Bibi ic t e e j C- RegicnpJă Hun*doara-De va Proletari din toate țările, uniți-va!, ■ Suieîa invoîămiDlului Pregătiri Organ al Ministerului Invățămîntului și Culturii și al Comitetului Central al Sindicatului Muncitorilor din Invățămînt șl Cultură Anul X, Nr. 476 Vineri 20 iunie 1953 4 pagini 25 bani gjiînniiiiiiniiînniwiiiiiiiiiiniiiM^ I Intîmpinînd „Ziua învățătorului Peste puțină vreme, la munte șl Ia mare, pe malurile rîurilor și ale lacurilor așezate tn cele mai pito- rești colturi ale țării, va răsuna trimbița pionierească vestitoare a deschi- derii taberelor de pionieri și școlari. Peste 200.000 de pionieri șl școlari Ișl vor petrece anul acesta vacanta de vaiâ în 300 de tabere centrale, regionale și co. Ionii. De asemenea, peste 4000 de elevi din școlile medii și pedagogice își vor pe- trece o parte din vacanta de vară în ta- berele centrale de la Eforie, Valea Pra- hovei, Orașul Stalin etc. La Gura Humorului, Bucșoala și Bro- dina, de pildă, vor funcționa tabere pen- tru 1000 elevi din regiunea Suceava, Iar alti 2000 de elevi din școlile acestei re- giuni vor pleca în excursii in țară. 5600 de pionieri și școlari din orașul și re- giunea Timișoara își vor petrece vacanța în cele 24 tabere organizate de întreprin- derile și instituțiile timișorene pe versan- tul Carpattlor bănățeni. 1000 oe elevi fruntași la învățătură vor fi trimiși în ta- berele centrale din regiunea Stalin și Re. giunea Autonomă Maghiara, ca și in cele ' Pentru întărirea legăturii dintre școli șl unitățile socialiste care le patronează în cadrul muicii de foloa> obfiesc, elevii le vor acorda acestora sprijin la efeoluarea lucrărilor de îngrijire a culturilor (plivit, ciupit, cîrnit, combaterea dăunătorilor) și în strîngcrea recoltei, a spicelor etc. De asemenea, se vor organiza acțiuni pen- tru colectarea’ ficAilui vechi și a hîrtieî, care se vor valorifica prin D.A.C. pentru cumpărare de echipament și materiale ne- cesare desfășurării actîvițăților sportive (șah, natale, volei, fotbal etc.). Organizarea și desfășurarea tuturor aces- tor activități, ca și a multor altora, pre- văzute în planul de, măsuri al secției re- gionale de învățămînt și cultură, vor fi .posibile datorită judicioasei planificări a Concediilor de odihnă ale cadrelor didac- -tice, în așa fel, incit în tot timpul în (coii să rămină cadre care să asigure realizarea tuturor sarcinilor, pentru ca elevii să poată începe noul an ,colâr cu an nivel mai ridicat de cuno;tin|e și cu .forțe noi. ION PREDA L Ultimele corespondențe șl știri sosite la redacție vorbesc tot mai pe larg despre importantul eveniment pe care-1 așteaptă cu mare bu- curie cadrele didactice din țara noastră — sărbătorirea „Zilei învățătorului". In școli se de- pun intense eforturi pentru ca în această zi pedagogii să pre- zinte un bilanț pozitiv. Iată ce ne scrie un corespon- dent voluntar despre activitatea cadrelor didactice de la școala medie muncitorească de pe lin- gă uzinele metalurgice „Timpuri noi* i „Școala dă anul acesta prima serie de 29 absolvenți, Angajamentul de a asigura q temeinică pregătire a acestora a fost luat de către profesorii școlii încă de anul trecut, cu prilejul sărbătoririi pentru pri- ma dată in tara noastră l . Zh lei învățătorului'. Buna pregă^- grame noi pentru a fi prezen- tate de „Ziua învățătorului*. Cu acest prilej va fi jucată și piesa „Dirigintele" de prof. V. Mih- nea. Asemenea spectacole pre- gătesc și formațiile artistice din Craiova, Rm. Vîlcea, Oradea, .Constanța, Tulcea, Sighet etc. Multe din știrile sosite la re- dacție vorbesc despre acțiunile Inițiate de colectivele de peda- gogi pentru ca în cinstea „Zilei In accepțiunea curenti, prin ma- turitate înțelegem cu toții acea treapta a vieții ce se caracteri- zează prin echilibru și plenitudine și se asociază de obicei cu o anu- mita virsta. De aceea poate denu- mirea de „examen de matur late" li se pare unora improprie pentru conținutul pe care-1 desemnează și, totuși, denumirea de -examen de maturitate" nu este lipsită de sens. Cind spunem „examen de ma- turitate" înțelegem nu maturitatea pe care o conferă virsta. ci aceea rezultată din însușirea unui sistem inchegat de cunoștințe, care permite absolventului școlii medii — tinar tir a absolvenților este darul pe care îl aduc profesorii școlii la „Ziua învățătorului* din anul acesta. Eforturile lor au fost puternic sprijinite de conducerile întreprinderilor unde lucrează elevii și de organiza- țiile obștești, precum și de înșiși muncitorii-elevi*. Echipele artistice ale cadrelor didactice din lași pregătesc pro- învățătorului* să-și contribuția la opera sporească de socia- lizare a agriculturii. In acest scop mulți invățători și profe- sori din Rm. Vîlcea, Pitești, sau virstnic — si problemele diverse specializeze intr-o de producție. Că o asemenea se orienteze in ale vieții și să se anumită ramură maturitate este Ploești, Bacău vorbesc in fie- care duminică Ia căminele cul- turale. Comitetul sindical al munci- torilor din Invățămînt din ora- șul Iași organizează in cinstea „Zilei învățătorului* o in Delta Dunării la care ticipa cadre didactice in munca culturală și excursie vor par- fruntațe artistică. ■ Cu prilejul acestei excursii corul și celelalte formații artistice vor susține și spectacole in Între- prinderile pe care le vor vizita. Unele comitete sindicale pregă- tesc pentru „Ziua învățătorului* diferite concursuri pe teme pe- dagogice in genul concursului «Cine știe ciștigă*. posibilă chiar la virsta adolescenței o arată și cercetarea mai multor lu- crări scrise la examenul de maturi- tate ținut la comisiile nr. 5, 6 și 7 de la școlile medii nr. 12 și nr. 13 din București. La limba romină, de pildă, mare parte din elevi au reușit să se orien- teze intr-un material vast (litera- tura noastră de după 23 August 1844). sa selecteze operele mai im- portante și să-și organizeze expu- nerea pe baza unui plan bine în- chegat. Ei au dovedit atît cunoaș- terea temelor majore ale literaturii noastre noi cit și cunoașterea temei- nică a operelor caracteristice pen- tru temele respective. Mai mult : de- finind realismul socialist prin opozi- ție cu realismul critic și arătind care sint trăsăturile realismului socialist, mulți cand dați au dovedit in|ele- In preajma consfătuirilor raionale gerea esenței acestuia ca metodă creație proprie literaturii noastre azi. Astfel, un candidat arată .dezvoltarea realismului socialist fost posibilă in patria noastră de de că a ca Pedagogii din raionul Videle — ca și colegii lor din ioate taloanele — așteaptă apro- piata consfătuire raională cu un inteies deosebit, justificat de for- ma intrucitva nouă a consfătuirii care Îngăduie ca problemele mun- cii din școală să fie analizate mai concret și mai In adîncîme decit la consfătuirile anterioare. In- tr-adevăr, lăsindu-Be la aprec.e- rea secțiilor do învățămînt șî cul- tură alegerea temelor ce urmează să fie dezbătute în consfătuiri, acestea au avut condiții să se o- prească asupra problemelor care sînt cele mai caracteristice pentru școlile raionului și să organizeze astfel munca de pregătire a con- sfătuirii Incit ea să poată da cele mai bune rezultate. A folosit oare secția de fnvăță- secțiile să fie constituite pe grupa de obiecte, ca de pildă istoiie-fi- lozofie, științe naturale-geograiie- chinue etc. Ignorînd aceste indi- cații secția de invățămînt și cul- tură din raionul Videle a consti- tuit o secție de istone-geograre neținind seama că geograf.a — obiectul tn cadrul căru.a se reali- zează elementele de Invățămînt politehnic — trebuie grupată ală- turi de obiectele înrudite, științele naturale și chimia. Mai grav este insă faptul că secția nu i-a indru- mat pe cei ce au alcătuit tele să trateze In mod problemele și nu le-a pus poziție materialul necesar. raiera- concret la dis- Așa sa face că cea mal mare parte a re- feratului care se ocupă de felul cum se poate realiza politehniza- rea în cadrul predării științeloz urmare a condițiilor economice, so- ciale și politice create după 23 Au- gust". Absolventul subliniază în continuare actualitatea și partinita- tea literaturii noastre noi, caracte- rul militant al acesteia. Afirmațiile sînt însoțite de exemple ilustrative, ceea ce dovedește cunoașterea nu numai a problematicii, ci și a con- ținutului operelor. De asemenea, parte din candidați! care au luat al doilea subiect — d n cele două la alegere („Realizări im- portante in proza și poezia d n R.P.R- pe drumul realismului socia- list" și „Contribuția operei lui Mihai Eminescu la dezvoltarea literaturii romine și la desăvirșirea limbii li- terare") au dovedit ci, dacă au în- țeles poate mai puțin locul pe care il ocupă creația eminesciană in ca- drul procesului de dezvoltare a lite- raturii romine. cunosc totuși opera marelui poet Ei au reținut ide le de bază ale celor mai semnificative poezii, subliniind mesajul pe care poetul ni-1 transmite prin Interme- diul imaginilor artistice. In unele cazuri, vorbind despre raportul din- tre formă și conținut, absolvenții au dat exemple ilustrative in acest sens. Astfel, in lucrarea sa. un can- didat menționează că „in „Luceafă- rul" versificația sugerează înalțarea și coborirea luceafărului", că „Emi- nescu a creat și forme noi grama- ticale atunci cind a simțit nevoia de a exprima mai plastic ceea ce gîn- dea (singur fuse îndrăgitul, singur el îndrăgitorul)" etc. Totuși, ob- servă foarte bine candidatul, „poe- tul nu sacrifică conținutul de dra- gul formei" (în acest sens, absolven- tul dă ca exemplu versificația stro- fei din „Luceafărul" care începe cu „Nu e nimic și totuși e...“). O temeinică pregătire dovedesc și multe din lucrările de matematică. Mare parte din candidați au rezol-, vat cu succes problemele și exerci- țiile date, ceea ce arată că ei stăpi- nesc cunoștințele de algebră, geome- trie și trigonometrie predate in cursul mediu. Astfel, se pot intilni multe lucrări remarcabile prin pre- cizia desfășurării problemei, prn exactitatea operațiilor efectuate, prin corectitudinea reprezentării grafice -a corpului geometric dat. Toate acestea ne arată că, o dată cu asimilarea cunoștințelor la limba romină și matematică, candidați! și-au format deprinderi de gindire care le permit sa judece problemele, să aprecieze și să interpreteze fap- tele sau fenomenele, să aplice cu- noștințele in practică. Iar aceasta Indica in mod cert maturitate. j Din păcate, lucrările scrise ne o- feră și exemple din care se poate vedea că unii absolvenți ai secțiilor serale și Iară frecvență sau restan- țieri ai cursurilor de zi nu s-au pre- gătit cu toată seriozitatea pentru examen, că — mizind probabil pe hazard — s-au prezentat superfi- cial pregătiți- La limba romină, a- ceștia nu au reușit decît să repro- ducă pe scurt tema și subiectul unor opere luate la întimplare, fără să a- dîncească conținutul lor, fără să grupeze operele pe leme sau să arate ceea ce este comun și semnificativ acestora. In unele cazuri candidați! nu cunosc nici măcar conținutul o- perelor la care se referă. Astfel, vor- bind despre „Luceafărul" lui Emi- nescu, un absolvent spune că „fata de impărat este închisă» într-un'cas- tel și păzită de balauri", că „fata nu renunță la nemurire" și de aceea îl îndeamnă pe luceafăr să rămină și el nemuritor. Confuzii inadmisibile se fac in această lucrare și in ceea ce privește conținutul altor opere („împărat șl proletar", „Scrisoarea 111“ etc.). In unele lucrări lipsesc citatele, sau, atunci cind se dau, ele sînt ero. nate mai Și („dar nici nu plecă bătrinul, ce vaiet, ce mai sunet" etc.). mai plin de gravitate ne apare faptul că printre candidatii la exa- menul de maturitate sint unii care nu cunosc datele și problemele esen- țiale ale literaturii noastre de azi. Astfel, după unul din absolvenți, realismul socialist s-ar fi dezvoltat in tara noastră după 1917, „Ion" de Liviu Rebreanu creat după 23 August 1944. zăr de la Rusca" și .Minerii romanul a iar din ramureș" sint „romane". L psa fost „La- Ma- de cultură generală in cazul acestor candidați merge uneori pină Ia ne- cunoașterea unor noțiuni elementare. oe oe malul mării. Timp de două-lrei de elevi din țcolilg berele organizate agricole de stat. săptămîni, peste 15.000 medii vor sta in ta- pe gospodări.le Tabere sportive Dar $1 pentru elevii și școlarii care vor rămiiie în orașe în timpul verii se orga- nizează o vacanță plăcută. Vor avea loc excursii șl spectacole date pentru el ce artiști profesioniști din teatre și de artiști amatori din echipele întreprinderilor so- cialiste. Elevii din orașele Regiunii Auto- nome Maghiare vor întreprinde, împreună cu profesorii lor, 50 de excursii în loca- litățile cele mai frumoase ale regiunii : la cheile Mureșului, la Izvorul Mureșu- lui, la Tușnad etc., Iar elevii orădenl vor merge în excursii Din regiunea la odihnă La asemenea lipsuri se adaugă de ( obicei șl altele, de exprimare și or- tografie, care dovedesc, o dată cu lipsa de pregătire a candidatilor, și ușurința cu care unii profesori au promovat dintr-o clasă într-alta , * elevi lipsiți de pregătire. O seamă de lacune în cunoștințe oglindesc și lucrările de matematică. Sînt mal ales candidați care, proce- dind mecanic, au apl'cat formula pentru aflarea ariei unei piramide I. AXENTE pe litoralul Marii Negre. GH. I. București, vor pleca peste 1.800 elevi și eleve în cele patru tabere organizata Ia Sinaia, Cristian, Curtea de Argeș și Mî- năstirea (raionul Oltenița). In tabăra do la Minăstirea, in afară de odihnă, elevii școlilor medii vor face lucrări practico agricole. Peste 100 cadre didactice, cele mal bine pregătite, vor munci din pen- tru a le asigura elevilor care vor veni în tabere o odihnă cit mai plăcută, in- structivă și reconfortantă. Pe lîngă toate școlile de 7 ani fi medii vor fi organizate tabere de curte fi clu- buri. In cele 9 orașe din regiune vor Anul acesta, pentru a asigura creșterea de noi elemente care să contribuie la ridicarea nivelului educației fizice în școli, Ministerul Invățămîntului și Culturii — Direcția educației tineretului — organi- zează pe timpul vacanței de vară (1 iu- lie — 3(1 august) pentru prima dală tabere școlare pe ramuri de sport. Aceste tabere nu au un caracter de colonie sau tabără de odihnă, ci au ca scop ridicarea măies- triei sportive a elevilor. Aici vor fi pri- miți 900 de elevi și eleve, cei mai buni din întreaga țară, în urma propunerilor secțiilor de învățămînt și cultură și ale școlilor sportive de elevi, sau ca urmare a selecției făcute pe baza rezultatelor în- registrate în campionatele republicane șco- lare. Cei mal buni profesori cu «pecializare pe ramuri de sport vor asigura o bună pregătire a elevilor fruMași în sport, iar complexul sportiv M.I.C. de la Toplița oferă condiții deosebita pentru activita. tea sportivă. Frumoasele terenuri de vo- lei și haschet, bazinul de înot cu apă caldă și pădurile de brazi din jurul com- plexului întregesc cadrul minunat fn care vor lucra elevii. Condiții tot ■ lît de bune fi organizate tabere orășenești, dintre Care 7 vor funcționa pe lîngă casele de pio- । nieri. In cadrul acestor tabere șî cluburi, elevii își vor petrece timpul liber înca- drîndu-se în diferite forme de activitate, în cercuri științifice, literare, sportive, . lucrind pe loturile experimentale de pa lingă școli, pentru îngrijirea culturilor. In cadrul cercurilor literare vor fi orga- i nizate ieri literare, seri de basm, recenzii, iar in Juna august se vor desfășura in toate raioanele festivaluri ale pionierilor^ ■ u și taberele de la |i Orașul Stalin. Activitatea sportivă Cîmpulung-Muicel taberei ae va lm- bina armonios cu activitatea culturală yl turistică. Profesori da cultură generală vor întregi pregătirea elevilor cu noțiuni de geografie, istorie, astronomie ete. Că- lătorind, elevii vor face cunoștință cu minunatele locuri pitorești din cadrul re- giunii și își vor îmbogăți cunoștințele de cultură generală., (Con^nuare tn pag. 3) M. OANCEA devii școlii medii muncitorești de p® Ungă uzinele „Z3 Augiut*1 dau examenul de maturitate. mint și cultură din Videle aceste condiții, a făcut tot ce trebuia pentru a asigura succesul consfă- tuirii ? Analizind acum temele ce vor li discutate la consfă- tuirea pedagogilor din raion și stadiul în care se atlă pregătirile, constatăm că numai In unele pri- vințe secția s-a orientat just. Să vedem în primul rînd cum stau lucrurile în privința tematicii consfătuirii. In școlile din cuprinsul raionu- lui a fost des întâlnit în cursul anului școlar lenomenul supra- încărcării elevilor. De aceea, sec- ția de învățămînt și cultură a pro- cedat just atunci cînd a hotărlt să pună In discuția cadrelor didac- tice. la constătuirea raională, toc- mai această problemă. Inspectorii metodiști au urmărit îndeaproape, în special în cea de a doua ju- mătate a anului școlar, fenome- nele de supraîncărcare și au dat îndrumări menite eă contribuie la înlăturarea lor. Ținlnd sea- ma de constatările din timpul anului, secția de învățămînt și cultură alcătuiește acum referatul pe baza câruia se va discuta problema in ședința plenară a consfătuirii. Vor 11 folosite în referat exemple pozitive cu pri- vire la eforturile pe care le-au fă- cut o serie de pedagogi pentru a preînfîmpina și evita supraîncăr- carea. Alături de ele vor fi- gura însă și exemple de școli care, ținînd seama de interesele unor profesori, și-au desfășurat activitatea pe baza unui orar ne- corespunzător, exemple de peda- gogi care, nepregătindu-se cu se- riozitate pentru lecție, nu asigură însușirea cunoștințelor și astfel îl silesc pe elevi sa piardă prea mult timp și să facă eforturi prea mari acasă, ca și exemple de pro- fesori care cer elevilor să întoc- mească rezumate inutile, să tran- scrie notițele pe curat etc. Cum stau lucrurile în ceea ce privește alegerea temelor pentru referatele ce urmează să fie pre- zentate în secții 7 De la început, trebuie să spunem că, înțelegînd greșii rolul acestora, secția a în- drumat, la rîndul ei, în mod greșit pe cei care au întocmit refera- tele. După cum se știe, Instruc- țiunile Ministerului Invățămîntului și Culturii prevăd ca în raioanele în care numărul profesorilor de aceeași Specialitate este restrins naturale, bunăoară, cuprinde doar fraze generale, reia lucruri în- deobște cunoscute de toată lu- mea, fără a arăta In ce măsură s-au realizat elementele de poli- tehnizare în cadrul predării știin- țelor naturale In școlile din cu- prinsul raionului. Lucrările in sec- țiile consfătuirii au însă scopul do a înlesni, pe baza discutării situa- ției concrete, un larg schimb de experiență Intre pedagogi. Cunos- cind lucrul acesta, autorul refera- tului, tov. C. Ștefănică, a «călcat* îndrumările primite de la secție șl arată In relerat, pe scurt, unele din realizările personale in cadrul acțiunii de politehnizare. Este limpede Insă că aceste unice re- latări concrete care privesc situa- ția dintr-o singură școală nu vor ț V. POPOVICI (Continuare in pag. 3) CONFERINȚA PĂCII S--S hastas vwrvlta ta *Mte — la te îl 4 3 — ta țar. o im»! ar. tac Contate;» mjomII ■ lo^clXi p»o»n ța. MOmm ta MMM tas jtam aeta- rr» Își ladnapU findwlk ter p»țn r. elta acnAI «riafwnill. U care p-M tal talThurv tiȚmmteis parttaMiter tas i=»L» te» Kn eterna» ta cate owwtess a pișa, a ate ca ea — e re *raaMe «tuilntttaila taltarm a șmopt. mhww 4 OwataCIrd top ne-teoa — •* pnin»«{« franape. ertwl» a mmU m deaaeltwo «ataișj. ta Iitaelx Neet ta potaete rataMCU.â ta>Uoae aatoe ptap .4 PMtataCta. poarfad «*r, tec petie crașe 4 «ete. poete oșk a Iten. pMle leali» teta 4 M4ndta oeacbo. Coalenata acțiMtll a partltarite» ptaa «a taun prte (tata taa lirțeli te- toteoho ta poee d>a Imn toteragl. «I «aw etetac »■«!■*■ orie LoMtom Iw. Uex FvnBCtal aaataal ți cetei atetea aantai rta< iritror Șrip nm 4 11 roanin ta <“♦ «ate taoaoșaMX. ita». 111 «Iman ta aumAe aee* «ptaltata. pdca — «a cttocid 4 mm aalt ta cbpa hd ta o leaexa a« tateewl eapMmnatee ca boaMe «tamtea 4 ta teMtl el iatn«taa Fcrțrte ptaa Mat tal 4 «te «« pata* aapaae pecaa. Dincolo de caracterul festiv  cum clteva zile, tntr-o seară, ZI la Teatrul de operetă, tn ho- Iul încărcat de zumzet, îna- inte de începerea spectacolului, priveam la acei care veniseră să vadă serbarea artistică a școlii me- dii nr. 19 „Ion Creangă'. Erau in majoritate elevi, părinți ai acestora, proiesori. Vîrstnicii, cei mai multi, se vedea a fi cunoștin/e vechi, a- propiate desigur de preocupările comune, pe care le-au prilejuit in- struirea și educarea copiilor lor. Jmpărjifi în grupuri vorbeau de Radu, de Dan, de Rodica, de lulia, de „cum mai merge cu matemati- ca', „dacă Ionel mal iace boroboa- (e“, „unde vă petreceti concediul ?“ sau tăceau aprecieri „a priori" asu. pra spectacolului. AI treilea apel al soneriei a In- trerupt discujiile și a declanșat, în același timp, în culisele inundate de niște actori pujin obișnuiti, o a- nimatie iără seamăn. Pornită parcă de aici, dinapoia cortinei de pluș, emoția se furișează în sală unde se află părinfii, surorile, profesorii, In sfirșit cortina se ridică. în fata spectatorilor se desfășoară pro- gramul atît de așteptat. în reperto- riul corului figurează clteva clntece populare pline de poezie („Lino Leano", „Fata ardeleană" etc.f. După cor se produce cercul drama- tic cu „Pupăza din lei', dramati- zare de Ion Dămian după Ammu- rile lui Ion Creangă. Pe scenă reînvie pă/ania cu pu- păza din tei vindută la iarmaroc, scăldatul în Ozana, furtul de cireșe... Prin fa/a noastră se pe- rindă oamenii pe care pana marelui povestitor i-a zugrăvit cu atîta artă și dragoste. Năzdrăvăniile copilă- rești, vorbele de duh, intimpiările pline de haz sini retrăite acum, în alte vremuri, de al/i copii pe ca- re-i despart zeci de generalii de cei ce le-au trăit aievea. L-am revă- zut aici pe Nic-a lui Ștefan a Pe- trii (in interpretarea plină de far- mec a elevei Mina Oprișiu), pe Smaranda (eleva Mire/a Radu), de care Creangă își amintește cu atîta duioșie, pe ghidușarul Moș Nichitor Cofcariul (eleva Rodica Docea), pe Zaharia Gîtlan (in a cărui interpre- tare elevul Gigi Gherson a relevat talent, multă vervă și mult umor), pe mătușa Mărioara zgrip/uroaica, pe bardcul Denrid Creangă, pe Mr goregea ti eu.3 a.;:: din cei care popu ează poveserriie scriitorniui din Humuiesti. Cortsna a cizu! peste u.’t.mul tKt. Sirgumfa cu care au pregătit pe elevi prolesoareie (atît Cristina lo- nescu. conducătoarea cercului dra- matic. cit și Elena Tudose, care conduce cercul de muzică) r.u a ră- mas fără rezultate. Inter pretind pe scenă Amintirile Iui Ion Creangă, elevii au avut ur. minunat prilej de a învăța să iubească, să apre- cieze geniul poporului de la care acest mare senilor s-a inspirat șl pe oamenii simpli despre care el a vorbit in opera sa. Din felul cum a fost alcătuit pro- gramul se vede străduința profeso- rilor de a cuprinde elemente care să contribuie la educarea gustului estetic ai elevilor, la apropierea lor de valorile culturale ale poporu- lui nostru. Era insă toarte bine dacă organizatorii spectacolului s-ar 11 gindit să-l Îmbogățească și O. BUZESCU (Contimur«: k pag, 4) Contribuție larga la cercetările pedagogice Recenta sesiune centrali a -lec- turilor pedagogice* a scos la iveală o preocupare sporită dm partea cadrelor didactice pen- tru prezentarea unor lucrări in.e- resante. atent argumentate, care să transmită o experiență prețioasă. Conținutul celor 83 de com-nicări făcute in cadrul sesiuni, ca s; dis- cuțiiie ce au urma: au arăta: că main dmtre Învățător.; ți profesa- ră școL-or naascte siat tot scai boc ■^lorma-- nu numai in ceea ce poveste probremeie pedagogice, car $. ia privau noâor cuceriri ale srnnței n tehnici nouor rea- lizări ia literatură si artă, că sint i-n cur est ca problemele pout.ee, ia .<:egind a-s> pe deplin rosti ia isța nooâ ce se plămădește. An remarcat numărul mare de referate cu care au intimpinat se- siunea pedagogu din unele regiuni ale tăru cum ar fi Craiova. Timi- șoara. Constanța și orașul Bucu- rești. Lucrările prezentate la „lecturi* au abordat probleme din cefe mai variate: probleme de pedagogie generală și de predare la diferite obiecte și clase, probleme specifice activităț.i inspectorilor, directorilor, dirigintelor și instructorilor supe- riori de pionieri sau activității la clasele I—IV, in grădinițe, în școli speciale și in școlile minorităților naționale. Mai important incă ni se pare — și lucrul merită să fie în- deosebi subliniat — faptul că în sesiune au fost prezentate lucrări legate de cele mai actuale proble- me ale invățămintului de la noi. Unele din ele (cele referitoare la politehnizare, la contribuția școlii în lupta pentru colectivizarea agri- culturii, la educația patriotică) sînt axate pe înseși problemele majore ale statului nostru — industrializa- rea, transformarea socialistă a a- griculturii, formarea omului de tip nou. Altele, cum ar fi cele In le- gătură cu activitatea dirigintelui sau colaborarea dintre pedagogi și o^ranizația de pionieri, munca di- rectoroiui. predarea limbilor străi- ne etc. caută să dea răspuns pro- b.emelor mai puțin clarificate ale ecUvităp'i sau in domeniul în care cercetarea s-a dovedit a fi defici- tară. Reținind aspectele pozitive în ceea ce privește tematica nu putem trece cu vederea Insă absența unor lucrări axate pe teme importante cum ax fi de pildă lucrările în le- gătură cu programele și manualele școlare. Phne de intere* și utilitate ar fi fost, fără îndoială, și comu- nicările privind educația în fami- Ite — o problemă ce se impune a li abordată de pedagogi. Un alt aspect ce trebuie relevat este tratarea unor teme importante Intr-un număr restrins de lucrări fată de însemnătatea acestor teme. Dacă in legătură cu poiitehnizarea s.au prezentat un număr aprecia- bil de referate care dezbat proble- mele la obiecte diferite și in ca- drul diferitelor activități, o proble- mă atît de actuală pentru școlile noastre cum este, de pildă, educa- ția patriotică a fost abordată de foarte puține comunicări și circum- scrisă la o singură disciplină — îs, toria. Sezisăm totodată absența totală a instructorilor superiori de pionieri de pe lista autorilor (singura lu- crare prezentată la sesiunea cen. trală în legătură cu activitatea pio- nierească este scrisă de.., un di- rector). Sub aspectul conținutului și al tratării, referatele marchează un progres față de sesiunea preceden- tă. Spre deosebire de lucrările din prima sesiune, care de multe ori se prezentau sub forma unor teo- retizări în abstract, pe deasupra faptelor, lucrările din sesiunea ac- tuală se remarcă tocmai prin ca- 1 racterul lor concret, prin funda- j- mentarea lor pe fapte, prin legă- tura cu viața. Pornind de la cerce- tarea realității, majoritatea comu- L nicărilor reușesc să înfățișeze o bogată experiență — ceea ce con- stituie un merit incontestabil. Prin- tre lucrările ce se remarcă prin ținuta lor științifică se înscrie în- deosebi aceea a profesorului A. Hasgan, lector la I.I.P.C.D. din Iași, despre aplicarea sistemului de no- tare, comunicare distinsă cu pre- miul I. Din păcate, actuala sesiune a „lecturilor pedagogice" a cuprins și un număr destul de znare de co. muriicSri care nu au reușit să trea- că de la simpla descriere a fapte- lor la interpretare, la generalizare. Unii cercetători s-au oprit la con- statarea faptelor, alții au mers mai departe, sezisînd semnificația și valoarea lor practică, puțini ru fost insă cei care s-au ridicat, prin abstractizare și generalizare, la principiu. Observația este valabilă pentru multe referate prezentate în secții, dar și pentru unele din ple- *nară (ne gîndim de pildă la lucra- rea despre asistentele directorului la lecții, a tov. Viorica Debreczi, directoare la Școala elementară de 7 ani nr. 26 din Cluj). De asemenea, este absolut nece- sar să nu trecem cu vederea și cî» teva din greșelile pe care le-au avut unele lucrări. Comunicarea tov. I. Roman, lector la I.I.P.C.D. din Iași, despre educația patriotică prin lecții, care, de altfel, izbutește să se îndepărteze de maniera prac- ticistă întîlnită — așa precum ară- tam — în unele comunicări 'și care are meritul de a sublinia necesi- tatea ca „studierea trecutului să se facă în folosul practic al prezen- tului*, suferă totuși de asemenea deficiențe. Principala lipsă a comu- nicării — trase la sfîrșitul sesiunii de conducerea Institutului de științe pedagogice »—» este ne- A. LUCHIAN (Continuare tn pag. 3) DIN ACTIVITATEA ȘCOLILOR Bl IA MINISTERUL PROFESIONALE Șl TEHNICE Odihna de vară și șeolarilor a pionierilor lIllliiiHllllIiiHHiHiHiiHiimmiiilliHHHiiHHiiiliiiltHllinilNllllllllIlIlllIllllllilfiiHiii». 'i:" itwin[''iwiiiiiiiiiiftiw...........................................................intimiiiMimiiiiih^ nierilor și elevilor din anul acesta, nilor muncitori din raionul Bistrița, astfel ca ea să constituie un prilej promoție de odihnă și de reconfortare iizica etc. din comuna Sieu Măgheruf. îndrumarea rîndurile nostru. (G. ZAGREAN la muzee, locuri istori- niuni, vizite Examene cu- Viitorii strungari la Poarta Albă în timpul școlii. Vorbind invitate despre S M T.. U organizarea I A S„ Am trecut mai departe, tn atelierul INFORMAȚIE au executat, tn tiunilor de mașini Oi" GH. BADESCU O bucurie justificată lie fi 10 august la Toplifa, Complexul 1 sportiv M.I.C. Complexul ■el Nil se dărtmase mig Fn I. MOSCU Uscat meserii și ani de studiu para- din lor, au adăugat cărămidă peste cără- niște s i i în de un caz temicente- „Gh. Gheorghiu.Dej din Tîrgo- I. P, R RADU NICOLAE intre un midă. au plantat fi sădit fi răsădit pomi, au au replantat ceea ce fusese izolat, cred, putea, însă, pro- ace- muncitorii care m.au ajutat să nosc tainele meseriei de frezor". N-am stat mult lingă tînărul reean, deoarece și acesta avea de cutat lucrarea de control practic tensificarea concursului , nutul natal". seria de frezor și ci așteaptă răbdire ziua ctnd vi absolvi pentru a putea lucra tntr-una uzinelor Capitală clipe de lăcătuș al școlii se șt Sub partid teatru, artistice noicule gofinl, aceștia țăranilor tidului litica să nu fie unicul. Iar dacă-i vor- ba de uscătură, cum spui, apoi se impune ca uscăturile să fie sfîrșit de an, care consta în frezarea unei cutii de reductor. Și cum lucra- rea era normată, am căutat să nu.l stingherim. i. uscat fructe și o seră. r,.- sie didactice ale kc- as bazele plantațiilor de vită mon- trudă comuna didactice Fopeacu activitate rotit mAte didactica (1 ALBESCU Sibiu). acum de curînd, pentru chestiuni asemănătoare. Cuvintele acestea mi-au dus durere și satisfacție in tăiate șl scoase afară din dina noastră, așa cum s-a cedat cu acel... Rădulescu, pescu... sau cum i.o mai fi nînd I peniru n gră- pro- Po- spu- cu ne- 5 coala, din u- este care de procesul dc transformare socialistă a agriculturii ci ți că are o bună orientare politică, prertnîmd serioase cunoștințe ideologice și de economie — Că e un caz i-am răspuns. S-ar schimba radical înfățișarea de gină a împrejurimilor. Apoi, in anii primului război dud, c ea ce realizase cu otita de nați medie nr. 7. TABARA DE fi 20 iulie, la sportiv școlar al TABARA DE BASCHET, între 1 Toplifa, Complexul M.I.C. VOLEI, Intre 22 iu- TABĂRA DE ÎNOT, între 22 iu- lie ș> 10 august la Toplifa, Complexul sportiv M.I.C. TABĂRA DE HANDBAL, Intre 12 șl 31 august la Toplifa, spottic M.I.C. Prezentarea elevilor la va face numai in urma proape toate secțiile „Mao Țze-dun“ din au trăit în aceste zile voci care cti- Printre numără multe de lăcatusărie. Și aci aceeași activi- tate febrilă. Ucenicii Săcelu raionul Novaci, cadre ca M. Aringhe, M. Prieicu, N. ș.a. au organizat o frumoasă culturali. Corurile piesele de Iru și un cor pe patru prinde 100 de persoane, amatori al comunei se văzut, precum și ucenicul Sandu Neagu, din anul 1 Tovarășul academician Mihall Ralea. vicepreședintele Prezidiului Marii Adunări Na- ționale, și tovarășul Bucur Șchiopu, adjunctul ministrului Agriculturii și Silviculturii, în mijlocul cadrelor didactice și absolvenților școlii profesionale viticole din Huși, nu numai un cunoaște cu organizare și ac. în tabere se confirmării giunea Cluj, sint și cadre didactice ca V. Brendea, G. Nicoard. D. Bucilă, Al. Ciocan și V. Ciocan. V. Pop și R. Pop viște, caire a ex/cutat lucrarea practică în jumătate din timpul pre- tinărul Gh. Andone tori, în cercurile de sport și miini îndemînatice, punîndu-se cu pivniță. stat, la școlii care i-a educat față de centul pe acțiunile distractive mijlocul naturii, pe excursii, plim- bări, focuri de tabara, concursuri hotărîrile par. cu privire la po- externă a statului — §i*u Magheruș)* co- exe- de profesionale „Mao Tze.dun" recitările și dansurile echipei din această comună aînl cu- și in localitățile învecinate Mo- Bengeșli fi C&rpinișu. (E. C1N- a arătat că bun tehnican precizie m?dul sarcinile sti. și tractoare in I.A.S (întreprinderi agrlcnie listei trac'mre si lulnm-» HUȘini igr c' r cătură nu există. Și-apoi,„ definitiv, e vorba izolat... activității în cadrul „Să ne cunoaștem ți- muncitori fi guvernului internă și zinele din R.P.D. Coreeană. „îmi voi aminti însă întotdeauna cu drag de țara dvs. atît de frumoasă și os- pitalieră — continuă el — de școala , în care am învățat, de profesorii și dt vie fi de livadă pe cele 6.50 ha pe care școala le acea în folosință. Tot atunci s-a început amenajarea parcului din jurul școlii, pentru a \',bL s-aa ștrid*:; sl o mină de oameni a fost aproape spulberat de vitregia vremurilor. Vr- mașii au început să ia munca de la captt. Luind pildă de la înaintașii prezint* rind pe rlnd tineri ca Alexe, Nic. Antcnaru I. Bicinu. Bicoiu și al(ii. elevi de la școala maiștri-mecanki. Ei sint exami- i la disciplinele: orgeniiarea organizației de popularizează în P cc, expoziții etc.. urmărindu-se in- • MUNCA RODNICA a cadrelor di- duetice din comuna SînmiclÂuș, raionul Tirnăveni a făcut ca în această comu- nă unde pe tărîm cultural se spunea odinioară ca ,,nu se poate face nimic", activitatea culturală să prindă viața Numărul artiștilor amatori a ajuns la 145. In comună sînt 5 echipe de dansuri romînești și maghiare, o echipă de tea. LA UZINELE muncitori !ofr*rw «a pentru examenul practic dc muncitor calificat. emoție. Ucenicii care învață la școala de pe lingă uzină și își fac practica în secțiile acesteia au dat examene. Peste 400 de viitori strungari, lăcă- tuși, frezori, sudori, turnători, cazan- gii, tinichigii și modetieri au arătat rezultatele muncii lor din cursul unui an întreg. Dintre aceștia, 168 și-au dat examenul practic pentru obținerea diplomei de muncitori calificati. Pentru a-i vedea pe ucenici și în Special pe viitorii absolvenți efectuînd lucrările practice de examen am tre- cut, împreună cu directorul scolii, to- varășul inginer Vasile Niculescu, prin diferite secții ale uzinei. Voiam să auzim și părerea membrilor din co- misiile de examinare, a muncitorilor și tehnicienilor din uzină despre re- zultatele obținute în instruirea uceni- cilor. ...în imensa hal* de strungărie,. Cu- țitele strungurilor, minuite d» mîinile dibace și iuți ale ucenicilor, arunc* șpanul fără istovire. La un strung carusel, sub privirile cunoscutului muncitor fruntaș Aristide Economu, deputat în Marea Adunare Naționa- lă, ucenicul loniț* Constantin își dă examenul practic de muncitor califi- cat. Trebuie să strunjească o roată pentru morile de ciment, care etntă- rește peste 500 kilograme. Tovarășul Economu tmi destăinuiește ca aceasta e o lucrare pentru muncitori încă- drafi la categoria a Vl-a. Timnul de execuție normat este de 25 de ore. îndemânarea cu care ucenicul condu- ce complicata mașină este o garanție ca viitorul strungar Constantin loni- tă își va efectua lucrarea In condiții bune ?i în timpul normat. La un alt strung» ucenicul Nicolae Mircea — *i H în ultimul an de școală — execută o piesă pentru un dispozitiv de frezat oval. Întrebat despre procesul tehnologic al piesei pe care o execută, el răspunde cu promptitudine și siguranță. — Pe băiatul ăsta tl iau eu, la sec- ția sculărie — se adresează maistrul Gheorghe Arsenie directorului școlii. Vă garantez că într-un an o să 1 se ducă faima în întreaga drină. Di scutind cu un ucenic coreean Am intrat apoi in secția frezori. Aci tși executau schițele și calculele pentru lucrările practice de absolvire ucenicii Paul Devian și Nicolae Du- mitru. Primul avea de executat un pinion tip Z 20. iar al doilea o roată dințată intermediară. Ambele sînt lu- crări de categoria a V-a. Inginerul Vasile Cotorobai, membru în comisia de examinare a ucenicilor frezori, are numai aprecieri elogioase la adresa viitorilor absolvenți. Trecînd prin sala largă a atelieru- lui, privirea ni s-a oprit asupra unui tîn&r mic de statură, care mtnuia cu o deoiebită iscusință mașina de fre- zat. Am aflat că este ucenicul co- reean Zang-Sac-Sîc, din anul 11. A- flînd că vorbește perfect limba romî- nă, am început să discutăm cu el. Ne-a spus că-și îndrăgește mult me- Finala concursului pe P R E M De curînd a avut loc în Capi, tală faza finală a concursului pentru acordarea titlului de ..Premiant al concursului pe meserii și ani de studiu" celor mai destoinici ucenici din școlile profesionale ale Ministerului Industriei Grele. La faza finală au participat 66 u. cenici, premianti ai concursului pe zonă la meseriile strungari, lăcătuși, frezori și turnători. Ca și în etapele precedente, în faza finală a concursu- lui ucenicii trebuiau să execute o p-obă practică de cea mal bună ca- litate și în timpul cel mai scurt. Comisia pentru desemnarea premi. anfilor, constituită din ingineri de specialitate din cadrul Ministerului Industriei Grele, ingineri din pro- ducție și maiștrl-instructori din școli, a acordat titlul de „Premiant al concursului pe meserii și ani de stu- diu" unul număr de 17 ucenici. A. ceștia au executat lucrările practice prevăzute în cadrul concursului în condiții foarte bune și într-un timp record, mai redus uneori decît timpul de execuție fixai pentru irimcitorii calificati. S.au evidențiat în mod deosebit ucenicul strungar Ion San- du din anul 11 al școlii profesionale „llie Pintilie" pentru Indemînarea cu care mînuiește strungul, uce. nicul turnător Ștefan Constantin din anul I al școlii profesionale Lucrări complexe de lăcătușărie cadrul lucrărilor practice pentru exa- menul de absolvire, lucrări complexe din planul de producție al uzinei; ajustarea unor modele de aluminiu pentru anvelope, a unor suflătoare de funingine pentru cazane tip B W etc. Deși toate aceste lucrări se încadrea- ză In categoriile tarifare V-VI și sînt efectuate de lăcătuși cu experiență și vechime in producție, ucemcii le.va dus cu succes la capăt. Mantn:! lă- cătuș Ion Lucu este deosebit de în- etntat de viitorii absolvenți. Cind tl rugăm să-i numească pe cei mai buni, începe să înșire o listă lungă, care pare să-i cuprindă pe toți lăcătușii din anul III. înainte de a părăsi școala, am mai zăbovit puțin discutînd cu directorul, cu Inginerii și maiștrii din uzină des- pre pregătirea ucenicilor. Cu totii erau de acord că ucenicii au învățat, pe lingă cunoștințele care li s-au pre- dat, și multe nlte lucruri ]a fel de importante: să-și îndrăgească mese- ria, să privească munca drept un lu- cru de cinsle, să fie conștienți de rolul lor imjvorlant în creșterea pro- ducției și productivității muncii. — O să avem în uzină încă o pro- moție de muncitori desloinici — a spus, în încheierea discuțiilor noastre, inginerul Vasile Niculeseu, directorul școlii. Și pe chipurile tuturor celor prezenți — profesori, maiștri și ingi- neri ■ am putut citi o mare satis- facție, o bucurie pe deplin justificată : cei 168 de proaspeți absolvenți ai șco. Iii pe care ei i-au crescut și pregătăt întrunesc toate condițiile pentru a de- veni în scurt timp fruntași ai între- cerilor socialiste. București, pentru execuția ireproța. bilă a lucrării. Concursul pe meserii a arătat în mod special buna pregătire a uceni- cilor dinlr-o serie de școli profesio- nale cum sint școlile de pe lingă în- treprinderile „Industria Sîrmei" — Clmpia Turzii. „Electromotor" — Timișoara, „Semănătoarea" — Bucu- rești, „1. C. Friiru" — Sinaia, „U- nio“ — Satu Mare și altele. Diplomele de „Premiant al con- cursului pe meserii și ani de studii", precum și premiile în obiec.c au fost înmînate ucenicilor într.un cadru fes- tiv. Ei au fost felicitați de nume, roși muncitori fruntași prezenti la festivitate, printre care se afla și eroul muncii socialiste Nicolae Vasu. Concursul pe meserii organizat de Ministerul Industriei Grele a contri- buit în bună măsură la stimularea activității cadrelor didactice din școli, a stîrnit entuziasm în rindul ucenicilor și a fost privit cu mult in- teres de conducerile întreprinderilor care au văzut în el rjn irijloc impor- tant de îmbunătățire a pregătirii vi. ito.arelor cadre de muncitori. Ca urmare a rezultatelor deosebi- te obținute prin organizarea con- cursului pe meserii, Ministerul In- dustriei Grele preconizează extinde- rea lui, în anul școlar viitor, și în școlile tehnice și tehnice de maiștri. Și la centrul școlar agricol din Poarta Albi au început exa- menele dc diplomi In fața comisiei de examinare alcătuit* din tov. C. Popescu, directorul cen- trului școlar, ing. D. Foart*. profe- sorii S. Bzgaeca și N. Buțulengi (lunilor dc mașin: și tractoare și ai gospodăriilor agrico'e de stat din regiune, descriu cu pricepere meși- nI1e și uneltele agricole pe care ei le-au studiat in parcul de mașini al școlii, fac calcule dificile, execută in mod corect schițe și desene explica- tive. în faja comisiei de examinare ab- solvenții relevă realizările obținute prin aplicarea muncii mecanizate și a metodelor agrotehnice înaintate, pe terenurile experimentale — in su- prafață de peste 100 ha. — care al- cătuiesc marea gospodărie didactică a școlii. Prin expunerile subiectelor, ei dovedesc o pregătire teoretică sa- tisfăcătoare și o mai bună pregătire practică. Acest decalaj dintre pregă- tirea teoretică și practică se explică prin faptul că absolvenții de ana; acesta ai centrului școlar agrico provin direct din producție. Ei au fost selecționați dintre lucra t.zrh G.A.S. și S.M.T. din regiune și. la venirea in școală, aveau deja o oa- recare pregătire practică. Examenele de la centrul școlar a- gricol din Poarta Albă oglindesc bunele condiții de instruire create elevilor. Aceștia vorbesc cu multă maturitate despre activitatea lor vii- toare in produefie, despre felul cum urmează să-și organizeze munca de maiștri in G.A.S. sau S.M.T. in care vor îi repartizați. Prin însuflețirea de care dau dovadă la aceste exa- mene ei arată că își iubesc viitoarea meserie și așteaptă cu nerăbdare ziua cînd vor merge intr-o unitate socia- listă agricolă pentru a da viață celor 7 . J a f rt miMest : o ît .u de cilv-vi urâ de 2 ani, tnfndete de ani In cartierui Batrșhem ni Huși, pe un teren pc-iz-'i :r*--un local mic carz aiMr-.tmt unc, wmpanii de ci- tă roi-’. In primele timpuri școala și com- pania au f-r uit localul împreună. Apoi cumpănă a mulată — dar nui ața n-a rămas destul spațiu pen- in pronii ți pentru gospodăria ei a- urM L-xrl-dlâ. profesori și elevi, în. su/L ,i dc prlmvl director al școlii, > Gh -< -ghe Gkcorghiu, au k :i :ii‘i greu timp dc 7 ani, nea- U de Kiineni — și, cu propriile Fsrțr. au reușit tâ construiască o ' ru . u fost cuprinse în aceste echipe. Dintre ei s-au evidențiat în mod deosebit tov. Alexandru Dobre, Ion Pivniceru etc. (S. STOENESCU — Comarnic). • AGITATORI DE FRUNTE în mun. ca politică desfășurată în rindul țăra- fc-mpl, care au alcătuit șl o brigadă, de agitație proprie. (ȘT. COVRIG — Tir- naveni). • PĂRINȚII sînt atrași în preocupă- rile grădiniței de copii din Caransebeș, printre altele și cu ajutorul gazetei dc perete. La această gazetă, mamele co- piilor scriu articole prin caro lac schimb de experiență asupra felului cum tre- buie să-și Îngrijească copiii, cum să Ic organizeze alimentația. cum să le dez- volte deprinderi igienice și dc hună pur. tare etc. (M. NICHITA — Caransebeș). • ÎMPREUNA CU TINERETUL din TEZA — Săcelu). • IX APLAUZELE SPECTATORI- LOR — localnici fl oameni ai muncii veniți in stațiunea de odihnă Govbta — și-au încheiat programul artistic elevii din localitate. La reujita acestui pro. gram ți-au adus contribuția, sub îndru- marea cadrelor didactice, atlt copii de vîrsta preșcolară cît fi elevi ai școlii de 7 ani și din clasele a VUI-a și IX-a curi aerai din localitate. (I. CONSTAN- TIN IU — Govora): • O FRUMOASA ACTIVITATE ȘA- H1STA sa desfășoară In cadrul clubului sindicatului muncitorilor din Învățămînt dia Sibiu. Dacă cu cîțiva ani In urmă in activitatea acestui club sindical nici na sa pomenea de țah> >n ultima perioa- dă dc timp a-au organizat cursuri teo- retice fi practice, s-au organiiat simul- tana de șah, întreceri amicale cu «chi- distrus, reușind astfel să înjghebeze o bază dc practică corespunzătoare pen- tru elevi fl un loc de cercetări pentru profesori. Realizările dohlndite aici de-a lun- gul anilor poarta amprenta activității neobosite, a priceperii ți competinței unuîj dintre cei mai capabili oameni care au activat în această școală, in- ginerul Constantin Hogaș, care a fost directorul ei timp de 19 ani. Nu pu- tem să trecem cu vederea că pentru a obține de la ministerul de pe atunci a! agriculturii fondurile necesare, șco- lii, inginerul Hogaș a fost nevoit să-fi dea de trei ori demisia in semn dc protest față de dezinteresul mani- festat de regimul burghczo.moțiercsc pentru soarta intăfămintului. Același dezinteres sc manifesta fi față de ab- t-deenții școlii, care nu găseau mai niciodată de lucru in meseria lor Adevărata dezvoltare șl prețuire fcoalu profesională viticolă din Huși a cunoscut-o abia in anii puterii populare. In acești ani au fost con- struite noi laboratoare Înzestrate cu aparatura necesară : aparate de do- zat alcool, zahăr sau aciditate, mulaje de struguri, de fructe și legume etc. S-a creat o cinolecă cu zeci de soluri de vin. Cu sprijinul organelor locale s-au construit o sală de festivități și o bibliotecă care cuprinde aproape 5500 de volume de specialitate. Ca- drele didactice, ignorate în regimul burghezo-moșieresc, se bucură azi de stimă și apreciere unanimă. In anul 1951, școala a fost evidențiată pe fără, iar în 1951 un număr de 3 pro- fesori au fost decorați. In momentul de față, școala profe. sională viticolă din Huși are toate condițiile pentru a da elevilor și o pregătire temeinică, iar cadrele di- dactice de viticultori crescute aiei do- vedesc cu prisosință că aceste condi- ții sînt folosite din plin. Numeroși absolvenți ai școlii dau rezultate deo- sebit de bune in activitatea lor la gospodăriile agricole di l.C.A.R. etc. făcînd cinste i-a crescut, i-a instruit și in spiritul devotamentului muncă. Organizind sărbătorirea norului școlii profesionale viticole din Huși, departamentul Costat din Mi- nisterul Agriculturii ți Silviculturii a invitat aici reprezentanti ai /colilor viticole din întreaga țară, pentru a învăța din experiența ei bogată, din munca creatoare ți plină de dragoste a dascălilor ei, Prin instrucțiuni comune ale Mi- nisterului învățămîntului și Culturii și Comlietuiui Central al U.T.M. s-au dat indicatii amănun- țite pentru vacanta de vară a pio. îmbinate cu o larga activitate edu- cativ-culturală, sportivă și obșteasca. Pentru pionierii și școlarii care-și petrec vacanța de vara în localitate, Se vor organiza tabere locale, după posib lități, in locurile frumoase oin apropierea comunelor, pe lingă că- minele culturale, G.A.C. și cluburile muncitorești, în parcurile și grădini- le orașelor. Cu ajutorul întreprinde- rilor ce patronează școlile se vor putea organiza cluburi și tabere tu- rist ce, atît pentru pionieri și școlari, cît și pentru elevii din învatămîntul mediu și pedagogic. Vacanja oferă largi posibilități pentru educarea patriotică și prin muncă a tineretului școlar. Pentru a. ceasta se vor organiza excursii, mar- șuri, locuri de tabără, seri de basm, jocuri și competiții sportive, discu- ții asupra noilor realizări in dome- n ui șuinței și teiinicii, vizite la în- treprinderi industriale și agricole, in- tilnin cu batrini ai satului, cu mun- citori și țarani muncitori fruntași, cu scriitori, poeți, artiști, se vor pregăti carnavaluri pionierești, reu- in timpul vacantei de vară, unită, țile de pionieri vor organiza acțiuni de sprijinire a G.A.S. și G.A.C, pre- cum și a întovărășirilor agricole in întreținerea culturilor, a zarzavaturi- lor, a bumbacului, înfrumusețarea gospodăriilor, îngrijirea animalelor mici. Pionierii și școlarii se vor ocu. pa de îngrijirea pomilor și a arbuș- tilor, de întreținerea pepinierelor po- micole create pe lingă școli, de creș. terea de animale mici etc. Pionierii și școlarii își vor spori eforturile pentru adunarea plantelor medicinale (flori de tei, mușețel, coada șoricelului, menta), a fructe- lor de pădure (smeurâ, măceș, afi- ne), a spicelor. In colaborare cu U.C.F.S. și în funcție de posibilități se vor organi- za cursuri de înot pentru pionieri și școlari, urmărindu-se pregătirea lor pentru participarea la contursul de natație. Casele de pionieri au rolul de a ajuta și sprijini activitățile in tabere, iar organele de învățămînt șl U.T.M. vor asigura taberele locale cu cadre, le educative : învățători, instructori de pionieri, utemiști, studenți, pa- rinti ai copiilor. O parte dintre pionierii, școlarii ți elevii din învațamintul mediu cu re- zultate bune la învățătură își vor petrece odihna în tabere centrale și regionale, la munte sau la mare, or- ganizate potrivit regulamentului in vigoare. In funcție de specificul re. giunii, in cadrul taberelor se vor or. ganiza diferite activități în cercurile prietenilor cărții, ale micilor natu- raliști, geografi, ale artiștilor ama. de sportive, convorbiri, discuții libere, șezători, carnavaluri etc. Tot aici se vor sărbători aniver- sările naționale ale poporului nostru și ale popoarelor din țările de demo. crație populară : 22 iulie ■— Ziua eliberării Poloniei, 15 August — Ziua eliberării Coreei, 23 August — Ziua eliberării Rominiei, In taberele organizate la mare, ac- tivitățile in cercuri trebuie să aibă loc în orele de după-ai. iază, folosin- du-se d.n plin orele de dimineața pentru cura heliomarină. Pentru îndrumarea muncii in cercu- rile din tabere se vor trimite pro- fesori de educație fizică, litnba și li- teratura romînă, științele naturale, I ■ I I I Mergeam zilele trecute cu trenul. In compartiment, lingă geam, doi călători stăteau de vorbă. După felul în care discutau, am înțeles că erau amîndoi din același oraș. Citeam ziarul, cînd atenția îmi fu atra- să de discuția lor. — Ce faci cu băiatul ? întrebă primul. Mi se pare că termină acum clasa a șaptea. — Da, termină. — Și ? Ce ai de gînd ? — Să vedem... Cred c-am să-1 dau la mediu. — La mediu... Ai pe cineva ? (celălalt nu înțelegea). Vreau să spun... cunoști pe cineva caro.., — Pe cine să cunosc ? — Vreun profesor... director sau... — De ce ? — Ei... așa... o vorbă bună nu strică. Uite, eu... îl știi pe Flo- rică al meu. A dat examen anul trecut. Nu prea era ilustru la carte. Totuși... (trase cu coada ochiului spre mine. Mă pre'ăcui cufundat în citirea Ziarului) a reușit. — Cum ?l — Am cunoscut și eu pe cine- va... un profesor. Adică eu, de fapt, nu-1 cunoșteam. Mi l-a re- comandat cumnatu-meu. Erau prieteni, așa că... Am strîns foaia de ziar cu de- getele într-o mișcare violentă. „E o calomnie sau... — încercai eu să sper — poate că omul a glumit ?* istorie, muzică, miini îndemînatice, socotlndu-se un profesor conducă.or de cercuri la un număr de 8Q-12J pionieri și școlari și un profesor de educație fizică la 100 de pionieri și școlari. De asemenea, în tabere se vor trimite cîte un instructor supe- rior de pionieri salariat, avînd func. ția de instructor superior al taberei, precum și instructori de detașament din rindul cadrelor didactice tinere și studenților utemiști de la facultă- țile care pregătesc cadre 'didactice (dm ultimii 2 ani) și de la instituie pedagogice de învățători (ultimul an). Pentru taberele în care se organi- zează serii speciale pentru copii de la 7 la 9 ani se va repartiza cîte un învățător pentru fiecare grupă de 10.20 copii (la mare) sau 15-30 copii (la munte). Personalul didactic, educativ, spor, tiv, medico-sanitar, care va lucra in tabere, va primi masa și cazarea gratuit, precum și cheltuielile de transport, urmînd să-și primească salariul de la ^nitatea ai cărei sa- lariat este. In anul acesta, pe lingă taberele de odihna, în fiecare regiune se vor organiza tabere pe lingă G.A.S. și G.A.C. cu elevii din școlile medii (cl. V11I-X). Acolo unde nu se vor organiza tabere pe lingă G.A.S., șco- lile medii și pedagogice vor organiza brigăzi permanente cu durata de 7 zile, care să ajute G.A.S. în muncile agricole de vară. In aceste brigăzi vor fi cuprinși elevii care rămîn în orașele și satele din apropierea G.A.S.-urilor. Pentru buna organizare și desfă- șurare a vacanței de vară, se vor re. constitui comisiile regionale formate din reprezentanți ai secțiilor de în- vățămînf și cultură, ai organelor U.T.M., ai secțiilor sanitare și de prevederi sociale și ai comitetelor sindicale locale, precum și ai altor instituții și întreprinderi care pot sprijini munca de vară, comisii care vor coordona și controla felul cum se desfășoară odihna de vară a pio- nierilor, școlarilor și a elevilor din școlile medii și pedagogice. In legătură cu taberele sportive șco- lare, MJ.C.-Direcția educației tinere- tului școlar comunică : In vara acestui an se vor organiza 6 tabere pe ramuri de sport cu cei mai buni elevi selecționați tn urma campionatelor republicane școlare pe anul 1957 ]58 : TABARA DE GIMNASTICĂ, în- tre 1 și 21 iulie la Ctmpulung Mus- cel — Școala medie nr. 1. TABĂRA DE ATLETISM, între 1 și 21 iulie la Orașul Stalin — Școala participării lor de către secțiile de învățămînt și cultură sau conducerile școlilor. Elevii vor ateu asupra lor in mod obligatoriu echipament sportiv complet și avizul epidemiologie fără de cure nu pot rămine in tabără. Foșnetul ziarului meu intre- rupsese discuția celor doi. îmi reluat aparent lectura. — Știu la cine te referi, spuse al doilea. — La cine î făcu primul, »ur- prins. — E vorba de profesorul Ră- dulescu. — De unde știi ?! — A fost scos din învățămînt lași timp. Eram satisfăcut că vi- novatul își primise pedeapsa și mă durea gindul că ceea ce am sperat să fie o glumă era un trist adevăr. Intorcindu-mă acasă, i-am po. vestit unui prieten întîmplarea aflată in tren. — El, ce vrei — încercă el să mă consoleze — pădure fără us- E Activitate Șl ÎNVĂȚĂMINTE în sprijinul xamenul de gogice se stat la școlile peda- apropie de sfîrșit. Noua promoție de învățători va intra tn eurlnd în rîndurile celor că- rora le sint încredințate instruirea și educarea tineretului patriei noastre. Probele examenului de stat care au avut loc ta ultimele zile ne-au dat posibilitatea să constatăm că actuala promoție de Învățători va păși în muncă cu o bună pregătire profesio- nală. Trebuie să menționăm însă de la început că subiectele pentru probele scrise la limba romînă și matematică au fost prea ușoare față de cerințele examenului. Nici textul dictat și nici cel destinat analizei gramaticale nu au prezentat dificultăți sau probleme deosebite pentru a da posibilitatea u- nei temeinice verificări a cunoștințe- lor șl deprinderilor absolvenților, iar problema și exercițiul de matematică nu au depășit cu mult nivelul clasei a IV-a, decit doar prin volum. Această lipsă a fost însă remediată la probele orale, care au permis se aprofundeze temele prevăzute programa examenului. Așa, de pildă, absolvenții anului de școală pedagogică din cadrul stitutuluj pedagogic de Învățători să în IV In- din București s-au prezentat bine la exa- menul de stat și aceasta îndeosebi la pedagogie, limba romînă și matema- tică. Aiajoritatea candidaților au răspuns în mod satisfăcător la pedagogie, a- tlt la subiectele de didactica, cît și la problemele de teorie a educației pe care au știut să le lege de aspecte din practica lor pedagogică. Dezvoltînd subiectul „Clasicii mar- xtem-lenlnismului despre instrucția politehnică" absolventa Nicoleta Toma a dovedit cunoașterea problemei și a legat cele expuse de lucrările con. greselor al XlX-lea și al XX-lea ale P.C.U.S. și de documentele noastre de partid ți de stat in legătură cu a- ceastă problemă. La examenul de limba romină mulți absolvenți au obținut rezultate foarte bune, putînd să susțină ches- tiunile teoretice cu exemple variate din literatura clasică și actuală. Ast- fel, absolventa Irldenta Dumitru, fn tratarea subiectului „Complementul direct șl indirect" a dat exemple din poeziile Iul Mihall Eminescu, Vasile Alecsandri, Dan Deșliu, dovedind o buna cunoaștere nu numai a proble. melor de gramatică, literare studiate. La că „Formele variate ci și a operelor tema de metodl- ale muncii inde- pendente în cadrul unei ore de gra- matică- ea a arătat importanța mun- cii independente in cadrul lecției si formele variate pe care le poate Îm- brăca. dlnd exemple de la lecțiile de gramatica pe care le-a ținut In tim. pul practicii pedagogice, iar la ana- Hm gramaticală a dovedit că Însușit temeinic gramatica limbii $l-a ro- mîne. Răspunsuri sigure și documen- tate au dat și absolventele Nicoleta Toma, Elena Florea, Teodora Pascu și Elena Abăluța. Vorbind despre me- toda fonetico-enalitico-sintetică, cea din urmă a arătat fundamentarea teoretică a acestei metode, importanța ei și modul în care se aplică, susți- nîndu-și și ea afirmațiile prin exem- ple din practica pedagogică. Majori- tatea candidaților au fost notati cu 8, 9 și 10 la examenul oral de limba romînă. Ei cunosc bine chestiunile de gramatică pe care le vor preda în clasele 1—IV, cît și alte chestiuni gra- maticale mai dificile, necesare înțele- gerii limbii romine. O serie de pro. bleme de metodică: munca învățăto- rului pentru dezvoltarea vocabularu- lui, materialul didactic folosit Ia lec- țiile de citire, desfășurarea unei lec- ții de gramatică, desfășurarea unei lecții de lectură, predarea lecțiilor cu conținut practic-știlnțific au fost sus- ținute cu competința și fundamentate cu argumente științifice. In ceea ce privește examenul de matematică, foarte puțini candidați au intimpinat dificultăți în rezolvarea problemei la proba scrisă, unde s-au făcut mai mult greșeli de calcul, iar nu de raționament. Buna pregătire a absolvenților la matematică s.a ob- servat și mai bine la examenul oral, cind eu rezolvat destul de ușor pro- blemele. In aceeași măsură ei au răspuns bine și la întrebările care se refereau la cunoștințe teoretice de a- rltmetică sau la probleme de geome- trie. Numărul celor care au dovedit un raționament matematic slab dez- voltat șj cunoștințe Insuficiente este mic. In schimb, la metodica predării aritmeticii s-au constatat mai multe răspunsuri superficiale, candidații do. vedind o insuficientă cunoaștere a tu- turor procedeelor și mijloacelor me- lodice. Și candidații de la școala pedago- gică din Cîmpulung-Muscel s-au pre- zentat bine la examenul de stat, tn special la probele orale de limba ro. mină, pedagogic, matematică șl limba rusă. Unul din subiectele cuprinse tn biletele pentru examenul oral la lim- ba romină s-a referit la problemele de metodică, la care aproape toți candidații au răspuns bine. Acest lu- cru se datorește faptului că predarea metodicii obiectului respectiv ocupa un loc Important în planurile de tn- vățămlnt și că practica pedagogică a elevilor se bucură de o atenție deose- bită. In expunerea acestor subiecte el «-au ajutat de exemple și observații din practica pedagogică. Răspunsuri bune eu dat șl la subiectele de teorie a gramaticii sau la analizele grama. tlcale pe care le-au făcut. Rezultate mal puțin bune au obținut insă unii tineri, in special restanțlerj din se- riile anterioare venlți de la școlile pedagogice din Pitești și Rlmnicu- sigure și au avut greșeli de ortogra- fie la limba romînă. De altfel el s-au prezentat nesatisfăcător și Ia alte probe, ceea ce dovedește că nu au mai studiat în perioada de cînd au absolvit școala. La examenul de pedagogie, majo. ritatea candidaților de la școala pe- dagogică din Clmpulung au răspuns bine. In dezvoltarea subiectelor au putut arăta cum vor rezolva in acti- vitatea lor viitoare problemele de or- din pedagogic și au combătut teoriile pedagogice reacționare. Astfel. can- didata Maria Fătu, avind de tratat subiectul „Lupta învățătorului pen- tru asigurarea succesului la învățătu- ra“, a combătut teoriile care consideră ereditatea șl factori determinant! în cauzelor rămînerii In urmă tură. In ce privește examenul burgheze mediul ca explicarea ia invătă. de Istoria R.P.R., unii candidați de la Cîmpu- lung au dovedit o Insuficientă cu- noaștere a problemelor, tn special a celor care se referă la Istoria contem- poranâ. In expunerea rice ei s-au limitat la perficiale, fără a reuși z« esența fenomenelor faptelor Isto- explicații «u. să aprofunde- sociale. De altfel, lipsuri de acest fel au a- vut și unii din candidații de la școa- la pedagogică din București, care nu au dat răspunsuri suficient de docu- mentate atunci cind se refereau la probleme de istorie contemporană și au manifestat goluri in ideologică și politică. Privit in ansamblu felul prezentat la examenul de absolvenți, putem afirma pregătirea cum s.au stat tinerii că i-au pregătit destul de bine școlile pentru activitatea ce ti așteaptă, pentru via- ță și că el vor putea face fată sarci- nilor. C. MINCA Vîlcea. Aceștia au dat răspunsuri ne- Comitetul de părinți pe lingă școala de de 7 ani nr. 1 din Cîmpia Turzii, prin acțiunile pe care le întreprinde, aduce un real ajutor școlii. Cuprinderea in clasele 1-IV a tuturor copii- lor de vîrstă școlară, ca și îndeplinirea planului de șco- larizare la clasele V-VII s-au datorat în mare parte muncii duse de comitetul de părinți. Prin grija comitetului de pă- rinți, laboratorul școlii a fost înzestrat cu păsări împăiate, instrumente de geometrie pentru măsurători de teren etc. Comitetul de părinți a a- rătat în tot cursul anului șco- lar un deosebit interes față de ridicarea nivelului la în- vățătură al elevilor, urmă- rind frecvența lor regulată la cursuri și consultații. De asemenea, comitetul de pă- rinți a sprijinit material une- le acțiuni ale școlii. Toate excursiile elevilor au fost organizate cu fonduri reali- zate de comitetul de părinți. In momentul de tul de părinți a lizarea fondului cursiile care se față, comite- asigurat rea- pentru ex- vor organiza in vacanța de vară prin Mol- dova și pe litoralul mării. Prof. L. LENGHEL MANUALE in Matur (Urmare din pag. 1)' regulate piramida neregulată. tarea lor. Printre bine ca, pe baza alte masuri, este datelor furnizate ceea Ce dovedește necunoașterea de către absolvenți a corpurilor geome- trice neregulate și lipsa deprinderi- lor de reprezentare spațială. Uneori candidații nu stapînesc cunoștințe elementare de matematică (teorema lui Pitagora, adunarea numerelor algebrice, trecerea termenilor din- tr-o parte in cealaltă, rezolvarea unei ecuații de gradul doi)- Apreciind calitățile și lipsurile constatate in lucrările scrise, și (i- nind seama că ele apațin deopotrivă atît absolvenților de la cursurile de zi cit și celor de la cursurile serale sau fată frecvență, putem afirma ca maturitatea — in înțelesul precizat la-nceput — nu este apanajul unei anumite virste, că — deși condițio- nată de factori psihologici determi- nați de virstă — ea se formează pr.n asimilarea culturii, care reprezintă chintesența unei îndelungate expe- riențe istorice. însușirea culturii nu este posibilă, însă- decit pr:ntr-un efort comun, al elevilor și profesorilor. Faptul că lu- crările scrise Ia examenul de matu- ritate de la școlile nr. 12 și nr. 13 din București dovedesc pregătirea cu totul inegală a candidaților tre- buie să dea de gindit pedagogilor. Este necesar ca ei să anal zeze cu de examenele de maturitate, consi- lifie pedagogice să dezbata încă la începutul anului problema pregăt rll elevilor, pentru a preintimpina gre- șelile constatate, pentru a asigura ridicarea nivelului la învățătură al viiforilor absolvenți. Mai multa atenție trebuie să a- corde și secțiile de invățămint atît îndrumării cadrelor didactice de la secțiile serale și fără frecvență cit și pregătirii examenelor de maturitate. Este cunoscut, de pildă, că rezulta- tele unui examen depind nu numai de nivelul de pregătire al candida- ților, ci și de gradul de obiectivitate al examinatorilor. Majoritatea pro- fesorilor cu care am discutat au ară- tat cit de utilă le-ar fi fost o discuție in care să se stabilească unele cri- terii de orientare notarea lucrărilor. De asemenea. in aprecierea și finind seama de toată seriozitatea lipsurile semna- late pentru ca, descoperind cauzele, să treacă cu fermitate la indepăr- faptul că pentru corectarea lucrări- lor de limba romînă este nevoie de mai mult timp decit pentru corec- tarea celor de matematică, cum și de faptul că timpul de corectare este limitat sugerăm ministerului să In- verseze pe viitor ordinea lucrărilor scrise la examenul de maturitate, astfel tncît lucrarea de limba ro- mină să se dea înaintea cefei de matematică. Ne oprim deocamdată aci, urmlnd ca concluziile să le tragem după desfășurarea examenului ora!. (Urmare din pag. 1) sentimentele de dragoste pentru putea constitui o bază de discuție satisfăcătoare. Nici de alcătuirea referatelor privitoare la educarea patrio- patrie, deprinderile de a acționa în folosul ei. In schimb, in mat toate referatele cu această temă UCă a telor ce eievilor (tema reiera- vot 11 prezentata în se întîlnesc fraze identice racter general, extrase din lele de pedagogie. Pină la consfătuire ar cu ca- manua- fi tost secția de limbă și literatura ro- mînă, în secția instructoriloi de pionieri ele.) secția nu s-a preo- cupat atlt șl așa cum s-ar h cu- venit- nici pentru aceste referate ea n-a pus la dispoziția autorilor materiale care să oglindească munca școlilor. Llmlttndu-se nu mai la experiența unul singur om — a autorului — referate.e nu po li, bineînțeles, decit uniiateialo, nu reușesc să redea o imagine clară și cuprinzătoare cu privire la munca școlilor raionului pentru educarea elevilor in spiritul pa- triotismului O lipsă deosebit de mare a sec ției o constituie însă laptul că nu s-a ocupai de loc de orientarea ideologică a leteralelor care vor- besc despre educația patriotică. Lipsiți de îndrumare pedagogi, care au alcătuit referatele nu s-au oprit asupra aspectelor esențiale ale problemelor pe care le dezbat, n-au subliniat trăsăturile funda mentale ale patriotismului socia ist, pontru a arăta cum pot fi e ducate la elevi, cum se formează timp ca secția de învățămînt să înlătura măcar o paris lipsuri — aceasta cu atlt din mai mult ou cit referatele care urmeaza să iie prezentate in (soții au iest depuse la sesți» încă in primele zile ale lunii iunie. Din păcate, insă, deși au trecut de atunci două sâptăminl, reieratele nu au fost cercetate de Citare tovarășii inspectori pentru a 11 îmbunătățite, iar referatul ca urmează să fie prezentat în plenară nici nu a fost încă redactat în întregime. Și acum »s mai pot lua încă unele măsuri pentru Înlăturarea lipsurilor. In primul rînd, este ne- cesar ca secția de invățămint să treacă delndată la definitivarea cu grijă a reteratului care va ii prezentat în plenară, pentru ca el să constituie o serioasă bază de plecare pentru discuții. De asemenea, trebuie să fie îmbu' nătâțite și îmbogățite cu material faptic referatele pe secții. Numai astiel consfătuirea va putea adu- ce o contribuție la îmbunătățirea muncii instructiv-educative in anul școlar viitor. $ sn ------------_ Bm ' - * ‘ * PE TEREN |«HII!limilllHMIMM^ Pedagogll de Ia școala medie nr. 1 din Cărei au acordat în cursul acestui an școlar o atenție deosebita legării invăță- mintului de viață, de activitatea practică. In vederea desfășurării unor lu- crări practice pe teren, elevii, sub îndrumarea profesorilor, au confec- ționat singuri In atelierul școlii in- strumente ca: Jaloane, echerul topo- grafic, grafometrul etc. IN CLIȘEU: Sub îndrumarea profesorului de matematică, un grup de elevi din clasa a VIl-a execută măsurători de unghiuri pe teren, cu ajutorul grafometrului. | I 1 I și referate geografice discuția profesorilor La Galați șl la Petroșani s-au desfășurat de eurlnd, din iniția Uva societății de Științe ma.e- m„„je șl fizica uin R.P.R., consti- tuiri ale proiesonior de matematică și de lizlca in caurul cărora au K»t analizate tnanualcie noi peniru aces- te discipline, cum era de așteptat, lucrările constatuirlior au fost deo- sebit de inieiosanle — atlt pentru ca la ele au participat proioson din țoale conurile larii șl autorii de ina- naie, cit și pentru ca analiza a avut loc după încheierea anului școlar, după ce manualele au tost folosite In întregime □a secțiile de matematică ale a- cestor consfătuiri au tost analizate 9 manuale noi. Aboruind cu toata se- riozitatea problemele pe care le nai- ca aceste manuale, o serie de prme- P. son ca I. Salagean (Petroșani). Perebnceanu (Alba lulia), Ana lo- noiie gene- uove- imbi- nescu (Deva) ele. au ararat ca manuale Oe matematica au, in ral, un nivel științiiîc riuicat, dind straauin|a autorilor de a na rigurozitatea știinglica cu nerea metodica. S-au «pu* i i expu- cuvinte trumoase, bunăoară, despre felul cum sint Iraiate in manualul pentru clasa a V-a chestiunile privind dlvizibuita- tea sau metodele ne rezolvare a pro- blemelor, despre priceperea cu care se introduc in manualul pentru cl< sa a Vl-a primele noțiuni de geome- trie, despre niooul cum este tratat semnul uinoinuluj de gradul II tn manualul ae algebra de clasa a IX-a etc. Vorbitori ca P. Raicopol (Constan- ța), 1. Skkivanu (Petroșani) etc. au aratat ca noile manuale de matemati- ca aborda multa aten|ie apropierii slutitului matematicii de viața. In manualul de aritmetica pentru clasa a V-a, bunaoara, se găsesc probleme cu conținut practic, se acorda aten- ție diieritelor instrumente de măsu- rat, se dau noțiuni utile in practica ca aceea de tara, greutatea heciolitrica la cereale etc. O contribuție deosebit de mare la realizarea inva|amin- tului politehnic in predarea matema- ticii aduc manualele de geometrie pentru clasele a Vl-a și a VIl-a, care cuprind numeroase probleme privind cele mai variate domenii ale tehnicii șl ale vieții de toate zilele. Și in Ce- lălalle manuale de matematică se constată străduința de a se lega cu- noștințele de matematica de viață. Cum este și firesc, o atentle deose- bită a tost acordată la consfătuiri problemelor și exercițiilor cuprinse in manuale. Profesorii Mateescu (Giurgiu), imre Kcleman (Tg. Mu- reș) etc. au remarcat că flecare ma- nual cuprinde un număr destul de mare de probleme și exerciții variate șl interesante. Tuluri, ei au semna- lat șl unele deficiențe in aceasta di- recție. in unele manuale sint multe proolem* grele și lipsesc probleme ușoare sau de greutate medie. Din aceasta pricina elevii sint puși de- seori in situația ca, u dată cu însu- șirea unor cunoștințe teoretice noi, sa fie nevoițl a încerca rezolvarea u- nor probleme mult prea dificile pen- tru început. Unele capitole din ma- nualul de aritmetică pentru clasa a V-a — ca acelea referitoare la stu- diul numerelor întregi, la unități de măsură, la divizibilitate, la simplifi- carea fracțiilor ctc. — sint sărace in exerciții. In manualul de geometrie pentru clasa a IX-a sînt puține pro- Oleme cu date numerice și lipsesc cu desavlrșire probleme referitoare ta pătratul, exagunul regulat și triun- ghiul echilateral înscrise in cerc, de care elevii vor avea nevoie la studiul geometriei in spațiu. Și din manualul de algebră pentru clasa a Vlll-a lip- sesc exerciții mai ușoare la începutul capitolelor Participanții la consfă- tuiri au recomandat autorilor ca, după expunerea teoretică și fn strinsă legătură cu asta, să dea în manuale, la început, exerciții țj probleme ușoa- re, iar apoi probleme mai complexe. Cit privește problemele dificile, care necesită cunoștințe din mai multe ca- pitole șl, uneori, procedee speciale pentru rezolvare, acestea să fie gru- pate la sfîrșitul manualelor. într-un capitol de probleme recapitulative. In cadrul consfătuirilor s-a acordat multă atenție problemei accesibilității manualelor de matematică. Tovarășii Petrlcă (Tecuci), Stăhleacu (Galați) ș.a. au subliniat că volumul prea mare al manualelor constituie o rea- la greutate pentru elevi. De pilda, cele doua manuale de matematica pentru clasa a Vlli-a au peste /U0 de pagini. La unele lecții profesorul tre- Uu.e sa ceară elevilor sa studieze a- casa cite IU pagini de manual. Pen- tru a-ș; ușura munca, elevii prefera sa studieze în asemenea cazuri numai după notițe, ceea ce este, desigur, ne- inaicat. Participanții la consfătuire au dat soluții concrete pntru înlăturarea a- cestui neajuns. S-a arătat, bunăoară, ca se poate renunța 1a unele expli- cații neesențiale, ca se pot scoate din manuale acele părți care mai tîrziu vor ti tratate nuii temeinic în cursul de geometrie analitică și de algebră superioara, ca se poate renunța la u- neie probleme rezolvate, acestea riind trecute la probleme propuse. S-a ce- rul, de asemenea, ca expunerile teo- retice sa fie tratate mai sintetic, la- sindu-se profesorilor sarcina de a a- naliza mai amanun|it chestiunile teo- retice in cadrul lecțiilor. Nu pujini participanți la discuții primi care tov. 1. tirigore (Plo- eșli), I. Goia (Or. Stalin) etc. au a- ratat ca in predarea matematicii se ivesc destule greutăți și oatorita pro- gramelor prea încărcate. Aceesui li determina pe proicsori sa treaca prea repede de la o tema la alta, iară a da elevilor suficient ragaz pentru a-și fixa cunoștinfele noi prin rezol- vare* de probleme și exerciții mai numeroase. Farticipanții la discuții și-au împăr- tășit la consfătuire și experiența for in predarea matematicii, inueosebi in ceea ce privește folosire» manua- lelor. Au fost urmărite cu deosebit in- teres observațiile unor profesor ca I. Draganel (lași), L. Vlșan (Timi- șoara). care au la^ut observații Inte- resante in legatur* cu folosirea ma- nualelor de geometrie la clasele menii, precum și ale tovarășilor N. Mihaila (București), F. (iaiu și D. Ri- mer (lași) care au ridicat problema modernizării cursului de matematica in școala de cultura generala ș^. tenția elevilor de la problema princi- pală. Lipsesc din acest manual tabe- lele de constante fizice, atlt de nece- sare pentru rezolvarea problemelor, Iar unele figuri din manualele pen- tru clasele a Vl-a și a IX-a sint greșit intoc-mite și produc confuzii in mintea elevilor. S-a propus să se renunțe la unele lecții dificile și care nu sint absolut necesare: din manualul pentru clasa a VII l-a lecția privitoare la condițiile de sensibilitate a balanței, din manua- lul de clasa a IX-a, noțiunea de dis- tribuție staționara a vitezelor, unele demonstrații de metoda statistică (la teoria cinetico-moleculară) etc. Multe dintre concluziile la care s-a ajuns în consfătuiri vor fi deosebit de utile atît pentru autori, tn vederea îmbunătățirii manualelor, cit șl pen- tru profesori, în munca pe care o vor desfășură ei in viitor cu aceste ma- nuale. Consfătuirile au constituit toto- dată și un prilej pentru un larg schimb de experiență intre numeroși profesori fruntași. Excursiile la care au participat cei prezenți Ia consfătuirea din Galați (la șantierul naval din oraș și In Delta Dunării) și cei prezenți la consfătui- rea din Petroșani (la întreprinderea „Preparați* cărbunelui- din Petrila, combinatul siderurgic din Hunedoara și la castelul Hnniazllor) an consti- tuit nu numai nn moment de rela- xare. dar și ■■ prilej de a cunoaște realizările industriei noastre, de a culege material pentru lecțiile pe care le vor ține tn noul an școlar. Prof. M. SCHEIN ■ I £ i â g I I I § I — f I De eurind a avut loc în Capi- tală o ședință de comunicări fi referate de geografie, or- ganizată de secția metodico-știin- [ifică a Societății de științe natu- rale ți geografie din R.P.R. In cadrul ședinței au fost prezentate 21 de lucrări privitoare la educa- ția comunistă a elevilor cu ajuto- rul lecțiilor de geografie, la poli- tehnizarea invățămintului prin predarea geografiei, la diferite me- tode, procedee și mijloace folosite de profesori (excursia geografică, lectura, filmul, cercetarea și cu- noașterea regiunilor înconjurătoa- re, cabinetul geografic, cercul de geografie etc.). De asemenea, s-au expus lucrări privind preocupările Institutului de științe pedagogice și ale Editurii de stat didactice și pedagogice cu privire la predarea geografiei în școala de cultură ge- nerală, precum și o serie de lu- crări reprezentind rezultate ale ac- tivității de cercetare științifică a unor profesori din învățămîntul mediu in legătură cu plajele din R.P.R., masivul Leaota, așezările omenești din Oltenia, istoricul ex- ploatării țițeiului la noi etc. După cum se vede, lucrările pre- zentate în ședință au îmbrățișat teme variate, nemijlocit legale de procesul de invățămint. Ele au a- ratat strădanid multor profesori de a folosi in predare metode mereu mai bune, de a realiza o legătură strinsă intre teorie fi practici in cadrul predării geografiei, precum fi preocuparea lor pentru cerceta- rea științifici. du fost ascultate cu un deosebit interes lucrări ca „formarea con- cepției malerialist-dialectice la e- Ieri in cadrul lecțiilor de geogra- fie“ (de prof. M. Marinescu) sau „Aspecte din munca de realizare a educației comuniste la lecțiile de geografie în clasele E1II-IX" (de prof. C. Braga), care au fost fundamentate pe experiența pro- prie a autorilor. Discuțiile purtate pe marginea acestor referate au a- ratat preocuparea cadrelor didac- tice pentru întărirea conținutului educativ al lecțiilor de geografie. A fost combătută tendința de a preda lecții apolitice, desprinse de viața și de lupta poporului nostru muncitor pentru 'construirea socia. lismului. S-a insistat asupra nece- sității de a trezi prin lecțiile de geografie prețuirea elevilor pentru realizările regimului nostru și do- rința lor de a dezvolta, prin mun- ca lor viitoare, succesele obținute. Participanții la ședință au e- fectuat, sub conducerea conf. univ. C. Coteț, fi lucrări pe teren, la carierele Pantelimon. S-au făcut observații fi recunoașteri geologi- ce, geomorfologice, hidrografice etc. Aceste lucrări i-au ajutat pe profesori să-și clarifice o serie de probleme teoretice și practice pri- vind Geografia R.P.R. De aseme- nea, cei care au luat parte la șe- dință au efectuat o excursie geo- grafică la lacul Snagov și la Slă- nic-Prahova, unde au vizitat Sali- na, Muntele de tare, lacurile să- rate fi Muntele Verde, format din tufuri dacitice. Ședința a contribuit la cunoaș- terea reciprocă a experienței pro- fesorilor de geografie din Bucu- rești, la îmbogățirea cunoștințelor de specialitate ale acestora și la stimularea muncii lor de cerceta- Cont, univ, ATHENA RADU1 1 Contribuție largă la cercetările pedagogice In secțiile de uzlcă ale consfătui- rilor au fost analizate numai trei manuale. Aceasta a dat participanți- lor posibilitatea de a anaiiza mai a- manun|it flecar* manual aub foaie aspectele. Participanții Le discuții au Pe Larg contribuția pe care noile manuale la realizarea mintului politehnic. tov. S. (Constanta), C. Popescu (T. iMlizat lliescu Magu- rele) etc. au subliniat că noile ma- nuale dau elevilor cunoștințe co pri- vire la legile ce stau la baza unor fe- nomene importante din natnr* și din tehnica, cit și descrierea concreta * numeroase aplicații ale fizicii ia via- ta. O dala cu acest* aspecte pozitive ale noilor manuale de fizică, au fost scoase la Iveala și unele lipsuri ale acestora. Tov. C. Bucovschi (Slgni- șoata), Wanek M. I. (Ur. stalin) etc. au vorbit despre deikiențele existente in manualele pentru clasele a VH1-» și a IX-a in ceea ce privește proble- mele propuse spre rezolvare. La unele capitole din aceste manuale se dau numai probleme dificile. In general, problemele nu sint ordonate după greutatea lor. Sint prea puține pro- bleme cu conținut politehnic, in ma- nualul pentru clas* a VIII-* unele probleme au răspunsurile grașlte. ceea ce li derutează pe elevi. Mulți vorbitori — printre care V. Dragu (Constanța), Tomozei (lași), Rusescu (Focșani) ctc. s-au ocupat de problema accesibilității ma- numelor, că, dacă Cel mai mulți au confirmat manualul pentru clasa a Vf-a poate fi folosit cu ușurința de către elevi, nu același lucru se poate spune despre manualul pentru clasa a VII l-a (mai ales despre capitolul re- feritor la dinamica din acest manual). Manualul pentru clasa a IX-a are deficiențe și mai serioase din acest punct de vedere : expunerea este prea greoaie, adesea nu este urmărită suc- cesiunea logica in demonstrații, se folosesc noțiuni care nu sint explica- te, lipsesc fi absolut nomenelor Îngreuiază anumite precizări care ar necesare. In descrierea fe- se dau uneori detalii care Înțelegerea, care abat a- (Urmare din pag. 1) glijarea unui mijloc de importanță primordială in educarea patriotică a tinerei generații : cunoașterea preaeuluiui, dezvoltarea sentimen- teior de admirație și respect față de marile cuceriri ale regimului democrat-popuiar, față de eroismul oamenilor Buneii |U făcut poiibîle aceste grandioase cuceriri. De asemenea, autorul pierde din vedere faptul că educația in spiri- tul patriotismului socialist este in- disolubil iegată de educația in spi- ritul internaționalismului proletar. Plecind de la justa idee că edu- cația patriotică nu se poate reali- za numai prin lecțiile de istorie și literatură, dar ocupindu-se pe larg de acest gen de lecții și nearălind decit in lugă și declarativ in ce fel lecțiile din cadrul altor obiecte de invățămint pot și trebuie să con- tribuie la educarea în spiritul pa- triotismului socialist, autorul nu reușește să convingă de adevărul premisei de la care a pornit. Nu mai puțin greșit este — așa cum sînt prezentate lucrurile in comunicarea tov. 1. Roman — să limităm educația patriotică la dez- voltarea sentimentelor, neglijlnd din lucrare că acțlonînd de unul singur, smulgind doar, din partea consiliului pedagogic sau a direc- torului, unele hotărîri și măsuri elementare pentru munca de edu- care a copiilor, dirigintele reușește totuși să transforme o clasă alar- mant de indisciplinată și codașă la învățătură, intr-o clasă model. Înfățișarea unui director adesea în opoziție cu pedagogul de tip nou, prezentarea unuj colectiv de profesori care dau dovadă de șe- rioase reminiscențe burgheze în mentalitatea lor, dar mai ales exis- tența hidosului pedagog de vechi — Barbălată care face de cap într-o școală de □ou (unde au fost organizația partid, comuniștii și pedagogii tip își tiP de cin- stiți, care a fost atitudinea lor fața de metodele antipedagogice, retro- grade ale lui Barbălată <) aruncă o lumină falsă asupra realității din școlile noastre. Nu ne mai oprim la prezentarea schematică a elevilor și la faptul cealaltă latură, a formării geriior și deprinderilor de na pe această linie. convin- a acțio- că procesul lor de transformare registrează un ritm incredibil accelerat. Considerăm că lipsurile din crarea profesorului V. Popa nu datoresc unei viziuni greșite in. de lu- se pe Tot astfel, lucrarea tov. de la Școala medie nr. 2 V. Popa din Fal- ticeni, scrisă sub forma unei nara- țiuni literare și avînd buna inten- ție de a prezenta un diriginte de tip nou angajat într-o încordată activitate educativă, înfățișează de fapt un personaj schematic, detașat de colectiv și acționînd indepen- dent de acesta. Pedagogul „de tip nou* al tov. V. Popa subapreciază forța colectivului de profesori, va- loarea ajutorului pe care-1 poate primi din partea acestuia. Reiese care autorul ar avea-o asupra diri- gintelui de tip nou, asupra școlii noastre noi, în general, cl faptului că folosind modalitatea literară în expunere, tovarășul Popa a fost mai ușor furat de ficțiune și înde, părtat de realitate. O bună parte din lipsurile pe care le-au manifestat comunicările au fost semnalate și combătute de către pedagogii participanți la se- siune. De altfel, un lucru ce merită a fi consemnat în chip deosebit este participarea largă la discuții și nivelul !n general ridicat al a- cestara. Am putea atinna chiar că uneori competența celor ce au luat parte la discuții a depășit, In pro. blemele respective, pe aceea a au- torilor, furnizind In telul acesta un ajutor însemnat pentru îmbunătă- țirea lucrărilor. Din păcate, au fost și cazuri cînd discuțiile, i-au limi- tat la expuneri și reluări conluze, însoțite de paranteze obositoare, care tindeau să se transforme în- tr-un al doilea referat. Uneori, în secții, participanții n-au reușit să dea ajutorul necesar lectorilor. Astfel, la secția „fizică, chimie, po- litehnizare" profesorii de desen in- vitați să participe la discutarea lu- crării despre contribuția desenului liniar în politehnizare, nu au putut ajuta decit în foarte mică măsură la clarificarea problemelor ridicate de referat. Semnalarea acestor lipsuri nu impietează, bineînțeles, asupra ob. servației pe care am făcut-o la început — și anume, că ceea ce caracterizează actuala sesiune a „lecturilor pedagogice" este contri- butid muncii pozitivă la îmbunătățirea instructlv-educdtive școli. In adevăr, desfășurarea centelor „lecturi pedagogice" tă că actuala sesiune este a din re- ara- doua nu numai în sensul că urmează ce- lei dinții, dar și în sensul că, de- pășind prima treaptă — a teoreti- zărilor In abstract — a marcat, prin cercetarea experienței con- crete, un pas ferm in urcuș. Acea- stă treaptă va trebui, insă, și ea depășită, printr-un efort de ridicare de la datele experienței la pinci- pii călăuzitoare in domeniul peda- gogiei, și printr-o exigență accen- tuată in ce privește puritatea ideo- logică și politică a lucrărilor. Ni- velul general la care s-a desfășu- rat actuala sesiune a „lecturilor pedagogice* ne dă convingerea că acest lucru este posibil. Mapa cu scrisori a secției regionale Semne particulare OPINIA PUBLICA MONDIALA Zi de zi, organele de învățămînt și cultură din regiunea Craiova primesc numeroase scrisori. în care oamenii muncii din învățămînt ridică probleme legate de activitatea lor, solicită ajutorul necesar, semna- lează lipsurile din unele unități șco- lare, încălcările prevederilor hotărîri- lor partidului și guvernului cu privire la îmbunătățirea condițiilor de trai și de muncă ale cadrelor didactice etc. Unele organe de învățămînt și cul- tură din regiunea Craiova (în raionul Balș de pildă) au dat dovadă de in- teres fată de scrisorile cadrelor didac. tice, strădumdu-se să le rezolve cît mai repede și mai bine. Dar, în regiunea Craiova nu peste tot lucrurile stau la fel. Dacă aveți curiozitatea să răsfoiți mapa cu co- respondență a tov. inspector I. Trancă de la secția regională de învățămînt și cultură veți găsi adrese și scrisori primite de anul trecut și nerezolvate încă. Bunăoară, adresa M.I.C. înre- gistrată la nr. 65.664 în septembrie 1957 asupra căreia s-a revenit în fe- bruarie 1958 ,se află și astăzi nerezol- vată, cu toate că secția este în po- sesia materialului necesar pentru în- tocmirea răspunsului încă de la data de 12 octombrie 1957. Din aceeași mapă veți afla că tânărul învățător Gh. C. Păun din comuna lancu Jia- nu, raionul Balș, a făcut în decembrie 1957 o cerere către secția regională de învățămînt și cultură, cerere în- registrată cu nr. 94.491. Văztnd că nu primește răspuns, solicitantul a mai făcut încă o cerere în luna martie a.c. Ambele petiții stau în dosarul inspec- torului Trancă, așteptind să fie rezol- vate. L.am întreba pe tov. Trancă până cînd vor trebui să aștepte ? Secția de învățămînt și cultură a raionului Strehaia a primit și mai pri- mește încă scrisori de la “cadrele di- dactice din comunele Valea Marcului, Slivilești, Deleni și altele în care so arată că primesc salariile cu o întîr- ziere de 10—15 și chiar de 25 de zile și că li se fac rețineri nejustificate. Ea însă s.a mulțumit să ia cunoștință, dar nu s-a străduit să găsească solu- țiile prin care să stăvilească aceste încălcări și abuzuri. Lipsă de grijă față de sezisările cu privire la plata salariilor pedagogilor a dovedit și secția de învățămînt și cultură a raionului Gura Jiului. învă- țătorul Gh. Șt. Novac, de pildă, a primit cu mare întîrziere leafa pe timpul cît a lucrat in raionul Gura Jiului, și aceasta abia după ce a sezi- sat secția regională de învățămînt și cultură. ...Și exemplele se pot înmulți. Unul sau mai multe, ele vorbesc despre aceeași neglijență ce trebuie curmată fără întârziere. ÎNSEMNAU! RIBLinGRAPlG Un auxiliar în munca de predare a matematicii și chimiei B IOSUB: Aritmetica recreativa Matematicieni de valoare s-au ocupat serios de latura dis- tractivă a științei cifrelor, iar In 1202, apare și prima carte siste- matizată de matematică distractivă, Întocmită de Leonardo da Pissa (Fi- bonacci). De atunci și pînă in zilele noastre au apărut numeroase volu- me de acest gen în mai toate ță- rile. dar mai ales în Uniunea Sovie- tică. La noi, problemele recreative circulau mai mult oral, transmise de la un profesor Ia altul ; de tipă- rit se tipăreau rar, sporadic, iu unele periodice. Nu avem decît vreo trei traduceri si cîteva cule- geri datorite dr. ing. B. losub. Apariția „Aritmeticii recreative* umple un gol și constituie un pre- țios auxiliar al profesorilor în mun- ca de predare. Citind-o, chiar și cei mai puțin familiarizați cu taine- le numerelor găsesc că matematica te captivează clipă de clipă și că dezvoltă gândirea logică și asocia- țiile de idei. Acolo unde raționa- A apărut | REVISTA DE PEDAGOGIE nr> 8—1958 IN CUPRINS L. M. Itnangulovit Partidul Mun. citorasc Komin, organizatorul re. volutei culturale din Mihai Epuran: Despre țările mișcărilor in exercitiilor fizice. R. P. R. reprezen- învățarea mentul abstract se dovedește oreu de însușit, o problemă distractivă sau o metodă plastică de reprezen- tare îl face asimilabil. Cartea ing. B. losub începe cu lucruri ușoare, dar interesante și puțin cunoscute de elevi. Pleclnd de la întrebarea „cînd ți de ce a început lumea să numere 7", ea în- firipă de-a lungul secolelor o mică istorie a matematicii, de la simple- le operații făcute de bengalezi pe degete și pînă la mașina electroni- că. Găsim in această carte noțiuni de matematici împletite cu mitolo- gia, geografia, științele naturale, fi- zica și astronomia — ceea ce o fa- ce mai accesibilă și mai plăcută ia citit. Găsim curiozități matematice și probleme celebre, o gamă întrea- gă de probleme care pot fi lucrate în cercurile de elevi, metode da calcul rapid care pot fi studiate și in clasă. Sînt interesante și utile (pot fi recomandate cercurilor tine- rilor matematicieni) așa zisele „pă- trate magice* și problemele de criptarimetrie — in care cifrele sint Înlocuite prin semne convenționale ți se cere restabilirea calculului prin raționamente bazate pe pro- prietățile numerelor — ca ți capi- tolul „Numere uriașe" unde anul- lumină și numerele folosite pentru enormele distanțe astrale contras- tează cu alte numere, întrebuințate pentru a ilustra „micimea* unor părți de materie, a moleculelor sau Atomilor. Cartea Ing. B. losub constituie un ajutor de preț tn predarea matema- ticii ți fizicii. -r a intrarea în sat, un moș- / neag ședea pe buza șanțu- lui. M-am așezat lingă el și ne-am prins la vorbă. — Departe-i școala de aici, bu- nicule ? — Nu-u-u I Nu-i tocmai departe. Și nici celelalte școli din comună nu-s departe. Le poți găsi ușor pe toate trei. Au semnele lor. Școala din Virteju e acolo, lingă sfat: o clădire cu gardul dărăpănat. Cea din Nefliu e mai departe. Dar o găsești și pe aceea ușor: fără gard cum e, stă ca un prepeleac în poiană. Cit despre școala din Pruni, nu-i greu de găsit nici a- ceea, că nu-i nici acum terminată de tot. Dacă începe ploaia și te apucă acolo, tn ea, nu prea ai un-te alivăni... Am spus toate astea și la adunarea populară. Și nu numai eu. Tot satul... Intr-adevăr, trecînd pe la cele trei școli din comuna Virteju-Ne- fliu, raionul Domnești, le-am re. cunoscut cu ușurință după „sem- nele particulare" indicate de moș- neag. In satul Pruni s-a pornit — cu vreme în urmă — construcția u- nui local nou de școală. Lucra- rea a fost încredințată unei bri- găzi de constructori condusă de inginerul Nicolae Avram. Anul trecut, construcția a fost dată în folosință parțial. Celelalte lucrări au fost întrerupte. Partea din lu- crare dată în folosință — o sală de clasă — a fost executată de- fectuos. La intrarea în școală nu s-a făcut scară. Acoperișul este prost încheiat și lasă să treacă ploaia. Din această cauză s-a stri- cat și tavanul, care stă gata să cadă. Ușile sint scîlciate. Sobele nu au putut funcționa mare par- te din iarnă. Privind construcția, te întrebi cum a putut fi în stare brigada de constructori să prezinte în fața comisiei de recepție o astfel de lucrare ? Și cum a fost de acord comisia de recepție cu o aseme- nea construcție ? E drept că sfatul popular co- munal a rechemat brigada de constructori, respectiv pe ingine- rul Nicolae Avram. Acesta a re- cunoscut că lucrările au fost prost executate și a ajuns la concluzia că trebuie să se revizuiască în- treaga construcție și în special a- coperișul. A cerut însă ca sfatul popular comunal să... aloce noi sume pentru aceeași lucrare. Așa- dar, după părerea brigăzii de constructori, trebuie să plătească păgubașul, nu vinovății. Noi so- cotim însă că secția de învăță- mînt și cultură a raionului Dom- nești trebuie să intervină pentru ca vinovății să prezinte în fața u- nei comisii de recepție competente o construcție finită și corespun- zătoare. Școala din sa'ul Pruni, ca și cea din satul Nefliu, stau, cum spunea moșul, „ca un prepeleac in poioni", pentru ci nu rint ntai măcar împrejmuite. Acînd nevoi» de ulucă pentru împrejmuire, co- mitetul executiv al sfatului popu- lar comunal s-a adresat, după cum era și cazul, secției de planificare a sfatului popular raional. Aceasta i-a indicat un tîmplar, pe nume Mitică Nicolae, care a intrat ime- diat în posesia a 6.200 lei, fără a procura însă nici azi materia- lul. S-a ajuns și la tribunal. Mi- tică Nicolae își face în continuare mendrele cu banii țăranilor mun- citori și școlile sînt tot fără gard... Cadrele didactice din comună au cerut în repetate rinduri sfa- tului popular comunal și secției raionale de invățămint și cultură să pună capăt neglijenței care există față de aceste școli. In a- dresa sa din 10 decembrie 1957, tov. Constanța Toma, directoarea școlii din satul Pruni, prezentind sfatului popular comunal starea deplorabilă a școlii, arăta că „nu se pot ține lecții in asemenea con- APĂRĂ PACEA In lupta împotriva primejdiei ------------------------------------- crescinde a unul război atomic uneltit de cercurila imperialiste, opinia publică mondială devine din ce in ce mai conștientă de roiul ei, 'I1 apune . cu lot mal mare holărîre cuvintul. In desele reuniuni, congrese șl conferințe internaționale, oamenii de pe țoale meridianele, de toate religiile șl convin- gerile politico ae ridică ferm în apărarea vieții, își unesc eforturile pentru ca pacea și bunăstarea — cauză sfintă tuturor — sa triumfe. Vara acestui an este bogată în manifestări ale solidarității oamenilor muncii de pe întreg cuprinsul globului pămin- tem, manifestări în cadrul cărora se înalță voci hotărite în apărarea drepturilor, a viitorului copiilor noștri. Vaiile Popeangă: Considerații tn legătură cu valorificarea educa- tiva a lucrărilor practice. Gheorghe hadu : Oiganizaiea can(ei de vară a elevilor școlile sovietice. va- din LEONID PETRESCU: Minuni în eprubetâ diții“. Toate însă inutile. S-ar putea grijă pentru din această intervențiile au fost crede că lipsa de gospodărirea școlilor comună problemă măruntă, j mări. In realitate, ea este fără i are o ur. mări serioase asupra întregii acti- vități a elevilor. Cum se poate lu- cra oare intr-o școală in care plouă așa cum se iniimplă în satul Pruni ? Nici la Pruni, nici la Ne- fliu nu s-au putut amenaja, din cauza lipsei de împrejmuire a școlilor, loturi experimentale co- respunzătoare. Elevii nu au posi- bilitatea să dobindească deprin- deri practice, si învețe cum se a- plică în viață cunoștințele pe care și le-au însușit la lecții. Cu toate că secția raională de învățămînt și cultură a cunoscut bine, din rapoartele directorilor, situația aceasta, n-a simțit nevoia să deplaseze vreun inspector la fața locului, să vadă ce trebuie făcut. Școala din Nefliu n-a mai fost controlată din ziua de 14 martie 1957, iar școala din satul Pruni de la 25 februarie 1955. Acest stil de muncă al secției raionale de invățămint și cultură a adus prejudicii serioase proce- sului de invățămint. De aceea, este nevoie ca în comuna Virteju- Nefliu să se ia încă de pe acum măsuri care să ducă la crearea u- nor condiții bune de muncă ele- vilor și cadrelor didactice din a- ceastă comună în viitorul an șco- lar. Acolo unde sarcinile depășesc atribuțiile secției de invățămint și cultură și rezolvarea lor este de oompetința altor secții din cadrul sfatului popular raional, este ne- voie ca secția de invățămint și cultură să stabilească o mai strin- să colaborare cu aceste secții. Nu- mai așa se poate ajunge ca școlile din această comună să fie cunos- cute după realizări și nu după anumite „semne particulare'. La Începutul acestei luni, la Viena, a avut loc cel de-ai IV.lea Con- gres al F.D.I.F. care a consti- tuit un pas important tn mișcarea in- ternațională a femeilor. In cadrul celei de-a Ilf-a conferințe a Congresului, Mărgărită de Ponce, reprezentanta Un'unii femeilor din Argentina. a prezentat raportul „DREPTUL COPIILOR ȘI TINERE- TULUI LA INVATATURA ȘI EDUCA- REA LOR IN SPIRITUL PĂCII ȘI PRIETENIEI INTRE POPOARE". O- menirea — se spune tn raport — se găsește tn pragul unei ere noi care a început o dată cu dezagregarea ato. mulul. Totuși, în prezent, mai există Încă o serie de probleme dificile. In 97 țări din 198, peste jumătate din populație este analfabetă. In țările coloniale și țările care s-au eliberat de curind de sub dependența imperia- listă. Invățămintul și educația se gă- sesc la cel mai scăzut nivel. In Ame. rioa de Sud există aproximativ 67 mi- lioane de analtabeți în vârstă de peste 15 ani, iar aproximativ 20 de mili- oane de copii de vtrstă școlară sînt lipsiți de posibilitatea de a învăța. Se- rioase carențe 1n sistemul de învăță- mînt există tn țări dezvoltate ca Sta- tele Unite, Franța, Italia ș.a. Rapor. tul șl discuț'iie au arătat tn aceiași nunțe ta „politica de forță". Oamenii muncii, salutînd cu căldură hotărîrea Uniunii Sovietice de a înceta experien- țele cu armele nucleare, nu pot să nu fie Îngrijorați de faptul că puterile occidentale /iu numai că nu urmează exemplul Uniunii Sovietice, ci intensi- fică cursa înarmărilor. Deasupra țări- lor Europei zboară avioane încărcate cu bombe atomice, se construiesc tot mal multe rampe pentru lansarea pro- iectilelor-rachetă, de curând s-a ho. tărît să se treacă la înarmarea cu arma nucleară a Bundeswehr-ului. Clasa muncitoare din R. F. Germană, din Anglia, din Italia și din alte țări capitaliste combate cu hotărîre toate aceste acțiuni menite să ducă 1a dezastru. Au Ioc demonstrații și gre- ve, marșuri ale păcii și constituirea de comitete împotriva morții atomice. Premergătoare marelui congres al popoarelor pentru dezarmare, care se va ține între 16 și 22 iulie la Stock- holm, Conferința sindicalelor și oame. nllor muncii din Europa va uni efor- turile comune îndreptate împotriva primejdiei unui război La Viena, mamele au lin oamenii muncii din fntiinesc in curind la GH. FLEANCU atomic. Uri alt eveniment de o deosebită Importanță va avea loc în vana aceasta ta Praga. In urma hotă- rârii celui de al IV-lea Congres al sin. dioatelor. Intre 14 și 20 iulie a.c. va fi convocată prima Conferință mon- dială sindicală a tineretului munci- tor. In cadrul ei vor fi discutate pro- blemele fundamentale ale vieții tinere- tului muncitor — retribuirea muncii ; învățământul profesional; drepturile sindicale și sociale ale tineretului muncitor; lupta lui și a sindicatelor pentru satisfacerea revendicărilor tine- retului; viitorul tineretului muncitor din întreaga lume și acțiunile lui unite în apărarea păcii. împotriva pe- ricolului unui război atomic. Problema dreptului ta învățătură — un drept firesc al tineretului munci- tor — va fi dezbătută pe larg. In multe părți ale lumii dreptul acesta este încălcat. Exploatarea nemiloasă a întregii clase muncitoare de către ca- pitaliști se răsfrânge și asupra tine, retului. In Australia, Japonia, Olanda, Anglia și tn alte țări capitaliste ti- nerii muncitori primesc pentru ace- eași muncă efectuată un salariu mult mai mic decît salariul vîrstnicilor — și acesta destul de mizer. Șomajul bîntuie și tn rîndul tineretului. Din cei peste șase milioane de șomeri din S.U.A., foarte mulți sînt tineri. Conferința sindicală mondială a ti- nerilor muncitori va fi un nou prilej de strîngere a rîndurilor, de cunoaș- tere ș1 apropiere a tinerilor muncitori din lumea întreagă în vederea reali- zării unității de voință șl acțiune în lupta pentru înfăptuirea înaltelor lor idealuri. timp că eu fost ceea ce duoația Uniunea in țările lagărului socialist obținute succese uriașe in privește Invățămintul și e- copiilor, tn mod deosebit tn Sov'etică. S-a vorbit de asemenea despre dis- criminarea ta care sînt supuși copiii de culoare Intr-o serie de țări, despre Influența nefastă a filmelor cu gangs- teri, a literaturii bulevardiere și a co- micsurilor asupra copiilor, șl despre urmările pe care le are în educația lor politica de continuare a cursei înarmărilor promovată de cercurile imperialiste. Smulgerea de fonduri destinate învățămintului și canaliza- rea lor spre înarmare Îngrijorează tot mai mult pe milioanele de mame. Lucrările Congresului de ta Viena ți hotăitrile luate aici, sînt zilele n- cestea dezbătute în cadrul nenumăra- telor adunări oare au loc în toate ță- rile lumii. Răspunzlnd chemării Con- greșului F.D.I.F., femeile își exprimă dîrza lor hotărîre de a lupta pentru apărarea vieții copiilor lor. PENTRU CREAREA UNITĂȚII DE ACȚIUNE A SINDICATELOR ȘI MUNCITORILOR DIN EU- ROPA ÎMPOTRIVA PRIMEJDIEI UNUI RĂZBOI ATOMIC, PENTRU DEZARMARE ȘI PACE, PENTRU O VIAȚA MAI BUNA ȘI PROGRES SO- CIAL — tată lozinca cu care astăzi, la Berlin, s-au desch’s lucrările Con- ferinței sindicatelor oamenilor muncii din Europa, Conferința, care reunește reprezen- tanți ai oamenilor muncii de toate opi- niile și afilierile sindicale, va discuta consecința pe oare o are cursa înar- mărilor asupra condițiilor de viață și de muncă ale maselor muncitoare, a- supre viitorului tinerei generații de astăzi. Pericolul războiului atomic se ac- centuează de vreme ce cercurile impe- realiste refuză cu îndărătnicie să re. discutai despre viitorul copiilor lor. Zilele acestea, la Ber- Europa discută despre viață șl război. Tinerii murțdtori ae Praga pentru a-șl exprima hotărîrea lor fermă de a munci Și drept carne de tun și, in slîrșit, la Stockholm reprezentanții își vor spune dorința lor de pace. a învăța, de a nu servi tuturor popoarelor lumii ... —....... — — ,------- Opinia publică mondială care apără pacea se impune lot mai mult, toi mai putornie. AL. 1. V. Sftrșlt de an Intr-o școală sovietică. Absolvenții șl „bobocii" fac schimb do amintiri, Călătorie de studII Tn R. S. F, S. R, însemnări despre politehnizare Gheorghița Deaca: Problemele e- ducației tineretului in dezbaterea lucrărilor celui de al XlII-lea Congres al Comsomolului. Al. Roșea: Problemele psihologiei pedagogice la al XlII-lea Con- gres internațional de psihologie aplicată de la Roma (9—14 apri- lie 1958). Virgini» Manasla : Probleme ale muncii cu grupa combinată In grădinițe. S Veza . Aspecte din practica de vară a studentilor de la Facul- tatea de științe naturale ;i geo- grafie din Cluj. Ceorgeta Dan : Educația patriotis- mului la elevi — o preocupare de seamă a cadrelor didactice din raionul V. 1. benin din Ca. pitală (In sprijinul consfătuiri, lor raionale). Feifer Laurențlu i Măiestria pro- fesorului, factor esențial în com- baterea supraîncărcării elevilor la Învățătură. Daivina Bergheanu : Cîteva cauze ale supraîncărcării la învățătu- ră. • • • Problema supraîncărcării ele- vilor la Învățătură in discuția ci- titorilor „Revistei de pedagogie". • • • De îa sesiunea științifică a catedrei de pedagogie do la Uni- versitatea ,.C. I. Parhon". Stela Teodorescu : Al. Roșea, A. Chircev, M. Roșea. ■ V. Maro. „Psihologia". Ion Roman : Pe marginea emisiu- nii radiofonice ,.De la strămoși pentru nepoți". I. R lonescu șl I. Gogan 1 „In ajutorul celor ce munceso in școli". * * * Ce să citim tn vacanță, Este adevărat că știința face mi- nuni și cine vrea să vadă cî- teva din ele, din cele mai mici, poate să consulte cartea re- cent apărută a lui Leojiid Petrescu. Cu ajutorul ei, cititorii vor păși în- tâi într-un laborator mic, ușor de amenajat, dar utilat cu aparatura și substanțele strict necesare, vor în- văța să le mînuiască, vor face cu- noștință cu experiențe spectacu- loase dar și cu analize chimice ca- litative și cantitative, In aparență modeste și neinteresante, în reali- tate extrem de prețioase in viața .de toate zilele și in industrie. Autorul și-a redactat cu deosebi- tă grijă expunerile. Ele sint clare, pe înțelesul oricărui începător. Car- tea dovedește, pe cale științifică, faptul că minunile nu sint minuni, că misterele și scamatoriile ce se atribuiau în trecut unor forțe su- pranaturale nu sînt altceva decît taine ale științei. „Violetele roșii*, „dansatorii pe apă", „misterul mâi- nilor negre" sau „inima de labora- tor" apar ca experiențe accesibile oricui încearcă, cu grijă și cu pri- cepere, să le facă. Totul este lă- murit, dispare imposibilul și extra- ordinarul, crește încrederea în pu- terea științei și dorința de a cu- noaște cît mai amănunțit toate le- gile ei. Prof. VIORICA S1LVESTRU- LABUȘCA (Urmare din pag. l-a cu elemente mal legate de actuali- tate. Conducerea cercurilor artistice ar trebui să se Îngrijească, de aci înainte, mai mult, de conținutul e- ducativ al programelor, de orienta- rea lor către o cit mai mare apro- piere de viață. Există multe lucrări artistice care oglindesc viața noas- tră de zi cu zi, faptele și gindurile oamenilor din societatea noastră de azi. Astfel de lucrări nu trebuie să lipsească din repertoriul cercu- rilor artistice ale elevilor. Străduințele artistice ale proteso- rilor și elevilor pe care le-a rele- vat acest spectacol, repet, nu au fost lipsite de bune rezultate. Ar fi fost însă mult mai bine dacă s-ar fi evitat giumbușlucurile și clovne- riile gratuite, dacă s-ar fi acordat o mai mare atenție însușirii corecte a graiului moldovenesc. E adevărat că nu e vorba de niște artiști au- tentici de la care am putea avea prea mari pretenții, dar e tot atît de adevărat că niște elevi cu pre- ocupări artistice trebuie învățati să știe și să înțeleagă care sînt cerin- țele elementare pe care le impune arta. Dincolo de caracterul festiv și ocazional al acestor serbări se află un lucru extrem de important: educația estetică a elevilor. Acest lucru nu trebuie să-l piardă nici- odată din vedere pedagogii. Anul școlar care s-a încheiat a însemnat pentru școlile din U.R.S.S. un nou și important pas înainte pe drumul politehnizării învățămintului. Îndeplinind sarcinile trasate de Congresul al XX-lea al P.C.U.S. în ce privește îmbinarea învățămintului cu munca productivă, școlile sovietice dau absolvenților lor nu numai o largă pregătire de cultu- ră generală care să le deschidă uru- uud către invățămintul superior, ci și o pregătire temeinică pentru acti- vitatea practică, deoarece cea mai mare parte a absolvenților trebuie să se încadreze în diferite ramuri ale economiei naționale. Congresul a indicat direcția dezvol- tării politehnizării învățămintului în școala de cultură generală, cerînd a- cesteia să-i înarmeze pe elevi cu cu- noașterea principalelor ramuri ale producției moderne, să introducă, în acest scop, noi obiecte de invățămint, care să dea cunoștințe privitoare la bazele producției și să atragă în mod sistematic pe elevi la munca nemij- locită in intreprinderi, colhozuri, sovhozuri, pe loturile experimentale și în atelierele școlare. In lumina acestor directive, Minis- terul învățămintului al R.S.F.S.R. și Academia de științe pedagogice au e- laborat un nou plan de învățământ, care s-a aplicat cu titlu experimen- tal, începînd din anul școlar 1956/1957, într-un număr de 500 de școli. In a- nul școlar curent, acest plan a fost realizat in 25% din școli, urmând ca în anul școlar 1958/1959 să fie folo- sit de 50% din școli. Aplicarea aces- tui plan de învățămînt se extinde pe măsura creării condițiilor materiale și a pregătirii cadrelor didactice nece- sare politehnizării învățămintului de cultură generală. Pentru clasele I—IV, noul plan de învățământ prevede activități practice care constau în lucru manual (tăie- turi de hârtie colorată, confecționarea unor obiecte din carton, cusături, broderii, împletituri, modelaj din ar- gilă și plastilină, modelare tehnică), precum și lucru pe lotul experimen- tal școlar și la colțul naturii vii. A- ceste activități se desfășoară o oră pe săptămină la clasele 1—II și 2 ore pe săptămână la clasele III—IV. Ex- perimentarea planului a arătat însă că în clasa a IV-a ar trebui să se prevadă activități care să asigure tre- cerea treptată La munca practică din clasa a V-a, ce se desfășoară în ate- liere. In condițiile actuale, trecerea de la activitățile din clasa a IV-a la cele din clasa a V-a este prea brus- că. In »fară de aceasta, lucrările cu hîrtie, carton și plastilină pe care le execută elevii in clasa a IV-» ii in- teresează în prea mică măsură. In consecință, într-o serie de școli ex- perimentale ale Academiei de științe pedagogice s-au introdus, printre ac- tivitățile obligatorii la lucru manual în clasa a IV-a, jocuri de construc- ții cu piese din metal și lenm. Ele- vii fac asamblări după schițe, de- prinzindu-se cu folosirea șurubelni- ței, cheilor, ciocănașelor, cleștilor etc., manifestând mult interes pentru aceste activități. Pentru clasele V—VII sînt prevă- zute lucrări practice în atelierele școlare — și anume lucrări în lemn și metal, cîte 2 ore pe săptămină. Pentru buna desfășurare a acestor lu- crări, școlile sînt înzestrate cu tot ce este necesar unor ateliere de timplă- rie și lăcătușărie. Astfel, atelierele de timplărie au tejghele confecționate pe măsura elevilor, cîte una pentru fiecare elev, și sînt înzestrate cu truse de unelte necesare efectuării lucrări- lor practice și în atelierele de lăcă- tușărie, fiecare elev are locul său de muncă și truse de seule necesare e- fectuării lucrărilor prevăzute în pro- gramă. Aici, elevii învață să minuias- că mașina de găurit, polizorul, strun- gul etc. Școlile dispun de strunguri mici, pe care elevii le pot minui cu ușurință și care sint prevăzute cu dis- pozitive de protecție. Lucrările practice în ateliere sînt conduse, la unele școli, de ingineri din întreprinderea care patronează școala, la altele de ingineri, tehnicieni sau maiștri care au funcția de bază în școală. Sînt, de asemenea, școli la care lucrările practice sînt conduse de către profesorii de fizică. Pe lingă lucrările din atelierele școlare, elevii claselor V—VII efec- tuează și lucrări de toamnă și de pri- măvară pe lotul școlar (22 ore pen- tru fiecare clasă). In timpul verii, e- levii claselor a V-a și a Vl-a desfă- șoară și o practică de producție (6 zile școlile din orașe și 12 zile șco- lile din sate). In clasele VIII—X se studiază, con- form noului plan de învățământ, cursul „Bazele producției" care, pa- ralel cu studierea fizicii, chimiei, bio- logiei, matematicii și desenului, ofe- ră elevilor posibilitatea să înțeleagă bazele științifice ale producției mo- derne, să cunoască principalele ra- muri ale producției industriale și a- gricole (energetica, metalurgia, con- strucția de mașini, industria chimică, construcții, transport, creșterea plan- telor și animalelor). Pentru școlile orășenești se preve- de, în clasa ■ VlII-a. studiul lor, in clasa ■ IX-a studiul mașini- bazelor producției industriale aplicate la o anumită întreprindere (din apropie- rea școlii), iar în clasa a X-a studiul automobilului și al electrotehnicii. Pentru școlile sătești se prevede în clasa a Vlll-a studierea creșterii plantelor și studiul mașinilor agrico- le, in clasa a IX-a studierea creșterii animalelor și studiul mașinilor agri- buie la legarea învățământului de practică, atit prin obiectele de învă- țămînt nou introduse și prin legarea predării fizicii, chimiei, biologiei, ma- tematicii și desenului de problemele producției moderne, cît și prin acti- vitatea practică propriu-zisă a elevi- cole (in continuare), iar X-a studiul tractorului și tehnicii. pentru studiul bazelor sin; prevăzute 3 ore pe in clasa a al eleciro- producției săptămină pentru clas» a Vlll-a și 4 ore pe săp- tămină pentru X-a. Unele din sacrate studiului vitățîi practice. clasele a IX-a și a aceste ore sini con- teoretic, altele acti- In afară de aceasta, elevii efectuea- ză in timpul verii practica in pro- ducție. Absolvenții claselor a Vtll-a de la școlile orășenești și sătești fac practică de producție în agricultură timp de 24 zile lucrătoare, cîte 4 ore pe zi. Absolvenții claselor a IX-a de la școlile orășenești, fac o practică de 24 zile lucrătoare, cîte 4 ore pe zi, in întreprinderea unde au lucrat in timpul anului școlar, iar elevii școli- lor sătești lucrează 24 zile lucră- toare, cite 4 ore pe zi, in agricultură. Pentru a li se da elevilor posibili- tatea să se specializeze în anumite profesiuni, s-au introdus și cursuri facultative pentru diferite speciali- tăți. Conținutul acestor cursuri este profilat pe diferite ramuri ale econo- miei și pentru anumite meserii țin ramura industriei, de pildă, pentru strungari, frezori, electricieni, uionta- tatori, radiotchnieieni, instalatori, la- boranți etc. ; in ramura agriculturii — pentru legumicultori, pomicultori, crescători de animale, albine, lăcătuși pentru șinilor agricole etc.). de asemenea, cursuri de păsări, de repararea ma- funcționeaaă, facultative de tehnică cinematografică, foto, desen, gospodărie, croitorie, bucătărie, dac- tilograiie și stenografie; Pentru aces- te cursuri facultative s-au afectat o oră pe săptămină la 2 ore pe săplărnină 1 și a Xa. Cursurile I ganizează țininduse sitățile de cadre ale locale. clasa a Vlll-a și la clasele a IX a facultative se or- seama de nece- s întreprinderilor La absolvirea școlilor ționează pe baza noului vățămînt, tinerii primesc de conductori auto și se care func- plan de în- califioarea pot încadra cu ușurință in ramura de producție în domeniul căreia au făcut practica. Noul plan de învățământ contri- lor. Se consideră dă loc suficient Școlile au simțit căutat ele inșile insă că el nu acor- muncii productive. acest lucru și au forme multiple de talea preferată (strungari, frezori, e- lectricieni, legumicultori, pomicultori etc.), în funcție de profilul întreprin- derii în care lucrează. Elevii care lucrează în întreprinderi sînt înca- drați acolo ca ucenici, bucurindu-se de toate drepturile ce le revin aces- tora (au carte de muncă, loc de muncă precis. pundere, r.saistru mașină dată în răs- îmbinare a învățământului cu munca productivă. Ministerul Învățămintului al R.S.F.S.R. încurajează asemenea încercări. Așa, de exemplu, in regiu- nile Stavropol și Riazan, un mare număr de școli medii au preluat de la colhozuri suprafețe întinse, pe care lucrează brigăzi formate de elevi, a- ceștia reușind să efectueze toate lu- crările cerute de o anumită cultură. Generaiizind experiența mai multor școli în ce privește îmbinarea învă- țământului cu munca productivă. Mi- nisterul Învățămintului al R.S.F.S.K. a întocmit, împreună cu Academia de științe pedagogice a R.S.F.S.R., un plan de învățămînt structurat pe 11 ani, care s-a experimentat în acest an școlar în 50 de școlii medii. Acest plan se deosebește de planul pe 10 ani prin "următoarele : pînă la clasa a IX-a inclusiv, școala lucrează după planul de invățămint de 10 ani adop- tat în 1956/1937. In clasa a X-a, pentru a se face loc muncii in producție, conținutul obiectelor de învățământ este eșalonat pe 2 ani (clasele a X-a și a Xl-a). In consecință, în ultimele două clase ale școlii medii elevii lu- crează 3 zile la școală (pentru stu- diul obiectelor de cultură generală) și 3 zile în producție (pentru instrui- rea teoretică și practică). Școlile aa libertatea de a organiza ele insele îm- binarea între învățătură și munca in producție, fie trimițînd pe elevi 3 zile consecutive în producție, fie prin alternări : o zi școală, o zi producție. Mărirea duratei de școlarizare piuă la 11 ani creează nu numai posibilita- tea acordării unui timp mai îndelun- gat pentru munca productivă, fără a se aduce prejudicii pregătirii gene- rale a elevilor, dar dă și posibilita- tea ca la unele obiecte sâ se măreas- că numărul de ore față de planul de învățământ obișnuit. Așa, de exemplu, la literatură numărul de ore crește ei) și sînt membri care se ocupă de ai sindicatului respectiv. Pentru munca pe care o prestează, elevii primesc din sala- riul ucenicului din întreprindere. La absolvirea școlii, elevii care au lucrat în întreprinderi primesc, pe lîngă di- ■ ploma de maturitate, și carnetul de muncitor calificat, putîndu-se încadra în munca socială productivă. Absolvenții școlilor de cultură ge- nerală au căpătat încredere în pro- priile lor forțe de muncă creatoare, dovedind un larg orizont cultural ca și cunoștințe tehnice și deprinderi practice formate prin participarea ac- tivă la munca productivă și de folos obștesc. Progresele realizate de școala so. vietică in domeniul politehnizării în- vățământului de cultură generală, se datoresc în mod deosebit cercetărilor cu caracter experimental întreprinse de Academia de științe pedagogice din Moscova, cît și cadrelor didactice care au contribuit din plin la tradu- cerea in viață a directivelor Congre- sului al XX-lea al P.C.U.S. privitoare la legarea învățămintului de practi- că, de cerințele mereu crescânde ale producției socialiste. Întreprinderile industriale și unitățile agricole socia-^B liste au sprijinit școlile de cultură generală cu utilaje, scule și materia- le pentru atelierelor lare, au tehnicieni, orientarea înzestrarea laboratoarelor, și loturilor agricole șco- pus la dispoziția școlilor maiștri și ingineri pentru elevilor în problemele teii- in acești 2 străine cu ore etc. Studiind ani cu 68 de ore, la limbi 102 ore, la fizică cu 34 IX-a bazele în clasele a VUIa și a producției la o anumită întreprindere industrială sau agricolă, elevii au posibilitatea ca, ajungând în clasa a X-a, să-și aleagă speciali- nicii și producției moderne, pentru înarmarea lor cu priceperi și deprin- deri practice ce le vor ușura la ter- minarea școlii alegerea liberă a unei profesii și însușirea acesteia, dîndu-le posibilitatea să lie oameni cu o pre- gătire multilaterală și in același timp muncitori calificați. Prin aceste succese realizate de școala sovietică, s a dovedit că po.i- tehnizarea învățămintului de cunuiă generală este o cale sigură pentru ri- dicarea nivelului de pregătire știin- țifică a tineretului școlar, un mijloc principal de legare a invățămin.u.ui de practică, de educare armonioasă și multilaterală a tinerei generații. Ing. EMIL RIZESCU director adjunct în M.I.G, Redacția $1 administrația: București, Piața Scânteii nr. 1, Telefon 7.60.10. Tiparul: Combinatul Poligrafia Casa Scîntell „I. V. Stalin** București, Piața Scîntell, Abonamente: 1 an — 12,50 lei; 6 luni — 6,25 lei; 3 luni — 3,12 lei. Abonamentele Ia „Gazeta învițămîn tulul" ae fac la toate oficiile poștale, prin factori^ poștali șl dlfuzorll voluntari din întreprinderi șl InaHtutlL