■t A Proletari din toate tarile, uniti-vH ! Organ al Ministerului Invățămîntului și Culturii și al Comitetului Central al Sindicatului Muncitorilor din Invățămînt și Cultură Anul X, Nr. 474 Vineri 6 iunie 1958 4 pagini 25 bani Consiliul superior de zece ani, de la reforma t mii, profesional și tehnic, de: fire din țara noastră, și-a întemeiat și consolidat o structuri proprie i din 1918, învățămîntul de cultură gene- •zvoltsndu-se în cadrul condițiilor speci- Au început EXAlM ENELE eși locul diferă (școlile de 7 ani nr. 4 și 5 și școala medie nr. 2 se găsesc în două cartiere diferite ale orașului Constanța), decorul este aproape identic. Obișnuitul și totuși sârbă, torescul decor al zilelor de exa- mene. La clasa a TV-a, problema dată la lucrarea scrisă de matematică a fost primită cu bucurie de elevi: li s-a părut ușoară. Exactitatea calculelor, preciziunea raționamen- tului dovedite de marea majoritate rea unui băiat. „De cîte ori nu i-am atras atenția să recitească a- tent ceea ce scrie, ca să nu mai scape greșeli de ortografie! Nici acum nu le-a observat pe toate. N-or să ia toți notele cels mai mari". Dar chiar dacă nu vor lua toți notele cele mal mari, profesoara nu va avea prilejul să pună nici nota patru. Strădaniilor ei de pînă acum elevii le-au răspuns cu lu- a elevilor arată că ei sînt pregătiți la această disciplină, foind lucrările lor, învățătorul sei a IV-a de la școala de 7 nr. 5 recunoaște : „Lucrează copiii, n-am ce spune'. ...Elevii clasei a VH-a „A" bine Răs- cla- ani bine crăii care dovedesc meinic însușite. cunoștințe te- I. BAD1CA I. CIOBANU d» la școala medie nr. 2 sînt foarte emoționați. Instalați la catedră, membrii comisiei se mai sfătuiesc puțin, sub privirile întrebătoare și îngrijorate ale elevilor. Profesoara s-a ridicat. Foaia de hîrtie vibrea- ză ușor in mina ei. Anunță su- biectele: ,-Analiza literară a po- eziei „împărat și proletar” de M. Etninescu" și „Analiza sintactică a textului...". Un oftat de ușurare în toată cla- sa. Penițele încep a aluneca har- nice. Elevii pornesc, mai — dar greșeli Sint lucrări. din cauza grabei de ortografie. aduse la catedră toii, bine cițiva fac Deși cuprind, în aceleași idei — amintind primela general, explica- țiile profesoarei — au totuși, fie- care, și o notă personală, care do- vedește posibilitatea elevilor de a îmbrăca într-o formă proprie gîn- dufile și cunoștințele lor. Profe- soara se uită necăjită peste lucra- Vacanța elevilor și a cadrelor didactice se apropie. Nu pes- te mult timp trenurile vor duce copiii ța in La spre munte și spre mare pe care își vor petrece vacan- tabere și colonii. secția de învățămînt și cul- i pentru elevii clasei a Vil-a j de la școala medie nr. 23 din *hr Capitală examenul constituie un prilej de sărbătoare. In prima zi a examenului ei au dat lucrarea scrisă la limba romină. Trecind in revistă cîteva dintre lucrările lor ne-am putut da seama că elevii au primit o bună pregăti- re și posedă cunoștințele prevăzute in programa claselor respective' Majoritatea elevilor au lucrat bine tema de gramatică, reușind să efec- tueze fără greșeli atit analiza fra- zei — extrasă din „Frații Jderi" de Mihail Sadoveanu — cit și analiza sintactică și morfologică a propo- ziției indicate. Si prin felul cum au tratat tema de literatură elevii clasei a VII.a de la școala medie nr. 23 au dove- dit că posedă cunoștințe mulțumi- toare. Avind de dezvoltat subiectul „Dragostea de patrie oglindită în o. pera lui Vasile Alecsandri', multi elevj au exemplificat cele scrise cu numeroase citate din poeziile cu confinut patriotic ale scriitorului. Totodată, ei au arătat contribuția lui Vasile Alecsandri Ia realizarea unirii, a independentei de stat a tării noastre și la valorilicarea te- zaurului folcloric al poporului nos- tru. ca o expresie a patriotismului său. Rezultatele obținute pină acum la examen dovedesc străduința pe ca- re au depus-o profesorii, în timpul anului școlar, pentru ca elevii să-și însușească cunoștințele și preocu- parea lor, în perioada de recapitu- lare a materiei și in zilele premer- gătoare examenului, de a relmpros. păta cunoștinfele din clasele ante- rioare. N. CO5T1N tură a sfatului popular al regiunii Ploești, regiune care va găzdui numeroase tabere și colonii, am stat de vorbă cu tov. Dumitru Tcodorescu, inspector al secției de învățămînt și cultură, și cu tov, Grigore Anghel, activist al comi- tetului regional U.T.M., care se o- cupă de pregătirea vacanței de vară a elevilor. Ei ne-au vorbit despre pregătirile care se fac în acest sens în regiunea Ploești. Am aflat astfel că s-au constituit din timp comisii raionale șî o co- misie regională. Comisiile se în. grijesc de pregătirile pentru buna aprovizionare și funcționare a ta- berelor regionale și a taberelor re- publicane de pe teritoriul regiunii. ...De la Mîneci în Sus, mocănița străbate locuri îneîntătoare. La ca- pătul liniei înguste, la Cheia Te- leajen, va funcționa una dintre cele mai mari tabere din regiune, organizată de Comitetul Central al Sindicatului Petrol șl Chimie. Aici își vor petrece vacanța aproa- pe 2000 de copii. Pentru copiii muncitorilor de la Atelierele „Gri- vița roșie" se pregătește o fru- moașă tabără la Ștsfănești, rnionul Teleajen. Fiii muncitorilor de la u- zinele „Republica" din București se vor recrea în tabăra de la BușT teni. In total se amenajează în regiune 30 de tabere ale întreprin- derilor și instituțiilor dm întreaga tară. Pe lîngă aceasta, la Sinaia și la Breaza se pregătesc, sub directa conducere a secției de învățămînt și cultură, tabere pentru pionierii și școlarii din regiune. Experiența anului trecut a do- vedit cit de folositoare sînt taberele organizate pe lîngă gospodăriile agricole de stat. Aici, pe lîngă că se odihnesc și participă la mani- festări cultural-artistice, elevii au posibilitatea să aplice în practică cele învățate în școală, să se fami- liarizeze cu munca în agricultură, în vara aceasta se va organiza o astfel de tabără la Ceptura, în paionul Cricov. Numeroasele tabere de curte și orășenești pentru pionieri și cele. 9 cluburi turistice pentru elevii școlilor medii care vor funcționa vara aceasta în regiune vor con- tribui și ele la asigurarea unei vacanțe plăcute și folositoare pen- tru copii. Secția de Invățămînt și cultu- ră a regiunii s-a îngrijit de repar- tizarea celor mai buni pedagogi și instructori de pionieri pe lîngă toate taberele de pionieri și elevj. AL. I. V. , F~— k l Filma zl de examene la școala de 7 ani nr. 152 din București : elevii clasei * IV-a dau lucrare scrisă Ia limba romină riMâflrca tinerelului pentru rlafâ Dezvoltarea continuă a economiei noastre naționale, folosirea ten- nicii înaintate în toate ramuri.e- industriei și în agricultură, continua perfecționare a mijloacelor de pro- ducție pun în fața școlii sarcina de a crește un tineret bine pregătit, ca un larg orizont tehnic, care să fie capabil să folosească cele mai mo- derne mașini, să contribuie la creș- terea producției și a productivității muncii. Prima sarcină a școlii noastre este, deci, de a pregăti tineretul pentru muncă, pentru viață. In vederea rea- lizării acestei sarcini Ministerul In- vățămîntului șî Culturii a lisat o se- rie de măsuri pe care cadrele d’dac- tice se străduiesc să le traducă în viață. Pentru a contribui la dezvol- tarea multilaterală a tuturor aptitu- dinilor tinerilor și pentru a le da po- sibilitatea să-și aleagă cu mai multă ușurință viitoarea profesiune, s-a tre- cut. potrivit Hotărîrii partidului și guvernului cu privire la îmbunătăți- rea Invățămîntului de cultură gene- rală, la introducerea cultură generală politehnizare. 1 a în de elementelor de Prin accasiă măsură In apărarea păcii civilizației universale se urmărește ca, pe lîngă înarmarea tehnice. Deosebit de valoros a fost e.evuor cu cunoștințe ue cui.ura ge. nerala, ei să primească și o temei- nica pregăt.re pentru muncă, ciorna. Uiiid cunoștințe la prm- c.p.ile știmijif.ee de bază ale produc- ției industriale și agricole, jecum si uepr,uueri ue folosire juuic.oasa a nuicriaieior în procesul ue produc- ție, de minuire a sculelor, a instru- uientelor ue măsurat și a utilajului simplu caracteristic pentru prouucl.a industrială și agricola. Pemru îmimnatățirea calității învă- țămîntuiui s-au elaborat noi planuri și programe de învățămînt, aeordin- du-se un loc important ooiectelor le- gate direct de invă;ămintul politeh- sprijinul material și tehnic acordat șco.Jor medii, elementare și de 7 ani de către uzinele „Grivița roșie", „ZJ August„Clement Gotwald" și „oemanaLOarea" u.n Bucureșu, IR'Ia — Mediaș. întreprinderile de con- strucții navale — Orșova, îmreprin- derea ,.Măgura Codlei", uzinele to.urgice Cugir, uzinele „Otelul șu“. ateliere.e școlii profes.onale timișoara etc. Pentru legarea învățământului ine- ro- a.n de f< creat o tradiție. In tot •acest timp, cadrele didactice, folosind în mod creator experiența pedagogiei înaintate sovietice și pe baza experienței pro- prii, și-au dezvoltat gindirca pedagogică într-o măsură care poate fi socotită climatul deosebit al pedagogiei noastre. La aceesta a ajutat mult Institutul de știin'e pedagogice. Sesiunile „lec- turilor pedagogice" au devenit un fenomen obișnuit al vieții noastre peda- gogice, pur.ind in discuție tot mai numeroase fapte din experiența școlii, tratate in lumina metodologiei științifice. „Revista de pedagogie", îngrijită de institut, devine tot mei mult locul de intilnire al unor condeie competente, însemnind lună de lună mersul ir.ainte al științei noastre pedagogice. Și i* cadrul institutelor de perfecționare învățătorii și profesorii vin în contact cu cele mai noi aspecte ale metodelor predării științifice și găsesc un mediu favorabil pentru a-și valorifica sau a și întregi experiența profesională fi pentru a-și găsi orientarea ideologică justă. Probiemle pe care le ridică practica curentă în cursul anului școlar și bilanțul realizărilor și deficiențelor din acest lima se dezbat în cercul mai restrins al consfătuirilor raionale, care au rolul de a scoate la lumină pro- gresele realizate în raionul respectiv, subliniind concret eforturile și lipsurile. Discuțiile purtate în plenare sau in secții pe teme mai generale, sugerate de minister sau de organele de invățămînt locale, sint pentru cadrele didactice un prilej de a-și pune in valoare pregătirea pedagogică și de a^și însuși din expzrien'a altora procedee și metode care să le îmbunătățească munca. Intr-un cadru încă și mai restrins. dar cu destulă eficiență cind sînt bine orientate și cu posibilitatea de pătrundere in adinciime. cercurile pedagogice și consiliile pedagogice sprijină procesul de învățămînt, în grupe de școli stu înăuntrul unei singure școli, prin analiza diferitelor aspecte metodice pe care viața școlară le scoate la iveală în desfășurarea ei zilnică. „Gazeta învățămînlului", organ pedagogic de largă circulație, face legă- tura intre minister și masa cadrelor, pe de o parte publiclnd materiale de îndrumare pe baza directivelor date de organele de conducere, iar pe de altă parte ficînd un loc din ce în ce mai larg materialelor care reflectă acti- vitatea școlilor și a cadrelor didactice. Gazeta reflectă, într-o bună măsură, problemele care frămîntă masa învăță tarilor și a profesorilor. înregistrează și interpretează faptul curent, pozitiv sau hegativ, și îl trimite în discuția gene- rală sau confirmă și popularizează bu nele experiențe, creînd astfel premisele unei vaste documentații care poate servi viitorului teoretician sau viitorului istoric al experienței noastre pedagogice. In diferitele forme de activitate arătate mai sus cadrele didactice sînt in mod susținut solicitate să cugete asupra fenomenului didactic, să-l analizeze și să-l verifice, îmbunătățindu-și continuu munca. Progresul realizat în multe privințe în invăfămîntul nostru de cultură generală, profesional și tehnic nu s-ar putea explica decît tocmai prin această susținută solicitare. Dacă, totuși, învățămîntul de cultură generală, profesional și tehnic mai are, încă, o sumă de probleme nesatisfăcător rezolvate, aceasta se datorește, fără îndoiala, și faptului că aceste forme de dezbatere colectivă a problemelor de invățămînt nu au o legătură permanentă între ele, își duc adesea activi- tatea pe linii proprii și cu rezultate care nu reușesc să circule pe tot ori- zontul vieții școlare. Credem că, din acest punct de vedere. Consiliul superior al școlilor are datoria să determine apropierea mai strinsă a activității acestora de sarcinile concrete și imediate ale școlii în etapa ei actuală de dezvoltare. Consiliul trebuie să contribuie la întărirea frontului comun al masei pedagogilor pentru consolidarea unei culturi care să corespundă condițiilor actuale și de pers- pectivă ale construirii socialismului. Ca organ consultativ, consiliul trebuie, în sfirșit, să informeze conducerea minis terului în problemele mari ale De- partamentului școlilor și să contribuie la luarea unor măsuri care se desprind, din experiența muncii pedagogice, desfășurate sub toate aspectele. Fenomenul didactic, oricît de încadrat în norme și in reguli, in practica curentă rămîne totuși fapt de creație, potrivit măiestriei pedagogice a celui care.l creează. Elementul care îl determină este clasa de elevi, acea gamă variată de dispoziții și de aptitudini care-i solicită profesorului încordarea intensă a forțelor sale creatoare. De alt fel, aceasta constituie și farmecul deo- sebit al muncii sale. Dar cile din aceste fapte de creație nu rumen necunoscute, cite din ele se încheagă în puncte de vedere sistematic susținute sau știin- țific fundamentate ? Larga consultare pentru îmbunătățirea invățămîntului organizată de minister în aprilie 1956 a deschis poarta tuturor sugestiilor, multor puncte de vedere inspirate de practica nemijlocită și a constituit o ambianță de opinii, un consens general de concluzii care au dus la măsurile luate prin Hotărîrea partidului și guvernului din iulie 1956. Un organ de consultare periodică este Consiliul superior al școlilor. Toate problemele de interes general privind îmbunătățirea continuă a învâ- țimintului de cultură generală, profesional și tehnic vor fi dezbătute de acest for t cercetarea științifică, conținutul invățămîntului, educația tineretului, baza materială, programele și manualele etc. Activitatea sa va consta în ședințele n> matematica, fizica, chimia. științele naturale. desenul — și s-au introdus in activitatea școlara lucră- rile practice de atelier și pe parce.a experimentală. Programe ie de prî.Kl uii număr de laborator și de fizică și chimie cu- mare de lucrări probi eme, pentru a apl:câr.i I.o practic* și chimiei. De producție es.e necesar ca fiecare școala de cultură generală să țină o legătură strinsă cu întreprinderile in- dustriale și agricole din localitate, sa folosească din plin sprijinul a- cestora In înzestrarea atelierelor, la- boratoarelor. muzeelor și terenurilor experimentale școlare cu unelte, apa- rate și utilaje, ca și In îmbunătăți- rea desfășurării lucrărilor practice de atelier și agricole. Ministerul Invăiamlntulu: și Cultu. rii a ei: ‘•■at și a difuzat în școli. In 1 mp util. ?r«gra.mele pentru desfașu- biroului consiliului, în ședințele plenare, în cercetări pe teren, în anchete pe probleme și în alte fornte pe care le Vechea experiență a celor mai prezența părinților, a tehnicienilor participarea sfaturilor populare prin ra dicta practica în desfășurarea ei. multe din cadrele numite în consiliu, și a conducătorilor de întreprinderi, șefii secțiilor de ’nnățămînt și a unor organizafii obștești sînt o garanție că pro blemele discutate in consiliu și hotiririle adoptate vor avea la bază păreri autorizate din diferite sectoare interesate în problemele de învățămînt și vor asigura un sprijin eficient masurilor care tor decurge din aceste hotăriri. Acest larg activ, organizat m jurul conducerii Ministerului Invățămîntului fi Culturii este, totodată, semnul recunoașterii și încrederii ce se acordă Cadrele didactice din instituțiile de Invățămînt superior din Capitală s-au adunat Joi după-amiază in mare număr în aula Facultății de științe juridice a Universității „C. 1. Parhon" pentru a-și manifesta poziția hotărită de luptători pentru apărarea păcii și a valorilor civili- zației universale. In prezidiul ședinței au luat Ioc rectori și profesori de la toate ins- tituțiile de învățămînt superior din Capitală. Cuvîntul de deschidere a fost rostit de acad, forgu Iordan, rectorul Universității „C. I. Parhon", care a dat citire Apelului adresat de Consiliul științific al acestei u- niversități oamenilor de știință din universitățile și instituțiile de învă- țămînt superior din întreaga țară, pentru apărarea păcii și folosirii energiei nucleare puri de distrugere. împotriva în sco- Au luat apoi cuvîntul numeroși participanti la adunare. In cuvîn- tul său. acad. prof. Horia Hulubei, directorul Institutului de fizică a- tomică, a ilustrat prin cifre grăitoa- re primejdia pentru omenire creșterea pe care o reprezintă radioacti- vității în atmosferă, datorită expe- riențelor cu arme nucleare. Intr-o e- pocă în care energia atomică dă po- sibilitate omenirii să dispună de noi surse imense de energie care pot fi puse în slujba binelui și pro- gresului tuturor, încercările crimi- nale de a face un război atomic tre- buie împiedicate cu orice chip să se realizeze. Datoria noastră ca oameni care vrem ca știința să fie pusă in serviciul omului este să luptăm în acest sens. Prof. dr. T. Burghele, rectorul In. stitutului medico-farmaceutic, a spus între altele : „Nu putem îngădui ca epoca noastră, care trebuie să ducă tot mai departe strădania de mile- nii a omenirii de a construi și * cunoaște, să fie o epocă de distru- gere a cuceririlor civilizației. Vom lupta pentru evitarea unui război monstruos și pentru încetarea ex- ploziilor experimentale cu arme ato- mice și a celorlalte acțiuni care ar putea favoriza într-un fel sau altul războiul". Prof. univ. Gh. C. Stere, vorbind în numele corpului didactic al Ins- titutului de științe economice și pla- nificare „V. I. Lenin“, a spus între altele: „Noi, profesorii, care pregătim generații de oameni de știință, teh- nicieni, economiști, înțelegem ca re- zultatele muncii noastre să fie des- tinate vieții și progresului, iar nu distrugerii. De aceea ne alăturăm oamenilor cinstiți din întreaga lume spunînd un nu hotăriț războiului, nu experiențelor cu arme atomice, nu provocărilor de fot felul. Cerem să se ajungă la o înțelegere internațio- nală prinfr-o conferință la cel mai înalt nivel, așa cum a propus guver- nul U.R.S.S." Prof. C. Dinculescu, rectorul Insti- tutului politehnic din București, a subliniat adeziunea totală a cadre- lor didactice din acest institut la Apelul Consiliului științific ai Uni- versității „C. I. Parhon". In același sens a vorbit prof. N. Zamfirescu, rectorul Institutului agronomic „N. Băicescu". Acad, iorgu Iordan a dat citire mesajelor primite din partea institu- telor de învățămînt superior din țară care aderă cu însuflețire la Apelul Consiliului științific al Universită- ții „C. I. Parhon" și anunță o serie de acțiuni pe care le vor întreprinde în spiritul acestui apel. La sfîrșit, cei prezenți au aderat în unanimitate la Apelul Consiliu- lui științific ai Universității „C. I. Parhon" șî, într-o atmosferă de , mare însuflețire, au semnat acest apel. dus tn programe ui, -r procese de p.-oductie cit și deserf- eri ale unor utilaje ș. mecarcs ce Paza fo.os.te in projui.ii, s-eu ?.e. văzut ore pentru excursii . . st In programele de științe r«a-.ur.»!e s-au prevăzut lucrări ptactkc In crs-4 și la colțul naturii vii. pentru LitA. rirea cunoștințelor îns-j-ite t k'it.L Introducerea elementelor de poli, tehnizare a început. în mod experi- mental, într-un număr restrins de școli. După apariția Hotărîrii parti. dulul și guvernului cu privire la îm. bunătățirea invățămîntului de cultu- ră generală, acțiunea pentru politeh- nizarea Invățămîntului de cultură generală s-a extins mult. In anul școlar 1956-1957 lucrările practice de atelier au fost introduse tn <0 de școli de 7 ani și 82 de Școli medii, iar în anul școlar 195/ —1953 la încă 99 de școli de 7 ani și 101 școli medi1. Pentru desfășurarea în bune condi- tiuni a lucrărilor practice. Ministe. rul Invățămîntului și Culturii a spri- jinit un număr însemnat de școli prin înzestrarea atelierelor acestora cu utilajul, sculele și materialele ne- cesare. Un sprijin important au pri- mit școlile din partea unor întreprin- deri industriale si a unor unități agri- cole socialiste atît tn ce privește în. zestrarea lor cu materiale și utilaje, cît și în ce privește unele indicații Gc XI practice de atelier ia i pentru lucrările a- e V—VII. Insolite de ice. Lucrările practi- organizat tinindu-se seama teui economic al regiunii. La lucrărilor practice s-a avut In vedere aplicarea cunoștințelor cu nriv:-e la principiile și legile fizicii, chimiei, matematicii, științelor natu- rale care stau la baza procesului teh- nologic ai lucrăr lor ce urinau să fie executate de elevi. In general, elevii au manifestat in- teres pentru activitatea practică. Ei și-au însușit unele cunoștințe tehni- ce, au căpătat unele deprinderi de activitate practică, au învățat să mț. nuiască scule, instrumente de mă- sură și control, utilajul folosit în a- teliere de tîmplărie, lăcătușăre, me. canlcă etc. și pe terenurile agricole. Sub îndrumarea maiștrilor-instructori și a profesorilor, elevii au reușit să execute obiecte utile (printre care nu- meroase materiale didactice cu care eu fost înzestrate laboratoarele si ca. bineiele școlare). Elevi' școlilor din centrele agricole au cultivat cereale și a.lte plante agricole și au confec. tionat o serie de piese pentru repara- rea mașinilor agricole. Rezultate deosebite în înarmarea Ing. EMIL RIZESCU director adjundt în Ministerul Invățămîntului și Culturii (Continuare in pag. 4) muncii asidue a cercetătorilor și a cadrelor și prețului ce ce pune pe experiența care s-a cîștigal după trecerea celor zece ani de la reforma invi- țămintului. PETRE DRAGOIESCU președintele Consiliului superior al școlilor n intimpinarea Zilei învățătorului ...au loc, la clubul muncitorilor din Invățămînt din Capitală, intense pre. gătiri. Colectivul de teatru pregă. tește. în regia actorului emerit Geor- ge Mărutză, comedia „Colivia cu sti- cleți" de Lascăr Sebastian și Silviu Georgescu. Piesa va fi prezentată în premieră la 30 iunie a.c, Un interesant spectacol se anunță a fi și concertul pe care.l pregătesc corul, orchestra și echipa de dansuri ale cadrelor didactice din București pentru festivitatea pe care clubul o va orgajuza tn cinstea învățătorilor și profesorilor fruntași. In. cinstea „Zilei învățătorului" clu. bul mai organizează o expoziție de pictură, excursii la Snagov și tntil- niri între profesorii fruntași din cele 8 raioane ale Capitalei. Cercul plastic al clubului deplasează, cu prilejul .Zilei învățătorului", la casa de cui. tură din Reșița, o expoziție care cu. prinde cele mai valoroase lucrări ale profesorilor de desen din București, IO ■ii- In clișeul din (linge : unu! din atelierele uzinei „Timpuri Noi” din CapitalȘ, așa cum ar5fa înainte de naționalizare i tn elljeut din .... , actual al halei de montaj a uzinei i In primul plan, diverse tjpn-- de ‘ Interiorul DIN ACTIVITATEA ȘCOLILOR PROFESIONALE ȘI TEHNICE Extinderea rețelei școlilor INTERVIU cu tovarășul Vasile Pungan director general al Direcției gene- rale de învăjămînt din Ministerul Agriculturii și Silviculturii i marile sarcini care stau in fafa agriculturii patriei noastre în perioada ț / actuală pun In lata școlilor profesionale și tehnice din sectorul agricol cerințe tot mai mari în ceea ce privește asigurarea cadre- lor de muncitori și tehnicieni cu o înaltă pregătire agrotehnică, capa- bili să contribuie, cu elanul și price perea lor, la dezvoltarea continuă a agriculturii noastre pe drumul socia lismului. Pentru a afla ce măsuri se iau în vederea îndeplinirii acestor cerințe am solicitat un interviu tovarășului Vasile Pungan, director general al Direcției generale de invățămint din Ministerul Agriculturii și Silvicul- turii. ÎNTREBARE: Care au fost rezultatele obținute In ultima perioadă pe linia pregătirii cadrelor de muncitori și tehnicieni necesari agriculturii noas. tre socialiste ? RĂSPUNS : Transformarea socia- listă a agriculturii și ridicarea pro- ducției ei la înălțimea cerințelor economiei socialiste sînt de necon- ceput fără înarmarea întregii mase de producători agricoli cu cunoștin- țele agricole necesare, precum și fără a asigura o conducere califi- cată a tuturor sectoarelor de pro- ducție. Tocmai de aceea în anii puterii populare s-a dat o largă extindere Învățămintului agricol de toate gra- dele și, in special, celui pentru pre. gâtirea muncitorilor calificați și a maiștrilor necesari agriculturii. Prin rețeaua unităților de învăță- mînt agricol s-au pregătit pînă în prezent 15.895 cadre de și peste 80.000 muncitori care au absolvit diferite iesionale sau cursuri de Totodată, pe măsura tehnicieni calificați, școli pro- caliiicare- extinderii sectorului cooperatist, s a dat o a- tentie tot mai mare pregătirii de cadre pentru gospodăriile agricole colective. Numai in doi ani, cursu- rile și școlile organizate pentru a- ceste cadre au dat 1.344) președinți și brigadieri. 1.960 contabili ți 12b președinți pregătiti prin școlile spe- ciale de organizatori G.A.C. în ultima perioadă s-a pus accent mai mare pe pregătirea practică și economică a viitorilor tehnicieni si maiștri. II IA MINISTERCT ÎNVÂlAMlNTULUI Șl CIUTURII ÎNTREBARE: Care sînt măsurile ți Silviculturii in vederea organizării RĂSPUNS : Pentru transformarea învățămintului profesional agricol într-un invățămint de masă —- sar- cină deosebit de importantă trasată la Consfătuirea pe țară a țăranilor și lucrătorilor din sectorul socialist al agriculturii de la Constanța — Ministerul Agriculturii și Silvicul turii elaborează în prezent un plan de măsuri pentru o perioadă mai lungă de timp. Acest plan prevede extinderea rețelei școlilor pentru a putea cuprinde un număr cit mai mare de tineri din rîndurile țără- nimii cooperativizate, muncitori din gospodăriile agricole de stat, S.M.T.- uri și din rindurile țărănimii mun- citoare. Se va Îmbunătăți amplasa- rea școlilor agricole, în funcție de specificul producției și nevoile de cadre ale fiecărei regiuni. Școlile vor fi înzestrate cu gospodării di- dactice corespunzătoare profilului unităților de invățămint respective. Ele vor fi organizate astfel incit elevii să-și poată verifica cunoștin- preconizate de Ministerul Agriculturii unui invățămint agricol de masă? țele teoretice, să cunoască îndea- proape problemele organizării ș; conducerii producției agricole In condițiile marii gospodării sociali- ste. Concomitent cu aceasta va tre- bui continuată acțiunea de înzestra- re a gospodăriilor didactice cu trac- toarele, mașinile agricole și utila- jele folosite in producția agrico â. astfel incit fiecare gospodărie di- dactică să-și poată îndeplini sar- cinile de producție ca orice între- prindere agricolă productivă- Totodată ministerul nostru studi- ază posibilitatea organizării învăță- mîntului agricol intr-un sistem de invățămint unitar- Este vorba aici de un studiu adine, care să tină seama de condițiile specifice ale a- griculturii noastre, de experiența acumulată pină acum in acest do- meniu, să folosească experiența bună a învățămintului nostru agri- col din trecut și să valorifice din plin experiența Uniunii Sovietice și a celorlalte țări socialiste. sistematică a elevilor. Socotesc că ar fi bine să se extindă numărul cercurilor de tineri naturaliști, care au dat și pînă acum rezultate fru- moase. Pregătirea învățătorilor și profe- sorilor de științe naturale trebuie să se realizeze, după părerea mea, ..-iâdu-se seama de partea aplica, tivă a acestora — și anume, da pra: .ca agriculturii. De aceea ar fi bine ca in școlile și institutele pedagogice, ca și la facultățile de biotocle să se predea discipline a- groncsice, cu atit mai mult cu cit majoritatea absolvenților acestora vor lucra in mediu sătesc. Cred că o legătură mai strînsă Intre școlile de cultură generală și cele de agricultură ar putea ajuta atit eterilor cit și profesorilor din invățămfBtal elementar și mediu să cunoască mai îndeaproape proble- mele agriculturii. S-ar putea orga- niza pe această linie schimburi de experiență Intre cadrele didactice, efectuarea de lucrări practice în gospodăriile didactice ale școlilor agricole, sprijinirea școlilor de cul- turi generală cu material didactic agricol și acordarea asistenței teh- nice pe loturile școlare- industriei INTREBARE: Cum pot contribui profesorii școlilor de cultură generală din Întreaga țară la dezvoltarea învățămintului profesional agricol ți Ia transformarea acestuia într.un invățămint de masă ? RASPUNS: Școlile elementare și mec din întreaga țară și, în spe- cial, cele din mediul sătesc sînt cele care trebuie sa Îndrume tineretul de virstă școlară Căite însușirea u- nor meserii agricole. învățătorii și profesorii au un mare rol in acea- stă muncă, intrucit lor le revine sarcina de a găsi formele cele mai potrivite pentru a insufla copiilor dragostea pentru agricultură. Pe această linie socotesc că are o mare importanță munca profeso- rilor care predau științele naturale in clasele V—VII, deoarece în a- ceste clase elevii studiază pentru prima dată în mod sistematic feno- menele din lumea organismelor ve- getale și animale. De metodele fo- losite în predarea științelor natu- rale în clasele V—VII depinde for- marea la elevi a concepției că a- gricultura se bazează pe metode științifice, depinde dezvoltarea in- teresului și dragostei pentru munca agricolă. Cred, de asemenea, că tre- buie să se acorde o mare atenție activității elevilor pe loturile șco- lare, deoarece această activitate constituie prima practică agricolă Viitorii mecanizatori agricoli la practică In azsste săptămini elev.; școl-or profesionale Ș* tehn-.ce ale v-:u- s’.eruiu IndJ5:r e Bun- or de Consum se pregătesc -jitecs penru examene, care vor începe li data de 15 iunie. încă din luna martie ministerul a dat cadrelor didactice îndruâ.ări a- mănunțite cu privire Ia recapitularea materiei. Aceste îndrumări s-au ba- zat pe experiența valoroasă dobîn- dită în anii trecuți în școli In legă- tură cu sistematizarea, adincirea și consolidarea cunoștințelor și deprin- derilor practice ale ucenicilor și ele- vilor. Acum, în majoritatea școlilor munca de recapitulare se desfășoară organizat, pe baza unor planuri al- cătuite special în acest scop și apro- bate de consiliile pedagogice. Așa stau lucrurile, bunăoară, la școlile profesionale de pe lîngă întreprinde- rile „Industria Lînei“-Timișoara, „Ki- rov“-București, „7 Noiembrie“-S:b!u. în aceste școli planurile de recapi- tulare finală au fost alcătuite în urma unei analize amănunțite a ni- velului de pregătire al ucenicilor fiecare clasă și disciplină in parte, pe baza cunoașterii dificultăților ce le-au întîmpinat ucenicii in cursul anului și a lacunelor existente In cu- noștințele lor. Ca urmare a acestei Ucenicii Ion Dinu. Mircea lonescu și Constantin Ivan din anul III al școlii prolesiouale din Izvorul Mureșului la practică în atelierul de radiofonie. LA ȘCOALA PROFESIONALA DIN IZVORUL MUREȘULUI In deptesimen Gurghiului, la poalele masivului Grelei, foarte aproape de Izvorul Mureșteai, se află un mare grup de vile vesele și atrăgătoare. Aci locuiesc și înva- ță 171 de tineri ucenici cu deb-tilăU ti zice. Aîlindu-se tot timpul sub supravegherea eleat' a ur-b-U* trăind fratamenlc moderne, ei iși întăresc sănătatea și iți însușesc Iatagan Mima aleasa Adivtiilaa ae desfășoară intr-un număr de 39 vile utilate și amenajate apre ■ pani i pi săli de dasă, club, bibliotecă, dormitoare, cantină etc Pentru mițurarea rasar condiții cit mai bune de pregătire a ucenicilor, s-au construit ga eurind alcFsra înzestrata cu let utilajul r.ermer. Aci, pe baza unui plan de producție, ucenică li±cre«îâ la construirea aparatelor de radio, la confecționarea mașinilor de gă- tit și incălm, la conlecționazea de mobilier, de diferite unelte etc. Ei se pregătesc ast- fel spre a dasssd meiefenifti-consUuctori, lăcătușLmecanici, tinichigii și Umpleri. La ■fîr„tăl acesss luzi var absolvi cursurile școlii și vor intra în producție 33 de lăcătuși-me- camd, 2C de imscfegii și 13 radMsfoniști. Pentru o est mm îmi pregătire e ucenicilor în perioada examenelor, conducerea șco- lii, in frwnle ea B --V,mai Eugen Felrovici și maistrul șef Petru Delta, a alcătuit un plan «f-iămmțtt de u, ■ uri privind sarcinile cadrelor didactice. Este demnă de menționat acti- ,iLatea mfa^u.ia piatra pregătirea examenelor de către profesorul de tehnologie Nico- Laie Tloaze i mab:rii-uulniilin Romului Balaș și Procoșrie Crulicovschi. AceșUa au or- ganizat eaamha a in«ridualo și colective și demonstrații practice, fapt care a contribuit m^l le 111 issăzaxva eanaștiateler căpătate de ucenici in timpul anului. Țlafnâa-oe leama de necesitatea de a întări sănătatea ucenicilor în școală s-au luat o serie de măswi spre e se evita surmerarea lor în această perioadă. S-a asigurat, ast- |e|, ehiigosmii de după amiază, care este respectat cu strictețe de ucenici. Intrâți iu arul I eu debilitați fizice, absolvenții școlii profesionale din Izvorul Mureșu- lui ser pleca ia p educUe complet sănătoși și, totodată, bine pregătiți pentru a exerci- ta di Ieri te meserii Aceasta reprezintă □ mărturie vie a grijii deosebite a statului nostru democrat-papvlar fața de tinerele vlăstare ale patriei. I, SIMIAN bunurilor de consum ie rec;:.ta Li re Precizări privire la reexaminarea profesională Cu privire la reexaminarea profesională a cadrelor didactice care au întrerupt învățămîntul mai mult de 2 ani și care, în prezent, solicită încadrarea în invățămint, se tac următoarele precizări : întreruperea de 2 ani se calculează pen. tru intervalul de la data absolvirii facul- tății și nu de la data obținerii examenului de stat. întreruperea se socotește pe ani școlari. Timpul servit in invățămîntul superior, academii militare, școli tehnice și profesionale in funcțiunea de profesor, lec- tor, asistent, preparator, nu se socotește ca întrerupere. Cadrele didactice care au în- trerupt invățămîntul mai mult de 2 ani, dar care in acest timp au suplinit neîntre- rupt la diferite școli, nu vor fi supuse reexaminării profesionale dacă de la data expirării celor 2 am pînă la data înca- drării ca suplinitor nu au trecut mai mult de 00 de zile. Profesorii-maiștri de lucrări practice, lucru, gospodărie care solicită încadrarea în invățămint in urma introducerii acestor obiecte în planurile de invățămint, nu vor fi supuși resxaminârii profesionale. De ase- menea, directorii de cămine culturale și case de cultură raionale sau regionale care au fost promovați în aceste munci din învă- țămint nu vor fi supuși reexaminării pro. iesionale la întoarcerea la post (catedră), indiferent de timpul cit au îndeplinit a- ceastă luncile. Cadrele didactice, încadrate in cursul anului școlar 1957/1958 în invățămint, dar care intră în prevederile instrucțiunilor privind reexaminarea profesională, vor trece reexaminarea în acest an școlar, chiar dacă au fost cuprinse la cursurile de per- fecționare. Comisiile pentru examenul rn-. . diccâ a rulaUve nu constiuie o reiu cunoțiinielsr stud «Lt creatoare, care «r^.- prețâtrea scenicilor O conL'ibriie desfășura-e a re’ip în numeroase țcr' un <- < - fu a- ,ie recam- an,că i e «duc, nico-raetodice. Prin I —. 'c. mate- rialului bibliografic de a machetelor ie te iii tente :n acesfe cabiBr.e, cssre-e teoret:c a! ;ecț::'or de recar.tu!‘re, determ.nindu.i pe ocenxr. ș; efevi să lege în mod logic cuooșîtf.eie teo- retice de problemele p:act« ale în- treprinderilor In care se pregătesc să lucreze. Așa procede cadrele didactice de ia școlile pro- fesionale de pe lingă tstreprinderile Ti mișcara, profesorii îndrumă studiul individual *’ ei* .lor. arăt'ndcTe cum să In- ar * ee >r&:ecee să folosească pen- tru a sa s:MematiZ£ăe vo.u3iui mare de cunoștințe pe care trebuie sa și-l însușească. Și diriginții se preocupă îndea- Examenul de stat la școlile peda- gogice începe în toată țara ta ziua de 10 iunie a.c., orele 8 dimineața. Publicăm mai jos școlile unde vor funcționa comisiile, școlile ai căror candidați se vor prezenta ia examen, precum și președinții comisiilor. REGIUNEA BACĂU: școala peda- gogică de învățători Bacău (comisia nr. 1, se vor prezenta candidații de la școala pedagogică de învățători și școala pedagogică de educatoare Bacău); președinte — prof. Grigoraș Maria. REGIUNEA BAIA MARE : școala pedagogică de învățători Cărei (co- misia nr- 2, se vor prezenta candi- dați! de la școala pedagogică de în- vățători Cărei); președinte — prof. Ambruș Vena. REGIUNEA CLUJ: 1) școala pe- dagogică de învățători Cluj (comisia nr. 3, se vor prezenta candidații de la școala pedagogică de în- vățători Cluj); președinte — prof. Chindea Teodor. 2) școala pedago- gică de învățători Abrud (comisia nr. 4. se vor .prezenta candidații de la școala pedagogică de învățători Abrud); președinte — prof. Moldo- van Nicolae. 3) școala pedagogică de lnvă(ltori cu limba de predare na- ghară Cluj (comisia nr. 5. se vor prezenta candidați: de ia școala pe- dagogică de învățători cu limba de predare maghiară și cei de ta școala pedagogică de educatoare cu limba de predare maghiară Cluj); președin- te — prof. Szabo Aurora. 4) școala proape elevilor sfâtuiri zitează de pregătirea ucenicilor și pentru examene. Ei țin con- speciale cu părinții și îi vi- la domiciliu pentru a-i ajuta I REGIUNEA PLOEȘTI : școala pe. dagogică de învățători Buzău (corni, misia nr, 15, se vor prezenta candi- dații de la școala pedagogică de în- vățători Buzău); președinte — prof. Tane Nicolae. REGIUNEA STALIN : școala peda- gogică de învățători Sibiu (comisia nr. 16, se vor prezenta candidații de la școala pedagogică de învățători Sibiu); președinte — inspector Ar- meanu. REGIUNEA SUCEAVA: I) școala pedagogică de învățători Gura Hu- morului (comisia nr. 17, se vor pre. zenta candidații de ia școala pedago- gică de învățători Gura Humorului): președinte — inspector Gafița Dioge- ne. 2) școala pedagogică de învăță- tori cu limba de predare ucrainiană Șiret (comisia nr. 18, se vor prezen- ta candidatii de la școala pedagogi- că de învățători cu limba de predare ucrainiană Șiret); președinte — in- spector Racocea Roman. REGIUNEA TIMIȘOARA: la pedagogică de învățători ra (comisia nr. 19, se vor 1) școa- Timișoa- prezenta candidații de ia școala pedagogică de învățători și școala pedagogică -I9j6 început în cu o clasă formată din 43 elevi, șf se realizează prin efectuarea lucrărilor practice în atelierul școlii, care funcționează în incinta atelierelor „Grivița roșie". Academia agricolă din Tartu-R.S.S. Estonia ZWĂ ȚĂMVTUL PUBLIC ÎN R. S. S. ESTONĂ In anii Marelui Război pentru Apărarea Patriei, poporul estonian a suferit jugul greu al ocupației. Hitleriștii au adus economiei și culturii noastre pier- deri uriașe. In întreaga republică au fost complet distruse 119 clă- diri școlare și avariate 388 ase- menea clădiri. Din 25 case de copii au rămas numai 5. Au fost dis- truse 75% din materialele didac- tice. Sub conducerea Partidului Co- munist și cu ajutorul republicilor frățești, R.S.S. Estonă a obținut în anii postbelici succese însem- nate în dezvoltarea economiei na- ționale și a culturii. S-a înfăptuit învățămîntul general obligatoriu de 7 ani. In orașele de subordo- I. Tohver locțiitor al ministrului Invățămîntu- lui din K. S. S. Estonă nare republicană realizat pe deplin învățămîntul mediu gene- ral. In celelalte orașe și sate, 9j% din numărul absolvenților claselor a VI 1-a sînt cuprinși în clasele a VHI-a sau In instituțiile de învățămînt mediu tehnic. Pentru realizarea invățămîntului general de IU ani, în republică crește necontenit numărul școli- lor medii. In anul școlar 1944.1945 erau în total 38 de școli medii, iar în anul școlar 1956—1957 nu- mărul lor se rio «a la 1’3 O da ă cu creșterea numărului școl lor medii a crescut și numărul ele- vilor din clasele VIII—.XI Dacă în anul școlar 1945-1916 în clasele Viii—XI învățau 10.465 de elevi, în 1957 în aceste clase erau cu- prinși mai mult de 23.000 de elevi. In anul școlar 1957 1958 sau deschis în republică încă 18 școli medii, iar numărul elevilor din clasele VIII—XI a crescut pină Ia 27.000. La sfîrșitul celui de al șaselea cincinal vor luncțiorva 17U de școli medii, cuprinzînd in clasele VIII—XI circa 37.000 de elevi. In anul acesta tn sistemul M:- nisterului Invățămîntului funcțio- nează în total 1109 școli cu loJ-SOd de elevi, iar în s sternul școlilor căilor ferate trei școli me. dii. unde studiază circa 1500 de elevi. In total, in școlile de cui- tură generală Învață 152.030 dz elevi. în Estonia burgheză nu erau cu. noscute asemenea tipuri de școli cum sint școlile pentru tineretul sătesc sau școl le medii îără frec- vență. Acum, tn aceste școl:. pre- cum și tn școlile pentru t-ne«"tul muncitoresc. învață 11 000 de elevi. Ia acest fel. numărul elevilor d n șeohle de cultură generală atinge cifra de 163.000. In Eston a bur. gheză în școlile de cuitu'A gene- rală învățau cu 40.000 de elevi mai pu,ini decît au învățat în R.S.S. Estonă în anul 1956-1957. Școlile republicii au obținut re- zuLate importante tn domeniul politehnizării învățămîntului. Au fost Introduse în programe lecții de lucru manual în clasele l-IV, lucrări de atelier Iu clasele V — Vil și activitatea practică pentru studml mașinilor, al electrotehnicii și al automobilului în clasele VIII—XI. Un ajutor important în realizarea politehnizării învăță, inîntulm îl acordă școlilor între- prinderile și colhozurile, care dat în scopuri didactice circa automobile și tractoare, strunguri, motoare electrice, strumente etc. Prin Ministerul vățămîntului Public al R S.S. au 200 159 in- In- Es- tone școl.le au primit mj; mult de IJOJ macini-unelte, precum și strumente și a'.te materiale. In toate școlile, cu excepția torva școli orășenești, există tun experimentale. In flecare in- lo- an, zeci de școli, profesori și elevi par- ticipă la Expoziția agricolă nalâ. La Expoziția agricolă blicană au participat 48 da In republică funcționează unlo- repu- școli. șase instituții de învățămînt superior — Universitatea de stat din Tartu, Institutul politehnic din Tuli n, Academia agricolă estonă. Insti- tutul pedagogic. Conservatorul de stat și Institutul de artă — in care studiază in total circa 12.000 de tineri. In Estonia bur- gheză în Instituțiile de îuvățămînt superior erau cuprinși doar 4890 de studenți. în ultimii ani. în republica noastră a i fost construite 64 de clădiri școla-e. îndeosebi s-au rid:, cat multe clădiri școlare în cen- trul industrial Koh>l.a-iarva și la Ahtm, in centrul textil Narva și în capitala republicii. Tallin. In anii 1945-1957 au fost editate crea 15.000.000 de manuale. Statul nostru se îngrijește și de o'Lani. Au fost create 36 de case de copii, unde sint instruiți și educați citea 3300 de copii orfani, în Estonia burgheză, casele de copii erau instituții pentru ..să- raci". Rația zilnică pe care o pri- meau aici copiii era stabilită după bunul plac al președintelui corni, telului de conducere, iar directorul 1 Cercul de telecomunicații case! era cu atît mal prețuit cu cît știa să facă mai multă economie pe spinarea copiilor. La noi, sta- tul alocă pentru întreținerea case- lor de copii sume importante, ni anul 1956 in R.S.S. Estonă s-au cheltuit pentru casele de copii 21.625.000 de ruble. Schimbări mari au avut loc în anii postbelici în ceea ce priveș- te pregătirea dagogi. 1946 și 1956-1957 Din pină cadrelor de pe- anul în numitul școlar 1945. anul școlar pedagog lor a crescut cu peste 50%. Ince- pi'nd din anul școlar 1945-1946 au tost trimiși să lucreze în școli circa 6000 de profesori tineri. Pen. tru ridicarea nivelului ideoiogico- politic și pedagogic al profesori- lor, începînd din anul 1945 se edi. tează o gazetă săptămînală și un ziar. Pentru ridienrea calificării profesorilor se desfășoară în fie- care an cursuri de perfecționare, între anii 1945—1957 au participat la aceste cursuri circa 18.000 de persoane. Grija Guvernului Sovietic șl a Partidului Comunist pentru ridica- rea nivelului cultural al poporului este dovedită îndeosebi de bugetele țării noastre. înainte de instaura- rea puterii sovietice, în anul șco- lar 1938.1939, bugetul de stat al Estoniei burgheze prevedea pen- tru învățămîntul public 9.905.900 de coroane, adică 8,9% din buget. Chiar în primul an al puterii so- vietice (în 1941) s-au a’.ocaț in a- ceste scopuri 79.031.009 de ruble sau 14,8% din buget (fără să se includă aici alocațiile pentru Uni. versitatea de stat din Tartu și Institutul politehnic din Tallin, fi- nanțate din bugetul de stat al U.R.S.S.). In anul 1945 s-au alo- cat pentru 122.768.000 buget, în ruble sau i anul 1955 sau 19,1 c/o i învățămîntul public de ruble sau 17,6% d‘n 1950 - 196.075.000 de 19.1% din buget, iar în - 222.396.000 de ruble, din buget. Aceste date arată că alocațiile pentru învăță, mîntul public au crescut în decurs de 15 ani de 2.8 ori. Aceasta a perm's să se lichideze în scurt timp pierderile uriașe pe care le-a pricinuit învățămîntului ocupația fascistă și a creat condițiile cele mal bune pentru munca Instructiv educativă în școli. Acum, toate școlile sînt înzestrate cu materiale didactice și cu mobilierul necesar, cu inventar sportiv și cărți. Aceste fapte arată că puterea sovietică a creat tinerilor toate posibilitățile pentru a-și însuși cultura, pentru a deveni oameni de ispravă, constructori destoinici ai societății comuniste. La Orașul Stalin, numeroase în- căperi ale unei splendide clă- diri, folosite in trecut de o singură familie, au fost puse fs dispoziția celor circa 2000 de copii care v,n aci, la palatul devenit al pionierilor, dornici să afle lucruri noi, interesante, să construiască cu propriile lor miini. Lucrările pract.ce desfășurate în cercuri iac să se îmbogățească, să se cimenteze cunoștințele teoretice ale copiilor, ajutîndu-i pe aceștia su se deprindă cu munca fizica. In cercul de telecomunicații, bună- oară. începătorii se familiarizează cu uneltele și materialele speci.ice cercului, întregindu-și noțiunile des- pre electricitate; conductorii, izola- torii. electrizarea prin influentă, cu- rentul electric, elementele galvanice, acumulatorii, procedeele pentru in- tercalarea receptorilor, aparatele de încălzit, becul electric, siguranța, ' radioreceptorii cu cristal ș. a. sînt cunoscute in mod nemijlocit de către pionieri în ședințele de cerc. Avan- sați!, pe lîngă toate acestea, sînt a- jutați să cunoască mai bine structu- ra magnetică, cîmpul magnetic, elec- tromagnetul, soneria electrică, teie- g-aful electric, microfonul și telefo- nul, noțiunile privind transformarea energiei electrice în energie meca- nică (electromotorul), transformatorii urcători, cobor-îtori și amplificator.! cu tub electronic. In.luen;a binefăcătoare a lucrări- lor practice asupra nivelului de cu- noștințe al elevilor s-a reflectat și în situația lor la învățătură, mulți copii reușind să-și schimbe astfel no- tele mediocre la fizică în note foarte bune sau bune. E cazul fra(i.or Bă- răgan din clasa a Vil-a de la școa'.a de 7 ani nr. 3 sau al elevilor din cla- sele a Vl-a sau a VII.a : Gomoescu Alex. de la școala medie nr. 15, La- zăr Constantin și Ven Dumitru de la școala medie nr. 5, Petcu Io, n de la școala med.e nr. 6, Rusu Mi- hai, Rațiu Dima și Condos loan de la școala medie nr. 3 ș.a. in perioada vacanței de vară, cînd copiii vor avea mai mult timp liber și prin urmare frecvența in cercuri va fi mai bună, vom putea să des- fășurăm activități practice și mai bogate și avem tot interesul să o fa- cem, deoarece acestea atrag pe copii înspre tehnică, le dezvoltă dragos- tea pentru munca direct productivă și bineînțeles le lărgește ș; adinccș'.e sfera cunoștințelor. Prof. DUMITRU TRIȚOI'J Orașul Stalin A însemnări bibliografice BRADITA DIN PĂDURE de Lniza Vladescu „Brădița din pădure" e o feti- ță orfană, crescută de un batrîn pădurar, care se hotărăște piuă la urma s-o trimită la o casa de copii. Este de fapt, în linii mari, povestea atîtor copii fâra părinți, carora regimul nostru le-a oferit o familie și un cămin. ȘERFI de Ioana Postelnicu Autoarea înfățișează într-un ciclu de nuvele o parte a lumii copilăriei, cu descoperirile ei neobișnuite și misterioase pentru copii, cu bucuriile și necazurile acestora. Răspunderea fața de educația și instrucția viitorului cetățean al patriei — copilul — constituie tema nuvelelor „Șerfi“, „Puiu“, „Codruț", „Griguța, Puști și Nef*. Autoarea insista adesea a- supra urmărilor nefavorabile ca- re pot surveni în procesul de creștere și educare a copiilor a- tunci cînd, din lipsa de preocu- pare a părinților pentru acesîe probleme, copilul sc dezvoltă la întîmplare. rea tineretului pentru viată După ce elevii capătă unele deprin- deri practice in atelierul școlar, ei trec să lucreze direct In p.'oducție. alături de muncitori. unde executa produse de aceeași calitate. In de- cursul celor 3 ani. experimentarea acestei forme de politehnizare a în- vățămîntului s a introdus și ia alte clase ale școlii medii respective. Mulți elevi ai școlii, fruntași la în- vățătură. s-au evidențiat și in execu- tarea corectă a lucrărilor practice, în folosire mașinilor-unelte. In în- țelegerea funcționării diferitelor me- canisme. în însușirea cunoștințelor asupra proceselor tehnologice de exe- cuție a o serie de produse. Ei au că- pătat încredere în propriile lor for- țe, în posibilitățile lor de a crea lucruri utile. Politehnizarea învălămlntulul se realizează tn procesul predării o- biecteloi de cultură •generală. îndeo- sebi la fizică, chimie, științele na- turii, matematică, desen, geografie, c.ire dau elevilor cunoștințe asupra principiilor științifice de bază ale producției industriale și agricole. Cu- noștințele și deprinderile căpătate de elevi la obiectele de cultură genera- lă, îmbinate cu lucrările de atelier și agricole, sînt lărgite și mat te- meinic însușite de către elevi prin participarea lor la diferite forme de acti- vitate practică, prin care se dezvoltă inițiativa creatoare a elevilor și se formează deprinderi de muncă inde- pendentă. La pregătirea multilaterală a elevilor contribuie de asemenea activitățile organizate în cercurile teh- nice, participarea la munca obștească, excursiile, vizitele în unitățile indus- triale și agricole, vizionarea de fil- me documentare etc. Mulți pionieri și școlari activează în diferite cercuri organizate ta pa- latele și oasele pionierilor. Aici au învățat să execute lucrul de mină, au căpătat deprinderi de a folosi sculele, unelte și de a executa dife- rite lucrări ce le dezvoltă înclinațiile pentru munca practică. Stațiunea tinerilor naturaliști or- ganizată de .Ministerul Invățăinîntu- lui și Culturii la Timișoara in anul școlar 1155—1156 oferă elevilor l.irgi posibilități de aplicare practică a cunoștințelor însușite la lecțiile de șiiințe naturale. L’n all m.jloc pentru legarea în- vățămîntului de practică, pentru pregătirea elevilor in vederea muncii productive îl constituie practica în producție organizată după încheierea cursurilor, la sfîrșitul a iului școlar. Elevii școlilor de cultură generală desfășoară în zilele acestea activita- tea practică In atelierele școlare, în întreprinderi. în gospodării agrico.e colective și în gospodării agricole de stat, pe parcelele experimentale, par- ticipă la activități de folos obștesc. Observațiile pe care Ie vor face în această perioadă cadrele didactice care conduc practica tn producție a elevilor vor constitui un îndreptar pentru activitatea ce se va desfășura In viitorul an școlar. fnsușindu-și cunoștințe temeinice și deprinderi de muncă practică, ab- solvenții școlilor medii vor putea să-și desfășoare munca cu mai mul- tă competență, fie că vor urma cursurile unor școli tehnice care pre- gătesc muncitori de înaltă calificare, fie că vor merge în învățămîntul su- perior sau direct în producție. Același lucru se poate spune și despre ab- solvenții școlilor de 7 ani. Aceștia se vor orienta mal cu ușurință spre anumite școli profesionale, școli agri- cole și de meserii, pentru a deveni muncitori destoinici, capabili să fo- losească tehnica nouă. Pentru înfăptuirea cu succes a po- litehivzării învățămîntului de cultură generală mal avem încă muhe de fă- cut. Mal sînt școli care nu au reușit să organizeze lucrările practice în atelier și pe parcela experimentală, care au laboratoare și cabinete șco- lare slab înzestrate cu material di- dactic, care nu s-au preocupat în suficientă măsură de legarea învăță- niîntului de practică, de producție, de înarmarea elevilor cu deprinderi de muncă practică. Nu toți pedagogii au reușit să i convingă pe elevi de importanța activităților practice. Se îutîlnesc cazuri de elevi care partici- pă formai la lucrările practice sau une- ori lipsesc de la aceste lucrări, iar pă- rinții acestor elevi nu sprijină școa- la în rezolvarea sarcinilor privind politehnizaroa învățămîntului. In unele școli medii și de 7 ani, maiștrii.instructori folosesc metode meșteșugărești In transmiterea cu- noștințelor tehnice și în formarea de- prinderilor practice, nu țin suficient seama de cunoștințele pe care le au elevii la matematică, fizică, chimie, științele naturale, desen, nu reușesc să trezească interesul elevilor pentru lucrările practice. Pentru oa aceste neajunsuri să fie înlăturate este ne- cesar ca profesorii și în special maiștrii-instructori să-și completeze cunoștințele metodice și de speciali- tate, să studieze obiectele legate mai direct de potitehnizarea învățămîntu- lul pentru a reuși să realizeze o îmbinare strînsă a învățămîntului cu practica. Profesorii trebuie să-șl pregătească din timp materialul didactic necesar, să se documenteze în întreprinderile industriale și agricole asupra aplică- rii principiilor științifice de bază a'.e producției în vederea legării muncii de predare cu producția și să par- ticipe la orele de lucrări practice, pentru a da elevilor explicațiile știin- țifice necesare. Pentru a veni tn sprijinul cadrelor didactice care predau în școlile de cultură generală. Ministerul Invățâ- mîntuluf si Culturii va elabora In scurtă vreme un bogat material do- cumentar cu privire la metodica pre- dării unoi obiecte și a desfășurării lucrărilor practice. Una dintre prin- cipalele preocupări ale Ministerului Invățămîntului și Culturii este, de asemenea, aceea de a consolida baza materială a școlilor și de a pregăti și perfecționa cadrele didac- tice care să realizeze politehnizarca învățămîntului de cultură generală. Se urmărește ca în anul școlar 1958- 1959 în fiecare regiune să fie ci e 1-2 școli de cultură generală de bază pentru generalizarea metodelor șl a căilor folosite în realizarea politehn . zării învăiămîntulul Cadrele didactice, sprijinite dș oamenii muncii din întreprinderi,e industriale și agricole, de părinții e- levilor, de organele locale ale pu- terii de siat, trebuie să contribuie din plin la realizarea sarcinii de frunte a școlii noastre — de a crește un tineret mult'lateral pregătit. i a-. pabil ș| competent să aplice în prac- tică cunoștințele însușite în școală. Redacția și administrația : București, Piața Scînteii nr. 1, le lelon 7.60.10. Tiparul: Combinatul Poligrafic Casa Scînteii „I. V. Stalin" București, Pia[a Scînteii, Abonamente: 1 an — 12,50 lei; 6 luni — 6,25 lei; 3 luni — 3,12 lei. Abonamentele la „Gazeta Invățămîn tulul’* se Iac la toate oficiile poștale, prin factorii poștali șt diluzorii voluntari din întreprinderi și instituții.