1 Proletari din toate tarile, uniti-vH! Organ al Ministerului învățămîntului și Culturii și ai Comitetului Central al Sindicatului Muncitorilor din învățămînt și Cultură Anul X, Nr. 475 Vineri 13 iunie 1958 4 pagini 25 bani •EXAMENE Elevii au înțeles anului. El se orientează bine pe har- care ce'e învățate tă, explică just dependența există tntre relief, sol, climă, vege- În sala unde elevii școlii medii nr. I din Timișoara dau examen la constituție e liniște, Profesoara Angeia Blîndu, asistată de colega el, Aurora Dolga, tl exa- minează pe elevul Stana Romeo. Pe biletul acestuia se află subiectul ..Planificarea economiei naționale". Stana Romeo răspunde corect, ara- tă că tn țara noastră flecare între- prindere lucrează după un plan în- tocmit dinainte. „Dar — adaugă el — pentru a se putea dezvolta o econo- mia planificată, este necesar ca pu- terea de stat să fie în mîinile clasei muncitoare, iar mijloacele de produc- să fie proprietate socialistă". în general, elevii dovedesc, prin răspunsurile lor, că au înțeles cele în- vățate, că stnt tn stare să Judece. Ei nu stăruie asupra unor date lipsite de importanță, ci știu să vadă esen- țialul, știu să-șl ilustreze expunerile cu exemple din orașul și regiunea lor. Așa, spre exemplu, eleva Frled Eva, tratînd subiectul „Egalitatea tn drep- turi a cetățenilor tn R.P.R ", arată că statul nostru a luat cele mai hotărîte măsuri pentru a asigura dezvoltarea economică și culturală a naționalită- ților conlocuitoare. „Chiar aici, în orașul nostru — spune Fried Eva — avem, tn afară de școlile cu limba de predare romină, școli cu limbile de predare germană, maghiară, sîr. bă. Eu însumi J-am ascultat pe „Don Carlos" în limba lui Schiller. pe scena Teatrului german de stat. Presa loca- lă este redactată in patru limbi. Ia fel și emisiunile stației de radio-Ti- mișoara". Cînd i-a venit rtndul pionierului Crăciun Viorel să trateze subiectul ..Dreptul la odihnă tn R.P.R., n-a ui- tat să vorbească despre dezvoltarea și înfrumusețarea stațiunilor balneo- climaterice din regiune — Buziaș și Băile Herculane. întrebările din bilete au asigurat o verificare den lină a cunoștințelor ele- vilor, stimulînd judecata acestora. Candidați!, tn cen mat mare parte, nu au reprodus textul din carte, ci au dat răspunsuri gîndite. personale. Rezul- tatele, așa * î ta t acest an), diagrame, preparate în spirt, desene, scheme etc. Eleva V. Mirea a vorbit pe larg la examen despre principalele lucrări de îngrijire e plantelor și rezultatele ce se pot obține prin mărirea productivi- tății Ia hectar, subliniind sarcinile tra- sare tn această orivintă de documente- le consfătuirii fruntașilor în agricul- tură de la Constanța. Cu multă siguranță a tratat eleva O. Pantazi subiectul „Insecte dăună- toare agriculturii, metode de comba- tere a lor“, tnfățiștnd mijloacele de combatere e dăunătorilor agriculturii folosite tn gospodăriile agricole colec- tive și de stat. Tn tratarea subiectu- lui „Cultura sfeclei de zahăr", eleva a arătat cum au fost pregătite semin- țele de sfeclă de zahăr tn cadrul ore- lor de lucrări practice, cum au fost semănate pe parcela școlară șl cum au fost efectuate lucrările necesare pentru obțkierea unor recolte bogate. Răspunsuri bune a dat și eleva El. Vftușinschi, care a vorbit despre se- mănatul și îngrijirea culturilor de floarea soarelui. Ea a Insistat asupra metodelor agrotehnice înaintate lega- te de semăoatul acestor culturi șl asu- pra procedeelor folosite în poleni- zarea artificială, erătînd și care este importanța economică a măririi su- prafețelor cultivate cu floarea soare- lui. Tn general elevii și-au ilustrat răs- punsurile cu exemple din ect’vitatea lor pe parcela școlară și s-au referit deseori la experiențele efectuate în cadrul orelor de lucrări practice tn laborator. I. RADU T A B mijloc Ne aflăm în pragul vacanței șco- lare de vară. După un an de muncă rodnică, sute de mii de pionieri șl școlari așteaptă cu nerăbdare să plece în numeroasele tabere organizate prin grija parti- dului și guvernului, unde vor avea prilejul să petreacă o vacanță plă- cută și interesantă. Un rol de mare răspundere în ac- tivitatea taberelor de pionieri și școlari îl au cadrele didactice care, împreună cu instructorii de pionieri, vor continua munca de educație a tineretului începută in școală și vor urmări, in condițiile taberei, dez- voltarea trăsăturilor moralei comu- niste. De aceea, secțiilor de jnvăță- mînt și cultură ale sfaturilor popu- lare regionale le revine grija de * repartiza in tabere cele mai bune ca- dre didactice. Pentru desfășurarea unor activități variate este necesar ca în tabere să fie repartizați profe- sori de diferite specialități (litera- tură, științe naturale, istorie, geo- grafie, lucru manual, educație fizică, muzică). In activitatea taberelor accentul cade pe odihnă, distracție și recon- fortarea elevilor, împletindu.se cu munca cultural-educativă, care are ca forme principale cercurile lite- rar-artistice, ale micilor naturaliști, ale micilor geografi, de „miini înde, mînatice" și de educație fizică, al căror conținut este îndrăgit de e- levi. Cercurile aduc o contribuție importantă în educarea morală și politică a elevilor, le trezesc și le întăresc dragostea față de patrie. 1e dezvoltă dorința de a deveni cetă. țeni culți și luminați ai societății noastre. Pentru ca activitățile în cercurile din tabere să-și atingă scopul lor cuitural-educativ ele nu trebuie să fie identice cu activitatea dusă în clasă in timpul anului școlar, ci să îmbrace forme cit mai variate Și a- tractive, imbinînd odihna, distracția și reconfortarea fizică cu caracterul instructiv-educativ. Împrejurimile ta- berei și condițiile naturale în care se află aceasta trebuie să fie folo- site în mod atractiv pentru împleti- rea teoriei cu practica. Pe cît posibil, activitățile din ta- bără trebuie să se desfășoare în mijlocul naturii, în aer liber, prin jocuri atrăgătoare, excursii, activi- tăți de folos obștesc, sport și odih- nă. Acest lucru va contribui la în- tărirea și oțelirea organismului ele- vilor cu ajutorul factorilor natu- rali, va contribui la reconfortarea lor intelectuală. Unul din cercurile apreciate de elevi în tabără este cercul literar, care, prin forme atractive, are scopul de a-i deprinde pe elevi să vorbească liber și corect, să le îm- bogățească vocabularul, să le dez- volte gustul pentru citit, pentru li- teratură. Activitatea principală în acest cerc o formează lectura în co- lectiv pentru elevii de la 9—12 ani și lectura- individuală pentru elevii de la 12—15 ani, cu aceștia putin- du-se organiza discuții în legătură cu conținutul lucrărilor, caracteriza- rea personajelor și analiza acțiu- nilor acestora. Cercurile literare pot organiza șezători axate pe prezen- tarea vieții unul scriitor, in cadrul cărora să se alterneze lectura cu In sala Florcasca a avut loc serbarea ar tistică a școlilor de 7 ani și medii din Ca- pitală. In clișeu ; eleve interpretind un dans al florilor. ARA de educație povestirea. Pentru înțelegerea rolu- lui personajelor din cadrul operelor citite, se poate organiza lectura pe roluri a fragmentelor de piese de teatru, a unor versuri, a prozei dia- logate, in funcție de vîrsta elevilor. Cercul literar trebuie să încurajeze creația proprie a elevilor pe teme din viata școlii sau, in special, a ta- berei, urmărindu-se unul sau mai multe aspecte cu caracter educativ. Cu prilejul vizitelor în împrejurimi elevii vor fi antrenati in stringerea de material folcloric specific re- giunii respective și ajutați să-l selecționeze și să-l valorifice. Sint îndrăgite de școlari ghicitu- rile. serile de basm, focurile de tabără, concursurile ..Drumeții ve- seli", șezătorile literare sau muzi- cale. Profesorii au datoria de a găsi forme și mijloace cit mai variate pentru ca aceste activități să fie cit mai plăcute și mai interesante. In cadrul cercului de muzică și dans, care se organizează in funcție de posibilitățile de încadrare a ta- berelor cu cadre didactice dz spe- cialitate. se poate pregăti un cor, al cărui repertoriu să se bazeze pe cîntecele învățate in școală sau pe care elevii le-au mai auzit, in așa fel ca exercițiul să nu ia prea mult timp, in zilele cu timp nefavorabil, se pot organiza audifii muzicale, audiții ale concer- telor transmise la radio, prezentate de profesori de specialitate. Are o deosebită importantă și îndruma- rea țlevilor pentru adunarea mate- rialului folcloric muzical din re- giune. Cu ajutorul profesorului de edu- cație fizică, cercurile de muzică și dans vor pregăti dansuri pe melo- diile cunoscute de elevi și dansuri populare din regiunea în care se găsește tabăra. Un alt cerc a cărui activitate poa- te îmbrăca forme diferite și care poate cuprinde pe toți școlarii din tabără, incepind cu cei din clasele mici, este cercul de „miini indemi- natice", care are un rol important în înarmarea copiilor cu depriDtferi practice și in educarea lor in spiri- tul dragostei fată de muncă. Aci elevii au posibilitatea să minuiască ciocanul, șurubelnița, traforajul, cuțitele de cioplit lemnul, să folosească nuielele de salcie Și ră- chită pentru împletirea coșulețelor în care pot fi puse fructele sau ceea ce mai culeg in excursiile organi- zate. Activitatea în cercul micilor na- turaliști, prin observațiile asupra naturii, contribuie la dezvoltarea concepției materialist-dialecticc a e- levilor, face să crească dragostea Ier pentru frumusețile și bogățiile pa- triei noastre, interesul penlru cerce- tarea naturii, pentru agricultură și silvicultură, îi familiarizează cu problemele construcției socialiste. Pentru ca munca in acest cerc să devină atractivă și interesantă tre- buie să se evite activitatea de ca- meră, plictisitoare ; micii naturaliști să activeze numai in aer liber, în mijlocul naturii, unde sint atrași de frumusețea peisajului, de tot ceea ce îi înconjoară. Pionierii și școlarii vor avea astfel posibilitatea lă observi fi să cunoască natura patriei noastre, să prindă insecte, fluturi, să adune plante, flori, ciu- perci, diferite roci, să confecționeze ierbare, insectare, pietrare pe care, la plecarea din tabără, să le ia cu ei la școlile de unde au venit, pen- tru îmbogățirea materialului didac- tic. Pentru aceasta este însă necesar ca cercul micilor naturaliști să a- dopte ca formă specifică de activi- tate excursia. Profesorul trebuie să pregătească din timp și cu multă grijă excursiile pe care le face cu copiii, să aibă grijă ca acestea să nu-i obosească și să fructifice re- zultatele lor. Se pot organiza ex- cursii pe diferite teme, cum ar fi : cunoașterea și stringerea de plante medicinale, cunoașterea copacilor din pădure, vizitarea unei gospo- dării agricole colective sau de stat, a unei stine, prisăci, o plimbare la baltă, culegerea de cochilii de melci și scoici, cunoașterea vegetației ma- rine etc. Cercul micilor naturaliști din ta- F. BONCU șeful serviciului educației tineretului din M. I. C. (Continuare în pag. 3) Pentru operarea pâcil ți Împotriva folosirii energiei nucleare în scopuri de dlitrugere APEL adresat oamenilor de știință din universitățile și instituțiile de învățămînt superior din R.P.R. Dragi tovarăși fi prieteni, Stăpinirea forțelor nucleare cu imensele lor rezerve de energie, precum ți noile posibilități de cercetare a naturii, datorită metodelor fizicii nucleare, a:t deschis perspective mărețe pentru bunăstarea fi fericirea popoarelor. Utilizate în acest scop, forțele nucleare pot să ajute la crearea unei civilizații superi- oare, intr-un ritm fi cu aspecte pe care abia le poate bănui imaginația cea mai îndrăzneață. Dacă, dimpotrivă, aceste forțe vor fi utilizate in scop de distrugere ți moarte, ele nu numii că vor anihila toate imensele posibilități de care dis- pune acum omenirea, dar vor provoca pierderi ireparabile in însăți cultura și civilizația întregii lumi. Mai mult încă, pericolul armelor atomice nu se prezintă numai sub as- pectul utilizării lor în cazul unui război, dar chiar și numai sub aspectul ex- ploziilor cu titlu de experiență. Continuarea acestor explozii amenință grav condițiile dezvoltării vieții pe pămint. Anchetele efectuate de specialiștii de pretutindeni confirmă întru totul această concluzie. Studiile întreprinse mai cu seamă în ultimii ani asupra acțiunii biologice a radiațiilor ionizate arată, de pe acum, pericolul iminent pe care îl prezintă radioactivitatea suplimentară provocată de exploziile nucleare și termonucleare, dacă ele vor fi continuate. Nu mai există nici o îndoială că viața actuală și aceea a generațiilor viitoare sînt grav amenințate prin utilizarea în scopuri de distrugere a energiei nu- cleare. In aceste condiții ne incumbă nouă, oameni de știință, o răspundere imensa. La universitățile ți institutele superioare de cultură de pretutindeni s-au creat valori care au contribuit la formarea civilizației actuale. Ca membri ai unor asemenea instituții, avem datoria de a lua o atitudine hotărită ți comba- tivă împotriva denaturării științei și tehnicii de la adevărata ei menire. Tre- buie să ne opunem oricăror acțiuni susceptibile de a duce la distrugerea vieții și civilizației însăși. Iubiți colegi și prieteni, Ca cetățeni ai patriei noastre socialiste sîntem mindri de faptul că Par- tidul Muncitoresc Ramin și Guvernul Republicii Populare Romîne duc cu con- secvență o politică fermă de pace și coexistență pașnică, militind pentru inter- zicerea armelor de exterminare în masă, pentru dezarmare, colaborare interna- țională. Această politică este continuarea firească a operei de construcție paj- nică ce se desfășoară în patria noastră și în cadrul căreia stalul nostru mani- festă o deosebită grijă pentru crearea celor mai bune condiții de dezvoltare a cercetărilor științifice puse în slujba păcii și progresului. Mărturie evidentă a acestui fapt stau realizările considerabile care au fost și sînt obținute la noi, cu ajutorul prietenesc al Uniunii Sovietice, în domeniul folosirii energiei atomice in scopuri pașnice și care au situat țara noastră printre țările avan- sate în acest domeniu. Noi sprijinim din toată inima această politică a țării noastre, pe deplin corespunzătoare intereselor poporului romin, intereselor păcii și progresului. Socotim că este o datorie de cinste pentru oamenii de știință din țara noas- tră de a porni la o largă și susținută acțiune de luptă împotriva unui război atomic pustiitor, împotriva utilizării științei in scopuri de distrugere. Să de- nunțăm întregii lumi că asemenea utilizări ale energiei atomice sînt contrare scopurilor autentice ale muncii noastre, deoarece sînt contrare intereselor umanității. Calea către izbăvirea definitivă a omenirii de primejdia unui război ato- mic a fost deschisă prin istorica hotărîre a Uniunii Sovietice de a înceta în mod unilateral experiențele cu armele atomica și cu hidrogen. Acest gest nobil, demonstrînd util de convingător voința de pace a țărilor lagărului socialist, se cerea urmat de un gest similar din partea puterilor atomice occidentale — Statele Unite și Anglia. Din păcate, exemplul Uniunii Sovietice nu a fost urmat pînă în prezent de aceste țări ; ele desfășoară în continuare un intens program de experiențe nucleare, al căror rezultat nu poate fi altul decît sporirea primejdiei atomice. In același timp, avioane americane încărcate cu bombe atomice și cu hidrogen efectuează zboruri primejdioase deasupra unor țări vest-europene și in Zona arctică, așa incit o banală defecțiune a unui dispozitiv electronic, reaua cre- dință, nervii zdruncinați ai unor piloți contaminați de psihoza atomică Sau O simplă eroare de interpretare a unui ordin pot duce la declanșarea celui mai distrugător război. Intr-o astfel de situație plină de pericole pentru cauza păcii noi nu pu- tem rămine indiferenți, ci trebuie să acționăm cu hotărîre, contribuind din. toate puterile la lupta pentru preîntimpinarea unui nou război. Socotim că trebuie pornit de la adevărul că nu există problemă interna- țională care să nu poată fi soluționată pe calea tratativelor ; coexistența paș-- nică, postulat de morală internațională și principiul fundamental de drept in- ternațional contemporan trebuie să fie punctul de plecare al oricărei acțiuni in cadrul relațiilor internaționale. Socotim că prin acțiunea noastră trebuie să cerem realizarea următoarelor obiective : I. Ln acord internațional cu privire la interzicerea fabricării, stocării și utilizării armelor nucleare ; 2. încetarea deindată, după exemplul Uniunii Sovietice, a exploziilor nu- cleare și termonucleare ; 3. încetarea imediată a zborurilor avioanelor încărcate cu bombe atomice și cu hidrogen ; 4. Conferința internațională, la cel mai înalt nivel, propusă de guvernul sovietic, să se întrunească in cel mai scurt timp posibil, spre a discuta de ur- gență măsurile ce se impun pentru a evita pericolele ce amenință pacea, cui. tura ;i civilizația lumii. Dragi tovarăși și prieteni, Conștiința noastră de universitari și cetățeni ne impune să acționăm ener- gic în acest sens. Prin discuții șt confruntări între noi și cu colegii noștri de pretutindeni, duse intr-un climat de colegialitate fi înțelegere, să contribuim și noi la crearea unei opinii care să impună interzicerea utilizării energiei atomice în scopuri de distrugere și moarte. Să ne consacram cu și mai multă hotărîre activității noastre puse în slujba dezvoltării și înfloririi patriei, in slujba păcii și progresului uman. Consiliul științific al Universității „C. I. PARHON" Președinte Acad. prof. IORGU IORDAN Secretar științific Profesor dr. V. IANOVICI PRIMII PAȘI ÎN ARTĂ 7n Parcul de cultură și odih- nă „I. V. Stalin", în pavi- lionul „C”, adică in apro- pierea toboganului, a covorului fermecat și a celorlalte jocuri co- pilărești, acolo unde copiii își pe- trec deseori o mare parte a timpu- lui lor liber, s-a deschis de curind Expoziția de artă plastică a tine- retului școlar. In sălile spațioase și tăcute ale expoziției intri înlr-o lume deosebită. Recunoști un fel specific de a gîndi. de a simți, de a vedea realitatea înconjurătoare ; ești in lumea copilăriei. C^i mai mulți din cei peste 200 și ceva de „expozanți" din Capitală și din provincie nu depășesc vîrsta de 11-12 ani. Au trecut numai cîțiva ani de cînd ei au scrijelit prime- le bastonașe și cirlige, c.țiva ani de cînd, după îndelungi eforturi, au învățat să poarte creionul pe hirtie. Și iată că acum pot să reaea artistic o imagine, un gînd, o idee. „Oare ce imagini, ce ginduri, ce idei și-au propus să trateze acești tineri „artiști* în lucrările lor?’’. Aceasta este una din primele în- trebări pe care, ca pedagog, mi le am pus înainte de a păși pra- gul expoziției. întrebarea e fi- rească. In privința realizării artis- tice, nu te aștepți, neapărat, la performanțe excepționale. Știi că e vorba doar de niște copii. Te gindești, însă, că este de datoria celor care le predau abecedarul artei să-i învețe de pe acum, o dată cu mînuirca penelului, să se oprească asupra acelor aspecte semnificative care constituie esen- țialul in realitatea zilelor noastre, să-i ajute să înțeleagă că arta nu este o joacă fără noimă și sa le explice cu toată seriozitatea, pe înțelesul lor, rolul ei de mare în- semnătate în viața oamenilor. Majoritatea tablourilor tind să selecționeze și să oglindească fe- nomenele cele mai interesante din realitatea înconjurătoare, din via- ța, jocurile și preocupările de as- tăzi ale copiilor. Numai enume- rarea citorva titluri este revelato- rie in acest sens ; „La gospodăria agricolă colectiva *, „1 Mai”, „La arat", „Pionierul gornist”, „Elec- trificarea", „Recoltă îmbelșugată", „Sport la școală”, „Librăria noas- tră”, „Primul ajutor”, „V asile Roaită", „Aprovizionarea cu lem- ne”, „Un colț din curtea mea”, „Interior din regiunea Bacău” etc. Expoziția tineretului școlar este interesantă în primul rind pen- tru că reprezintă o demonstra- ție a felului în care sînt edu- cați copiii în țara noastră. Încli- națiile, preferințele expozanților, modul cum își tratează ei temele indică o frumoasă educație, o concepție sănătoasă, gust pentru frumos, pentru adevărata artă și multă sensibilitate. Deși exponatele acestei expoziții nu pot — bineînțeles — să satis- facă pretențiile unei prea mari exigențe artistice, vizitatorul tră- iește aci clipe plăcute și pline de farmec. Ingenuitatea eopiilor, na- ivitatea stilurilor compensează, prin gingășia și prospețimea lor. Lipsa marji arte. Peste naivități și inadvertențe treci cu un zîmbet concesiv. Dar, uneori, te oprești uimit în fața unei piese a cărei talentată reali- zare te face să verifici încă o dată vîrsta autorului, notată în josul tabloului, Așa se întâmplă, de pildă, în fața exponatelor lui losif Bâlânes- cu, elev în clasa l-a, în vîrsta de 8 ani, care pictează (acesta e cu- vintul) de la vîrsta de 6 ani și care pare a fi revelația expoziției. Familiarizat cu uleiul și acuarela în aceeași măsură ca și cu dese- nul, micuțul Bălănescu reușește sa realizeze lucrări care dovedesc un talent autentic. „Omul vesel", „Peisajul cu măgăruși", „Mama pe carrapeaua de piele", „Partizanii", „Fata cu părul roșu", „Țăranul cu fluier" sînt tablouri care dovedesc o impresionantă precocitate. Gheorghe Dumitrescu, tot in cla- sa I a și tot de 8 ani, creionează firesc, degajat și cu multă spon- taneitate. ^chiorul” sau are di- namism și naturalețe. Constantin Silvestru este unul dintre expo- zanții mai „în vîrsta": are 12 ani și este în clasa a Vl-a. Trăsăturile creionului său încep să fie sigure, iar contururile precise. El știe să O. BUZESCU (Continuare în pag. 2) r DIN ACTIVITATEA ȘCOLILOR PROFESIONALE Șl TEHNICE Răsfoind carnetul unui aintr-o școală agricolă — ..Pleci miine pe teren pentru practica elevilor, tovarășe lacob ? Cel căruia i se adresa întrebarea își strînse pe umerii largi haina flutu- rată de o răbufnire mai puternică a vfntu-lui și. drept orice răspuns, scoase din buzunarul de la piept micul dreptunghi brun al biletului de tren. — ..Atunci vino tn biroul meu să discutăm cîteva din problemele pe care să le urmărești cu precădere...'* Și directorul școlii se adînci într-o discuție însuflețită cu inginerul pro- fesor. Un scurt dar rodnic schimb de păreri. Eveniment obișnuit în viața centrului școlar agricol din Buzău, ai cărui profesori și tehnicieni trebuie să urmărească practica a sute de ucenici și elevi ce își desfășoară activitatea în 13 unități agricole socialiste, dintre oare unele la peste o sută de kilo- metri distanță de școală. însemnările desprinse din carnetul unde inginerul loan lacob își aș. terne glndurfle șl impresiile în legătură cu munca sa de urmărire a prac- ticii elevilor, însemnări pe care le transcriem în rîndurile ce urmează, reflectă unele preocupări importante ale celor ce se îngrijesc de pregătirea cadrelor pentru agricultura noastră socialistă. 1-15 SEPTEMBRIE 1957. Noul an școlar încă n-a început. Pentru noi, însă, cei de la centrul școlar agricol, anul școlar e în toi : sîntem doar în plină campanie de recoltare. Camionul gospodăriei de stat Bra- teș mă duce spre una. din secțiile în care își fac practica o parte din uce- nici și elevi. ...Aici, la Brateș. am din plin pri- lejuri de bucurie. Viitorului maistru Oprea Stelian i s-a încredințat sar. cina de răspundere de a conduce campania de recoltare la secția gos- podăriei pe care o vizitez. Mecanicul șef al gospodăriei, inginerul Alexan- dru Bocevici, îmi vorbește cu deose- bit entuziasm despre capacitatea și destoinicia elevului. Ii laudă și pe ucenicii din anul III care lucrează singuri pe tractoare, în cadrul brigă- zilor de recoltare. In ferma școlii La ferma centrului școlar a* gricol din Alexandria prac- tica ucenicilor este în toi. Pe cele 200 de hectare ale fer- mei lucrează 145 viitori zooteh- nițti ți agricultori, organizati în brigăzi ți echipe, avind ca șefi ucenici din ultimul an. Sub con- ducerea profesorilor de speciali- tate, brigăzile și echipele de u- cenici au participat, prin rotație, ia toate lucrările din fermă: selec- ționarea și condiționarea semințe- lor, însamînțările în cultura mare și în cîmpul experimental, planta- rea răsadurilor de zarzavat, lu- crări de întreținere a livezii ?i viei, întreținerea animalelor de muncă. înmulțirea și creșterea ar- tificială a puilor, lucrări în stu- pina etc. De pe acum se pot constata re- zultatele bune ale practicii. Uce- nicii și-an îmbogățit cunoștințele, și-au întărit deprinderile de mun- că practică, știu să aplice cu pri- cepere, iu activitatea lor la ferma, cunoștințele însușite în școala. A ceste rezultate se datoresc în ma- re parte metodelor folosite în conducerea practicii de către pro- fesorii-ingineri Chirii Ștefănescu, Alexandru Badescu și Tihon Cojo- caru. In fiecare dimineață, înainte de începerea lucrărilor practice, pro- fesorii respectivi, timp de 30—«10 minute, explica și demonstrează lucrările ce urmează să fie efectu- ate de ucenici. Ei le pratâ aces- tora care este scopul lucrării, care sînt condițiile agrotehnice în care se desfașoara ea, ca și meto- dele ce trebuie folosite pentru a asigura succesul lucrării. In timpul explicației, profesorii, ajutați de șefii de echipe, execută în mod demonstrativ lucrarea respectivă, explicînd separat fiecare opera- ție. După terminarea explicațiilor și demonstrațiilor, echipele își ocupă locurile de muncă indicate și își Deosebita încredere în capacitatea colectivului școlii se răsfrînge și a- supra mea. Sînt consultat asupra u- nor dificultăți întîmpinate la repara- rea combinei C I și a agregatelor pentru cultivarea totală și parțială. Am efectuat reparațiile împreună cu ucenicii și elevii. După cîteva zile de eforturi, mașinile au ieșit pe cîmp. Fimcționoază perfect. Simt în atitu- dinea colectivului de muncă al gos- podăriei că și acest lucru a contri. buit la creșterea prestigiului școlii. 24 MARTIE 1958. După o întreru- pere de cîteva luni, care a coincis cu perioada de predare a lecțiilor teore- tice. în curînd va începe din nou practica elevilor la S.M.T.-uri și gos- podării agricole de stat. Ceea ce ma determinat să-mi reiau însemnările mai devreme este bucuria deosebită pe care e trăiește școala noastră : încep lucrul. Profesorii și tehnici- enii îi urmăresc îndeaproape în timpul lucrului, le atrag atenția atunci cînd greșesc fie în tehnica lucrării, fie în mînuirea unelte- lor. Ucenicii își înseamnă în caietele lor toate datele cu privire la lu- crarea executată și apoi, pe baza lor, întocmesc referate. In felul acesta profesorii centrului școlar agricol din Alexandria respectă unul din principiile de baza ale muncii de instruire — și anume, folosirea noțiunilor teoretice manca practica. Contribuie mult la obținerea unor rezultate bune și ședințele saptăminale de analiză a muncii practice, la care se discută reali- zările din activitatea ucenicilor, greutățile întimpinate și modal mm pot fi înlăturate, probleme de disciplină etc. Dar rezultatele bone obținute pîna acum se datoresc în mare maturi și însuflețirii cu care muncesc ucenicii, dragostei pe care o arată ei fața de munca practica. De la începutul lunii a- prilie și pînă în prezent ei au prășit 20 ha porumh cu prațitoa- rea și 10 ha cu sapa, au plivit 20 ha cereale de primavara, au re- coltat și depozitat 2 vagoane lu- cerna, au prășit de doua ori și au udat gradina de legume în supra- fața de 5 ha, au prășit și plivit culturile de pe cîmpul de experi- ență, au efectuat toate lucrările la 5 ha livada și 1.50 ha vie. De lăudat este și preocuparea între- gului colectiv de ucenici pentru înmulțirea artificială a puilor. Pîna acum au fost scoși peste 1500 pui din cele mai hune rase, îndeosebi s-au remarcat prin succesele lor în activitatea prac- tică brigada întîia din anul I — agricultura și brigada a cincea din anul II — zootehnie. DUMITRU COJOCARU profesor ne-a sosit ordinul Direcției generale a învățămintului din Ministerul A- griculturii și Silviculturii prin care colectivul didactic al școlii este evi- dențiat pentru merite deosebite în muncă. In mod special ordinul mi- nisterului relevă meritele școlii în organizarea practicii. 8 APRILIE 19.58. Toate ziarele con- semnează un eveniment de mare im- portantă pentru noi — Consfătuirea de la Constanța a țăranilor și lucră- torilor din sectorul socialist al agri- culturii. Chemarea adresată tuturor oamenilor muncii din sectorul agricol documentele importante ale consfă- tuirii deschid larg în fața noastră perspective viitorului. Elevii citesc și ei cu multă atenție materialele consfătuirii. Cum adese- ori în aceste materiale apar numele unor gospodării șt S.M.T.-uri cunos- cute, ta care elevii noștri au făcut practică, majoritatea comentariilor lor se referă la fapte concrete, din viață. Pe toți li însuflețește gindul că vor lucra într-un domeniu în fața căruia se deschid asemene» per- spective. Sînt hotârîți să se pregă- tească cît mai bine pentru sarcinile însemnate care-i așteaptă. 15-25 APRILIE 1958. Am pornit din nou prin gospodăriile ți S.M.T.-urile din regiunea Gala{i. tn care își fac practkia elevii noștri. Primul drum l-am făcut la G.A.S.-Dunărea, de te oare școala « primit mai zilele tre- cute o scrisoare de mulțumire pen- tru aportul pe care-l dau elevii In campania de primăvară. Directorul gosțKxiărtei, tovarășul Cuș, și ingine- rul-șef. tovarășul Begu. i-au chemat special pe «etnicii Gulie Drăguțin și Olleanu Emil pentru a-i lăuda în lata mea. Băieții erau cum nu se poate mai bucuroși ți mai mindri. Mi-au arătat toți carnetele de prac- tică. diodu-mj explicații asupra în- semnărilor și schitelor pe care le cu- prind. Am fost din nou la G.A.S.-Brateș. pe care o vizitasem tn toamnă. Con- ducerea gospodărie: este și de data aceasta foarte mulțumită de ucenicii și elevii noștri. 20 MAI 1958. O parte din campania de primăvară a fost terminată. Agre- gatele sînt trecute treptat tn ateliere pentru reparații și pregătiri în ve- derea campaniei de recoltare. Atelierele școlii au executat pînă acum reparatii la 8 tractoare KD. 3 MTZ, mai multe agregate pentru prășit și cultivat. Sînt tn curs de re- parare 4 secerători-legători și 3 ba- toze. Se pare că începem să ne cîș- t glm un renume și pe această linie. E foarte bine, mai ales pentru asi- gurarea condițiilor de practică 1» me- canică a ucenicilor, fofosindu.se 1a maximum atelierele pentru lucrări mecanice, sar putea desfășura în condiții normale, alternativ, inscru- ire» teoretică și instruirea practică a ucenicilor din anii I ți II. rămtntnd doar ca ucenicii din anul III să plece la practică tn producție pentru o pe- rioadă de șase luni, după terminarea cursurilor. Colectivul de conducere ■ școiti a luat ♦ discuție această problemă și a elaborat o ser e de propuriai pe care le-a trimis rain.s- terutei, 5 IUNIE 1958. Ne pregătim pentru oaspeți. In curtnd ne va vizita o de- legație a centrului școlar agricol din Sofia, In școală domnește o activi- tate febrilă, căci pregătim șl o ex- poziție. In atclierul-laborator de ma- șini se execută machete tn funcțiune ale principalelor mașini și agregate cu care lucrăm. Colectivele cabinetelor de specialitate au confecționat în ul- timul timp 800 de planșe. Pînă ne vor veni oaspeții, vom trece de 1000. Schimbul de experiență cu colegii noștri bulgari ne va ajuta să îmbu. nătățim și mai mult activitatea școlii noastre. Fără îndoială că toate acestea se îmbină de minune cu obiectivul de bază al activității noastre din această perioadă : lucrările practice de con- trol și examenele. Apoi, în curind, din nou la drum, străbătînd întinderea cîmpiilor aco- perite cu holde, pentru a fi alături de elevii noștri cu experiența și povața. Pentru conformitate, M. ANDRU O parte din instalația centralei hidroelectrice In miniatură construită de ucenicii școlii profesionale de energie electrică din Cimpina. Sisteme energetice în realizate de ucenici Pentru a se asigura o cît mai bună pregătire teoretică și practică a viitorilor munci- tori electricieni, s-a luat la înce- putul acestui an școlar inițiativa de a se realiza in școlile profesionale care pregătesc asemenea muncitori, sisteme energetice in miniatură, insă in stare de funcționare : cen- trale electrice hidro și termo, stații de transformare ridicătoare și cobo- ritoare de tensiune de tip interior și exterior, linii de transport, pos- turi de transformare și rețele de distribuție, asamblate intr-un sis- tem energetic la care să se poată executa toate manevrele de ex- ploatare. ca in realitate. Planurile și calculele de ante- proiect au fost executate în cadrul Ministerului Industriei Grele. Co- lectivele de specialitate ale școlilor au executat planurile și proiectele instalațiilor. Lucrările s-au realizat într-un număr de 25 de școli, cu u- cenicii din anul I, in atelierele- școală, potrivit cu specificul mese- riei ți in conformitate cu progra- mele de invățămint practic. La e- feduaiea lor au fost antrenați ți ucenici din anii II ș- ÎIÎ. care au lucrat in cadrul cercurilor tehnice. Colectivele didactice ale școlilor, ca și ucenicii, au lucrat cu însufle- țire pentru realizarea instalațiilor, obținind rezultate deosebit de fru- moase. Școala profesională de e- nergie electrică de pe lingă între- prinderea de electricitate din Cim- pina, bunăoară, nu numai că a de- pășit planul trimis de minister, dar a luat chiar inițiativa de a realiza singură un sistem energetic com- plet. Astfel, aici s-au realizat în miniatură o centrală hidroelectrică cu două grupuri generatoare, o stație exterioară ridicătoare de ten- siune, o linie de transport, o sta- ție coboritoare de tensiune și dis- tribuția de joasă tensiune. Toate a- ceste instalații au fost montate și date in funcțiune. Sînt în curs de realizare o centrală termoelec- trică cu două cazane cu aburi și două grupuri generatoare, o stație ridicătoare de tensiune și o stație de interconectare. Instalația realizată la Cimpina este foarte bine cunoscută de uce- nicii care au lucrat la ea, astfel In- cit prolesorului nu i-a rămas să le explice decit manevrele de ex- ploatare și fenomenele ce se pe- trec în timpul exploatării. Iată cum s-a desfășurat lecția in cadrul că- reia s-au dat aceste explicații. în- tr-o parte a sălii de unde se poate vedea toată instalația, a fost aș.e- zat un panou pe care era desenată schema electrică a sistemului ener- getic. Profesorul se afla in fața a- cestui panou, îndeplinind funcția de dispecer. Ucenicii au fost repar- tizați în sală fiecare la alt loc de muncă — la centrală, la stațiile pe rețea și Ia consumatori, ca șefi de tură, ajutori, turbiniști, electricieni etc. — așa cum se lucrează și în producție. S-a început prin executarea ma- nevrelor prevăzute pentru lecția respectivă : punerea în paralel a generatorilor. Ucenicii de la distri- buție au aprins becurile. Profesorul a anunțat reglajul sarcinii cu tur- bina nr. 1 a centralei hidro. La un moment dat, turbina nr. 1 nu a mai putut face față sarcinii ceruta de consumatori. Tensiunea și frecven- ța au început să scadă. Profesorul a comandat punerea în funcțiune a turbinei nr. 2 de Ia centrala hidro, pentru ca aceasta să preia sarcina cerută de rețea. La centrala hidro ucenicii eu pus în paralel grupul nr. 2. Electricie- nii din stație au verificat poziția întrerupătorului, au închis separa- torii grupului 2 și au așteptat Co- manda de cuplare la rețea prin în- PENTRU ZILELE VAC ANȚEI După un an de muncă In școală și în ateliere, zilelo de odhină ale vacanței sînt pentru ucenici o răsplată pe cît de bine meritată, pe atit de plăcută. Mult: dintre ucenici iși vor petrece vacanta In taberele de la Orașul Slalin, Constanța, Vatra Dornel, Sighișoara, Sibiu, Cisnădie, Tg. Secuiesc etc., unde vor găsi totul pregătit cu minuțiozitate, cu dra- goste și grijă părintească. Celor peste 8.000 de ucenici care vor petrece cite două săptâmlni in aceste tabere le este asigurată o alimentație consistentă și o asis- tență medicală bine organizată. In același timp, conducerile taberelor de odihnă se preocupă ccum de alcătuirea unul program cit mai bogat, din care nu lipsesc excursiile, competițiile sportive, seratele literare. Jocurile de tabără etc. Astfel organizate, taberele de odihnă vor oferi ucenicilor o odihnă plăcută șl Instructivă. funcțiune trerupători. în acest timp, ucenicul de la turbina 2 a pornit turbina pînă la turația normală. Electricia- nul a asigurat reglarea pînă cînd a apărut tensiunea normală Ia borne- le generatorului. In ace! moment, electricianul de la centrală, după ce s-a uitat la sîncronoscop, a dat comanda „mai încet" ucenicului de Ia turbina 2. Acesta a reglat tura, ția așa cum indica sincronosco- pul, după care, Ia momentul potri- vit, a cuplat, cu ajutorul întrerupă, torului, generatorul 2 la rețea și apoi a făcut reglajul sarcinii elec- trice. Li s-a demonstrat ucenicilor că, In cazul cind cuplarea la rețea a grupului nu s-a făcut exact la mo- mentul potrivit, se produce fenome- nul „bătăilor", datorit neconcordan- ței de fază a tensiunilor celor doi generatori. Lămpile la consumator s-au aprins și s-au stins succesiv, In producție, acest lucru ar duce la distrugerea generatorilor și fenome- nul nu se poate observa. In insta- lația energetică din școală, gene- ratorii fiind supradimensionați, rezistă și fenomenul se observă. Instalațiile energetice lucrate de ucenici, dîndu-le acestora posibili- tatea să studieze în mod concret o serie de fenomene importante ce au loc de la producerea energiei și pină la consumarea ei, aduc o con- tribuție de seamă la buna pregă- tire a viitorilor energeticieni din tara noastră. Ing. NICOLAE ANTONIU înainte de examene > mobilizați de organizata de partid Jfl profesorii și maiștrii-instructori * ■ ~ de la școala de ucenici nr. I din Galafi au desfășurat cu bune re. zultate munca de pregătire a elevilor pentru încheierea anului școlar. Recapitularea cunoștințelor s-a ba- zat pe discutarea problemelor prin- cipale ale materiilor studiate in cursul anului. Astfel, la fizica s-au discutat cu ucenicii probleme legate de electromagnetism, mașini elec. i- ce, mașini termice. La tehnoiogiz meseriei s-au recapitulai in specu: cunoștințele privitoare la construi pa și funcționarea strungurilor. La edu- cația politică au fost discutate pro- bleme in legătură cu industrializarea țării, socializarea agriculturii etc. urmărindu-se ca ucenicii să rețină problemele de bază din materia pre- dată și să înțeleagă just aceste pro- bleme. La fiecare obiect s-au organizat și ore de consultații colective și indivi- duale. O muncă deosebit de rodnică au desfășurat în această perioadă profe- sori ca tov. Mircea Mogoș, Maria lo- nescu, Liviu Stoicescu și alții. A- ceștia s-au preocupat mult de ajuto- rarea ucenicilor în ceea ce privește buna desfășurare a studiului lor indi. vidual pentru recapitularea cunoștin- țelor, arătîndu-le cum să învețe, ce anume să rețină din materia predată. Paralel cu recapitularea cunoștin- țelor teoretice, s-a desfășurat munca practică tn atelierul școlii. Ucenicii au lucrat tn atelier la bancuri, strun- guri pentru lemn, mese și scaune metalice. Maiștrii-instructori, parti- cipînd direct la procesai de instruire practică, au ajutat și îndrumat uce- nicii în aplicarea procedeelor noi de lucru. Toți maiștrii-instructori au pre- gătit lucrările de control practic anuale ale ucenicilor. Acestea sînt crări complexe, care includ cele importante cunoștințe teoretice și practice primite de ucenici în întreaga perioadă a anului școlar. S-au luat măsurile necesare pentru ca practica tn producție din timpul verii să se desfășoare în cele mai bune condițiuni In acest scop s-a asigurat aprovizionarea cu mate- rialele necesare, s-au dat comenzile de lucru, clasele au fost împărțite pe grupe. După terminarea examenelor școala va organiza o expoziție — mijloc de cunoaștere și popularizare a muncii ucenicilor, pritei de trecere tn re. vistă a realizărilor obținute. Prof. GHEORGHE C. BALABAN Galați Realizările unui cabinet tehnic Anul acesta cabinetul tehnic al școlii de meserii din Suceava a cunoscut un deosebit avlnt. Profesorul de tehnologie Ionel Gheor- ghe, indrumînd activitatea uceni- cilor în cadrul cercurilor tehnice, a reușit, cu sprijinul acestora, să con- fecționeze un bogat material didac- tic. Au fost executate numeroase plan, șe, care au fost fotografiate și trans. formate în diapozitive.e e fiind pre- zentate în cadrul lecțiilor cu ajutorul epidiascopului. Tot cu sprijinul uce. nicilor au fost executate diferite roți, unelte de tăiat și măsurat, menghine etc., care de asemenea sînt folosite ca material didactic. Cabinetul tehnic al școlii de meserii din Suceava a- corda în același timp un sprijin sub- stanțial școlilor de cultură generală din localitate pe linia politehnizării învățămintului. Numeroși elevi ai școlilor elementare și medii din Su- ceava au vizitat cabinetul tehnic al școlii de meserii, cu care prilej pro- fesorul Ionel Gheorghe a organizat numeroase demonstrații practice. Prof. I. REISSMAN Suceava Pedagogi Răsfoind ziarele regionala s „FENTRU SOCIALISM** (Baia Mare), „DRUMUL SOCIALISMULUI" (Hunedoara), „ZORI NOI“ (Suceava) ți „CRIȘANA" (Oradea). colaboratori la presa locala Organele de presă ale comitete- lor regionale de partid și sfa- turilor populare, preocupate în permanență de traducerea în viață a politicii școlare a partidului și gu. vernului nostru, descoperă zi de zi aspecte interesante ale muncii desfă. șurate în unitățile de invățămint, furni?înd cititorilor date prețioase cu privire la experiența înaintată a pe- dagogilor. Răsfoind colecțiile gazetelor regio- nale avem bucuria să constatăm că profesorii și învățătorii nu stau de- parte de aceste preocupări ale publi- cațiilor locale și că ei informează ziarele — iar prin aceasta cadrele didactice din regiune — despre ac- tivitatea școlilor în care lucrează, despre evenimentele mai importante petrecute aci. Pe lîngă simplele știri cu privire la munca unităților de în. vățămint, pedagogii publică și arti- cole în care tratează pe larg proble- me de educație și instrucție. Se simte chiar tendința — izvorîtă, de- sigur, dintr-o necesitate — de a lega articolele de etapa respectivă a anu- lui școlar, lucru ce sporește efica- citatea materialelor semnate de pro. fesori. In ultimele săptămîni, cînd în școli au avut loc intense pregătiri în vederea încheierii cursurilor și desfășurării examenelor, recapitula- rea materiei și grija sporită față de elevii care dau examene de absolvi- re și de admitere au făcut obiectul mai multor articole de îndrumare ori de informare ce poartă semnătura unor profesori sau inspectori. „Tre- buie să se pregătească cu toată se- riozitatea închiderea anului școlar" anunță, încă din titlu, articolul apă- rut în „Crișana" cu cîtva timp în urmă sub semnătura inspectorului regional Miron Mechiu. Autorul a- mintește cadrelor didactice cîteva din principiile ce trebuie respectate În recapitularea materiei și cere ca pedagogii să fie atenți la felul cum se exprimă școlarii, să înlăture ten. dința unor copii de a învăța meca- nic și să-i ajute cu seriozitate în a se deprinde să sintetizeze cunoștin- țele acumulate în timpul anului. Mai recent, ziarul „Crișana" revine asu- pra problemei închiderii anului șco- lar, prin articolul tov. Ilie Crăciun, șeful secției de învățămînt și cultu- ră a sfatului popular raional Beiuș („In preajma încheierii anului șco- lar”). Tov Crăciun se ocupă îndeo- sebi de problema sprijinirii mai in- tense a elevilor rămași în urmă la învățătură, indicînd și metodele fo- losite pentru aceasta de unele din școlile raionului. Problema recapitu- lării finale este dezbătută și în zia- rul „Zori noi" de către tov. Mihai Filip, metodist șef al secției regio- nale de învățămînt și cultură, in ar. ticolul „Pregătirea pentru încheierea anului școlar în învățămîntul de stat“. Printre altele, autorul se o- prește asupra studiului individual al elevilor, asupra ajutorului pe care părinții trebuie să-l dea școlii în su- pravegherea atentă a copiilor cind ei lucrează acasă, asupra necesității de a se evita supraîncărcarea școla- rilor cu sarcini. Ziarul „Drumul so- cialismului" inserează, de asemenea, un articol semnat de tov. Vi orei Rusu de la școala medie din Sime- ria și intitulat „Pentru îmbunătăți, rea procesului instructiv-educativ", în care este arătată datoria pedago- gilor cu experiență de a-și ajuta co- legii mai tineri în scopul îmbunătă- țirii procesului de învățămînt, astfel îneît anul școlar să se încheie cu cît mai puțini corigenti și repetenti. „Ne pregătim pentru examene" este titlul articolului semnat de P. Ro- man în „Pentru socialism" la 30 mai a.c. Reținem din el grifa cadrelor didactice de la școala elementară de 7 ani din Cernești, raionul Lapuș, pentru pregătirea din punct de vede, re psihologic a elevilor din clasa a IV-a. avind în vedere faptul că ei nu au mai dat examene, atenția mare ce se acordă elevilor de clasa a VH-a, nu numai în privința bunei lor pregătiri școlare, dar și în a-i ajuta să se orienteze înspre școli și meserii corespunzătoare pregătirii fiecăruia. Ziarul „Drumul socialis- mului" face loc, în numărul său din 20 mai, articolului semnat de prof. T. L. Lascu, neobosit corespondent al publicației. Materialul, intitulat „Pe linia respectării tradițiilor șco- lare", încunoștiințează pe cititori că școala medie nr. 1 din Alba lulia, dornică să respecte o frumoasă tra- diție, va organiza, după închiderea anului școlar, un șir de excursii cu elevii în cuprinsul raionului, al re- giunii și în țară, in scopul educării copiilor în spiritul patriotismului, pentru întărirea legăturii cu viata. Despre activitatea pionierilor în vacanta de vară vorbește tov. Nico- lae Cană — directorul Casei pionie- rilor din orașul Sighet — în numă- rul din 30 mai al ziarului „Pentru socialism". Pedagogii află cu aceas- tă ocazie că la Sighet pionierii vor putea frecventa pe timpul verii unul din cele trei cluburi organizate pe lîngă Casa pionierilor. In publicațiile amintite pedagogii semnează și o serie de articole pe teme ce nu se leagă direct de etapă. Unele din ele ridică probleme nai deosebite, ca, de pildă, aceea a copi- lului „mincinos", oroblemă a cărei rezolvare încearcă să o dea Profe- soara G. Friedman în ziarul „Pen- tru socialism", sau aceea a bil’ng- vismului, care formează obiectul u- nui articol („Despre bilingvism") semnat recent de aceeași profesoară. Notăm că acesta din urmă cuprinde observații interesante cu privire la învățarea simultană a două limbi de către copiii preșcolari. Semnatara observațiilor invită pe alți pedagogi din regiunea Baia Mare (aci există mulți copii bilingvi) să-și spună părerea și să arate rezultatele prac- tice Ia care au ajuns în această pri- vință. Contribuția cadrelor didactice la popularizarea prin presă a unor pro- fesori merituoși trebuie, de asemenea, semnalată. Astfel, în numărul din 18 mai al ziarului „Crișana" profeso- rul Gheorghe Pop semnează artico- lul „Educatoarea", ce pune în lumină devotamentul tovarășei Georgina Ca- tană care lucrează la grădinița din comuna Hălitiaglu de nu mii puțin de 34 afli. Tot astfel, articolul „Pro- fesorul de geografie", apărut în „Drumul socialismului" sub semnă- tura directorului școlii medii nr. 1 din Alba lulia, aduce elogii profeso- rului Ion Moldovan pentru pasiunea cu care muncește, pentru dragostea pe care o poartă copiilor, pentru pu- ternicul său atașament față de școa. la în care lucrează de foarte multă vreme. Apreciem articolul lui Ștefan Con- stantinescu, directorul școlii elemen- tare din Rădășen:, aparul in ziarul „Zori noi” în cursul lumi mai („O sută de ani de la înființarea școlii din Rădășeni"), nu numai pentru buna intenție de a face cunoscută cadrelor didactice valoarea istorico- documentară a școlii, dar și pentru stilul îngrijit și plăcut in care este scris. Printre articolele ce merită a fi de asemenea amintite, pentru noutatea problemelor ce le ridică, se înscriu : „Cind organizația de pionieri se preocupă de situația la învățătură" serrnat de Marin Velea de la școa. la medie din Simeria, „A aparut o revistă școlară" semnat de T. L. Lascu în „Drumul socialismului", „întocmirea monografiilor sătești" semnat în același ziar de către pro- fesorul Traian Balan și altele. Unele știri trimise de cadrele di- dactice și apărute în presa locală ne vorbesc despre preocupările pe. dagogilor pentru realizarea învăța- mintului politehnic, despre munca lor de cercetare științifică, de cultu- ralizare a maselor etc. In ceea ce privește realizarea în- vățămintului politehnic este bine ca pedagogii sa trimită ziarelor locale mai multe articole de analiză a mo- dului cum se înfăptuiește acesta în școlile lor. In etapa actuală, de pildă, cadrele didactice pot trimite Interesante articole despre felul cum a-a organizat și w desfășurat prac- tica elevilor în uzine și în fabrici sau pe ogoarele unităților socialiste, împărtășirea experienței în această privință ar fi foarte bine venită, de- oarece practica in producție este deosebit de însemnată în pregă- tirea elevilor pentru viață, pentru muncă, în orientarea lor profesiona- lă înspre sectoarele direct produc, tive. Ținind seama de importanta pe care o are astăzi instruirea cadrelor necesare industriei și agriculturii noastre socialiste — pregătirea unor muncitori și tehnicieni capabili să stapinească tehnica nouă, să țină pas cu viața — este necesar ca pro- fesorii de la școlile profesionale și tehnice să publice mai multe arti- cole în legătură cu sectorul lor de muncă. Și alie probleme — cum sînt supra- încărcarea elevilor cu tot, felul de sarcini, munca organizațiilor de par- tid din școli, a organizațiilor sindi- cale, măsura in care cadrele didac- tice pot sprijini activitățile pionieri- lor și ale utemișiilor — ar putea face obiectul unui număr sporit de arti- cole scrise de învățători și profesori. O ultimă recomandare pe care vrem să o fecem pedagogilor este a- ceea de a trimite ziarelor regionale mai multe articole de analiză pro- fundă a fenomenelor, de tratare a- tentă și la timpul potrivit a proble- melor de invățămint, articole care să combată cu vehemență denatura, rile antimarxiste din predare, dena- furările antipedagogice din munca de educare a tinerei generații. învățătorii și profesorii din fie- care regiune trebuie să devină cei mai activi informatori ai organelor regionale de presă în ceea ce pri- vește activitatea școlilor, cei mai buni colaboratori ai lor în proble- mele de invățămint. ANA COSMtN Primii pași în arta (Urmarea din pag. 1) folosească perspectiva, prim pla- nurile, utilizează o mare bogă- ție cromatică, Lucrarea sa „Bucu- rești1 surprinde un peisaj citadin creionat în linii sobre și concise. „Peisaj Telega'*, „Peisaj eu po- duri", „Gara Telega", „Peisaj eu sonde" înregistrează fragmente din natură de un realism autentic. Sergiu Rădescu, de 11 ani, se tede a fi un îndrăgostit rle sport. Desenele sale sînt remar- cabile pentru indeminarea cu care realizează mișcările și prin nota lor fină de umor. Niște miini mici dar talentate au reușit să creeze desene și pic- turi minunate. Truda și visurile copiilor nu sînt lăsate si se iro- sească în zadar. Aspirațiile micilor pictori și desenatori sînt încuraja- te, supravegheate, și orientate cu o părintească grijă. Trebuie su amintim aici pe cei care nu se văd nicăieri in expozi- ție, dar a căror prezență o simți plutind grijulie in fiecare lu- crare, lingă fiecare nume de elev. Este prezenta celor care, mereu alături de copii, le urmăresc în- cercările, le îndreaptă greșelile, ii sfătuiesc și îi încurajează, este prezența învățătorilor și a profe- sorilor care îndrumi primii pași timizi și șovăielnici ai micilor de butanți spre tărimurile imense ale artei. PREGĂTIREA PENTRU VIAȚĂ oglindită în examenele de la clasa a Vll-a = 3 1 10 ani de la! În general, pregătirea pentru viață in școala de cultură gene- rală înseamnă însușirea unui sistem închegat de cunoștințe, înso- țit de deprinderea de a le aplica în practică. Aceste două laturi ale pro- cesului instructiv-educativ sînt atit de strîns legate între ele, încît nici nu pot fi concepute unul fără celă- lalt. Tocmai de aceea, asistînd la examenele de limba romînă și mate- matică ținute la clasele a VII,-a de la școlile de 7 ani nr. 2 și nr. 5 din Focșani, am căutat să vedem în ce măsură aceste examene atestă pregă- tirea elevilor pentru viață.. Cercettnd lucrările scrise la limba romînă, se poate constata că majori- tatea elevilor de la aceste două școli au efectuat bine tema de gramatică (analiza a două sau mai multe fraze și analiza slntactico-morfologică a unei propoziții), ceea ce arată că ei se pricep să aplice la analiza pe text cunoștințele căpătate în clasele V-VII. Mai mult — lucru ce ne-a fost confirmat și de examenul oral de la școala nr. 5 — se poate vedea că elevii și-au format deprinderi de gîn- dire logică. In cele mai multe cazuri ei nu s-au lăsat furați de conjunc- țiile prin care erau introduse propo- zițiile în frază, ci au stabilit felurile propozițiilor după sens. Totuși, ținînd seama de impor- tanța pe care examenele o au în veri- ficarea gradului de însușire a cunoș- tințelor elevilor, este păcat că profe- sorii nu au ales cele mai potrivite texte pentru analiză. Așa, de pildă, profesorii Ioana Apostol și Ion Diaconu, care predau la cele două clase a Vll-a de la școala nr. 2, au dat elevilor la lucrarea scrisă un text care cuprindea numai propoziții prin- cipale și subordonate directe, în timp ce pentru examenul oral (la care elevii au mai puțin timp de gîndire) au ales texte mult mai grele. Mal bine a procedat din acest punct de vedere profesorul Ion Budescu de la școala nr. 5, care la lucrarea scrisă, de pildă, a dat un text cuprinzînd, pe lingă propoziții principale, mai multe feluri de subordonate (directe, temporale, cauzale). Aplicarea cunoștințelor de limba romînă nu se limitează. însă, numai la analiza gramaticală. Ea presupune Îndeosebi formarea deprinderilor orto- grafice și de exprimare corectă. Din acest punct de vedere, rezultatele — la ambele școli — sînt diferite : ală- turi de lucrări remarcabile prin corectitudinea scrisului și a expri- mării, sînt unele în care erorile orto- grafice, folosirea improprie a unor cuvinte și exprimările confuze abundă Acest lucru este cu atît mai grav cu cît una din sarcinile principale ale predării limbii romîne în clasele V-VII este tocmai formarea deprinde- rilor de vorbire și scriere corectă — attt de importante pentru viață. In tratarea subiectului de lectură, mare parte din elevi au dovedit capa- citatea de a reține elementele esen- țiale. comune mal multor opere, și a le organiza, axtndu-le pe tema dată Ce a arătat examenul de absolvire a clasei a IV-a Examenul de absolvire a clasei a IV_a a constituit un bun prilej de verificare a cunoștințelor a. cumulate de elevi în primii patru ani de școală elomcntară și a strădanii- lor depuse de învățători pentru a le da o bună pregătire. Rezultatele obținute la examen în- tr-o serie de școli din Capitală au a- rătat buna pregătire a elevilor atît la limba romînă cit și la aritmetică. Alai mult de două treimi din elevii claselor a IV-a de la școala de 7 ani nr. 21 au obținut numai note de 9 și 10, în timp ce notele de 5 sau mai mici au fost inexistente aici. Nu se poate spune că învățătorii claselor respective nu an fost suficient de exi- genti în notarea elevilor. Dimpotri- vă. învățătorul Mihaj Sandu, bună- oară, a scăzut cîte un punct în nota, rea lucrărilor de aritmetică chiar și atunci c‘”d elevii nu au respectat or- dinea factorilor în efectuarea înmulți- rilor, sau cînd au rezolvat în scris un calcul care se putea rezolva oral. Și cu toate că a fost atît de exigent, din cei 27 de elevi ai săi 17au fost no- tati cu nota 10. Nici nu putea fi no- tat altfel elevul Stănescu Nicolae, de exemplu, care a răspuns fără șovăială și cu precizie la Întrebările din bi. letul de tuză cu privire la măsurarea volumelor și a rezolvat repede și bine exercițiile și problema cuprinse în biletul anexă, sau elevul Livadă Valentin, care, folosind un vocabu- lar matematic corect, a enumerat mă- surile de timp și relațiile dintre ele și a rezolvat cu dexteritate exercițiile și problema din biletul anexă, prin calculul oral. Și elevii celorlalte clase a lV.a de la școala nr. 21 au dat răs. punsuri foarte bune. Rezultate frumoase au obținut și e- levii claselor a IV-a de la școlile me. dii nr. 1 și nr. 24, care au dovedit că posedă cunoștințe temeinice. Proble- ma și cele două exerciții date la lu- crarea scrisă de aritmetică au fost rezolvate de ei cu multă exactitate, iar lucrările au fost prezentate înjr-0 formă ordonată și îngrijită. Acești e. levi au dovedit că și-au însușit cu- noștințele de aritmetică șl geometrie intuitivă, că au deprinderea de a ju- deca, de a gîndi logic, de a lucra a- tent și ordonat. La fel, lucrările seri, se pe care le-au efectuat la examenul de limba romînă au arătat că au cu. noștințe temeinice de gramatică și priceperea de a le aplica în practică, că și-au format o scriere corectă, ci- teață, clară și frumoasă. La examenul oral de limba romî- nă, elevii claselor a IV-a „A“ și ,,B“ de la școala medie nr, 1 au răspuns cu destulă ușurință, deși subiectele din biletele de bază și anexă erau alcătuite destui de pretențios. Ei au făcut analiza sintactică și morfologi. că completă a unor-fraze, motivînd fiecare fenomen gramatical, s-au ex. primat corect, folosind un vocabular bogat și colorat. De asemenea, s-a remarcat că elevii nu dau răspunsuri învățate pe de rost, cu expresii șa- blon, cl folosesc formulările lor pro- prii. Aceleași rezultate îmbucurătoare au obținut și elevii claselor a IV-a de la alte școli, ceea ce constituie o do- vadă că învățătorii lor au lucrat cu pricepere și perseverentă, au aplicat în mod creator programa și manualele școlare. La aceasta a contribuit și organizarea Judicioasă a recapitulării șl sistematizării materiei, precum șl grija cu care au fost întocmite bile, tele de bază și anexă. Organizarea examenului de absol- vire a clasei a IV-a a dat la iveală o serie de aspecte pozitive, care me. rită a fi extinse în viitor. Socotim că s-au orientat bine acei directori de școală care au numit ca asistenți în comisiile de examene pe învățătorii claselor a III-a, dîndu-le astfel posi. („Omul nou în literatura noastră de după 23 August" șl, respectiv, „Cri- tica societății burghezo-moșierești In opera lui M. Eminescu și 1. L. Cara- giale"). Din lucrările elevilor se poate vedea că ei au înțeles esența fenomenului literar ca reflectare a realităt'i sociale și își dau seama de rolul important pe care literatura noastră nouă îl are în construirea socialismului. Așa, de pildă, vorbind despre „Vinătoarea de lupi" și despre „Lazăr de la Rusca", elevii de la școala nr. 2 au relevat faptul că, în comparație cu acțiunea din „Mitrea Cocor" de M. Sadoveanu. nuvela lui Petru Dumitriu și poemul lui Dan Deșliu oglindesc o treaptă superioară a procesului de transformare a țără- nimii noastre în drum spre socialism. Ei au arătat că visul Iui Mitrea, exprimat în pasajul final al operei, se înfăptuiește — așa cum se poate vedea din operele scrise în anii următori — prin lupta plină de avint a țărănimii muncitoare, care la che- marea partidului a pornit să-și făurească o viață nouă. De asemenea, vorbind despre Silvestcr Andrei din poezia „Silvester Andrei salvează abatajul" de A. Toma, sau despre Toader din poemul „Minerii din Maramureș" de Dan Deșliu, cei mai mulți elevi au subliniat trăsăturile pozitive ale omului nou, produs al noilor condiții de muncă și viață. O atare interpretare dovedește că elevii au fost deprinși să judece fenomenul literar de pe poziții înaintate, că ei vor fi apți și pe viitor să se orienteze în aprecierea justă a operelor literare pe care le vor citi. Relevînd aceste calități incontesta- bile, nu putem trece lotuși cu vederea peste faptul că lucrările de lectură literară au un caracter unilateral. Oprindu-se îndeosebi asupra conținu- tului de idei al operelor, elevii au neglijat celelalte aspecte. Din lucrări lipsesc caracterizările de personaje, indicațiile cu privire la compoziție, limba și stil. De asemenea, cu mici excepții, lipsesc citatele ilustrative. Aceasta se datorește în primul rind faptului că subiectele date au avut un caracter prea general, obligîndu-i pe elevi să se refere la un număr prea mare de opere. Din această cauză, ei nu au avut posibilitatea să analizeze operele sub mai multe as- pecte. Ne-am fi așteptat ca ceea ce nu a apărut fn lucrările scrise să iasă tn evidență tn cursul examenului oral. Din păcate, însă, întrebările din bile- tele pentru examen la clasa a Vll-a de la școala nr. 5 au fost astfel for- mulate, încît cei mai mulți elevi au trebuit să se limiteze la reproducerea subiectului operelor indicate. Este a- devărat că tn bilete au fost cuprinse probleme de teorie a literaturii. în- trebările, însă, făcînd apel mai ales la cunoașterea definițiilor, nu urmă- reau aspectul aplicativ. Am Insistat asupra acestor aspecte Intrucît literatura, fiind cunoaștere prin imagini artistice, formarea deprinderilor de analiză literară tn bilitatea să capete o experiență pri. vind munca cu clasa a IV-a, organi- zarea și desfășurarea examenelor. Ar fi fost bine ca la acest examen să asiste și profesorii care predau la clasa a V-a. în special cei de limba romînă și matematică, pentru a cu. noaște pe elevii cu care vor lucra în anul viitor. Totodată, acest lucru le-ar fi dat posibilitatea să vadă asupra căror aspecte vor trebui să-și îndrep- te atenția La începutul noului an șco- Iar și să găsească cauzele care de- termină Ia clasa a V.a un procent mai mare de elevi rămași în urmă la învățătură decît cel obișnuit, deși a. ceștia au obținut rezultate bune La absolvirea clasei a IV-a. In același timp, examenul a scos tn evidență și unele aspecte negative, care trebuie evitate în viitor. Astfel, unii învățători au dat examenului o amploare mai mare decît ar trebui, au căutat să cuprindă în subiectele din biletele de examen cît mai mult din programă, recurgînd La întrebări numeroase. Alti învățători au formu- lat subiecte prea grele și complicate față de vîrsta elevilor. De pildă, la o clasă a !Via e unei școli din Capi, tală s-a dat la lucrarea scrisă de a- ritmetică o problemă care conținea nouă operații. Tn schimb, sînt- șl învățători care au procedat cu prea multă indulgen. ță Ia examinarea elevilor, neavtnd astfel posibilitatea să aprecieze just nivelul lor de cunoștințe și felul tn care și-au însușit materia prevăzută în programă. După terminarea examenului de absolvire a clasei a IV-a credem că ar fi indicat ca în colectivele de în. vățătorl să se analizeze desfășurarea acestuia și rezultatele obținute, pen- tru ca învățămintele ce vor rezulta să poată fi folosite tn activitatea de viitor. C. PRICHEA inspector — serviciul pedagogic M. I. C. TABĂRA- (Urmare din pag. 1) bără trebuie să-și organizeze un colț al naturii vii, unde să se poată face observații concrete asupra creșterii plantelor și animalelor, asupra a- daptării lor la mediul de cameră. La colțul naturii vii se poate desfă- șura activitatea micilor naturaiiști în zilele ploioase, cînd nu pot ieși in pădure, la cîmp, în poiană. Strîns legată de activitatea natu- raliștilor este activitatea cercurilor micilor geografi. Cunoașterea re- giunii din punct de vedere geogra- fic, cunoașterea luptei pentru trans- formarea naturii, pentru folosirea forțelor ei în scopul construirii so- cialismului trebuie să fie obiectivele principale ale micilor geografi. Ex- cursiile cu diferite teme ii ajută pe aceștia să cunoască relieful, fauna, flora și economia regiunii respecti- ve, ocupațiile și portul oamenilor, localitățile de importanță economică și balneo-climaterică din împreju- rimi. Activitatea micilor geografi în tabără ii deprinde pe elevi să se orienteze după semnele naturii, cu ajutorul busolei, ceasului. Ei își pot sintetiza cunoștințele primite des- pre natura regiunii înconjurătoare cadru! predării limbii romlnș la cla- sele V-VII este deosebit de impor- tantă. In examen — ca și în predare, de altfel — profesorul trebuie să pună accentul pe ceea ce este esențial la obiectul respectiv. Din acest unghi vom căuta să privim și examenele de matematică de la cele două școli. Atft examenul scris cît și cel oral de la clasa a Vll-a „A" de la școala nr. 2 au dovedit că elevii, în majori- tatea lor, stăpînesc cunoștințele de matematică predate in clasele V-Vll și știu să le aplice In rezolvarea excr- cițiilor și problemelor. Cei mal mulți elevi rezolvă cu siguranță exercițiile de aritmetică, știu să pună proble- mele în ecuație, cunosc formulele de geometrie și le aplică cu succes la problemele date. Ținînd seama de acestea, nu înțe- legem totuși de ce tovarășul profesor Vasile Bălăiță (împreur.ă cu tovarășul Corneliu Băcuță, care predă la clasa a VIl-a „B“ de la aceeași școală) a preferat să dea la lucrarea scrisă de examen o problemă de algebră — și anume, de punere în ecuație — mult prea ușoara pentru nivelul clasei. Exercițiul de aritmetică și cel de geometrie date la punctele 2 și 3 ale lucrării n-au fost nici ele de' natură să verifice temeinicia cunoștințelor elevilor. Mai grav ni se pare însă faptul că, în lucrarea scrisă accentul fiind pus pe algebră, nu s-a acordat cel puțin la oral importanța cuvenită geome- triei. In biletele depuse iniția! la cancelarie de către tovarășul profesor Corneliu Bucuță — și restituite în scopul de a fi îmbunătățite, în urma cercetării lor de către direcția școlii și secția de învățămînt — lipseau a- proape complet întrebările de geome- trie. Intrucît cele cîteva chestiuni de geometrie prevăzute în bilete se refe- reau exclusiv Ia geometria plană, ne-am dat seama că profesorul prezen- tase biletele din anul trecut, fără a le aduce completările necesare impuse de modificările survenite între timp în programă. Considerăm că aseme- nea practici, care denotă o comodi- tate inadmisibilă, trebuie condamnate cu toată tăria. La examenul clasai a IV-a a școlii medii nr, 5 din Ploesti. 8 ■ SE APROPIE consfătuirile raionale Oecjia de iniâțănunt și cultură a raionului Pitești a organizat din vreme munca de preșătira a consfătuirii raionale. Propunindu-și să dezbată in cadrul consfătuirii problema prevenirii și în- lăturării supraîncărcării elevilor, sec- ția a cerut tuturor directorilor de școli să analizeze această importantă problemă in ședințele consiliilor pe- dagogice. Referatele prezentate in șe- dințele consiliilor pedagogice, ca și procesele verbale in care sint consem- nate discuțiile învățătorilor și profe- sorilor pe marginea acestor referate, au constituit pentru secția de intătă- mint fi cultură un bogat material do- cumentar in vederea pregătirii consfă- tuirii. Dar seefia nu s-a limitat la a- cest material, ci a format și colective mijloc de educație prin construirea machetei taberei din lut, plastilină, placaj. Aceste activități în cercuri nu tre- buie să ocupe tot timpul elevilor, ele au un caracter facultativ. După pă- rerea noastră, ședințele cercurilor pot avea loc de cel mult două ori pe săptămină, folosind excursia — mij- loc recreativ — pentru toate formele de activitate. In restul timpului se organizează acțiuni comune cu toți pionierii și școlarii, sub formă de jocuri aplica, tive, întreceri spnrtive, acțiuni pen- tru ornamentarea horticolă a taberei sau acțiuni cu caracter gospodăresc ; se sprijină munca localnicilor în ce privește stringerea recoltelor, cule- gerea fructelor etc., ceea ce contri- buie la educarea elevilor în spiritul muncii în colectiv. Sprijinul activ a- cordat muncitorilor din agriculiură, legătura cu aceștia fac să crească prețuirea copiilor pentru munca ma- nuală. Nu trebuie neglijată nici munca gospodărească pentru pregă. tirea mesei, autodeservirea, în timpul mesei întreținerea curățeniei, pen- tru o ținută îngrijită. Toate acestea au un important rol educativ La educarea elevilor din tabără contribuie șl înttlnlrlle cu fruntașii Mult mai bine s-a orientat în sta- bilirea subiectelor pentru lucrarea scrisă profesorul Boris Pleșca, de la școala nr. 5. Apreciind importanța pe care o are geometria în cadrul pre- dării matematicii la clasele V-VII, precum și însemnătatea cunoștințelor de geometrie în procesul de politeh- nizare a învățămîntului, în pregăti- rea elevilor pentru viața practică, tovarășul Pleșca a dat la lucrarea scrisă de matematică o problemă de geometric (a cărei rezolvare solicita atît cunoștințe de geometrie plană și în spațiu, cît și de algebră) și un exercițiu de aritmetică. In îelul a- cesta, profesorul nu numai că a pus accentul pe geometrie (materie pre- dată în doua clase consecutiv), dar ă avut șl posibilitatea să verifice an- samblul cunoștințelor de matematică ale elevilor. Privind în general desfășurarea examenelor la limba romînă și la matematică de la școlile de 7 ani nr. 2 și nr. 5 din Focșani putem afirma că priceperea și eforturile depuse de profesori în cursul anului pentru în- sușirea și consolidarea cunoștințelor de către elevi nu au fost însoțite în toate cazurile de eforturi corespunză- toare în pregătirea examenelor. De a- ceasta sînt vinovate, în parte, și cercurile pedagogice din orașul Focșani, care nu au dezbătut proble- mele specifice examenelor la obiec- tele respective, considerînd că pre- lucrarea instrucțiunilor ministerului în cadrul consiliilor pedagogice este suficientă. Este absolut necesar ca profesorii să înțeleagă că în examene accentul trebuie pus pe verificarea cunoștințe- lor de bază ale elevilor, pe ceea ce este esențial în materia obiectului respectiv și, mai ales, pe verificata însușirii deprinderilor și priceperilor de aplicare a acestor cunoștințe. Numai în felul acesta ei se vor putea asigura că au dat elevilor o pregă- tire temeinică, că au pregătit oameni capabili să facă față cerințelor pro- ducției moderne, să participe la viața politică și culturală a societății noa- stre socialiste. I. AXENTE care să urmărească nemijlocit activi- tatea școlilor. Au fost constituite apoi colective pentru redactarea referatelor ce vor fi prezentate in ședința plenară și în ședințele pe secții ale consfătuirii. In această activitate au fost antrenate ca- dre didactice fi directori cu o bună pregătire fi o bogată experiență cum sint, de pildă, tovarășii T, Sorbală, .W. Săvulescu, D. Petrescu, care lu- crează sub conducerea inspectorilor școlari. In prezent, numeroase colec- tive (de exemplu colectivul de învă- țători de la clasele a Ul-a, colectivul profesorilor de limba rusă etc.) au și redactat referatele. Acesteu sînt stu- 4fate acum de către inspectori, care fac observații pentru îmbunătățirea lor. în producție. Acestea ii vor face pe copii să respecte și mai mult pe oamenii muncii, să aprecieze munca fizică, le vor dezvolta Interesul pen- tru a deveni la rindul lor fruntași în producție. Numeroasele cercuri enumerate aci au caracter orientativ, neobligînd conducătorii taberelor să le organi- zeze pe toate. Ele se organizează în funcție de posibilități. Activita- tea în tabere nu se reduce ia acti- vitatea cercurilor; aceasta trebuie să se îmbine cu alte prilejuri și forme de manifestare recreativă, distracti- vă și reconfortantă. Expozițiile care se organizează la terminarea fiecărei serii de ta- bără oglindesc activitatea copiilor șl străduința depusă de educatori pentru a le face cunoscută patria, cu bogățiile și frumusețile ei. Pionierii și școlarii își vor aminti întotdeauna de focurile de tabără, de minunatele seri organizate in tabere, cu care ocazie s-au prezen- tat aspectele activității lor sub for- mă de poezie, clntec, joc. Timpul petrecut in tabără le va da posibi- litatea să învețe lucruri noi și să pășească in noul an școlar odihniți șl reconfortați. | revoluția g f Ț n veac și o decadă au trecut de la izbucnirea g țy revoluției din 1843. O revoluție ne- cesară in complexul marilor mișcări euro- § pene din acel an, provocate de numeroase pricini s economice, politice, sociale, naționale. § „Ce trebuia să facă acest popor romîn — în- = treba N. Bălcescu — lipsit de plinea din toate zf- H lele, de proprietate, de securitate, de lot felul de | libertate ți garanție, de industrie, de comerț, de Ș legi și de dreptate, dar in prada unei oligarhii de g birocrati despo/i, fricoși, incapabili, corupti, rOpi- ș tari, trăind prin ilegalități și abuzuri, disprețuind § morala și omenia, exploatînd tara în folosul lor ?“ g întrebarea aceasta sintetizează cauzele revo. § lujiei din acel Irămlntal și fierbinte an 1848. Eve- Ș nimeritele de la 1848 din cele trej provincii romi. = nești au fost consecința firească a dezvoltării so- = cietătii moderne pe pămîntul pa,,iei noastre, a g creșterii producției industriale, a dezvoltării capi. g talismului, a întăririi burgheziei, a destrămării teu. = dalitătii, a incapacilăfii clasei dominante de a mai ș guverna cu metodele de pînă atunci și a luptei g maselor populare care nu mai voiau să suporte, = fără cîrtire. un regim anacronic și descompus. Alături de Bălcescu, conducătorul ideologic a! g revoluției și exponentul celor mai înaintate și mai ș consecvente forte ale revolujiei, au luptat figuri = luminoase ca AI. G. Golescu-Arăpilă, Popa Șapcă, g Ana Ipătescu, generalul Magheru și altii. Intelec' g tuali inaintafi și apropiafi de popor din Moldova g și Transilvania ca Al. I. Cuza, Vasile Alecsandri, g Mihail Kogălniceanu și Ion lonescu de la Brad, = Eftimie Murgu, Avram iancu, Gh. Baril, Gabor = Aron au slujit, la rindul lor, cauza revoluției. Revoluția de la 1848 a pus problema emanci- ș parii clăcașilor, a suveranității poporului, a egali- g lății politice, a reprezentantei în conducere, a li. = bertățil naționale și chiar a unirii celor trei pro- H vincii romînești. § Deși era doar o revolujie burgheză, revoluția de g la 1848 din tara noastră a ridicat la luptă masele H populare : meseriașii din București și Craiova, fă. = rănii din Prahova și cei din Transilvania. Aceste g mase populare l-au silit pe Eliade Răduleseu să H _______ O atenție deosebită se acordă și pregătirii expoziției care se va des- chide cu prilejul consfătuirii și la care vor fi prezentate îndeosebi ma- teriale didactice lucrate in școli. ★ In anul școlar care se încheie a- cum, pedagogii din na’onul Gh. Gheorghiu-Dej au avut o boga- tă activitate pe linia polltehnizării învățămîntului. Cu ajutorul secției de învățămînt și cultură s-a organizat pe plan raional un atel’er școlar în care au lucrat numeroși elevi. La școala medie nr. 1 eu funcționat ate- liere de lăcătușărie, ttmplărie, meca- nică-auto, precum și un atelier de croitorie. La școala medie nr. 2 pro-’ fesorii iau făcut practică cu elevii în timpul anului la uzinele „Klement Gottwald", la școala medie nr. 31 s-a Inițiat un cerc de apicultură etc. Toa- te aceste realizări — pe oare inspec- torii școlari și directorii de școli le-au urmărit tn tot timpul anului — au determinat secția raională de tn- vățămîr.t și cultură să discute tn ca- drul consfătuirii, în ședința plenară, problema cunoașterii și extinderi^ ex- perienței pozitive a școlilor pe linia politehnizării învățămîntului. In momentul de față, secția de în- vățămînt și cultură a raionului se interesează îndeaproape șl de pregă. tirea lucrărilor pe secții. Dis- cutarea planului de întocmire a dărilor de seamă cu inspectori-me- todiști a dus la îmbunătățirea con- ținutului lor. Planul dării de seamă care trebuie prezentată tn secția pro. fesorilor de matematici, bunăoară, a necesitat serioase îmbunătățiri, deoa- rece el nu înfățișa multiplele eforturi depuse de pedagogii din raion pentru evitarea supraîncărcării elevilor la acest obiect șl nu arăta ce sarcini stau Tn viitor în fața profesorilor în acest sens. Temele referatelor care vor fi dez- bătute tn secțiile consfătuirii au fost analizate și în ședințele cercurilor pedagogice, oare au contribuit la stringerea materialului documentar pentru întocmirea acestor referate. Cum organizăm excursiile în vacanta de vară Peste puțin timp, cei mai mulți din elevii școlii noastre vor ple- ca, însoțiți de învățători și pro- fesori, tn excursii îndepărtate pe me- leagurile patriei. La noi în școală se dă o mare aten- ție excursiilor, căci acestea stnt un admirabil mijloc de Instruire și edu- care a copiilor. Cu ocazia excursiilor în regiuni mai îndepărtate, pe care Ie organizăm de obicei în timpul va- canțelor, elevii sint conduși să cu- noască unități industriale sau agri- cole caracteristice pentru o anumită ramură de producție sau importante pentru regiunea pe care o vizităm. A- ceasta îi ajută să cunoască înfăptui- rile regimului nostru, să vadă reali- zările tehnicii moderne, să înțeleagă frumusețea muncii în uzine, fabrici sau pe ogoare. De asemenea, noi dăm o atenție mare și excursiilor în cele mai pitorești locuri din țară, lucru ce dezvoltă admirația copiilor țață de frumusețile patriei, lăsîndu-le în su- flete impresii de neuitat. întotdeauna pornim de la convinge- rea că excursia — pe care noi o pri- vim ca făcînd parte integrantă din activitățile anului școlar chiar daca acesta s.a încheiat — este indispensa- bilă în primul rînd pentru munca pro- fesorilor de științe naturale, geogra. fie, istorie, fizică, chimie, și că ea. or- ganizată cu mare grija, dă posibilita- te pedagogilor sa verifice trăinicia cunoștințelor căpătate de copii in cla- să, să lărgească și să adincească sfera acestor cunoștințe. In timpul călăto- riilor, copiii își întregesc noțiunea de spațiu geografic, cunosc diversele for- mațiuni vegetale, observă formele de relief, diferitele aspecte ale vieții eco- nomice, cunosc populația, portul și obiceiurile el, văd monumentele isto- rice de care se leagă anumite cunoș- tințe căpătate în clasă etc. Ei lucrează în colective de geografi, etnografi, hi- drologi, geologi, botaniști, zoologi, zlariștl-reporterj, fotografi, desena, torl etc., avind ocazie să mînuiască aparate, să se orienteze tn natură, sa facă diferite colecții și să noteze totul în micul lor jurnal de excursie. Atunci cînd organizăm asemenea acțiuni avem în vedere faptul că ele trebuie să fie șl un bun antrenament fizic. De aceea, sîntem foarte atențl ca Itinerariul fiecărei excursii să fie cît se poate de variat, Iar călătoria să se execute cu trenul sau cu mașina, dar și cu căruța, pe jos, prin pădure, pe potecile de munte, ori cu lotca prin baltă. Preocupați de asigurarea unor condiții optime de călătorie, a- vem lotuși grijă să nu facem din excursie o călătorie în vagon special, cu tot confortul. călă- torie în care se parcurg mii de kilometri pe calea ferata doar cu 3—4 opriri In orașe mari, căci in acest caz. după două zile școlarii vor fl morți de oboseala ș! de plictiseală ; excursia nu-și va atinge scopul. Mar- șuri, urcușuri, jocuri |n natură tre- buie intercalate pe parcurs, deoarece ele înviorează spiritul colectivului șl lasă amintiri plăcute. De fiecare dată avem satisfacția să constatam cit de mult contribuie ex- cursia la educarea celor mici. Bucu- riile și necazurile călătoriei. împărțite cu tovărășii de drum, favorizează în- chegarea colectivului. Copilul devine mai disciplinat. In excursie, el învață să sc gospodărească singur : să-și țină lucrurile din rucsac în ordine, sa-și împartă rațional alimentele, să economisească banii de buzunar, să spele rufe, să repare o haină ruptă. fn această vară, clasa a !V-a a sco- lii noastre va face o excursie aplica- tivă de 2—3 zile în cuprinsul regiunii. Pe | ti ne rari a elevii vor cunoaște munți, dealuri sau clmpii, depresiuni, pă- suri sau trecători, izvoare, pîraie, lacuri, diferite animale, formații ve- getale și vor vizita o întreprindere socialistă. Clasa a V-a va executa o excursie de 4—5 zile astfel organizată încît copiii să poată vedea toate for- mele de relief ale regiunii. Elevii vor obsarva microrelieful, vor fi ajutati să cunoască originea rîpelor, a cheilor, să recunoască diferite roci, vor mă- sura debitul apelor, vor iua cunoș- tință de importanța unor așezări și a unor întreprinderi. Clasa a Vl-a va trece, țntr-o excursie de 5 zile, prin raioanele apropiate Mediașului pentru a le cunoaște sub aspect geografico- botanlc, va vizita un centru indus- trial înzestrat cu mașini moderne, un centru forestier, o unitate agricolă so- cialistă. La sfirșit, pe baza compara- țiilor, școlarii trebuie să fie fn stare din 1 848 accepte punctul 13 din Proclamația de la Islaz, iar g la Blaj au impus introducerea în rezoluție a unor y revendicări democrate ca înlăturarea iobăgiei și a s dijmelor fără despăgubire, egalitate națională, ■ școli romînești în toate satele și școli secundare g în centrele mai importante, precum și o universi- g tafe romînească. Revoluția de la 1848 a fost însă 3 roasă, pe dinăuntru, de carii moderației capitular. § de in fata boierimii și, în Transilvania, de atitu- ș dini șovine. Din afară ea a primit lovitura inter- = venfiei provocată de reacțiune. Capitularzii mo- = derati, ca Eliade, speriați de revendicările maselor g și îndeosebi de ale țărănimii, s-au împotmolit în g coaliția burgheziei cu boierimea. Ei n-au ridicat g poporul la luptă împotriva intervenției otomane, = așa cum era necesar și cum preconiza aripa ra- g dicală în frunte cu Bălcescu. ș Dar chiar dacă revoluția s-a frînt de zidul g reac(iunii, idxile și exemplul ei au însuflețit ma- g sele. Chiar dacă revendicările nu s-au realizat a- 3 tunci, ele au rămas mereu prezente în mintea po- § porului. 1848, alături de Bobîlna, de răscoala lui ș Doja, a lui Horia, Cloșca și Crișan, a lui Tudor s Vladimirescu a întărit și a completat firul tradi- s tiei de luptă progresistă din istoria poporului nos- § tru, al cărei steag a fost preluat și dus mai de- g parte de către clasa muncitoare. v | Atitudinea trădătoare a burgheziei capitularde și § înțelegerea ei cu moșierimea au dus la înfrînge- g rea revoluției de la 1848 și au împiedicat înfăptu- irea idealurilor și revendicărilor luptătorilor revo. S lu/ionari in frunte cu Bălcescu. Aceste idealuri șl 3 revendicări au putut fi realizate o dată cu instau- g tarea regimului democrat-popular, cînd a fost de. ș săvîrșilă revolufia burghezo-democratică și s-a g deschis în fata poporului nostru perspectiva unor g mărețe înfăptuiri pe drumul revolufiei socialiste. g Poporul nostru, care cinstește memoria luptăto- ș rilor revoluționari de la 1848, a urmat îndemnul g lui Bălcescu „să măture rămășița tiranilor de pe § fafa pămîntului“ și, sub conducerea partidului, a g ridicat pe o treaptă nouă cele mal înalte năzuin- 3 {e ale sale. să caracterizeze raioanele prin care au trecut. Elevii clasei a VH-a, care au cunoscut în excursiile anterioare ți- nutul natal și raioanele înconjurătoa- re. vor vizita timp de fl—7 zile o re- giune apropiată, avînd astfel posibili- tatea să compare fenomenele și fap- tele pe plan interregional. Aceste ex- cursii sînt importante pentru absol- venții claselor a Vll-a și prin faptul că, vizitind diferite unități de produc- ție, ei vor fi ajutați o dată în plus în alegerea unei profesiuni practice. Elevii clasei a VII l-a vor vizita timp de 6 zile o regiune îndepărtată, pe care o vor studia din punct de vedere geologic, morfologic, climatic, hidrologic, social, industrial, agricol, istoric etc. In toate aceste domenii copiii vor face observații și cercetări personale servindu-se de cele ce au învățat în timpul anului școlar. Clasa a IX-a se va îndrepta înspre o altă regiune a țarii și acolo va studia, pe lingă fenomenele fizice, în special fe- nomenele social-economice. Elevii clasei a X-a vor face o ex- cunsie-călătorie de 10—14 zile în mai multe regiuni îndepărtate ale ță- rii. Ei vor parcurge sute de kilome- tri, observînd și notîndu-și constată- rile ; punctele șl centrele mai impor- tante și mai caracteristice vor fi amă- nunțit studiate. Pe lingă aceste excursii de lungă durată pe clase sau pe grupe de cla- se, menționam că noi organizăm șl excursii mai mici, de antrenament, efectuate de cele mai multe ori cu bi- cicletele. Colectivul de conducere al școlii noastre și-a elaborat încă din anul 1955 un plan de perspectivă în ce pri- vește excursiile de lungă durată pen- tru toate clasele, pe un interval de 6 ani. Elevii vor irece astfel în cursul claselor IV-XI prin toate centrele mai caracteristice ale R.P.R., așa încît la absolvirea școlii medii ei să cu- noască cele mai importante unități industriale și culturale, cele mal fru- moase locuri dm țară, tn acest mod elevii clasei a V-a din anul 1955 au vizitat atunci munții Cibinului si Si. biul. în clasa a Vl-a ei au fost in Munții Făgărașului, [n 1957, ca absol- venți ai clasei a Vll-a, au vizitat Capitala țării și litoralul Mării Ne- gre. In 1958. ca elevi în clasa a VUI-a, vor vedea Piatra Craiului. Ce. tatea Rișnovului, castelul și pasul Bran, fabrica de celuloză din Zăr. nești, precum și Orașul Stalin. In 1959, în clasa a IX-a, vor cunoaște munții Rodnei, valea Bistriței și la. șui. In I9fi0, cînd vor fi în clasa a X-a, vor vizita Reșița. Timișoara. Se. menlcul. Anina, vor vedea Cazanele și orașul Craiova. In 1961, ca absolventi ai școlii medii, vor cunoaște Munții A- puseni șl Clujul. La organizarea excursiilor partici- pă toate cadrele didactice ale școlii, dar nici un profesor nu poate lua parte la mal mult de două asemenea acțiuni Intr-o vară. Excursiile de lun- gă durată sînt pregătite de către pro- fesorii de specialitate (geografie, na- turale, istorie, fizică, chimie) încă din timpul anului școlar ; elevii fie. cărei clase, ca și pedagogii partici- panți cunosc cu mult înainte obiecti- vul excursiei lor. Elevii sînt ajutați să se pregătească din timp din punct de vedere teoretic (cunoașterea particu- larităților regiunilor ce vor fi vizita- te), fizic (antrenamente) șl material (flecare elev suportă o parte din chel- tuielile excursiilor, economisind la C.E.C., fn acest scop, 150—250 leD. Conducerea excursiilor o au dirigintii și ceilalți profesori cu experiență. Participă și părinți, absolventi mai vechi, un medic, o soră, fiecare cu sarcini bine definite. Cadrele noastre didactice știu că excursia nu este pentru însoțitori nici concediu, nici cură de odihnă, căci ea le reclamă un serviciu foarte serios și o răspundere extrem de mare. Prin străduința pedagogilor și cu sprijinul părinților, noi am reușit ca după încheierea fiecărui an școlar să ajutăm circa 600—800 de elevi, orga- nizați în colective de cîte 40—100 de partlcipanți, să cunoască cele mai fru- moase și mai importante regiuni ale țării. Excursiile astfel programate, pregă- tite și realizate sînt un mijloc de cu- noaștere reală a patriei, da lărgire a orizontului intelectual al copiilor, de educare multilaterală a tinerilor. G. M. SERVAT1US profesor la școala medie nr. 2 cu limba dc predare germană din Mediaș Comisiile pentru examenele de maturitate 1 Invățămintul politic în raionul N. Bălcescu Prlntr-un ordin a! minlatrulti! învățămintului și Culturii s-au stabilit centrele șl • ' • “ de la școlile medii de cultură pedagogice do învățători din președinții comisiilor pentru examenele de maturitate generala șl pentru examenele de stat de la institutele sesiunea Iunie 1958. Examenele de maturitate șl de stat încep în 1958, orele 8 dimineața. Publicăm mai jos centrele ende vor funcționa tură generală și institutele pedagogice de învățători zenta la aceste centre, precum și președinți comisiilor, toată tara tn ziua de 16 Iunie comisiile, școlile medii de cui- ai căror candidati se vor pre- REGIUNEA BACĂU Școala medie „G. Bacovla"-Bacău — co- misia nr. I. Se vor prezente, candidați! de la școlile medii din : Buhușt, Adjud, po. dul Turcului și de la școala medie „G. Bacovia“-Bacău țînvătărnint seral. fără frecventă și restantieri). Președinte conf, univ. Constantin Budeanu — lași. Școala medie nr. 2 Bacău — comisia nr. 2. Se vor prezenta candidații de la școala medie nr. 2 Bacău (tnvătămlnt se- ral, fără frecventă șl restantieri). Președinte Școala medie nr. 1 cu limba de predare romină — Dej — comisia nr. 9. Se vor prezenta candidații de la școlile medii: nr. 1 și 2 Dej, nr. I și 2 Gherla, nr. 1 Zalău (învățămînt fără frecventă și restanțierl). Președinte, prol. unlv, Gheorghe Sllaș — Timișoara. REGIUNEA CRAIOVA conf. univ. Constantin Burduja Iași. Școala medie nr. 1 Roman — comisia nr. 3. Se vor prezenta candidatii de la școlile medii nr. 1 și 2 Roman (învăță- mînt seral, fără frecventă și restanțieri). Președinte conf. univ. Ion Hălălău — lași. Școala medie nr. 2 Piatra Neamț — co- misla nr. 4. Se vor prezenta candidați! de la școlile medii : Bicaz. Tg. Neamț, Borca- Ceahlău șl de la școlile medii nr. 1 șl 2 Piatra Neamț (învățămînt seral, fără frec- vență șl restanțieri). Președinte conf. univ. Aurel Loghin — lași. Școala medie Molneștl — comisia nr. 5. Se vor prezenta candidații de la școlile Școala medie nr. 1 Craiova — comisia nr. 1. Se vor prezenta candidatii de 1a șco- lile medii nr. 1 Craiova, Filiași, Băiîești, Balș (învățămînt fără frecvență șl restan- tieri). Președinte, prof. univ. Alexandru Bula — Craiova. Școala medie nr. 2, Craiova — comisia nr. 2. Se vor prezenta candidați! de la școala medie nr. 2 Craiova (învățămînt seral). Președinte, prof. univ. Vasile Mihoc — Timișoara. i Școala medie nr. 2, Craiova — comisia nr. 3. Se vor prezenta candidați! de la școala medie nr. 2 Craiova (învățămînt se- ral șl restantieri). Președinte, conf. univ. Ion Oană București. medii : Tg. Ocna, Comăneștl, Molneștj (în- . .« . resțan_ vățămînt seral, fără frecvență șl t-eri). Președinte prof. univ. Victor — lași. Școala medie nr. 3, Craiova — comisia nr. 4. Se vor prezenta candidații de la școala nr. 3 Craiova (tnvătSmtnt lira frec- ventă și restantieri). Președinte, conf. univ. REGIUNEA BAIA MARE Neculce Elena Mavrodin București. Școala medie nr. 1 cu limba de romină Bala Mare — comisia nr. 1. predare Se vor medii : prezenta candidații de la școlile _____________ Tg. Lăpuș, Vlșoul de Sus. Sighet șl școala medie nr. 1 Bala Mare (Invâtămtnt seral, fără frecvență $1 restanțieri). Președinte, conf. univ. Marian Nemeș — Cluj. Șsoala medie nr. 2 cu limba de predare maghiară Baia Mare — comisia nr. 2. Se vor prezenta candidații de 1a școlile medii cu limba de predare maghiară nr. 2 Bala Mare ș! din Sighet (învățămînt seral, fără frecventă șl restanțieri). Președinte, lector unlv. Zsigmund Adam — Cluj. Șnala medie nr. 1 cu limba de predare romînă Satu Mare — comisia nr. 3. Sa vor prezenta candidații de 1a școala medie Negrești șl școala medie nr. 1 Satu Mare ttnvătâmtnf fără frecventă șl restantieri). Pres-.linte conf. univ. Georgeta Munieanu — Cluj. Șrnala medie nr. î cu limba de predare Școala medie nr. 4, Craiova — comisia nr. 5. Se vor prezenta candidați! de la școala medie nr. 4. școala medie serală ,.Electroputere“-Cralova (Invătămînt seral și resfanțieri). Președinte, conf. unlv. Con- stantin MIncu — Craiova. Școala medie nr. 1, T. Severin — comi- sia nr. fi. Se vor prezenta candidații de la școlile medii nr. 1, 2 si 3 T. Severin (în- vătămînt seral, fără frecventă Si restan. tierl). Președinte, conf. unlv. Radu Voinea — București. Școala medie Calafat — comisia Se vor prezenta candidați! de la „----------------- medii : Calafat șl Plenlța (tnvătămlnt fără frecventă șl restantieri). Președinte, conf. școlile Mircea Herovan București. romînă Satu Mare comisia 4. Se vor prezenta candidații de la școa mede cu limba de predare germană a*. 2 din Orașul Stalîn (Invățămint seral, frecventă 51 restanțieri). Președinie. unlv. Natalii N.chuor Bucureși . REGIUNEA SUCEAVA Școala media nr. Botoșani, comisia ht. 1. Se vor prezenta candidatii de 1a școil« medie din Botoșani (învățămînt se- ral, fără frecventă și restantieri). Preșe- dinte. prof. univ. Vasile Pavelcu — lași. Școala medie nr. 1. Fălticeni — comisia nr. X Se vor prezenta candidatii de la școala medie din Fălticeni (învățămînt fără frecvență $1 restantieri). Președinie, cont univ. Filimon Cîrdei — lași. Școala medie nr. 1, Suceava comisia nr. 3. Se vor prezenta candidați! de la șco- lile medii din Suceava (Invățămint seral, Hri frecvență și restantieri). Președinte, prof. univ. SHvestri Găină — Ia. Vera Călin resa $1 rest«n- Radu Bă- t-X HM B prada re Se >oc medie . romină o-ezenfa Ion Slavid" cn limba Arad — comisia nr. de candidații de la școala e -Ion Slavici" Arad sl de 1a școala — __ — _____________ candidat»! o® școala medie serală Bră:li >: re*:» Măcin. Președinte, prof. unlv. Mirai Școala media nr. r. 3. Se vor pre Galați restantieri). mr.tîn Popa (îmltlm’nt firi Președinie, lector oalnl. Arad — 'ezer'a candidați Timișoara. r. 2 cn limba comisia ar. frecventă și unlv. Con- de predare 2. Se vor de la școala medie nr. școala med’e nr. 1 Galați Cotați PLOEST’ Arad (Invltlm'nt „Mihai romînă ■ Doiceștl Pucioasa dinte, lector unlv. București. Ploestl — candidat i - P (învățămînt seral, fără ț eri). Președinte, prof. crea — Cluj. cel Dătrln* vor prezenta nr. 1 șl 2 frecvență șl univ. Radu dinte, lector unlv. Ștefan Binder șoara. co- de maghiară și restan- Szighcttl i me- fr?c- unlv. , MIrcea 1. Se medii fără prof. fără Zu- Președinte. prof. univ. — București. ■r. X Se vor prezenta candidații de Ia ? med;l: nr. 1 Lugnf. Nădrag șl Fă- «t-vl*imînt seral, fără frecvență ș] res. tanțievi). Pieședlnte. conf. unlv. Maria NoI- mn — Tim'șoara. de Pld-j'e Unvă- —:1 Ș: restif^ierih Școala medie Jlmbolia — comisii nr. 11. Se vor prezenta candidații de la școsla me- ri^ JimboHa (învățămînt seral, fără frec- vență șl restanțieri). Președinte, prof. unlv. Alexandru Cișman — Timișoara. Institutul pedagogic de învățător! Iași — comisia nr. 4. Se vor prezenta candidați! de Ia Institutul pedagogic de învățători din X L Caragtale". Flaești . Se 5or prezenta candi- univ. Ilie Matei Școala medie unlv. Dumitru Ma serală Constant*. Președinte Școala medie „Gh. Lazăr“ din Deva (învățămînt Baia de Arieș, „Avram lancu' Școala medie ar. 1. Facsaai de Se învățători din Timișoara, univ. Nicolae Apostolescu medii : nr. 1 și 2 Sighișoara, vățămînt seral, fără frecvență de învățători Tlml- 5. Se vor prezenta comisia nr. 24. Școala medie serală Constanta — comi- sia nr. 2. Se vor prezenta candiditll de la n-. 4 cu Se vor prezenia candidați! de la școlile univ. Istvan Imreh — Cluj. Școala medie nr. 2 cu limba de predare școala medie „Gh. Lazăr" (învățămînt se- ral, fără frecvență șl restantieri). Preșe. dinte, conf. un’v. Mihai lancu — București. Institutul pedagogic de învățători Bucu. rești — comisia nr. 7. Se vor prezenta can- didați! Institutului pedagogic de învățători din București. Președinte, conf. univ. Ion Berea — București. Institutul pedagogic de medie „Simlon Bărnuțiu", Tlml- comisla nr. 8. Se vor prezenta de la școlile medii: nr. 3 și „SI- frecvență). Președinte, prof. univ. Ion grăvescu — Iași. Școala medie „Iile Plntllie", lași — misia nr. 5. Se vor prezenta candidații tierl de 11 $?n!île m*<:: Tecjo. m»* și Pancru, !nvățărr!-t se-»î și (ă’ă vențl Tecuci. Preșcd.nle. prol. cnîv. Hulubel — GalațL Gheorghe Brătescu Școala medie nr. Școala medie Medgidia — comisia nr. 4. Se vor prezenta candidați! de la școala d e Medgidia (învățămînt seral, fără vențl șl restanțierl). Președinte conf. 1 frecvență șl restantieri). Președinte, univ. Ion Petrea — Petroșani. Școala medie Hunedoara — comisia Se vor prezenta candidați! de la Ș oala medie „Gh. Barlțlu" cu limba 12,50 lei; 6 luni — 6,25 lei; 3 luni = 3,12 lei. flră conf. Președinte conf. univ. reții. Școala medie nr. 2 nr. 2. Se vor prezenta Mircea Tîrnoveanu — Școala medie nr. 1 veni — comisia nr. 4. medii : „Decebal" și „Dr. Petro fl’ă frecvență). Constanța Moruzl Se vor prezenta candidați! de 1a școala medie nr. 3 (învățămînt seral, fără frec- vență șl restantieri). Președinte, conf. univ. Grigore Popa — București. șl restanțierl). Președinte, lector unlv. fia Flexi — Bucuiești. Ursu — Timișoara. Școala medie ..Aurel comisia nr. 3. Se vor vor prezenta candidați! de l