Proletari din toate țările, uniți-vă! «4 Elogiu i în clreșar. cînd macii dau în roadă și umblă beat de-atita floare teiul, cei cărora le-ai pus in miini condeiul, „școlarii', vin de-aiurea să te vadă: | I b'rbafi voinici cît teii din ogradă,, mineri, oșteni, și cei plecati la carte... îți bat în ușă, aricit de departe — „copiii tăi" — cum le ziceai odată. i w * F I P V I P F •' Organ al Ministerului învățămîntului și Culturii și ai Comitetului Central al Sindicatului Muncitorilor din Învățămînt și cultura Vjn astăzi să-și cinstească-nvățălorul copiii tă', școlarii tăi ... Poporul. i i I Anul X, Nr. 477 Vineri 27 iunie 1958 6 pagini 25 bani I TIBER1U UTAN •DE „ZIUA imȚĂTOBIILlII miiiiiiiiiiiiiiiiiimiiiwiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiim ----1" Acad. ATHANASE JOJA: ION NI STOR: ministrul învățămîntului ji Culturii președintele C. C. al S. M. I. C. Sărbătorim anul acesta pentru a doua oară „Ziua învățătorului" în Repu- blica Populară Romînă. Educatoarele din grădinițele de copii, învăță- torii și profesorii din școlile elementare, medii și profesionale aduc la aceasta sărbătoare a lor roadele muncii unui an școlar care s-a încheiat cu bune rezultate. Învățătorul, căruia partidul i-a încredințat nobila misiune de a crește și educa tinerelul, se bucură astăzi în țara noastră de o înaltă prețuire. ,jăiua învățătorului" este o sărbătoare a corpului didactic și a întregului popor muncitor. Sintem îndreptățiți să ne bucurăm din toată inima la această sărbătoare. Crescuți cu încă un an, copiii patriei noastre au făcut un pas înainte pe dru- mul pregătirii lor pentru munca de miine. Ei stăpinesc bogate și temeinice cunoștințe teoretice și practice, știu să aplice mai bine în viață ceea ce au ț^^jniățat. Tinerelul nostru învață să muncească și să cinstească munca. El ^Ferește în acești ani, cînd clasa muncitoare desfășoară cu eroism lupta pentru N. a înălța puternică și strălucitoare construcția socialistă. Această înaltă, pildă îl însuflețește și ii luminează drumul pe care va merge ir» viitor. Noile realizări înfăptuite anul acesta in incățămint se datoresc politicii înțelepte a partidului, care a pus la temelia activității în școli învățătura marxist-leninistă. orientarea realist-știin țifică și care îi asigură posibilități tot mai largi de dezvoltare. Ele se datoresc, de asemenea, muncii miilor de învățători ;i profesori care-și îndeplinesc cu însuflețire sarcinile. Devota- mentul cu care invățătorimea slujește poporul muncilor, prin munca sa in școală și prin activitatea obștească, o așează in primele rinduri ale celor care înfăptuiesc astăzi revoluția noastră culturală. Sărbătoarea aceasta este pentru slujitorii școlii prilej de ■ prici înainte spre munca lor viitoare. Construirea socialismului cere cadre mereu mai bine pregătite în toate domeniile. In realizarea acestei sarcini școala are rolul cel mai însemnat Trebuie înfăptuită tot mai larg politehnizerea învățămîntului, trebuie crescute generațiile tinere in spiritul patriotismului socialist ți al internaționalismului proletar. Sintem convinși ci învățătorii și profesorii tor dovedi și pe viitor o înaltă conștiință in îndeplinirea acestor sarcini, legind mai strîns procesul de iatățămint de nevoile construirii socialismului, că tor pune intreaga lor putere de mancă în slujba patriei, a poporului muncitor, in slujba păcii și progre- sului social. Clasa muncitoare, condusă de partidul ei, creează condiții tot mai bune activității din școli; ea este încredințată că învățătorii tor ști să-și desuvîr- șească mereu mai mult măiestria pedagogică aplicind experiența înaintată, că ei vor ști să dovedească intransigență revoluționară în lupta împotriva ideo- logiei burgheze pentru dezrădăcinarea metodelor retrograde, neștiințifice, pentru izbinda noului, ridicind necontenit nivelul activității instructiv-educa- tive. învățătura marxist-leninistă va fi chezășia succesului in această luptă. l’atria are nevoie de munca devotată a învățătorului și așteaptă cu încre- dere roadele ei. Cu prilejul „Zilei învățătorului" urăm corpului didactic, cel mai numeros detașament al intelectualității noastre, succese depline In munca de instruire și educare a tineretului, în activitatea de culturalizare a maselor, pentru ca roadele acestei munci să corespundă așteptărilor. Gînd prietenesc ÎNVĂȚĂTORILOR de ziua lor Sint bucuros sa folosesc .Galeta Invâtâmintului" ca Intermediar pentru a transmi- te cadrelor didactice din pa- tria noastră, cu prilejul .Zilei invâtâtorulul*, un qind priete- nesc ți cele mai calde urâri de succes tn frumoasa lor muncă. Noi, oamenii de știin- ța, pietutm mult munca celor care dau primele învățături tinerei generații, pregătind astfel *1 viitori cercetători, care vor ridica ștlinta țârii spre culmi tot mal Inalts. C. I. PARHON O muncă demnă de stimă „Ziua învățătorului" constituie un bț/n prilej de trecere in revistă a realizărilor obținute de cadrele didactice in instruirea și educarea comunistă a tineretului școlar. In activitatea mea am intilnit In numeroase localități din R.P.R. ca- dre didactice din invățămîntul pre- școlar, elementar și mediu, profe- sional de ucenici, tehnic și de mai- ștri care printr-o muncă asiduă fi cu multă pricepere au reușit să crească un tineret cu multe cunoș- tințe teoretice și practice, un tine- De „Ziua Învățătorului", gindul mi se în- dreaptă spre miile de cadre didactice care, slujind cu credință interesele poporului, aduc prin activitatea lor neobosită o contribuite de seamă ia creșterea și educarea unor cetă- țeni de nădejde ai patriei noastre socialiste. Aduc, cu acest prilej, salutul și omagiul meu cadrelor didactice care pregătesc o in- telectualitate nouă, strîns legată de clasa muncitoare, de popor, profesorilor și maiștri- lor-instructori din școlile profesionale, teh- nice și tehnice de maiștri din intreaga tară care pregătesc an de an mii de muncitori șl specialiști. Tuturor le orez, și tn viitor,* noi succese fn activitatea lor nobilă de formare și educare a tinerelor cadre In spirit co- munist. Mulțumire și respect tn preajma sărbătorii Învățătorilor din țara noastră, gindurite tuturor colectiviștilor din satul Galeșu — rominj si tătari — se îndreap- tă către ei cu mulțumire și respect. Noi știm, din munca si din viata noastră, că învățăto- rii de azi nu sint numai educatorii copiilor noștri, ci și un spriiin de nădejde pentru noi toți. Ei ne-au statuii să ne înfrățim în lucra- rea pămîntului laoicltă. ne dau cărți din care Învățăm cum se lucrează pâmintul pentru a obține o recoltă din ce in ce mai bogată. De aceea azi. de „Tioa învățătorului', noi sin- tem alături de ei cu cele mai curate senti- mente de înfrățire in muncd. împărtășim bucuria lor și le urăm noi succese în activi- tatea de educație comunistă a tineretului. ȘTEFAN LUNGU Erou al muncii aociahțte, deputat In Marea Adunare Naționali învățătorul nou, îndrumat de par- tid $i pătruns de ideologii marxist- leninistă, este aceia care pune in su- fletul copilului primele straiuri ale temeliei pentru viața sa socialistă. Mina învățătorului este hotăritoare pentru trăinicia ți putințele de dez- voltare a noii clădiri, a delicatei vieți a copilului ce crețte pe vatra străbună sub steagul lui Lenln. A- ceastă mini, dacă are har fi chema- re — dacă a prins glasul limpede al timpului ce proslăvește dreptatea so- cială, progresul uman fi pacea în- tre popoare — este mina ce aratâ, în numele celor ce conduc destinul poporului, viitorul celor ce-1 vor ata- pînl. Acestor învățători, care așează piatră de teniei începuturilor vieții noastre pentru ere viitoare, se cuvine ret care-și iubește patria și este gala să-și închine toată puterea de muncă construcției socialiste Activitatea acestora a depășit porțile școlii, l-am găsit cu tine- retul la muncă in C.AS. și G.A.C., la stațiunile experimentale, in fa- brici și întreprinderi, la căminele culturale, în mijlocul maselor dor- nice de cultură, în echipe cultu- rale etc. Munca lor iși arată roa- dele peste tot. In lot locul apar cărămizi puse de cadrele didactice la construcția socialismului. Comitetul Central al Sindicatu- lui Muncitorilor din lnvâ|âm!nt fi Cultură aduce, cu prilejul .Zilei În- vățătorului', un călduros salut tu- turor cadrelor didactica din țara noastră, urindu-le totodată noi succese in activitatea de educa- tori ai tinerelor generații, de răs- pinditori ai culturii in rlndurile po- porului nostru. Sărbătorirea .Zilei învățătoru- lui' consemnează fi în acest an importante fi valoroase realizări in opera de instruire si educare a tineretului școlar. O nouă promo- ție de zeci de mii de t.neri au ab- solvit școlile medii și școlile ele- mentare de 7 ani, pregătiți pentru a-$i aduce contribuția la minunata operă de construire a socialismu- lui in patria noastră, in timp ce o nouă serie pășește pentru prima oară pe drumul dezlegării taine- lor cărții, pe drumul științei și al culturii, deschis întregului nostru popor. Ca urmare a orientării lui de către partid, Invățămlntul nostru, prin munca miilor de învățători și profesori, a făcut in acest an noi progrese, legtndu-se mai puternic de sarcinile ridicate de cons- truirea socialismului in patria noastră. Munca de îndrumare a elevilor pe calea însușirii culturii, a pre- gătirii pentru viață a oferit învă- țătorilor și profesorilor școlii ncas- tre satisfacția împlinirii unei mari și irumoase misiuni, aceea de a contribui la una dintre cele mai de seamă opere ale zilelor noas- tre — educarea comunistă a vii- lorilot cetățeni ai patriei’. Cit de mare este bucuria educa- torului care Iși conduce e'evii pînă in ultima zi a școlarității lor șl li ca toți — cetățeni de rind, aaaaenă de știință, scriitori, artiști — să le ridicăm cuvin tal de laudă cei mai fierbinte, de ziaa ce le-o fost dsee*- nată. ea tom tru ciori ai mcmImmm- lui fi apărători ai păcii, ia calenda- rul celor ce muneeac. Vă iubim, dragi in^ățăteri, căd prin munca voastră mergem |i noi In sufletul celor mici, spre luminatele culmi ale vieții K crește măreață din mîinile harnice ale celor de azi. M. BENIUC De ziua lor, de ^iut fntâfâlo- rului" din acest an, aduc tuturor cadrelor didactice din țara noastră un călduros salut și le urez noi succese in munca de educare și in- struire ■ tineretului nostru fi in munca de construire a socialismu- lui in patria noastră. R. PALOCSAY N SECELEANU precedatele CAC. -7 Noienbna-. aatal Cahwa — reșiueea Constanța predă patriei ca iăurari de nă- dejde ai vieții noastre noi I... Dar, paralel cu activitatea de Instruire și educare a tineretului, învățătorii, educatoarele și profe- sorii sint chemați să contribuie și la ridicarea culturală a poporului. Zeci de mii de cadre d.dactice ac- tivează în căminele cu tura.e, în bi- bliotecile sătești, in formațiile ar- tistice de amatori, casele de citit și casele de cultură pentru promo- varea culturii noi, socialiste, în rîn- durile țărănimii muncitoare, pen- tru ridicarea conștiinței acesteia, pentru întărirea și dezvoltarea so- cialismului la sate. Ce misiune mai înălțătoare ca aceea de a duce in mase cuvintul partidului, cuvintul împlinirii nă- dejdilor de fericire ale poporului nostru, și ce bucurie mai mare de- cit cea oferită de conștiința că in marile înfăptuiri ale zilelor noas- tre există și partea de contribuție a cadrelor didactice I... Partidul și guvernul au acordat și acordă cadrelor didactice o necontenită grijă și prețuire. Se aplică un întreg sistem de măsuri pentru a crea cadrelor didactice condiții din ce în ce mai bune de viață și de muncă. Mii de învăță- tori și profesori au primit diferite distinctii, ordine și medalii in semn ds cinstire a activității lor. Prețuirea de care se bucură munca învățătorului se concreti- zează și prin instituirea «Zilei în- vățătorului* — zi de sărbătorire ți cinstire a lui. Comitetul Central al Sindicatu- lui Muncitorilor din învățămînt și Cultură își exprimă convingerea că sărbătorirea .Zilei învățătoru- lui" va mobiliza șl mal mu'.t ca- drele didactice din patria noastră pentru a traduce în viață hotărî- rile partidului și guvernului, me- nite să făurească un viitor tot mai luminos patriei noastre socialiste. Încheierea anului școlar în- seamnă totodată și începerea pre gărirJor pentru desch.derea viito- rului an școlar In cela mai buno condiții Socotim ca o datorie de onoare pentru becara învățător și profesor aceea de a si r.dica ia primul rind pregătirea profesio- nală și ideologici, pentru c h la măsură să asigure lavătămlatuiu- un conținut realist șt- ațJic, bazat pe învățătura mamjt-.ea_n.s:a- Educatoarele. iavitătom șt pro- fesori. noștn cu militat pentru ideea prieteniei și colaborării intre (Continuare in paj. bj P A RTICIP A JÎOl V LA CONSTRUIREA SOCIALISMULUI De dte ori In viată ■■ reîn- viem Ie amletirs, ca seal.- mentul d» adxec respect, chipul dascălului ce se-a per con- deiul in mină, chipul aceluia care, aplecat ceasuri intreji deasupra micuțelor pupitre de lemn, urmă- rea cu răbdare și încredere stin- gacele noastre snllm de copii in doind pe tăblițele teci noi primele baslonașe. Și de cile ori iu vbto: proaspeții absolvenți ai școlilor medii șl profesionale, ajsnși la locul lor de moacă In azine sau pe ogoare, la catedră ori in labo- rator, nu-fl vor aduce aminte de □ ceia care l-au ajutat ea dezlege și să Înțeleagă minuni.e ascunse intre Uleie cărților, să afle ros Iul ți frumusețea vieții ? Nobila misiune de educ ar or și Învățător, de părinte apropiat al celor ce iac primii pași — timizi și nesiguri — In viață, cern clit de multă dăruire, uitare de sine, dar aduce In Inimi u șir de mari satislactIL o protnndâ mulțumire. Este mulțumirea artis tulul caro, ca grijă modelind șl șleluind sufletele, dă soc.etății oa- menii de care ea are nevoie. Pen- tru această muncâ a învățătorilor și profesorilor, plină de migală dar și de mare răspundere — de iapt pentru tineretul harnic șl pricepui ce crește in școli — par- tidul nostru și Întregul popor mun- citor Iși arată zi de zi Înalta lor prețuire. Dacă in trecut pedagogii tre- buiau să lucreze In condiții ma- teriale șl spirituale vitrege — a- Prietenilor din R. P. R. Cu prilejul sărbătorii pedagogilor din Roininia — Ziua învățătorului — vă trațisfmitem dragi' prieteni, în numele celor ce muncesc in școlii? sovietice, un cald salut frățesc,' urindu-vă noi succese in munca voastră nobilă pentru educa- rea tinerelului in spiritul ideilor marxism-lsni- msmului. Pe pedagogii din Rominia șj din U R.Ș.S, ii unește nobila lor sarcină comună de educare a tinerea <;«^:aț>i în spuitul ideilor înaintate ele șociali*aoiui. ale in*- idealismului proletar. Vena c" t- uiie cum creste și se întărește dintre pedage-j;; țărilor ‘no. -.‘re si din- tre îor sindicale si sintem ferm convipțî ;• «wtturiț» nocstre: pviet.wia si cola- borarea noastră vor r-»F- se vnș -țin și se »or dezvolt^ ș; mai-, dțpeite. Indrep";^ eforturile noastre ram-e cereetă- ri-e noastre spre înșiruirea și eai nostru trebuie sa slea na cultul morfu, ci cultul vieții — afa cum spunea tovărășii Ghsargaa u^eorghiu-Dej in cavintaraa sa la Congresul Învățătorilor <1 n LPJL. — cultul muncii croatoare, cultul luptei dirze pentru le: c-raa po- porului, pedagog i se stzâdaisșc să crească linen legați ae masele muncitoare, însuflețiți do idealuri înalte, ham.ci și cevauaț. cons.ruc- lori ai socialismu ui. Aaeania în- datorire patriotică o îndeplinesc cadrele didactica prin teauzarea unui Invățămint tealist-f Ulcțitic, aviud grijă să transm.tă ele- vilor cunoștințe exacte, sa lega problemele teoretice de practica construcției socialismului, să lor- meze la școlari o glndlre sănă- toasă. bazată po concepția marxist-leninlsta despre lume. în- drumați de către organizațiile de partid, pedagogii lac eforturi lu- șemnate pentru □ traduce in viață șarema de importantă majora u școlu noastre noi — poawnmzc- ioa invațarruntuiur. Da.pre simțul de răspundere cj cat» *nvă|ătoia fi pro.esoru, ding*xțu și dirudoru privesc aceas.a ptoj.euă ns vor- beșțe munca nepusă de ei in scopul injgcebăru a.eiierelor șco- lare. imnogațirLi laboratoarele;, procurării uneilsior agr.colo ne- cesare activităților pa iot, organi- zării practicii m producție, a vini- lolor in uzina și labrici, ne vor- bețle stâiulnta cu cară ei au a;U- lai po copii să-ș> formeze deprin- deri do muncă pract că. Sădirea unor idealuri mari în suUeto.e celor mici, educa.ea tine- retului școlar ij spir.tul moralei comuniste constituie o preocupară permanenta a învățătorilor, preie- sorilor și educatoarelor. Prin iecții, prin activitățile practico, pr.n excursLle efectuate pentru cun.a,- terea jinululul natal șl a patriei, precum ți prin toate celelalte ac- Mvităti țcolare, pedagogii caută să insufle copiilor adm.rația tată de cuceririle revolut.onare a.e po- porului nostru muncilor, față de tezaurul lui cultural, dragostea față de patria noastră libera, bo- gată ți atît de Irumoasă, ii ajută să prețuiască progresul științei ți tehnicii sovietice, să se con- vingă de trăinicia realizărilor din țările socialiste. In 1R18. la Congresul învățăto- rilor Internaționaliști, Lenln spu- nea : „Invătătorlmea trebuie fă se contopească cu întreaga masă luptătoare a oamenilor muncii, burcina noii pedagogii este da a lega activitatea didactică de ear- ctua organizării socialiste a socie- tății*- Este vorba, prin urmare, da co* " (ia pedagogilor la lupta pentru luminarea satelor, pentru uiragerea țărănimii pe făgașul so- cialiumului. Pe această linie a legării acti- vității pedagogice de sarc.na or- ganizăm socialiste a BOC.elâtUr cadrele didactice din (ara noast.a au ob|inut rezultate deosebite. E e ți-au dat o largă conlr.butie la li- chidarea analiabetismului, la se- carea izvoarelor lui. la comba- terea prejudecă.ilor, a concepțiilor mistice ți obscurantiste, la r..spui- dlrea in mase a cunoștințelor ș un- titice despre tenomeneie din na- tură, la propagarea in rindul ță- rănimii muncitoare a ideilor cu pri- vire la avantajele muncii in co- mun, la popularizarea succeselor dobîndite de colectiviști. Nume- roasele conferințe șl manileslâri culturale organizate da Învățători au avut o influență pozitivă asu- pra mentalitâțil sătenilor, larg n- du-Le orizontul de vederi. Ele i-au ajutat să găsească mai repeda calea ce duce spre bunăs.are, ca- lea socialismului. Despre avanta- jele folosirii metodelor agroteh- nice înaintate, învățătorii ți pro- fesorii le vorbesc țăranilor nu nt> (Continuare in pag. bj ANALIZIND CU IIMT DE RAIPUADEUE ROADELE MUNCII Examenul de admitere ciul de poezii ,.Ostașii noștri- etc. a operațiilor cu Capîtolina, Dana Petrauhe, Pe- Hociung considerînd că a. Con- tiaiu Coralia, Pișcu Petre, Platon LA MATEMATICI Vasiifc Petrov Manea Ele. Bartok Paul, un G. ANDREI Bezna Consfătuirile raionale REGIUNEA CLUJ : Aurora. Mogyorosi Eltera, O(elia REGIUNEA ăîute. ie asemenes. pr ti- sul icirne a. cs = .w Cher- j cn*e Paratchiva, Timișan Dezideriu, Lupu-Ciobotaru e4u'-x?\a depuse HUNEDOARA: elevi Ileana, Pogolșa Victor, Rottmann constatat și la alte șco! -uț — au case se pe^rert precm j. de noi de realizare a educației patrioti. tasirea .tre a activităților extrașcolare Se simte decf o teamă de opera pentru cu fracții zecimale, des: opera. Victoria, Gorunescu Pricop Costache, Heinz, Mcrscndorf Wilhelm, Gh. Ion, Enache truța Hîrtopeano ?trăda*ia Realizat I. MIRCEA ■ IK1 GH BADESCU relia, Țicaliuc Borcan Cornelia, Valimăreanu CU Se w supune discuției pedagogilor. In reieratele ce se vor tine in ședințe- le plenare și In ședințele pe secții Bulboacă Consianli- Dumitrcs- REG1UNEA HUNEDOARA j Boțit* Ana. Cocor Drmitrie, Dan Oinelia, Fisi Carol, Hochsnann Rolf, Marinescu Aurelia, Șulo D aroga Fedora. loan, Weber prezentat însă și candidați care au reușit să dezvolte subiectul literatură de la lucrarea scrisă, nu de să a trage care o viitorul Viorica, . Szilagyi volumul regulate terală și elevi, ca Fetei Lorand, losif, Bâcițan REGIUNEA BAIA MARE । Mozer Ol ga. Teleagă Fetru. Bordan Binder Streian Leonaș Virgil, Maria. REGIUNEA Chira Eugenia, TIMIȘOARA : Buizan Tiberlu, Liuhcmir, Schankula Francisc. ad- ia au fost a. majore care ei fac scrii- noua . Ghiță Cocor, REGltlNEA BUCUREȘTI : Dumitru, Beldie Ioana, Bulic In lucrările scrise ale acelorași levi greșelile de exprimare și ortografie abundă. Angeiescu Mihaii, Cone Reiner Margareta, Ion, MârkOs Andrei. elevii au cunoștințe pentru e:. Haroviuc Maria, Taflan Aurel. REGIUNEA cilia, Cara Dița 1V«H lescu chimie din Ploești și-a propus analizeze in cadrul consiliului dagogic concluziile desprinse anul încheiat și sa elaboreze să pe- din Philip? hmu, Roman Maria, Anton, Stancov Radine», VVilld Victor, Finlineru tii ordinare, care sînt grele — ceea ce este, desigur, foarte bine — și neglijează peste măsură însușirea ia majoritatea raioanelor am țară. atit !n de Veronica exemplificat versuri din j Coni- Elena, Victoria, Dan Deșliu, „Mama” Porumbacu, etc., au ideile exprimate prin poeziile respective. Majoritatea elevilor cu luana, Dobreanu Florica, Fekote Maria, Gudcra Lot har, Gellert Pavel, Groișorea- nu Adela, lonescu Constantin, Jilav Lu- Prof. NICOLAE STANESCU Buzău rifeacu ea Brmărit in wu>d perina- bobi si aribacoauca cunoștințele in tot acestea slut mult mai ușoare pare că această deficientă li unei piramide patrulatere cînd se cunoaște aria la- apotema bazei. Acești și altii, au dovedit că po. -oftare In anul as; înregistrate Nka Maria, Fc«a REGIUNEA TIMIȘOARA : Floiica, Uonstantinovki Ana, nezeu Ana, Cojocarii Elisabeta, REGIUNEA CRAIOVA : Angheleicu Ni- colae, Conitanlineicu Aurelia, Hurszeeno REGIUNEA GALAȚI : Davideicu iantin, Dodoiu Vasile, Dragomir plan de măsuri, menit sa contri- buie la îmbunătățirea instruirii u- cenicilor in noul an școlar. sl acest lucru Biâlis loan, Bote. preferat să transforme inti: fră- țiile zecimate Tn fracții ords- nare si apoi să opereze cu acestei Intr-un ritm, accelerat trebuit să-și însușească de algebră teu totul noi fără a avea timp să si temeinic pfrn exerciții ilcmencu Anton, gaiu Dumitru, v>neorghe. Mircea, Jecu Ioana, Milmi Marin, Petre Cleopatra, Popescu Savin, Stanculescu t- caterina, Tăbacaru Silvia, Tănăsescu Cons- tantin, Ungureanu Anton, Rădulescu Te- reza, Vlșineicu Mitea. determine propozițiile din frază, să facă analiza sintactică a unei pro- poziții, candidați care nu cunosc bine părțile de vorbire și rolul lor zan loun, Gomoiu Constantin, Margincanu Dragomir Margareta, Alexandru, Dumitrescu ^cnia, Munieanu losif, M»hai, Popsscu Ana, ds către elevi fracții zecimale, Dumitru, Ion PAtru, Popescu N. ghi(a, Stănculeacu Marcela. de muliu, Cehovachi Remuț, Jacotă are pricina in faptul că, 1* antse- tică, unii profesori acordă m:?f atenție însușirii operațiilor cn fiac- XW M tcoitl «e goi Alexandru, Horea ilinca, Ii trate Stav rinița, Macovei Eliza, Marculcucu Cons- tantin. Mircea Nicolae, Păunescu Gheoc- ghe, Petricu Elena, Popescu Margareta, St. Anca, Ene Vasile, Gidjuță Nicolae, Hera I Dumitru, Iliescu Gheorghe, Mina T. Zamfir, Mogoș Constantin, Niator Cris- tina, Prună Maria, Roșea Margareta, Seu- leanu I. Ana, Teodora Virginia, Stoian Teodor, Stoica I. Eugenia, Stoicescu Elena. ÎNVĂȚĂTORI ȘI PROFESORI FRUNTAȘI Zn întreaga- faiă s-a desfășurat xiîele acestea examenul de admitere- pentru clasa a VilI-a. Dlnd dovadă de spirit de răspundere, pedagogii care au tă- cut parte din comisiile de examene au căutat să cunoască nivelul real de cunoștințe al elevilor pentru ca în clasa a VlII-a să intre cei mai bine pregătiți dintre ei. LA LIMBA ROMINĂ Lucrarea scrisă, în cadrul că- reia elevii au dezvoltat tema „Atitudinea nouă față de muncă a constructorilor socialis- mului oglindită în poezia de după 23 August 1944“ și au făcut ana- liza gramaticală a unui text, a dat celor două comisii de la școala medie nr. 2 din Capitală posibili- tatea să cunoască în mare măsură nivelul de cunoștințe al acestora. Cei mai mulți dintre candidați au reușit să redea într-o formă corec- tă conținutul unor poezii care re- flectă noua atitudine față de mun- că, cum sînt, de pildă, „Silvester Andrei salvează abatajul* de A. Toma, „Minerii din Maramureș" de crărilor lor un conținut bogat, și-au exprimat ideile în fraze cla- re, corecte din punct de vedere gramatical, au respectat cu stric- tețe normele ortografice, dovedind prin aceasta că și-au însușit temei- nic atit cunoștințele de literatură cît și cele de gramatică. La examenul oral candidații au avut, de asemenea, de dezvoltat un subiect de literatură și de făcut analiza gramaticală a unui text. Răspunsurile orale au arătat că cei mai mulți elevi nu și-au însu- șit cunoștințele în mod mecanic, ci .ei au fost. învățati să gindeas- că, să desprindă esențialul dintr-o operă literară. Una dintre candi- date, de pildă, care a analizat Ia examenul oral schița lui I, L. Ca- ragiale „Arendașul romîn“, a com- parat-o cu „Socoteala" de Al. Vla- huță care tratează aceeași temă. Analizînd poemul „Împărat și proletar* de Mihaii Eminescu, un alt candidat a vorbit despre tema, ideea și conținutul acestuia, des- pre evenimentele istorice care l-au inspirat pe j>oet, despre îndemnul de luptă pe care poetul îl- adre- sează proletariatului. Elevii care au dat răspunsuri bune și foarte bune la literatură au dat dovadă și de temeinice cuno- ștințe de gramatică. La examenul de admitere s-au ■ -7 *ut multe greutăți, fice cj nrvetul strnjțifk j' consfâ- să fit nd»cat la o treaptă ce pei.leazi-zire a in- «•țân/ntnrji. luat irisuri p«ntrj evitarea caazehx cz-e iac la zupra- Exgmftnul de absolvire : o ul- timă confruntare a pregăti- rii elevilor anului III al fcoiii profesionale de mecanici- agricoli din Roșiorii de Ved.e cu cerințele viitoarei lor activități. Comisia de examinare ascultă răs- punsurile pe care le dau rînd pe rînd elevii. In general ei sînt bine pregătiți și capabili să dea răspuns majorității întrebărilor profesori- lor. ...In fața comisiei se afla un elev puțin timid, dar cu priviri agere. ;i inteligente. A tras un bilet; îl privește, se reculege puțin și^ stă- pîn pe sine, începe să vorbească calm despre deosebirile dintre mo- torul D 36 și motorul D 35. Sus- țiuîndu-și subiectul, elevul Goșnra Ion sezisează de la început deose- birile dintre motorul cu care este echipat tractorul LTOS 26, și mo- torul tractorului K.D.-35. Urmea- ză un șir de demonstrații tehni* ce, desene, schije bine executate și formule motivate cu multă pri- cepere. Ga urmare a răspunsului frumos expus, sistematizat și bine argumentat, elevul a primit, răs- plata ce i se cuvenea : nota 10. Și alți elevi ai școlii au primit aceeași notă. Iar un alt grup,, des- tul de numeros, de viitori meca- nici-agricoli au primit nota 9. Răspunsurile bune, în marea lor majoritate, dat© de elevii acestei școli, arată gradul de pregătire al viitorilor mecanici-agricoli, care în eurînd vor fi repartizați stațiuni- lor de mașini și tractoare. Iar după o scurtă perioadă de exercitare a meserieî lor ia aceste stațiuni ei pot deveni destoinici lucrători pentru agricultara noastră. Aceste realizări nu s-au putut obține decît prin munca stăruitoa- re, plină de răspundere a profe- sorilor școlii, dintre care fac parte și Gh. Bărbuț, Domnie* și Alexan- dru Mihalții, Mic ol ița Iliescu, Pe- Candidatii la examenul de mitere aU fost supuși și matematică unei verificări serioase a cunoștințelor atit prin lucrarea scrisă cît și prin exame- nul oral. Nu puțini sint aceia cate au dat dovadă că și-au însușit cu- noștințele de bază necesare pentru a putea continua cu succes studiul matematicii în Clasele medii. Bună- oară, Ia examenul oral o elevă a demonstrat corect relațiile metrice într-un triunghi dreptunghic, a e- fectuat cu pricepere un exercițiu complex de algebră unde trebuia să aplice cunoștințe referitoare la descompunerea în factori, ridica- rea unui binom la patrat, operații cu fracții algebrice etc. O altă elevă a rezolvat cu multă ușurință o problemă de geometrie în spațiu în legătură cu trunchiul de con, unde a trebuit să aplice cunoștin- țe privind asemănarea triunghiuri- lor, alta a aflat fără multă greutate sedă mulțumitor tehnica de calcul, că știu să justifice unele operații pe care le efectuează, că pot să abordeze o problemă mai complexă care necesită cunoștințe de aritme- tică, de algebră, și de geometrie. Examenul de admitere a scos In- să la iveală și unele lipsuri în cu- noștințele elevilor, care trebuie să ne dea de gîndit. Este semnificativ, de pildă, faptul că elevii au răs- puns in general mai bine la geo- metrie decît la algebră. Unii din- tre ej fac .greșeli la operații cu fracții algebrice sau la rezolvarea de sisteme de ecuații. Se pare că aci este vorba nu numai de faptul că elevii au fost mai mult atrași de studiul geometriei, care este mai apropiată de viață și are un conținut mai concret, dar și de faptul că In cursul unui singur an Unele concluzii utile se pot trtge si in urma sîudiefC lucrâr„or »c:i- ta. BuaăDari. exerațiu! de er-tst- tici se putea rezolvi deosebit de u»or dacă se lucra cu tractn zeci- male. dat fiind că cele mai »u « numere erau fracții zecimale, iar fracțiile ordinare puteau fi trans- formate exact în fracții zecimale Cu toate dcestea. cei mai mu?.. profesorilor acestei școli pentru a da agriculturii radre bine pregă- tite a fost unanim recunoscută de stațiunile de mașini și tractoare Orbească. Odobeasca. Lehliu. Ha- ria, Sărulești etc. din regiunea București, unde elevii școlii și-au desfășurat practica în producție. Astfel, S.M.T. dbi comuna Sâru- . Iești a transmis, printr-o scrisoare, către direcția școlii și colectivu- lui de profesori mulțumiri pentru comportarea și pregătirea profe- sională de care elevii au dat do- vadă în timpul practicii. Examenele de absolvire de la școala profesională de mecanici- agricoli din Roșiorii de Vede au scos la iveală insa și o lipsă seri- oasă în pregătirea elevilor. A- ceștia nu cunosc mașinile noi in- troduse în agricultură, produse ale industriei noastre, din cauza că parcul de mașini și unelte agri- cole al școlii nu este înzestrat cu diferite tipuri de mașini moderne. Deși elevii cunosc aceste tipuri de mașini noi, din punct de vede- re teoretic, totuși ei nu se descurca în reglarea și punerea acestor ma- șini în stare de funcționare, atunci cînd ei le întîlnesc în S.M.T. De aceea, colectivul de conducere al școlii profesionale de mecaniei-a- gricoli de la Roșiorii de Vede este hotârît să dezvolte pe mai departe succesele de pînă acum și să de- pună stăruință prin vizite la dife* rite S.M.T., unități agricole .socia- list?, ca elevii să • cunoască cele mai noi mașini și unelte agricole și să .știe să le folosească. Aceasta va dure la o și mai bună pregătire practică a elevilor. Iar atunci cînd se va face con- fruntarea bagajului lor de cu- noștințe cu cerințele muncii agri- cole, pedagogii școlii vor încerca o și mai mare satisfacție profesio- nală. cestea sint ușoarp. .Numai astfel se explică cum se pot întilni in lucrările scrie rezultate Ca : 2,404 X 10 = 2,4040 sau 21,63:2,1 = 1,3 etc. Astfel de rezultate mai dovedesc și o lipsă totală de pricepere in a- precierea rezultatului unei ope- ratii. Multi elevi, la rezolvarea proble- mei de algebră, nu explică cum au ajuns să pună problema in ecuație, iar dacă unii dau astfel de explicatii, ele sint neclare, con- fuze, inexacte. In lucrările scrise putem găsi, bunăoară, explicatii ca ,,x este ștofa de calitatea I si y șto- fa de calitatea II" etc. Unii elevi nu știu să verifice soluția. Ei fac ve- rificarea fie in sistemul de ecuat‘> pe care l-au alcătuit, fie numai fo- losind o parte din datele proble- mei, ceea ce în fond corespunde verificării unei singure ecuații. Din lucrările scrise mai reiese că elevii nu știu să folosească cal- culul rațional Ei, bunăoară, nu sim- plifică ecuația cind există această posibilitate, sau la reducerea unei necunoscute la un sistem Înmul- țesc cu numere mari obținind ast fe> coeficienți mari etc Trebuie să ne dea de gîndit si forma in care se prezintă unele lucrări. O- peratiile sint scrise neglijent, ne- ordonat. aruncate la intimplare pe hirtie. Analiza rezultatelor la examenul de admitere trebuie să constituie pentru noi, profesorii, un prilej de concluzii pentru munca pe vom desfășura la clasă In an școlar. M. SCHEIN V RADU Mtise încep '» toată ti’* cn» «LltamW ra«3*ale «ia cadrvic didactice. Masca iastraci:s dactxe, s.au aius imbunâtațlri pro. ffTimeicr de invitamin: Toate a- cestea aa coEshta t teste se care sec- țiile de hnipB.K ș cnitura și pe- degerg.. le.au annăr.t d-n timp sub toate aspectele ț: ele coasriif.e obiec. tul discuțiilor in consiat»4'' Problema educațet P*triotice a constituit o preocupare a profesori- lor, de toate specialitățile. De aceea, la alcătuirea referatului au fost a- jr^ temenele de la centrul șco- E. Iar petrol-ch imie din Plo- ești, ale celor peste 500 de ucenici mecanici montatori, me- canici de utili) de rajinărie, labo- ran't, distiletori, lăcătuși etc. s-au desfășurat in unitățile petrolifere și șantierele din localitate. Astfel, ucenicii cu specialitatea mecanici de utilaj de rafinărie au executat in cadrul examenelor practice lucrări de reparații la pompele centrifuge ale rafinăriei nr. 1 din localitate. L cenicii lăcă- tuși de conducte au executat lu- crări pentru inuaiații de gaze. Vii- torii laboranți au executai diferite analize de uleiuri, iar electricienii au efectuat lucrări de control asu- pra unor tablouri de siguranță, montarea de linii noi «ic. Lucrările finale de control ale incițămintttlui practic au scos in evidentă in mod deosebit buna pregătire a ucenicilor mecanici de utilaj de rafinărie, pregătiți In spe- cialitate de profesorul inginer Ti- tus Smoleanu. precum și a electri- cienilor din anii II și IU, pregă- tiți de profesorul inginer Constan- tin Mtrișeaca. Rezultatele remarcabile obținute se datoreze grijii cu care profesorii -n prc'esor profesor dr ce metema. redactat de care pentru in mod te- toate școlile fqrmarea și consolidarea sentimente, lor și convingerilor patriotice. Politehnizarea învățămintului este o altă problemă căreia i s-a dat im- portanta cuvenită. Legarea cunoștin- țelor teoretice de activitatea practi- că constituie pentru profesorii de matematică, de chimie, de fizică, de geografie, de științe naturale, de desen și de alte obiecte, o preocupa, re de căpetenie și ea este in multe din consfătuirile raionale tema care urmează să fie discutată In cadrul ședințelor plenare și pe secții. Merită subliniat faptul că pe lin- gă analizarea felului in care a con- tribuit in timpul anului predarea o. biectelor respective la politehnizarei învățămintului, de un real folos au fost observațiile făcute in timpul lu- crărilor practice care au avut loc intre 2 .și 14 iunie. In raioanele L'r. ziceni. Pucioasa. Beceni și altele, ur- mărirea felului in care elevii au a- plicat in practică cele învățate la lecții a constituit un bun material documenlar pentru alcătuirea refe- ratelor. Foarte mulți pedagogi au condus lucrările practice ș; au ur- mărit astfel rezultatele da.e de elevi. Ei vor veni la consfătuire cu un material valoros, bogat, pe care îl bine armonios cu activitatea prac- tică, au folosit in predarea lecții- lor un material didactic bogat și variat și au urmărit zilnic caietele de practică ale ucenicilor. Astfel pregătiți și îndrumați, viitorii elec- tricieni și mecanici pentru utilaj de Rafinărie s-aii deprins să anali- zeze și să gîndească asupra fiecărei lucrări ce o au spre execuție, reu- șind să obțină rezultate remarca- bile in activitatea lor practică. Examenele de sfirșit de an de la centrul școlar pelrol-chimie din Ploești au scos totodată in evi- dență unele deficiente in ceea ce privește instruirea ucenicilor lăcă- tuși de conducte. Aceștia nu și-au putut însuși in mod temeinic cu- noștințele practice de specialitate, fiind foarte slab controlați și în- drumați de către cadrele didactice respective in timpul practicii în producție, datorită — in mare măsura — răspîndirii ucenicilor la prea multe șantiere și schele din localitate. După încheierea examenelor, conducerea centrului școlar petrol- ->«■ :r« eredirît unor caen- c c-k, stucmiu. :n_ dividea! al elevilor și munca cu manualul ca mijloace importante pentru formarea deprinderilor de muncă independentă. Împărtășirea experienței proprii, a- ducerea în discuție a problemelor dificile și lămurirea lor împreună cu întregul colectiv, discuții rodnice și o analiză profundă • muncii in- ștructiv.educative — iată caracterul pe care trebuie săj aibă consfătuirea raională a cadrelor didactice. Din veștile primite ta redacție și din constatările redacției pe teren socotim că există premise ca actua. iele consfătuiri să atingă un nivel științific ridicat. Ele trebuie să ajungă la concluzii menite să ducă înainte, spre noi succese, învăță min- tul din țara>1035173. Măsurile oglindite in rezoluțiile consfătuirilor trebuie să aibă in ve. dere înlăturarea lipsurilor constata- te in munca unor școli și a unor cadre didactice, să ducă la obținerea unor succese cît mai mari în rezol- varea sarcinilor educației comuniste i elevilor noștri. La sfirșitul consfătuirilor se vor stabilă temele pentru consfătuirile viitoare. Asupra acestui punct tre- buie să se oprească fiecare pârtiei, pant la consfătuire și să contribuie 1a discuțiile care urmează sa sta. biiească aceste teme. In colectiv, cu simț de răspundere, ei vor putea să d.'scearnă și sa aleaga tema cea mai poirivită, cea mai specifică. Învăță- mintele consfătuirii să slujească drept călăuză. De justa orientare a. supra tematicii va depinde in mare măsură succesul consfătuirilor vii. toare. Prin Ordinul ministrului Invăță- mîntului și Culturii nr- 1342 din 19.VI a.c. s-a acordat, de „Ziua învăță, torului**, unui număr de învățători și profesori, titlul de „Învățător fruntaș*4 și „Profesor fruntaș**. Pu- blicăm mai jos lista celor distinși : ilantln, Rusei Nicolae, Stingu Maria, Un- gureanu Alexandru REGIUNEA BAIA MARE : Anderco Va- lona, Afizik Albert, Bartha Margareta, Burzo Maria, Caniuca loan, Cuuoniaru loan, lonescu Maria, Jeremias Paul Va- sile, Mureyiaiiu Emilia, Poruliseanu Velu- ria, Prijccaru Victor, Pehovai Mihai, Ratz Rozalia, R^csei Magd alena, Selcs loan, 'laria Vasile, Ug(ai Alexandru, VU»im Alexandru. REGIUNEA BUCUREȘTI : Batall Stela, Borțun Vasiiichia, Bolo^aru Maria, Burzluu ioau, Cxocirdel ion, c.aiaiwiu âmaranda, Dumitracne' Mana, Georgescu Solia, Gri- gore Gheorghe, Macrea uomaica, iviatec^» cu lunca, ivlojoiepcu Elena, iNedca Du- mitru, Nuțianu Nicolae, Uiieanu igiena, Petijca Teodora, Popescu tieiia, PopUicu Nicolae, Haileanu Maiia, Stanescu Aurei, Teodorescu Horea, - Tihon Ancuța, Tirna- cop Maria, Tuieanu Vaieriu, Vasile Flo- rica, Vintîlescu Zamfira. ORAȘUL BUCUREȘTI: Ardeleana Hari- irojina, Petrescu D ecran ui, Petr et cu Victo- ria, Petruș Ana, Potbaniccanu Ecaterina, Roșu Paraschiv, Seicărcseu Gahriela, Sto- leru Gherghina, Stoleru Sarmiza, Sușnea Teodora, Toma Florica. REGIUNEA CLUJ : Butta Elisabeta, Dozsa Ștefan, Gavrtiescu Elena, Gologan Chiriaca, loaniciu Maria, lonescu Emilia, Muțceleanu Eliza, Popa loan, Ruzsa Mar- gareta, Szocsi iosif, Simon lolanda, Toma Ociavia. REGIUNEA CONSTANȚA s Albinei Constantin, Aii Andreescu lutia, Avram Ana, Badea Maria, Bota Emilian, Bolea S. Neagu, Caragea P. Violeta, Costin Elena, Cunev Anton, Gheorghiu Elena, Grigorescu Niculina, loan Bucura, ionița O ti 11a, lonescu’ I. Zamtira, lordache 1» Paula, Larionov Daniel, Lascu Mari., Ma- rin Dragoș, Mazilu, Ortansa, Mihailescu N. Gheorghe, Moldoyeanu Ștcien, Pecerița Anfim, Petre Maria, Sabri Suleiman, Sto- ian-Nediu Gheorghe, Teodorescu 1. Maria, Vlad D. Nădelea, Zaharia Anicu|a. REGIUNEA CRAIOVA: Andrei Angela, Elena, Cioitoru Natalia, Dăncxcu Zenovia, Diaconescu N. Ion, Fălcan Ion, Gomoiu Elena, Jianu Gheorghe, Lăcălușu Nicotină, Nlcolaescu Mircea, Petrescu Dumitra, Po- pescu D. Maria, Rezeantt Ioana, Stan Va- lentin, Vatau Gheorghe, Văduva Angela. REGIUNEA GALAȚI^ Amaricăi Viorel, Bălteanu Ane ta, Bejan Cezar, Boboc Gheorghe, Boncan Xenofan, Cazaca Cor- nelia, Cinepa Tomița, Chiriac Vaieriu, Crisiocea Hnica. Diaconescu Mariana, DuntiCache Ion, Gaftan Vasiltca, Huscă Vasile, lonescu Elena, Ia trate Zenobia, MihailaKu JaaMla. -Nicclau Ana, Pana Elena, Pteptanu Stan, PoalduDgi George- Poceam Stanica, Rogojina Victor. Petru, Vasile Aurel, Weber Simion REGIUNEA IAȘI s Aloslar Ortansa, Bâsu A. loan, Caranfil Paraschiva, Dîrțu Con- stantin, Enache Ecaterina, Gaspar Euge- nia, Gheorghiu D. Steliana, Gospodara Emil, lacomi Lucia, Matcaboj Dumitru, Paraschiv loan, Romapeicu Eliiabeta, Scu- taru Romulus, Stejar Constantin, Toma Vasile, Tudorache Mihai, Turcov Aurelia, Vărzaru loan. REGIUNEA ORADEA : Albert Ecaterina, Balaj Traian, Bohaci Margareta, Câpraru loan, Cirlig Florica, Comarnescu Gheor- ghe, Dalea Hortensia, Doval loan, Heim Ștefan, Ivânov Cornelia, Marinescu Gheor- ghe, Muscă Aurelia, Poptscu Florica, Popa Ana, Stoica Vasile, Teusdea loiif, Trotim Simian. REGIUNEA PITEȘTI : Anton Ion, Bu- lescu Ion, Bucur Nicolae, Bojoagă I. Gheorghe, Constantinescu Ion, Crivoi E. Georgeta, Diaconescn Ion, Dorcioman N. Nicolae, Gălâțeacu N, Dumitru, Moșteanu P. Gheorghe, Mazilu I. Maiin, Mateescu Ion, Ncferu Elena, Popilian Adrieta, Pie- trareanu Constantin, Popescu Rodiei, Rauu A. Marin, Roșu Elisabcta, Sia Radu. Traehe Paul, Tudose Dumitru, Talpan Lucia, Urdea Inn, Viținescu Dumitru, Vijeru Constantin, Zahareacu Elena. REGIUNEA PLOEȘTI i Alexandrescu 1. Maria, Andrei Natalii, Botez Elena, Bucur Liliana, Ciobotaru Dumitru, Cânuțcacu Cercul tinerilor tehnicieni de la Școala medie nr. 3 din o. rașul Buzău a realizat în laboratorul școlii o instalație elec- trică de o deosebită valoare in- instructivă și practică. Es'e vor. ba de un grup moior-generator clL. transformă curentul alternativ de la rețea In curent continuu. In lipsa unui grup conversor pro. priu-zis care, o dată livrat de fabrică nu rămtne decit să fie instalat, noi . am încercat și am reușit să adaptăm și. să asamblăm piese disparate, cu caracteristici diferite. După alcătuirea proiectului instalafiei, în care am ți- nui seama de posibilitățile noastre reale, am introdus in,laborator o con- ductă de curent trifazic (3 X 380 volți) care se termină cu un tablou de distribuție și control. Am turnat apoi In locul stabilit un bloc de be- ton destinai metroului și generato- rului. In sfirșit, am construit și fixat In perete un tablou de curent eonii, nuu prevăzut cu aparate de măsură, întrerupător cu pirghii, siguranțe, lampă de control și reostat de exci- tație. Motorul folosit de noi este un asin, cron trifazat de 1 kw la 1.500 ture pe minut. Dinamul poate debita un curent de 30 dmperi, la tensiunea de 24 volți (0,7 kw) ' necesilînd o turație de 900 ture pe minut. înainte de a instala aceste mașini pe suportul de beton am studiat po- sibilitatea cuplării lor. In tehnică se obișnuiește ca motorul și generatorul sa se cupleze coaxial; acest lucru Insă este posibil cînd ambele mașini au aceeași turație^ In cazul nostru, REGIUNEA SUCEAVA : Alexei Hara- lamote, Asavoaie Alexandru, Bujureanu Vulerian, Buș Eustofia, Broscaujeanu Pe- tru, Caba Maria, Cazacu Mircea, Cimpo- ie$u Gheorghe, Constantinescu Eugenia, Croială Marghita, Dănilă loan, DjuoiiU- chi loan, Fuip Gheorghe, Fi or ea loan, Gegu Gheorghe, Hohuan Eliiabeta, Ho- lețec Constantin, Iurcu L Constanța, Ivan Elena, Lama$anu loan, Marcoci Meria, Mocanu Constantin, Munteanu Ana, Ni- voară Toader, Papuc Natalia, Popevisi Eivira, Popovicl Feiicia, Rezuș Antoneti, REGIUNEA AUTONOMA MAGHIARA : Baciojga loan, Bardecz Katalin, Cseigv) Ludovic, Demeter Iosif, Denes Larui. Faluvtgi Magdalena, Finta Beta, Gali La- dislau, Inczeti Andrei, Jakab Ella, Lazar Miâlos, Lorinczy Dionisie, Molnâr loan, Nagy Bela, Neagoie Virgil, Nemeș Alexan- dru, Petca Ludovic, Szavai Geza, Iar- Alexandru, Tigănescu Du mi tiu, Varga Gi- zela, Zakarias Attila. Profesori fruntași REGIUNEA BACAU : Alexianu Borij. din cauza turațiilor diferite, a trebuit să recurgem la transmisia prin curea. Procedeul este complicat, insă din punct de vedere instructiv, mal in. teresant, deoarece dă elevilor posi- bilitate să folosească cunoștințe teo. itice privind mișcarea de rotație, frecvență, viteză liniară etc. Folosind relația dintre raze și frecvențe, elevii au calculat dimensiunile celor două (ulii care au fost apoi executate laU strung, intr-o întreprindere mecanică^ din localitate. j Lucrările au durat cîteva luni. In. treaga instalație a fost executată de elevi îrt timpul lor liber. Pentru rea- lizarea ei au fost folosite cunoștințe teoretice atit din domeniul electrici, tații, cit și din domeniul mecanicei, precum și numeroase deprinderi prac- tice. Elevii au înlocuit rulmenții u. zați cu alții noi, au recondiționat u- nele aparate electrice de măsură prin rebobinare, au construit reostatul de excitație, folosind sirmă de nicheli ră și calculîndu-i rezistență maximă cu ajutorul legii lui Ohm etc. în felul acesta, ei au cîștgat o bogată expe- riență, legînd strins teoria cu prac, tica, fizica cu tehnica. După ce instalația a fost complet , terminată și pusă în funcțiune, ele- vii i.au calculat randamentul prin ci- tirea indicațiilor precise ale apara- telor de măsură. Laboratorul de fizică al școlii noas. tre s-a îmbogățit cu o instalație e- lectro.tehnică de valoare, iar con- structorii ei și-au văzut munca încu- nunată de succesi PROPUNERI cu privire la Îmbunătățirea programelor și manualelor școlare In urma apariției Ordinului ministrului Invățămîntului și Cul- turii nr. 12 din 21 ianuarie a. c, cu privire la unele măsuri pentru evitarea supraîncărcării elevilor și cadrelor didactice, s-a Hslăfu- rai o activitate susținută pentru ușurarea programelor și manualelor școlare. Acțiunea aceasta s-a intensificat în ultimele luni, ca urmare a constituirii unei comisii departamentale însărcinată cu reexaminarea critică a programelor și manualelor școlare, in scopul evitării supra- încărcării lor și al îmbunătățirii în ansamblu. Asupra primelor rezultate obținute de comisie în acțiunea de ușurare a programelor și manualelor școlare a fost informat biroul Consiliului superior al școlilor din Ministerul învățămîntului și Cul- turii. Avînd în vedere faptul că învățătorii și profesorii au acumulat o bogată experiență pe baza aplicării programelor și manualelor. Ministerul Invățămîntului și Culturii publică aceste propuneri de re- ducere și îmbunătățire a programelor și manualelor — care repre- zintă punctul de vedere al colectivelor și al comisiei departamen.aie — pentru a da posibilitate cadrelor didactice să-și spună cuvîntul, să facă observații și propuneri in vederea realizării unei accesibili- tăți reale a programelor și manualelor noastre școlare. In acest scop, la consfătuirile raionale, în cadrul lucrărilor pe secții, se vor studia și dezbate aceste propuneri. Observațiile și su- gestiile cadrelor didactice vor fi consemnate în procesele verbale pe care secțiile de învățămînt și cultură raionale le vor trimite mtn s- terului pină la 10 iulie a.c. In numerele viitoare ale ,,Gazetei învățămîntului" vor fi publi- cate in continuare propunerile privitoare la celelalte obiecte de tn- vățămint și clase. Cadrele didactice sînt chemate să le studieze cu multă atenție și să trimită cit mai urgent observațiile lor ministeru- lui, pentru ca instrucțiunile de reducere a materiei din programe șt manuale să poată fi definitivate pină la 1 august a.c. și trimise la timp școlilor. LIMBA ROMÎNĂ CLASELE V—VII A. Gramatica Urmărind asigurarea însușirii con. știente de către elevi a principalelor noțiuni gramaticale necesare forma- rii deprinderilor temeinice de expri- mare corectă orală și scrisă, tn pro- grama de gramatică cl. V—VII, e- diția 1958, s-au efectuat — pe lîngă reducerile din ianuarie 1958 — noi re. duceri ți s-a căutat să se realizeze o mai bună sistematizare a materiei. Astfel, au fost trecute unele cunoș- tințe de la o clasă la alta, pentru a da posibilitatea cadrelor didactice să realizeze o gradare mai justă a cunoștințelor, s-a acordat un număr mai mare de ore unor capitole-cheie la fiecare clasă, s-a căutat posibili- tatea acordării de ore necesare exer- cițiilor practice și recapitulărilor din timpul și de la sfîrșitul anului școlar. In programa cl. a V-a, se reiau cunoștințele tratate în cl. I—IV — unele la același nivel : fonetica, nu- meralul, adverbul, sintax>a propoziției, altele precizate prin definiții și e- xemple; prepoziția, conjuncția, inter, jdcția, complementul, și, In sfîrșit, altele mai dezvoltate : substantivul, adjectivul, articolul, pronumele, ver- bul. In felul acesta s-a încercat ca trecerea cunoștințelor de la cl. a IV-a, la cl. a V-a să se facă treptat, pentru a evita supraîncărcarea și pentru ia da posibilitatea însușirii mai temeinice a cunoștințelor. Prin simplificarea unor teme s-a putut acord-a un număr mai mare de ore capitolelor ,,substantivul — articolul — declinarea" și „verbul — conjugarea", oare vor trebui să con- stituie temele de bază ale clasei res- pective ; celelalte părți de vorbire și sintaxa propoziției se vor trata su- mar, deoarece vor fi Însușite mai pe larg tn anii următori. In clasa a Vl-a, se recapitulează, prin exerciții, materia studiată în cl. a V-a și se stăruie asupra cunoștin- țelor noi de la fonetică, adjectiv, pro- nume, adverbe ; accentul urmînd să oadă pe sintaxa prepoziției și pe prin- cipalele probleme din sintaxa frazei, ceea ce va da posibilitatea studierii mai temeincie a întregii sintaxe la cl. a VII-a o dată cu repetarea și sintetizarea cunoștințelor de gnamati- că învățate tn cele 3 clase. Din programa de gramatică a cl. a V-a, ediția 1957, au fost trecute la cl. a Vl-a : semivocale ; diftongi ; vocale în hiat; triftongi; rădăcină și terminație; declinarea substantive- lor proprii; formarea substantivelor — noțiunea de sufix și prefix — de. rivarea; funcțiunea de atribut a ad- jectivului; declinarea adjectivului; superlativul relativ și absolut; decli- narea pronumelui și adjectivului de- monstrativ; adjectivul nehotărît; de- clinarea pronumelui și adjectivului nehotărît; declinarea numenalului; funcțiunile verbului fn propoziție (verbe predicative șî nepredicative); formarea verbelor; verbe formate cu prefixul „în"; felurile adverbelor; de. osebire dintre adjectiv ți adverb; propozițiile exclamative, enunțiative, interogative, afirmative și negative; subiectul exprimat prin pronume de- monstrativ, pronume nehotărît, nu- meral; apostroful. Pentru a se realiza tn mod efectiv reducerile indicate mai sus, dăm in continuare paginile din manualul de cl. a V.a, ediția 1957 și 1958, care cu- prind cunoștințele ce urinează să nu mai fie studiate în această clasă. în anul școlar 1958-1959: semivocale pag. 7; diftongi, vocale în hiat, triftongi — pag. 10-12 : rădăcină și terminație — pag. 19: declinarea substantivelor proprii — piag. 55-57; definiția artico- lului genitival sau posesiv — pag. 58; formarea substantivelor — su- fixe, prefixe, derivarea — pag. 60—65: funcțiunea de atribut a ad. jectivulu-î - pag 75; declinarea adjec- tivelor . pag. 76-84; declinarea pronu- melui și adjectivului demonstrativ pag. 104—108; adjectivul nehotărît — declinarea pronumelor și adjectivelor nehotărîte • pag. 112-113; declinarea numeralului cardinal - pag. 120—122; declinarea numeralului ordinal. pag. 127—128; funcțiunile verbului în pro- poziție (predicative) - pag. 148 și (ne. predicative) — pag. 152; formarea ver- belor-pag. 168-169; felurile adverbe- lor — deosebirea dintre adverb și Sublinierile din text reprezintă recentele reduceri (iunie 1958) efec- tuate in programe. adjectiv pag. 174—179; propozițiile enunțiative, exclamative, interogative; propozițiile afirmative și negative- pag. 191 — 195; subiectul exprimat prin pronume demonstrativ, pronu. me nehotărît, numeral.pag. 200—201; apostrofuî-peg. 249—250. Din programa clasei a Vl-a ediția 1957 au fost trecute la cl. a Vil-a următoarele cunoștințe : Noțiunile despre obiectul și părțile gramaticii; substantive proprii com- puse; ortografia lor; substantive mo- bile și eplcene; substantive defective de număr; substantive cu forme mul- tiple la plural; substantive colective;- formarea substantivelor prin derivare șl prin compunere; articularea ad- jectivului cu articol adjectival; com- parafvul de egalitate, superioritate șl inferioritate; pronumele personal de politețe; ortografia lui; adjectivul retativ-interogativ; timpurile simple șl compuse; forme populare de viitor; verbe neregulate; verbe impersonale; conjucții coordonatoare și subordona- toare; onomatopeea; propoziția afir- mativă și negativă; propoziții elipti- ce; subiectul exprimat prin orice parte de vorbire cu valoare substan- tivală; predicatul nominal format cu verbe copulative (a părea, a rămine, a ajunge, a deveni); acordul numelui predicativ cu subiectul (cind numele predicativ este exprimat prin pro- nume, numerale, substantive mobil»); părțile de vorbire prin care se expri- mă complementul Indirect, circum- stanțial, ordinea cuvintelor In pro- poziție; subordonatele circumstanțiale de cauză și scop. In acest scop, din manualele de gramatică a limbii romîne cl. a Vl-a ed. 1957 și 1958 nu se vor mai studia următoarele teme: substantive proprii compuse-pag. 24—25; substantive mo- bile și epicene-pag. 26—29; substan- tive defective de număr și substanti- ve colective - pag. 31-33; formarea substantivelor - pag. 51-53 și 55; ar- ticularea adjectivului cu articol ad- jectivai - pag. 73-74; comparativul de superioritate, egalitate și inferiorita- te - pag. 77; pronumele personal de politețe, declinarea lui-pag. 88-90; adjectivele interogative — relative pag. 103-105; torme populare de viitor pag. 135; timpurile compuse . pag. 142-143; verbe neregulate, Imperso- nale-pag. 170-173: verbe compulative pag. 175-176; funcțiile verbelor la mod nepersonal - pag. 176-179; comparati- vul de superioritate, egalitate, infe- rioritate al adverbului - pag. 191; conjucții coordonatoare și subordona- toare - pag. 203-206: onomatopeea pag. 211; felurile propozițiilor după formă (afirmative șl negative) • pag. 220-221; propoziții eliptice • pag. 223- 225; subiectul exprimat prin orice parte de vorbire cu valoare substan- tivală — pag. 229-230; predicatul nomi- nal cu verbe copulative ( a părea, a rămine, a ajunge, a deveni) pag. 235- 237, acordul nume|uj predicativ cu subiectul (cînd numele predicativ este exprimat prin pronume, nume- rale, substantive mobile) . pag. 239- 240; părțile de vorbire prin care este exprimat complementul indirect - pag. 260-261; părțile de vorbire prin care sint exprimate complementele circum- stanțiale - pag. 263-265, 256, 267. 270, 271, 272, 275, 277, 278; ordinea cu- vintelor in propoziție. pag. 280-282; subordonate circumstanțiale de cau- ză, de scop - pag. 308-312. Noua programă de gramatică pen- tru clasa a VII-a, programă care va fi aplicată începînd cu anul școlar 1958—1959 nu va mai cuprinde unele cunoștințe gramaticale inaccesibile pentru această vîrstă, oare nu pre- judiciază însă însușirea corectă a limbi romîne. în acest sens s-au scos din programă: substantive concrete și abstracte; pronumele personal fe- minin cu înțeles de neutru; dativul etic; declinarea șl ortografia pronu- melui personal de politeță; pronume- le negativ; funcțiunile numeralului în propoziție; felurile adverbului de mod; funcțiunea adverbului în pro- poziție: alte părți de vorbire cu func- ții de conjuncții; Interjecții cu valoa- re verbală; subiect logic și grama- tical; apoziția simplă și dezvoltată; părțile de vorbire prin care sînt ex- primate complementele; ordinea cu- vintelor în propoziție; atributivele ex- plicative și determinative; ordinea propozițiilor în frază. In felul acesta profesorul va avea mal mult timp pentru predarea și adîncirea cunoștințelor trecute din programa clase; a VI-a în programa clasei a VII-a, precum și pentru a- dîncirea și repetarea cunoștințelor clasei 0 VII-a. pentru anul școlar 1958—1959, Se vor da programe noi de limba romînă pentru clasele V-VU; aceste progra- me nu vor mai cuprinde cunoștințele propuse mai sus pentru a fi reduse. Deoarece manualele de gramatica lim- bii romîne de ta clasele V—VII cu- prind întregul volum de cunoștințe, inclusiv cele reduse. Se recomandă profesorilor o deo. sebită grijă în folosirea acestora și respectarea strictă a prevederilor pro. gramei ed. 1953 și a instrucțiunilor de reducere a manualelor arătate mai sus. Nu se vor trata și nu sc vor recomanda elevilor pentru stu- diu individual temele oare nu mai figurează în programa școlară; cum în manuale se întîlnesc multe exer- ciții legate de teme care nu se miai studiază, ocestea nu se vor folosi nici în exercițiile din clasă, nici în temele date pentru acasă, iar în ex- plicații nu se vor folosi termenii sau noțiunile necunoscute de elevi prin scoaterea unor capitole. B. LECTURA LITERARA La studiul lecturii literare tn cla- sele V—VII paralel cu grija pentru dezvoltarea și perfecționarea deprin- derii elevilor cu citirea corectă și expresivă, s-a căutat să se asigure posibilitatea dezvoltării deprinderilor de exprimare scrisă și orală prin alcătuirea unui mai mare număr de compuneri precum și prin cultivarea dragostei pentru limba romînă și operele literare din literatura romînă și a altor popoare. Pentru mărirea numărului de ore necesare acestor activități cu carac- ter practic din programa de lectură literară clasa e V-a. Ed. 1957, pove- stirea „Cei trei frați" de Frații Grimm va fi socotită drept lectură facultativă, iar noțiunile mai grele de teorie literară: creație populară orală; opera literară; planul com- plex — vor fi studiate în clasa a Vl-a. Din orele obținute prin reducerile specificate mai sus se vor adăuga două ore pentru compuneri (total 14 ore) și o oră pentru controlul lecturii în afară de clsă (total 10 ore). Pentru clasa a Vl-a, la lectură li- terară, pentru anul școlar 1958—59 se va da o programă nouă. In scopul ușurării predării cuno- ștințelor de lectură literară, două din cele 30 de texte literare indicate în programă și cuprinse în manual vor fi considerate ca lectură facultativă. Aceste două texte sînt povestirile: „Capra lui Moș Saghin" de A. Daudet și „Moartea lui Castor" de I. Al. Brătescu-Voinești. Cele 5 ore obținute prin reducerea acestor po- vestiri vor fi repartizate astfel : 3 ore pentru compuneri, în care elevii se vor familiariza cu planul complex (total compuneri 15 ore) și 2 ore pentru controlul lecturii în afară de clasă (total 10 ore). In acest fel, bucățile de lectură li- tereră prevăzute pentru clasa a Vl-a vor fi: „Patrie" (fragment) de M. Beniuc; „Ardealul" de N. Bălcescu; Doina voinicească; Doina de cătănie; Alîndru-i codru și-nfrunzit; „Clinele și cățelul" de Gr. Alexandrescu; „Sultănica"" de B. St. Delevrancea; „Prinț și cerșetor" de M. Twain; ,,'Ioș Gheorghe" de Al. Vlahuță, Toma Alimoș; „Pintee” de St. O. lo- sif; V. Alecsandri — Biografie: „Pe- neș Curcanul" de V. Alecsandri; „A- niintiri din copilărie" de I. Creangă: „Șoimul" de J. Bart; „Teras Bulba” de N. Gogol; „Revedere" de M. Emi- nescu; „O scrisoare de la Muselim Selo" de G. Coșbuc; „Oaspeții pri- măverii" de V. Alecsandri; „Ciocîr-- lia" de M. Sedoveanu: „Domnu’Goe" de I. L. Caragiale; „Soblețki și ro- rnînii" de C. Negruzzi; „Revoltă tn port" de Al. Sania; „Drapelul" de V. Cataev; „Slavă eroilor Doftanei" de M. Bamjș: „Scrisoarea a III.a" de M. Eminescu; „Robinson Crusoe" de D. Defde; „Vino și vezi" de Ce. zar Pctrescu. Din programa de lectură literară clasa a VII-a Ed. 1954 s-au redus în decursul anilor 1955—1956 textele: „Sînziana și Pepelea" de V. Alecsan- dri: „Doamna Chiajna" de Al. O- dobescu; „Moș Ion Roată și Unirea" de I. Creangă ; ..Crăiasa din povesti" de M. Eminescu; „Lanțul slăbiciuni- lor" de I. L. Caragiale ; „Țara" și „Letopiseț" de M. Beniuc, „Vînătoa- rea de lupi" de P. Dumltriu ; „Politeh- nica muncitorească" de V. Porum. bacu; „Sfîrșitul jalbelor" de Al. Jar; „Tu păcii-ești soldat" de Imre Hor- vath. Pentru anul școlar 1958—59 se mal reduc: „Pe pluta de la Dorna la Piatra" de Al. Vlahuța și „Ursul" de M. Sadoveanu. Orele obținute din reducerea ultimelor texte se vor re- partiza astfel: 2 ore pentru recapi- tulare (total 10 ore) și 1 oră pentru compuneri (total li) ore). CLASA VIII In programa Noțiuni de teoria li- teraturii cl. VlII-a, ediția 1968, in afa- ra reducerilor efectuate pentru anul școlar 1957 și din ianuarie 19,>8, s-au propus noi reduceri, precum și siste- matizarea și repartizarea materiei pentru studiu, menite sa ușureze în- sușirea principalelor noțiuni de teorie literară și joiosirea manualului, cu mai uune rezultate, de către elevi. S-au avut în vedere, in primul nud noțiunile abstracte, uecorespuuzătoa- re nivelului de cunoștințe și virstei c- levilor ; unele dintre acestea nu vor mai fi studiate la această clasa (Iile, ratura ca reprezentare tipică a vieții, tema și ideea operei literare) ; altele se vor studia nu teoretic la începutul anului, ci treptat, fn tot cursul anu- lui pe baza analizei unor opere lite- rare (partinitatea literaturii, caracte- rul național și popular al literaturii, personajele operei literare etc.). In acest sens din capitolul „Noțiuni generale" se vor studia numai urmă- toarele cunoștințe : Noțiunea de artă în general. Diferitele ramuri ale artei. Deiiniția noțiunii de literatură, înțe- lesul larg și restrins ai termenului „literatură". Literatura ca totalitate a operelor scrise. Literatura în înțelesul mai restrins ca totalitate a operelor care exprimă în mod artistic, prin cu- vinte, gîndurile și sentimentele po- porului. Imaginea artistică. Oglindi- rea realității în imagini artistice (cu aplicații la Scrisoarea UI de M. E- minescu). Știința literaturii. Părțile componente ale științei literaturii : teoria literaturii, istoria literaturii și critica literară. Condiționarea recipro- că a celor 3 discipline (acestea se vor studia pe scurt fără aplicații pe text)................... , Din același capitol, următoarele cu- noștințe vor fi studiate în cursul a- nutui la speciile literare indicate de programă : „partinitatea literaturii" ca aplicații la poezia „închinare" de M. Beniuc (recomandată pentru no- țiunea de imn) și romanul „Bărăgan" de V. Em. Getan (recomandat pen- tru noțiunea de roman), „Caracterul popular" se va studia ta’folclor și la poezia „Dan, căpitan de plai" de V. Alecsandri : „Caracterul național" se va studia la „Oda ostașilor romîni" de V. Alecsandri și se va reaminti și la poeziile „Novac și cornul”, „Pașa tlassan" de G. Coșbuc. Este bine ca aceste noțiuni să fie reamintite de-a lungul întregului curs, la operele cc permit această a- plicare, pentru ca la sfîrșitul anului școlar sintetizarea și generalizarea a- cestor noțiuni să fie lăcute pe baza mai multor exemple. Din capitolul 11 — Structura operei literare — vor fj studiate la diferite specii literare, compoziția operei , personajele, modul de expunere ni opera literară, sintaxa poe- tică, vorbirea în proză și versiii- caia. (de ex. personajele operei lite- rare și diferitele nlijloaee de caracte- rizare ale personajelor se vor studia la schița, nuvelă, roman, epopee, tra- gedie, comedie ; modurile ue expu- nere — studiate în cl. V—Vil — vor fi reamintite ori de cite ori vor fi în- tilnite descrieri, dialoguri, narațiuni ; sintaxa poetică, tropii, figurile de stil, vor fi studiate treptat, la genul liric popular și cult și la genul epic sau dramatic in versuri). Din a- cest capitol — „noțiunile de temă și idee", care duceau adesea la confu- zii sau la concluzii greșite nu vor mai fi studiate ; profesorii vor avea grijă să evite aceste noțiuni, întrucît în ma- nual sînt folosite la analiza celor mai multe opere, în versuri sau proză. Din capitolul 111, — „Genurile li- terare" — se reduc toate lămuririle istorico-literare în legătură cu dilerite genuri sau specii indicate în progra- mă sau introduse în plus In manual, în afară de istoricul apariției trage- diei care se va studia fără amănunte și pe înțelesul elevilor. Din creația lirică populară nu se mai analizează poeziile : „Suflă vîn- tul de pe munți", „Măi bădiță Gheor- ghieș". In cadrul concluziilor referi- toare la acest capitol se vor defini trăsăturile caracteristice ale produc- țiilor populare, menționîndu-se, cu această ocazie, strigaturile, cîntecul satiric și bocetul. (Din aceste creații se pot eventual recomanda uncie pen- tru lectură suplimentară). Din capitolul — „Creația lirică scri- să" — nu se mai studiază ; epigra- ma, pamfletul și romanța (acesiea vor fi numai mențioante în conclu- ziile ig genul liric) și recomandate e- ventual ca lectură suplimentară. Na se mai fac caracterizările generale ale poeziilor : „Celor din Siberia" de A. S. Pușkin, „Trecut-au anii" și „Glo- ssa" de M. Eminescu. „In miezul ve- rii" de G. Coșbuc (aceste poezii pot fi eventual recomandate ca lectură suplimentară). Noțiunile referitoare la conținutul balade; populare vor fi e- xemplificate pe balada „Novac și cor- bul", iar problemele teoretice privind măiestria artistică (figuri poetice, versificația) vor fi ilustrate pe balada „Miorița". Din literatura — „Epică scrisă"— nu se vor mai analiza : „Legenda ciocirliei" de V. Alecsandri și „Poves- tea lui Hanap-Alb". Acestea vor fi amintite în lecțiile de concluzii asu- pra speciilor respective din creația populară. Noțiunea de „schiță" se va studia pe baza operei „Cameleonul" de A. P. Cehov, iar romanul pe baza operei „Bărăgan" de V. Em. Galan. La genul dramatic se va analiza tragedia „Regele Lear" de W. Sha- kespeare. drama „Vlaicu Vodă" de Al. Davila, comedia „O scrisoare pier- dută" de I. L. Caragiale. Comedia „Avarul” de J.B.P. Moliere va fi reco- mandată ca lectură suplimentară. întrucît manualul de Teoria litera- turii ediția 1957 și 1958 cuprinde foar- te multe noțiuni care nu se mai stu- diază și multe opere care nu se mai analizează, se recomandă profesorilor respectarea strictă a prevederilor pro- gramei. folosirea cu grijă a manua- lului. Astfel, nu se vor mai recomanda elevilor : textele indicate pentru apli- cații la studierea părților componente ale literaturii — pag. 10—18 ; omul în centrul operelor literare și lite- ratura ca reprezentare tipică a vieții — pag. 21—29. Capitolele din manual referitoare la partinitatea literaturii, la caracterul popular și național al literaturii vor fi folosite cu ocazia analizei textelor literare, indicate tn programă, ediția 1958 (texte amintite mai sus, în aceste instrucțiuni). Tenia și ideea operei literare — pag. 51—60. lextele de aplicații de la capitolul „Compoziția operei literare” — temele, subiectul și personajele — pag. 63-87, — nu vor mai fi recomanda ie spre studiere, întrucît noua programă in- dică alte texte (texte amintite, mai sus, tn prezentele instrucțiuni). îndrumările date la acest capitol nu voi fi recomandate spre studiere, ci vor fi prezentate de profesor pe înțelesul elevilor, evitindu-se noțiu- nile literare de temă și idee, folosite în manual : Modul și mijloacele de caracterizare — pag. 87—96 ; „Mo- dul de expunere în opera literară" — pag. 96—104 vor ii exeinpliiicate pe textele indicate de programă. Capitolul — „Limba operei științi- fice și limba literaturii" — nu va fi recomandat elevilor pentru studiere așa cum este prezentat în manual, cu- noștințele respective vor fi folosite treptat pentru lămurirea unor tiguri de stil, tropi, versificație, care se vor Intîlni la diferite specii literare. De exemplu la „Cîntecul doinei" se va studia — epitetul, repetiția ; la poezia „Nu știu" — paralelismul, gradația; la „Oda ostașilor romîni” — invoca- ția retorică ; 1a „Miorița" — hiper- bola, antiteza ; 1a „Mai am un sin- gur dor” — varietatea ritmului și rimei etc. De asemenea, nu se vor studia : poeziile „Suflă vîntul de pe munți" — pag. 144—145; „Măi bădiță Gheor- ghieș" — pag 147; Cîntecul satiric, strigăturile, bocetul — pag. 147—150 ; istoricul odei și imnului — pag. 156—158; .Epigrama" pag. 163: „Tre- cut-au anii" — pag. 166; „De ce nu nii vii" de M. Eminescu. — pag. 168 ; Istoricul genului liric — pag. 175—176, dezvoltarea baladei în crea- ția epică populară a altor popoare — pag. 191 ; cintecele rituale pag — 198—207 ; „Legenda ciocirliei" — pag. 224—232 ; Istoricul epopeii — pag. 261—263 ; „Povestea lui Harap Alb" pag. 263—268; „Tovarășii" de Em. Gîrleanu — pag. 268- 270; Istoricul nuvelei — pag. 284—285; evoluția ro- manului în literatura romînă — pag. 296—301; istoricul dramei — pag. 359—351; „Avarul” de J.B.P. Moliere — pag. 385—390; dezvoltarea come- diei — pag- 390—392. CLASA IX La istoria literaturii romîne clasa a IX-a, pentru ca materia să se poa- tă parcurge în bune condițiunl în pre- darea tezelor generale de prezentare a epocilor, precum și a biografiilor scriitorilor se vor accentua numai principalele evenimente și date ab- solut necesare înțelegerii dezvoltării literaturii și creației scriitorilor, re- nunțîndu-se la amănuntele istorice, la excesul de titluri de publicații, opere, numiri ale organizațiilor politico-cul- turale, le informațiile referitoare la dezvoltarea artelor. Asuei, preaarea temelor „Cultura ți literatura romină um sec. Avi- xVill" se via menține ta indicat ne programei — tara sa se reeoiuaiiue eievoor amănuntele cuprinse in ma- nual la aceste teme (ca ue pilaa : mmăstirile, jocare de cultură, amă- nunte cuprinse in documentele slavo- ne ain sec. XV, juramintul omagial al lui șieran cel Mare Conform prevederilor programei, os- pitoieie oe prezentare generala „pri- vind” Cultura și literatura ronnnă ain sec. XVII și al XVIII” vor li tra- tate într-o singură temă comună, in care se vor prezenta trăsăturile ca- racier.stice ale secolelor respective. Pentru a se preda cunoștințele de li- teratură istorică din sec. al Xvll-lea, pe bază de text, se vor citi și analiza, în clasă, numai următoarele texte in- dicate in programă : din Grigore Ure- cne — „Portretul iui Șteian cel Mare" ; din Miron Costin „Venirea lăcustelor" ; din Antim Ivireanu — „Predica la Duminica Vameșului" ; din 1. Neculce, „Spătarul N. Millescu" ți „Portretul lui petru I". Ierna „Dimitrie Cantemir" se va studia în doua ore. In acest scop pre- zentarea vieții și activitatii scriitorului se va lace pe scurt ; se va analiza nu- mai fragmentul „Despre ceremoniile pe care moldovenii le observa la io- gudiie și nunți”, din opera „Descrie- lea MO.dovei’ ... Studierea teniei „Viața și activita- tea iui I. Budai Deieauu" sa va in- tegra in capuoiul „Literatura romină la stirșitui sec. al XVHl-lea și inge- putul sec. al XlX-lea. Școala Arue- loana”. fn acest scop, nu se va pie- ua biografia scriitorului, iar din ope- ra se va analizia numai un fragiiuiat diii Ciutul X. întregul capitol „Literatura romină la suițitul sec. al xVlli-lea și înce- putul sec. al Xlx-lea" se va stuuia in 4 ore. Cele două teme generale privind „Literatura in primul ți al doilea steri ai sec. al Xlx-lea" se vor preua concentrate într-o singura expunere in care se va aminti pe scurt situația poiiuca-economica-socială, dezvoltarea țconi. a presei, a științei ți literatu- rii um prima jumătate a sec. al MX- Ica. in continuare, sc vor studia scrii- torii care s-au afirmat în această pe- rioadă : lenactiița și lancu Văcărescu, Dinicu Go.escu, V.' Ciriova, A. Panii, I. L. Răuuiescu, D. Boiintineanu, C. Boliac, M. Kogalmceauu — cu analiza sau caracterizarea operelor specii oaie ui piugraina ediția 1957. Din opera lui M. Kogălniceanu nu se va mai caracteriza „Discursul pen- tru imounătațiTea soanei țaramlur". Se va citi ți se va comenta progra- mul „Dacici literare" ți se va carac- teriza „Cuvîntul pentru deschiderea cursului de istoria națională la Aca- demia Minălleană". Noțiunile privitoare la curentele li- terare și intiuențe nu se vor trata ca teme separate, ci vor fi studiate în legătură cu activitatea diferiților scriitori (de ex. V. Ciriova ți influ- ența romantismului etc.). La tenia „N. Bălcescu" se va ana- liza fragmentul „Călugărenii" din Cartea a 11-a a „Istoriei Komînilur sub Mihai Vodă Viteazul", în locul fragmentului „Robirea țăranului". Din opera lui Gr. Alexandrescu nu se mai analizează fabula „Clineleși cațeiui". Faouia „Boul ți vițelul" ți su„ra „Satiră, dunului meu" vor li caracterizate insă in vederea prezentă- rii unei imagini de ansamblu a ope- rei lui Gr. Alexandresu. Deoarece nuvera, Alexandru Lăpușneanu. s-a studiat în clasa a Vlll-a, tenia C. Ne- gruzzi se va studia în 4 ore iu loc ue 3 ore. Dm opera lui V. Alecsandri, nu se va luai caracteriza poemul „Dan, ca- pitali de piai" — analizat in clasa a vnl-a, ți nu se va analiza povesti- rea „istoria unui gaibin", urmuid să se iaca o caracter.zare generata a prozei lui V. Alecsandri. Dtu numărul ae ore obținut prin reaucerue ți sistematizările materia- lului, indicate mai sus, se vur repar- tiza 4 ore la compuneri (total lu uie) ți 3 ore pentru controlul lecturii in afară ae clasă (total 6 ore). Pentru a se putea aplica reducerile indiciile ■nai sus in programa, din manualul ue Istoria literaturii romîne -lașa a IX-a nu se va mai preda ui maiorul material ; „introducerea" (deoarece capitolul s-a studiat in clasa a VIJl-a) — pag. 3—o. „AUiiasciriie, școli ți lu- care ae cultura" — pag. 8. Arlcie in sec. XVII — pag. 19. „Cronica ano- nimă" — pag. 28—29. „Istoria ieru- Uiincă a lui D. Cantemir" pag. 49—ol. „Biografia lui 1. B. Deleanu' — pag. b/. „variantele țiganiadei" — pag. 58. „Compoziția poemului" — pag. 67—72. „Ionică Tăutu" — pag. 62. „loan Calina" — pag. 87. „Dezvol- tarea artelor plastice" — pag. 91—96. „Activitatea de romancier a lui D. Bo- litineanu" — pag. 102. „Discursul pentru Îmbunătățirea soartei țărani- lor" — pag. 10/. „Romantismul" — pag. 108—I iD. „Epistola domnului ma- ior Voinescu 11" de Gr. Alexandrescu — pag. 131. „Oglmdele" — pag. 132- 133. „Clinele și cățelul" — pag. 139- 140. „Poemul Aprodul Purice" de C. Negruzzi — pag. 145—146. Traduceri ți prelucrări in activitatea lui C. Ne- gruzil — pag. 146. Piesa „Rusalile”, „bandu Napoilă , ultna retrogradul" de V. Alecsandri — pag. 1/7—178. „Deșteptarea Romînief" de V. Alcc- sandri — pag. 183—184. Profesorul nu va preda șl nu va recomanda elevilor pentru studiu in- dividual cunoștințele indicate mai sus. Totodată, se atrage atenția profe- sorilor. că deoarece manualul cuprin- de unele capitole mai dezvoltate, cu multe amănunte, să se prezinte ele- vilor materialul din aceste capitole evitînd balastul inutil, pentru a nu supraîncărca pe elevi. De ex. la ca- pitolele; Școala Ardeleană, I. BudH Deleanu. Istoria Romînilor sub Mihai 5 odă Viteazul. Viața și activitatea lui V. Alecsandri. CLASA X Tn predarea literaturii romîne 1a cl. a X-a se va ține seama de recoman- dările făcute ia cl. a IX-a : prezentă- rile generale și biografiile scriitorilor se vor face fără amănunte. Se vor respecta prevederile programei evltîn- du-se mulțimea de date și titluri cu- prinse în manual (ex. Presa, știința, artele plastice, biografiile scriitorilor etc.). In programa de literatură romînă ediția I9o8 s-au propus următoarele reduceri și modificări : se scoale tema „Dezvoltarea artelor în secolul al XlX-lea", Analiza operei „Ciocoii vechi și noi" se va face pe baza frag- mentului oare oglindește chipul și ca- racterul lui Dinu Păturică. (Pentru studierea vieții și activității lui N. Fi- limon se dau 2 orei. La tema Al. O- dobescu se va analiza numai frag- mentul „Culmea Bisocii", Realismul critic nu se va mai studia ca un ca- pitol separat, ci via fi menționat ta marii scriitori reprezentanți ai rea- lismului critic (ex. la I. L. Cara- gale etc.) In acest sens, pentru oap. „Literatura romînă In decenziile 8 și 9 alesec. X1X“ se dau4ore).La tema M. Eminescu nu se mai face analiza literară a poemului „Călin (file de poveste)", ci caracterizare gene- rală o aceste opere; In schimb . se va analiza poemul „Lucea- fărul",. Lia tema „I. L. Caragiale" nu se va mai studia în mod special schița „Arendașul romîn". ci se va prezenta In cadrul caracterizării ge- nerale a operei, deoarece această schiță este cunoscută de elevii din clasele precedente. La tema „Contem- poranul" nu se va mai analiza poe- ziile „Pe stradă" de Păun Pincio, ..Nunta de argint" de Traian Denm- trescu, „Dezmoșteniții" de N. Beidi- ceanu. — care urmează să fie men- ționate In prezeitarea generală asu- pra activității scriitorilor de la Con- temporanul. (Pentru studierea temei Contemporanul se dau 5 ore). La tema „G. Coșbuc" nu se vor trai caracteriza poeziile „Dușmancele", „O scrisoare de la Muselim-Selo", „Doina", deoarece sint cunoscute de ISTORIA Pentru a tace mai accesibile cursu- rile de istorie din școala de cultură generală, pentru a ușura, deci, elevi- lor înțelegerea lecțiilor expuse de că- tre profesori și a materialului cores- punzător din manuale.,.tn programele și manualele de istorie — pe lîngă reducerile făcute In ianuarie 1958 — se vor efectua noi reduceri pentru anul școlar 1958/1959. Profesorii au datoria dc a studia cu toată atenț'a aceste propuneri, precum și întregul material ce rămine în programe și manuale în vederea înlăturări; su- praîncărcării elevilor. Publicăm, deocamdată, numai redu- cerile făcute în materia claselor a V-a și a VHI-a. CLASA V tn programa de istorie pentru clasa a V-a (ediția 1957) intervin următoa- rele modificări și reduceri, care însu. mează atlt reducerile făcute în ianua- rie 1958 cît ți pe cele din iunie 1958. A. Elementele cuprinse în lecția de introducere vor fi prezentate elevilor în două ore. în loc de una, cit era pre- văzut in programă. B. Istoria antică I. Tema „Viața oamenilor prtmit'vi în epoca pietrei" va fi prezentată In. tr-o singură lecție, în loc de două; folosind elementele cele mai simple și sugestive, profesorii vor ajuta pe elevi să înțeleagă principalele aspecte d'n viața oamenilor primitivi; nu șe va vorui elevilor despre așezările lacus- tre. 2. In lecțiile despre vechiul Egipt nu se vor preda elevilor temele ; „A- șezorea oamenilor lu valea N’lului"; „nomele" (și, bineînțeles, nici terme- nul de nomarh) ; cuceririle din timpul faraonului Tutmes al III-lea; căderea statului egiptean va fi doar enunțată, deoarece se va relua inevitabil cind se va studia întinderea imperiului per- san; „legenda lui Osiris"; „astrono- mia". 3. Din lecția „Cultura assiro-chal- deeană" nu se va studia paragnatul „Religia și miturile vechilor locuitori cin Aiesopotamia". 4. Din lecția „Fonicia" nu se va studia tema „religia". 5. Din lecția „Persia antică" nu se vor studia temele : „decăderea impe- riului persan" (despre oare se va voroi la lecția „Războaiele greco- persanc” și lia lecția „Alexandru Ma- cedon și cucerirea Orientului”) țl „religia dualistă". 6. Din lecția „India antică", se omit următoarele teme: „legile Iul Mânu", „Unificarea Indiei antice: statul In- dian In timpul lui Ciandragupta ți Așoca" ș> „poemele eroice". 7. Din lec(ia „China antică" nu se va studia tema „religia". 8. Din lecția „Condițiile naturale șl vechii locuitori ai Greciei", se oniile paragraful „Cei mai vechi locuitori ai ureci'j ; civilizația cretană" și tema „formarea civilizației miceniene". 9. Din lecția „Religia și m'turile vechilor greci" se omit temele: „mitul ’zespre originea lumii" și mitul des- pre Tezeu. 10. Din lecția „Atena" nu se vor preda temele : „Formarea statului atenian" și „Reformele lui Clistene", II. Tema „Cultura greacă In sec. V1I-V I.e.n." se va preda în două lecții, în loc de una, pentru ce e- levii să-și poată însuți mai ușor ș’ mai temeinic principalele valori ale culturii grecești antice. 12. Din lecția „Statul macedonean în sec. IV I.e.n." nu se va preda tema „Liga de la Corint". 13. Din lecția „Alexandru Macedon și cucerirea Orientului" nu se va pre- da tema „Expediția lui Alexandru Macedon în Asta Centrală si tn In- dia". 14. Din lecția „Republica sclava- g stă romană" se om'te tema „legen- da lui Agrippa". 15. Din lecția „Cucerirea Italiei de către romani" se omite ultimul para- graf („Organizarea Italiei după cu- cerire ; unificarea treptată a Italiei”). 16. Din lecție „Primul război punic" se omite teme „răscoale mercenarilor din Cortagine". elevi din clasele anterioare, urmînd ca acest poez'i să Reamintite în ca- drul caracterizării generale asupra o perei. (Pentru studierea temei ,.G Coșbuc) se dau 7 ore). La tema „Al. Vlahuță nu se va mai analiza schița „Socoteala", fiind cunoscută de elevi din clasele anterioare. (Pentru stu- dierea temei „Al. Vlehuță" se dau 3 ore). Pentru tema B. $t. Delavrancea si dau 4 ore, iar pentru tema I. Sta viei — 3 ore. orele obținute din reducerile pro- puse se repartizează precum urmea- ză : compuneri 5 ore. controlul lec- turii în afară de clasă 3 ore. deoa- rece la această clasă nu existau oină acum ore afectate pentru compuneri și controlul lecturii în afară de clasă. Pentru a se putea aplica reducerile indicate mai sus, în programă, nu se vor studia următoarele teme cuprinse în manualul de istoria literaturii ro- mîne cl. a X-a : Presa Satirico-unio- ristică — pag. 9. Teatrul și muzica ; artele plastice din deceniile 6 și 7 ale sec. al XlX-lea. — pag. 13—18. Iz- voarele istorice ale nuvelei Mihnea Vodă cel rău de Al. Odobescu — pag. 45. „Realismul critic" — pag. 79-82. (noțiunile va fi date cu ocazia pre- dării scriitorilor realiști). Dezvoltarea artelor în deceniile 8—9 ale sed. al XIX-lea pag. 93—100. Scrisoarea II pag. 174—175. Cricitilor mei — pag. 175—176. „Capra cu trei-iezi" — pag. 210—212. Couu Leonida față cu reac- țiunea — pag. 230. High-Life — pag. 260—264. Arendașul Romîn — pag. 264—266. Pe stradă de I. Păun Pin- cio — pag. 283. Nunta de argint de Traian Demetrescu — pag. 286. Lău- tarul de N. Beldiceanu — pag. 288. Artele ta sfîrșitul sec. XIX și începu- tul sec. XX — pag. 305—307. Mara de I. Slavici — pag. 313. Budulea Tachi — pag. 315—320. Dușmancele dc G. Coșbuc" — pag. 342—344. O scrisoare de 1a Muselim-Selo de G. Coșbuc — pag. 352. Doina de G. Coșbuc — pag. 356—358. Liniște de Al. Vlahuță — pag. 373—375. Socoteala de AL Via huță — pag. 381-384. Martirii și că- lăi, și Ero:i de D. Th. Neculuță - pag. 404— 406. Cunoștințele reduse din programă și din manual vor fi amintite în ca- drul prezentărilor generale asupra scriitorilor studiați. 17. Se omite lecția „Statul roman după marile cucerir"; In lecția „Re- formele fraților Gracchi", se va arăta elevilor că principalele rezultate ale marilor cuceriri romane au fost:_creș- terea uriașă a sfatului roman, îmbo- gățirea latifundiarilor, creșterea .șefa- viei și ruinarea țărănimii romane. 18. Se omite lecția „începutul lup- telor civile ta Roma"; explicînd ele- vilor cauzele marii răscoale conduse de Spartacus, profesorii vor arăta că, după uciderea fraților Gracchi, situa, țla sărăcimii și a sclavilor s-a înrău- tățit tot mai mult pină ce aceștia, ne- maiputtnd-o îndura, s-eu răsculat. 19. Din lecția „întărirea Imperiului Roman în timpul lui Traian" nu se va studia ultimul paragraf („Războiul cu părții; sfîrșitul cuceririlor ro- mane"). C. Istoria evului mediu. 1. Primele două lecții se comasează, omițindu-se ultimul paragraf („Viața și organizarea popoarelor germa- nice") din pr'ma lecție și ce! de al doilea paragraf („Noua organizare socială") din lecția următoare; mate- rialul rămas se va preda într-o sin- gură lecție, intitulată „Popoarele bar- bare și migrația lor" și care va cu. prinde următoarele teme : a. Obiectul istoriei evului mediu; perioadele ei. b. Popoarele migratoare (explicarea termenului „barbar"; principalele grupe de popoare barbare); cauzele mignației lor. c: Principalele regate barbare; spri- jinul dintre regii barbari și biserică. 2. Dlrt lecția „Statul franc" se omit temele: „sprijinul dintre rege și bise- rică", „întărirea regatului franc la mijlocul sec. VIII; oprirea ofensive arabe" și „organizarea imperiulu feudal franc". 3. Lecția „Structura soicetății feu- dale îtvsec. IX-XI" se va preda în două ore de curs, în loc de una, pen- tru oa profesorii să poat).* preda mai temeinic cunoștințele despre viața e- conomică, clasele sociale, și relațiile de clasă din prima perioadă a evu- Iul mediu. 4. Din lecția „Luptele dintre impe riu și papalitate" nu se va preda li doilea paragraf („Formarea Sfîntului Imperiu Romano-German"); profesorii vor avea, insă, grijă oa. începînd tra- tarea temei principale a lecției (lup. tele dintre papi șl împărații german’ pentru supremație), să erate că reg germani, atrași de bogăția orașele lene, eu cucerit nordul Itak.-.ei, in corontndu se împărați și considerin du-se urmașii lui Garol cel Mare. 5. Din lecția „Imperiul Roman de Răsărit în sec. V—VII. Justinian", nu se va preda ultimul paragraf („Slăbirea Imperiului Bizantin după Justintan”). 6. Din lecția „Slavii" nu se vor preda temele : „Cehia", „Moravia", „întărirea statului bulgar în timpul lui Slmeon". 7. Lecția „Imperiul Bizantin în sec. VIII—XI" nu se va mal preda ; î lecțiile despre slavi, arabi, crucfad etc., profesorii vor insista asupra ele meritelor referitoare ta istoria Bizan- țului. 8. Din lecția „Rusia Klevoană" se omite ultimul paragraf („Decăderea Rusiei kievene"); această temă se reia pe scurt, la lecția despre cuceririle mongolilor și la oea despre forma- rea marelui cnezat el Moscovei. 9. Din ultimul paragraf al lecției „Apariția feudalismului pe pămtntul patriei noastre", nu se va trata tema „cucerirea statelor feudale romlneșR din Transilvania de către statul fet dai ungar", deoarece se studiază ș la lecția „Ungaria piuă In sec. XVI”. 10. Din lecția „Statul feudei arab" nu se vor preda temele: „apariția claselor sociale" și „dezmembrarea imperiului arab" ; profesorii vor arăta — fără amănunte — că, datorită în- tăririi marilor feudali, imperiul arab s-a fărîmițat treptat. Jl. Tema „Feudalismul în Indie și (Continuare in pag. 4) și manualelor școlare (Urmase din pag. 3-a) Chim pînă în sec. XII" se va studia într-o singură lecție, astfel : a. India. Dezvoltarea Indiei în pe- rioada regatului Gupta ; șerbiraa ță- ranilor și întărirea marilor feudali. b. China. Cotropirea mongolă și accentuarea șerbiei ; dezvoltarea Chi- nei în perioada imperiului Tan ; cul- tura Chiliei feudale. 12. Din lecția „Cultura țărilor ră- săritene" (tn sec. V—XI) nu se va studia tema „cultura arabă în Spa- nia“. 13. „Trăsăturile caracteristice ale societății feudale la începutul evului ruedlu (sec. V—Xl)“ vor Ii recapitu- late în două lecții : în prima — viata economică și viața socială, bar tn e doua — viata politică și cea cultu- rală. 14. Din lecția „Dezvoltarea comer- țului în evul mediu" se emite al doi- lea paragraf („Iarmaroacele și băn- cile medievale"); întregul capitol ,.Dezvoltarea orașelor și comerțului" va fi predat In două lecții, astfel : Orașul medieval (1 oră) a. Apariția meșteșugurilor și sepa- rarea lor de agricultură ; formarea orașelor; apariția negustorilor locali. b. Lupta orășenilor împotriva feu- dalilor ; orașele libere. c. Aspectul unui onaț medieval. Dezvoltarea comerțului în evul me- diu (I oră) a. Organizațiile profesionale ale orășenilor. b. Principalele drumuri comerciale în evul mediu: uniunile orășenești (Liga lombardă și Han sa germană). c. Rolul progresist al orașelor tn dezvoltarea societății medievale. 15. Din lecția „Cruciadele", nu se va studia tema „formarea regatului feudal al Ierusalimului"; profesorii se vor limita la precizarea că scopul primei cruciade a fost atins — par- țial — prin formarea unul regat feu- dal al Ierusalimului, apărat de ordi- nele de călugări cavaleri și că, sub loviturile turcilor, acest regat s-a prăbușit. Tot la această lecție, pro- fesorii vor prezenta — foarte pe scurt — istoria statului valah-bul- gar, ca expresie a luptei înfrățite a romînilor și bulgarilor Împotriva asupririi bizantine. 16. Din lecția „Dezvoltarea Franței pînă în sec, XIV" nu se va studia tema „lupta împotriva papalității*. 17. Tema „Războiul de o sută de ani și răscoalele populare" va fi slu- diată In două lecții. In loc de una, tnatîndu-se următoarele probleme: a. Cauzele războiului ; primele lupte. b. Răscoalele populare din Franța Și Anglia (răscoala orășenilor din Paris, Jacquerta ; răscoala condusă de Watt Tyler). c. Sfîrșitul războiului (Ioane d’Arc, victorie Franței). 18. La lecția „Spania pînă în sec. XV" nu se va trata despre posesiunile Aragonului. 19. Din lecția „Italia tn sec. XII— XV" nu se vor preda temele : „orga- nizarea aristocratică o republicii ve- nețiene (dogele și Marele Consiliu)" și „tirania (regimul artlstocrației oră- șenești)". 20. Din lecția „Germania tn sec. XII—XV", se omite ultimul paragraf („Dezvoltarea orașelor germane ; Bula de Aur ; slăbirea imperiului feu- dal german în sec. XV“). 21. Din lecția „Formarea Imperiu- lui feudal Otoman" nu se va preda primul paragraf („Statele din Pe- ninsula Balcanică"). 22. Tenua „Dezvoltarea culturii în sec. XII—XV" se va studia în două lecții, în loc de una ; din conținutul ei se omit: „Astronomia", „alchi- mia", „atelajul modern". 23. „Trăsăturile caracteristice ale societății medievale tn sec. XII—XV" se vor recapitula tn două ore, în loc de o oră, astfel: în prima lecție — viața economică și socială, iar în cea de a doua — viața politică și culturală. în urma acestor modificări șl redu- ceri, cele 93 de ore ale cursului de istorie de la clasa a V-a. vor fl re- partizate astfel: 1. Introducere (2 ore). 2, Istoria antică (39 de ore). a. Orîndufrea comunei primitive (2 ore). b. Orînduiraa sclavagistă (37 de ore) — a. Orientul antic (10 ore); b. Grecia antică (13 ore); c. Dacia (1 oră); d. Roma antică (13 ore). 3. Istoria evului mediu (sec. V— XV) (36 de ore). A. Formarea orînduirii feudele (sec. V—XI) (15 ore). B. Dezvoltarea orînduirii feudale (sec. XII—XV) (21 de ore). 4. Recapitulare parțială (7 ore). 5. Recapitulare finală (3 ore). 6. Lucrările scrise trimestrial și dis- cutarea lor (6 ore). In vederea efectuării reducerilor de maf sus, din programă, în manualul de istoria antică pentru clasa a V-a (ed. 1&57 și 1958) intervin următoa- rele reduceri: 1. Primele două lecții despre comu- na primitivă se comasează. Din ma- nual se omite aliniatul 3 de la pag. 11 („Primii oameni și-au făcut... obțineau produse foarte puține") și ultimele două aliniate de la pag. 15 („La început,... și femeile adulte" — pag. 16). 2. Din lecția „Egiptul antic" se omit ultimele două aliniate de la pag. 31 („Ga urmare... statul unifi- cat al Egiptului" — pag. 32). 3. Din lecția „Mesopotamba antică" se omite paragraful „Religia și mi- turile vechilor locuitori ai Mesopota- mie!" (pag. 48—49). 4. Se omite penultimul aliniat de 1a pag. 54 („Fenicienii se închinau ...și jertfe omenești"), care prezintă religia fenicienilor. 5. Din lecția „Palestina antică" se omit aliniatele oare tratează des- pre podișul Canaanului („In părțile de sud... în munții mărginași" — pag. 56), despre filisteni („Tot tn țcea vreme... formînd Regatul Evreu" pag. 57) și despre prooroci („In ierioada decăderii ...pe conducătorii ledrepți" — pag. 58). 6. Din lecția „Persba antică" se Omit aliniatele oare tratează despre religia perșilor („Perșii credeau... ardeau focuri" — pag. 64—65). 7. Din lecția „India antică" se omit pasajele care tratează despre „legile luj Mânu" (pag. 67) și despre poe- mele eroice (Mahabharata și Ramaya- na, pag. 70), precum și paragraful „Statul sclavagist de sub conducerea lui Crandramăa și ^poa* (pag. 69). 8. Din leat® „CmrM «mtieă" se omite aliniatul care tratează despre religie (pag. 75). 9. Din lecția „Condițiile naturale și vechii locuitori ai Greciei" se omite paragraful „Insula Creta, pa- tria celei mai vechi civilizații din istoria Greciei" (pag. 83). 10. Din lecția „Religia și niturile vechilor greci" se omite paragraful oare prezintă mitul lui Tezeu („Eroul principal al Atticel... stăplnirea îm- părăției cretene — pag. 94). II. Din lecția „Atena" se omite paragraful „Formarea statului ate- nian" (pag. 106) și paragraful „Re- formele Iul Clistene (pag. 108—109). 12. Din lecția „Statul macedonean tn sec IV t.e.n." se omite ultimul paragraf („Formarea Ligii de ia Corint" — pag. 131). 13. Din lecția următoare, se omite penultimul aliniat de la peg. 133 („Apoi, Alexandru... capitala impe- riului lui Alexandru"). 14. Lecție „Statul roman după ma- rile cuceriri" (pag. 174—178) se o- mite. 15. De asemenea, se omite lecția „începutul luptelor civile le Roma" (piag. 181 — 184). 16. Din lecția „Creșterea Imperiu- lui Roman în timpul lui Traban" se omite aliniatul oare menționează le- giunile romane din Dacia (pag. 204), precum și ultimul paragraf („Răz- boaiele lui Traian cu părții" — pag. 206). In manualul de istoria evului me- diu pentru clasele V—VI (ed. 1956, 1957 și 1958) se vor efectua urmă- toarele reduceri: 1, Din lecțfia „Imperiul Roman de Apus șl „barbarii", se omite para- graful „Viața și organizarea popoa- relor germanice" (pag. 8—12), iar din lecția următoare („Urmările cu- ceririi Imperiului Roman de Apus de către barbari") se omite paragraful „Apariția unei noi orîr.duiri sociale" (pag. 13—14); materialul rămas tn ambele lecții se comasează, predîn- du-se într-o singură lecție. 2. Din lecția „Fnancii. Statul franc sub Merovingieni" se omite paragra- ful „Organizarea statului franc" (pag. 16—17) ; din lecția următoare („Formarea Imperiului Franc. Garol cel Mare") nu se vor preda para- grafele : „întărirea statului franc la începutul sec. VIII. Victoria împo- triva arabilor" (pag. 17—18) și „Or- ganizarea imperiului feudal franc" (pag. 20—21) ; materialul rămas în ambele lecții se comasează, predîn- du-se într-o singură lecție. 3. Din lecția „Luptele dintre impe- riu și papalitate" se omite paragraful „Formarea Sfîntului Imperiu Romano- German" (pag. 32—33). 4. Din lecția „Imperiul Roman de Răsărit tn sec. V—VII. Justinian", se omite ultimul paragraf „Slăbirea Imperiului Bizantin după Justinian" (pag. 40). 5. Din lecția „Slavii" se omit ali- niatele care tratează despre Cehia și Polonia („Celelalte triburi ale sla- vilor din apus... dezvoltarea feudală a acesteia" — pag. 42—44) și despre dezvoltarea Bulgariei în timpul lui Simeon (pag. 44—45). 6. Lecția „Imperiul Bizantin tn sec. VIII—XI“ (pag. 45—48) se omite. 7. Din lecția „Rusia kieveană" se omite ultimul paragraf („Decăderea Rusiei kievene" — pag. 52). 8. Din lecția „Apariția feudalismu- lui pe pămîntul patriei noastre" se omite paragraful „Cucerirea statelor feudale romînești din Transilvania de către statul feudal ungar" (pag. 57-58). 9. Din lecția „Marele Callfat Arab" se omite paragraful „decăderea și dezmembrarea Marelui Galifat Arab" (pag. 64—66). 10. Din lecția „Cultura țărilor ră- săritene. Cultura Bizanțului și a țărilor arabe" se omite paragraful „Cultura caiifatului de Cordova" (peg, 87-88). 11. Din lecția „Viața și organizarea orașelor" se omite paragraful „Con- ducerea orașelor medievale" (pog. 98—09). 12. Din lecția „Dezvoltarea comer- țului tn evul mediu" se omite para- graful „Iarmaroacele și băncile" (pag. 102-104). 13. Din lecția „Cruciadele" se omite paragraful „Formarea statelor feu- dale ale cruclaților tn Orient" (pag. 107-108). 14. Din lecția „Dezvoltarea Fran- ței pînă în sec. XIII" se omite para- graful „Infrîngeroa puterii papale de către Filip al IV-lea" (pag. 122— 123). 15. Din lecția „Italia în secolele XII—XIV" se omit aliniatele oare tratează despre organizarea Veneției și despre Republica Genovei („Vene- ția era o republică... și-au disputat ocuparea drumurilor comerciale" — pag. 145). 16. Din lecția „Germania în seco- lele XII—XV" se omit ultimele două paragrafe: „Dezvoltarea orașelor germane. Hensa” (pag. 150—151) șl „Slăbirea puterii imperiale și a im- periului feuda! german tn sec. XV" (pag. 152). 17. Din lecția „Formarea imperiu- lui feudal otoman" se omite primul paragraf „Statele din Peninsula Bal- canică" (pag. 162—163) ; profesorii le vor prezenta sumar cunoștințele din acest paragraf, pe măsură ce vor preda cuceririle otomane în Balcani. IV. Pentru anul școlar 1958—1959 va fi elaborată o nouă programă de istorie pentru clasa a V-a, în care se va ține seama de toate reducerile propuse mai sus. CLASA VIII I. Ținînd seama de observațiile desprinse din predarea cursului de istorie antică la clasa a VIII-a și pentru a putea ajuta la însușirea mai temeinică de către elevi a părți- lor mai importante ale acestui curs (Grecia antică și Roma antică) în condițiile folosirii manualului existent se propun următoarele modificări și reduceri în programă : A. Istoria orînduirii comunei pri- mitive se va studia într-o singură oră în loc de două ore, bar istoria Orientului antic în trei ore tn loc de 9 ore. Profesorii bizuindu-se pe cunoștințele însușite de elevi în cla- sa a V-a (ultimul an de predare a istoriei antice după sistemul liniar, sînd s«a parcurs, deci, un material suficient) — vor tace o prezentare generală a fenomenelor istorice pri- vitoare la temele menționate. Este bine ca aceste patru lecții să se des- fășoare sub formă de recapitulare. Cele trei lecții privitoare la istoria Orientului antic se pot concentra în jurul principalelor aspecte din viața socială, politică și culturală a po- poarelor din Orientul antic. Lecțiile pot fi grupate astfel : 1. Viața soctal-economică a popoa- relor din Orientul antic — 1 oră. 2. Dezvoltarea politică a popoarelor din Orientul entic — 1 oră. 3. Cultura popoarelor din Orientul antic — 1 oră. Profesorii vor ajuta pe elevi să desprindă principalele legături cau- zale dintre fenomene, asemănările și deosebirile mai însemnate dintre po- poarele Orientului antic și importanța contribuției lor la tezaurul culturii universale. In nici un oaz nu *se va cere elevilor să studieze după ma- nual problemele parcurse tn clasă. B. Prin reducerile menționate mai sus, rezultă un număr de ore care vor fi folosite pentru predarea în cît .mai bune condițiuni a Istoriei antice a Greciei, Daciei și Romei. Totodată, in programă, în părțile privitoare ta istoria Greciei antice, Daciei și Romei antice, intervin ur- mătoarele modificări și reduceri : 1. Din lecția „Civilizația cretano- miceniană", se omite tema „Condițiile naturale". 2. Din lecția „Sparta" nu se va trata al doilea paragraf („Laconia înainte de migrația dorienilor"). 3. Din lecția „Atena pînă la sfîrși- tul sec. VII t.e.n.” nu se va pleda tema „Organizarea socială și poli- tică în perioada homerică". 4. Din lecția „Cultura greacă în sec. VIII—VI î.e.n." nu se vor preda temele : „Școala eleată" și „Arta arhaică". 5. Tema „Războaiele greco-persane" va fi predată elevilor în două lecții : tn prima lecție — cauzele lor, primul război și luptele social-polltlce din Atena, iar în a doua lecție — al doi- lea război, Liga de ta Delos, sfîrșitul și însemnătatea războaielor medice. 6. Din lecția „Grecia în prima Ju- mătate a sec. IV î.e.n." se omit te- mele : „decăderea polis-ulul grec" și „a doua ligă maritimă ateniană". 7. Din lecția „Viața economică și socială în epoca hellenistică" nu se va preda ultima temă („Ascuțirea luptei de clasă — principalele răs- coale ale sclavilor și sărăcimii li- bere"). 8. Teme „Cultura hellenistică" se va preda în două lecții, în loc de una. 9. Tema „Dacie" se va preda după următoarea tematică : a. Orînduiraa comunei primitive și descompunerea ei, pe teritoriul pa- triei noastre ; geto-dacii. b. Civilizație geto-dacilor (viața sociel-economică ; religia ; armata ; legăturile cu sciții, grecii și celții). c. Statul dac (Burebiste, Decebal) și cucerirea lui de către romani. 10. Din lecția „Formarea Romei și vechea organizare social-politică" se omite tema „Cei șapte regi ai Ro- mei". 11. în lecția „Dezvoltarea statului roman în perioada regalității", nu se va studia tema „organizațiile preoțești și rolul lor". 12. Din lecția „Cucerirea Italiei" nu se va studia tema „Luptele cu aequii, volscii șl veii". 13. Lecția „începutul luptelor îm- potriva Romei sclavagiste" nu se va studia. 14. Tema „Căderea Imperiului Ro- man" se va preda în două lecții, în loc de una. In urma acestor modificări, cele 62 de ore ale cursului de istorie an- tică de Ia clasa a VIII-a vor fi re- partizate astfel : I. Introducere (1 oră). 2. Orînduirea comunei primitive (1 oră). 3. Orînduirea sclavagistă (49 de ore). — Orientul antic (3 ore) ; Grecia antică (23 de ore) ; Dacia (1 oră) ; Roma antică (22 de ore). 4. Recapitulare parțială 4 ore 5. Recapitulare finală 4 ore 6. Lucrările scrise trimestriale 3 ore II. In manualul de istorie antică pentru clasa a VIII-a (ed. 1957 și 1958), intervin următoarele reduceri : 1. Așa cum s-a arătat mai sus, partea privitoare la orînduirea co- munei primitive (pag. 7—18) și cea privitoare la orînduirea sclavagistă (pag. 21—98) nu se vor preda pe baza manualului. 2. Din lecția „Civilizația cretano- miceniană" se omite paragraful „Con- dițiile naturale șl perioadele de dez- voltare ale civilizației cretene" (pag. 106). 3. Din lecție „Sparta pînă la sfîr- șitul sec. al Vl-lea î.e.n." se omite paragraful „Leconia înainte de mi- grația dorienilor" (pag. 122) și para- graful „Migrația dorienilor" (pag. 122). 4. Din lecția „Atena pînă la sfîr- șitul sec. al VU-lea î.e.n." se omite paragraful „Organizarea socială și politică în epooa homerică" (pag. 126-127). 5. Din lecția „Cultura greacă în secolele VIII-VI î.e.n." se omite pa. ragnaful „Artele plastice" (pag. 137- 138). 6. Din lecția „Viața social-econo- mică a Greciei în sec. V î.e.n." se omite paragraful „Lupta de clasă. Răscoalele sclavilor" (pag. 150—151). 7. Din lecția „Grecia în prima ju- mătate a sec. IV î.e.n." se omite pa- ragraful „Ridicarea Atenei. A d(5ua ligă maritimă ateniană" (pag. 171). 8. Din lecția „Roma în timpul re- galității" se omite paragraful „Cei șapte regi ai Romei" (pag. 209). 9. Din lecția „Dezvoltarea statului roman în perioada regalității" se o- mite paragraful „Organizațiile preo- țești" (pag. 215). 10. Din lecția „Cucerirea Italiei" se omite paragraful „Luptele cu ecvti, volscii șl cetatea Veli" (pag. 220). 11. Din lecția „Alte cuceriri roma- ne în Orient și Occident" se omite FIZICA ȘI CHIMIA Din experiența aplicării programe- lor și manualelor de Iteica și chimie in anii școlari 1956—1957 și 19.57—1956 s-a constatat in alcătuirea lor unele dejicien{e datorate introducerii in programe, și in special in unele ma- nuale, a unor noțiuni, amănunte sau dezvoltări care provoacă supraîncăr- carea, obligind pe profesori să accele- reze studiul temelor. In asemenea condiții nu ar mai rămine timp sufi- cient pentru aprofundarea noțiunilo> de bază, pentru efectuarea experien- țelor și lucrărilor de laborator, pen. tru rezolvarea unor probleme aplica- tive și pentru repetare. Supraîncărca- rea elevilor are ca urmare asimilarea superficială și nedurabilă a unor cuno, știnfe importante de fizică și chimie, duce la oboseala elevilor, la greutăți in aplicarea cunoștințelor in practică. Pe baza experienței de predare a fi- zicii și chimiei in acești doi ani, ți- nindu-se seamă de părerile exprimate în colective de profesori din diferite regiuni ale tării, in ședințele de discu. tare a programelor și manualelor de fizică și chimie, in vederea evitării supraîncărcării și pentru îmbunătăți- rea însușirii cunoștințelor de bază și a legării teoriei de practică tn pre- darea fizicii și chimiei, s-a procedat la noi reduceri in programe și ma- nuale ce urmează a fi aplicate in u- nul școlar 1958—1959. S-au scos in primul rind temele și noțiunile inaccesibile sau greu de în- țeles pentru elevii de o anumită vir- stă, precum și temele care constituie material de amănunt, ca de ex. : forța ascensională, căldura specifică (fi- zică cls. VI), impulsul și legea conser- vării cantității de mișcare (fizică ci. Vili), dimensiunile moleculelor și drumul liber mijlociu, curgerea turbu- lentă (fizică cls. IX), echilibrul chimic (chimie cl. IX). De asemenea, s au scos temele care vor fi studiate pe larg mai ttrziu. in cadrul fizicii, chimiei sau la alte o- biecte de învățămînt, ca de exemplu, legile lui Kepler (fizică cls. Vili), pre. cum și teme care s-au tratat suficient de aprofundat in clasele anterioare și care nu pun probleme care să de- termine reluarea lor, ca de exemplu „alta" (chimie cls. VIII). S-a ajuns la concluzia că istoricul unor probleme ca de exemplu cel al mașinilor termice (fizică cls. VI) care nu aduce lămuriri asupra cunoștințe- lor esențiale din capitolul respectiv, precum și unele amănunte teoretice ca de exemplu natura forțelor de coeziune (fizică cls. IX) sau repre- zentarea molară a concentrației (chi- mie cls. VIII) încarcă inutil mate- ria, împiedietnd însușirea temeinică a noțiunilor de bază. S-au îndepărtat pasajele sau para- grafele care dau variante ale unor aparate, instrumente sau dispozitive, care fie că nu sint folosite tn prac. tică, fie că sint intllnite mai puțin de eletg, fie că diferă de celelalte printr-un amănunt neesențial, ca de exemplu pompa respingătoare, baro- metrul cu nivel al mercurului inva- riabil (fizică cls. VI), manometrul cu tub înclinat (fizică cls. IX), etc. S-a renunțat la lucrările și experien- țele pentru care nu există condiții in toate școlile, ca de exemplu studiul legilor mișcării uniform accelerate (fizică cls. VIII), determinarea coefi- cientului de dilatație liniară (fizică cls. IX) etc. In școlile care au apara- tura necesară, profesorii vor putea face insă aceste ■ lucrări. Tot astfel s-a renunțat ori modifi- cat lucrări care puneau probleme prea grele pentru vîrsta elevilor din clasa respectivă; astfel s-a procedat cu lu- crarea pentru măsurarea forței de fre- care, scoasă din programa cls. Vl-'a, și cu lucrarea pentru măsurarea can- tității de căldură necesară încălzirii apei,asupra căreia s-a dat chiar In programa de fizică pentru clasa a Vl-a indicații de modificare. Din manuale s-au scos in plus te- mele care depășeau programa și care au fost introduse de autori numai din dorința de a da cunoștințe asupra u- nor probleme pe care le socoteau im- portante din punct de vedere istoric, teoretic sau al prezentării unor dispo- zitive tehnice etc., ca de exemplu, scripetele diferențial și balanța ro- mană (fizică cls. VIII) sau turbina cu gaze, pulsoreactorul, diagramele diferitelor motoare termice (fizică cls. IX) etc. Unele teme foarte importante din punct de vedere practic, mult prea dezvoltate in manual față de cerin- țele programei, au fost scoase din a- cesta, dar ramin a se preda conform programei, dindu-se cunoștințe suma- re asupra lor, ca de exemplu energia curentului electric (fizică cls. Vil), ele. Dăm mai jos indicațiile necesare pentru precizarea modificărilor și re- ducerilor din programe și manuale la fizică și apoi la chimie. Precizăm că propunerile privesc programele și munualele pentru cla- sele VI, VIU și IX, pe care profesorii le cunosc. In ce privește Programele și manualele pentru clasele VII și X care urmează să fie folosite cu înce- pere din anul școlar 1958—1959, ele sint examinate de un colectiv in mi- nister în vederea înlăturării acelor cunoștințe care ar duce la supraîn- cărcare. Fizica CLASA VI Programa ediția 1958 nu mal cu- prinde noțiunile și temele scoase din programă în anii 1957 și 1958, și anu- me : Altimetrul. Areometre (lactome- tre). Vîrtejul. Lucrarea de laborator: Studiul frecării corpurilor solide care se mișcă pe un plan orizontal. M. V. Lomonosov despre natura căldurii. Dizolvarea. Aplicații. Istoricul mașinii cu vapori. Prezentarea diapozitivelor „Mașini termice“. în afară de temele de mai aue, din paragraful „Războiul împotriva iul Antioh" (pag. 233). 12 Lecția „începutul luptelor con- tra Romei sclavagiste" (pag. 245— 247) nu se mai predă. 13. Din lecția „Imperiul Roman în sec. III e.n." se omite paragraful „Severus Alexander" (pag. 294—295). programă, ediția 1958, nu se vor mul preda nici următoarele teme ; Pon- toane. Navigația aeriană. Demonstra- rea adeziunii intre sticlă și apă. Ab- sorbția razelor. Căldura specifică a unei substanțe. Calcularea cantității de căldură necesară pentru încălzirea unui corp (se va preda însă : Calcu- larea cantității de căldură necesară pentru încălzirea apei). Calorimetrul. Nu se vor preda din manualul de fizică pentru clasa a Vl-a următoa- rele ; Din § Măsurarea volumelor, de la „Prin această metodă" pînă la sfîrșit. Punctul 3 din lucrarea de la- borator nr. 4. Din § Barometrul cu mercur, de ta „Nivelul mercurului" pînă la „este fixat barometrul". Iar paragrafele citate in continuare : Pom. pa respingătoare. Pompa Komovski. Pontoane. Ridicarea navelor cufun- date. Areometre. Lactometrul. Benzi- metrul. Forța ascensională. Baloane dirijabile ; Stratostatele (în întregime). Din § Forța centrifugă, de la „Dacă repetăm experiența" pină la „de cen- trul mișcării", ș Valoarea forței de frecare (in întregime). Lucrarea de laborator nr. 7 (in întregime). Din § Scripetele sau macaraua, de la „U- neori se combină" pînă la sfîrșit. 8 Demonstrarea adeziunii între sticlă și apă (în întregime), țj Natura căldurii (ui întregime). Din țj Propagarea căldurii prin raze, de ia „Cînu razele de căldură" pînă la sfîrșit. § Absorb- ția căldurii (tn întregime). § Serele <în întregime). § Căldura specifică a unei substanțe (în întregime). § Cal- cularea cantității de căldură necesară pentru încălzirea unul corp (în în- tregime). șCalorlmetrul (în întregi- me). Din ii Topirea naftalinei, de la ,,ln general, cînd" pînă la sfirșit. fi Influența presiunii (tn întregime), fi Influența presiunii asupra punctului de fierbere al unui lichid (în întregi- me). Din § Transformarea energiei mecanice în energie calorică și invers, de la „Observînd aceste transformări de" pînă la sfîrșit. Paragrafele: § Legea transformării și conservării e- nergiel (căldură). § Istoricul mașinii cu aburi. § Mașina lui J. Watt (tn În- tregime). Din 8 Funcționarea moto- rului, de la „Trebuie remarcat fap- tul" pînă la sfîrșit. țj Motorul cu reacție (în întregime). § Randamentul mașinilor termice (în întregime). § Superioritatea motoarelor cu ardere internă fală de mașinile cu abur (în întregime). CLASA VIII In clasa a Vllf.a fizica se va preda după programa ediția 1956, din care s-au redus în cursul anilor 1957 și 1958 următoarele teme și lucrări : Lu- crarea de laborator nr. 1 — Studiul legilor mișcării uniforme accelerate. Descompunerea vitezei în două com- ponente. Adunarea și scăderea vite- zelor. Lucrarea de laborator nr. 2 — Studierea mișcării unui corp arun- cat orizontal. Cutia de viteze. Trans- misia prin fricțiune. Noțiuni despre mișcarea oscilatorie. Legea conservă- rii cantității de mișcare. Mișcarea pe o buclă verticală. Vîrtejul. Troliul. In afară de temele de mai sus se mai scot din programă următoarele : Impulsul și cantitatea de mișcaie. Mișcarea corpurilor sub acțiunea mo- mentană și prelungită a forțelor (de- monstrație). Panta la mișcarea pe o curbă. ierna „Mișcarea corpului aruncat orizontal sau oblic" se va trata su- mar. Probleme ia „Compunerea miș- cărilor" se vor rezolva numai in le- gătură cu compunerea vitezelor șl cu aruncarea pe verticală. Nu se vor preda din manualul de fizică pentru clasa Vlll-a următoa- rele ; § I. Erori de măsură (in în- tregime). Din 8 11. Unități ue viteza, de la „Din cele spuse mai sus" puia la siirșit. Dm § la. Legea mișcării uniforme, de la „Să luăm în consi- derare" pînă la ,,/3 km." și de ia „Amintim ca" plnă la „același re- zultat". Din 8 lo a. Diagrama vitezei in mișcare unilormă, ue ia „Lm- gniul d" piua la „viteza mobilului", um țj 19. Graiicul accelerației 111 miș- carea uniform accelerată : oe la „Tan-, genta trigonometrică” pînă la „v/t - a ‘ si de la „Să luăm acum" puia la sfirșit. Din 8 22. Legea spațiului în mișcarea uniform variată cu viteză inițială, de la „Putem scrie și direct" pînă la „8U0 m.". Lucrarea de la- borator nr. 1 (in întregime). Din § 25. Compunerea vitezelor, de la „A- dunarea vectorilor se poate realiza' piuă la sfirșit. țj 2b. Scăderea vecto- rilor (in întregime). Dm 8 28. Arun- carea pe orizontală, de la „Dacă n-ur exista decît" puia la sfîrșit. Din țj 29. Aruncarea oblică : de la „Mișcarea urnii mobil pe” piuă 1a „y-g/2 și de la „Constatăm ca mișcaiea" piua la „exemplul de mai sus”. Din țj 33. Viteza unghiulară ue la „Și viteza unghiulara" pină la „de săgeată". Din 8 35. Accelerația radiaiă : de la „Observăm, că, tn acest caz” pînă la „scăderea vectorilor" și de la „Pen- tru a calcula mărimea" pină le „spre centrul de rotație". Din țj 36. Meca- nisme și mașini, de la „a. Mecanis- mul cu bare" pină la sfîrșit. Din 8 37. Transmiterea mișcării de rotație ; de la „a. Roțile de fricțiune" pînă la „la schimbarea vitezelor" și de la „c. Cu- tia de viteze" pînă 10 „al roții din- țațe". Din țj 40. Prima lege a lui Newton, de la „O problemă impor- tantă" pînă la „un sistem inerțial". Din 5 45. Legea a doua a lui New- ton, de la „Legea a doua e dinamicii poate" pînă la sfîrșit. § 46. Impulsul și cantitatea de mișcare (în între- gime). § 60. Legea conservării canti- tății de mișcare (în întregime și cu Probleme rezolvate). Din § 65. Aplica- ții In tehnică, punctul f. Mișcarea pe o buclă verticală (în întregime). $ 66. Sistemul solar. (în întregime). Din § 67. Foiița de atracție a Soarelui, de la „Știm (38) că forța centripetă" pină ba ,,m/r-“ § 75. Diagrama lucru- Itn mecanic (în întregime). Dm $ 81 Transformarea energiei cinetice ni e- nergie potențială și invers, de la „O altă experiență care" pină la sfîrșit. Din țj 83. Probleme rezolvate, de la „b. Două sfere perfect elastice" pînă la .tarată experiența (fig. 130)". Din 8 86. Compunerea torțelor concurente, de lâ „Intensitatea rezultantei a două forțe" pînă la „de asemenea experi- mental". Din 8 87. Descompunerea u- nci forțe după două direcții date, de la „La curbe drumurile" pînă la „Iară micșorarea vitezei". Din ti 91. Yerilicarea experimentală a compune- rii forțelor paralele, de ta „a. Regula compunerii" pină la „ue sens con- trar" și de la „Determinarea analiti- că a rezultantei forțelor paralele" pină la ,,de punclul de aplicație al rezultantei". § 96. Echilibrul unui corp sub acțiunea unui sistem de forțe (In întregime). Din 8 105. Scripetele mo- bil, de la „Pentru a stabili condiția" pînă la sfîrșit. țj 106. Scripetele dife- rențial (în întregime). Din 8 107. Con- servarea lucrului mecanic la scripeți, de la „Exercițiu" pînă la sfîrșit. Din 8 112. Randamentul mașinilor sim- ple : de la „Numai în cazul ideal" pină la „sînt mai iniei" șl de la „A- Ceste concluzii le putem" piuă la sfir- șit. Din țj 115. Stabilirea elementară a condițiilor de sensibilitate a balan- ței : de la „însemnăm cu P" pină la „punctul de sprijin" și de la „In ge- neral cu aceste" pină la „care o poate cîntări". țj 117. Balanța romană (în întregime). Din 8 118. Balanța zeci- mală. de la „Condiția de transmite- re" pînă la „lucrează împreună în A“. Din Lucrarea de laborator nr. 5, de la „2. Metoda dublei cîntăriri a lui Gauss" pină la „talere -ale bălan, tei". CLASA IX In clasa a IX-a fizica se va preda după programa ediția 1957, din care s-au redus în cursul anului 1957-1958 următoarele teme șl lucrări : Injecto- rul de păcură. Funcționarea carbura- torului la automobile. Cunoștințe su- mare despre părțile principale ale a- vlonului și despre aparatele de bord. Numărul moleculelor și dimensiunile lor. Drumul liber mijlociu. Determina- rea coeficientului de dilatație a lichi- delor prin metoda Dulong și Petit. Lucrarea de laborator. Determinarea tensiunii superficiale a apei. Coefi- cientul de siguranță. Fenomenul de supratoplre. PsihrometruL In afară de temele de mal sus se mai scot din programă următoarele : Folosirea energiei aerului în mișcare. Motoare eoliene. Viteza moleculelor. Lucrarea de laborator nr. 3. Determi- narea coeficientului de dilatație linia- ră a unui corp solid. Termometrul cu gaz. Nu se vor preda din manualul de fizica pentru clasa a IX-a următoa- rele : Din țj 10. Apăsarea pe fundul vasului, de la „Explicarea științifică a lenomenului" piua la silrșit. $ 17. Echilibrul corpurilor parțial cufundate (tn întregime). Din § 23 Altirhetre, de la „S-a demonstrat că" pină la sfir- șit. Din țj 28. Manometre cu llchiu, de la „Se mărește sensibilitatea" pină la „manometrului deschis", țj 32. Le- gea lui Bernoulli (tub înclinat) (tn în- tregime). Din S 35. Aplicații tehnice ale legii lui Bernoulli. de la „Pe ace. lași principiu tuncționează" pînă la sfirșit. țj 3Z. Curgere turbulentă (în întregime). Din țj 38. Rezistența la înaintarea corpurilor prin fluide, de la „Pe un suport" pînă la „forței aerodinamice produse", țj 39. Cauza rezistenței aerodinamice (in întregi- me). Din țț 40. Parașuta. Viteza limi- tă, de la „Un corp care cade" pină i,a „viteză ue U,o m/s“. „Din țj 41. Por. tanța, de la „Experiența. L,a” pînă la „sau din carton", țj 44, Avionul (în întregime). § 45. Aparatele de bord bord (in întregime). Din țj 49. Turbi- nă cu apă, de ta „Pentru a obține turații” piua ta sfârșit. 51. Motoare eoliene (m întregime), țj 55. Mișcare dezordonată (în întregime). Din S a6. Teoria cinetico-molecutară, de ta „Teoria cinetică se bazează" pină la „cele ce urmează”, 57. Gaz per. feot ; numărul și dimensiunile mole- culelor (in întregime). j> 58. Drumul liber mijlociu (ui întregime). S 59. Vneza moleculelor (in întregime). Din țj 60. Mișcarea moleculelor și presiunea, de ta „Așa dar, într-o ciocnire” pină la „asupra peretelui" și de ta „S-a demonstrat că" pmă la siirșit. Din § 6o. Căldura specifică a unei substanțe, de ta „Căldura spe- cifică nu este aceeași" piuă la sur. șit. <5 75. Experiența simplă pentru determinarea echivalentului mecanic al caloriei (în întregime). Din § 79. Di tata țta corpurilor solide, de ta „E- xammarea cantitativă a dilatație!" pînă ta „același număr de grade". Din § 85. Determinarea coeficientului de dilatație reală, de ta început pină la „ditatația absolută a lichidului". Din <$ 86. Ditatația apei, de ta „Par- ticularitățile de dilatație" pină la • siirșit. Din § 87. Aplicații «le dilata- ției corpurilor, de la „Corecția măsu- rătorilor de lungime" pînă la „de dilatație neglijabilă”. § 91. Termome. trul de maximă și minimă (în între- gime). Din țj 92. Termometrul medi- cal, de ta „Cel mai folosii ' pînă la sfirșit. Lucrarea de laborator nr. 3 — Determinarea coeficientului de di- latație liniară (în întregime). Din tș 95. Explicarea cinetică a legii Boyle- Mariotte, de la „Insă produsul" pînă la sfîrșit. Din § 100. Termometrul cu gaz, de ta început pină la „din va. luarea sa la O°C". Din § 101. Struc- tura lichidelor, de la „Forțele Je coe- ziune" pînă 1a „de legea gravității". Din § 104. Tensiunea superficială la suprafața de separare dintre lichid și solid, de la „Experiență. Pe supra- fața" pînă la sfîrșit. Din § 107. Apli- cații ale fenomenelor de capilar.tale, de la „Pentru a demonstra flotația" pînă ta siirșit. § 115. Coeficientul de, siguranță (în întregime). Ș 116. E. nergia mecanică la deformarea cor- purilor (în întregime)-. Din § 119. For- fecarea, de ta „Rezistenta admisibilă" pînă la sfîrșit. Din § 120. încovoie- rea. de la „Momentele care lucrează" pină la sfîrșit. Din 5 121. Răsucirea sau torsiunea, de la „Momentul de torsiune" pînă !a „mașina devine greoaie". § 125. Supratopire (fn între- gime). Din 5 126. de la „Degajarea căldurii" pînă le „starea de suprato. pire". Din S 134. Studiul vaporilor seture-nți, de le „1000C și —^50° C“ pînă la „în stere gazoasă". Din fi 141. Căldura latentă de va-porizare, de la „Căldura -latentă de vaporize- re scade" pînă la sfîrșit. § 142. Su- blimarea (in Iniregime). Din § 143. Condensarea, de la „Aceasta se poate dovedi" pînă la sfirșit. Din fi 146. Lichefierea gazelor, de la „El a fo- losit un tub" pînă la „temperatura mai scăzută". Din ii 147. întrebuin- țarea gazelor lichefiate, de la „Fizi. cianul sovietic" piuă la sfirșit. Din § 149. Mașina frigoriferă. de la „Ma- șina frfgorlferă cu amoniac" pînă la sfîrșit. § 153. Psihrometrul August (in întregime). Din S 1’8. Scurt is- toric asupra evoluției motoarelor ter. mice de la „Aburul care se obține" pină la „arbore cu volant". Din § 163. Generalități despre mașina cu aburi, de la „Intr-un sistem de coor. donate" pînă la sfîrșit. § 164. Dia. grama reală (în întregime). Din § 171. Principiul de funcționare al tur- binelor cu abur, de la „Turbinele sînt de trei feluri" pînă la sfîrșit. 8 |7;> Principiul de funcționare «I unei turbine cu acțiune (în întregime). 8 173. Principiul de funcționare al unei turbine cu reacție I « întregime). § 174. Turbine cu conde isație (Tn între- gime). 8 177. Turbina cu gaze (în întregime). § 179. Diagrama reală a motoriil'iil cu aprindere prin seînteie (în întregime). § 181. Motoare cu a. prindere prin compresiune. Istoric (to întregime) Din 6 185. Descrierea cî- tnrva tipuri de motoare cu reacție, de ta „Un motor cu reacție, de aseme- nea simplu” p‘nă la ..domeniul aero- modeîlsmulni" Chimia CLASA VIII 1. In clase a Vili-a chiuita se va preda după programa ediției 195u, um care s-au reuus in cursul anilor 10o7 și 1958 următoarele teme și lu- crări : Descompunerea oaroonatului de cupru. Combinarea amoniacului cu acidul clorhldric. Invariabilitatea ma- sei totale ta arderea fosforului în vas închis. Prepararea oxlzilor. Prepara, rea bazelor. Prepararea acizilor. Curbe de solubilitale- Cercetarea so. lubilității unor substanțe (sulfat de bariu, sulfat de calciu, piatră acră, clorură de sodiu). Formarea cristale- lor. Disociația electrolitică a acidului clorhidric ; proprietățile acizilor și bațelor tn soluție explicate pe baza disociației lor electrolitice. Noțiuni sumare despre acizii oxigenati ai clo- rului : acidul hipocioros, acidul clo- ros, acidul clorlc și acidul percloric. Apa, Stare naturală. Proprietățile fi- zice și chimice ale apei. Analiza și sinteza apel. Rolul apei în natură, în organism și în reacțiile chimice. Ape minerale. Prepararea apei oxige. n-ate. In loc de „Floururl” a rămas „Fluorina și crlolitul" 2. ou se vor pieua din manualul de chimie pentru ciasa a VUl-a urmă* toareie: Din tema Elemente chimi, ce ue ta început piua la „simple, ci amestecuri". Ierna Răspindirea e. leinenteior pe Pătnmt (in întregime). Din tema Atomi și molecule, de la „Teoria flogisticului" pînă 1a „pre. cursori ai chimiei moderne". Din tema Legea conservării masei, de 1a „Ex, perienta iui Levoisier" pînă la „oi un amestec". Diti tema Noțiuni sumare despre structura atomului, de ta „Din cele arătate" pînă la „Numărul de neutroni" și de ta „Cum ne explicăm" pmă la sfîrșit. Tema Structura siste"- mului periodic (în întregime). Tema Importanta sistemului periodic (în întregime). Din tema Oxizii; de la „Peroxizli" ipînă la „caracteristică apel oxigenate” șl de la „Pentru suustanțeie simple perna va lente" pină ta „anhidridă permanganică". Dir tema Denumirea acizilor, de le „Scrierea formulelor structurale an oxiacizllor" pînă 1a „ale unor oxia cizi importanți". Din tem.a Variați solubilității cu felul substanțelor, c la „Reprezentarea molară a conce' trației" pînă 1a sfîrșit. Tema Recrlstal zarea (în întregime). Tema Sistem cristaline (în întregime). Din temi Soluții coloide, de la „Obținerea so. luțiilor coloide" pină la „să fie a- mestecată puternic". Din tema „Hi- drogenul”, de la „Prepararea hidro- genului din apă cu metaloizi" pînă la „Apă și cocs". Din tema Sărurile acidului clorhidric, de la „Acizii oxi. genați af clorului" pînă la „KC1O + KC1 + HjO". Din tema Flounuri, de ta „NaF se întrebuințează” pînă la „substanță gazoasă". Din tema Bro- mul. de la „Se mai poate prepara" pînă la „ne ferim a-l respira". Din tema Acidul bromhldric, de la „Pre- parare" pînă la „2HBr“. Din tema Iodul, de la „Se mal poate prepara" pină la ,.2H,O“. Din tema Acidul iod, hldric. de ta „Preparare" pînă la „2HI". Tema Apa (în întregime). Din tema Topirea sulfului și prepararea sulfului plastic, de la „In cazul sul. fului" pînă la „sulf monoatomjc (S)“. Din tema Compușii sulfului, de îa „După cum s-a arătat" pînă la „pa- electroni". Lucrarea Formarea cnswlelor (tn întregime). CLASA IX 1. In clasa a IX-a chimia se va prada după programa ediția 1957, din care s.au redus In cursul anului 1957— 1958 următoarele teme și lucrări : No- țiuni despre echilibrul chimic. Calcu. tarea volumului gazelor care iau parte sau se produc în reacție. Pro- bleme. Demonstrație: Determinarea greutății moleculare a bioxidului de carbon. In afară de temele de maf sus se mai scot din programă următoarele: Volumul molar al unui gaz. Deter. minarea greutății moleculare a subs. tontelor în stare gazoasă. 2. Nu se vor preda din manualul de chimie pentru clasa a IX-a următoa- rele : Tema Echilibrul chimic (în în- tregime). Din tema Hidrogenul ios- forat, de ta început pînă la „îi mă. rește duritatea". Din tema Oxizii fos- forului, de ta început pînă 1a „Este foarte otrăvitor". Din tema Teoria atomo-moleculară, de la început pînă 1a „precizie în cercetările chimice". Tema Volumul molar al unui gaz (în întregime). Tema Determinarea greutății moleculare a substanțelor în stare gazoasă (în întregime). Tema Calcularea volumului gazelor care iau parte sau se produc în reacție (în întregime). Din tema Sărurile a- cidului silicic, de ta „Acțiunea fizi. că" pînă ta „azi, sub ochii noștri". Din tema Structura atomilor, de ta „Știința a reușit” pînă ta „este un fenomen foarte rar". Izvorul dragostei vrea. îmi vorbește educatoare. mult In / educatoarea să i -ia joace ; în grădiniță copiii spun munca C RADOI te- le cîte flăcărat activist Bărbătești este, prin realizările culturală. Corul ezii — educatoarea i-a învățat și crul aceste. Și tot educatoarea lucruri de noua viață ma între ei toți. In același timp, o atenție deosebită dezvoltării vorbiri cit mai corecte. Acum, mici, copiii pot să-și însușească n-o să gă- și mai fru- de căutate în — își lasă cu ma acelora ce dăm unei de mai la activi- și propa- și un in- Comuna renumită In anul trecut, în clasa pe o conducea se afla un elev care care mari pro- mai țară și peste graniță încredere copiii în sea- le dau o educație bună maternă : educatoarele. cu gumă. Erau primele care eu nevoie copiii în de școlar. îmi spusese atunci că sească copii mai cuminți și-a mărginit munca numai tatea din clasă El este gandist de partid, precum se po- lu- i-a prin purtarea lui, atit colegilor cît și Cazul era cu atît cultural, de altfel obținute in In e- In ,(Atonii emerit Gh. Șincan din Codiră e mulțumit de lucrarea elevului său. bunici care știu povești nenumărate, surori mai mari, gata oricînd de joacă. Aliosa Biorcec. în misiunea pe care o ere. îmi vorbește despre grădiniță Ia formarea unor deprinderi să- nătoase, Ia dezvoltarea simțului lor de răspundere. Pentru a ilustra aplicarea acestui principiu, tova- rășul Bernic a dat un exemplu. săi. Mi-a împărtășit totuși ceva și din viața lui. și despre colegii lui, dar, fără să * • ' ‘ ; mai mult despre și o îngrijire -------------- Ele sînt pentru copii mame grijulii, EDUCATOAREA ANA SUBU : Cheia succesului in întreaga ac- tivitate cred ci este dragostea cu cara muncești cu copiii. De aproape 15 ani am crescut atitia copii și mai mici și mai mari. Mi se pare munca eea mai frumoasă șl n-aș lăsa-o pentru nimic în lume. grădiniță, copiii se joacă s învățat învățătorul satului Pe învățătorul Dumitru Tița l-am cunoscut cu mulți ani in ur- mă cînd s-a prezentat la sec- ția de invățămint a regiunii pentru a cere un post de învățător. Timp de cițiva ani muncise ca lector la primele cursuri de îndrumare a cor- pului didactic și ca activist al miș- cării sindicale. Acum venise pentru a-și relua munca la catedră. Ne-am bucurat că vom avea încă un învățător bun a cărui experiență va folosi nu numai colectivului în care va lucra, ci și celorlalte cadre didactice din regiune și i-am pro- pus tovarășului Tița un post de în- vățător la una din școlile din oraș. Ne gîndeam chiar că experiența lui ne va folosi și nouă, cei care munceam pe vremea aceea la secția de invățămint a regiunii și la co- mitetul sindical regional al muncito- tul meu pentru că aveam o datorie de îndeplinit față de el, iar cea mai mare dorință a mea a fost, să-mi împlinesc această datorie. M-am interesat apoi de activita- tea învățătorului Tița. Așa cum era înv. tor sătesc', pregătirea TIȚA : socotesc elevilor Ca învăța- tă paralel cu mei pentru viață îmi revine noare de ridicarea țărănimii socialistă a lupta neobosit pentru nivelului de cultură a ți pentru traniformaica a agriculturii. de așteptat el este unul din cei mai buni Învățători din regiune. Anul acesta și-a condus 1» absolvire a 17-a promoție de elevi din cariera sa de învățător. Mulți din elevii lui rilor din invățămint. Nu mică ne-a fost însă cind propunerea noastră a fuzată, solicitîndu-ni-se în un post de învățător într-o mirarea fost re- schlmb comuni sint țeni țiile nai, acum studenți, alții sint ceta- de nădejde ai satului. Prin lec- sale, ca și prin exemplnl perso- invățătorul Dumitru Tija * să- de munte, la mare distanță de oraș. Nu l-am întrebat atunci asupra mo- tivelor pentru care nu a primit pps- tul oferit de noi. Prilejul acesta l-am avut Insă de curind cînd am reîntîlnit pe învăță- torul Dumitru Tița, astăzi și direc- tor al școlii elementare din comuna Bărbătești, raionul Horezu. — M-am reintors Învățător in să- dit în sufletul elevilor Iul dragostei față de satul natal, față de muncă, mindria că sint fiii unei țări care construiește socialismul. Dar comunistul Tița Dumitru nu nă a fost de cîteva ori premiat in concursurile pe țară, iar echipele de teatru ți echipele de dansuri popu- lare sint apreciate in toate comune- le raionului pentru spectacolele reu- șite pe care le prezintă. Comuna Bărbătești este astăzi una din cele mai dezvoltate comune din punct de vedere al activității social-culturale. Nu de mult s-au inaugurat aci un dispensar modern și un cămin cul- tural cu sală de cinematograf de 400 locuri, sală pentru spectacole de teatru, bibliotecă, sală de șah etc. Seară de seară, la șezători și con- ferințe, la spectacole și reuniuni, în- vățătorul Dumtiru Tița este in mij- locul cetățenilor, cărora le face cu- noscut, ca rabdare și convinge- re cuvintul partidului. Cuvîntul partidului, pentru răspindirea căruia a militat ți militează comunistul Du- mitru Tița. i-a inderaat pe țăranii din comună pe calea socializării a- grlculturii. Astăzi in comuna Băr- bătești țăranii iți lucrează pămintu- rile in două întovărășiri agricole, iar învățătorul Tița Ii zjută permanent pentru a-ți însuși cele mai înaintate metode agrotehnice. De aceea in co- muna Bărbătești ..Ziua învățătoru- lui** este sărbătorită nu Ramai de cadrele didactice de aci ci ți de ce- tățenii satului, care-și cinstesc astfel pe învățătorii lor. Am fost dat tn grija unui băiețel brunet, vioi și care mi s-a pre- ‘ zentat imediat. Mi-a spus că fi cheamă Alioșa Biorbec, are șase ani și șade — dacă am reținut bine — pe strada Justiției nr. 15. Ca o gaz- dă primitoare și gata să facă orice ca oaspetele să se simtă bine. Alioșa mă ține strîns de mînă și mă conduce peste tot, dîndu-mi explicațiile nece- sare. El, și Ica Țăranu, și Grigore Varga, și alții sînt .cei mai vechi aici în grădinița de copii a filaturii de mătase naturală din Lugoj. Mulți din- tre copiij care sint astăzi la grădi- niță au fost crescuți la creșă care. Ca și grădinița, se află tot tn curtea fabricii. La grădiniță mameJe — iscusitele muncitoare care scot din „gogoși" fi- rele pentru superbele mătăsuri atît ce trebuia să facă ? I-a pregătit pen- tru a trece în noua instituție care avea să se îngrijească de educația copiilor de acum înainte, școala ? La toamnă copiii nu vor mai veni la grădiniță. Cu ghiozdanul la spate vor trece mai departe. Și, de la fereastra grădiniței, îi va urmări privirea caldă și părintească a educatoarei. Primul „o", primul ,,i“, primele adunări, pri- mul cuvînt scris le va aminti eonii lor de chipul blînd al educatoare’. Și ea se va bucura Cia orice marnă de o notă bună luată, va admira un de- sen reușit, se va supăra de un geam spart cu mingea... La lucrurile acestea se gin dea a- tunci educatoarea. Făcuse în timpul anului totul ca trecerea copiilor la școală să fie bine pregătită. Ln mîna care tremura puțin de emoție ținea pentru fiecare un dar — ultimul — un penar frumos cu socotitor, cu creion țăranilor din cornu- Rindurile care urmează pot fi subintitulate „însemnări des- pre nou“. Căci este nouă, numărind abia cîțiva ani, viața aceasta clocotitoare, a cărei sevă viguroasă a trezit străvechea-i apatie Birladul din provincială. Inima de oțel și beton a noului oraș industrial — uriașa uzină — este și ea cu desăvîșlre nouă, iar produsele ei se fabrică pentru prima dată in țara noastră. Nouă este și impunătoarea școală a fa- bricii de rulmenți maistrul-instructor eroul principal al a terminat liceul din Bîrlad. Iar Cezar Nechita, acestor rinduri, industrial doar cu puțin timp înainte de rea școlii. Cînd adunarea generală nizației U.T.M. din școală în unanimitate secretar, înfiijii a- a orga- 1-a aies Cezar Nechita a ințeles să se dedice a- cestei noi sarcini cu întreaga ener- gie tinerească de care era însufle- țit. Un bun pedagog, un educator adevărat trebuie să fie aproape ds sufletul, de gîndurile tinerilor. Acesta este un adevăr pe care-1 înțelege orice adevărat profesor. Ca secretar al organizației U.T.M., maistrul Nechita avea o posibili- tate In plus de a se identifica cu toate aspirațiile, cu toate frămîn- tările ucenicilor. Și tînărui mais- tru-instructor ți-a început munca... Probleme de rezolvat erau des- tule. Anul I al școlii era format în majoritate din băieții veniti de prin satele din împrejurimi. Multe erau pentru ei motive de mirare și uneori chiar de teamă. ,Dacă stric ceva ? Dacă greșesc la lu- cru?* Erau întrebări nemărturisite, dar pe care le citeai in ochii celor mai mulți dintre ucenici. Tînărui maistru-instructor a observat chiar, la cîțiva băieți din grupa sa, ten- dința de a ascunde piesele executate... Cu sprijinul conducerii organizația U.T.M. a inițiat prost școlii, și or- ganizat în scurt timp întilniri ale ucenicilor cu muncitori fruntași ai fabricii și virstnici. mai ales ,Ucenicia o școală a fricii, a trerupte' le-au muncitorii mai vechi. cu maștri mai din trecut era umilinței neîn- spus tinerilor .Lucram fără tragere de inimă, iar teama de bătaie ne făcea ades ca să tăi- nuim greșelile făcute. Cît de feri- i ciți sînteți voi. înconjurați de dra- gostea profesorilor si maiștrilor, a noastră, a tuturor ! Iar dacă uneori greșiți, aveți cineva alături, să pentru a vă feri repetati asemenea întotdeauna pe vi îndrume atent ca In viitor să greșeli*. Ucenicii au ințeles tîlcu! spuse- MAISTRUL C. NECHITA t Nouă, maiștrilor, ne revine auroc răs- pundere de a instrui maneiten care să-și iubească mea aria, întovărășiți. Ș: mp-crui Șteîa poate fi văzut deseor: m'; sătenilor din raion. d*ndu-!< Pentru învățători • Niciodată ln regimurile trecute învățătorul ți profe- sorul nu i-au bucurat de prețuirea pe care le-o acordă as- tăzi regimul de democrație populară. Umiliți ți dlsprețuițl de guvernanții burghezo-moșlerlmii, învățătorilor ți profe- sorilor i la absolvirea țcolilor pedagogice ț! a universități- lor — după ce bateau zadarnic la porțile potentaților zilei — le răminea „perspectiva* de i îngroșa rindurile armatei de „cerșetori in haine negre*. Astăzi, munca învățătorului este stimată. Iar viața lui a devenit din ce în ce mai bună. Repartizarea absolvenților in producte se iace imediat provoca, neplăceri fesorilor. grav cu elevului cit lipsa de disciplină a se însoțea cu lipsa de interes pentru învățătură. Elevul era căzut la mai multe obiecte Dirigintele stătu de vorbă cu el — o dată-, de două ori. Elevul as- culta povețele dirigintelui, își lua spunea direct despre ea. Atît. Firesc, fără explicații. Și poate nu a dat ex- plicații pentru că i se părea cu totul anormal ca o ecucatoare bună ca a lor să nu poată fi iubită. ușor, împreună cu limba lor mater- nă, limba romînă, și e bine oa ea să fie învățată de la început cu o pro- angajamentul că se va dar apoi își făcea iar Atunci dirigintele discută nnții. Dar și intervenția schimba, de cap. cu pă- părinți- lor nu avu decît un efect parțial și temporar. Pînă cînd dirigintele descoperi calea. Elevul era un sportiv pasionat și dirigintele îj încredință sarcina să organizeze și să conducă echi- pa de fotbal a clasei. Fotbalul însă, ca orice ramură sportivă, cere spirit organizatoric, perseverență și multă disciplină. Pus în situația de a cere colegilor săi să fie dis- ciplinați, „căpitanul" echipei tre- buia să fie în primul rînd el exem- plu de disciplină. Și apoi, cind conduci un colectiv, nu poți nici să te faci de rușine în fața clasei atunci cînd te ascultă profesorii la lecție. Elevul se puse pe muncă. In felul acesta, cîștigul acțiunii întreprinse de diriginte fu dublu: la sfîrșitul anului, echipa de fot- bal a clasei ieși prima în campio- natul școlar, iar conducătorul echipei, îndreptîndu-și între timp situația Ia învățătură și purtare, reuși să promoveze clasa. Lucrurile, bineînțeles, nu s-au petrecut atit de simplu. Am relatat pe scurt acest caz, însă, pentru a arăta cît de mult se poate realiza Îmi reamintesc o serbare de sfîrșit de an — văzută cu cîtva timp în urmă. In fața părinților, copiii grădi- niței cu orar redus nr. 2 din Lugoj dansau un balet pe oare îl pregătise educatoarea : „Cenușăreasa". De după cortină, Ana Subu își privea copiii cu aceiași ochi cu care-1 pri- veau părinții din sală — ochiul pă- rintelui care-i mîndru de lucrurile bune și frumoase pe care ie face co- pilul său. Dar educatoarea încerca o durere pe care nu o simțeau părinții și poate că nici nu bănuiau c-o as- cunde o fire veselă și volubilă. Era despărțirea de copiii pe care-i educa- se atîta timp. De mulți se despărțea pentru o vară, de alții însă — de cei din grupa mare — pentru tot. deauna. ...A făcut oare pentru ei tot ceea nunție corectă. Diferitele noastre tivftăți — bineînțeles acum vara maj puține căci copiii sînt lăsati mult în aer liber, la joacă — ac- sînt mal sînt variate astfel ca să atragă pe copii. Ele urmăresc să le dezvolte imagi. nația, vocabularul, să le formeze a. nume deprinderi, să-i focă mai dis- ciplinați. Dragostea pe care l-o poartă AliOu șa Biorcec. Doru Grecu, Mareea Lea. hu. Ștefan Răducu și toți ceilalți co- pij educatoarei lor, Ana Subu, își are izvorul tocmai în această grijă neîn-i treruptă pentru ei. Copiii j se adre- sează ca unei mame. Cînd au cîte un necaz vin și il spun, cînd au cîte o nedumerire vin ȘÎ o întreabă. Iar mamele o prețuiesc pentru că le e- jută să-șl crească copiii întocmai așa cum ar dori ele să fie: harnici și cuminți. M. IONEL Pregătiți pentru viață dacă dacă duce acordăm elevilor încredere, aflăm și urmăm drumul care către inima lor. — Cred că ne tovarășul fie in primul tru elevi Un un diriginte — spu- Bemic — trebuie să rind un părinte pen- părinte dublat de un In fiecare zi, după canicula de Ia amiază, pe lotul experimental al școlii medii nr. 2 din Ca- ransebeș, cîteva eleve trec printre straturi, le udă cu stropitoarea și le curăță de buruieni. Nu sînt ore de curs și nici activitate practică. Elevii au intrat in vacanță. Niciunul nu mai este obligat să vină la școală. Nici profesorul nu mai urmărește prezenta. mîntul și cum este rău. Profesoara de științe naturale a avut în vedere aceasta și a lucrat atent. Munca grădina de zarzavat le-a format vilor deprinderi pe care nu le uita niciodată în viață. Elevele în ele- vor din se mulțumește numai să dea dispo- ziții, ci controlează cu minuțiozitate cum acestea sînt îndeplinite. Și-a fă- cut obiceiul ca în fiecare zi să co- linde prin toată școala pentru a se convinge dacă toate sînt în ordine și pentru a da îndrumările practice necesare. Nu-i ușor să conduct un centru școlar cu o fermă de 300 ha. Este adevărat, că prin producția a- gricolă realizată centrul școlar deți- ne drapelul de unitate fruntașă pe sfaturi cu caracter agm-ritnic Prin întreaga sa activitate, comu- nistul Nicoiae Ștefănescu și-a ciștigat un prestigiu și o largi popularitate nu numai în rindurile cadrelor didac- tice și elevilor, ci și în mijlocul tu- turor cetățenilor din întregul raion. Drept răsplată pentru munoe rodnică desfășurată, inginerului Ștefănescu. directorul centrului școlar agricol din R. Sărat, 1 s-o conferit și Medalia Muncii... I. MOSCU pedagog, bineînțeles. De aci rezul- tă și calitățile ce 1 se cer unui bun diriginte : dragoste $i înțele- gere fată de elevi. însoțite de exi- geztă și autoritate: perseverentă in muncă. încredere in posibilită- țile elevfior: atitudine egală, ne- părtinitoare și in același timp fo- losirea de mi'Ioace vânate, adec- vate fiecărui elev in parte, ceea ce presupune studierea elevilor, cunoașterea psihologiei lor, a te- PROF. ELISABETA MARASCU i Avea daterîa să tăcem din elevi •■■mi rit mai bine pregătiți pen- tru viațA. Fiecare elev pe care îl deprinde de pe acum ii ■ ■■ceasci va ajunge mi ine un b«a constructor. Totuși, elevele vin și lucrează pe parcela experimentală, vin din pro- lațiilor. a condițiilor de lucru din familie. Realizările tovarășului viață și prie inițiativă, timpul verii, în cepțtonal îngrjjit răsire. E munca Ar fi păcat ca pe vacanță, un lot ex- să fie lăsat în pă- migăloasă a lor și dintre care am ales doar gură, pentru a-i ilustra arată că profesorul pune tică cu toată hotărirea spune, că la el avintuî indisolubil cu fapta. Bernrc, una sin- metodele. în prac- ceea ce se leagă I. AXENTE a profesoarei Elisabeta Mărăscu. Dragostea de muncă pe care le-a insuflat-o profesoara, a prins rădăcini bune Lecțiile de botanică și-au gă- sit aplicarea pe lot și elevele au vă- zut singure cum cele învățate teore- tic se transformă în fapte. Culturile comparative dau posibilitatea să se vadă cum este bine să se lucreze pă- clasele V—VII care lucrează pe lot și-au însușit lucrări agricole din cele mai diverse. De la săparea pămîntu- lui, da la pregătirea răsadurilor și pînă la operațiuni mai complicate ca altoirea sau iarovîzarea. Și toate aces- tea, după procedee științifice mo- deme. — I-am îndemnat pe elevi să-și facă și acasă grădină de zarzavat — ne spune profesoara Elisabeta Mărăscu. Vin părinții și-mi mulțumesc pentru aceasta. Am observat că și în grădi- miv — nesupravegheate — elevele aplică regulile învățate în orele de botanică. Este ceea ce vreau eu, ca lucrul pe care-] învață în școală să-l folosească în viață. Ceea ce face pro- fesorul de științe naturale este numai o parte. Dar împreună cu cel de fi- zică, de romînă, cu toți profesorii, se obțin rezultate frumoase. Noi pregă- tim un viitor constructor al unei so- cietăți noi și trebuie să-l pregătim cît mai bine... AL. I. V. după absolvire, acordîndu-ll-se șl o indemnizație specială de Instalare. • Partidul șl guvernul au luat un întreg sistem de mă- suri pentru a crea cadrelor didactice condiții din ce In ce mai bune de muncă și de viață. Un important număr de învățători șl profesori care muncesc in școli sătești a primit loturi de 'l^ ha pămlnl. Cadrelor didactice care muncesc în localitățile cu condiții grele de muncă 11 se acordă un spor de salariu. S-au creat magazine speciale pentru aprovizionarea cadrelor didac- tice cu articole de îmbrăcăminte, plata acestora iăcînd»se in rate. © Au fost înființate 555 case de ajutor reciproc care acordă numeroase Împrumuturi șl ajutoare. Numai în cursul anului tracul au tost acordate do cătra reciproc împrumuturi In valoare de peste Prin sistemul asigurărilor sociale de tate in cursul anului trecut un roase de lei 47.562.497. BiiiiuiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiitiiiiiiiiiMiiHiiiiiiiniiiiiiiuiiniiin ..........* casele de ajutor 50.000.000 lai. stat au fost achi- ajutoars in sumă 9 Cadrele didactice se bucură de asistență sanitară gra- tuită, precum și de trimiterea in stațiunile balneo-climate- rice pentru tratamente balneare șl pentru odihnă. In cursul qnului trecut au beneficiat de tratamente și au foat tri- miși în casele de odihnă ale C.C.S. șl cele organizate de • Pentru a-și petrece in mod plăcui și Instructiv va- canța de vară, comitetele sindicale organizează In flecare an excursii turistice și dldactlco-știlnțlflce pentru cadrele didactice șl familiile lor. Anul trecut un număr de peste 10.008 învățători șl profesori au participat la astfel de ex- cursii. In această vară, numărul lor va fi mult mai maro. • O deosebita grijă se acordă și copiilor cadrelor di- dactice. In această vară se organizează tabere tn cele mai pitorești locuri din țață, In care vor fi trimiși mii de copil al membrilor sindicatului muncitorilor din Invățămint șl cultură. comitetele sindicale raionale un număr de aproape 50.800 membri ai sindicatului muncitorilor din invățămint șl cultură. iiAioum i i I VACANȚA Profesorul comunist din piesa „Nola zero la purtare" . S JAXA POENARU DUȘA : „La școala de alfabetizare" pedagogilor Preocuparea de a organiza cît mai cu folos, cît mai recon- fortant și cît mai plăcut vacanța cadrelor didactice este 1 una din sarcinile importante ce revine sindicatului nostru. Trimiterea în fiecare an a unui număr din ce în ce mai mare de oameni ai muncii la odihnă și tratament balneai consti- tuie o dovadă grăitoare a grijii partidului și guvernului nostiu pentru îmbunătățirea continuă a vieții poporului muncitor, pen- tru apărarea sănătă'ii lui. Vilele din stațiunile balneo-climaterice, precum si cabanele din regiunile pitorești ale țării, au fost puse la dispoziția Con. siliului Central al Sindicatelor din nătății și Ocrotirilor Sociale pentru nilor muncii și a copiilor acestora balnear. In anul 1957, comitetele nești. de întreprindere și instituție din Învățămînt și Cultură au folosit RP.R- și a Ministerului Să- organizarea trimiterii oame- la odihnă și la tratament sindicale raionale, orășe- ale Sindicatului Muncitorilor cu simț de răspundere bile- C IU N IU N A BNVATATORUL 10» IE (C IR E If A des am spus vremea șl tot mai simt acestui vechi refren ce Iar de-a lungul unul drum: tind eram învățătoare.-.' ispita șl- acum apare. Ce naltă e mîndria mamei — știi — între urmași ce-o-nconjură și-o cheamă. Aveam în școală sute de copii, — deși n-am fost nici unui singur, mamă. ■ mclzeci de ochi albaștri și căprui i Privesc tovarășul învățător, Si cumpănită, blindă, vorba lui Pătrunde părintește-n mintea lor. — fragment tele de odihnă, de tratament balnear și cele pentru tabere de copii și școlari repartizate de către C.C.S. A scăzut la o cifră infimă numărul biletelor restituite, ceea ce dovedește faptul că toate comitetele sindicale se preocupă de justa folosire a fie- cărui bilet, cunoscînd că restituirea lui după expirarea datei da începere a seriei înseamnă nu numai pierderea unui loc de odihnă sau tratament balnear, dar și fonduri irosite în zadar — plata personalului, regia etc. In acest an sindicatului nostru i s-a repartizat prin C.C.S. și Ministerul Sănătății și Prevederilor Soeiale, un număr de peste 16.300 bilete do trimitere la odihnă și tratament și un număr de peste 4000 de bilete de trimitere în taberele de pionieri și șco- l"ri. în bugetul de asigurări sociale al Comitetului Central al Sin- dicatului Muncitorilor din Învățămînt și Cultură s au prevăzut de asemenea fondurile necesare trimiterii în colonii de pre^olari a unui număr de 1350 copii ai membrilor noștri de sindicat din grădinițele si căminele de copii. Conform hotărîrii- Plenarei C.C. al S.M.I C. din 26 mai 1953, toate biletele cuvenite pe trimestrele III și IV din acest an au fost distribuite pe comitete și trimise o dată cu repartiția anuală a locurilor In felul acesta organele sindicale, de comun acord cu cele administrative, pot planifica în concediu pe tovarășii propuși pentru a fi trimiși la odihnă și tratament balnear, po- trivit datelor -cînd se încep seriile. Grija tuturor organelor noastre sindicale trebuie să fie în- Și Si CU si pentru ei cu gerul m-am luptat, dezlegam cu ei primele semne, gaz spălam pe cap clte-un băiat, pentru el furam din garduri lemne... Ss uită totl la eL Ca Fât-Frumos !i duce Intr-o lume fermecată Ia care sint lumini pe sus, pe jos, Ș: n care n-au mai fost ei niciodată. Uf ■ ama mea are părul nins. ▼ j tnără, cindva, s-a urcat pe catedră. Patruzeci de ani a tot dăscălit, Pînă cind un fapt ciudat s-a împlinit; Zăpezile de cretă de părul ei s-au prins. Pe-obrazul ei ca fila de dictando liniată E toată viața caligrafiată. dreptată înspre folosirea judicioasă și integrală a trimitere la odihnă și tratament, iar recrutarea biletelor de celor ce ur- mează să beneficieze de odihnă și cură balneară prin sindicat Le-am Însemnat viata zl de zi, pe flecare-n fișa lui anume. Șl azi, cind iarăși prind a Ie ceti, dintr-un cuvînt, din nou răsare-o lume, ...Mărgăritar după mărgăritar eu v-adunam, tăcută, in casete, Cununa-ntreag-atunci cind veți fi mari, pe mulți o dată are să-i desfete.,. $1 parcă acolo sala lor de clasă Mai luminoasă-i parcă *i mai mare. Și parcă lumea toată-i mai frumoasă Și pe ferestre intră mai mu’.t soare. Ea are cataloage-n amintire ; Din cînd in cînd ic dă citire. Citește-un nume, cede-un chip, tresare ; L-a intîlnit mai ieri, pe stradă — L om mare... să se facă pe fie propuși în obștească. Pentru a baza propunerilor venite din grupele sindicale. Să primul rînd fruntașii in producție și in activitatea asigura posibilitatea trimiterii unui număr cît mai mare de oameni ai muncii din învățămînt și cultură și a mem- brilor lor de familie la odihnă și tratament balnear, mai multe comitfte sindicale raionale, orășenești, de întreprindere și insti- tuții 'din cadrul sindicatului nostru, în colaborare cu organele Ca mai tirziu, să n-o stărtme v-am dăruit și șl vlsu-nalt de voi s-o puteti purta, viața tn picioare, tinerețea mea, mică.nvățătoare învăluie cu-o bunătate multă Toți acei ochi albaștri și căprui. Și parcă toți copiii ce-1 ascultă Ar fi acuma, toți, copiii lui. O, dascăli ai vieții. Ai vremii de azi, Foi, care creșteți oamenii de mî(ne, Cum muntele, pădurilor, puiefii de brazi, Sădiți in pămintul visărilor voastre. In sufletul mereu împrospătat al omenirii, Sămințu fericirii, Si ștergeți din memoria umană Abecedaru-n care-s scrise vorbele : Război, măceluri, moarte, singe, rană... administrative respective, organizează case de odihnă Pi propriu. In anul 1957 în aceste case de cediul un număr de peste 13.000 de tămint și cultură. Este sindicale membrii răși din demn de menționat că o I 1953 Varonica Porumbacu SETEA — fragment — Pe marginea ogorului se înșiruiau grămezile de porumb : aproape toți ftiuleții — pe ju- uiătale mincați de dori — parcau takj gal- bene de cal. Mitru trase căruță lingă nn stejar ilrijit fi singuratic, împiedica picioa- rele cailor, iactnd mereu, ca nu cumva directorul sa creada că-i plac mai mult facialele decît treaoa. l;i suflecă minedle cămășii de cinepă cenușie, lua un <*! da nuiele fi începu să-l umple. îndată ce era gala venea in luga și-1 răsturna in căruță; curind fruntea începu e^-i ceașca de sudoare, ca unsa. Oarecum «tinjcnji din pricini ca ■ ta fi-1 privește, George voi aă-l ajute, dar își pierdea mereu echilibrul. — Lasaji, ca amu-s gata, îți ridică Mitru spre el ebrazul roșu. Și începu sa vorbească, crezînd că directorului i urăște sa stea așa, ca mutul. — Mare mult bine ne*ați făcut... Oare ne-a ajuta bunul dumnezeu sa ne plătim f Eu, cu muierea fi cu piuncul-.. — Lașa asta 1 se răsti atunci George. Vina încoace, «a iu- * năm o țigara. Mitru îl privi cu reproș, dar nu voi lă-i «pună ci in cunBâ ae întun'ecă fi nu poale sta Bici oricit, cu o căruță care nu • a lui ; nn îndrăzni să zică nu. Se apropie suflind greoi, iR fterse palmele, primi țigara, o apriuse fi, fumind, »e odikm. Ochii lui mici și arzători își pierdură lucirea rece și rătăciră fără tel, ușor aburiti, peste cerul străveziu, urmărind o re, un ghemotoc roșiatic de nor pufos ; d.ncohi de dăinui >e auzea curgînd Teuzul ; venea mirosul de putreziciune udă al apoi care lingea nămolul rece și grai de pe maluri. Biruit de Btirșeală, Mitru lupse ultimul lum, cel mai dulce, fi oaau aa se letale; George îl prime de bra|. — Stai puțin, omule, unde te grăbești ? — CI de asia îmi arde mie, apuse Mitru rece. L ui ■ du-și seama ie inmuie, cu o preț acută umilință, în dosul târna ascundea hotărîrea lui de-a nu mai zăbovi : Nu-mi arde da atat, domnule director, nu vă supăra ți. Casă n-am. ce minca n-am, cine s-o scăpat in gaci, acela să tacă... 1b clipa arena ti trecu prin minte că poale a-or fi râzgindit ai dtrectorulci in legătură eu el, cu toate că bătuseră mina. Tresări fi •• uită in alti parte. — Ascultă, tu cit păminl al ? mașină scrie țăcine In- (â tr-una, ea o mUrahesă. „Sințeți Iftutat a lua par te la festivitatea ce ca acea loc...' 1“ Urmen^î o listă lungă de oa- meni, cu adresele ■lor, Către .. too. Marin Stancu, centrul meca- nic ; tov. Păunescu, director G.A.S.;-toc.; Marin Fiîip, preșe- dinte G.A.C. : toc. Alei. .. ^V.O- chin, președinte al comitetului de părinți... Invitațiile scrise iau dșumul a- dresanților. F.le cheamă oameni din toate colțurile paionului Ro- șiorii de Vede, de;c»le mai dife- rite preocupări,. cqr aceștia să ia parte la sărbătoarea, învățătorului. Să toastext împreună cu eiK pen- tru sănătate și swxes in muncă. In același timp, și școlile tră- iesc apropierea acestei zile. Pro- gramul artistic închinat „Zilei — 1957 1957 cont odihnă și au petrecut con- oamenj ai muncii din învă. bună parte din comitetele organizează aceste case de cdihnă nu numai pentru de sindicat din organizațiile proprii, ci și pentru tova- alte regiuni. De exemplu, în casele organizate de către Demostene Botez Radu Boureanu — Eu ? Două hi?ăre. alea de mi le dâd® doambeș... dar aud câ ^ree m Ir u înapoi— De dat, numai • data cu viața le dau. da dracu știe... George nu știa cum să înceapă 4 nu voia să piardă clipa asta de singurătate care-i apropia, deși simțea ca e mai u,or sa te apropii de o mulțime, decît de un om. — Tu știi câ după războiul celalalt au io*t împroprietăriri... — Cam sâ no >tm ? O iest sorini ca și acuma se dâ pa- mmL Am auzit ca h in alte părți guvernul cd nou o impar* ții moșule, du la noi ? Moșia lui FiaaJ-Cranț s-o dat in SL.* yi-apui iar s-o adunai, ca erau oamenii timprți, s-o adunat la tUocmoea. la Gavnia l rouiui. . Stintu... Și dacă iei de la el ajunge la loti .* Eu m-am gîndit sa... — Dor mofâa Im Papp de la Zerind ? întrebă pe neașteptate Goocge id. a a cum se aștepta, Mitru rămase «u ochii holbați; trecu nu timp in care il masuri grijuliu, încercă chiar să 5U- ndâ ea să priceapă directorul ca el știe de glumă. Dar Geor- ce d privea atent ; sazind câ Mitru nu răspunde, u.ma ; Aici adunat moșia lui Franța Ferdinand, adu-ți aminte.» Pa* miat boa, lucrai ca vai de el, in bătaie de joc... Sint peste ciaci Mrte de nigâre și imaș. — MUL.. Mitru tuși : Mai dați-mj o țigară, tăceți b>ne, câ mi veni pofta... li ia hotarul comunei... - Ti m înțelegi — se înfurie George — ori te pretacl .- Toate mofuk, pini la cincizeci de hectare, se expropnaza... Asta a rămas pe din alarâ, fiindcă pretorul e țărănist și toa- U bua4a de la plasă... Iar dacă se pierde timpul, Papp o s-o ău^mtâ ta oamenii lui. o sâ găsească el ceva de lacut... ____ Docmw Papp ii tata rommitor. spuse Mitru cu o ciudată ânwâ- Tunamentele la ..Gazeta !nvă(ămîn tulul” se lac U toate oficiile po'tale, prin (actorii poștali ți difuzării voluntari din Întreprinderi ți instituții. Abonamente; 1 an — 12,50 lei; 6 luni — 6,25 lei; 3 luni 3,12 lei,