oare își vor inoasa lor misiune. „Stntem iericiți că sfirșit, lua parte tu mun al oamenilor începe fru. pufein, tn. eiortul co- munci1 — cu grijă deschiderea NOULUI AN ȘCOLAR Ne aflăm tn plină vacan|ă școlară, cind elevii și cadrele didactice se recrează după un an de muncă rodnică, par- ticiptnd totodată la interesante acțiuni cu caracter cultural-educativ sau obștesc. Ca ^&bun< gospodari, insă, oamenii școlii se preo- ^^tupă de pe acum și de problemele deschi- derii noului an școlar. ' . v) Una din problemele cele mai importante asupra căreia își concentrează atenfia or- ganele de invățămint și conducerile școlilor este aceea a asigurării condițiilor materiale pentru buna funcționare a unităților șco- lare. Timpul prielnic permite să se intensi- fice la maximum lucrările pentru terminarea și darea in folosință a noilor construcții șco- lare, pentru repararea și curățirea localuri- lor de școli. O serie de directori de școli și cadre didactice, sprijiniți de sfaturile popu- lare, au înțeles să nu piardă nici o clipă și au trecut la punerea la punct a localurilor dc școală imediat după terminarea exame- nelor. Așa se face că toate cele trei localuri din comuna Grojdibod, raionul Corabia, bunăoară, au fost gata pentru deschiderea anului țcolar încă înainte de sfirșitul lunii iunie. Majoritatea școlilor din raioanele Gi- lort. Filiași. Strehaia. orașul Constanța sint puse la punct de pe acum. Sint însă și școli care nu au început încă lucrările de reparații și întreținere a localu- rilor. In unele locuri ritmul lucrărilor de construcții și reparații se desfășoară foarte v lent. Ce așteapta tovarășii in sarcina căro- ra cad aceste lucrări ? De asemenea, nu poate fi neglijată pro- blema asigurării școlilor cu mobilier țcolar, procurarea de mobilier nou și repararea ce- lui existent, revizuirea, repararea ți procu- rarea materialului didactic, precum și apro- vizionarea școlilor cu combustibil. In anul acesta va fi extinsa rețeaua șco- Iilor elementare de ani, urmirindu.se crearea unor astfel de școli pină in cele mai îndepărtate cătune, in ața fel ca să fie cu. prinți la cursuri toți copiii de virsta școlara. Acestor școli trebuie sa li se asigure din timp condițiile materiale corespunzătoare. Pentru ca în anul școlar ce vine sa nu mai rămină nici un copil in afara de școală tre- buie să se procedeze din timp la înscrierea elevilor, iar cadrele didactice, cu sprijinul sfaturilor populare și al organizațiilor ăe masă, să desfășoare o largă acțiune in rin- durile părinților, in vederea asigurării unei frecvente foarte bune din prima zi de școala. Pe baza sarcinilor trasale de Congresul al Il-lea al P.M.R. cu privire la generalizarea treptata a invățămintului de 7 ani, pentru noul an școlar s-a prevăzut înființarea unui mare număr de unită|i țcolaie noi de 7 ani ți creșterea numărului de elevi in școlile existente. lnvă(ainintul de 7 ani trebuie să devină general nu numai in orașe, centre muncitorești și centre raionale, ci și in toate acele localități unde există școli de 7 ani și unde, în actualele condiții, sînt posibilități pentru , ca, în locul unui efectiv redus de elevi, să fie cuprinși in clasele a V-a toți absolvenții claselor a IV-a. O dată cu noul an școlar vor lua ființă un număr de 21 școli medii noi ți se va mări numărul locurilor în țcolile pedagogice. A ți avut loc prima sesiune a concursului de ad- mitere in școlile medii șl pedagogice, urmînd ca înainte de deschiderea anului școlar să aibă loc a doua sesiune. Cadrelor didactice și școlilor le revine sarcina de a se preocupa îndeaproape de buna pregătire a tiilor de muncitori și țărani muncitori, ai căror pă- rinți fiind in producție nu-i pot sprijini în re- vederea materiei, pentru ca ei să se pre- zinte bine la concursul de admitere ți să intre în număr cit mai mare in aceste școli. O aten|ie deosebită trebuie să se acorde îndrumării absolvenților de 7 clase spre șco- lile de grad superior. Dezvoltarea econo- miei naționale creează nevoia de numeroase cadre pentru diferitele ramuri de activitate. Școlile profesionale, de meserii și agricole iși vor spori in acest scop numărul de locuri. De aceea îndrumarea absolvenților spre aceste școli trebuie să fie in atenfia cadrelor didactice. Pe linia sarcinilor trasate in urma consfătuirii de la Constanța, atit in rețeaua sfaturilor populare cit ți in rețeaua Minis- terului Agriculturii ți Silviculturii vor lua iiință un mare număr de școli agricole, spre care trebuie îndrumați cit mai mulți absol- venti a șapte clase. In convorbirile cu ab- solvenții ți cu părinții acestora cadrele di- dactice trebuie să le arate perspectivele fru- moase ce se deschid in fața tinerilor care se îndreaptă spre invăfamintul agricol. Mergindu-se pe linia înlăturării fenome- nelor oe supraîncărcare a elevilor, s-au pro- pus noi reduceri ale programelor școlare și manualelor, care sint dale publicității și au început să fie discutate de cadrele didactice. Pentru ca școli.e să poată primi la timp noile programe școlare este necesar ca învă- țătorii, profesorii și organele de invățămint să urgenteze dezbaterea acestor propuneri și să trimită in timpul cel mai scurt obser- vațiile și sugestiile lor. Dar înlăturarea fe- nomenelor de supraîncărcare a elevilor nu se realizează numai prin reducerea progra- melor ți manualelor. Ea se realizează ți printr-o cit mai judicioasă organizare a ac- tivității in țcoli, printr-o întocmire rațională a orariilor și printr-o bună planificare a ma- teriei. Aceste probleme trebuie să intre de pe acum in preocuparea cadrelor didactice șl a conducerilor școlilor. La întocmirea planurilor de muncă ale școlilor se va avea in vedere evitarea pe cit posibil a prea nu- meroaselor activități in alar^ de clasă care supralncărcau pe elevi șl eșalonarea celnr ramase pe toata durata anului școlar. în așa fel ca e.e să nu se aglomereze in perioadele de încheiere a trimestrelor și a anului șco- lar. Pentru aceasta ar fi insă necesar ca și organele ministerului și ale U.T.M, să regle- menteze din timp problema concursurilor școlare, atit in privința numărului lor cit și a timpului cind să fie organizate. In ultimii ani introducerea elementelor invățămintului politehnic in școlile de cul- tură generală a căpătat o extindere din ce in ce mai mare, cu scopul de a familiariza pe elevi cu principiile de bază ale producției șl a le forma deprinderi de munca produc- tivă, de minuire a celor mai tipice și mal răspindite unelte de muncă. De un real folcs in această direcție sînt atelierele școlare, terenurile experimentale și laboratoarele, in cadrul cărora s-au obținut o serie de succese pe linia realizării invăță- mintului politehnic. Conducerile școlilor și organele de invățămint au datoria să soli- cite sfaturilor populare cu mai multă insis- tență înzestrarea școlilor cu terenuri expe- rimentale, sprijin pentru amenajarea și în- zestrarea atelierelor școlare, a laboratoare- lor. Pentru generalizarea celor mai bune metode de realizare a invățămintului politeh- nic ar fi de dorit ca in fiecare regiune sa se organizeze un număr de școli medii și de 7 ani ca școli experimentale și care să fie model de organizare a lucrărilor practice. Cu sprijinul sfaturilor populare, consilii- lor sindicale locale și conducerilor întreprin- derilor organele de invățămint trebuie să extindă acțiunea de patronare a școlilor de către întreprinderi, care pot aduce o contri- buție însemnată la rezolvarea unor proble- me materiale, la organizarea și înzestrarea atelierelor școlare. O condiție principală pentru asigurarea deschiderii cursurilor o constituie termina- rea încadrării școlilor la timp și evitarea oricăror mișcări de cadre didactice după în- ceperea anului șcclir. O grijă deosebita tre- buie să manifeste organele de invățămint față de cei peste 1.1UO absolvenți ai școlilor pedagogice și 2.700 absolvenți ai facultăți.or repartizați în învățăm.nt, care se vor prezen- ta in luna august pentru alegerea postă- rilor. Ei trebuie să fie repartizați acolo unde se simte mai mult nevoia de cadre didac- tice și să fie Încadra)! in specialitățile pen- tru care s-au pregătit. O primire atenta și călduroasă a acestor absolvenți de către or- ganele de invățămint și cadrele didactice mai virstnice, asigurarea condițiilor cores- punzătoare de trai ți de muncă pentru aceș- tia (locuințe, combustibil, indemnizații de instalare etc.), sprijinul care trebuie să li se acorde la începutul activității lor ii vor face să Îndrăgească mal mult profesia alea- să și să pornească cu elan in noua muncă încredințată. De felul cum decurg pregătirile in vederea deschiderii viitorului an școlar au obligația să se ocupe șl organizațiile sindicale ale muncitorilor din invățămint., Acestea au da- toria să mobilizeze pe toți membrii de sin- dicat în vederea punerii la punct a localu- rilor de școală, să contribuie Ia realizarea planurilor de școlarizare și la asigurarea unei frecvențe bune, să răspindească și să valorifice experiența pozitivă a celor mal bune cadre didactice, să contribuie la asigu- rarea climatului celui mai favorabil pentru activitatea noilor cadre didactice. Deschiderea noului an școlar va coincide cu un important eveniment din viața școlii noastre — sărbătorirea a zece ani de la ia înfăptuirea reformei Invățămintului. De zece ori s-a deschis pină acum anul școlar în condițiile create de reformă și de fiecare dată aceasta a constituit un progres anii anteriori. Sa depunem deci toate eforturile ca și de data aceasta școlile să fie față de pentru pregă- tite In vederea deschiderii cursurilor, iar a- nul școlar 1958-1959 să marcheze un pas mai departe pe calea instruirii și educării tinerelor generajii. Echipa de dansuri a școlii de 7 ani din Sebiș-Bistrița. regiunea Cluj, premiată la concursul pe țară al formațiilor artistice ale pionierilor și școlarilor. Cind Lică Nicohu, călușarul miniatură, ■ trecut prin fața tribunelor in fruntea coloanei da pionieri și școlarl-artiști din regiunea Galați, publicul s-a amuzat trezind câ este vorba de o glumă drăguță : la cîțiva metri înaintea colegilor de două ori mai inaiți de- CÎt dinsui, un țcolar de o șchioapă, probabil cel mai tînăr dintre toți, călca cir importanță, în ciuda fap- tului că pasul lui prea mic abia iz- butea să țină cadența. A doua zi l-am văzut p« Lica, insă pe scena, |i ne-am convins ca de fapt nu fu- sese vorba de o glumă. Sub och.i noștri, ai ipectatorilor, miniatura dragată de ieri a că pa ta t viață, in- cinuuau-M prin graț» mișcărilor, prin degajare ți siguranță. Dar Lică Ntcelau nu este decit u- nul din sutele de copii talentați ce ■u venit zilele acestea din toate col- țurile patriei să se întreacă pe ace- neie Palatului pionierilor, ala Casei de cultura a studenților sau ale Tea- trului de vară din Parcul „I. V. Mălin", cu ocazia concursului cultu- ral-artistic al pionierilor ți șea lari- lor din țara noastră. Timp de doua zile, scenele au răsunat sub pzșu lor prinși tn viitoarea jocurilor papu- lare, culisele au trăit marile emațu ala minier artiști, sălile de repeti- ție — îndelung solicitate — *-ao umplut de cintece ți % eselie. Timp * iif condeiele reporterilor an alergai grăbita pe carnete prindă cele mai puternice impresii, ut zugră*eA>- câ cele mai frumoase scene. Tiaap de cîteva zile, pe străzile ins ori te ■- le Bucure,țiului, pa aleile parcurilor sale primitoare, a-au revirsat năval- nic bucuria copilăriei fericite, enlu- ziasmul, voioșia |i prospețimea tine- reții lipsita de griji. Cei 2300 de artițG, inii ai zecilor de mii de pionieri ți țcolari din pa- tria noastră angajați in eoncurg, au pus adesea la grea încercare Juriile, căci aproape de fiecare dată cortine- le ae lăsau in ropotul aplauzelor pu- blicului incintat de splendoarea cos- tumelor populare, de bogăția |i fru- musețea repertoriilor entuziasmat de tahentul fi buna pregătire ■ corifti- lor, dansatorilor, instrumentițUior, soliștilor vocali și recitatorilor. In aplauzele frenetice ale apecta- toriloi am simțit nu numai admira- ția pentru copiii minunați ai patriei noastre, dar ți adinca prețuire a muncii învățătorilor, profesorilor |1 instructorilor superiori de pionieri care, începtnd cu luni ți chiar ani în urma, au fosl mereu alături de micii artiști (oare cine ar putea nu- măra cîte ceasuri în fir 2) învAțin- du-i și iar invățindu-i ți care, din adine respect pentru teraurul folclo- rului nostru, s-au străduit să aducă pe scenă tot ce e mai frumos ți mai reprezentativ din arta populară Și cu toate acestea, cu cită modestie cei mai mulți din ei se retrăgeau intr-un colț al scenei după ce diri- jau cu succes orchestra ori eonii. slujba mis'unii înălțătoare să-și în pe oare le-o încredințează statul da. mocnat-popular — de a forma pe nou] cetățean al țării noastre. Conștient! că „aceasta este cu adevărat o misiune frumoasă și înaltă, care cinstește șl înnobi- lează pe acela căruia li este În- credințară" — după cuin spunea tovarășul Gheorghe Ghzorgh'u. Dej la congresul învățătorilor din 1352 — absolvenții școlilor pe- dagogice, a! institutelor pedego. gice de învățători și al facultă- ților oare pregătesc cadre didac- tice sînt convinși că acolo unde vor fi repartizați pot să aducă o contribuție valoroasă la in- struire^ și educarea copiilor, la ridicarea nivelului cultura] al poporului. Ei își dau seama că spun absolvenții școlii pedago. gice din Gîmpulung-Mușcel în scrisoarea ce iie-au adresat-o — sintein lerlciti că ne patern ma- nitesta astiel recunoșiinta pen- tru sprijinul și grija de oare ne-ain bucurat >n școală. Sln.eni hotărî)! să ne încadrăm tn mun. că acolo unde vom fi repartizați și adresăm tuturor absolvenților școlilor pedagogice chemarcz ue a -ăspunde cu același elan nece- s'tăiii de a servi școala acolo unde es.'e maț mare nevoie noi", „Vrem ca din seria noastră nu existe nici un ttnăr care nu se prezinte la post — de să să ne scriu, de asemenea, absolvenții școlii pedagogice din bucurești. Vrem iu satele in care sînt necesari tn acele regiuni unde se simte nevoia de oadre didactice și Îndeosebi sînt ne. cesari la sate, acolo unde se des. fășoară bătălia pentru rid'oaree nivelului cultura! al poporului și penttu transformarea socialistă a agriculturii. în ultimul Dmp a avut Uc partiMraa noilor absolvenți regiuni. Ei se vor prezenta re- pe In curtnd la centrele regionale, pen- tru alegerea postur'lor. Cu prile- jul repartizărilor și ln>consfătui. rile care s-au desfășurat tn une. le școli pedagogice și facultăți, actuala promoție de absolvent s-a angajat să meargă să lu- creze la țațe, consideri.id aceaS- ta ca o mtndrle și o datorie de onoare. Scrisorile pe care le-am vom lucra să nu rămmă nici un copil neșcolar’zat, cu elevii pe care li vom instrui și educa să devină adevăreți oameni noi, constructori hotărtți și pricepuți ai socialismului. Vrem ca In su- tele unde vom munci ca Învăță- tori, tn locul analfabetismului de altădată să crească cu pu. ture o largă activitate culturală, oare să-i ajute pe toți țăran.1 muncitori să înțeleagă; rosturile vieții socialiste, să-l facă să Îm- brățișeze cu drag această viață. Pentru realizarea acestor țeluri vom folosi cu pasiune toată pri- ceperea și pregătirea cu oare ne-a înarmat școala, toată pute. rea și tinerețea noastră", Cît de cuprinzătoare slut a. mifliimiJiiiiiininiiiiinm nmmitiHiffliiiiiiiiiiiiiiimiiiir.i L E N T I p E ogoare A ctivi*a,,a obștească pentru sprijinirea gospodâ- = « riilor agricole de stat a devenit o traa,)ie pea- lâsînd parei publicul să că toate aplauzele se cuvin copiilor ! Pentru noi tnțl este însă înțe7 agi numai foarte limpede că, daca orchestra Casei de copii din Constanța, echipa da dan- suri din comuna Sebiș-regiunea CîuJ, ori corul șcnlii modii nr. 1 din Giurgiu p-au prezentat atit de bine Incit au luai premiul I, aceasta ce datorește și muncii neobosite a pe- dagogilor, zeloși cultivatori di tinere tnlente din care poate vor fi schimbul marilor nei noastre de astăzi. Concursul școlar de cheial zilele trecute a mîine multa artiști ai sce« amploare In- avut asupra copiilor un puternic efect educativ, căci i-a ajutat să cunoască fi să in- d.ăgeascâ mai muli frumusețea crea- |in noastre populare, a folclorice a minoritAților ,4 iubeaxeâ concui.uj i-a muzica fi producției naționale, dansul ; legat mai puternic de eoiecdvele din care fac porte, de profesorii lor, de școală, la Bocu- rețti. participanții la faza finală aa fost conduși să viziteze marile ■>- dioane, parcurile, muzeele, expoziții- le, Teatral de Operă ff Balet, pepaiara ; liiiri ale Oaspeții in sprijinul 1DU- ra fim ulm aoiinj dea acra h da eilm afle al Capitalei ■țintiri da ■ «uitat, pariind in sufle- te mai vii ieRtnecntela do mulțumire |i do rignranțA, fericirea da a trăi ietr-o țară ie care se face totul pen- tm ca m.cî1o *listare li aibă o vil- = I I i I tru școlile din regiunea Constanța. Un mare număr de elevi ai școlilor din regiune par- ticipă în vara acoasta la taberele care e au orga- nizat pe lingă gospodăriile agricole de stat. In prima serie au funcțional 13 tabere cu 923 elevi. Alți 73J elevi se allă acum tn tabere. Rezultatele muncii elevilor In tabere sînt demne de toată lauda. Astfel, cei 43 do elevi din tabăra de la Cobadin au realizat secăiitul pe 126 hectare de grîu, au plivit 115 hectare de mazăre, au asigurat cîteva zile paza a 504 ha porumb care încă nu răsărise și era amenințai să fie mincat de ciori. La Nazaru ți la Easarabi, unde elevii au lucrat la vie, ei au de- pășit norma de 380 butași de legat pe zi. Ajutind pe muncitorii agricoli in efectuarea lucră- rilor de Întreținere a culturilor și de recoltare, elevii din tabere au totodată prilejul de a cunoaște îndea- proape organizarea procesului de producție in uni- tățile agricole socialiste și de a-șl dezvolta deprin- derile de muncă agricolă. Astfel, in taberele do la Cobadin, Nazarcea, Stupina elevii au primit explicații cu privire la organizarea muncii, la introducerea me- canizării, au urmărit drumul unor recolte pinâ la in- magazmarea in silozuri. In tabere se că multă atenti» și activității educa- tive in rfndunle elevilor in orele de după amiaza. Astfel, utemișm din taberele de la Nazaru, Dorobanțu și Moșneni au organizat șeii literare, șezători, tn- trecen sportive și au pregătit programe artistice pe care le au prezentat in lața muncitorilor agricoli. Activitatec in tabere li fortifică pe elevi din punct de vedere fizic, le dă mulțumirea că iși aduc contri- buția la succesul campaniei agricole, face să crească mult dragostea lor față de munca pe ogoare. Urmînd exemplul elevilor din clasele mari, nume- roși pionieri dau și ei sprijin oamenilor muncii din agricultură, adunlnd cu hărnicie spic cu «p.c. i I I ceste cîteva rhidurl șf ce înflă- cărate îndemnuri conțin ! Ele sînt expresia patriotismului oara însuflețește promoția de ab-ol- venți ai acestor școli, a entu- ziasmului cu care pornesc să se dedice nobilei misiuni de ridica, re a satelor noastre. Acest lucru face cinste nu numai absolven- tilor de la Ctnipulung și Bucu. rești, ci și școlilor, profeso- mor, organizațiilor U.T.M. care au crescut și educat astfel de tineri. Un asemenea exemplu nu poa. t'e să nu trezească un puternic ecou In ‘nnnile tuturor absolven- ților care vor tmbră,jșa peste puțin timp profesia didactică, nu poute să nu-i însuflețească în activitatea pe oare o vor desfă- șura în viitor. Răspunsul lor la încrederea pe oare le-o acordă partidul șl poporul muncitor tre- buie să f’e : cu toții la sate, la posturile încredințate l Școlile, copiii, cadrele didacti- ce ma: vtrsniiee. țăranii munci- tori așteaptă cu dragoste și în- credere noua promoție de învă- țători și profesori care va aduce cu sine eianul tineresc și dorin, ța de fapte frumoase, pentru a-și un’ eforturile Ia cauza mare a creșterii generațiilor tioi ți a in- floririi patriei drag! pe drumul socialismului. Succes noilor învățători șl profesori care vor păși pe calea . acestei nobile munci t C. MINCA In pog. 2-2-4 0 Propuneri cu pri- vire la îmbunătă- și manualelor șco lare. 0 Discuții pe mar- ginea propunerilor. ION SADICA de fnxmoaiâ. fHinillllllllllilIIIIItlinilllUlinil’nilMllllllllllIfllIIîNlllBIWHIIIW VAL MURA INSTANTANEE concursul lui N. Sattu și O. Sava, Antrenantă și instructivă pentru școlari, emisiunea a ser- vit pedagogilor cîteva exemple concrete de „activită)! — ca să iolosim o expresie mult uzitată — vii, interesante șl atractive". Bunăoară, s-a cerut concuren- tilor ca intre hotarele R.P.R., uesenate pe cile un carton, să fixeze cu piuneze, la locui potri. vit, intr-un timp cit mai scurt, regiunile (arii, pe care le aveau decupate din hirtie mai groasa. De asemenea, pe cartonașe se- parate s-au scris cuvintele din. tr-o definiție învățata in timpul anului școlar. Cartonașele, a- mesteca>e, au fost agățate pe perete. Organizatorii au avut grija ca școlarii să nu vadă cu. viniele decit din momentul în- ceperii jocului. Copiii trebuiau sa gaseasca ordinea logica a cuvintelor reconstituind definiția In cît mal pu{ine minute. Frumoase ți distractive „exa- mene" de cultură generală — deși cel de al doilea, pe alocurea prea pretențios — au fost urmă- toarele ; >n fata celor doi dele. ga{l ai elevilor din școlile ce ce întreceau au fost aduse pe tind tablouri reprezenttnd figurile u- nor scriitori cunoscufi; M Gorki, M. Eminescu, V. Hugo, I. Creangă, Al. Sahia. Școlarii trebuiau că recunoască figurile, cu toate că peste ochii fiecăreia din ele era trecută cita o bandă albă. Tot astfel, au fost prezen* Paușa", câ grupul de fete in care a fost ea a găsit cele mai multe soiuri de plante pentru ierbar fi că a aflat cu acest pri- lej de existența unei mulțimi de flori noi. Este foarte frumos in tabără Dar e cam greu cu somnul și cu mîncarea. Cinci mese pe zi, iar somn fi după masă, fi seura. Ma- riana clatină grav fi mustrător din cap fi declară des/ăcind bra- țele : — Vnsprt — Ifi place tn tabără, Piticu- le ? Mult? Mult de tot? Dar ia spune tu, de ce iți place atit de mult ? De ce ? motive sint multe fi piciul înzestrat cu poreclă le numiră pe degete — dar dege- tele nu-i ajung. ...Uneori zilele sint ploioase la Păușa. Excursia plănuită ,,cu sigu- ranță miine" se amină. Cerul mohorit ca un bătrin ursuz se învăluiește in pătuide de nori cenușii care patrulează, greoi, mingîind coamele munților. Co- piii se întristează fi sint supu- rați tare pe acest bătrin posomo- rit. Dar in scurt timp începe o poveste minunată cu un băt-fru- mos, o Ileana Cosinzeană, un ba- laur fi un impărat rău. Tabăra rămine undeva departe. Copiii călătoresc pe tărimuri miracu- loase. cu palate de cristnl fi in- tîmplări fantastice. Cind po- vestea ia sfirșit cu o nuntă mare și frumoasă, soarele, care a găsit intre timp o portiță de senin in- tre doi nori de vată, le ride co- piilor prietenos și îi cheamă afară, în lumină, la joacă. B. OCTAVIAN v a Căciulata am auzit de ta- ! btra de pionieri de la Păușa. Păușa nu-i nici sat, nici comună, nici măcar un cartier. Doal cîteva case și o vi- lă frumoasă, unde se află tabăra de pionieri fi fcolari. Ca să ații unde e Păușa, cel mai bun reper e... moș Gheorghe. Mergind în sus pe malul Oltului, ajungi în- tr-un loc în care apa rîului, furi- oasă fi agitată, face un cot, li- niștindu-se puțin intr-un mic vad. Aici îl găsești cu siguranță pe moș Gheorghe, într-o luntre in- gustă pe care o conduce cu multă dibăcie de la un mal la altul. De la moș Gheorghe poți afla repede Unde este tabăru de copii. El îi cunoaște bine ,,că doar îi vede mereu zbengutn- du-se prin luncă". ...La l’ăușa am cunoscut copii între 6 și 10 ani, cîteva învăță- toare și... o persoană gravă, pu care o cheamă Mariana, are 10 ani, ochi albaștri și nasul cîrn. Cu dinsa am discutat mai întii despre „situația" din tabără. M-a informat că în tabără e foarte plăcut, că împrejurimile sînt „admirabile", că țara noastră este foarte frumoasă, câ la Păușa a văzut prima dată munții fi a învățat o mulțime de lucruri noi, că așteaptă cu nerăbdare excursia cu descoperirea itinera- riului însemnat si ascuns în plicuri, că a recitat o poezie la focul de tabără, că are o colecție de fotografii „amintire de la pe copiii fi cu dacă Au mai am .Cine nu-l i „Piticul" ? nimic — mă con- este necesar și zu- nici o obiecție, cunoaște la Păușa Piticul trebuie să E de neîngăduit ! privesc serios, meditez, fi, o matură deliberare, con. silindu-mă să nu rid. Intr-adevăr ! O după simt, — Dar nu-i solează ea — nătos. scazi doi ? Afacerea se complică. Numără în gînd, socotește, se încurcă dar, pină la urmă, ride vesel fi sigur t se ridice în genunchi pe scaun ca să ajungă la masă fi trebuie să facă o adevărată acrobatică pentru ca să poată mînca. S-a certai cu doua fete fi conflictul ar fi putut să ia forme grave da- ca n-ar fi fost prezentă o in- structoare de pionieri care să ar- bitreze litigiul. Mănincă în gra- bă și educatoarele îi fac obser- rafii mereu. II necăjesc fi mai mari ; — Piticule, cit jac trei zece ? — Treisprezece. — Dar cinci fi cu opt O plăcută „Seară de tabără Un grup de elevi din rrgiunea Bacău la Combinatul poligrafic „Casa SclnteU" Postul nostru de televiziune a transmis tn ziua de luni, 7, iulie a.c., tn cadrul eml. alunilor pentru copii, o reușită Seară de tabără", realizată cu __________________________ 'I (Continuare tn pag. 6) BN3PMTÂTEA ȘCOLILOR PROFESIONALE Șl TEHNICE maiștrii și inginerii tul ci nea treabă — spun ei — parcă vezi executate mai mult n-au exemplificat suficient lucrări In timpul practicii aievea troleibusele asfalt, parcă auzi și angrenajelor în mică părticică din izineJ astfel de ucenici- avîntindu-se pe cintecul oților care există și o munca ta. Și • asupra calității pieselor au darul să stimuleze și pe tinerii frezori. — Știți, după ce faci o aseme- tisfacția și încrederea în' forțele proprii. După un timp, primele broșe sînt gata. Aprecierile maistrului Rujea numerele trecute noastre am rela- tat cîteva aspecte din munca desfășurată la școala profesională „Tudor Vladimirescu" din Capitală pentru recapitularea materiei și pregătirea examenelor. Unele mă- suri mate de conducerea școlii, cît și rezultatele activității practice a ucenicilor de-a lungul întregului an școlar lăsau să se întrevadă perspectivele încheierii cu rezultate bune a examenelor de absolvire. Pentru a verifica în ce măsură aceste perspective au devenit rea- litate, am vizitat de curînd uzinele „Tudor Vladimirescu", unde cei 120 de proaspeți absolvenți — strun- gari, frezori, lăcătuși, tinichigii și presatori — urmează să-și arate is- cusința dobîndită în anii de școală. ■ I I I Munca aducativă în taberele de vara n într-o boxă mică, reia pătrunde mai uzinei, sint așezate înaltă precizie. La prin pereții că- greu zgomotul cîteva freze de două dintre ele lucreaza — pentru prima dată ca muncitori calificați — absolvenții Gheorghe Pahonțu și Cornel Li- xandru. Maistrul frezor Gheorghe Rujea a încredințat fiecărui absol- vent executarea unui număr de bro- șe pentru angrenaj necesare la troleibuse. Astfel de lucrări sînt încadrate la categoria a V-a și sint date spre execuție unor muncitori cu experiență in producție. Privesc cu atenție chipurile rilor frezori, pe care citești emoția și bucuria. E prima tine- ușor dată cînd-li se încredințează o asemenea muncă de răspundere. E drept că au văzut de multe ori cum se des- fășoară ea, că au urmărit de zeci și sute de ori mîinile dibace ale lucrătorilor, că au efectuat chiar ei unele piese. Dar acum trebuie să execute singuri o lucrare com- plexă. Cu atenție, Pahonțu și Lixandru așează pe mașini piesele ce urmea- ză a fi prelucrate. Cu mîini sigure, pornesc frezele. Aceste» funcțio- nează lin, aproape fără zgomot Aruncîndu-și din cînd în cînd o- chil pe schițele din fața lor, tinerii frezori manevrează cu precizie ma- șinile. Și cu cît forma pieselor se conturează mai precis, asemuin- du-se cu cea de pe schițe, cu atit mai mult observi pe fețele lor sa- atît de minunat acest sentiment, in- cit nu poate fi cu nimic asemuit I Despărțindu-mă de noii muncitori, am pornit să stau de vorbă cu maiștrii și inginerii din uzipi. Mulți dintre aceștia au urmărit si îndrumat, de-a lungul anilor, prec- tica în producție a actualilor eb- solvenți, iar unii dintre ei au făcut parte din comisiile pentru exame- nele de promovare și absolvire. Cu toții sînt de acord că, în com- parație cu anii precedenți, în auul acesta se constată o mai bună pre- gătire a absolvenților, rezultat «1 colaborării mai strînse dintre șcea- ,lă și uzină. Mulți ucenici au obți- nut, cu prilejul susținerii examene- lor de muncitori calificați, califica- tive dintre cele mai bune, fiind În- cadrați Ia categoria a V-a. Cu toate aceste rezultate pozitive, s-au constatat și în acest an. In pre- gătirea absolventilor, unele defici- ențe — relevate îndeosebi cu prile- jul examenelor. Astfel, maiștrii »i inginerii din uzină au remarcat c* unii absolventi nu cunosc suficient de bine desenul tehnic. în timpul practicii si cu prilejul examenelor s-a dovedit că unii tineri nu știu să execute corect o schiță după o pie- să și se descurcă greu in citirea u- nor desene cu caracter tehnic. Ei socotesc necesar ca în viitorul an școlar programa de desen să in- cludă chiar din anul I mai mu. te lucrări cu caracter practic. O lipsă importantă In pregătirea absolvenților — an apus inginerii și tehnicienii — e constituie inse- ficienta îmbinare a teoriei cu prac- tica. In cadrul examenelor, unii u- cenici n-an putut rezolva oecit teo- retic lucrări cum sînt calculul Bie- telor, folosirea instrumentelor de control etc. Cauza principală a a- cestui mare neajuns ceasta la Cap- lor In nziaă. Excepție face atelie- rul de mecanică auto, unde maistrul Mircea Constantinescu a reușit să asigure o îmbinare armonioasă * t«oriei cu practica. O altă problemă o constituie asi- gurarea muncii independente a u- cenicilor In timpul practicii. Dacă In anul școlar încheiat s-au putut asigura lucrări independente pentru ucanicii strungari și frezori ai anu- lui III, eu același lucru s-a intim- plat cu ucenicii tinichigii tuși. Din această cauză și tm lor a fost mai slabă. Ar O de dorit ca in noul și lăcă- pregăti- ■n șco- Iar să se creeze condiții pentru e- feclnarea unor lucrări independen- te da către toți ucenicii anului III — valori absolvenți — cu atit mai mult cu mjrascu" blRHU- Un ro| cit uzinele „Tudor Vladi- dispun de astfel de foarte important In zarea unei mai bune pregătiri posi- reali- a vii- torilor metalurgist! revine condu- cerii școlii. Pentru înlăturarea lip- surilor existente, pentru asigurarea unei strinse legături intre teorie și practică, conducerea șco- hi trebuie să urmărească și să în- drume mai sistematic activitatea u- eetrieilor în uzină, să prezinte din vreme forurilor zmei propuneri și desfășurarea a ucearcilor. competente ale u- privind organizarea activității practice Realiziadu.se e colaborare rodnică și permanentă Intre cadrele didac- tice si tehnicienii și inginerii din uzină, se vor putea asigura in noul an școlar condiții mai bune pentru temeinic» mstarre a viitoarelor ca- dre de muncitori calificati. O macara-portal, una dintre lucrările prezentate la expoziția ucenicilor-constructori din Constanta. EXPOZIȚIA UCENICILOR CONSTRUCTORI i Caietul de însemnări al Expoziției școlii profesionale de con- strucții din Constanța prezintă un deosebit inte- res. In paginile lui se in- tîlnesc peste 1.000 de în- semnări care exprimă simpatia vizitatorilor lo- calnici și străini pentru etc, — arată că școala crește meseriași de nă- dejde. Expoziția cuprinde pie- se de o mare diversitate, care-și găsesc o largă u- serva în Piața Chiliei un fprnicar de tineri cu roa- hărnicia și priceperea cenicilor-constructori la această școală. Sint rînduri scrise u- de din inimă, care arată prețuirea pentru cei ce au obiectele expuse, bunăoară, impresia lucrat Iată, mun- citorului zidar Vasile Bo- deanu: ,,Cu drag aștern aceste mire cest ei mi se rinduri de mulțu- organizatorilor a- expoziții ; gindul îndreaptă spre u- tilitate practică țiile specifice Incepînd de la reglat și trasat, ferite tipuri de în condi- Dobrogei. unelte de la chei simple construcții de darie, elevii au ajuns execute șenile, cheta portal dicarea porturi, schele excavatoare vagonete, : de di- Și zi- să pe ma- unei macarale- necesară la ri- greutăților în macheta unei tip sovietic „Schmidt" cu podină re- be, mistrii și alte de zidărie, care iese de zor. Sub lor se zi tot mai a două i ridică, sus, scule trebălu- miinile zi de profilul | g magazine uni- versale. Conduși de maf- ștrii-instructori D. Dumi- tru și I. Nanu, ei au început aceste construcții de la fundație și le vor duce pînă Ia finisaj. Vă- zînd cum strucția planurile tate de văizînd < își înalță scheletul tehnice con- după execu- ucenicii-zidari, entuziasmul care acești tineri te mai cu lu- sur- I zi ț ■ ș 1 Pesta 8.000 de ucenici ișl vor petrece în anul acesta vacanța pe litoralul Marii Negre șl In regiunile de munte, in cele 11 de tabere orga- nizate de către diferite departamente ministeriale. Zi- lele trecute s-au deschis primele tabere — cele de la Constanța, Codlea, Oaidiu, Vaeila Roerilă, Voina, Cim- pulung Mușcel, Tușnad și Orașul Stalin. Alte tabere sint gata să primească oaspeții. In scopul asigurării unei odihne cit mai plăcute pen- tru ucenici, Comitetul Central al U.T.M., Consiliul Cen trai al Sindicatelor și Ministerul Invățămîntului șl Cui turii, lit o curs care In in colaborare cu ministerele de resort, au stabi- serie de mâsuri și au organizat la București un de instruire cu directorii și conduc taberele. organizarea și desfășurarea organizatorii U.T.M. educatlv-sporlive tn taberei» de deosebit de important contribuția activității cultural- ucenici are un rol cariieler didactice. Ș £ S i care lucrează în aceste tabere coadualnd cercurile literare, munca de educație politică, de educație fizică etc. Colectivele de conducere ale taberelor vor trebui să consulte în permanență cadrele didactice la intoc mirea planurilor de activitate și a programelor zilnice. Pentru ca aceste planuri și programe să fie cît mai complete și mai atractive, trebuie alese activități care să asigure o odihnă rațională și reconfortarea fizică a ucenicilor, să urmărească educarea acestora prin acțiuni atractive și interesante, care să se desfășoare în cea mai mare parte în aer liber. Printre aceste acțiuni se numără plimbările, excursiile, învățarea de cintece, jocurile distractive, competițiile sportive, focurile de tabără, concursurile „drumeții veseli" ian „cine știe ciștigă", lectora, vizionările de filme, rea niunile pe teme, discuțiile asupra științei și tehnicii înaintate, informările asupra evenimentelor politice interne și externe etc. Se șiie că un program concret, bine întocmit, dă o perspectivă clară acLvității din tabără, previne munca la intimplare. La întocmirea programelor de actlviiate ale taberelor ce se vor deschide zilele acestea, cadrele didactice vor ține cont de condițiile existente, precum și cele în perspectivă de a se crea : localul, terenurile, ma terialele sportive și culturale, Împrejurimile taberei (locuri pitorești, locuri Istorice, muzee etc.). In același timp, pedagogii trebuie să cunoască personalul edu- cativ și administrativ din tabără, vfrsta și preocupările ucenicilor, precum și mediul de unde provin aceștia. Bazîndu-se pe cunoașterea acestor date, cadrele di- dactice vor putea contribui la asigurarea unor plo- grame de activitate bogate și pline de conținut și, prin aceasta, la îmbunătățirea muncii educative in rin- durile ucenicilor și la întărirea sănătății lor. O atenție deosebită trebuie acordată activității cercurilor pe specialități — de literatură, de muzică, sportive etc. In activîtalea acestor cercuri vor ti atrași cît mai mulți tineri, care să tîe antrenați în acțiuni Interesante, menite să le cultive dragostea pentru sport, muzică, literatură etc. Cu ocazia vizitelor ce se organizează In împrejuri- mile taberei ,precum și cu ocazia vizitării unor expoziții, muzee, locuri istorice etc, cadrele dktocllce vor orga- niza discuții pentru a explica ucenicilor importanța acestora, conținutul lor. Trebuie să se cultive în rîn durile ucenicilor tradițiile progresiste ale trecutului, dar mai ales să 11 se dezvolte dragostea și admirația pentru realizările obținute de poporul muncitor în anii puterii populare, sub conducerea partidului, să li se i I I = i § I ■ I 1 । B I I I ■ f | I ■ I ■ I = £ I 1. MOSCU ■ exponatelor i ■ ob|l la 2/1 cm. — s-au de multe dic etaje fiecare. v e 1 publicări pe anul 1958 ai GH. FLEANCU ta in aceste zile PREGĂTIND DESCHIDEREA ȘCOLILOR tură a sfatului popular, zile și-au propus să realizeze. B iliealrie aportivi CAI ariile r In Mi*iatend Amin tulul fi Culturii. ucenicii au putut fi tehnic nou Materialul didactic bogat existent in cabinetul tehnic al școlii profesi onale din Caransebeș oferă ucenicilor posibilitatea rinei temeinica instruirii Ing, AUREL COLIU lucrează la sate, au pentru agricultură și «âr^iloteae, finala (Minatelor ipartive nu de atmosfere care muncă ordonată suc- lase Clasele a ll-a „A" și țesătorie și clasa a ll-a tricotaje au organizat. dagogilor și acestei școli, crează, prinde rll școlii prospecte Infățișînd levilor, care au ucenicilor încununa- glabilă, puri de Numai făcute de se școlilor echipelor Iadul tri- organizată cu lor din clasa această ocazie. succeselor pe care le ob- absolvenții centrului șco- tn producție. S-a dove- că cel mai bun mijloc popularizare tl constituie ■ efectuat cărămizi dezvolte dorința de a contribui, cu munca lor, nerea de noi și noi realizări. Pentru ca întreaga muncă să fie încununată ces este necesar să se înlăture șablonul și să îmbunătățirea predării șl va înlesni, prin bogatul material didactic pe care-l cuprinde, însușirea cunoștințelor de că- tre ucenici. loc valoarea prezentate. s-a de ipraieniative — astfel : Gimnastici : Ministerul noastre. Profesorii școlilor de 7 ani. In special oei care datoria să sădească în inimile copiilor dragostea să-i îndrume spre școlile agricole. ■b ■■ se*s in evidență îndeosebi bana arțanizare a activității spor- părinții elevi- a VH-a. Cu părinții copii- edificați asu- I) In „Indrumătoi ui" elaborat de Ministerul Invățămtntulul și Culturii cu privire 1a admiterea tn tnvărimtntul profesional șl tehnic. îndrumător cere se. găsește la sec. țiile de invJUmlnt și agricole ale sfaturilor populare precum șl la toate școlile de cul- tură generală. ' locui prin „Simbolul co Nu se va trata forma se va în- 0 0 aceas. ta conslderîndu-se nedeterminare. De la cap. IV, „Expresii irațio- nale", se vor rezerva două ore pen- tru recapitularea finală. Discuția sistemului liniar se va face după graficul funcției liniare. Nu se vor trata din manual urmă- toarele teme : — Formula ragr. 5, pag. — Aplicații pag. 60—63 ; (x + a) (x + b) pa- 59; la geometrie : I și II la aritmetică: Forma- — Aplicații rea unei tabele cu pătrate perfecte — pag. 63—64. — Aplicații la aritmetică : I și II pag. 82—84; — Exercițiul X, pag. 90, este fa- cultativ ; — Cel mai mare divizor comun al polinomului, pag. 99; — Polinoamele iui Cebîșev; pag. Nu se vor din manual noțiuni. Nu ceea ce este Nu se vor folosi toate exemplele definirea unei pentru se va tipărit preda preda la o asă cu literă mică, din manual ur- mătoarele teme: — Procedee practice (paragr. 35 r. 234. mijlocie (paragr. 248— 123, 124 ; — Exercițiul 7, pag. cultativ; — O problemă a lui 193. — Demonstrația de 131, este fa. Țițeica pag. la pag. 262 pct. a. Tema „Operații cu numere com- plexe" se va trata numai pe bază de exemple. Aplicațiile la scoaterea unui fac- tor de sub radical (exercițiile 1 și 2) se vor înlocui prin exemple mai simple, corespunzătoare nivelului clasei (Exercițiile tratate in ma- ecuații de gradul II cy două necu- noscute (pag. 99—101). — Un punct remarcabil din geo- metria triunghiului și problema nr. IV (pag. 117-118). — Metoda grafică de rezolvare a unei ecuații de gradul II (pag. 181 —183). — Aplicația IV, aplicația V (pag. 193—198). — Importanța inegalităților în matematici (pag. 207—208). — Exercițiile de la cap. XII (pag. 227—229). — Exemplul IV (pag. 246—248).. — Limita unui șir — definiție (pag. 273-275). Textul tipărit cu litere mici în manual nu se va preda. Ecuațiile și Clasa a Vl-a Din programă se elimină : Rezultatele favorabile ale așezării Europei legate de o scurtă privire Istorică (Ereb — Apus). Hărțile de contur la toate statele. La țările din vestul Europei se eli- mină exercițiile în legătură cu cal- cularea cu ajutorul hărților din atlas a diferitelor distanțe, de asemenea harta de contur francez. La Belgia și lecturile despre Congo belgian. a imperiului colonial Olanda se elimină Indonezia și despre problemele < pentru acasă conștientă a Geometria; care se dau ca teme vor urmări cunoștințelor folosirea însușite. Se scot din programă rele teme: următoa- ____ Compas pentru împărțirea tn părți egale. — Scara transversală de propor- ții- — Omotetia. a — Pantograful. — Locul geometric* al punctelor căror sumă sau diferență a pă- tratelor distanțelor la două puncte fixe este constantă. Nu se vor trata din manual următoarele teme : — Paragraful 10, cap. I, cazul al II-Iea (pag. 18—20). — Paragraful 34 — punctele a și b (pag. 66—68). — Paragraful 41 practice ale poligoanelor (pag. 97—99). — Paragrafele — Paragrafele lui Ptolemeu. — Paragrafele cală. — Paragraful mărului Pi. 42—49. 65—66. 78—82. aplicații asemenea Omotetia. Teorema Axa radi- 103. Calculul nu- Se vor preda numai construcții de expresii algebrice simple, rămînînd facultativă predarea expresiilor pre- văzute la paragr. 134 (acolo unde permit nivelul clasei și timpul). Pentru a se ceni tn sprijinul elevilor fi al cadrelor didactice și spre a se ecitu supraîncărcarea, se propune reducerea și eliminarea din programele fi manualele școlare a unor noțiuni fi denumiri geografice care nu sînt ab- solut necesare pentru cultura generală a elevilor din clasa respectivii. Reducerile sint obiecte de învățămint. In acest scop, in determinate fi de necesitatea corelației cu celelalte urma cercetării manualelor fi programelor fi ținind seama fi de observațiile juste eh cadrelor didactice, se propun rele reduceri din programe fi din manual». (in aceste propuneri duse și reducerile din ianuarie Clasa a V-a Din programă nu se vor mal da temele: „Locul punctelor cardinale pe zont". 1958). pre- orL Exerciții privind întocmirea unei măsuri mari din natură printr-o mă- aură mică pe schiță, măsurarea în decimetri a măi multor obiecte și transpunerea lor pe hîrtie trică; următoa- sînt in- milime- Comparația elementelor simbolice cu cele din natură; împărțirea hărților după scară; Scara globului. Folosirea globului negru; folosirea teluriumului. Expe- riența cu globul negru. Compoziția aerului; Grosimea atmosferei (schimbările în păturile de aer de la 1/2 kilome- tru — 80 km. înălțime). Presiunea atmosferei. Barometrul. Exercițiile privind aspectele crivă- țului în raport cu anotimpurile. Prelucrarea observațiilor făcute de elevi asupra vinturilor regiunii res- pective. < Dizolvarea deosebită a stratelor (Calcarul însă și prezența peșterilor și în genere fenomenele carstice se vor face la litosferă). La apele curgătoare, exemplifică- rile se vor da de către profesor, în funcție de condițiile locale. Se vor elimina : cumpăna apelor, aspectele apelor curgătoare fn ra- port cu zonele de climă, aspectele apelor curgătoare tn regiunea de munte și în regiunea de șes (casca- Tinind seama de specificul unor țări, repartiția orelor pe teme va fi următoarea : Introducerea și recapi- tularea (l oră); Europa (6 ore); R.P.R. (1 oră); U.R.S.S. (4 ore); Bulgaria și Albania (2 ore) ; Iugo- slavia (1 oră); Ungaria (1 oră); R. Cehoslovacă (I oră); Polonia (1 oră); Germania (2 ore); Austria (1 oră); Elveția (1 oră); Franța (2 ore); Anglia (2 ore); Țările nordice (1 oră); Finlanda (1 oră); Spania și Portugalia (1 oră); Italia (I oră); Grecia (I oră): Asia (6 ore); R. P. Chineză (2 ore); Mongolia (1 oră); Coreea, Vietnam (I oră); Japonia (1 oră); India și Pakistanul (2 ore); Țările din sud-estul Asiei (I oră); Țările din sud-vest (1 oră); Iranul și Afganistanul (1 oră); Turcia (1 oră); America de Nord și Centrală (5 ore). Ținind seama de această împărțire a materiei pe ore, spre a evita su- praîncărcarea, profesorul va cere elevilor să rețină numai numirile principale. pentru clasa a Vl-a (ed. 1957) se propun următoarele modificări și re. (Juceri: A. Istoria evului mediu (sec. XVI-XVII). 1) Din lecția „Renașterea culturală în Italia" nu se va preda primul pa- ragraf („Situația dm Italia ln sec. XVI") și nici despre Machiavelli. 2) Primul paragraf („Influența Renașterii italiene") din lecția ur- mătoare se va preda ca încheiere la lecția precedentă („Renașterea cul- turală tn Italia'). 3) Lecția „Răspindirea iReformel șl reacțiunea catolică" nu se va pre- da ; vorbind despre luteranism (în lecția „Reforma religioasă în Germania"), profesorii vor men- ționa că acesta s-a răspîndit în ță- rile din centrul și din nordul Euro- pei, iar la paragraful „Războaiele ci- vile din Franța” (din lecția urmă- toare) se va vorbi despre apariția calvinismului. 4) Primul paragraf („întărirea pu- terii regale în timpul regelui Fran- cisc I”) din lecția următoare, nu se va preda. 5) Din lecția „Revoluția burgheză din Țările de Jos" nu se va preda ultimul paragraf („Dezvoltarea eco- nomică a Olandei în sec. XVII") ; subliniind importanța deosebită a revoluției, profesorii vor ilustra acea- sta cu cîteva exemple din istoria ul- terioară a Olandei (dezvoltarea co- merțului, exploatarea colonială, dez- voltarea culturii). 6) Din lecția „Rusia în sec. XVI și în prima jumătate a sec. XVII" nu se va preda tema „Unirea Ucrai- nei cu Rusia", deoarece se va studia la istoria modernă. 7) Lecția „Statele feudale din Asia în sec, XIII—XVII" se omite. 8) „Trăsăturile caracteristice ale societății medievale în sec. XVI și în prima jumătate a sec. XVII" se vor recapitula în două lecții; în prima lecție — viața economică și viața socială, iar în a doua lecție — viața politică și cea culturală. mul paragraf („Imepriul Otoman"), deoarece elementele cuprinse «ici reies din tratarea istoriei Austriei (in aceeași lecție), din tratarea is- toriei Rusiei (în lecția următoare) și din tratarea istoriei Țărilor Romîne în aceleași secole. 2) Din lecția „Congresul de la Viena, Sfînta Alianță și mișcările revoluționare din sud-vestul Euro- pei” nu se va preda despre mișcarea revoluționară din Spania. 3) Din lecția „Mișcările revoluțio- nare din sud-estul Europei" nu se va preda tema „mișcarea revoluționară din Polonia". 4) Lecția „Al doilea Imperiu Fran- cez" nu se va studia. De aceea, la sfîrșitul lecției despre „Revoluția din anul 1848 In Franța”, profesorii vor menționa proclamarea celui de-al doilea imperiu în Franța. 5) Tema „Dezvoltarea tehnicii și culturii în sec. XVIII—XIX” se va preda în două lecții, în loc de una, astfel: în prima lecție se vor studia primele două paragrafe („Dezvolta- rea tehnicii” și „Dezvoltarea științe- lor naturii"), iar în a doua lecție ultimele două paragrafe („Dezvol- tarea literaturii” și „Dezvoltarea neatul penultim (despre revoluția din Polonia — pag. 84). 5) Lecția „Al doilea Imperiu în Franța" (pag. 116—118) se omite. 6) Din lecția „Franța la sfîrșitul sec. XIX și începutul sec. XX“ se o- mite1 paragraful „Organizarea repu- blicii franceze” (pag. 161—162). 7) Din lecția „China în a doua jumătate a sec. XIX și începutul sec. XX" se omite primul paragraf („Lupta poporului chinez împotriva dominației străine. Răscoala taipini- lor“ — pag. 183—184). IV. Pentru anul școlar 1958/1959 se va elabora o nouă programă de istorie pentru clasa a VLa, în care se va ține seama de toate modifică- rile și I. evului (ediția B. Istoria modernă. 1) Din lecția „Statele din centrul și sud-estul Europei fn secolele XVII—XVIII” nu se va preda ulti- 1. Recapitulare 2. ISTORIA EVULUI MEDIU (In reducerile de mai sus. Clasa a IX-a în programa de istoria mediu pentru clasa a IX-a 1957) se propun următoarele artelor'), 6) Din sec. XIX omite al lecția „Franța la sftrșitul și începutul sec. XX» se doilea paragraf („Organi- zarea republicii franceze"). 7) Tema „Rusia la sfîrșitul sec. XIX și începutul sec. XX" se va stu- dia în două lecții, In loc de una, ast- fel : în prima lecție se vor preda primele două paragrafe („Desființa- rea iobăgiei și dezvoltarea capitalis- mului în Rusia" și „Războiul ruso- romîno-turc din anii 1877—1878“), iar în a doua lecție — ultimele trei paragrafe („Dezvoltarea mișcării muncitorești", „Războiul ruso-japo- nez“ și „Revoluta bureghezo-demo- cratică din 1905“). 8) Din lecția „China tn sec. XIX și la începutul sec. XX" nu se va preda primul paragraf („Lupta po- porului chinez împotriva exploatării feudale și a dominației străine ; răz- boiul țărănesc al taiplnilor"), de- oarece aceeași temă — lupta poporu- lui chinez împotriva reacțiunii in- terne și a dominației imperialiste — se reia în paragrafele următoare. în urma acestor modificări și re- duceri. cele 93 de ore ale cursului de istorie de la clasa a Vl-a vor fi re- partizate astfel; modificări și reduceri : 1) Din lecția „Migrația popoarelor barbare în sec. III-VI” se omit te- mele : „Federația ostrogotică", „ML grația anglo-saxonilor în Britania" și „Relațiile dintre popoarele barbare și biserica creștină". 2) Din lecția „Statul franc tn timpul Merovingienilor" se omite' ultimul paragraf (..Organizarea ad- ministrativă și juridică a statului merovtngian"). 3) Din lecția „Dezvoltarea și dez- membrarea Imperiului Carolingian" se omite tema: „Cristalizarea clase- lor sociale fundamentale ale socie- tății feudale". 4) Din lecția „Formarea statului arab” nu se va preda tema „Vechea organizare a arabilor", iar din lecția următoare („Marele califat arab") se omite tema „Lupta de clasă în imreriul abbasid”. 5) Din lecția „Anglia și nortma- nii pină la mijlocul sec. XI” se omit următoarele teme : „Britania celtică și romană", „Organizarea politică a regatului feudal englez" și „începu- tul culturii medieva'e fn Anglia". 6) Din lecția „Țărănimea și do- meniul feudal în perioada cristali- zării feudalismului" se omit temele: „Șerbii de curte" și „Categoriile de țărani liberi". 7) Lecția „Formarea orînduirii feudale in Imperiul Bizantin (sec. VII—XI)" nu se va mai preda. Clasa Vll-a La această clasă din programă reduc: „Solurile" (întreaga lecție), „Tipurile climatice din R.P.R." de lecția despre climă. 3. ISTORIA MODERNA a. Partea I a (1642—1789) b. se 5. sec. XVI-XVII) Ele nual. se reduc astfel și din Clasa a Vlll-a ma. programă se reduc: Instrumente pentru măsurarea Din distanțelor pe hartă; curbimetru. Construcția profileior, metode de reprezentări grafice (Diagrame). „Cîteva regiuni pluviometrice ca- racteristice". „Sistemul de rîuri" (eliminat încă din ianuarie). Se scot, de asemenea, exercițiile privind recunoașterea și compararea sistemelor de rîuri pe harta; De- sene decupate. Subcapitolul de pc-trografie se va lorm dispozițiilor va fi intitulat: mineralogie și face sumar, con- din ianuarie, și Principalele roci, însușirile esențiale de oare depind formele și aspectele scoarței pa- mintești. Din cadrul lecția despre grafice". Din manual Explicațiile capitolului de 47—63). Deformările biosferei se elimină „Regiunile zoogeo- se elimină : practice din cadrul cartografie (pag. privind proiecțiile (pag. 30). Proiecțiile convenționale și ma proiecțiilor cartografice 34—35). Citirea 45 — se hartă"). Seișele sche- (pag și folosirea hărților (pag. va menține „Călătoiia pe (pag, 126). Il-a (1789—1871) IlI-a (1871-1917) ISTORIA CONTEMPORANA Recapitulare parțială — 8 ore -21 „ -15 „ 3 ore 16 „ 44 .. 8) Din lecția „Formarea rii feudale la slavii de sud riteni" nu se vor studia „Formarea și decăderea orindui- și rasă- temele: primelor 6. Recapitulare finală 7. Lucrările scrise trimestriale și discutarea lor II. In manualul de Istoria evului mediu pentru clasele V—VI (ed. 1956, 1957 și 1958), se propun următoarele reduceri: 1) Din lecția „Renașterea din Ita- lia și răspindirea ei" se omite pri- mul paragraf — „Italia In sec. al XVI-lea" (pag. 206—208) tn afară de primele două alineate (pag. 206); de asemenea, se omit alineatele care trateaza despre Machiavelli (pag. 208). 2) Din lecția „Războiul țărănesc german” se omi.e alinea.ul care pre- zintă Programul de la Heilbronn (paj. 217) și paragraful „Comuna revoluționară din Munster" (pag. 219). 3) Lecția „Răspîndirea Reformei și reacțiunca catolică” (pag. 221 — 223) se omite. 4) Din lecția „Monarhia absolută în Fran a- se omite primul para- graf („întărirea puterii regale in prima jumătate a secolului XVI-lea" — pag. 224). al 5) Din lecția ..Anglia *n sec. XVI și prima jumătate a sec. XVII" se omit primele alineate din primul pa- ragraf („La începutul secolului al XVI-lea... postavuri foarte fine” — pag. 228—229), precum și ultimul paragraf („întărirea forțelor -capita- lisfe în Anglia" — pag. 233—234). 6) Lecția „Dezvoltarea Olandei în prima jumătate a sec. XVII" (pag. 238—241) se omite. 7) Din lecția „Rusia fn prima ju- mătate a sec. XVII" se omite ali- neatul despre răscoala condusă de Bolotnikov (pag. 246) 10 8 6 6 , și ultimul pa- ragraf („întărirea Rusiei după in- tervenție. Unirea Ucrainei cu Rusia" — pag. 247—249). 8) Lecția „India și China tn sec. XII LXVII mite. 9) Din se omite pag. 270 nord estic Ipag. 259—263) se o- lecția „Tehnica și știința" al treilea alineat de la („Navigatorii europeni... al Asiei"), precum și pa- ragraful „Noile teorii sociale" (pag. 271—272). III. .n modernă manualul de istorie și contemporană pen- tru clasa a Vl-a (ed. 1957 și 1958) se propun următoarele reduceri : I) Din lecția „Statele din Eu- ropa centrală și răsăriteană în sec. XVII și XVIII” se omite ulti- mul paragraf („Decadei ea Imperiu- lui Otoman” — pag. 27—28). 2) Din lecția „Moldcva și Țara Romînească în sec. XVII și XVIII" se omite paragraful „Situația so- cială” (pag. 34—35). 3) Din lecția „Formarea Statelor Unite ale Americii” se omite para- graful „Răscoala de sub conducerea lui Shays" (pag. 40—41). 4) Din lecția „Congresul de la Viena, Sfînta Alianță și revoluțiile dintre 1816 și 1830 din vestul Euro- pei” se omit alineatele care prezintă revoluția din Spania și pe cea din Belgia (pag. 78—79), iar din lecția următoare („Mișcările revoluționare de la începutul sec. XIX din estul și nord-estul Europei") ie omite aii- state ale sîrbilor și croaților ; situa- ția slovenilor" și „Decăderea Rusiei Kievene in sec. XII" (temă care se va relua la lecția „Statele mongole" ți la lecția „Formarea Marelui Cne- zat ai Moscovei"). 9) Din lecția „Formarea orîndui- rii feudale la slavii apuseni. Ungu- rii pînă în sec. XII" se omit temele: „Așezarea ți ocupațiile triburilor slave de vest" și „Statul lui Samo și importanța lui". 10) Din lecția „China tn sec. III—XIII” se omi; (din paragraful c) temele: „reunificarea Chinei ; dezvoltarea economică; decăderea Imperiului Sun ; cotropirea mongolă în China de nord". II) Din lecția „Statele mongole* nu se va preda tema „Cucerirea A- siei de vest de către mongoli". 12) Din lecția „Luptele dintre im- periu și papalitate în sec. XII-X111" nu se vor trata temele : „Dezvoltarea orașelor italiene" și „luptele politice din Italia" (din primul paragraf), precum și temele : „Ereziile din sec. XII—XIII" și „Ordinele călugărești (franciscanii și dominicanii)" dn ai doilea paragraf. 13) Din lecția „Germania și Ita- lia în sec. XIII—XV“ se omite tema „Dezvoltarea orașelor germane in sec. XIV—XV" (din primul para- graf) și temele: „Rolul condotieri- lor în viața politică din Italia", „Situația maselor țărănești (răscoala condusă de Dolcino)*, „Statui pa- pal ; decăderea autorității papale în sec. XIV—XV", „Regatele feudale din sudul Italiei" (stăpînirea fran- ceză șj spaniolă) din cel de al lea paragraf. 14) Tema „Franța și Anglia la începutul sec. XIV" se va dia în două lecții, în loc de doi pină stu- una, astfel: în prima lecție se va studia I ' (Continuări tn pag. 4-a) Propuneri cu privire Ia Îmbunătățirea manualelor școlare programelor si (Urmare din pag. 3) IN A îmbunătățirii programelor ți manualelor de limba latină. In ,Un cetă' XXI-a să fie ales consul nu se va studia. respective la sfîrșit. 15) Lecția a XXlII-a — „Miltia- ,Datoriile ,Cîteva maxime' ,Darius și Sci- la Pirinei cu antece- XLIX-a „Măgarul și leul pa- oră din 2) Compușii 24} Lecția a XXXVIII-a ore duii nu sprijină pe reduce de la „Ubi .Bogățiile mine- LI-a 18 ore V-XI) Moldovei“ — nu se va stu- ,Cucerirea Ga- LII-a 15 cu Infinitiv din din raa țăranii Și orînduirii .Dezvoltarea ecs- nu se va — se reduce .Fortificații- 33) Lecția a nu se va .Spania a XLa .Organizarea la LIMBA ROMINA 10). Din lecția „Năvălirile și sfirșit. se 137 urmașii lui Gmghiz-han" (pag. Pentru evitarea saltului prea mare de la clasele II-IV la clasele V-Vll in .Bărbierul a XVII-a rulus enim...1 timp pul ți de la sfîrșitul anului a XXI-a — — se reduce de la început re. pină la „Adventus Germanorum Din programa clasei a V-a ed. Clasa a Vl-a nonnullos... de fonetică. Lecția XXIV-a — Și se reduce nie' Maxime1 verbelor 2. Modul imperativ se reduc ultimele trei maxime. Impărjeala XXVII-a Lecția leului'* — se reduce ultima propo- „Solon se efec- so reduce ir Vl-a. ■. „Cicer-i des 1 se omit paragrafele: politică" (pag. 59) și (pag. 34—35). 2) Din lecția de istoria a IX-a se necesitat din olasa cuceritor" se diutius. 3 3 3 perfectul perfect ; viitor și ții" — se reduce ultima propoziție. Lecția XLHI-a — „Jefuirea ora- vor sa de care se va studia în mod practic (în măsura folosirii iui în conversa- lului gramatical rămin mai multe exerciții, pentru recapitularea din Din manualul pentru IV-a (ed. 1957) se reduc. Lecția mincinos Lecția teutonii" Lecția mani" - se la dintre is- se reduce („Formarea și dez- feudal portughez în de eliberare națio- 1 1 51 .împotriva nu se va trecerea altor probleme a IX-a fn clasa a X-a, din a ln se se reduce .“ pină la XLVIII-a dezordonate' .Vulpea și co- de la „Cui, .începutul Anglia" 13) Lecția țean refuză He- - se pt- 39—45, textele tn legătură eu xa-rea alfabetului; aceasta se va pe texte din manualul clasei a Din manualul pentru clasa a reduc substantivele concrete și ab- stracte; declinarea pronumelui rela- tiv, declinarea numeralului cardinal; se reduce ultima prezent Ia toate studia numai pe Șl la „Vechii locuitori — se reduce de .Traianus claris- clasa Ia des" — nu se 16) Lecția a pen- ma- 1957 părți de se fixează programe și ține seama programelor — „Poeții din — se reduce pînă la sftrșit. „Galii atacă" „Ab nostris..." supinul în u, infinitivul participiul viitor pasiv. 2) Dativul cu esse. 3) Acordul pronumelui dentul. la vinătoare" — nu se va studia. Lecția L-a — „Lucrări la fermă — nu se va studia. pre conciziunea in po.estirc se va studia. sfirșit. Lecția reduce sfirșit. Lecția ed. 1957, se reduc următoarele te- me gramaticale i imperativul după ultimul paragraf voltarea statului condițiile luptei nală"). 17) Din lecția 138) și .Mongolii în vestul Asiei' (pag. 138). Lecția se va Lecția prepozi- instru- 134— prepo- sta- pa- 1957, se reduc: 1. Noțiunile teoretice 1) Formele verbale la diateză sivă din lecția a V-a. nerilor atenieni" ■ za întîia. Lecția XXXVI a a XLIV-a — .Maxime" studia a XLV-a — „Pentru bun" — nu se va stu- Cadrele didactice sint rugate să trimită Direcției pedagogice din Ministerul Invățămintului și Culturii, pină la 22 iulie a. c„ obser- vațiile lor in legătură cu propunerile privitoare la îmbunătățirea programelor și manualelor școlare. — „Poetul En- studia. an școlar, se vor aplica manuale noi care vor de modificările aduse claselor anterioare. la Alpi* — nu se va studia. Lecția XLVII-a — „Prima victo- rie navală a romanilor" — nu se va șului Persepolis de către Macedonj — se reduce de la „Lacerabant... pină la sfirșit. Lecția XLIV-a cule In du> tru după două manuale: manualul tru clasa a IV-a, ed. 1957 și nualul pentru clasa a V-a, ed. și 1958. Pentru a se realiza în mod XlV-a. participiale XXXVI-a și ,Cimbrii și evului mediu de la clasa repartizează astfel; Pag- fi- face V-a. V-a bului și studiul celorlalte vorbire. In această clasă temeinic morfologia. Bta programa alesei pe clase indicăm schimbările și criterii de mai sus : Bizan- se va ziloților" orice de dragul patriei' studia se otrăvește" — nu se va studia. 30)' Lecția a XLVII-a — „Cărțile în antichitate* — nu se va studia. 31} Lecția a XLVIII-a — „Să nu 125—129); cazul dativ cu ții (pag. 130—133); cazul mental fără prepoziții (pag. 138); cazul instrumental cu țărani medievali: șerbii liberi. 6) Lecția „Formarea locuitoare. Trecind ia programa și manualele ducerile propuse, in litmina celor trei nu se va studia. LUI-a — „Fiul lui Croe- nu se va studia. conjuncție. pamcuia. interjecția sintaxa (pag 186—187>. 14) Lecția a XXILa — „Portretul lui Catiiina" — se raduce de la „...satis..." pînă 27) — nu 28} culturii medievale în (pag. 59). .Cehia în sec. un trai mai di a. 29) Lecția 5) Construcția gerundivală lecția XXXVI-a etc. Dăm mai Jos reducerile la nualul clasei a IX-a : a XLVI-a — „Hanibal verbului fero Acestea se vor preda în mod practic o dată cu învațarea aMabetului și vor fi urmărite în tot cursul pre- dării limbii ruse în clasele V— VII. ziție. Lecția XXVIII-a de 4a- ț,Romani sfirșit. „Despre priete- de ia început Notă : Temele subliniate se referă la reducerile efectuate recent (iunie 1958). Lecția XXXVH-a exerciții pentru folosirea lor. La capitolul morfologia nu se studia în clasa a V-a, urmind treacă in clasa Vl-a, gradele de la „Bellum..." pînă sa..." pînă la sfîrșit. 4) Lecția a IV-a secolul lui Augustus" de la „...de quibus...* dia paragrafele : „Cnezatul Rostov- Suzdal" (pag. 208-209) și „Orga- ' ' ’ politică 32) Lecția a XLIX-a — „Cezar 5) Lecția a V-a — de la tele mongole* nu se vor studia ragrafele: „Cuceririle mongole sub a XIl-a — „Progresul* se reduce de ia „Itaque..." pină fiilor cu toate aspectele lor 'vocabular, traducere, problemele de gramatică, exerciții aplicativa etc.). Lecția a XllI-a „Stelele" — reduce de la început pînă la „Side- LlV-a — „Augustus și Vedius Pollio" — nu se va studia. Perșii* — nu se reduce de la „...pue- ’ pînă la sfîrșit. teme gramaticale, acordindu-se astfel un număr mai mare de ore pentru stu- diul unor capitole-cheie Ut fiecare clasă. Totodată, prin reducerea materia- ore disponibile, care vor fi folosite pentru Urmărind însușirea conștientă de către elevi a principalelor noțium gra- maticale necesare formării deprinderilor exprimării corecte orale fi scrise !■ limba rusă, în programa de limba rusă pentru clasele V—VII în urma pro- punerilor făcute de numeroși profesori de limba rusă consultați in acest scop, pe lingă reducerile din ianuarie 1958 se propun noi reduceri de codkl" — se reduce XXlI-a — „Zilele la ro- ne lăsăm lingușiți studia. predarea noțiunilor gramaticale, ca fi asigurarea însușirii conștiente de către elevi a principalelor noțiuni necesare formării deprinderilor temeinice va studia. XXIV-a — „Viața cumpătată a vechilor romani" — se reduce de Ia ,M- Cato dicere..." pînă la sfîrșit. Croesus" (I) — se reduce de ...et ministris..." pînă la sfîrșit. 3) Lecția a IH-a — „Casele ro- manilor* — se reduce de la „...va- conjunctiv, mai mult ca conjunctiv și infinitivul Clasa a Vll-a Din programa clasei a Vll-a teme: imperativa după negație (pag 61—64i; decimarea I. II. III ipag 78—88); excepțiile în decli- narea zâyectivefor ipag. 132—135); adverbele 4e grad ; noțiunile despre Claia a IX-a Pentru ca materia prevăzută programa clasei a IX-a să la ci. a Vll-a). vederea realizării reducerilor ie falei de limba rusă pen- clasa a Vl-a. ed. 1957, 1958. e vor mii stadia următoarele și veteranul" — nu se va studia. L-a — „Să îndurăm sec. al nu se studiază : noțiunile de fone- tică (pag. 3—22); modul imperativ al verbelor (pag. 76—82); viitorul compus al verbelor (pag. 116—121); cazul dativ fără prepoziție (pag. (sec. XII-XV) 18 apariția pînă la sfîrșit. 6) Lecția a Vl-a — le făcute de romani la Alesia cum.. * pînă la sfîrșit. Lecția XLV-a - „Una pravile lui Hercule" — ultima frază. Lecția XLVI-a - „De Clasa a V-a Din programa de gramatică se re- duce, la capitolul fonetica, predarea teoretică a diftongilor și triftongilor. cu indicația să se efectueeze numai tema „Franța din sec. X pînă la în- ceputul sec. XIV", iar în a doua lec- ție — „Anglia în sec. XI—XIII". 15) Din lecția „Dezvoltarea Fran- ței și Angliei după războiul de o sută de ani" se omite tema „întărirea monarhiei și a statului francez sub Carol al VII-lea“ (din primul para- graf) și tema „Frămhitările sociale" (din al doilea paragraf). 16) Din lecția „Spania și Portuga- lia pînă în sec. XV“ se omite tema „Răscoalele țărănești din Aragon' (din al doliea paragraf), precum și XII—XVI" se omite ultimul para- graf („Situația Cehiei la sfîrșitul sec. XV și în sec. XVI; pierderea treptată a libertăților obținute în urma mișcării husite"). 18) Din lecția „Formarea Marelui Cnezat al Moscovei" se omit temele: „Cnezatul Rostov — Suzdal", „Cneazul Ivan Kalita" și „Organi- zarea social-economică și politică a statului rus la sfîrșitul sec. XV*. 19) Din lecția „Imperiul Bizantin în sec. XII—XV" se omite tema „răscoala ziloților*. 20) Din lecția „Bulgaria, Serbie și Imperiu] Otoman" (fn sec. XII—XV) se omite tema „Accentua- rea exploatării feudale și răscoala condusă de Ivallo". 21) Din lecția „Țara Romînească și Moldova în sec. XIV—XV" nu se va preda ultimul paragraf („începu- turile culturii feudale tn Țările Ro- mîne0). 22) Din lecția „Imperiul Habsbur- gic tn sec. XVI“ se omit temele: „Decăderea economică (a Italiei) ca urmare a deplasării căilor comer- claie spre apusul Europei', „Situa- ția socială din Italia* și „Fărimtța- rea politici' (toate din cel de al doilea paragraf)- 23) Din lecția „Răspindirea Refor- mei și Contrareforma- se omit te- mele : „Organizarea bisericii lutera- ne", „Zwinglismul și anglkanismul* „Conciliul de la Trento". 24) Din lecția .Anglia în sec XVI și prima jumătate a sec. XVII* se omit temele „Reacțiunea catolică in Anglia", „începutul opoziției parla- mentare*. precum și uiumul para- graf („înăsprirea contradicțiilor de clasă la începutul sec. XVII*). 25) Din lecția „Franța în sec XVI și prima jumătate a sec. XVII* se omite tema .Monarhia feudală absolutistă". 26) Din lecția „Spania in a doua jumătate a sec. XVI și revoluția burgheză din Țările de Jos" se omite ultimul paragraf („Dezvoltarea eco- nomică și politică a Olandei după revoluție’) ; subliniind importanța deoseb'tă a revoluției burgheze din Țările tfe Jos. profesorii vor arăta că — după victoria revoluției — O- landa s-a dezvoltat foarte repede pe drumul capitalismului, ajungind cea mai avansată țară din lume. 27) Lecția „Țările nordice, Polo- nia șl Ucraina' se omite. 28) Din lecția „Țările Romîne în sec. XVI și prima jumătate a sec. XVII" se omit temele „întărirea re- lațiilor feudale și răscoalele țără- nești" și „încercarea Habsburgilor de a cuceri Transilvania". 29) Din lecția „Dezvoltarea tehni- cii și științei din sec. XV pînă la mij- locul sec. XVII" se omite al doilea paragraf („Descoperirile geografice din sec. XVI și XVII ; colonizarea europeană în noile teritorii"). în urma acestor modilicări și re- duceri, cele 62 de ore ale cursului II). Din lecția „Germania și Ita- lia in sec. XIII—X\’“ nu se vor stu- dia paragrafele; „Dezvoltarea ora- șelor germane" (pag. 157—158). „Răscoala de sub conducerea lui Dolcino* (Mg- IS5), „Regatul Ita- liei meridionale* (pag. 165) și „Sta- tul papal și decăderea papalității in sec. XIV și XV" ;pag. 166). 12) . Se vor preda separat — fie- care in cite o oră de curs — cele «c-uă teme <„Franța in secolele IX- XIII". pag. 167—171. și „Anglia !□ sec. XI—XIII*, pag. 171—174) care sint cuprinse în lecția a XXX III-a 13) . Din lecția „Franța și Anglia după războiul de o sută de ani*- nu se va preda tema ^rămintirile so- ciale și răscoala lui Cade (1450)' de la pag. 185—186. 14) . Din lecția ..Spania și Portu- galia in sec. XI—XV“ nu se vor stu- dia paragrafele: „Răscoalele țără- nești din sec. XV" (pag. 193) și „Portugalia* (pag. 194). 15) . Din lecția „Formarea marelui cnezat al Moscovei" nu se vor stu- nizarea social-economică și a statului rus la sfîrșitul XV-lea“ (pag. 212—213). 16). Din lecția „Imperiul tin* (în sec. XII—XV) nu preda tema „răscoala (pag. 216—217). pentru a se da posibilitatea unei însușiri cil mai lemetnice ;> meu sistema- tice a cunoștințelor de gramatici de către elevi, s-eu efectuat o serie de re- duceri a materiei daeei a Vlll-a ți a IX-a incă in anul școitr 1951/1958. Constatările din anul frolar expirat ou demonstrat că, cu toate aceste reduceri, programele ți manualele celor două clase continuă să fie incăr- cote cu probleme eere ar putea fi transferate in dasa următoare (de la clasa « Vlll-a la clase a IX-e și de la clasa a LX-a la clasa a X-a) ; de aceea, in urma numeroaselor propuneri ele cadrelor didactice, s-a ajuns la conclu- zia că este necesară o nouă sunphficare « temelor de gramatică, precum și o reducere a textelor, care s-au dovedit prea extinse, conținind fn felul acesta un material lexical care nu permite tratarea in bune eondițiuni a lec- I. Recapitulare 2. Introducere în istorie evului mediu 3. Istoria evului mediu • a. Formarea societății feudale (sec. b. Dezvoltarea societății feudale c. Descompunerea feudalismului și capitalismului (sec. XVI—XVII) 4. Recapitulare trimestrială 5. Recapitulare finailă 6. Lucrările scrise trimestriale ii. In manualul de istoria evului mediu pentru clasa a IX-a (ed. 1957 și 1958) intervin următoa- rele reduceri: 1) Din lecția „Statul franc în timpul Merovingienilor" nu se va studia tema „Organizarea adminis- trativă și juridică sub Merovingieni" nomică și socială a Imperiului Ca- rolingian" nu se va studia tema „Cristalizarea feudalismului* (pag. 42—43) ; cunoștințele cuprinse în acest paragraf se vor studia la ca- pitolul „Viața și instituțiile feudale în Europa apuseană în sec. IX-XI". 3) Din lecția „Formarea statului arab" nu se va studia tema „Viața și organizarea arabilor înainte de apariția islamului" (pag. 45—46}, iar din lecția următoare („Califatul arab. Expansiunea și decăderea lui“) se omite tema „Lupta de cla- să în califatul abbasid' (pag. 52— 53). 4) Din lecția „Anglia ș! norman- zii pînă la mijlocul sec. a! XI-lea“ feudale în Imperiul Bizantin în sec. VII—XI" se omite; principalele ele- mente legate de această parte din istoria Bizanțului vor fi amintite în cadrul lecțiilor despre arabi, bulgari, slavii răsăriteni, cruciade etc., iar Ia lecția „Imperiul Bizantin" (în sec, XII—XV) profesorii vor face legă- tura cu fenomenele istorice din se- colele anterioare. 7) Din lecția „Formarea orîndui- rii feudale la slavii de sud și ră- săriteni" nu se vor studia temele: „Formarea statului sîrb și a celui croat" (pag. 87—88) și „Decăderea Rusiei Kievene“g(pag. 90). 8) Din lecția următoare f„Forma- rea orînduirii feudale la slavii apu- seni. Lingurii pînă în sec. XI"), nu se vor studia paragrafele: „Așeza- rea triburilor slave din vest" (pag. 91—92). și „Statul lui Samo" (pag. 92). 9) . Din lecția „China fn sec. IV— XIII" nu se vor studia paragralele: „Perioada dinastiei Sun (sec X— XIII)" de la pag. 106, și „Decăde- rea imperiului Sun. Cucerirea Chi- nei de către mongoli* (pag. 107}. 5) Din lecția a XlV-a („Țărăni- mea tn perioada cristalizării feuda- lismului") — se omite paragraful „Șerbii de curte» (pag. 76) ; profe- sorii vor menționa numai existenta celor două categorii principale de 17) . Din lecția despre Bulgaria, Serbia și Imperiu! Otoman în sec. XII—XV se omite paragraful „În- răutățirea situației țăranilor tn a doua jumătate a sec. XIII" (pag. 219). 18) . Din lecția „Statele feudale Țara Romînească și Moldova în sec. XIV—XV" se omite paragraful „în- ceputurile culturii feudale în Țările Romîne" (pag. 288). 19) . Din partea a doua („Italia") a lecției „Imperiul Habsburgic în sec. XVI" nu se vor studia paragra- fele : „Decadența economică și si- tuația socială" (pag. 243) și „Fărî- mițarea politică" (pag. 244). 20) . Din lecția „Răspindirea Re- formei și Contrareforma" se omite paragraful „Conciliul de la Trento" (1545—1563), pag. 272. 21) . Din lecția „Anglia în sec. XVI și prima jumătate a sec. XVII" nu se va preda paragraful „înăsprirea contradicțiilor de clasă tn timpul dinastiei Stuart" toag 277—278) ; această temă se studiază în prima lecție a cursului de istorie modernă de la clasa a X-a (revoluția bur- gheză din Anglia). 22) . Din lecția „Franța fn sec. XVI și prima jumătate a sec XVII" nu se va trata tema „Monarhia feuda- lă absolutistă în Franța" (pag. 280). 23) . Din lecția „Spania în a doua jumătate a sec. XVI și revoluția burgheză din Țările de Jos* nu se va studia paragraful „Olanda, cel din- ții stat burghez" (pag. 293—294). 24) . Nu se va preda prima lecție (Danemarca, Suedia, Polonia și Ucraina, pag. 295—302) din capito- lul „Țările din nordul și răsăritul Europei pînă la mijlocul secolului XVII"; principalele elemente legate de istoria acestor țâri apar în lec- țiile despre normanzi, despre Ger- mania, Rusia, Țările Romine sau Im- periul Otoman, despre războiul de treizeci de ani etc. 25) . Din lecția „Statele feudale din Asia in sec. XIV—XVII* se omit paragrafele: „Decăderea imperiului Min. Răscoalele populare și cuceri- rea Chinei de către manciurieni" (pag. 322—324) și .Japonia în sec. XVI—XVII* (pag. 324—326). 26) Din lecția „Dezvoltarea teh- nicii și științei din sec. XV pînă la mijlocul sec. XVII" nu se va studia paragraful „Continuarea descoperiri- lor geografice ln sec. XVI și XVII* (pag. 329). Clasa a Vlll-a In anul școlar 1957/1958 s-au scos din programă și au fost trecute la clasa a IX-a următoarele ches- tiuni gramaticale : 1) Conjugarea pasivă : timpurile derivate de la prezent: indicativul prezent și infinitivul prezent ; su- biectul logic ; imperfectul indicativ ; viitorul I ; conjunctivul prezent și imperfect; timpurile compuse pa- sive : perfectul indicativ, mai mult ca perfectul și viitorul II ; perfectul 4) Acuzativul cu Infinitiv. 5) Ablativul absolut. In prezent, pe lingă reducerile din ianuarie 1958, s-au scos din programă și au fost trecute în cla- sa a IX-a : Comparația celor cmci adj'ective neregulate (urmărindu-se ca, în a- ceastă clasă, să nu se cuprindă nici un fel de excepție în predarea mor- fologiei). Pronumele nehotărît. Prin scoaterea din programă a acestor două lecții, s-au acordat 2 ore pentru comparația adjectivelor și complementul comparativului, față de o singură oră prevăzută în programa din anul școlar 1957/1968. La fel, s-au acordat 2 ore în loc de o oră pentru superlativul adjective- lor și complementul superlativului. Reducerile care s-au efectuat în prezent se referă mai mult la tex- tele din manual al căror volum, cu peste 25 de cuvinte noi, nu permi- tea însușirea temeinică a vocabula- rului și fixarea problemelor de gra- matică. 1 ■ ; ■ Dăm mai jos reducerile 1« ma- nualul clasei a Vlll-a i Lecția a IV-a — „Viața sclavilor" — se reduce ultima frază. Lecția a Vll-a — „Armele roma- nilor" — se reduce de la „aedificio- rum ruinae...* pînă la sfîrșit. Lecția a Vlll-a — „Copiii alin- tați" — se reduce ultima frază. Lecțiile a IX-a și a. X-a — se vor studia într-o singură oră. Din lecția a IX-a se reduce de la „Prae- clara..." pînă la sfîrșit și din lecția a X-a de la „...non satis...* pînă Ia ta diversa...* Lecția a XlV-a — „Scribii egip- teni" — se reduce ultima frază. Lecția a XV-a — „Păsările" — se reduce de la „Verno..." pînă la sfîrșit. Lecția a XVI-a — „La Mausoleul lui Augustus" — se reduce de la „...nam hic..." pînă la sfîrșit. negație. decimarea L ÎI, III. excep- m dedmarea adjectivelor, ad- rertele de Se ma; reduc : vii- loral simpla aJ verbelor, noțiunile despre conjuncție, particule, interțec. fie p despre «iUaS (care sint tre- Lecția a XVIII-a — „Domnia lui Saturn* — se reduce de la „...scho- lae clausae erant..." pînă la sfîrșit. Lecția a XI,X-a — „Răscoala scla- vilor din Sicilia" — se reduce de la început pînă la „Syrus...“. Lecția a XX-a — „Hanibal și războiul cu romanii" — se reduce de la „Saltum..." pînă la sfîrșit. pină la „Vita sine..." Lecția XXV-a — se va studia. Lecția XXVI-a — soției vătafului" — frază. Conjunctivul conjugările se va baza acestui text. Lecția XH-a — , — nu se va studia Lecția XLIl-a — studia. Lecția lecturii studia. Lecția Lecția rale ale di a. Lecția liei" — Lecția sus" — Lecția Prin simplificarea textelor s-a ur- mărit să se reducă numărul cuvin- telor, pentru ca cele rămase să fie bine însușite, iar chestiunile de gramatică să fie tratate mai siste- matic și adîncite mai mult. Clasa a IX-a Programa clasei a IX-a a suferit modificări atit la capitolul morfolo- giei, cît și la capitolul sintaxei. Pro- blemele de gramatică trecute din clasa a VHI-a în clasa a IX-a au pentru a se evita supraîncărcarea. Prin instrucțiunile din ianuarie 1958 s-au redus din programă ur- mătoarele teme gramaticale: sub- stantivele neregulate ; comparația adjectivelor prin prefixe și adverbe ; verbele semideponente; verbul „eo“ și compușii săi; verbul „fero" și compușii săi; verbele „volo", „nolo"’ și „mato"; construcțiile ge- runzială și gerundivală. Din programa clasei a V-a, ed. 1957, sînt trecute la clasa a Vl-a cazurile-, dativ fără prepoziții șl cu prepoziții, instrumental fără prepo- ziții și cu prepoziții, genitiv fără prepoziții și cu prepoziții; viitorul compus al verbelor ; pronumele po- sesiv. Au fost trecute la clasa a Vll-a noțiunile despre prepoziție, conjuncție, particulă, interjecție ți noțiunile de sintaxă. In anul școlar 1958/1959, tn cla- sa a V-a, Jimba rusă se va studia tiv reducerile mai sus menționate, dăm, în continuare, paginile din manuale care cuprind cunoștințele ce urmează să nu fie studiate fn această clasă ln anul școlar 195^-1950: ziții (pag. 139—142); pronumele posesiv (pag. 143—146); cazul ge- nitiv fără prepoziții (pag. 147 — 154); noțiunile despre prepoziție, conjuncție .particulă și noțiunile de sintaxă (pag. 173—174). Clasa a Vl-a In clasa a Vl-a se recapitulează materia studiată în clasa a V-a cu privire la declinarea substantivelor, conjugarea verbelor, adjectiv, pro- nume, numeral; se continuă și se adîncește studiul cazurilor substan- tivului, adjectivului, conjugării ver- poată parcurge in bone conditiuni. se reduc următoarele teme gramati- cale din programă, ediția 1957: de- clinarea ți ortografia participiilor, prepoziția, conjuncția, particula și interjecția. Acestea Se vor explica, pe măsura intflnirii lor, în texte. Din manualul pentru clasa a IX-a, ediția 1957, se reduc urmă- toarele texte ; Prima înălțime (pag. 24—25); Nimicirea bursei germane de muncă (pag. 27—28). Prin reducerile propuse profesorii vor avea mai mult timp pentru pre- darea. adincirea și repetarea cu- noștințelor de gramatică, inclusiv a celor trecute dintr-o clasă în alta Menționăm că în clasele a Vll-a a VlII-a. a X-a și e Xl-a, in noul Lecția XXIX-a — „Solon și Croe- sus" (11) — se reduce ultima frază. Lecția XXXI-a — „Jertfele ome nești la Gali" — se reduce de la „Supplicia eorum..." pînă la sfirșit. Lecția XXXII-a — „Întrebări des- pre Alexandru cel Mare" — se re duce ultima propoziție. Lecția XXXIII-a — „Două anec- dote" — nu se va studia. Lecția XXXIV-a — „Un răspuns spartan". „Maxime" — se reduce maxima I. Lecția XXXV-a — „Jurămîntul t: In prezent, pe lingă reducerile dm programă efectuate în ianuarie 1958. se reduc următoarele chestiuni din sintaxa propoziției și a frazei: 1) Genitivul partitiv după adver- be și genitivul complement pe lin- gă verbe. 2) Dativul-complement indirect pe lîngă participii și adjective cu înțelesul : utii, prieten, vecin, egal. 3) Acuzativul dublu și acuzativul spațiului. 4) Au.ativul complement al cau- zei și al caiu-ții. 5) Acuzativul cu infinitiv după verbele affectuum, verbele și expre- siile impersonale. 6) Nominativul cu infinitiv. 7) Propozițiile circumstanțiale temporale introduse prin ; dum, do- nec, quqad, ut primum, ut semel, antequam și priusquam. 8) Propozițiile condiționale intro- duse prin ; si modo, dum, dummo- do. 9) Propozițiile concesive introdu- se prin ; quamvis, licet, ut. 10) Propozițiile comparative in- troduse prin; velut, quaemadmodum și propozițiile comparativ-condițio- nale. 11) Folosirea timpurilor tn pro- pozițiile subordonate. 12) Construcțiile paTtkâpiaile re- lative și absolute vor fi tratate în 3 ore în loc de 2 ore. Formele gramaticale nestudiate care stnt cuprinse în texte vor fi prezentate din punct de vedere lexical. Dăm cîteva exemple : folosi textul „Omnia fluunt, omnia mutantur" din bucățile de lectură de la pag. 134. 8) Lecția a XV-a — „Augustus și Cinna" — nu se va studia. 9) Lecția XVIl-a — „Cicero des- pre războaie" — se reduce de la „Sic Romani..." pfnă Ia sfîrșit. 10) Lecția a XVHI-a — „Corbul și vulpea" — nu se va studia. 11) Lecția a XlX-a - „Ținerea de minte" — nu se va studia. 12) Lecția a XX-a — „Cezar tre- ce Rubiconul" — nu se va studia. 17) Lecția a XXV-a — „Hanibal atacă zadarnic tabăra romană" — se reduce ultima propoziție. 18) Lecția a XXVII-a — „Edilii* — nu se va studia. 19) Lecția a XXVIII-a - „Viața de gladiator" — se reduce de la „Quem nostrum..." pînă la sfîrșit. 20) Lecția a XXIX-a — „Cicero scrie soției" — se va trata chestiu- nea gramaticală : folosirea moduri- lor în propozițiile principale : indi- cativ, imperativ și conjunctiv, redu- cindu-se textul „ViHicus*. 21) . Lecția a XXXIII-a — „Regu- lus" — se reduce de la „Regulus Carthaginem..." pînă la sfîrșit. 22) Lecția a XXXIV-a - „Cande- labrul regelui Antiochus" — se re- duce de la „Antiochus rogat..." pînă la sfîrșit. 23} Lecția a XXXVII-a - „Dis- pariția și apoteoza lui Romulus" (II) — nu se va studia. lecția a VH-a și a 1 3) Construcțiile lecția a XlV-a, a XL-a. 4) Nominativul lecția a XXXVIII-a. 1) Lecția l-a — ai patriei noastre" la început pînă la simus..." 2) Lecția a Il-a nius" — nu se va nu se va studia. Pentru capitolul „Numeralele cardinale" se vor fo- losi propoziții alcătuite de profe- sor și se va face retroversiunea din manual. 7) Lecția Vll-a — „Filosoful Se- neca despre virtute" — nu se va studia. Pentru capitolul „Pronumele și adjectivele pronominale" se va nă la sfîrșit. 25) Lecția a XXXIX-a — „Cicero scrie din exil familiei* — se va studia în 2 ore în loc de o oră. 26) Lecția a XLl-a — „Despre ne- cesitatea recreației" — se reduce de la „Dicitur Laelium...* pînă la sfîr- șit. 34) Lecția a Ll-a — „Jurămtntul trebuie respectat" — nu se va stu- dia. Ca și la clase a VlII-a, reduce- rile efectuate au avut ca scop în- sușirea mat temeinică a probleme- lor gramaticale și a vocabularului din text. la școlile cu limbile de predare ale naționalităților conlocuitoare (cu excepția școlilor maghiare) de exprimare corectă orali și scrisă, propunem o serie de reduceri din pro- grama de limba romină pentru clasele V.V11 folositi în școli în anul școlar 1957)1958. O serie de cunoștințe considerate prea grele pentru clasa a V-a ur. mează să fie trecute in programa anilor următori (clasele Vl-Vll). Alte cunoștințe, considerate prea grele pentru clasele V-VII, var trece în clasele Vil l-X, avîndu-se in vedere că la școlile naționalităților conlocui- toare gramatica se studiază pină tn clasa a X.a. O ultimi categorie o constituie acele cunoștințe care ar putea lipsi complet fără a dăuna prea mult formării deprinderilor temeinice de expri- mare corecti orali și scrisă in limba romină la școlile naționalităților eon- comparație ale adjectivului și articu larea substantivelor dnpă prepozl Pe- /-A l Din manualul de limba romină pentru clasa a V-a de la școlile na- ționalităților conlocuitoare, ed. 1957. nu se vor mai studia: declinarea ad- jectivelor (pag. 81. 82)-; pronumele reflexiv (pag. 89); declinarea pronu melui demonstrativ (pag. 80); mo- dul condițional-optativ de la verbele auxiliare și de la verbele regulate (pag. 100); conjugarea verbelor la diateza reflexivă (pag. 110); felurile adverbului (tabel — pag. 112); gra- dele de comparație ale adverbului (pag. 112); complementul indirect (pag. 123). Deoarece la începutul anului șco- lar 1957/1958 s-au dat instrucțiuni de reducere a manualului pentru clasa a V-a, indieîndu-se scoaterea a 6 bucăți de lectură literară, socotim că nu mai sînt necesare alte modificări în acest manual. Din programa clasei a Vl-a tema articolul adjectival trece la clasa a VH-a; de asemenea diateza reflexivă. Nu se mai prevede în programa pentru clasele Vl-VII învățarea mo- durilor gerunziu și supin. Din manualul pentru clasa a VLa de la școlii* naționalităților conlo- cuitoare ed 1957 nu se vor studia "^articolul adjectival și declinarea arb- ' 'colului adjectival (pag. 84, 85); de- clinarea ‘hdjeetivuîui așezat înaintea substantivului (pag. 91); funcțiile pronumelui personal în propoziție; formele prenumelor demonstrative (pag. 105). La partea de lecturi a manualului considerăm că materia este potrivită cu nivelul clasei. numeralele multiplicative, distributive și adverbiale; verbe unipersonale și impersonale; atributul substantival apozițional, atributul verbal și ad- verbial; complementul circumstanțial de cauză și de scop; raportul de coor- donare și de subordonare. Din manualul de clasa a VII-« pentru naționalitățile conlocuitoare ed. 1957 nu se vor mai învăța ur- mătoarele noțiuni gramaticale: sub- stantive concrete și abstracte (pag. 76, 77); terminațiile substantivelor după număr (pag. 81); substantive cu forme multiple de singular sau de plural (pag. 83); declinarea pro- numelui relativ (pag. 123-124); decli- narea numeralului cardinal (pag. 131, 132); declinarea numeralului ordinal (pag. 134); numeralele multi- plicative, distributive, adverbiale, ne- hotărfte (pag. 135-136); supinul (pag. 157). La diateza pasivă (pag. 157) se vor studie numai timpurile princi- pale ; trecutul, prezentul și viitoruL de la modul indicativ. Nu se vor ma| studia verbele impersonale și uniper- sonale (pag. 170-171); atributul apo- zițional (pag. 188); atributul verbal și adverbial (pag. 188-189); comple- mentul circumstanțial de scop și canzw (pag. 196-197). In manualul de clasa a Vll-a, bu- cata Uliul șl găinile de Gr. Alexan- drescu trece la lecturile facultative. Orele astfel obținute se vor repar- tiza unor bucăți mai lungi cu un nu- măr mic de ore. Astfel, Mltrea Cocor se va studia în 4 ore, în loc de 3 ore cîte erau repartizate prin programă, avîndu-se în vedere că se va citi șî discuta cu elevii și notița biografică despre M. Sadoveanu; de aseme- nea, se va mai acorda o oră studie- rii schiței Vizită de I. L. Caragiale. DISCUȚII pe marglwo propunerilor do îmbunătățire a programelor șl manualelor școlare Propunerile pentru îmbunătățirea programelor și manualelor școlare stârnesc un mare interes în rîndurile cadrelor didactice. Ele au fost larg discutate în cadrul consfătuirilor raionale, sint dezbătute în școli. La redacția noastră au început să sosească numeroase scrisori în care profesorii își spun părerile CU privire la propuneri. Publicăm alăturat cîteva dintre aceste scrisori. t Un pas înainte 1?VI Pe marginea consfătuirilor raionale SI ÎNVĂȚĂMINTE 5 Recentele propuneri pentru îm- bunătățirea programelor și manualelor școlare constituie o nouă măsură pe linia aplicării ho- tărîrilor partidului și guvernului în vederea dezvoltării și îmbunătățirii invățămintului nostru de cultură ge- nerală. Totodată, actualele propu- neri arată că acțiunea pentru evita- rea supraîncărcării, departe de a fi o chestiune de campanie, se află per- manent în atenția organelor de în- vățămînt. Faptul că Ia baza propunerilor stau observațiile și sugestiile venite din partea cadrelor didactice care lucrează efectiv la catedră, faptul că aceste propuneri înseși sînt supuse discuției cadrelor didactice constituie garanția justeței măsurilor ce se vor lua pentru îmbunătățirea programe- lor și manualelor. Cadrele didactice din raionul nos- tru întîmpină cu multă satisfacție propunerile făcute, discută cu deo- sebit interes conținutul lor. Un lucru pe care cadrele di- Propuneri bine venite * Ț oi, profesorii, simțim o deosebită mulțumire pentru Hu faptul că se acordă o atenție tot mai mare acțiunii * de îmbunătățire a programelor Și manualelor șco- lare, că In această acțiune se ține seama de cuvtntul nos- tru, de experiența pe care am dobîndit-o muncind cu elevii. Noile propuneri care ne sint prezentate prin „Gazeta invățămintului" cu privire la reducerea programelor și manualelor sint. in general, binevenite, ele contribuind la înlăturarea supraîncărcării elevilor, la mai buna însu- șire a cunoștințelor de bază, la rezervarea unui număr mai mare de ore pentru aplicații practice. In acest sens stnt cu totul de acord cu faptul că s-au redus unele cu- noștințe de gramatică din programa clasei a V-a, deoa- rece erau greu accesibile înțelegerii elevilor din această clasă. Mă refer, îndeosebi, la cunoștințele despre diftongi și triftongi, ca și la declinarea substantivelor proprii. Este binevenită, de asemenea, trecerea unor cunoș- tințe — cum ar fi acelea despre substantivele proprii compuse, despre funcțiile verbelor la modurile neper- sonale sau despre formele populare de viitor — din programa clasei a Vl-a bn programa clasei a VH-a. Socotesc tnsă că anumite teme, cum ar fi comparativul de superioritate, de egalitate și de inferioritate sau i substantivele defective de număr ar putea rămlne în programa clasei a Vl-a, mai ales avînd în vedere faptul td nici in clasa a VH-a programa nu trebuie să fie prea încărcată, obiectivul principal fiind aici repetarea și consolidarea cunoștințelor elevilor prin exer- ciții și însușirea cunoștințelor de sintaxă a propoziției. Reducerea din programa clasei a Vll-a a cunoștințelor despre pronumele personal feminin cu înțeles de neutru, despre felurile adverbelor de mod, despre interjecții cu valoare verbală, despre pronumele negative etc. este pe deplin justificată. Este bine că s-a scos din programa a- cestei clase capitolul referitor la substantivele concrete și abstracte, intrucit prezenta totdeauna dificultăți în pre- dare. iar elevii sezisau cu multă greutate deosebirea din. tre aceste substantive, neavind încă noțiuni destul de Chezășia unor măsuri juste Recentele propuneri privitoa- re la îmbunătățirea pro- gramelor și manualelor de fizică pentru clasa a Vl-a, a VI I-a Șl a IX-a sînt In general juste, urmărind însușirea cunoștințe, lor esențiale și înlăturînd cunoștin- țele inaccesibile înțelegerii elevilor, precum și unele lucruri nesemnifica- tive, inutile, care, supraîncărcind pe elevi, ar Împiedica adîncirea proble- melor importante. Puterea de înțelegere a elevilor din clasa a V l-n pledează pentru în- lăturarea din programa acestei clase a unor teme greu accesibile ca de- monstrarea adeziunii, absorbția căl- durii, căldura specifică a unei sub- stanțe, calcularea cantității de căl- dură necesară pentru încălzirea unui corp, natura căldurii, forța de fre- care, influenta presiunii asupra topi- rii și fierberii, legea transformării și conservării energiei, mașina lui Watt, randamentul mașinii termice, supe- rioritatea mașinilor cu ardere internă fată de mașinile cu aburi. De ase- menea, e«te dificilă pentru posibilită- țile de înțelegere ale elevilor lucra- rea de laborator cu privire la măsu- rarea forței de frecare și determi- narea densității. Socotesc, de aceea, binevenită propunerea de a se reduce din programă toate aceste chestiuni Consider insă că este necesar să ră mină in programă unele teme care prezintă interes din punct de vedere >1 cunoștințelor generale sau pentru legarea teoriei cu practica și care, totodată, nu constituie un material jificil pentru înțelegerea elevilor. Kstfel, la clasa a Vi-a se propune să se scoată din lecția „Legea lui Arhimede" unele părți aplicative de care elevii au absolută nevoie pentru înțelegerea acestei legi: pontoane, ri- dicarea navelor scufundate, areome- ire. forța ascensională, baloane diri- jabile. Socotesc nejust, de aseme- nea, faptul că se propune în- lăturarea cunoștințelor despre ca- lorimetru și modificarea lucrării Informații Ministerul Invățămintului si Culturii iaca cunoscut cadrelor di- dactice (educatoare, învățători, profesori) care eu o întrerupere te invățămint mei mare de doi aat și cărora ti s-a aprobat înscrierea te reexaminarea profesională ci exa- menul se va ține Intre 15—20 ea- gust a.c. la Institutul interreg'oral de perfecționare a cadrelor didac- tice de care aparțin regiunile res- pective. Se precizează că învățătorii șl educatoare)* te vor prezente te dactice din raionul 1 Mai l-au apre- ciat îndeosebi este acela că, prin a- plicarea actualelor propuneri pri- vind îmbunătățirea programelor și manualelor, se vor crea noi condiții pentru ridicarea nivelului lecțiilor, pentru adîncirea cunoștințelor pre- date. Aceasta ne va permite să fa- cem încă un pas înainte, să ne ri- dicăm și mai sus față de nivelul Invățămintului din trecut. Intre pro- gramele și manualele de astăzi — bazate pe principii realist-știin- țifice și destinate pregătirii copiilor oamenilor muncii în vederea asigu- rării cadrelor necesare construirii socialismului — și programele și ma- nualele școlii burgheze, care pro- movau idei retrograde și serveau instruirii copiilor claselor exploata- toare — este o distanță considera- bilă. Faptul că în învățămintul nostru, care se dezvoltă intr-un ritm viu, se simte nevoie îmbunătățirii pe parcurs a programelor șl manuale- lor este intratotul flraac Mersul aș. censw al construcției oocialiste, ex- practice pentru determinarea căldu- rii necesare la încălzirea apei in condițiile in care se menține lecția „Calcularea cantității de căldură ne- cesară pentru încălzirea apei*. Este oare mai ușor pentru elevi să Înțe- leagă, de exemplu, călcâiul teore- tic ai cantității de căldură necesara pentru încălzirea apei decit să de- termine practic acest lucru ? Și pe lingă aceasta, o noțiune relativ di- ficilă, cum este noțiunea „cantitatea de căldură", poate fi însușită folo- sjndu-se cit mai multe căi. La clasa a VIH-a, propunerile de noi reduceri sint, în bună parte, jus- tificate, deoarece capitolul privitor la mecanică, bunăoară, ajunsese la un volum exagerat. Este bine că s-au eliminat o serie de amănunte neesențiale, ca de exemplu cele referitoare la legea mișcării uniforme, la reprezentările grafice ale mișcării uniform accele- rate, la legea spațiului, compunerea vitezelor, aruncarea pe orizontală etc. Unele propuneri de reducere nu sint insă, după părerea mea, justifi- cate. Astfel, definirea viterei și a ac- celerației ca tangente nu prezintă nici o dificultate in ce privește înțe- legerea lor de către elevi. Dimpotri- vă, exprimarea trigonometrică este ușor accesibilă elevilor, intrucit este evidentă in graficele respective, iar cu ajutorul ei se aprofundează no- țiunile de viteză fi accelerație, reali- zîndu-se totodată • cardație intre matematică și fizică. Același lucru se poate spune și despre valoare? rezultantei a două forțe concurente. Se propune, de asemenea, să nu se studieze legea conservării cantității de mișcare. Socotesc insă că studie- rea acestei legi este necesară pentru aprofundarea cunoașterii celei de a treia legi a lui Newton. Socotesc nejustificate și propune- rile de eliminare a unor lucrări prac- tice sau demonstrări experimentale. Astfel, elevul trebuie să studieze teo- retic legile mișcării uniform accele- reexeminarea profesională tot la Institutele interregionale de perfec- ționare e cadrelo- didactice șl nu la regiuni, așa cum se stab-Vse prta instrucțiunile ar. 77BN58. Clubul sportiv „Olimpia* de a* lingă Ministerul Invățtatn^iH jj Culturii. în colaborare cu Clubul Sindicatului Muncitorilor din Invi. țămlnt — București, organizează pentru cadrele didactice cu mem- bri: lor de familie o excursie pe u-rmătoral traseu: Eucuraști—iași— Mănăstirile Putna. Sacevita. Vora. "■eț — Suceava — Rădăuți — Gara Humorului — Clmputung — Mun- periența acumulată în ultimii ani în domeniul invățămintului impun revizuirea instrumentelor noastre de lucru, adaptarea lor la noile con- diții. Salutind noile propuneri pentru îmbunătățirea programelor și manu- alelor. profesorii din raionul 1 Mai din București se angajează ca, prin observațiile și sugestiile a- duse, să contribuie la definitivarea lor. Totodată ei iși propun ca, folo- sind din plin posibilitățile pe care aplicarea noilor propuneri de îm- bunătățire a programelor și manua- lelor le oferă, să adincească proble- mele de bază renunțînd la amă- nunte neesentiale, să-și sporească exigența față de munca lor și a ele- vilor, să ridice continuu nivelul pre- dării lecțiilor pentru a da patriei elemente tot mai bine pregătite, ca- pabile să facă față noilor sarcini ale construcției socialismului. VALENTINA GEORGESCU xrfi Ncpei da Invățămint ■ raiODahn 1 Mai din Buewegti clare despre „concret" și „abstract". Același lucru se poate spune și despre capitolul referitor la subiectul logic și gramatical. Consider, totuși, că dativul etic poate continua să figu- reze în programa clasei a Vll-a deoarece el apare destul de des atit In timba vorbită cit și in operele scriitorilor noștri clasici. Dativul etic ocupă in special un loc impor- tant tn basmele noastre, care sînt atit de gustate de elevi șl este bine ca ei să-l poată recunoaște. Dacă reducerea unui număr important de teme ajută la înlă- turarea supraîncărcării, nu trebuie tnsă să se ajungă la o simplificare exagerată a programelor. Este binevenit faptul că s-a căutat să se asigure dez- voltarea deprinderilor de exprimare orală și scrisă ale elevilor prin afectarea unui număr mai mare de ore pen- tru compuneri, care vor contribui și la stimularea activi- tății creatoare a elevilor. S-a procedat just propunîndu-se reducerea din programa de lectură literară la clasa a V-a a unor noțiuni de teorie a literaturii mai puțin accesibile elevilor, care nu-și aveau locul la această clasă: creația populară orală, opera literară, planul complex. In general, textele de lectură literară sînt bine alese. Consider insă că unele dintre ele sint grele pentru înțe- legerea elevilor. Astfel, poezia „Slavă eroilor Doftanei" de M. Banuș presupune un nivel de cunoștințe care depă- șește puterea de înțelegere a elevilor din clasa a Vl-a, iar din studierea poeziei „O scrisoare de la Muselim Se- to“ de G. Coșbuc, elevii din această clasă nu rețin decit faptul epic direct și nu sezisează ideea transmisă prin intermediul narațiunii. Fragmentul „Pe plută de la Dorna la Piatra" de Al Vlahuță ar fi putut rămine in programa clasei a VH-a fiind unicul fragment din manual ce-i fa- militarizează pe elevi cu opera ..Rominia pitorească", care are a mare taloare artistică șl educativă. EUGENIA BANU profesoară de limba nmini, oom. MibailețU, raionul Domnești rate, dar nu are posibilitatea să con- state practic acest lucru. Consider de asemenea că este necesar ca. a- tunci cind se studiază legea a doua a lui Newton privitoare la compune- rea forțelor paralele, să se facă și aplicațiile practice corespunzătoare. La lecția despre forța centrifugă e bine să li se comunice elevilor și aplicația tehnică atit de importantă a construirii drumurilor la curbe. Este bine că din programa clasei a IX-a s-au înlăturat o serie de cu- noștințe despre manometre, parașută și viteză limitată, turbine, teoria ci- netico-moleculară, mișcarea molecu- lelor etc. De asemenea, este justifi- cată eliminarea in întregime a unor teme ca echilibrul corpurilor parțial cufundate, curgerea turbulentă, cau- za rezistenței aerodinamice etc. Nu cred insă că este indicată re- ducerea la o frază sau două a expli- cațiilor privitoare la altimetru, la căldura specifică a unei substanțe, la legea Boyle-Mariotte, Ia structura lichidelor, la influența temperaturii asupra presiunii vaporilor saturanți, la lichefierea gazelor. Unele eliminări provoacă disconti- nuitate in prezentarea fenomenului Astfel, prin înlăturarea cunoștințelor despre fenomenele de supratopire și sublimare se ajunge le o cunoaștere incompletă in ce privește starea de agregare. Propunerea de a se renunța la cunoștințele despre mașina frigo- rjfera cu amoniac dăunează studiu- lui lichefierii gazelor, lipsindu-l de prezentarea concretă a unei aplica- ții din cele mai răspindite. Participarea unui număr cit mal mare de cadre didactice la discutarea și definitivarea acestor propuneri constituie o chezășie că se va ajun- ge la măsurile cele mai bune de îm- bunătățire a manualelor și progra- melor școlare. V. ATANASIU profeoor de fizici — București tele Rarău — Vatra Dornei — Via- ductele de la Ura Mare. Ura Mică, Salva — Cluj — Turda — Cheile Tuzi' — Minele romane și aurifere de te Roșia Montană — Abrud — Ghețarul Scărișoara — Alba lulia — Deva — Lugoj — Caransebeș — Băile Herculane — Orșova — Ca- zane — Ada-Kaleh — T. Severi» — Craio-râ — București. Excursia ra avea loc Intre 31 iulie și 15 august 1958. înscrierile se primesc pini Tn ziua de 20 iulie 1958 la Clubul sport:-. ..Olimoia* (str. Spu-j He- ret Xr 11. telefon 4 24 00) sau te Clubul Mndioatuiei Munc'tor'for d:r. I .ățămtat — Bucureșt (bd « Me * nt. S telefon 3 53 97). Consfătuirile raionale ale ca- drelor didactice — ținute in zilele de 28-29 iunie a.c. — au prilejuit o dezbatere largă a muncii desfășurate în cursul întregului an școlar. Anul școlar încheiat a în- semnat o nouă treaptă pe ca- lea dezvoltării invățămintului din țara noastră. Lărgirea ba- zei materiale a școlilor, intro- ducerea pe scară tot mai largă a elementelor de politehnizare, măsurile luate pentru ridicarea nivelului științific și educativ al lecțiilor și activităților extrașcolare au contribuit în chip simțitor la ridicarea ni- velului muncii din școli. Con- statind la consfătuiri acest lu- cru, învățătorii și profesorii au avut totodată posibilitatea ca, pe baza concluziilor privi- toare la munca anului înche- iat, să aducă noi propuneri pentru îmbunătățirea activită- ții în viitor. Vom înfățișa în cele ce ur- mează unele aspecte mai im- portante de la consfătuirile cadrelor didactice din raioane- le Huși și Zimnicea și din o- rașul Sibiu. Informare cuprinzătoare După cum se știe, prima parte a referatelor întocmite de sec- țiile de invățămint și cultură au constat într-o prezentare de ansamblu a activității desfășurate de cadrele didactice din raion in cursul anului școlar. In general, în această parte au fost tratate problemele de bază ale invățămintului nostru în etapa actuală — educația comunistă a elevilor, politehnizarea, evitarea supraîncărcării, pregătirea pentru viață, ridicarea nivelului ideologico- politic și profesional al cadrelor di- dactice. In raioanele unde cea mai mare parte a școlilor se află situată în mediul rural (Huși, Zimnicea) s-a acordat atenția cuvenită probleme- lor specifice școlilor sătești: școla- rizarea, frecvența elevilor, activita- tea cultural-obștească desfășurată de cadrele didactice în sprijinul socia- lizării agriculturii. Nu putem trece, totuși, cu vede- rea faptul că din referate au fost omise uneori probleme importante ale invățămintului. Așa, de pildă, problema luptei pentru evitarea su- praîncărcării a fost omisă din refe- ratul secției de învățămînt și cultură a orașului Sibiu. La fel, referatul consfătuirilor de la Huși nu s-a re- ferit de loc la activitatea din școlile profesionale și tehnice. Completările aduse în discuții în legătură cu a- ceste probleme au fost foarte bine- venite. Mai amplu au fost dezbătute în prima parte a referatelor problemele legate de situația la învățătură a elevilor. Din compararea datelor statistice a reieșit cu toată claritatea că în acest an școlar s-a înregistrat un progres la învățătură in raport cu anul școlar trecut Aceasta se dato- rește, in mare măsură, după cum s-a arătat, eforturilor și priceperii spo- rite a cadrelor didactice, perfecțio- nării metodelor lor de muncă. Este păcat insa că, atunci cind s-a trecut la exemplificări, referatele s-au mul- țumit cu citarea unor nume de în- vățători și profesori care J- obți- nut rezultate frumoase* sau care „au rezultate slaba '.a clasă*, fără să arate concret cum s-a a;uns la a- ceste rezultate. Este adeva-it ci uneori — cum se poate vedea .n re- La cursurile de perfecționare Faptul ci la de partec- ționare pentr tarațatori ți ata- catoare dia Craiava «-aa paua»- tat un număr mai mart de cwvawți decit In aaă aracup este, tar* teda- iala. • dovada a creștere ^Seresoîr pe care cadrele idactce a 3^- a față de ridicarea oiveiuia. tar prafo sionaL Lacr*rile de cao^rai — atri cete pa teme de pedagagie cri și cete de spe- cialitate — au >ost nlxaU te cuo- ditii mult mai buoe decit ta aou pre- cedeați. De dau aceasu. cursaarpi n-au mai reprodus mecanic pasaje din bibliografia indiciu — c^m se intimpla iu trecui — a an tatona tex- tele studiate pentru fundaninUraa științifica a probiemetor tratate. Deo- sebit de Imbncvilnr mte ți luptai c* In lucrările for cursanpi n s-au bm> tat li simpla iaregatrart a iaptefor ci, utilizind exemple dta prvpna for experiența la catedra, a* ajuna de multe ori la generakzan. Nivelul ridicat la care se țw tec- pile ți aemnMMe arat* otit (va organizare a cwsnrilor. dt ți Woci- nica pregătire a cwsanpfor. Imrau- tori utemiști ca Efcna Di trona. Con- stantin Prejbeawn. Victoria Oarbeț. Aurora Buzata sas cadre ca malți ani bi ine ațamlaL ca Mirii Corni- șan. Victoria Cazaca ele. participînd activ la d>Ku|fi. dneednac ca aa stu- diat co serioaitate materiala! biblio- grafic la etapa far* trecveața, că sint preocupați s* p ridica pregătire* profesionala ți ideologica, lin rol im- portant Ia lămurirea laturii ideologi- co-potitire a probi ere efor discutate In seminar II aa lavlțltorii comuniști ca Tralan Mihiiteen. Mari* Goți, Nkolae Ureche Din desfășurarea hieririfor de semi- nar s-a putut observa insă c* in unele cazuri stucul individual tn pe- rioada f*r* frecvent* ■ test neiatis- ftcător De aceea s-au luai masuri ca el s* iie intensificat in perioada co frecventa. Un ajutor deosebit de prețios pri- mesc ^ursanții din partea Comitetului regional P W.R. Asistlnd la lucrările tn seminarti, lectorii de la școala re- gional* de partid ti ajuta mult pe cursanți In lămurirea problemelor mal dificile. Desfășiirareg careurilor de la Ora- feratul prezentat la consfătuirea din orașul Sibiu ,— s-a specificat că re- zultatele bune obținute de cei mai mulți învățători șl profesori se da- toresc într-o apreciabilă măsură muncii sistematice depuse de aceș- tia, calităților lecțiilor ținute, în timp ce rezultatele slabe ale unor cadre didactice se explică prin fap- tul că învățătorii sau profesorii res- pectivi nu se străduiesc să-și îmbu- nătățească metodele de muncă. Ase- menea aprecieri sint însă mult prea sumare. Același lucru se poate spune și despre referatul secției de învăță- mînt și cultură a raionului Huși. Pornindu-se de la un criteriu strict statistic, in referat au fost apre- ciați poZitiv profesorii care nu au avut nici un repetent la clasa sau obiectul respectiv și citați negativ cei care aveau un număr mai mare de elevi căzuțî. Fără îndoială că în aprecierea situației la învățătură nu ne putem lipsi de considerarea re- zultatelor așa cum ele sînt concre- tizate în catalog. Pentru ca apre- cierea să fie justă și concludentă în același timp, era necesar însă să se aibă în vedere ansamblul factorilor obiectivi și subiectivi care au deter- minat o anumită situație, să se ara- te în ce măsură situația din catalog corespunde nivelului real de cunoș- tințe al clasei, să se precizeze ce a- nume ,a determinat, în unele ca- zuri, un nivel scăzut la învățătură, prin ce mijloace au reușit unii pro- fesori să asigure o promovabilitate de sută la sută. In general, putem spune că refe- ratele prezentate în consfătuirile din cele trei centre au fost destul de cuprinzătoare și bogate în exemple, că într-o măsură apreciabilă ele au fost axate pe problemele cele mai importante ale Invățămintului, dar că, limîtîndu-se la comunicarea ex- perienței, au avut un caracter mai mult informativ. Nu numai CE dar și CUM Faptul că secțiile de Invățămint și cultură ale raioanelor Huși și ZomuceR și a orașului Sibiu au ales ca temă centrală a consfătuirilor problema educării pa- triotice a elevilor dovedește intere- sul pe care cadrele didactice îl ma- nifestă pentru îmbunătățirea conți- nutului și metodelor de lucru in domeniul educării elevilor în spiritul patriotismului socialist. Abordînd problema mai întîi sub aspectul ei teoretic, referatul secției de învățămînt a raionului Huși a definit patriotismul socialist în opo- ziție cu naționalismul burghez, a subliniat legătura strînsă dintre e- ducația patriotică și educația în spi- ritul internaționalismului proletar, a arătat care sînt căile cele mai im- portante de realizare a educării pa- triotice a elevilor. Trecînd la prezentarea activității desfășurate în școli în această direc- ție, referatul a urmărit problema pe planuri multiple: educarea patriotis- mului în cadrul lecțiilor, la clase și Ia obiecte diferite, în activitatea ex- trașcolară etc. Bogăția de exemple — atit pozitive cît și negative — a permis participantilor la consfă- tuire să distingă mijloacele adecvate de cele necorespunzătoare, să rețină recomandările cuprinse tn referat ți sa se ferească de eventuale grețeii în viitor. O idee subliniată in chip deosebit în reierat a fost aceea câ educarea în spirtul patriotismului nu trebu:e să se oprească la dezvoltarea con- vmgerilor șl sentimentelor patriotice, ci să ducă la formarea unor oameni capabil: de fapte cu caracter pat-k> Foarte b ne s-a orientat ți colecti- vul de profesor care a redzctat re- feratal consiatir.: dai orașj! Si- tava toAci ub toa|Mar prefrti ta ■Mea de pertacțiadarB a i iteiiw d>- Fn* L DLteiTtESCU Caamra Peste T3B ie te.tțtoo- 4n cfo .T- s= ’i aceste n na pe ca '-e 'r~a a te perfecțacne- -e. 2>vc_t=le aere ea tac te sewrse- arata ci o parte e azrmn- ț"jor ac Vjdn: cc--iș-rx-jas te Șo» ♦foțoi aasta.. resațtnc sA*i ÎPKaioas- ca c-aracsritrte teraev-ia e Cnoonbszad ptoteraetar stxbe- te te tente in munca de îndru- mare desfășurată de secția de învăță- ulnt și cultură Aceasta nu s-a preo. cupat suficient de organizarea consul tațiilor. nu î-e lămurit într-o măsură mulțumitoare pe cursanți asupra gri- iii pe oare trebuie s-o arate nu nu- mai Însușirii cunoștințelor, cl șf pri- ceperii de a aplice aceste cunoștințe tn practică. In vederea remedierii unora dintre aceste lipsuri secț'e de învățămTnt șl cultură a prevăzut pentru ultimele zile de curs cîteva Ore de aplicații practice. Cursantii vor vizita în e- .«astă perioadă parcela experimentală de ta școala de 7 ani din Tițești, vor discuta cum trebuie aplicate în prac- ueă, ia lecțiile de limba romtnă, m«. .ematică, științele naturii etc. unele dintre problemele pe oare le-au stu- diat la curs. Calitatea ridicată a multor expu. .ieri, concluziile trase în seminarii, ca și activitățile cu caracter aplicativ, vor ajute, dcsjgur, cursanților să-și îmbunătățească mult munca imtrue. tiv-ed'joatfvă. O problemă importantă tratată superfici al Problema politehnizării a for- mat obiectul unor dezba- teri largi, îndeosebi în ca- drul lucrărilor pe secții. Să anali- zăm pe scurt cum e fost dezbătută această problemă in consfătuirea cadrelor didactice din raionul Zim- nicea. Raionul Zimnicea are un predomi- nant caracter agricol. Oamenii mun- cii de pe ogoarele raionului pășesc tot mai hotarîți pe drumul realizării unei agriculturi socialiste. Școlilor din raion le revine sarcina de a pre- găti oameni înarmați cu temeinice cunoștințe științifice și deprinderi practice, care să poată contribui din plin la dezvoltarea agriculturii. In ședința plenară a consfătuirii din raionul Zimnicea, în partea în- tîia a referatului, s-a vorbit des- pre locul important pe care îl ocupă politehnizarea în cadrul problemelor actuale ale învățămin- tului din țara noastră. S-a arătat — comparativ cu anul școlar tre- cut — extinderea tot mai mare pe care a luat-o învățămintul politeh- nic în raion. In acest scop școlile au fost dota-te cu loturi experimen- tale. Continuă să se înzestreze labo- ratoarele, se creează în școli colțuri ale naturii vii etc. Mai puțină atenție s-a acordat dezbaterii problemelor politehnizării în cadrul lucrărilor pe secții. Arn urmărit mai îndeaproape lu- crările secției de științe naturale și geografie, pentru că munca profe- sorilor respectivi este mai direct le- gată de caracterul agricol al raio- nului. Referatul prezentat în secție a fost mai mult o trecere în revistă a mun- cii despuse de profesoara Ileana An- tonescu, care l-a alcătuit. Este ade- vărat că s-a pomenit cîte ceva și despre munca dusă în două-trej școli din raion, dar aceasta nu pe baza unei documentări la fa-ța locului, ci pe baza unor date prea puțin sem- nificative, cuprinse în rapoartele prezentate de profesori. Discuțiile au suplinit în parte această lipsă. De pildă, profesorul Paraschiv I. Popa, combătînd proce- deele unor profesori care se limi- tează la efectuarea experiențelor de- monstrative, a subliniat că elevii tre- buie puși să efectueze ei înșiși expe- riențe. El a arătat cum lucrează în privința aceasta și cum a reușit să formeze la elevi anumite deprinderi de muncă în cadrul activității pe lotul experimental. Profesorul Manole Neamu a arătat cum a împletit ac- tivitatea pentru formarea deprinde- rilor politehnice cu educarea dragos- tei față de muncă. Aceste completări au fost însă insuficiente. Nici referatul și nici discuțiile nu au avut în vedere faptul că învăță- mintul politehnic se realizează prin mijloace multiple și, de aceea, unele căi de realizare a lui nici n-au fost luate în discuție. Așa, de pildă, nu s a pomenit nimic despre practica în producție pe care au efectuat-o elevii la sfîrșitul acestui an școlar. Se știe însă că lucrările practice care se efectuează în cele două săp- tămini de la sfîrșitul anului școlar dau posibilitatea elevilor ca lucrînd in întreprinderi industriale, pe ogoa- rele gospodăriei agricole de stat sau colective, să se familiarizeze cu ra- murile principale ale producției, cu principiile ei științifice de bază și să-și formeze deprinderi de mînuire a celor mai tipice și răspindite unel- te de muncă. Este tocmai esența invățămintului politehnic. Felul în care s-au desfășurat lu- crările seoției de științe naturale și geografie s-a datorit superficialei pregătiri a referatului și a discuții- lor. Pregătirea temeinică a referatu- lui și pregătirea din timp a profeso- rilor pentru a aduce în discuție lu- cruri interesante, metode noi de muncă ar fi dat rezultatele dorite dacă erau privite cu mai multă se- riozitate. Era bine să fie discutată experiența pozitivă — și ea există în raionul Zimnicea — pentru ca să fie extinsă Ia toate școlile din raion. Consfătuirea ar fi devenit astfel un prilej de prețioase învățăminte. Desfășurarea consfătuirilor ra- ionale ale cadrelor didactice din raioanele Huși și Zimnicea șl din orașul Sibiu ne permit să facem unele aprecieri de ansam- blu. In primul rind, constatăm că ținerea consfătuirilor odată pe an — și anume, In ultimele zile ale anului școlar — a dat învățători- lor șl profesorilor posibilitatea să discute munca desfășurată în școli pe o perioadă mai mare de timp, să aprecieze activitatea de- pusă sub aspectele ei multiple și în lumina rezultatelor in care a- ceasta se concretizează. De asemenea, axarea lucrărilor consfătuirilor dintr-un raion pe o temă centrală, la alegere, a per- mis analiza mai amplă a activi- tății in domeniul respectiv. Utilitatea consfătuirilor ar fi fost sporită, însă, dacă atît in referate cît șl In discuții s-ar fi urmărit cu mai multă perseveren- tă ca, pe baza analizei experien- ței anului școlar încheiat, să se tragă Învățămintele ce se impu- neau. să se ajungă la anumite concluzii cu caracter de orienta- re pentru munca din anul urmă- tor. Avem convingerea că desfășu- rarea consfătuirilor din acest an va constitui ea Însăși un prilej de învățăminte pentru organiza- rea consfătuirilor viitoare. I. AXENTE O. BUZESCU M, IONEL Ședințe de comunicări Primele roade ale De curind au avut loc la institutul de penectio- tiare a cadrelor diuac- Uw.BucurețU ședințe de co- municări asupra cercetărilor științifice eiectuate de caureie uiuactice din institut. Este pentru prima data cind rezul- tatele cercetărilor științifice ale lucratorilor uin institutele ue periecționare sint concretizate in lucrări și dezbătute in co- lective de specialiști. Credem ca inițiativa i.f.C.D.-Bucu. iești constituie un început bun, iar exemplul sau este uemn de urmat, lolodata, trebuie re- marcată preocuparea institutu- lui de a atrage in prezentarea ac comunicări și in dezbate- rea lor și cadre didactice care lucrează nemijlocit la ca- teara. Astiel, la ședințele care au avut loc au participat îoști tursanți ai cursurilor ue per- iecționare cu care institutul menține o strînsa legătură, cit și cadre diuactice care urmea- ză acum cursurile. In cadrul șeuiniei plenare, pe Ungă u succintă trecere in revistă a realizărilor oBji- nute în munca de periecționare a cadrelor didactice, au iost prezentate comunicările: „li- nele aspecte ale procesului de însușire a nofiunilor științi- llce de către elevi" și „Înțe- legerea sensului unor noțiuni morale de către elevii din cla- sele III—VU”, care au cuprins rezultatele unor interesante cercetări eiectuate de unele cadre didactice din institut. ședințele pe secții au pri- lejuit uezbaterea unor proble- Expoziția elevilor din Capitală me care preocupă școlile și cadrele Astfel, au stirnit lucrările „Aspecte legătură cu ora îndeaproape didactice, mult interes metodice in educativă", „Din experiența muncii școlii nr. 79 din București pentru ridicarea nivelului profesional al cadrelor didactice**, Lucra* riie de laborator la fizică în procesul de politehntzare a 1n- vatamintului de cultură cene- raia", „Amenajarea și folosi- rea terenului geografic", „E- fectuarea lucrărilor practice 1n predarea științelor naturale", ,, Aspecte psihologice ale pre- darii matematicii" etc. S-a remarcat insă că In u- nele secții s-au prezentat prea puține comunicări față de po- sibilitățile colectivelor respec- tive. Astfel, la secția de limba șl literatura romînă membrii colectivului catedrei au prezen- tat numai două comunicări, iar la secția de științe sociale ambele comunicări prezentate s-au referit numai la proble- me de istorie. De asemenea, s-a constatat ci lucrările pre- zentate tn cadrul ședințelor »lnt mai mult rezultatul unor cercetări Izolate ale unor ca- dre didactice decit rezultatul N-a trecut prea mult timp de cînd a Început introducerea în școli a elementelor invățămin- tului politehnic, dar rezultatele au și început să se arate și, pe zi ce tre- ce, devin tot mai frumoase. Pe lingă însușirea cunoștințelor teoretice privind diversele ramuri ale producției și a noțiunilor cu privire la procesele de bază ale producției moderne, elevii capătă tot mai temei- nice deprinderi de muncă producti- vă, pe care le folosesc la confecțio- narea a tot felul de obiecte, unelte, aparate etc. Cu mult interes — și adeseori cu admirație — privesc oamenii muncii roadele acestei activități a elevilor. Înfățișate la expoziția deschisă de curînd la școala medie „Gh. Lazăr". Numeroasele școli din Capitală sint reprezentate la această expozi- ție prin panouri care cuprind lucrări în lemn și melal. lucrări electroteh- nice, obiecte de uz casnic, multe apa- rate de fizică și chimie, material di- dactic — toate confecționate de elev, în cadrul lucrărilor practice desfă- șurate fn atelierele școlare sau ale unor întreprinderi. Lingă intrare, panoul școlii de 7 ani nr. 46 din raionul 23 August cu- prinde diferite corpuri geometrice, măsuri de capacitate, stative, supor- turi pentru fier de călcat, obiecte lu- crate la strung și altele. Alătur: sint expuse obiectele îuc-ate de către ele- vii unor șfoli medii și elementare din raionul Gh. Gheorghiu-Dej în ca- drul atelierului raional de poiitehn - zare. Printre acestea se remarcă în- deosebi aparatul pentru electrol i» apei, voltmetrul. redresorul elec- trolitic, transformatorul de 120 aparatul pentru demonstrarea prin- cipiului lui Arhimede ș: uneltele agricole. Școala medie nr. 1 „Nicolae Bi'- cescu“ este bogat reprezentată pr n lucrări de timplărie (etajere, cu.ere. ciocane), lucrări tn metal (șurubel- nițe simple și duble, echere, grătare, cuțite, tăvi, fărașe, electromotor, scripeți), un tub Kundt pentru de- terminarea sunetului în oțel etc. Lucrări interesante au expus și elevii școlii medii nr. 14 cu limba de predare greacă din raionul 23 Au- gust. Ei au lucrat aparate pentru demonstrat inerția, nivela metalică cu apă, eclimetru, c:l ndrul lui Pas- cal, pantograf, aparate pentru d> monsirarea dilatării metalelor. Foar- te reușită este lucrarea elevei Alice loanid din clasa a IX-a. care a con- struit macheta unei instalații indus- triale pentru prepararea acidului clorhidric. Deosebit de atractivă este macheta reprezentind un sat de munte ali- mentat cu energie electrică de către o hdrocen’raUi in min^rură in funcțiune, lecrare rea' r ^.â de elev ■ Co-nri Roșu ș: Aure! Bj-nj de la sub con’jjcr'ca p'Ouranrului Mim Mi'crrsru. De asemenea, vizitatorii se «^«se cu interes in fața panou- M med® nr. 23 unde, pe lingă te din lemn ți metal, este prezentat : un apa*at de radio construit de elevi Ir. Pao<*rkr școlilor med>i n: L Cărării, nr. 10, nr. 22. ale • • • ■• ale casei de ci nr. 24 ți nr. 3 7, cuprind cw vet?» cbei fixe, dește, șumbeî costase, oceane, dălți, rigle di ș '-ixraăe aparate de ș mul- Se aĂe taerărî isteresante. i! ex:» ;t». G- STATN1C unul plan tific*. Din •-iu făcut sânte, au multe din de activitate știin- această cauză, deși comunicări intere- rămas nedezbătute problemele actuale ale Invătămintului nostru. Ședințele de comunicări științifice care an ivit loc permit să se tragă concluzia ca Institutele de perfecționare a cadrelor didactice iu mari posibilități de a cerceta proble- mele ridicării măiestriei peda- Coglce a învățătorilor și profe- sorilor. Pentru ca activitatea lor de cercetare științifică lă aducă un sprijin ctt mal real cadrelor didactice, ar trebui ca aceasta să se desfășoare pe baza unul plan judicios și să fie axată pe probleme foarte concrete, ședințele de comuni- cări să fie programate încă de la începutul anului școlar șl se țină cu participarea tuturor institutelor de perfecționare. C. M. pentru viitorul an școlar Odată cu deschiderea noului an școlar, cadrele didactice și ele- vii vor avea Ia dispoziție nu- meroase manuale noi pentru diferite obiecte și clase. Se editează acum 384 de titluri de manuale, în 15 limbi, dintre care 124 de manuale noi, originale, 88 noi traduceri și 172 reeditări. O bună parte dintre manualele noi, originale, sînt pen- tru clasele a.VIl-a, a X și a Xl a, la care urmează să se aplice noul plan de învătămînt. Manualele de limba și literatura romînă sînt de pe acum tipărite și așteaptă doar să se difuzeze in li- brării. Apar noi manuale de ci.ire pentru clasele a IV-a și a Vl-a, pre- cum și noi manuale de grama- tică pentru clasele a tll-a și a Vil-a. Celelalte manuale de limba și litera- tura romînă sînt reeditări ale ma- nualelor folosite in anul trecut. Pre- cizăm că in clasa a Xl-a se va stu- dia teoria literaturii după manua- lul folosit la clasa a VIII-a în anul care s-a încheiat. Aceasta în mod excepțional, doar pentru anul viitor cînd clasa a Xl-a va fi o clasă de tranziție, ai cărei elevi n-au studiat in clasa a VIII-a problemele de teo- rie a literaturii. Pentru anul școlar 1959/60 se vor edita manuale noi de literatură romînă pentru clasele » VII, a ÎX-a, a X-a Xl-a, dintre care o parte sînt scoase la concurs. S-a elaborat un manual nou, ori- ginal. de Istoria R.P.R. pentru clasa a Vll-a, care se tipărește în cinci limbi : romînă, maghiară, germană rusă și ucraineană. In anul școlai viitor, elevii clasei a Xl-a, clasă de tranziție, nu vor studia Istoria R.P.R., oeoarece au studiat-o în cla- sele anterioare. Dintre celelalte manuale noi pe care le-a pregătit Editura didactică și pedagogică pentru anul viitor ci- tăm : Geografia R.P.R. pentru clasa a Xl-a, Istoria moderni ș; contem- porană pentru clasa a X-a. Anato- mia pentru clasa a Vll-a, Anatom - pentru clasa a X-a. Geolog a pentru clasa a Xl-a, Psihologia pentru clasa a X-a. Manualul de economie pol - tică pentru clasele a X-a și a Xl-a. Algebra pentru clasa VU-a. 7 ma- nuale de matematică pentru clasele a X-a și a Xl-a. Limba franceză pentru clasa a Xl-a. Muzica pentru clasele a VIII a și a IX-a. Latina pentru clasa a X-a. Limba rusă pen- tru clasele a Vl-a și a Vll-a Fizica pentru clasa a X’II-a, Chimia pentru clasa a Vll-a, Fizica pentru clasa a X-a, Chimia pentru clasa a X-a și altele. Se tipăresc, de asemenea, pentru viitorul an școlar, gramatici generale pentru limbile engleză, franceză și latină, care cuprind înmănunchiate în mod sistematic, într-un singur volum, cunoștințele de gramatică ce se predau în toate clasele școlilor medii. La unele capitole se dau și detalii în plus, pentru a fi de folos celor ce doresc să adîncească anu- mite chestiuni din limba respectivă. Urmează ca pentru anul școlar 1959/60 să se editeze asemenea gra- matici și pentru limbile rusă și ger- mană. O acțiune susținută s-a întreprins și pentru a asigura cu manuale șco- lile în limbile naționalităților conlo- cuitoare. Merită o mențiune specială manualul de literatură maghiară pentru clasa a X-a, elaborat anul a- cesta. Pentru școlile cu limba de predare maghiară s-au elaborat ma- nuale de limba romînă speciale, pînă la clasa a Vl-a inclusiv. Pentru școlile cu limbile celorlalte naționa- lități s-au elaborat manuale de lim- ba romînă pentru clasele I—IV pe grupe de limbi înrudite. De aseme- nea, editura s-a preocupat să elabo- reze manuale noi, originale, de lim- ba și literatura maternă, extinzînd iuH. da ’.mba rc:riei "n 'umb le ră- ii. i" cocioc- toare a manua- r penăr-j cel-el te d sc ,1 ne de zra i'acrala. S-au tradus, bună- iu de pentru șco- cu limbile ie credve maghiară germană, care ae »n număr mare de elevi. Editura d dactică a luat măsuri pentru ca manualele să apară la timp și In cant tăl suficiente. Elevii și le vor procura, ca și in anul precedent de la librării. Tirajul lotal de ma- nuale pentru toamnă este de peste 12.000.000 de exemplare. La acestea se adaugă încă un număr important de manuale care vw fi transmise de la o serie de elevi la alta. zorii zilei în Piața tradiției — Inlîmpină Probleme ale 1 * ■ J» W I ■ «yWȘgn învățămîntului seral ’--;- -. -- - 7 w — ■■I7VWȚI Ca o expresie a grijii parildu'ui și gtrvernho pestra nexarea nivelak: de căituri generală și profes:t«ali a carpenilor muncii ș- pentru cerc etarea sud:Tor ce- lor ce se află in P'odacție, s-a în- f ntat In «nni ca 10 ani o întreagă rețea de școli ned-^ serale care cu- prmd in mooentul de față zeci de nu: de elevi. Un mare număr de nraartor: da Întreprinderile patriei noastre. cad*e mi itare. fracționări de aparatul de stat și obștesc, lucitori din conserțol de stat e'e. $>-m desirirșet stadiile tn •ie ■ ' -1. tirea prafesicaală ș de cattară ge- nerală. O buna parte 4mtre aceștia s-aa însera pentru specializare in tară ți tristul ssperioe. Iu ana! școlar Încheiat recent xo- l‘e sera e aa obt ’mst no: soc- ceae. renjznd să inameze cu csnoș- tinto teaseu ce sute și mii de elevi ■-nc.tac.. De enrtad Comitetul Central al S :t- - c:n fn.ați- ■M gi Cnltură a analiza: activMa- tea mior școli serale. Acesită anali- ză. pe lingă realizările importante objînnte de școlils med:: serale din re- g».~i«le Constanța șt Hunedoara, a relevat 'nsâ M unele deficiențe tn ac:.- tatra acestor școli, deficiențe a căror înlâterare este imperios nece- sară in noul an școlar. De aceea in articolul de față ne vom opri numai asupra acestora. O deosebită însemnătate are felul cum sint recrutați elevii școlii medii serale. Analiza muncii școlilor serale din Constanța și Hunedoara ara- ta însă ca nu pretutindeni se a- cordă grija necesară rezolvării juste a acestei probleme. La școala medie serală din Constanța marea majori- tate a elevilor nu sînt în producție ți nu au nici un fel de ocupație. Din numărul total al elevilor, numai 21 la sută sînt muncitori care lucrează efectiv în producție, la care se mai adaugă 16 la sută funcționari, mili- tari etc. Restul de 63 la sută din elevi nu sînt în cîmpul muncii și provin din absolvenții școlilor de 7 ani care nu au reușit la examenul de admitere la școlile medii. Sînt clase, cum este clasa a Xl-a E, unde din 23 elevi numai 6 sint în cîmpul muncii .In clasa a VIII-a. din 21 e- levi numai 2 sînt muncitori, la clasa a IX-a D. din 34 elevi numai 8 sint în producție etc. Este clar ca în felul acesta școala nu și-a împlinit scopul pentru care a fost creată. O mare vină pentru această lipsă o poartă, pe lingă direcțiile școlilor respective, și organele de învățămînt locale, care nu au controlat cu des- tulă răspundere felul cum s au făcut recrutarea și înscrierea elevilor la în- vățămîntul seral, ba chiar au dat numeroase aprobări de a se înscrie la această formă de învătămînt mun- citoresc unor persoane care nu aveau acest drept. lnlr-o măsură mai mică și în șco- lile din Tulcea, Gurahonț, Petroșani au fost admiși Ia cursurile de învă- țimînt seral elevi care nu reușiseră la concursul de admitere al școlilor medii destinate lor, precum și alții care nu lucrează în producție. Se constata la unele școli serale din regiunile Constanța și Hunedoa- ra și o situație nemuljumitoare la invațătura. Principalele cauze ale a- cesiei situații sint frecventarea nere- gviatâ a cursurilor de către elevi și lisulicienta atenție acordata indru- mâru studiului individual. In anul școlar 1957—58 in aceste școli sera- le eievu au frecventat foarte neregu- lat cursurile sau le-au părăsit cu to- tul. Astfel, la Hunedoara procentul celor care au părăsit cursurile este de 31,5 la sută, la Petroșani de 31,4 la sută și la Gurabarza de 11 ia su- tă. AI»i elevi, neeirtu pind ia lecții, au ramas cu multe lacune in pregăti- rea ceruta de programa. Nu pu em să nu subliniem situația de la școala din Gurubarza unde au existat mari tluc- tirațu in frecvența nu numai de la o zi Ia alta, ci și de la o oră la alta in cadrul aceleiași zile. Este de la sine înțeles ca in asemenea condiții r.u ne putem aștepta la un nivel ri- dicat de cunoștințe. La aceasta se a- daugă și faptul că organele admini- strative și sindicale din întreprinderi nu s-au interesat de felul cum frec- ventează muncitorii din întreprin- derea respectivă cursurile învâțâmîn- tului seral, ce greutăii au și cum ar putea fi ajutați. E adevarat că sint și întrep'inderi — ca șantierele navale maritime, întreprinderea „23 August" și Direcția navală Constan- ța — care au creat muncitorilor în- scriși în învățămintul seral condiții bune pentru a putea urma cursurile, scutindu-i de unele ședințe și sar- cini obștești, scoțîndu-i din turele de noapte etc., preocupindu-se să le procure manuale, dar nici chiar acestea n an organizat forme de a- jutorare Ia studiu a muncitorilor res- pectivi, deși aveau posibilități. In general, prea puține întreprin- deri din aceste două regiuni s-au in- teresat de sprijinirea muncitorilor la învățătură. De altfel și cadrele didac- tice au lăsat de multe ori pe al doi- lea plan îndrumarea studiului indi- vidual al elevilor. De această situație sînt vinovate și conducerile școlilor respective care n-au ținut o legătură suficient de sîrinsă cu întreprinderile. Așa se ex- plică faptul că unii din conducătorii acestora nu știu care dintre munci- tori învață la cursurile serale și nu le creează condițiile prevăzute de lege pentru a putea studia. Directorii șco- lilor și diriginții nu s-au deplasat în întreprinderi pentru a cunoaște pro- blemele ce se ridică în fața muncito- rilor-elevi, nu s-au străduit să înche- ge o legătură temeinică cu organele sindicale din întreprinderi în scopul ajutorării elevilor și nu au cerut con- ducerilor administrative respectarea prevederilor în legătură cu învățj- mîntul seral. VACANTA r (Urmare din pag. 1) tate spre recunoaștere reprodu- ceri după picturile unor mari artiști (Rembrandt, Leonardo da Vinci. Repin, Grigorescu etc.). In ambele jocuri, fiecare tablou recunoscut însemna un punct in plus pentru concurenți. Mult gustat a fost și jocul cu caracter sportiv : vreo opt scau. ne așezate spătar la spătar și toate foarte apropiate unele de altele ; nouă copil — deci cu u- nul mal mult decit numărul scaunelor — sînt puși să le în. conjure in ritmul grăbit al mu- zicii. Cînd pianul marchează, fiecare copil trebuie să se așeze pe Ute un scaun. Cel ce rămîne In picioare părăsește jocul : tot. odată, este dat la o parle un scaun. Se procedează în conti- nuare la fel. pină cind nu mai rămîne decit un singur elev. A. ce ta este cîștigătorul. Și jocul muzical i-a înclntat pe copii. Doi elevi, cite unul de fie. care colectiv, sînt puși să inter- preteze pe rind. acompaniați la pian, ede un cîntec la liberă a- legere. Cei doi școlari trebuie să aibă voce și ureche muzicală După ce au cîntat, li se cere să repete aceeași bucată. De astă dată li se atrage atenția că pia- nul ,,va greși" din cînd in cind, dar că ei trebuie să nu se lase influențați ci să continue me. lodia tn mod corect. Firește, cel ce izbutește să facă aceasta mai bine, ciștigâ. „Seara de tabără" a antrenat fn micile întreceri nu numai pe cei cîțiva delegați, dar și pe cei- lalți elevi arlati in studio sau in fața aparatelor de televiziune, Și aceștia au încercat sâ rezolve „problemele", lu'ndu-se la între- cere cu cei ce se întreceau. Jocuri ca acelea din emisiunea de luni 7 iulie a.c. îl recrează pe copii, i| reconfortează șl, în același timp, pe nesimțite, fi în- vață lucriirl noi sau ti ajută să nu le uite pe cele deja cunoscu- te. Pentru aceasta spuneam la Început că emisiunea a fost pli. nă de învățăminte șl pentru pe- dagog:. Nivelul scăzut de cunoștințe al e- levilor se datorește și slabei preocu- pări a organelor de învățămînt și sin- dicale pentru încadrarea acestor școli și secții. Așa se explica faptul ea in aceste școli au fost Încadrați mulți profesori tineri și iară experiență, iar in uncie cazuri chiar persoane neca- lificate. La școala din Gurabarza, de exemplu, au fost încadrate patru ca- dre mdactice in primul an de învă- țaniint la specialitățile chimie, fizică, matematică, iranceză. Tot la aceasta școală limba rusă la unele clase și matematica sint predate de cadre necalificate. In afară oe aceaste, au iost încadrați uneori profesori la ane specia.ități decit acelea pentru care au iost pregătiți. Așa, de pilda, tov. bibîșan rugenia, absolventă a Fa- cultății de urologie, preda la școala din Gurabarza Itzicâ De neexplicat este Și larimițarea catedrelor la sec- ția serala din Petroșani, unde II profesori predau între 2—9 ore. Concludenta in aceasta privință es.e încadrarea a trei profesori la 10 ore de geograiie. Aceeași remarcă poate ii iacuta și în ceea ce privește în- cadrarea la istorie.