Profclari din toalt țXrHf, uniți-vS! PENTRU PACE Sueîa inmîuminîului LUME Organ al Ministerului Inv&țâmintulol și Culturii și al Comitefulai Central al Sindicatului Muncitorilor din Invățămint și Cultură Anul X, Nr. 473 i 30 mai 1958 4 pagini 25 bani La Moscova .-au desfășurat recent consfătuirile țărilor participante Ia Consiliul de Ajutor Economic Reciproc și la Tratatul de la Var- șovia—consfătuiri ce au reunit pe reprezentanții partidelor comuniste si muncitorești și ai guvernelor acestor țări, .precum și invitați și obser- vatori din partea celorlalte state socialiste. Consfătuirile de la Moscova au o mare însemnătate pentru întărirea economică a țărilor lagărului socialist și pentru întărirea păcii în lumea Întreagă. Reprezentanții partidelor frățești din țările membre ale Consiliului de Ajutor Economic Reciproc au hotărit în consfătuirea lor să ia măsuri concrete care să asigure lărgirea continuă a colaborării economice între aceste țări și folosirea la maximum a superiorității sistemului economic socialist mondial. Consfătuirea reprezentanților partidelor frățești din ță. iile membre ale C.A.E.R. a hotărit să ridice la un nivel mai înalt divi- ziunea internațională socialistă a muncii, printr-o justă organizare a coo- perării și specializării in producție între statele socialiste. Diviziunea socialistă a muncii in cadrul sistemului socialist mondial va duce la ridi. cerea ■ ; COPIILOR cele mai curate gînduri și sentimente Pedagogii da pa întreg cuprinsul patriei trAla.c, alAtari de copiii re- publicii noastre, bucuria unei mari sârbdtori : Ziua In'emajlonalâ a co- pilului. Ca întotdeauna, și In ziua aceasta cele mai curate glndurl șl sentimente însuflețesc pe cel ce au primit sarcina de onoare da a •duca și instrui tlnAra ganarație. BIndurU. de mal |os, tn care am încercai .A redAm Citeva din aspectele muncii lor cu copiii, vorbesc despre aceste glndurl șl sen- timente alese. Mesaj dr dragoste și recunoștința ți de tuirii considerabilă a nivelului economic al țărilor socialiste. Politica permanentă de pace a statelor lagărului socialist și-a găsit astă dată expresie în măsurile comune adoptate în cadrul Consfă- Comitetului Politic Consultativ al statelor participante la Tratatul Mlădit ele viitorului Pentru sărbătorirea copiilor a fost aleasă ziua de t iunie, una din cele mai Înflorite ți mai frumoase zile ale anului. In această zi, cind soareie scaldă in Iu. mina sa joaca prichindeilor gălă- gioși și zburdalnici, gindul oamenilor de pe întreg cuprinsul planetei noas- tre se înclină cu căldură și alee, țiune către cei pe care Maxim Gorki ii numea «florile vieții". De copii, de mlâdițele fragile care cresc acum sub ochii noștri depinde fata lumii de miine. Ei sint cei care vor continua să îmbogățească mai departe comorile de frumusețe ale omenirii, cei care vor purta pe culmi mereu mai inalte făclia progresului. Ei vor rămîne să iubească cerul ți pămîntul, florile, păsările și cînte- cele. să lupte pentru cele mai fru. moașe sentimente și idealuri, pentru fericire și pace. In țara noastră copiii iși trăiesc intr-adgvăr copilăria, fn cele mai în- depărtate colțuri ale patriei noastre, acolo unde altădată dăinulau sără, cia, mizeria ți incultura, pătrunde astăzi lumina binefăcătoare a școlii. In regiunea Deltei, ținutul in care domneau odată malaria și țînțarii, co- piii de pescari au la dispoziție școli, cămine, biblioteci, radio. Copiilor de moți din Munții Apuseni li s-au dat numeroase școli și internate. Pentru naționalitățile conlocuitoare au fost create școli cu limba de predare ma- ternă. Chiar ți numai din ctteva date se poate vedea cît de mare este gri- ja pentru copil la noi. In anul șco- lar trecut, bunăoară, au funcționat 15.920 de școli elementare, cuprin- zind în clasele I IV totalitatea copii- lor de vîrstă școlară. Invățămintul de 7 ani a devenit obligatoriu si gratuit în orașe, centre muncitorești ți reședințe de raion. Numărul șco- lilor medii se ridică la 405 unități, cu peste 84.000 elevi. In toate țările lagărului socialist educația copiilor se află în atenta tuturor. Grija pentru instruire soli- dă ți multilaterală, cultivarea patrio- tismului socialist ți a internaționa- lismului proletar, insuflarea unor înalte calități morale sint elemente de prim ordin pe care se bazează in aceste țări educația copiilor, mlădi- țele viitorului omenirii. Fiara fascistă care s-a năpustit cu cițiva ani in urmă asupra Uniunii Sovietice a distrus aproximativ 82.000 de școli. Dar statul sovietic a refăcut, după război, rețeaua Șco- lară. In momentul de față sute de milioane de ruble din bugetul statu- lui se cheltuiesc numai pentru a se asigura copiilor manualele de țcoală și cărțile de literatură potrivite virs- tei lor. In ceea ce privește situația copii, lor din China populară, este semni- ficativă una din lozincile guvernului popular chinez: «Să dăm copiilor tot ce este mai bun!“ Nu de mult, China era renumită pentru numărul uriaș de analfabeți. Astăzi numai in cursurile de învățămînt elementar sînt încadrați aproape 64 milioane de elevi, fără să mai socotim alte milioane de elevi care se află în șco- lile de toate gradele. In Republica Populară Polonă, unde in trecut la 17 sate revenea o singură școală, astăzi toți copiii de vîrstă școlară se bucură de binefa- cerile invățămîntului, iar in Repu- blica Populară Bulgară s-au înfiin- țat, de la eliberarea țării și pină azi, peste 1000 de școli. Din nefericire, nu toți cei care au datoria si poarte grija copiilor ișl îndeplinesc această datorie. Mai sînt încă unele țări în care situația co- piilor se află sub semnul unei tra. gice nepăsiri. Sînt țiri capitaliste in care dru- murile și localurile sint pline de o mulțime de copii zdrențăroși și slabi care întind minutele așteptind mila celor avuti, în care mii de co- pii scormonesc, alături de ciini, res- turile de hrană din lăzile de gunoi. In alte țărj capitaliste copiii mor adeseori de foame înainte de a de- veni adolescenți. In Japonia, copiii se vînd și se cumpără la fel ca pisi- cile sau cîinil (cu deosebirea că o fetită costă 22 de dolari, iar o pisică se vinde cu 30 de dolari). In Republica Federală Germană lipsesc grădinițele de copii și cămi- nele. Din această cauză, pe străzile centrelor industriale pot fi văzuți nu. meroși copilași care poartă la git cheița de la locuință, în timp ce mama e la muncă. Numărul acestor copii depășește cifra de trei milioane. Deci mai mult de trei milioane de viitori oameni a țpror educație începe pe maidan și pe stradă. Dar nu numai grădinițele și căminele lipsesc in Re- publica Federală Gennană. Și numă. ruj institutorilor este in permanen- tă scădere, pentru că, abia urcați la catedră, aceștia sint chemați să în- groașe rîndurile noii armate vest, germane. In Statele Unite ale Americil circa șase milioane de copii nu pot să meargă la școală din lipsa săli, lor de clasă. Bineînțeles, situația ar putea fi remediată daci s-ar con- strui școli noi. Numai că cei de care depinde acest lucru au cu totul alte preocupări și nu le arde de construi, rea școlilor. Obsedați de pregătirea unui nou război mondial, conducă- torii statelor capitaliste investesc sume fabuloase in operațiuni de înar- mare. Din punct de vedere al educa- ției situația copiilor din țările capi- taliste capătă, pe zi ce trece, un ca- racter din ce in ce mal grav. Fii. mele cu bandiți și crime, așa numita literatură polițistă și literatura por- nografică tulbură mințile copi. lor lipsiți de orientare și suprave- ghere. Știrile pe care ziarele le pu- blică în ultimul timp privitor la creșterea criminalității in rîndurile copiilor din țările capitaliste sint de-a dreptul copleșitoare. Pentru pedagogi, pentru cei cărora li s-a încredințat nobila sarcină de a crește tinăra generație, Ziua copilu- lui este un nou prilej de a-și aminti uriașa răspundere pe care o au față de lumea de miine. Noi, dascălii, socotim această zi drept un nou pri. lej de a ne întări legămintul că vom pregăti oameni destoinici, culți, însu- flețiți de cele mai înalte idealuri, ca- pabili să continue opera de făurire a noii societăți. In miinile noastre, ale pedagogilor, copiii slnt un aluat fin și maleabil. De măsura in care știm să modelăm acest aluat, de arta cu care ne pricepem să-i dăm cea mal frumoasă formă depinde chipul omului de miine. In clasă, fiecare pedagog are tn lata sa o părticică din societatea viitoare. 20-30 de Copii înseamnă tot atitea vieți omenești, înseamnă ne- numărate visuri și probleme. Pe unii ii atrag furnalele înalte și majestoase sau adincurile minelor, alții visează să smulgă ogoare, lor roade multe și bogate, alții vi- sează să exploreze ținuturi miște, rioase, să străbată spațiul interpla- netar. Pentru fiecare din ei educa, torul este chemat să fie un Îndru- mător care le cercetează aptitudinile și înclinațiile, le stimulează elanul și-l pregătește să devină ceea ce do- resc. Pentru fiecare din ei dă pufin din sufletul său. Este o îndeletnicire nobilă și modestă pe care educatorii o inchină vieții și oamenilor. Pentru ca ea să.ți atingă țelurile e nevoie de liniște și de pace. De două ori Insă ‘veacul nostru a fost martorul unor uriașe drame care au zguduit lumea. De două ori, in ultima jumătate de secol, pe scena istoriei monstrul războiu- lui a semănat groaza și teroarea, a secerat milioane de vieți omenești, a mutilat chipul și sufletul oameni- lor. împotriva acestui monstru odios, in numele vieții, brațele oamenilor din toate părțile lumii se ridică a- cum — la a noua sărbătoare inter- națională a copilului — pentru apă- rarea copiilor de toate neamurile, de toate vîrstele și culorile. Ei, copiii, slnt imaginea viitorului, a păcii și a tericirii oamenilor. Pe tovarășa profesoară Alexandri- na Manoliu de la școala' medie „Ion Creangă'1 din București nu pot să mi-o închipui decît In mijlocul copiilor sau vorbind despre copii. Poate și fiindcă în relațiile noastre de muncă am fost puse mereu în situ- ația de a ne vedea în clasă sau de a discuta despre „copiii" săi. Se poate. Dar eu am totuși certitudinea că via- ța școlarilor pe care îi instruiește șl Ii educă a pus cu desăvârșire stăpi- nire pe sufletul profesoarei. Citești aceasta în ochii-i blinzl și totuși atîl de severi cînd privesc copiii. Citești a- ceasta în zîmbetu-i sever și totuși atit dc biînd cind e vorba despre copii. Deunăzi am văzut-o la clasă : cal- mă, binevoitoare, exigentă. Școlarii, bine pregătiți și disciplinați. Profesoa- ra ti ajută In tot timpul lecției să privească cu seriozitate chiar și cele mai mici greșeli. „In viață — le spune — din lucruri mici poți să ai necazuri mari". Să-și pregătească ele. vii pentru viață — aceasta este prin- cipala preocupare a profesoarei, des- pre care ea discută întotdeauna cu pasiune. La sfîrșitul lecției am stat iarăși de vorbă cu tovarășa Manoliu — nici- odată nu te saturi să o asculți — despre preocupările sale In legătură cu instruirea ți educarea copiilor. Mă pregăteam tocmai să o întreb cu ce sentimente înttmpină Ziua internațio- nală a copilului, cînd ' itiî-am adus aminte de o scrisoare pe care mi-a arătat-o nu de mult directoarea școlii și... am renunțat. „Stimată tovarășă profesoară Mano- liu — începea scrisoarea din care nu pot să nu dau citeva spicuiri — vă scrie astăzi o fostă elevă a dvs. care v-a iubit și nu v-a uitat de-a lungul ce'.or 26 de ani ce «u trecut de la ab- solvirea școlii normale din orașul B. Anii sau scurs vertiginos și vani privit chipul bun si blind doar pe ta- bloul pe care clasa noastră l-a făcut din inițiativa dvs., după terminarea examenului de diplomă. Zilele acestea, insă, am arut bucuria ți emoția de a vă vedea fotografia în ziar. Această fericită împrejurare mi-a răscolit fot sufletul ți m-a de. terminat sl vă scriu, cu speranța că astfel vă voi regăsi. Mă simt foarte vinovati că nu aiu menținut legătura cu dvs. după absol- virea țcolii. Aț fi avut mj’.t de folo- sit. Dar mal cu seamă acum, cînd slnt absolut singuri, simt nevoia să mă adresez dvs. ca unei mame bune șl iubitoare. De aceea vă rog insis- tent să-mi da ti adresa dvs., pentru a vă putea scrie. Eu vă consider fericită că eti lăsat tn sufletul elevelor dvs. urme atlt de puternice ți de neuitat. Poate aceasta e ți adevărata răsplată pentru munca devotată ți plină de abnegație ce ați depus-o în cariera dvs... Vă Unbrăjițez cu Iubire ți respect. A dvs. fiică sufletească. Muria S. învățătoare" Acest mesaj de dragoste si recunoș- tință mi-a vorbit, la locul tovarășei Manoliu, despre Iubirea sa pârlnteas. că pentru eei mici, despre sentimen- tele cu care buna si blinda profesoară intlmpină marea sărbătoare a copii, lor. Ku «xisti copii răi C i toate acestea sînt opera — .'X fetițelor? t Mă uit In jurul meu și nu-mi vine a crede: pe covoare, pe fe- țele de masă, pe fiecare șervețel par- că a presărat primăvara toate florile cimpului. In atelier, minute talentate de copile se iau Ia întrecere cu ma- rea artistă a lumii: natura. Tovarășa Maria Dumltriu, direc- toarea Casei de copii nr, / din Bu- zău, privește și dlnsa — pentru a cita oară ? — opera micuțelor artiste, cu un aer de admirație și respect. — Nici nu știți cît de mult i-au dis- ciplinai pe copiii noștri — ne spune ea, tn timp ce străbăteam culoarele lungi, curate și răcoroase — lucrul VAL MURA (Continuare in pag. 2) dă la Varșovia. Largul schimb de păreri asupra situației internaționale ce a avut loc în timpul acestei consfătuiri, precum și documentul de mare însemnă- tate internațională — Declarația adoptată la consfătuire — sînt elocventa pentru năzuința guvernelor respective de a-și aduce contribuția la conso- lidarea păcii. Consfătuirea a constatat cu satisfacție că pe arena internațională se bucură de o apreciere tot mai mare lupta țărilor socialiste pentru dezvol- tarea colaborării Intre state pe baza coexistenței pașnice a țărilor cu orinduiri sociale diferite, pentru rezolvarea problemelor litigioase prin tratative între state, pentru încetarea cursei înarmărilor și curmarea furiei războinice. Despre orientarea politicii statelor participante la Tratatul de la Varșovia spre slăbirea încordării internaționale ne vorbesc numeroa- sele inițiative luate în acest sens de către țările socialiste, măsuri și iniția, tive pe care consfătuirea le-a analizat pe larg. Această politică de pace se concretizează în succesivele măsuri luate de statele participante la Tratatul de la Varșovia pentru reducerea efectivelor forțelor armate, în timp ce cheltuielile militare ale statelor din N. A. T. O. sporesc con- siderabil. încetarea unilaterală de către Uniunea Sovietică a experiențe, lor cu armele nucleare este de asemenea expresia unei nețărmurite nă. zuinți de pace, pe care popoarele lumii au salutat-o cu căldură, condam- nînd cu hotărîre măsurile cu totul opuse pe care le-au luat în același timp guvernanții principalelor state ale N.A.T.O. Planul guvernului R.P. Polone de creare a unei zone denuclearizate în Europa centrală, propune- rea guvernului R.P. Romîne pentru stabilirea unei colaborări multilaterale intre statele balcanice, propunerea guvernului R.D. Germane pentru crea- rea unei confederații germane, retragerea de către RP. Chineză a volun. tarilor chinezi din Coreea, eforturile Uniunii Sovietice pentru promovarea ideii unei conferințe la nivel înalt slnt tot atitea dovezi ilustrative pentru politica de pace a statelor socialiste. Un pas important tn lupta pentru apărarea păcii și securității în Europa și In lume 11 constituie și măsura anunțată de cele opt state semnatare ale Declarației, cu privire la noua reducere unilaterală a for- țelor lor armate cu 119.000 de oameni. De asemenea, Comitetul Politic Con- sultativ a aprobat propunerea guvernului sovietic, făcută de acord cu guvernul romîn, cu privire la retragerea intr-un viitor apropiat, de pe teritoriul R.P. Romîne, a trupelor sovietice, precum și reducerea cu încă o divizie a trupelor sovietice aflate în R.P. Ungară. Statele participante la Tratatul de la Varșovia au propus totodată un pact de neagresiune cu statele Pactului Nord-Atlantic, lucru care, dacă ar fi acceptat, ar duce la o cotitură de mare însemnătate pentru evoluția situației internaționale în direcția însănătoșirii relațiilor dintre toate statele. Poporul romîn a aprobat cu toată căldura hotărîrile celor două consfătuiri recente de la Moscova, fiindcă acestea exprimă năzuințele lui de pace și progres. De aceea, poporul nostru este hotărit să se an« gajeze cu toate forțele sale în lupta pentru traducerea lor în viață. Să conducem cu pricepere ACTIVITĂȚILE PJRACTICE După cum se ț‘ie, în perioada 2-14 iunie toate școlile de cultură generală ți școlile pedagogice vor organiza cu elevii activități practice potrivit virstel lor. în aceste zile, cadrele didac- tice se preocupă de pregătirea a- cestor activități, de întocmirea planurilor de lucrări practice. în anul trecut. In multe școli ac- tivitățile practice s-au limitat doar la acțiuni gospodărești, la pregăti- rea unor manifestări cultural-spor- tive și Ia organizarea de excursii ca caracter științific liza o apropiere mai vilor de producție- astfel o atitudine fără a se rea- strinsă a ele- A predominat contemplativă fa(ă de producție, iar elevii n-au putut verifica In practică cunoștin- țele teoretice pe care le-au primit in timpul anului școlar. în putinele cazuri in care activitățile practice s-au desfășurat In întreprinderile productive, în special In sectorul agricol, ele au avut rezultate mult mai pozitive, deși au cuprins vn număr restrins de elevi și nu au fost conduse întotdeauna fel incît in cadrul ior să lizeze pe deplin scopurile tiv-educative. în anul acesta, munca in ața se rea- inslruc- practică trebuie să dea elevilor prilejul de a lucra nemijlocit tn producția ln- dustrială sau agricolă. Deosebit de importantă buna desfășurare a acestei este stabilirea colectivului va conduce si care trebuie pentru munci care o să asi- EXIPOZaȚIA DE JECĂRII O H N R. D. G. 7n ajunul Zilei Internationale a copilului. In București ș-a deschis, sub auspiciile Institutului romîn pentru reiatii culturale cu străinătatea, expoziția de jucării din R. D Germană Vizitatorii expoziției — copii, tineri și maturi — fac cunoștință cu o artă veche de peste 400 ăe ani, Copilași de nume! trei-oa- tru ani se opresc înaintea piramidelor colorate și a moiaicurilor menite a-i orienta, treptat și sistematic, în diferențierea dimensi- unilor și culorilor, în deprinderea de a organiza un întreg din mai multe elemente. Cei mai mari admiră îndelung piesele de con- strucție cu ajutorul cărora se pot construi locuințe, locomotive și camioane, vehiculele din lemn, camioanele basculante, cișter’ nele cu scară mobilă penlru pompieri, macaralele Și excavatoa- rele, tractoarele cu unelte agricole detașabile — care au rolul de a-i familiariza cu tehnica utilizată în producție. Pe școlari și pionieri îi atrag mult modelele de avioane și vapoare din metal ori din placaj, locomotivele electrice cu instalata de sem- nalizare și, mal ales, diferitele modele de mecano. După închiderea expoziției, toate jucăriile prezentate vor re- veni Ministerului Invățămîntului și Culturii, căruia i-au tost dă- ruite de Guvernul R D.G. Parte din ele vor li expuse la Palatul pionierilor din București, iar celelalte vor fi date In folosință grădinițelor de copii și caselor de pionieri din Capitală și din tari, gure realizarea tuturor scopurilor pentru care ea este organizată. A- ceastă problemă se pune într-o mă- sură mai mică pentru elevii clase- lor a H-a și a Ill-a, care vor des- fășura activități practice sub con- ducerea învățătorilor lor. Ea se pu- ne Insă în mod special pentru ele- vii claselor V. VI, VIII, IX și X. La aceste clase, in stabilirea con- ducătorului activităților practice tre- buie să se țină seama de caracterul acestor activități. Dacă activitatea se desfășoară într-o întreprindere agricolă socialistă, conducerea ei trebuie încredințată unuia dintre profesorii de științe naturale, iar dacă se desfășoară intr-o întreprin- dere industrială, unuia dintre pro- fesorii de fizică sau chimie, in funcția da Jelui întreprinderii. 1d oricare dintte aceste cazuri, condu- cătorii activităților practice trebuie să fie ajutati in mod permanent de ceilalți profesori de specialitate (științe naturale, matematică, fizică, chimie, geografie, desen), cit și de diriginții claselor respective. In activitățile practice trebuie să fie cuprinși toți elevii claselor res- pective. cu excepția celor debili sau bolnavi, care, Ia rindul lor, nu trebuie să rămină fără ocupație, ci să îndeplinească diferite activi- tăți ușoare in cadrul școlii, așa cum prevăd instrucțiunile ministe- rului. Activitatea practică trebuie să fie astfel condusă incit să realize- ze fn primul rind scop'urile instruc- tive pe care si le propune — și a- nume; ca elevii lă aplica și să veri- fice principiile de bază învățate tn cadrul diferitelor obiecte, să-și îm- bogățească cunoștințele din diferite domenii de activitate, să se fami- liarizeze cu bazele științifice ale producției industriale sau agricole, cu tehnica, cu organizarea Între- prinderilor- Pentru realizarea acestor scopuri este bine ca Îndrumătorul practi- cii. care și-a coordonat planul său cu planul întreprinderii respective, să-și înceapă activitatea prin vizi- tarea cu elevii a întreprinderii res- pective, oprindu-se mat mult in a- telierele sau sectoarele unde se va efectua practica. In prealabil, tre- buie să se discute cu elevii despre obiectul întreprinderii, despre sco- purile practicii și să se recapituleze cunoștințele din cadrul diferitelor discipline care-șl găsesc aplicarea In procesele de producție din Între- prindere. Principala sarcină a profesorilor care Indrumează activitățile prac- tice ale elevilor este aceea de a stabili legătura intre aceste activi- tăți și principiile de bază ale știin- țelor studiate. Acăastă legătură se realizează prin convorbiri prelimi- nare cu elevii, instructaje in pro- cesul de muncă, convorbiri perio- dice după 2-3 zile de activitate practică etc. Tot în vederea realizării scopu- rilor instructive ale practicii con- ducătorul acesteia trebuie să ceară elevilor să-ți completeze zilnic car- netul individual de practică, unde vor nota locul în care au muncit în ziua respectivă, de ce unelte și mașini s-au folosit, ce anume lu- crare au efectuat și ce cunoștințe de științe naturale, fizică, chimie, matematică, desen liniar au aplicat in procesul muncii. De asemenea, este bine ca maistrul sau tehnicia- nul care Îndrumă activitatea să consemneze In carnetele elevilor cesul de muncă se dezvoltă conti- nuu calități de voință ca orientarea către un scop, stăpînirea de sine, perseverența. în același timp, în- cadrindu-i pe elevi intr-un colec- tiv de muncă productivă, le întă- rim spiritul de disciplină, conștiin- ciozitate, respectul față de muncă în general, spiritul de colectiv, a- titudinea plină de grijă si atentă fată de avutul obștesc. Pentru educarea tuturor acestor calități, îndrumătorul practicii tre- buie să manifeste o deosebită exi- gentă fată de fiecare elev tn în- deplinirea obligațiilor sale de mun- că, cerindu-i să execute conștiin- cios și la timp lucrările repartiza- te, urmărind să-și însușească In mod conștient operațiile ce are de efectuat, întrebîndu-1 de ce a pro- cedat intr-un fel pul lucrărilor. Un însemnat sau altul in tim- efect educativ îl programului de are respectarea . _ muncă stabilit. Lucrlnd alături de muncitori Intr-o întreprindere agrl- C. MINCĂ (Continuare în pag. 3) Pregătiri pentru „Ziua învățătorului" cantitatea ți calitatea muncii tuate de fiecare din ei. Experiența a arătat că este cat ca, după ce conducătorul efec- Indi- prac- ticii. împreună cu tehnicianul în- treprinderii, au organizat elevii pe brigăzi și i-au repartizat pe sectoa- re. aceștia să-și înceapă activitatea prin a observa cum lucrează mun- citorii cu experiență. Aceasta le dă posibilitatea să capete cunoș- tințe elementare de specialitate, să se familiarizeze cu locul de muncă, cu ordinea interioară, cu instru- mentele șl utilajele pe care Ie vor folosi. Tot acum ei iți vor reaminti cunoștințele și deprinderile căpă- tate în timpul lucrărilor practice pe lotul școlar sau in atelierele școlii. Pedagogul care conduce ac. Au fl (Oilt la fedactla vețtl coro arată ca festivitățile ce vor avea loc în „Ziua învățătorului" ie piegalesc din timp, eu minuțiozitate. In multe raioane a fost definitivat pina fi programul pe ore. Peste tot se cauta, pentru sârbatorirea a- ceste! zile ații de dragi tuturor celor care muncesc pe tarimul moi bogate In conținut. La Urzi ceai, secția de în- tivitățile muncitorii monstrații imbine cu practice va urmări ca și maiștrii ce fac de- fn fața elevilor să le explicații, lucru care va preveni pericolul unei munci meș- teșugărești, al efectuării lucrărilor în mod mecanic, fără înțelegerea sarcinilor. Activitatea practică a elevilor dezvoltă la elevi atenția, spiritul de observație, dorința de a cu- noaște, memoria și gindirea. în pro* ▼oțamint fi comitetul raional al sindicalului muncitorilor din in* vațnmint au alcătuit Împreuna, inca da mult, un plan după ca- rt ia desfășoară pregătirile pentru „Ziua învățătorului'. Au fost aleea te fonduri pentru organiza rea unei eicunil la care participa St de pedagogi fruntași din întregul raion. In programul „Zilei învățătorului* s-a prevăzut fi un concurs ..Ci- na fdo cdftiga**, ale cărui tema sa refera la principalele opere ale lui A. S. Makarenko, la pagini din istoria pedagogiei Mc. Au fl incepul sâ vina în- scrieri pentru acest interesant cencun Participanții la ..Ziua invațatorulal* vor asista fi la baga le manifestări cultural-artis- tice î la reprezentarea piesei »»O n de odihnă* de V. Kataev, in interpretarea cadrelor didactice din Urzicenl, li filme, la con. De Ic Mlnfoterul Invoțomîntului și Culturii Indr umarea elevilor spre școlile de grad I 1 1 । । -■ । । ,,, In preajma încheierii anului școlar RARE W imediat superior între școlile agricole i m auzit, nu de mult, că u- cenicii de la școala proie- * * sională „Tudor Vladimi- rescu" din Capitală obțin rezul. tate remarcabile în activitatea practică din uzină, unde multi dintre ei lucrează Ia mașini cot Ia cot cu muncitorii calificați. Aceasta mi-a deșteptat curiozi- tatea și m-a hotărît să vizitez școala. Voiam să aflu nu numai cum au muncit ucenicii în tim- pul anului, ci și cum sînt pregă- tiți pentru examene, cum se des- fășoară munca în vederea în- cheierii anului școlar. Aflîhd scopul vizitei mele, to- varășul Florescu, directorul șco- lii, a scos dintr-un sertar al bi- roului său un caiet plin de În- semnări. — N-aș putea să relatez fapte deosebite — mi-a spus el. Pen- tru noi, cei care ne îndeletnicim cu pregătirea viitorilor munci- tori, munca plină de rivnă a ucenicilor nu-i un fapt deose- bit, edej o întîlnim mereu, zi cu zi. Pol vorbi, bunăoară, despre ucenicii" anului III, care lucrea- ză la mașini perfecționate în atelierele uzinelor „Tudor Vla- dimirescrr“ — despre lăcătușii Gh. Pahor^u și Anton Diacones- cu sau despre presatorii Ion Niculaie și Costea Ștefan, des- pre matrițerii Ion Vidroiu și EI- timiu Chivu, sau despre mecani- cul auto Ion Istrătescu. Cînd îi vezi, gindești că-s abia mai id- săriti decît niște copii, dar sec- țiile în care lucrează ii soco- tesc, cum se spune, „factori im- portanti" în depășirea planului- Dar nu rămîn mai prejos nici ucenicii anului I, care lucrează în atelierele școlii, unde execu- tă, pe baza programei de învăță- mînt, tot lucrări din planul de producție al uzinei : nicovale pentru nituri, menghini pdntru ceasornicari, ciocane, bidoane etc. Așa că și cei mai mici uce- nici își aduc contribuția la înde- plinirea planului de producție pe . întreaga uzină. — Acum — intervine în dis- cuție tovarășul Nicolae Cernei, directorul de studii,- ne pre- gătim cu tatii — cadre didacti- ce și elevi — pentru încheierea cu succes a anului școlar. Am aliat apoi de la conducă- lorii școlii că planul de măsuri pentru pregătirea Încheierii a- nului școlar cuprinde, în aiară de meditații zilnice, organizarea de consullajii colective, în spe- cial la matematică, fizică și teh- nologie. Pentru înțelegerea mai profundă a problemelor de teh- nologie și fizică tehnică s-au or- ganizat prelegeri recapitulative urmate de prezentarea unor dia- filme, care li atrag mult pe u- cenici și-i ajută să înțeleagă mai profund noțiunile predate-. Cu un deosebit interes au urmă- rit, de pildă, ucenicii diaiijmele cu subiectele „Strungul", „Din istoricul electricității*, „Electri- citatea și aplicațiile ei', „Pro- bleme de mecanică auto' eia. Spre deosebire de alți ani, ex- periențele din cadrul recapitulă- rii nu se vor desfășura in loca- lul școlii, ci la centrul de docu- mentare tehnică ai Ministerului Industriei Grele. Aci, pe baza unui program pe zile ți ore, u- cenicii vor efectua, intre 1 fi 6 iunie, o serie de experiențe practice, folosind utilajul ți ma. terialul bogat pus special la dis- poziția școlii de către centrul de documentare. Bunăoară. uceni- cii lăcătuși, strungari și tinichi- gii din aiuri 1 vor efectua în ca- drul recapitulării o serie de ex- periențe practice care îi vor a. jula să aproiundeze cunoștințe- le cu privire la legile mecani- cii, la transmiterea mișcărilor, la . mecanismele simple, la mecani- ca lichidelor etc. Pentru uceni- cii lăcătuși și strungari din anul 11 sint prevăzute experiențe în legătură cu dilatarea corpurilor, căldura și lucrul mecanic, cu- noașterea funcționării motoa- relor termice, a generatoarelor de curent electric ele. Experien- țele practice vor constitui astfel un mijloc deosebit de eficace de îmbinare a teoriei cu practi- ca, de aprofundare temeinică a cunoștințelor acumulate de uce- nici în timpul anului. Neîndoielnic că, astlel pregă- tite, examenele von dovedi cu prisosință buna pregătire a vii. lorilor metalurgiști de la școa- la prolesională „Tudor Vladimi- rescu“, I. !WOSCU 'J < 1 I 'SM și unitățile productive Sa știe ca In școlile profesionale agricole activitatea practică este o parte integrantă a pro- cesului instructiv-educativ, care o- cupă aproape din tiapul .des- școlile agricole in gcyjad.iiulc. agri- cole de stat, dar aces.e instrucțiuni nu sînt cunoscute de gospodării de- cit din copiile trimise de școlile in- tinat școlarizării ucemcil» □. lună «i-.-cBte. parte dm acest j Hn^'uce^cll și-l ț jp -cple nrajAkurlWr'lw - •• »• petrec in unitățile agricole socia-' daugăm moduT oefectuos în care liste. s.a făcut adesea repartizarea absol. jl, vențifcr in producție. Unele din e. ' trustUfita Q u:e sa decurg pr;c- flcl ae proîucfre a ucenicii! r din școlilor -profesionale care nu apar- țin departamentului Gostat. Diferite- le pretexte fotoue de sania fos- turi <*• piîdăjt laphil ci de tineri din alte regiuni, lipsa de fite. 1 iscund. in realitate, lipsa de încredere în cadrele tinere. Din această cauză o serie de absol- venți — în special fetele — nu sint plasați in agricultură, efectuează munci cu totul străine de pregătirea lor (pontatori in industrie, casieri in cooperație etc.). Toate acestea arată că este nece- sară o mai strinsă colaborare intre școliia profesionale și unitățile agri. coli socialiste — cele mai direct in- teresate in pregătirea cadrelor agri- cola. Bazele acestei colaborări tre- buie stabilite printr-un regulament cu putere obligatorie pentru ambele părți, care să aiba in vedere toate condițiile pentru ca practica de pro- duatie a ucenicilor să-și poată păs- tra caracterul de instrucție. Unitățile agricole socialiste tre- buie să încredințeze conducerea In instrucțiunile elaborate de cu- rînd de Ministerul învățăminte- lui și Culturii în legătură cu în- drumarea elevilor spre școlile de grad imediat superior se arata că, folosind experiența anilor trecuți și îndrumă- rile date de Ministerul hivățămîntu- lui și Culturii, cadrele didactice au datoria să depugă toște eforturile pentru a asigura cuprinderea în clasa a V-a elementară, pentru anul școlar 1958'1959, a unui număr cît mai mare de absolvenți ai clasei a iV-a. In lo- calitățile in care învățămîntul elemen- tar de 7 ani a devenit general șl obli- gatoriu, precum și in satele unde sint școli de 7 ani urmează ca absolvenții clase* a IV-a să fie înscriși in tota- litate In clasa a V-a. In satele unde funcționează școli elementare de 4 ani absolvenții clasei a IV-a trebuie să fie dirijați In mai mare măsură spre șco- lile de 7 ani cele mai apropiate. In ceea ce privește îndrumarea ab- solvenților clasei a Vll-a, directorii, diriginții ș< profesorii vor căuta cele mai potrivite mijloace de a lămuri și a convinge pe părinți și pe elevi că tinerii trebuie să te pregătească pen- tru o muncă folositoare țarii și fie- căruia dintre ei. Trebuit combătută elementară, iu dovedit un intares deo. sebit pentru invătatură ți au dai cele mai bune rezultate In însușirea cunoș- tințelor. Cadrele didactice trebuie sâ se preocupe In mod deosebit de pre- gătire» elevilor fii de muncitori, spri- jlnindu-i să-și ridice nivelul la Învă- țătura, spre a putea face fața cu suc- ces la concursul de admitere în clasa a VIH-a. In raioanele care duc lipsă de educatoare șl învățători calificați se va duce o muncă susținută penîju îndrumarea absolvenților clasei a vn-a spre școlile pedagogice. Cadrele didactice trebuie să acorde cea mai mare atenție orientării absol- concepția greșita unor care, fără sa tină seama de părinți Intc- Lucrările finale de control In curînd vor avea loc In școlila profesionale șt tehnice lucrările finale de control al activității practice, care au o mare însemnătate pentru verificarea priceperilor și de- prinderilor cîștigate da elevi și uce- nici in cursul anului. Numeroasele observatii făcute in legătură cu acoste lucrări mai ipulți ani de-a riadul. precum și sugestiile și propunerile unui însemnat număr de maiștri-instouctorl fruntași și pro- fespri-ingincri din școlile profesio, nale și Tehnice au arătat că o condi- ție de baza a Îndeplinirii fără greu- tăți $1 fără timpi morti a lucrărilor de control o constituie, în primul rind, asigurarea din timp a materialului, organizarea locului de muncă, revi- zuirea sculelor și uneltelor necesare, a instrumentelor de măsură și con- trol, a mașinilor. Această fază pregă- titoare trebuie efectuată de ucenici în mod independent, sub supravegherea maistrului. A doua cerință de bază a pregăti- rii lucrărilor de control constă in justa alegere a subiectelor acestora. Lucrările de control trebuie astfel a- lese îneft să fie strins legate de te- mele parcurge, de operațiile învăța- te. Ele trebuie să constea dintr-o lu- crare complexă de sinteza, așa Incit, executînd-o, ucenicii sau elevii să poată aplica cit mai multe din ope- rațiile învățate. Totodată, lucrările de control trebuie să albă un caracter util, să fie legate de specificul în- treprinderilor respective (e bine chiar să facă parte dia planul de produc- ție al școlii sau al întreprinderii). Iată cîteva din subiectele care ar putea fi date ca lucrări filiale dr con- trol : pentru meseria da lăcătuș la anul I — dispozitiv de șlefuit, cloște lat : la anul 11 — asamblarea men- ghinei paralele, asamblarea pieselor de mașini-unelte, ajustarM șt monta, rea locașurilor de pene, ajustarea și montarea p* arbori a diferitelor șai- be de transmisie; ia anul III — a> samblarea capului divlzor semiuniver- sal, diverse lucrări de ajustaj și mon- taj complexa, de categoriile 1II.V. Pentru meseria de strungari, la anul I — con morse, pialife, șnruburi cu filet triunghiular, diferite filete; la anul II — chei franceze cu filet tra- pezoidai, stțunjirea de freze conice pentru diferite dimensiuni, roți conice pentru mașini de găurit de piept, axe cu toleranțe mici, standardizate ; la anul III — conuri etajate pentru cu- rea trapezoldală, ttlete trapăzoidale, roți dințate de diferite dimensiuni, cuzineți peptru axele mașinilor-unel- te — cu toleranțele standardizate. Pentru meseria d» frezor la, anul 1 — frezarea suportului pert-cuțit Ia ScFungț trezarea canalelor la masa mașinii de găurit, operații de frezare la menghina paralela ; la anul 11 — frezarea roților dințate cu dinți drepți șt înclinați din cutiile de viteze șt avans, roți dințate melcate pentru eae divizor, helicoidale $1 conice peni tru mașini de găurit de piept, bur- ghii spirale; la anul Ifț — lucrări complexe pe pițse de strunguri, ra- boteze de «alegoriile 1Vi vor efectua practica agricolă pe loturile școlare sau pe lingă întreprinderile agricole socia liste, lucrări in atelierele șco. lare. ale școliior profesicnale sau ale întreprinderilor indu striale, vizite științifice in di- verse întreprinderi, uzine șl fabrici ți, numa' in măsură posibilităților, mat ales dumi- nica. excursii la locuri isto- rice, fără ca acestea să înlo- cuiască actlv'tățile practice prevăzute in instrucțiuni. De la 15-22 iunie elevii vor participa la pregătirea ți des fățurarea serbărilor de sfirșit de an școlar. ginduri și sentimente este o îndeletnicire de căpetenie In comună. — Așa mici cum sînt, grădinarii noștri au făcut în sat o bună pro- pagandă agricolă — subliniază tov. Vlădoiu—în primul rind prin frumoa- sele rezultate ale muncii lor prac- tice Este și acesta un motiv în plus pentru care ei merită toată stima aprecierea noastră, a vtrstnicilor. Din necazuri!* m*c»ri*i Și An cobprit din basma eroi! dragi copiilor... Ici, Scufița Roșie, cu coșul plin de merinde, zorește pe cărarea dm pădure spre bunica ei. Colo, grijulia capră dă ultimele sfa- turi celor trei Iezi cucutoți. Dincolo, Indrăzneiui... iepure profită de somnul vînătorului și-i fură pușca o dată cu năravul de e se lăuda. Pe pereți, în dulăpioare — pretutindeni — chipuri de prieteni buni cu care, ziua, mi- cuții rtd to gura mare. Iar seara a- dorm în glno. cînd povestea bunicii se curmă. In sala împodobită cu Hori proas- pete de mai, răspîndiie cu dărnicie în toate colțurile, se «Hă, în mijlocul co- piilor, chiar Albă oa Zăpada cu cei șapte pitici — nu din carton sișu plas- tilină. Deocamdată, piticii poartă sor- țulețe albastre și fundă roșie, dar la serbarea sfîrșitului de an cine nu va crede că sînt aievea ? Acum stau cu- minți pe scăunelele albe și etntă ve- seli, împreună cu toți ceilalți, ckite- cele copilăriei. Un dirijor de o șchioa- pă conduce grav firul melodiilor. „Douăzeci pitici voinici se luptară c-un arici . " Din cînd tn cînd e ne- voie urgentă de ajutorul tovarășei educatoare. Și aceasta Intervine dis. creț, fără... a știrbi prestigiul dirijo- rului I Da, da, Ia prestigiul micului Florin tovarășa educatoare Eliza Is- tnate ține cu deosebire : copilul acesta a fost în primele zile „de școală" foarte timid, retras, egoist și nu putea să sufere grădinița', iar micii lui co- legi nu-1 dînsul mame, curajat cu iubeau, grija tovarășa tn toate fiind atentă să se Aprapiindu-se de unei adevărate Istrate l-a In- acțiunile bone, folosească pentru acțiasta de înclinațiile lut muzi- cale. După o muncă intensă, în oare răbdarea și bunăvoința educatoarei »u fost intens solicitate. Florin a început să se simtă bine la grădiniță, să se integreze tn colectiv, să-i îndrăgească pe copii și să fie iubit de aceștia. In educatoare — oare și acum îi poartă o grijă mal accentuată — vede o a dona mamă. De altfel, tovarășa Eliza Istrate. di- rectoarea srădinitej de copii nr. 2 din Ploești. este o mamă bițnă pentru toti cei aproape o sută de cqpii ce i-au fost încredințați spre educare. Aten- ția de oare se bucură fiecare copil î-n porte, curățenie ireproșabilă a încă- perilor, ordinea și grija pentru fru- mos îți vorbesc din primele clipe des- pre acest lucru. „îmi plac copiii — îmi spune tova- rășa istrate — în special cei de virată preșcolară, pentru prospețimea lor suj fletesască, pentru drăgălășenia și. dacă vreți, pentru naivitatea lor fermecă- toare Trăiesc mereu cu impresia că micuții de care mă ocup zi de zî sînt proprii mei copii. In fiecare an, Ia 1 funie. Ziua in- femationa-lă a copilului, port în suflet bucuria unei mori sărbători. Si. totuși, gtndul că nu mult după aceasta, cei mai mari dintre cei mici ne părăsesc pentru a merge la școală mă mîhnește. Și iată că, fără să vreou. v-im spus unul din neoazurile meseriei mele pe oare o îndrăgesc de drogul copi'lor și pe cșre, tot de dragul co« p iilor, nu aș schimba-o cu alta 1* In recapitularea cunoștințelor de științe naturale. Ia școala y 111 din București sa folosește l«g mata naiul didactic. In fotografie: O lecție de sinteza despre scheletul animalelor. IN AJUNUL EXAMENELOR... ...la clăsa a NE PREGĂTIM PENTRU PRACTICA 1N UZINĂ In cancelaria școlii de 7 ani din comuna Ceahlău, regiunea Bacău, profesori) clasei a VII-a s-au adunat in ședință. La ordinea de zi — pregătirea exame. nelor. O primă chestiune pusă in discu- ție a fost aceasta : de ce criterii tre. bule să se țină seama in programa, rea orelor de meditație din perioada 1—4 iunie? Tovarășul Grigore Un- gureanu. directorul școlii.' a fost de părere că in întocmirea orarului pentru zilele dintre 1—4 iunie I» clasa a VII-a trebuie să se pornească de la condițiile specifice fiecărui obiect. La matematică și la limba romină. de pildă, este nevoie să se afecteze un număr mai mare da ore de meditație, deoarece la acesU obiecte elevii dau și examen scris, și examen oral. Totodată, pregătire» elevilor la romină și matemitta* presupune nu numai consolidarea cunoștințelor de bază, ci și aplica, rea lor prin efectuarea de exerciții Punctul de vedere al directorului a fost aeceptat. nu în»ă flră unele completări. Profesoara Alexandrina Loghin. de pildă, a atras atenția că aprecierea importantei limbii rom ine și matematicii nu trebuie sa dacă La ideea că aplicarea cunoștințelor ar fi proprie doar acestor obiecte. In pregătirea elevilor pentru exa- men toți profesorii trebuie să folo. sească aplicațiile, jientru a lega cu. noștințele de viata, de activitatea practică. Ea a dat unele exemple ilustrind felul in care realizează le* gâtura cunoștințelor cu practica in pregătirea elevilor la geografie și științe naturale. La rindul lui. profe. socul Constantin Popa a arătat că nu trebuie să se piardă din vedere dificultățile pe care le ridică repeta, rea materiei la unele discipline. Ast- fel. pregătirea la istorie necesită un efort mei mare din partea elevHor și a profesorilor, intrucît cunoștin. jele de istoria R.P.R. — materie de examen pentru clasa a VILa — fiind predate in cadrul istoriei universale, se află răspindlte in trei manuale. Totuși, numărul de ore pentru pre- gătirea examenelor fiind limitat, se ridică următoarea întrebare : ce anu me va trebui revăzut din materie și in ce fel ? Iu legătură cu aceasta, profesorul Constantin Corfu a arătat că in această etapă nu se poate pune problema repetării in întregime a materiei predate In clasele V.VII. ci numai a consolidării cunoșt-nțetor mai puțin însușite de elevi In tot cursul anului, și in perioada reca- pitulării finale îndeosebi, profesorul, cerind elevilor să lege canoștin|ele predate in «nul curent de cele din anii anteriori, a avut posibilitatea să.și dea seama de polurile mai ia. semnate in cunoștințele elevilor ți va țti. deci, pe ce direcție să-ți orienteze eforturile. La matematica, de pildă, tovarățul Corfu va insista îndeosebi șsupra cunoșțjțtelor de aritaietifll ri geometrie, ptadatt ta - datele V—VI. pentru ci m*'* anilor Mitiriori este mai W-ta proaspătă in mintea elevilor. Bine- înțeles. nu va negiij* "ici conso ida- rea cunoștințelor predate in clțsa ■ ■ VIU. Lucrul este posibil taci se folosesc preWeme ți exerciții oare să facă apel la ansamblul cunoștințelor elevilor, dacă se pune accent numai asupra chestiunilor dr bază din ma- terie- Astfel, la arttmetxa tov. Corfu se va opri îndeosebi asupra opera- țiilor cu toi laiul de numere, ax la geometrie — asupra criteriilor de egalitate a iriungkuurilor. Va insista mai puțin asupra patrulaterelor, in- trucit cunoștințele despre patrulatere au fost consolidate cu prilejul pre- dării geometriei in clasa a Vll.a. O idee subliniată de toți vorbitorii a fost aceea ci, In timpul rezervat pregătirii examenelor, numai o judi- cioasă selectare a problemelor de re. petat- poate pormlte o adevărată con. solidare și aprofundare a cunoștin- țelor. Problema care a reținut In special atenția profesorilor ajunați in șe- dință a fost aceea a legăturii cu- noștințelor cu practica, a pregătirii elevilor pentru munca productivă Unii prolesori — a spus tovarășul Grigore Ungureanu. directorul școlii — Înțeleg să reducă pregătire-; ele- vilor in această perioadă Ie pregă. ...laclasaaXI-a In pregătirea și desfășurarea re- capitulării la clasa a Xl-a a cursului seral, cadrele didac- tice de la școala medie nr. 13 din Capitală au ținut seama de. faptul că elevii acestei clase vor da în curînd examenul de maturitate. In acest scop, Ia fiecare disciplină s-a urmărit nu numai parcurgerea cunoștințelor însu- șite în acest au ci și reîmprospătarea cunoștințelor însușite în anii anteri- ori, așa fel incit elevii să capete o orientare generală asupra întregii ma- terii. In tot timpul recapitulării s-a urmărit stabilirea legăturilor dintre fenou^ne, legarea cunoștințelor teore- tice de practică, de activitatea în pro- ducție. Aceșt obiectiv a fost urmărit, îndeosebi la fizică, chimie și mate- matică încă din cursul anului. Pentru fixarea, aprofundarea și le- garea de practică a cunoștințelor de fizică și pentru a forma la elevi o idee unitara asupra fenomenelor, pro- fesorii și-au planificat recapitularea materiei din ultimul ciclu de invăță- miut prin teme cupriuzătoare ca: mă- rimile mecanice și măsurarea lor, legile fundamentale ale mecanicii, echilibrul corpurilor, legile gazelor, motoare termice, legile curentului electric și aplicațiile Iui, fenoiuene electromagnetice, cîmpul electromag- netic, lentile și aplicațiile lor Ia in strumente optice, structura atomului și energia nucleară etc. Una din me- todele folosite în cadrul lecțiilor de recapitulare a fost aceea de a pune la dispoziția elevilor materialul didactic corespunzător, pentru a le da posibi- litatea să execute o serie de experien- țe, de a-și expune totodată cunoștin- țele legate de aceste experiențe. A- ceste lecții au trezit un viu interes în rindul elevilor, i-au ajutat mult în pregătirea pentru examen. Adeseori recapitularea materiei s-a desfășurat pe baza materialului pre- gătit de elevi din timpul anului — îndeosebi piese secționate și organe de mașini, care au putut fi intuite cu ușurință de întreaga clasă. Astfel, s-au lucrat indusuri de dinamuri, ba- lanțe Roberval de mare precizie, reostat cu cursor, panouri cu mostre de diferiți conductori, de dimensiuni diferite, cabluri subterane și aeriene cu diferite feluri de izolări (plexi- gla-, email, bumbac, cauciuc etc.). Pentru atingerea aceluiași scop — buna pregătire pentru examenul de maturitate — în cadrul lecțiilor de re. capitulare la chimie s-au efectuat ex- periențe și lucrări pe grupe de elevi. S au repetat legile generale ale chi- miei, tabelul lui Mendeleev, s-au analizat proprietățile fizice și chimice ale substanțelor studiate, pe baza structurii acestora, proprietățile ge- nerale ale acizilor, bazelor și săru- rilor etc. In cadrul acestor lecții s au subliniat în mod deosebit realizările obținute de către industria chimică din țara noastră (fabricarea acidului sulfuric, a îngrășămintelor chimice, a clorului, a acidului azotic etc.). S-au folosit planșe reprezenlînd o secțiune într-un furnal, principiile de preparare, industrială a acidului sulfuric, a azo- tului, a amoniacului, schema cupto- rului electrochimie de preparare a aluminiului precum și unele scheme care să ajute la fixarea și consolida- rea cunoștințelor teoretice ea : legă- tura ionică, legătura covalentă etc. Și in recapitularea la matematică s-a acordat o mare atenție legăturii cu practica. La lecțiile recapitulative de geometrie plană și geometrie în spațiu s-au folosit schițe și desene co- lorate, planșe, precum și diferite corpuri și reprezentări spațiale ale teoremelor, construite de elevi — mun- citori sau tehnicieni in diferite între- prinderi. Astfel, au fost confecționate trunchiuri de piramidă, trunchiuri de con. tetraedre, piramide pătratice, hexagonale, precum și prisme și pira- mide in care înălțimea, apotema, dia- gonalele bazei siut de culori dife- rite. Problemele pe care le-au rezolvat elevii la lecțiile recapitulative de ma- tematică au fost legale de practica fiecărui elev ia locul de munca. Ast- fel, s-au efectuat probleme legate de calcularea dimensiunilor pentru raho- tarea pieșclor. de calcularea ț^i^ului la cuțitul strungului, a unghiului de degajare al cuțitului de strung, pro- bleme referitoare la rezistența mate- rialelor, probleme de calculare a greutății și de aflare a centrului de greutate al corpurilor geometrice etc. Legindu-se teoria de tehnică, în cadrul lecțiilor de recapitulare la tri gonometrie ș-au efectuat calcule ele- mentare cu aplicații la curentul alter- nativ și in electronică. Recapitularea fiuaiă la diferite materii, bine pregătită din puuct de vedere metodic, a cipatat un caracter concret, leggt de viață. In felul acesta Ia școala nr. 13 re- capitularea materiei în vederea exa menelor de maturitate nu a fost o simplă privire înapoi, ci un pas îna- inte pe calea asimilării conștiente a bazelor științei. Prof. ANGELA NEGUtESCU VII-a fire» pentru exogenei ta admitere ia cl*sa a fi 8?U Că majo- ritatea elevilor o constituie cei care intră ia Ma proleuanaie de meserii și agricâte Profesoral are datoria u se asigure ci la ibscls^ej ciaiei a VH-a ele»'i au nmiai că stăpânesc conoștmtete teoretice, dar in același timp sint apti si le aplice în prac. tică. Pio'esorul trebuie să rină seama de acest h>cra atM in pregătirea ele- ritar pentru ew*. ti'. și ie cursul cxamiaăra. In spirite! celor spuse de director, proiesert' >• arătat cest vor proceda pentru a întări, in această perioadă, pregătirea practică a elevilor Ținînd Mama că școala se află Intr.o re- glai* forestieră și agrie^H ta ace. timp ta Cari, vj folosi tn «9'lcaii peublesne ta piometri* |o- • ateie scuarele mpecRve de pro- Rcțte și ea eătafua hterări prac- tice (măsurători ta teren, afla- rea volumului la baterii etc.) la atxlașf W- tgnrtSă țrofeșMră Alexandrina IfOgMn va rețeta ma- teria ta geografie “prin tefere» cu. noțtințelor de geografie economică cn cele de geografie fizică Gruplnd toate-ictfte funoțtințe pe anae geo. grafice, ea va insista asupra aspec- telor specifice aoati carpatice. La științele naturii, se va pune ua ac. cent deosebit pa cultura ți exploa- tarea cerealelor și a plantelor fore- stiere. pe cunoașterea animalelor ca- racteristice regiunii de munte și a foloaselor pe care acestea le aduc. Discuția dusă in colectivul profe. sorilor clasei a VII-a de la școala din Ceahlău a abordat și alte aspecte legate de pregătirea și desfășurarea examenelor. S-a arătat că su- biectele pentru lucrările scrise și în- trebările pentru examenul oral tre. buie alese astfel incit să facă apel la ansamblul cunoștințelor șl formu. late clar, pentru a nu-i deruta pe elevi Totodată elevii vor primi în- drumări asupra studiului individual și vor fi lămuriți cu privire la teh- nica desfășurării examenelor. Părin. ții, la rindul lor. vor ți și ei îndru. mâți să creeze condițiile materiale necesare studiului, să supravegheze mai îndeaproape pe copii, fn ceea ce privește elevii interni, școala a luat măsuri din timp pentru îmbunătăți- rea condițiilor de hrană ți odihnă in perioada examenelor. Atît profesorii cit ți părinții vor avea grijă ca In tot acest timp să evite supraîncăr. carea elevilor. Discuțiile purtate în colectivul pro- fesorilor clasei a VII-a de la școala din Ceahlău arată că problema exa. menelor este privită aici cu toată se. riozitatea, că pregătirea lor nu este redusă la prelucrarea formală a in- strucțiunilor oficiale, ci a căpătat caracterul unei dezbateri in adin. cime a problemelor pe care această etapă Ie ridică. I. AXENTE Este un lucru firesc faptul că pe noi, profesorii, ne Irămintă mult, tn aceste zile, problema dt mai bunei organizări a practicii In producție a elevilor. Chiar daca s-a organizat și anul trecut, după în- cheierea cursurilor, o asemenea acti- vitate, ea este totuși destul de nouă pentru noi. Iată de ce școala noas- tră, școala nr. 127 din București, — la lei, desigur, cu multe școli din toată țara — a simtit nevoia să tacă un schimb de expe- riență cu alte școli in această privin- ță. Ne.am adresat, pentru aceasta, școlii de 7 ani nr. 15 din Ploești. — înainte de a întocmi planul de desfășurare a activității elevilor in întreprinderi — ne-a relatat tov. Gh. Angelescu, directorul școlii nr. 15 — am luat mai întii contact cu di- rectorii acestora. Apoi am vizitat în- treprinderile, gm stat de vorbă cu cîțiva ingineri, tehnicieni, maiștri șl muncitori — unii dintre ei părinți ai elevilor noștri — și am căpătat de la ei o serie de sugestii interesante tn ceea ce privește organizarea acti- vității noastre. Am stabilit împreu- nă și secțiile unde vor lucra elevii. După acest contact, profesorii de fi- zica și chimie și maistrul Constan- tin Spătaru, care conduce tn școala noastră lucrările de atelier, au în- tocmit planul amănunțit de desfășu- rare a activității elevilor fn între- prinderi Planul indică secțiile unde Își va desfășura fiecare grupă mun- ca, organizarea acesteia pe zile și chiar pe ore. precum și procesele tehnologice ce vor fi urmărite de că- tre elevi, mașinile și uneltele pe care le vor studia ei. Tn plan sînt arătate și cunoștințele teoretice la care se v* face apel, ca și obiectivele educative pe care le vom urmări tn perioada practicii. Noi am ținut ca planul să fie atît de amănunțit căci, gîndindu- ne 1» varietatea proceselor care se desfășoară intr-o uzină mare, la bogăția mașinilor pe care le pot ob. serva elevii, ne-am dat seama că numai un plan amănunțit poate asi- gura ca atenția elevilor să nu fie risipită în prea multe direcții, ca observațiile lor să fie îndreptate că- tre aspectele cele mai importante. In general — ne.au relatat tovară. șii din colectivul ce va conduce prac- tica în producție a elevilor școlii nr 15 din Ploești — in organizarea muncii elevilor se va ține seama, pe de o parte, de condițiile obiective pe care le oferă fiecare întreorindere de necesitatea de a nu stînjeni pro- cesul normal de muncă, iar pe de altă parte, de pregătirea elevilor, de cunoștințele teoretice pe care și le-au însușit ei în timpul anului la lecțiile de fizică, chimie și matema- tică, de cunoștințele și deprinderile practice pe care le-au căpătat la lucrările în atelierele școlii. Ast- fel, practica la uzină va con- stitui o continuare firească a întregii activități din cursul anului școlar, un prilej de fixare și de îm- bogățire a cunoștințelor și deprinde- rilor lor Bunăoară, elevii claselor a V-a, care își vor desfășura activitatea la Atelierele C.F.R,.Triaj, vor urmări fn această perioadă, în special, pro- cesul de prelucrare a lemnului, con- tinuind astfel lucrările de tîmplărie pe care le-au efectuat în timpul anu- lui în atelierul școlii. Ei stăpineșc unele cunoștințe teoretice in legă- tură cu prelucrare* lemnului, și-au Insuțit uneia deprinderi practice de minuire a unor unelte, iar acum vor avea prilejul să cunoască și modul de prelucrare industrială a lemnului, urmărind toate operațiile pe care le include procesul de prelucrare — de Iș debitarea materialului lemnos și pînă la asamblarea unui vagon — observind cum se lucrează la ferăs- trăul circular, la mașina de geluit, la mașina de cepuil etc Elevii claselor a V-a vor trece și prin secția de prelucrare a metale- lor. Aceasta îi va ajuta să capete o privire de ansamblu asupra atefie rului. dar totodată va dezvolta inte- resul lor pentru lucrările de lăcătu- șerie pe care le vor efectua in cursul anului viitor in atelierul școlii. Elevii claselor a Vl-a, care iși vor desfășura activitatea la întreprinde- rea ISAR din localitate, își vor in. drepta atenția mai mult spre proce- sul de prelucrare a me.aiului, tocmai pentru că în cursul anului școlar ei au efectuat în atelierul șco!' lucrări de lăcătușerie Ei vor putea să ur- mărească, in procesul construirii u- nui vagon.cisternă, a unei sape de forat sau a unei prăjini de forat, cum se desfășoară unele operații ca tra- sarea, tăierea, îndoirea, găurirea metalului, nituirea, sudarea etc. Ei vot înțelege, de asemenea, cum se lucrează. în condițiile unei uzine mari, la ciocanele pneumatice. la strunguri, la freze, la raboteze și la alte mașini, vor vedea cum se asigu- ră deplasarea mecanică a pieselor într-o uzină etc. Elevilor claselor a Vl-a li se va da prilejul să observe totodată în uzină unele instalații e- lectrice, mașini și motoare electrice, pentru ca în cursul anului școlar viitor să-și poată însuși mai ușor cunoștințele de electricitate la fi- zica Elevii care au activat in cercul „micului rafinor" vor putea urmări acum, la rafinăria nr. 6, unele proce. dee fn legătură cu rafinarea țițeiului și cracarea. — Pentru a asigura legătura intre Elevii școlii noastre vor munci pe ogoarele gospodăriei colective Elevii școlii noastre așteaptă cu mult interes perioada de practică in producție. Ei în- drăgesc munca iq agricultură și se bucură de faptul că vor avea pri- lejul să lucreze alături de colec- tiviști — părinții și frații lor mai mari. Și în anul trecut noi am organi- zat cu elevii, după încheierea cursu- rilor, practica agrjcolă. Experiența pe care am dobindit-o atunci ne ajută acum șă ne pregătim mai bine pentru această muncă, să pre- venim lipsurile ce s-ar putea ivi în desfășurarea ei. Am format, ast- fel, un colectiv care se va ocupa permanent de conducerea practicii agricole Din acest colectiv fac parte profesorul de științe natura- le, doi profesori de alte speciali- tăți, învățătorii care au predat la clasele a Il-a ți a IH-a ți instructoa" rea superioară de pionieri. întreg acest colectiv a revăzut cu atenție programa de botanică ți a întocmit un proiect de tematică in care s-au prevăzut lucrările pe care urmează să le desfășoare elevii, ca ți mo- dul în care se va face Ia fiecare legătura cu cunoștințele teoretice. Elevii claselor a V-a si a Vl-a vor lucra alternativ pe parcela ex- perimentală a școlii și ia gospodăria agricolă colectivă din comună in total cite 4 ore in fiecare zi. I-am și împărțit in patru brigăzi, inclu- zind in fiecare brigadă elevi din ambele clase. Am procedat ața pentru că am tinut să îmbinăm cu- noștințele proaspete de botanică ale elevilor din clasa a V-a cu ex- periența practică a elevilor din cla- sa a Vl-a. care au lucrat ți anul trecut în gospodăria agricolă colec- tivă- Jumătate din timpul afectat prac- ticii în producție elevii școlii noas- tre îl vor petrece lucrînd în gos- podăria agricolă colectivă din co- muna noastră. Noi am și luat le- gătura cu conducerea gospodăriei, pentru a pune din vreme totul la punct. Aceasta ne-a îngăduit să înlăturăm unele neajunsuri care au stinjenit munca practică a elevilor în anul trecut. Bunăoară, atunci cind ne prezentam dimineața la gospodăria agricolă colectivă, ele- vii primeau spre efectuare o lucra- re de care avea in acea zi nevoie gospodăria. Este ușor de înțeles ;ă In asemenea condiții nici cei care conduceau practica nu se puteau pregăti suficient, nici munca ele- vilor nu se putea desfășura prea bine. Acum, luind legă- tură cu conducerea gospodă- rie) agricole colective, am sta- bilit împreună ce lucrări ur- mează să facă elevii, pentru a ne putea întocmi un plan concret de activitate pe întreaga perioadă- Am avut în vedere să le reparti- zăm elevilor lucrări ușoare, care să nu-i obosească, dar să le dea posibilitatea să aplice cunoștințele însușite in timpul anului. Bunăoa- ră. ei vor efectua polenizarea su- plimentară le griu, vor lua parte la lucrări în vie (ruperea lăs- tarilor care s« dezvoltă prea O EXPERIENȚA VALOROASA SI UN STUDIU BINEVENIT Școala medie mixtă din orașul Vatra Dorn ei se pregătește » să facă bilanțul activității desfășurate in acest an școlar. Se strîng cu grijă datele, pe proble- me, s-a început sistematizarea ob- servațiilor culese timp de un an de zile de către direcția școlii și or- ganizația sindicală din școală asu- pra experienței acumulate de cele 30 de cadre didactice care lucrea- ză aici. Directorul șc61ii, tov. foachim Obadă, și organizația sindicală, în- drumați de organizația de partid, au acordat în acest an școlar o mare atenție introducerii elemente- lor învățămîntului politehnic. Expe- riența dobîndită în această pri- vință constituie un obiectiv princi- pal al studiului întreprins acum. Pentru ca toate cadrele didactice să înțeleagă bine bazele pqlitehni- zării învățămîntului, în școală s-a organizat cercetarea teoretică a a- cestei probleme. Organizația sindi- cală a inițiat apoi schimburi de ex- periență, interasiștențe și consfătuiri de muncă pentru rezolvarea dife- ritelor probleme practice legate de politehnizare. Pe lingă școală funcționează două ateliere, unul de lăcătușerie și al- tul de tîmplărie, înzestrate cu nu- meroase unelte : bormașini, nicova- le, ferăstraie, ciocane, dălți. Afară de uneltele proprii, cele două ate- liere folosesc și uneltele pe care le primesc ca împrumut de la combi- natul forestier „Bernat Andrei" și din partea întreprinderilor coopera- ției meșteșugărești din localitate. Activitatea în atelier a fost or- ganic împletită cu activitatea la cla- să și a urmărit nu numai înarma- rea elevilor cu deprinderi practice, ci în primul rind înțelegerea dc către aceștia a principiilor care stau la baza prelucrării metalu- lui și lemnului în procesul de pro- ducție. în afară de munca practică pe care o depun elevii tn cadrul celor în momentul de față direcția școlii, organizația de partid și or- ganizația sindicală se preocupă de procurare* unor noi unelte — bloc- motor, dinam, două strunguri și alte aparate și piese — cp ajutorul cărora să se extindă în anul viitor posibilitățile de înarmare a elevj- lor cu cunoștințe și practice. Datorită introducerii tului politehnic, ca și deprinderi dicat al lecțiilor tinute de didactice fruntașe cum sînt Fața, lacob Bernhardt, Marcus, Valentin Moraru, tantin Ciubotaru, Ștefania învățăm în- nivelului ri- cadrele Arcadie Oswald Cons- Obadă, două ateliere, nizat o seric instructive la direcția scolii a orga- de vizite extrem de diferite întreprinderi, etc. procesul instructiv-educativ a Înregistrat însemnate succese față unde elevii s-au familiarizat cu procesul de complexitatea lui. produefie în toată în acțiunea de politehnizare a de anii precedenti, au îndrăgit munca i cum se pregătesc cu activitățile practice anului școlar. Sîntem convinși că Elevii școlii practică și a- interes pentru de la sfîrșitul fost antrenat și comitetul de părinți care s-a străduit, pe de o parte, să ajute școala în procurarea unor u- nelte, iar pe de altă parte să-i mo- bilizeze pe părinții tuturor elevi- lor să contribuie la eforturile șco- lii de a cultiva interesul și dragos- tea elevilor față de munca prac- tică. studiul pe care-1 fac pedagogii școlii din Va- tra Dompi asupra experienței cîșli- gate în domeniul politebnizării în- vătămintului școlar viitor semnate. îi va duce in anul la succese și mai în- NIC. CEACHIR mult și a lăstarilor de prisos care pleacă din butuc). Ei vor în- văța cu acest prilej cum se pre- pară în mod științific zeama bor- deleză, vor afla in ce proporție trebuie să fie amestecate apa de var și piatra vinătă pentru stropi- rea viei în diferite etape etc. De asemenea, elevii vor efectua lucrări în grădina de zarzavat a gospodă- riei. vor executa copilitul porum- bului, îngrășatul suplimentar cu must de grajd Ia varză și roșii etc. Pentru a-i familiariza pe elevi cu goșpodări# agricolă colectivă, cu principiile de organizare a muncii in cadrul ei, ne am propus să vi- zităm grajdurile moderne ale gos- podăriei, crescătoria de porci, cres- cătoria de păsări, stupina. După cum am arătat, elevii noș- tri vor lucra, în perioada de prac- tică. ți pe parcela experimentală a școlii. Principalele lucrări pe care le vor efectua aici sint buche- tatul (răritul) sfeclei de zahăr, pxă- șitul porumbului și al cartofilor, răritul morcovilor, efectuarea de hibridări vegetative intre roșii și cartofi, ingrășarea suplimentară a sfeclei de zahăr, plantarea de vară a cartofilor, plivitul straturilor de buruieni etc. Ca ți la gospodăria agricolă colectivă, unde lucrările ie vor fi explicate elevilor de către brigadierii și șefii de echipă ai a- cesleia, și pe parcelă li se vor da elevilor, de către profesorul de ști- ințe naturale, explicații in legătură cu necesitatea fiecărei lucrări in parte. Așa, de pildă, li se va arăta că prin buchetatul sfeclei se asi- gură fiecărei plante spațiul de nu- triție necesar și se înlesnește pă- trunderea luminii care influențează favorabil dezvoltarea plantei, că prin prășirea porumbului se stîr- pesc buruienile și se afinează solul pentru ca acesta să mențină mai mult umiditatea. De asemenea, e- fectuind cu elevii plantarea de va- ră a cartofilor, profesorul de științe naturale le va explica elevilor ci adesea, din cauza căldurilor mari și a secetei, tuberculii cartofilor plantați in primăvară se formează anevoie, ceea ce duce la degenera- rea acestora. Pentru a împiedica degenerarea și pentru a mări pro- ducția, cartoful se poate semăna fn luna iunie. Deoarece in perioa- da cînd începe să se dezvolte tu- berculul, prin luna august, timpul se răcește, planta se dezvoltă mai bine, iar producția la hec- tar crește simțitor. Pentru ca toate lucrările elevilor — atît cele efectuate în gospodărie cit și cele efectuate pe lotul școlar — să fie consemnate în vederea concluzii- lor ce urmează să se tragă pe mar- ginea lor, se vor întocmi caiete de practică, în care se va ține zilnic evidența lucrărilor efectuate, șe va arăt* cum s-a făcut legătura cu cu- noștințele teoretice, se va nota ca- litatea lucrărilor și se vor face a- precieri privind munca brigăzilor precum și munca fiecărui elev în parte. Desigur că desfășurarea muncii practice va ridica în fața noastră și alte probleme, pe care ne vom strădui să Ie rezolvăm din mers. Căutăm insă să luăm de pe acum toate măsurile care pot asigura ba- na desfășurare a practicii, pentru ca aceasta să decurgă cît mai or- ganizat și să dea rezultate cît mai bune. Prof. ION STANA țcoal* de î ani din Lcordeni, raionul Topoloveni activitatea elevilor și cunoștințele teoretice căpătate de ei la lecții — ne-a relatat tov. Radu Băjenaru. di- rectorul adjunct al școlii — profe- sorii de specialitate, care vor fi tot timpul alături de ei, vor sublinia în mod deosebit această latură. Cerce- tind unele mașini, bunăoară, elevii claselor a VI-a vor vedea cum se a- plică in practică cunoștințele în le- gătură cu transformarea energiei, cu lucrul mecanic, cu puterea unei ma- șini. cunoștințele despre unele uni- tăți de măsură cum ar fi calul pu- tere, cunoștințele despre transforma- rea mișcării rectilinii în mișcare circulară, despre frecare, pîrghii, scripeți, plan înclinat etc. O altă problemă care îi preocupă îndeaproape pe pedagogii de la școa- la nr. 15 o constituie munca educa, tivă pe care o vor desfășura în ca. drul practicii în uzină. Ei își propun să folosească din plin toate trăsătu- rile specifice muncitorilor — discipll. na de care dau dovadă în procesul muncii, rivna cu care își îndeplinesc planul de producție, atitudinea crea- toare față de muncă grija pentru bu- nul obștesc, punctualitatea etc. — pentru a.i influenta pe elevi, pentru a le dezvolta dorința de a fi și e la fel cu muncitorii Totodată, poves- tindu-le elevilor despre condițiile grele în care se desfășura munca înainte și arătindu.le condițiile în care se desfășoară astăzi, arătin. du-le cluburile muncitorești, can. finele, bibliotecile, terenurile de sport etc., pedagogii îi vor face să înțeleagă mai b.ne marile trans- formări care s-au petrecut în tara noastră în anii puterii populare. In același timp, elevii vor vedea in uzine numeroase mașini con. struite în țara noastră, vor afla că înainte utilajul petrolifer era importat din străinătate, iar acum el este realizat la noi în tară, de către părinții lor. Copiii vor fi mindri aflind că acest utilaj nu nu. mai că satisface necesitățile țării noastre, dar este apreciat și în stră- inătate. fntiinirile elevilor cu frun- tași in producție, cu inovatori, cu lup. tători din ilegalitate vor avea, de asemenea, un important rol educa- tiv Am ascultat cu multă atenție cele relatate de pedagogii de la .școala nr. 15 din Ploești. Experiența lor ne va fi foarte folositoare. Le-am a. ratat, la rindul nostru, măsurile care se iau în școala noastră in vederea organizării activității practice a ele- vilor — măsuri care, in general, merg pe aceeași linie. Schimbul de experiență dintre școala noastră și școala nr. 15 din Ploești va contribui, fără îndoială, la ridicarea calității muncii noastre. Prof. M. SCHEiN Să conducem cu pricepere activitățile practice (Urmare din pag. 1) colă socialistă sau intr-o întreprin- dere industriala, elevii încep să În- țeleagă disciplina muncii, importan- ta respectării programului și a în- deplinirii normelor de muncă. La aceasta contribuie și aprecierea ca- lității ți cantității muncii efectuate. Conducătorul practiqji nu trebuie să scape din vedere că în proce- sul muncii se dezvoltă Înclinațiile individuale ale elevilor, se mani- festă interesul față de o anumită specialitate, se precizează orienta- rea lor viitoare. De aceea este ne- cesar ca el să încurajeze aceste în- clinații și să le creeze condiții de dezvoltare- Pentru ca activitatea practică a elevilor să dea roadele așteptate, nici familia nu trebuie să rămînă in afara acestor preocupări. Părinții trebuie să fie bine lămuriți asupra scopului acestor activități și să sprijine pe îndrumătorii muncii in producție Pedagogii care conduc activită- țile practice trebuie să acorde a- tenție și rezultatelor muncii elevi- lor, urmărind ca această muncă să fie productivă. Elevii vor avea ast- fel posibilitatea să aprecieze și să respecte roadele activității lor și a celorlalți oameni ai muncii. Activitățile practice din perioada 2-14 iunie vin să adîncească pie- gătirea politehnică a elevilor și să completeze cunoștințele și deprin- derile căpătate de ei în timpul anu- lui școlar la lecții și la lucrările practice. Ele contribuie, totodată, la orientarea elevilor spre produc- ție. Pentru ca activitățile practice să-și îndeplinească acest rol im- portant îi, ansamblul procesului in- structiv-educativ, credem că ar fi bine ca ele să fie mai strîns legate de munca productivă și să se des- fășoare pe baza unui plan eșalonat pe mai mulți anL De asemenea, socotim că ar fi foarte indicat ca în cadrul cursurilor de perfecțio- nare a cadrelor didactice să se prevadă acțiuni mai concrete pen- tru îndrumarea profesorilor cărora li se încredințează conducerea ac- tivităților practice ale elevilor. Delegația sindicală sovietica s-a tntllnit cu activiști sindicali și cadre didactice din Capitală. In fotografie i Tov. I. T. Parseniuk vorbește despre activitatea organelor sindicale alo pedagogilor din U.R.S.S. . ap • -■ Ti ■ ■ & I; * h:» ■' mm » Vizita delegației sindicale sovietice Din experiența școlii sovietice lucrează IN PRODUCȚIE MMUiHUiunittn::m'^ Comitetului Central al Sindicatului Muncitorilor din Invățămint și Cultură Luni 26 mai s-au desfigurat în București lucrările plenarei Comite- tului Central al Sindicatului Muncitorilor din Invatmint fi Cel- tura. Lucrările plenarei au fost deschise de tor. Iob Nistor. pre- ședintele C.C. al Sindicatului. La primul punct din ordinea de ii tor. Ion Muntean, secretar al C.C. al Sindicalului, a prezentat raportul asupra execuției bugetului administrativ*financiar pe anul 1957 fi asupra proiectului de buget pe anul 1958. A urmat apoi expunerea de către tov» Ion Petrușci, membru al prezidiului C.C. al S.M.I.C., a raportului asupra bugetului de asigurări sociale și asupra proiectului de buget pe anul 1958. Cele două rapoarte au subliniat atenția acordata problemelor pri- vind îmbunătățirea continuă a nivelului de trai material și cultural al muncitorilor din invățămint și cultura. In cursul anului trecut, 18.505 membri ai sindicatului și au petrecut concediul în stațiunile de odihna și balneare. Au fost organizate 18 tabere pentru pionieri și școlari, copii ai membrilor de sindicat, pentru care s-a alocat suma de 2.738.400 lei. Sume importante au fost alocate penlru organizarea activității cul- turale, turistice și de asistența sociala. Raportul comisiei de cenzori, care a fost expus în continuare de către tov. Gavril Sonea, a arătat că activitatea prezidiului C. C. cl S.M.I.C. pe anul 1957 în probleme financiare și de asigurări sociale s-a îmbunătățit simțitor față de anii precedenți. Dezbaterile asupra rapoartelor prezentate au analizat și unele lipsuri rare s-au manifestat în munca financiara și de asigurări sociale a sin- dicatului și au adus propuneri,,în vederea înlăturării în viitor ■ acestora. In continuarea lucrărilor plenarei, tov. Elena Bolog, vicepreședinta a C.C. al S.M.I.C., a expus planul de inasuri cu privire la sarcinile orga- nelor sindicale din învatamînt și cultură rezultate din Consfătuirea de la Constanța a țăranilor și lucrătorilor din sectorul socialist al agricul- turii. Participantii Ia discuții au adus completări în vederea îmbunătă- țirii planului. La discuții, tovarășul Constantin Prisnea, adjunct al minis- trului Invățămîntului și Culturii, a subliniat contribuția de seamă pe care o aduc cadrele didactice la ridicarea activității culturale dc masa la sate. Din partea prezidiului C.C.S. a vorbit tovarășul Nicolae Pascu, se- cretar al Consiliului Central al Sindicatelor. Tov. N. Pascu a scos în evi- dență sarcinile care stau în fața muncitorilor din învățămînt și cultura pentru sprijinirea socializării agriculturii. In concluzii, tovarășul Ion Nistor, președintele C. C. al Sindicatului Muncitorilor din învățămînt și Cultura, a subliniat realizările obținute, ca și măsurile ce trebuie luate pentru îndreptarea lipsurilor semnalate. Prezidiul și-a propus să ia o serie de măsuri pentru îmbunătă- țirea activității financiare și de asigurări sociale și pentru îndeplinirea planului cu privire la sarcinile rezultate pentru muncitorii dîu învă- țămînt și cultură din consfătuirea de la Constanța. Sprijin larg socializării agriculturii Raportul referitor la planul de măsuri cu privire la sarcinile organelor sindicale din învă- țămînt ți cultură, rezultate din Con. sfâtuirea de la Constanța a țăranilor ți lucrătorilor din sectorul socialist al agriculturii, după ce analizează contribuția adusă de membrii sin- dicatului de învățămînt și cultură la transformarea socialistă a agricultu- rii. se oprește pe larg asupra sarci- nilor de viitor ale organelor sindi- cale în activitatea pe care trebuie s-o desfășoare în acest domeniu. Partidul — se spune în raport — a arătat în repetate rînduri că tre- cerea de la gospodăria individuală Ia gospodăria socialistă presupune schimbări adinei în conștiința țără- nimii muncitoare. Aceste transfor- mări nu pot avea loc întîmplător, de la sine. Pentru ca ele să se producă este necesară, o dată cu întărirea ba- zei materiale a transformării so- cialiste a agriculturii, o muncă răb- dătoare și perseverentă de educare a țăranilor muncitori fn spiritul colec- tivismului, de convingere a lor des- pre superioritatea gospodăriei so. cialiste. Membrii de sindicat care muncesc pe tărimul științei, învățămintului, artei și culturii trebrie să fie pă- trunși de ideea că procesul de pro. ducție din in'.reprinderile ți institu. (iile unde lucrează ei trebuie orien- tat înspre sprijinirea ți stimularea înfăptuirii acestei mărețe cauze a poporului nostru. Munca instructiv-e- ducativă din școli trebuie să urmă- rească înarmarea elevilor cu cuno- ștințe agrotehnice și educarea lor fn spiritul dragostei pentru munca a- gricolă. In atenția organelor sindi- cale din învățămînt și cultură tre- buie să stea sprijinirea profesorilor da științe naturale așa îneît a- ceștia să îmbunătățească activitatea practică pe parcelele experimentale, să facă din ele un exemplu de folo- sire a celor mai avansate metode a- grotehnice. Prin organizarea în mod just a lucrărilor pe parcelele experimenta- le, prin înarmarea elevilor cu cu- noștințe agrotehnice, precum și prin dezvoltarea dragostei ți atașamentu- lui elevilor față de sectorul socia- list din agricultură, membrii de sin- dicat din școli vor reuși să îndrume cît mai mulți absolventi ai școlilor de 7 ani și medii spre școlile profe- sionale agricole ți spre institutele a- gronomice. In același timp, ei tre- buie să pregătească elevii pentru a deveni militanti priceputi și hotărîți în lupta de transformare socialistă a agriculturii. Una din măsurile pe care trebuie să le ia de îndată pe- dagogii împreună cu instructorii de pionieri constă în a îndemna tine- retul școlar să ia parte la acțiunea de strîngere a fierului vechi, care va servi ca materie primă pentru unel- te și mașini agricole. Organele sindicale din învățămînt și cultură au datoria de a îndruma pe membrii de sindicat să-și îmbine în continuare munca lor profesiona- lă cu acțiunea de lămurire a țărani- lor muncitori, ca aceștia să pățească cu încredere pe drumul transformării socialiste a agriculturii. In acest scop, în activitatea de zi cu zi la clasă, în ședințele organizate cu pă- rinții, cu prilejul conferințelor pu- blice etc., este necesar ca membrii de sindicat să continue a populariza rezultatele obținute de sectorul so- cialist din agricultură, arătind con- cret superioritatea acestuia față de sectorul particular. Pentru aceasta se pot organiza periodic expoziții com- parative de produse agricole și in- tîlniri ale țăranilor colectiviști cu ceilalți țărani muncitori din comună. Este bine cunoscut faptul că pen- tru obținerea de recolte bogate, pen- tru dezvoltarea agriculturii noastre pe drumul socialismului este ne- voie ca țărănimea muncitoare să.ți îmbogățească necontenit cunoștințele, să stăpînească cele mai avansate me- tode agrozootehnice. Învățătorii și profesorii de la sate pot ți trebuie să-și dea contribuția la opera de ridi- care culturală a țărănimii muncitoare. Cea dinții măsură ce trebuie luată pe această linie constă în lichida- rea'ultimelor rămășițe ale neștiinței de carte, rămășițe ce se mai îniîl- nesc încă în rîndurile maselor imn. citoare de la sate. Tot în scopul ri- dicării nivelului cultural al țărăni- mii. organizațiile noastre sindicale au datoria să-i mobilizeze pe membrii lor în vederea intensificării muncii cu cartea, a răspîndirii acesteia în rîndurile țăranilor. De asemenea, răspîndirea cuvântu- lui scris al partidului și răspindrea literaturii și a cunoștințelor științi- fice și tehnice destinate țărănimii muncitoare trebuie să constituie una din cele mai importante sarcini ale membrilor de sindicat. In cadrul propagandei agricole, membr; de sindicat vor fi îndrumați ca împreună cu agronomii ți cei- !.-"i intelectuali de la sate, să for- meze pe lingă căminele culturale co- lective de conferențiari care să ela- boreze conferințe pe baza unei te- matici legate de transformarea so- cialistă a agriculturii. Un obiectiv important al acestor conferințe trebuie să constea tn com- baterea misticismului, a obscurantis- mului și a prejudecăților care se mai resimt încă în conștiința unor țărani și care influențează negativ asupra efectuării la timpul cel mai potrivit a muncilor agricole. In acest scop, membrii de sindicat vor colabora ac- 'tiv cu S.R.S.C., etaborind șl difuzînd ■ conferințe accesibile maselor munci- toare, prin care să răspîndească ști- ința și să combată explicațiile misti- ce asupra fenomenelor naturii. Activitatea de culturalizare trebuie orientata totodată in direcția educa- ției patriotice a țărănimii muncitoa- re, prin cultivarea dragostei față de țară ți popor ți fată de tradițiile sa. le progresiste. Și în această privință învățătorii și profesorii pot aduce o contribuție prețioasă, organizînd fes- tivități cu prilejul aniversării unor gospodării colective sau întovărășiri, inițiind acțiuni prilejuite de ziua să- dirii pomilor, a apărării păsărilor, la organizarea sărbătorii recoltelor. Membrii de sindicat vor fi mobi. lizati să contribuie și la îmbu. nătățirea activității cultural-educa- tive la sate, în cadrul căminelor cul- turale, al cluburilor și al colțurilor roșii din gospodăriile agricole de stat și din gospodăriile agricole co- lective. In acest scop, formațiile ar- tistice de amatori ale comitetelor sin- dicale raionale de învățămînt iși vor axa repertoriul pe lucrări care să reflecte munca de transformare socialistă a agriculturii, organizînd cît mai multe manifestări în mediul sătesc. Cadrele didactice vor trebui să organizeze la căminele culturale formații artistice de amatori ca e- chipe corale, echipe de leatru, echi- pe de dansuri naționale și brigăzi artistice de agitație, antrenînd în ac- tivitatea lor țărani colectiviști, înto- vărășiți și țărani individuali. Membrii de sindicat de la sate tre- buie să colaboreze cu organizațiile U.T.M. și de femei pentru a atrage tineretul și femeile la viața culturală a satului și pentru antrenarea aces- tora în lupta pentru transformarea socialistă a agriculturii. In special trebuie să se acorde o atenție spori- tă atragerii tineretului sătesc în ac- tivitatea culturală și sportivă în mă- sură să canalizeze energiile tinere, tului spre o mintă creatoare, care să-1 ferească de influențe nesănă- toase. In continuare, în raport sint ex- puse sarcinile care revin organizații- lor sindicale din Instituțiile de artă, presă, poligrafie, cinanatografie etc. Un ajutor prețios in transformarea socialistă a agrfcultirii — se spune mai departe în raport — pot să-1 dea întreprinderile noastre sau insti- tuțiile de artă șl de Invățămint su- perior luind in patronare o gospodă- rie agricolă colectivă sau o întovă- rășire pe care s-o sprijine în perma- nență. In general, întreaga activitate po- litică ți culturală desfășurată de membrii de sindicat, mai ales de cei din mediul sătesc, trebuie să fie subordonată acțiunii de educare a ță- ranilor muncitori In spiritul colecti- vismului și de convingere a acestora despre superioritatea gospodăriei so- cialiste. Expunerea tov. Gh. Gheorghiu-Dej la consfătuirea de la Constanța și chemarea consfătuirii trebuie să fie pretutindeni cunoscute, iar îndem- nurile lor trebuie să fie însușite de cele mai largi pături ale țărănimii muncitoare. La aceasta pot și trebuie să aducă o contribuție de seamă membrii de sindicat din Invățămint ți cultură, care activează pînă în cele mai îndepărtate cătune și sate ale patriei noastre. C.C. al Sindicatului Muncitorilor din Invățămint și Cultură — se spu- ne în încheierea raportului — iși exprimă convingerea că organele sin- dicale ți membrii de sindicat vor sluji și pe mai departe cauza dez- voltării agriculturii noastre, cauza întregului popor muncitor, răspun- zind cu cinste sarcinilor trasate de consfătuirea de la Constanța, pre- cum și de hotărîrilc Plenarei C.C.S. din aprilie 1958, De curînd ne-a vizitat țara o de- legație a Comitetului Central al Sindicatului Muncitorilor din Invățămint, Școli Superioare și Insti- tuții Științifice din li.R.S.S. Din de- legație au făcut parte tovarășii lakov Țerentievicl Parseniuk, președintele Comitetului sindical republican al muncitorilor din invățămint, școli su- perioare și institufii științifice din R.S.S. Moldovenească — șeful dele- gației, Antonina Vasilievna Kornilova, președinta comitetului sindical de în- vatamint din raionul Dzerjinski, orașul Moscova, Nina Stepanovna Sehavțeva, președinta comitetului sindical din raionul Serghievskl, regiunea Kuibi- șev ți Ivan Ivanovici Zelenov, pre- ședintele comitetului sindical Invăță- mtnt din raionul Stupino, regiunea Moscova. 1n timpul vizitei lor mem- brii delegației au cunoscut activitatea Instituțiilor noastre de Invățămint de toate gradele, precum șl activitatea Sindicatului Muncitorilor din Invăță- mlnt șl Cultură. Oaspeții au vizitat tn Capitala pa- triei noastre școala medie nr. 10 „Zoia Kosmodemianskaia" și institu- tele pedagogice, au discutat cu di- rectorii ți activiștii sindicali din ca- drul acestora despre problemele de organizare a școlilor noastre medii ți superioare, despre munca de in- struire și educare a elevilor, despre organizarea și formele de activitate ale organelor sindicale ți despre co- laborarea dintre conducerile școlilor ți organele sindicale. Oaspeții sovietici au vizitat apoi Casa de copii „30 Decembrie" din Sinaia, școala de 7 ani din comuna Cristian, regiunea Stalin. gospodăria colectivă „Drum nou", căminul cul- tural și biblioteca sătească din aceas- tă comună. In cadrul acestor Intii- nlri oaspeții s-au interesat îndea- proape de realizările obținute In do- meniul transformării socialiste a a- griculturii ți al revoluției culturale. Ei au Împărtășit aspecte din viața Îmbelșugată a colhoznicilor din U.R.S.S. Delegația a vizitat apoi școala me- die nr. 5 din Orașul Stalin, precum ți unele monumente istorice ale ora- țului. • La Cluj, membrii delegației au fost oaspefii Institutului pedagogic pentru învățători unde, după ce au discutat cu colectivul didactic probleme- le legate de sistemul de pregă- tire a învățătorilor In R.P.R. și tn U.R.S.S., au participat la un frumos program artistic de clntece populare rominești și sovietice prezentat de studentii institutului. In după-amiaza aceleiași zile, membrii delegației au vizitat școala medie nr. 1 cu limba dc predare maghiară. De asemenea, oaspeții au participat la o fnttlnire cu activul sindical ți cu reprezen- tanții secțiilor de învățămînt și cul- tură din regiunea Cluj, discutind cu aceștia problemele muncii sindicale, precum și problemele colaborării din- tre comitetele sindicale raionale ți secțiile de învățămînt. La clubul Casei Universitarilor din Cluj oaspeții s-au întilnlt cu activul comitetelor de instituție de la universitățile „V. Babeț" țl „Bolyal" și de la Institu- tul politehnic, cu care au discutat probleme ale muncii sindicale fn in- stituțiile de invățămint superior. De- legația sindicală sovietică, însoțită de activiști a) C.C. al S.M.I.C. șl ai Comitetului sindical raional Cluj, de reprezentanții secțiilor de invățămtnt a vizitat apoi școala de 7 ani, pre- cum și căminul cultural din comuna Cojocna. Continuîndu-și călătoria tn țară, oaspeții au vizitat orașul Giurgiu, unde s-au întilnlt, de asemenea, cu cadre didactice ți activiști sindicali. 1ntorcîndu-se fn București, delega- ția a participat la lucrările plenarei C.C. al S.M.I.C. ți s-a Întilnlt la clubul sindicatului cu cadre didactice și activiști sindicali din Capitală. Cu acest prilej tov. Parseniuk a făcut o expunere asupra lucrărilor primului Congres al Sindicatului Muncitorilor din învățămînt, Școlii Superioare țl Instituții Științifice din U.R.S.S. ți a răspuns la unele probleme ridicate de activiștii sindicali tn legătură cu munca instituțiilor școlare țl a orga- nelor sindicale din U.R.S.S. Oaspeții au avut o convorbire cu tovarăși din conducerea M.l.C. ți au participat la o tntllnire cu membrii prezidiului C.C. al S.M.I.C., In ca- drul căreia au Împărtășit Impresiile culese tn timpul vizitei tn (ara noas- tră. Clase care lucrează în producție — așa stnt numite tn școala noastră clasele a X-a „A" șl ,.B“, ai căror elevi lucrează după un nou plan de invățămint. Trei zile pe săptămină acești elevi în- vață, iar in celelalte trei muncesc in secțiile uzinei „Boreț". Elevii claselor care lucrează tn producție au iost recrutați din cele patru clase a X-a ale școlii noastre. Ei sînt in număr de 42 — 24 iete și 18 băieți. Ce i-a atras pe elevi in aceste noi clase ? Mulți dintre ei au văzut in aceasta posibilitatea ca, o dată cu cunoștințele de cultură generală, să-și însușească și o profesiune. Lucrul cel mai Important care i-a interesat pe toți a fost îmbina- rea studiului cu munca productivă. Muncitorii uzinei i-au intlmpinat pe elevi cu multă bucurie. Tov. Ghe- rasimov, directorul uzinei, tov. Niko- laev, secretarul organizației de par- tid, tov. Konstantinov, inginerul șef, și tov. Kaplan, conducătorul secției de Învățămînt tehnic, au fă- cut totul pentru ca munca elevilor să fie organizată cît mal precis chiar din primele zile. Foarte îndeaproape s-au interesat de problemele noas- tre tovarășii Niklforov șl Tluaeva, Elevii se duc la uzină mtndrl că participă la înfăptuirea unei munci necesare. Curînd după ce au început să lu- creze in uzină, toți elevii noștri au fost primiți tn organizația sindicală a acesteia. Ei primesc și salariu pentru munca pe care o desfășoară. Desigur, în primele zile lucrurile n-au mers nici pe departe perfect. Dar întotdeauna se intimplă așa cînd se pornește la o muncă nouă. Ni s-a tntimplat să-i mutăm pe cite unii din elevi de la o specialitate la alta. Pe Tolea Telenin nu-l interesa profesiunea de strungar și, la rugă- mintea lui, l-am mutat tn secția de modelaj. Acum el este ucenic mode- lator șl iși iubește foarte mult spe- cialitatea. Slava Sigaev manifesta mult interes pentru radio. El a fost mutat din secția de reparații meca- nice in secția electrică, unde lu- crează ca ucenic montator de tele- foane și de radio. Larissa Llandres și Llusla Zubareva n-au putut ră- mtne în secție din cauza stării să- nătății lor. Le-am transferat In bi- roul de construcții. « După cinci luni, elevii șl-au însu- muncii, tehnologia metalelor, se fa- miliarizează cu tipurile de strunguri, cu instrumentele de tăiere, cu pro- cesele tehnologice, cu economia și planificarca industriei etc. sînt alcătuite și programele celelalte specialități. La mijlocul lunii martie loc in uzină primul examen elevi în legătură cu citirea lor, cu tehnica securității La fel pentru a avut pentru schițe- muncii. iiiiuiiiiuiiiiiuiiiiiiuiumum șlt o specialitate, așa Incit acum în- muncitori secretarii comitetului raionului Dzerjinski. „Muncitorii** noștri de partid al studiază fn secțiile uzinei diferite specialități. Printre ei se numără acum modela- tori. strungari, montatori, desenatori tehnici etc. Activitatea noastră la uzina „Bo- rej“ a început prin familiarizarea e- levilor cu tehnica securității muncii. Apoi elevii au trecut la studierea mașinllor-unelte. Toată activitatea lor ulterioară a fost legată de Înde- plinirea sarcinilor uzinei, a devenit o activitate cu adevărat productivă. deplinesc sarcinile unor de categoriile a IlI-a șl Ei primesc in uzină o foarte serioasă, care are pecte : familiarizarea cu a IV-a. pregătire două as- mașinile- unelte, cu utilajul și cu munca fn secții, sub conducerea unor maiștri experimentați, și instruirea teoretică, pe care o conduc profesori-lngineri. Deoarece elevii trebuie nu numai să-și Însușească o profesiune, ci și să se familiarizeze cu bazele tehnicii, am repartizat pentru însușirea teo- riei un număr mare de ore. De pil- dă, cursul teoretic pentru strungari cuprinde 158 de ore. La acest curs, elevii studiază tehnica securității Comisia a apreciat ca toarte bune majoritatea răspunsurilor elevilor. In iunie elevii vor trebui si dea un examen teoretic și o probă prac- tică. După aceea vor fi încadrați in categoriile corespunzătoare. De a- semenea, in iunie ei vor începe să conducă automobilul ți spre silrșltul lunii vor da examen pentru a primi calificarea de șoferi. După vacanța de vară, „muncito- rii** vor intra in clasa a Xl-a — ul- tima clasă a școlii. Ei vor începe din nou să lucreze In uzină, de data aceasta fiecare In domeniul specia- lității sale. Pentru a lărgi orizontul tehnic al elevilor ne propunem să organizăm chiar dc la începutul anului școlar o a doua treaptă de pregătire teo- retică — un curs de ridicare a cali- licării. în acest fel. o dată cu învă- țătura șl cu însușirea profesiunii, elevii noștri vor avea posibilitatea să treacă la o categorie mai Înaltă. Acordăm o mare atenție și pregă- tirii de cultură generală a „munci- torilor** noștri, îmbunătățind meto- dele muncii pedagogice. O deosebit de mare însemnătate dăm acum muncii individuale a elevilor. Peda- gogii folosesc la lecție materiale din uzină, se străduiesc să lege cît mai strîns teoria de practică. I. PIRATINSKI directorul școlii nr. 607 din Moscova ^«viurnuainiiiiimMiMiWMiiilimimiliwiniiiiiiiînniiiiiiinuHnm Victime ale „educafiei" americane „In 1957. in S.U.A. s-au «omis 2.796.480 de crime grave" (Din datele publicate de Ministerul Justiției al S.U.A.). Ziarele, radio-ul și televiziunea abia s-au potolit. A trecut a- bia o săptămină de cind ves- tea despre isprava lui James Slayton din EvansviUe, statul Indiana, u făcut înconjurul Statelor Unite. Isprava aceasta nu a uimit pe ni- meni prin faptul că a fost o crimă. Crimele au devenit de mult bamle. Statisticienii arată că în S.U.A. nu- mărul crimelor grave se ridică la 2.796.480 in decurs de un an. O cri- mă din cele multe trece, deci, neob- servată. Crima lui James Slayton nu a ui- mit pe nkneni nici prin faptul că uci- gașul avea 13 ani. Și lucrul acesta este foarte banal. Aceiați statisticieni au calculat că 47 la sulă din crimele din S.U.A. sint săvirșile de minori. Tot atit de banale sînt ți țtirile oare arată că un copil omoară pe altul, că iți ucide părinții, că minorii sint organizați in adevărate bande care numără — ca la New-York, de pildă — 8.000 de membri, sau că între micii gangsteri ți poliție au loc cioc- niri armate. In țara recordurilor, a vedetelor ți a milionarilor stirnește curiozitatea ți este senzațională, tn unele cazuri, doar cauza crimei. Iar cauza crimei lui-James Slayton a fost cu adevărat senzațională : ți-a ciuruit cu gloanțe fratele fn virsti de doi ani pentru că acesta... „îl enerva". Mai luna trecuti a făcut vilei un alt caz senzațional. Minorul Charles Starku-iter din statul Nebraska, ajutat de prietena sa de 14 ani, Carole, a a- sasinat, tn timp de trei zile, 10 oa- meni : pe mama, tatăl adoptiv ți sora Corolei, care nu vedea cu ochi buni prietenia ei cu Charles, pe un fermier și pe reprezentantul unei firme co- merciale, a jefuit un avocat în casa căruia a ucis trei oameni ți — in sfîrșit — ți-a omorit doi colegi de școală. „Premii in bani pentru risc" și „Asociafia națională pentru protecția părinților împotriva copiilor lor" Întrebat de un ziarist englez asupra metodelor pe care le folosește pentru a înlătura hu- liganismul și criminalitatea, învă- țătorul american David Berton a răs- puns: „I-am lăsat pe elevii mei să facă ce le trece prin cap. Atît timp cît nu le fac nimic, știu că soția ți copiii mei nu au de ce să se teamă". In adevăr, meseria de pedagog a de- venit astăzi în S.U.A. una dintre cele mai primejdioase meserii. In clasă, pe sălile școlii, la fiecare colț de stra- dă te-așteaptă surprize de cele mai multe ori fatale. Pe lîngâ un salariu ridicol, pe lingă o reputație proastă, nesiguranța zilei de miine face ca tot mai mulți pedagogi să se depărteze de meseria de profesor. Atacurile ele- vilor la adresa profesorilor aînt tot mai dese, iar scandalurile din școli, care se soldează de multe ori cu crime, sint îngrijorător de frecvente. Statisticile arată că numai în țeoliie New-Yorkului s-au comis în anul tre. cut 3.298 crime. Nu au oare de ee să se înspâiminte profesorii ameri- cani? Autoritățile din New-York au POVEȘTI DE O ȘCHIOAPA de Mioara Cremene Scrise cu sensibilitate, povesti- rile Mioarei Cremene sînt purtă- toare de cuvint ale celor mai frumoase sentimente umane. Din punct de vedere tematic, ele dez- bat o mare varietate de proble- me. De la călătoriile pline de fantezie „în țara fumului de ți- gară“, „a zațului de cafea" fi „a florilor dc gheață de pe fereas- tră“ la povestirea băiatului căru- ia nu i se potrivea nici o pereche de ghete, și apoi la povestirea „Cînd șuieră vîntul, cînd murmu- ră pădurile1' autoarea a reușit să ofere cititorilor citeva poves- tiri pline de finețe și de baz. Cartea, adresată școlarilor mici, apare intr-un format mare, cu ilustrații în două culori, sem- nate de Iurie Darie. NEUITATELE CALATORII de Sanda Movilă In povestirea care a dat și nu- mele volumului, Sanda Movilă is- torisește tristele călătorii ale u- nui copil sarac care, împreuna cu familia sa, este deportat de fas- riști în timpul celui de al doilea război mondial. După eliberare se stabilește la Moscova și ajunge un mare compozitor. Cealaltă povestire, „Soni“, în- fățișează ororile războiului și crunta exploatare a muncitorilor agricoli. Soni e»te povestirea vie- ții zbuciumate a unui copil care era argat la groful Teleky. Scrii- toarea ne povestește fuga aces- tuia de la stăpînul hain și intil- nirea sa cu unitățile Armatei So- vietice eare, în drumul lor spre Germania, eliberează și Tarkoșul, satul natal al Iui Soni. FARIMITURICA de Horia Robeanu Fărîmiturică, băiețelul născut din firimiturile de piine rămase pe masa unui croitor sarac, se hotărăște ca, împreună cu acul și degetarul meșterului, să se ri- dice împotriva legilor absurde care gituiesc sărăcimea. Unindu- se cu degetarele ți acele de la palat, el reușește aă-1 alunge pe împărat. Rămas pe drumuri și în zdrențe, acesta este luat drept cerșetor și întemnițat laolalta cu săracii tîrgului. In lipsa lui, ma- rii dregători se iau Ia hartă ți se distrug între ei în lupta pen- tru tron. COPIII ATHENEI de Dimos Rendis Tema cărții Iui Dimos Rendis o constituie lupta poporului grec, in timpul celui de al doilea răz- boi mondial, pentru eliberarea patriei de sub ocupația fascistă. Alături de patriotii greci, che- mati la această luptă de Partidul Comunist, autorul înfățișează un grup de copii crescuți în greută- țile și focul războiului care, po- trivit puterii și capacității lor de luptă, iți aduc contribuția la cau- za poporului grec. Fotakis, un copil de 13 ani, ră- mas orfan, ajunge fiul unui deta- șament de luptători, apărător al libertății poporului. El reușește să adune in jurul său un grup de copii dintr-un cartier al A- thenei ți. prin acțiunile întreprin- se, reușețte sa dea mult de lucru fasciștilor și trădătorilor care l-au pus in slujba acestora. hotărit crearea unor recompense bă- nești pentru serviciul in condiții pline de risc pe care îl efectuează ca- drele didactice. La fel de înspăimântați ca șl pro- fesorii sînt ți părinții. Mamelor le este frică de copiii pe care i-au alăp- tat. Semnificativă în acest sens este constituirea la Chicago o „Asociației naționale pentru protecția părinților împotriva copiilor lor". Nu, nu este vorba de o asociație năstrușnică — așa cum sînt cu zecile în S.U.A. — ci una cu un caracter serios, înființa- tă dintr-o necesitate imperioasă, din- tr-o crudă realitate a „modului de viață" american. Aparent, in S.U.A. se duce în pre- zent o campanie de combatere a cri- minalității infantile. In școli sînt postate posturi de polițiști. Kennedy, șeful poliției din New-York, promite să întărească forjele polițienești care trebuie să înfrunte pe micii criminali. Tot mai mulți minori sint înaintați spre judecare tribunalelor special înființate, dar acestea nu sint în stare să rezolve toate cazurile. Cu toate aceste măsuri, cu toate că instituțiile de reeducare sînt arhipli- ne, procentul criminalității infantile uu descrește. Răul trebuie curmat din rădăcină Măsurile acestea, cu caracter mai mult administrativ, nu îndreap- tă cu nimic situația existentă pentru că nu iau în seamă cauzele reale ale situației. Căutind să abată atenția de la prin- cipalele cauze ale criminalității în rindurile copiilor, cercurile oficiale americane dau vina, de obicei, pe fa- milie și pe școală. Aceasta este, pe de o parte, adevărat. Părinții nu mai au nici o autoritate în fața copiilor lor, iar școala, organizată după un sis- tem care a devenit penibil de discu- tat pentru înseși autoritățile america- ne, nu are nici o influență educativă pozitivă asupra copiilor. Ceea ce contribuie însă cel mai mult la creșterea numărului delinc- ventilor minori este întregul complex al vieții pe care o trăiesc copiii din Statele Unite. Nu ne referim aici în primul rind la filmele de groază, la revistele de senzație. Ia comics-uri, la emisiunile dc radio sau de televi- ziune, la ziarele care se întrec în a descrie crime, violuri și tot felul de alte acte de bestialitate, cu toate că și acestea au o mare parte de contribu- ție în coruperea tineretului. In cea mai mare măsură, însă, creșterea în- grijorătoare a criminalității în rîndul minorilor se datorește stadiului în care se află societatea americană. De- clinul economic, șomajul, viața de mizerie sint adevăratele cauze ale a- cestei plăgi. însuși primarul New- Yorkului, Wagner, a fost nevoit să recunoască faptul că „declinul eco- nomic tot mai accentuat va duce și la creșterea numărului de delincvenți din rîndul tineretului american'*. Este concludent. Creșterea număru- lui șomerilor, care a atins aproape șase milioane — și îndeosebi crește- rea șomajului în rindurile tineretu- lui între 16—20 ani — a adus după sine ți o creștere a criminalității. ...Un copil care vagabondează, altul care este îndopat cu filme obscene și comics-uri, unul care se plictisește de prea mult bine ți vrea să devină ve- detă... Trei, patru, o mie, un milion — două milioane șapte sute nouă zeci ți șase de mâi patru sute optzeci de criminali — consecință a întregii vieți sociale și de stat americane. M1RCEA IONEL Redacția ți administrația: București. Piața Scîntell nr. 1, Te leton 7.60.10. Tiparul: Combinatul Poligrafic Casa Scînteil „1. V. Stalin" București, Piaja Scînteil, Abonamente: 1 an — 12,50 Iei; 6 luni — 6,25 lei; 3 luni — 3,12 lei. Abonamentele la „Gazeta învățămîn tului" se fac !s toate oficiile poștale, prin factorii poștali șl difuzoril voluntari din întreprinderi și insti tutii.