Proletari din toate țările, uniți-văl Lecturile pedagogice — a doua sesiune centrala —* Organ al Ministerului învățămîntului șl Culturii șl al Comitetului Central al Sindicatului Muncitorilor din Invățămint șl Cultură Anul X, Nr. 472 Practico elevilor în unitățile agricole In cuvlntarea rostitl de tovară- șul Gh. Ghforghiu-De] la Con- sfătuirea pe (ară a țăranilor și lucrătorilor din sectorul socialist el agriculturii au fost trasate sar- cini de cea mai mare importanță cu privire la pregătirea cadrelor nece- sare agriculturii noastre. Aceste sarcini privesc și școlile de cultură generală și școlile pedagogice, care vor trebui să dea o astfel de pregă- tire absolventilor lor, incit aceștia sâ-șl însușească temeinice cunoștin- țe și deprinderi agricole. O contribuție Importantă la reali- zarea acestei sarcini a școlilor de cultură generală și pedagogice o poate aduce practica agricolă in unitățile agricole socialiste pe care o vor desfășura elevii acestor școli In perioada 2—14 iunie. Această activitate are o mare însemnă- tate in pregătirea tineretului pen- tru munca in agricultură, pentru fa- miliarizarea lor cu problemele pro- ducției agricole. Lucrind nemijlocit In gospodăriile agricole dc stat, in gospodăriile colective sau in S.M.T— uri, elevii vor învăța să aplice me- todele agrotehnice înaintate, să m:- nuiască unelte, vor cunoaște mașini agricole și organizarea muncii in u- nitățiie agricole socialiste. Fără în- doială că lucrul alături de țăranii muncitori, de muncitorii și tehnicie- nii agricoli va avea și o puternică influentă educativă asupra elevilor. Munca de pregătire a practicii de vară trebuie începută prin a-a perra:s vizitarea unui înseninat nu- măr de școli, acum, in prag de sfir- șit de an școlar. In toate am In- tiini: înfrigurarea pregaurilo: pen- tru ca anu; școlar sa se încheie cu succese pentru elevi, ca succese pen- tru profesori. Profesorii au c-gm - zat recapitularea materiei reverend asupra -"t: cunoștințe, s^tematizm- C- e ș; adtnc:nds-ie. Ei sint sten;, acum ia rezulute.e practice ale cu- noșuatelcr p-edate. ia măsura in care aceste cunoșt.n;e sint însușite astfel de elevi incit să poata fi a- plicate de ei In viață. Acesta este, de fapt, principalul rezuitai pe cere trebuie sa l aiba predarea cunoș.in- țeic: in școala. încheierea anului școlar Ii solicită pe pedagogi la eforturi mai mzn. Experiența înaintată își spune in această perioadă cuvintal cu greu- tate sporită. Cunoașterea și va.oriii- carea ei reprezintă preocuparea de frunte a organizațiilor sindicale din școli. In acest scop, la școala me- die nr. 1 din Rm. Vîlcea (director prof. loan Ceaușescu, președintele comitetului de instituție prof. loan Crăciun) s-a dezvoltat acțiunea de studiere a experienței înaintate i profesorilor care au știut să împli- nească cerința principală i predării — aceea de a lega cunoștințele de viață. In cancelaria profesorilor au loc discuții însuflețite asupra pro- blemelor pedagogice ridicate In a- ceastă etapă, se caută și se găsesc soluțiile cele mai indicate de rezol- vare a lor. La această școală se acordă o mare atenție îndrumării elevilor care urmează să dea exa- mene de admitere tn școala medie sau care se pregătesc pentru exa- menele de maturitate. In acest scop s-au organizat cursuri speciale atlt pentru elevii cursului de zi cît și pentru elevii muncitori de la cursul seral. In organizarea acestor cursuri comitetuț de instituție al școlii a de literatură școlilor medii epocii. Numeroase lucrări se remarca prin logica analizei șl •Istematizarea expunerii. De asemenea, lucrările multor elevi au dovedit că aceștia au o lectură bogată fi variată fi înțeleg legătură fenomenului li- terar cu Istoria epocii respective. Cu toate acestea, multe lucrări păcă- tuiesc prin lipsă de personalitate, prin teama de a înfățișa Impresii proprii, prin aceea că despart forma de fond, utilizea- ză șablonul, lozincăria fi emfaza, ceea ee a determinat juriul concursului ca la cla- sa a VUI-a (tema „Opera literară care mi-a plăcut mai mult“) să nu acorde nici unui concurent premiul I. La festivitatea de încheiere au participat acad. D. Panaitescu-Perpessicius șl acad. Mihai Bcniuc, Anghel Manolache, director general adjunct în Ministerul Invățămîn- tului fi Culturii, prof. univ. V. Maciu, cadre didactice și elevi din Capitală și din țară. In cuvîntul lor, tov. Fanaitescu-Per- pessicius fl Mihai Beniuc au felicitat pe concurențl fl au subliniat largile posibili- tăți create de partid fi guvern tinerel ge- nerații, care se bucură de atenția întregu- lui popor, Clftlgătorllor concursului 11 s-au decer- nat diploma fl premii In cărțL Concursul pentru elevii Zilele trecute a-a încheiat cel de al doi- lea concurs de literatura pentru elevii școlilor medii, organizat de Societa- tea de ftiinte Istorice vi filologice tn cola- borare cu Ministerul Învățămîntului șl Culturii fi C.G al U.T.M. Desfășurat în școli, pe raioane, regiuni șl pe țară, concursul a reunit la București, in faza republicană, peste 120 de elevi șl eleve, cei mai buni la limba fi literatura romînă. Temele lucrărilor dale la concurs au fost alese astfel incit să dea posibilitatea de a se verifica nu numai cunoștințele tn- aufile de concurenti, ci fi gradul de ma- turitate al acestora, .trăsăturile principale ale personalității lor. Rezultatul concursului arată o creștere generală a nivelului cunoștințelor fața de anul trecut. Elevii cunosc mai bine operele literaturii noasțre, comit mai pu- ține greșeli, mai putina confuzii. Unii din- tre concurențl — cităm în mod deosebit pe lonescu M. Cornel din clasa a X-a a școlii medii nr. U București — au pre- zentat luciri remarcabile, cu observații interesante privind conținutul patriotic al literaturii nopstro actuale seu o. gllndirea Ideilor polltlco-soclala alo ge- nerației do la 1841 In creația literară a — Ta»aripa directoc. Ia ^Sciatcia pionierului* este un articol despre jcoala noastră..^ Probleme actuale ale organizațiilor sindicale «dus ș! «duce o însemnată contri- buție atit în mobilizarea profesori- lor și a elevilor, cit și In rezolva- rea diferitelor probleme de organi- zare. Saczeseîe obținute în activitatea școli: med:: nr. 1 din Rm. VNcea se daăoresc in b^â măsură- strinsei coiabo-ari între direcția rșcolii și co- m - de instituție. Roadele acestei Cilaborâr: s-au putut vedea in suc- crs-e ob; inute ce școala in dome- = . pS tehnizăr:: invzțâmintulu:. Comitetul de tute a șpriț mt atit crea'aa ce a:e.’-e cit ș: lamu- ri-ea pr-M-mei-- temerire de coc- ț nut. ele de ?- :a e a învățămi n r - "gcr..:m.d consfă- tuiri ce re armia tema, in- teraatsMle, și IslB ©Mi*e ia mate-: e care au roia c-, mr import nt in ie pn - za*e «fizici. chine biologie. desasi. ît mmervul de fiță. organie-atu s nd c ac-, șcm- lâ se preocupa ce » - agerea mate- rialelor rcter t-a-e ia e're-erța a- cumuîatâ Ce ce! mt. bum prtce»«i tn acest domeniu în vederea ulir- ficării ei tn ar-u! școlir vito-. Aceeași preocupare as Lm' m '-o ți la școala sec.e d;= Horezu. Axi Bilanțul primului an de școală Elevii claselor I-a vor termina tn curînd primul lor an de școală. Dacă In urmă cu opt luni pentru proaspeț i școlari cartea reprezenta o minune accesibilă numai celor mari, acum ei au pătruns in tainele filelor, au învățat să citească, să scrie și să socotească, li s-a des- chis un orizont larg pentru dezvol- tarea gîndiriî lor și pentru însușirea de noi cunoștințe. Cea mai mare parte a învățătorilor care predau 1a clasa I-a s-au stră- duit să le formeze elevilor deprin- deri de citire corectă, conștientă, cu- rentă și expresivă, deprinderi de scriere corectă, să-i înzestreze cu cunoștințe și deprinderi temeinice privipd operațiile aritmetice. Tovară- șa Victoria Folescu, bunăoară, Învă- țătoarea clasei I-a de la școala de 7 ani din comuna Cernica, raionul Brănești, s-a preocupat mult de formarea la elevi a unor deprin- deri de citire corecta. Acest lucru a avut drept urmare faptul că elevii săi, deși nu citesc foarte repede, ci- tesc în schimb corect, respectă punc- tuația și-, mai ales, înțeleg sensul celor citite, ceea ce ie ușurează citi- rea conștientă și expresivă. învăță- toarea a folosit des procedeul citirii pe roluri a diferitelor povestiri, ceea ce i-a ajutat de asemenea pe elevi să-și formeze deprinderi de citire co- rectă și expresivă, să înțeleagă cele citite. In același timp,elevii au fost obișnuiți să dea răspunsuri cît mai complete și mai clare, să se exprime corect, învățătoarea intervenind ori de cîte ori făceau gceșeli de expri- mare. Aceeași atenție a acordat-o învăță- toarea și formării la elevi a unor deprinderi de scriere corectă. Pentru aceasta a făcut cu ei multe exerciții de scriere și dictări, a controlat în permanență felul cum lucrează fie- care elev, iar după aceea a analizat împreună cu ei greșelile săvîițșite. Astăzi, elevii tovarășei Folescu iac 4 pagini 25 bani comitetul de Instituție, împreună cu direcția școlii, studiază felul cum s-a realizat legătura între cunoștin- țele predate la lecții și activitatea din atelierele școlii. Socotim că stu- dierii experienței înaintate în dome- niul pclltehnizării învățămîntului merită să i se acorde întreaga aten. tie de către toate organizațiile sindi, cale din școli. Acestea trebuie să aibă in vedere faptul că promova, rea experienței Inainta'e este o cale prin care se asigură dezvoltarea pe viitor a muncii instructiv-educative pentru pregăt rea unor oameni de nădejde, capabili să participe activ la opera de construire a socialis- mului. Lega-ea cunoștințelor teoretice a’e e'ev lrr de prcblemele mari ale rxjtrz socul.smului. explicarea tenis: pe tare i ocupă în dezvolta- rea cc »arcă ș; culturală fiecare rimz-â ce ac:Viate sint probleme ce t-ebuie să preocupe toate orga- nicai ite sindicale din școli care studiază experiența înaintată. C. RADOI (Coniumart ta pag. 4) dovada că șl-au tnsușit deprinderi de scriere corectă, că scriu ordonat și curat și că țin seamă de cunoștin- țele pe care le-au primit în orele de gramatică. Este adevărat că mai săvîrșesc unele greșeli de scri- ere în folosirea articolului hotărît, sau omisiuni de litere. Lichidarea acestor greșeli este fn atenția per- manentă a învățătoarei acum, In pe- rioada recapitulării. Aceeași pregătire temeinică o do- vedesc elevii tovarășei Folescu și în ceea ce privește aritmetica. învăță- toarea s-a străduit să asigure înțe- legerea de către elevi a sensului ope- rațiilor aritmetice și a acordat o mare atenție formării deprinderilor lor de calcul oral. Ei au fost obiș- nuiti ca nu numai la calculul oral, ci și Ia cel scris, să descompună numerele formate din zeci și unități, ceea ce le-a ușurat însușirea deprin- derilor de calcul. Și elevii tovarășei Domnica Stor- ceac, învățătoare la școala elemen- tară din satul Tînganu, citesc repede și curent și se exprimă clar. Ei nu citesc însă destul de expresiv și se observă că unii nu și-au iormat o citire suficient de corectă și conști- entă. Acest lucru dovedește că învă- țătoarea a însistaț mai mult asupra rapidității citirii, asupra grăbirii rit- mului citirii, ceea ce a influențat ne- gativ asupra însușirii unei citiri co- recte și a înțelegerii celor citite. La gramatică, elevii săi și-au în- sușit cunoștințele necesare, știu ce este propoziția, despre cine se vor- bește și ce se spune în propoziție. De asemenea, știu să aplice cunoștințele de ortografie. Mai sînt însă unii care săvîrșesc greșeli de scriere, folosesc litera mare acolo unde nu este ca- zul, fac omisiuni de litere sau greșeli la despărțirea în silabe. In ceea ce privește cunoștințele de aritmetică, 'se remarcă deprinderea elevilor de a efectua calculul oral » ntr* 31 mai fi 2 tuni» m >• vor detfăfura tn Capitală lucrării» celei de a doua letiuni centrale a lecturilor peda- logice. In cadrul acestei sesiuni vor fi prezentate 83 da lucrări, selecțio* note din numărul de 140 de lu- crări trimise Institutului de ftiințe pedagogice de către secțiile regio- nala de iniăfămint fi cultură. 5 lucrări vor fi eusținute in plenară, iar celelalte 78 in cele 16 secții fi subsecții pe specialități ce vor. funcționa în cadrul sesiunii. In plenară vor fi susținute ur- mătoarele lucrări: „Contribuție la problema educației patriotice", „Un diriginte de tip nou”, „Con- tribuția școlii la lupta pentru co- lectivizarea agriculturii In regi- unea Constanfa", „Importanta sis- tematizării asistentelor directoru- lui la lecții pentru asigurarea unui invățămint temeinic și evitarea supraîncărcării", -„Despre unele elemente de politehnizare tn școa- la noastră". Printre lucrările ce vor fi susți- nute In sec fii se numără 13 lucrări privind probldme de pedagogie generală, 11 lucrări ce vor trata probleme de didactică și de teoria educației la clasele 1—IV, 9 lu- crări în legătură cu predarea de- senului și a altor activități în in- stituțiile preșcolare etc. O grădină botanică școlară Înființat! tn anul 1881 din Inițiativa unor harnici das- căli, grădina botanică șco- lară de la Blaj este cea mai ve- che din țară și una din cele mai vechi din Europa. Prin zelul multor generatii de profesori și elevi, ea a fost mereu îmbogățită și înfrumuse. țață. In prezent dispune de circa 60 de familii și 300 de spe- cii de plante — unele din ele In numeroase exemplare. L-am întîlnit, pe aleile umbrite de arbori decorativi de o fru. musețe rară, pe bătrînul profe. sor de științe naturale Ion Pop Cimpeanu — acum pensionar — fost elev, dascăl și director al vechiului liceu de băieți din Blaj, care a condus efectiv timp de 21 de ani activitățile legala de grădina botanică. — Acest Ginkgo biloba — ne spune tov. Pop — a fost plantat in anul 1881, Pinus strobus de acolo datează din 1897, stejarul din mijlocul rondului a fost să. dit în 1929 și a mai avut un frate care, in același an, fiind lo- vit din greșeală de un copil, s-a uscat. Salcâmii de la încrucișa, rea cărărilor sa află în preajma locului unde a fost „Movila lui Clain" : Samuil Micu obișnuia să-și petreacă la umbra lor o bună parte din timp citind sau scriindu-și operele. Anii și amănuntele se înșiră cu aceeași exactitate cînd e vorba de aproape orice specie existentă în grădină, dar mai ales de plantele ei rare (lunlpe. rus virginiana, Thuya occiden- talis, Taxus bacata, Bronssone- tia papyrifera, Ficus canea, Juc. ca filamentosa, Sophora japo- nfea etc.J. De la tovarășul Pop aflăm lu- cruri interesante despre conții, butia școlarilor la înzestrarea si întreținerea „grădinii lor ". In 1891 — de pildă — din ex- cursille făcute în jurul Blajului, elevii de atunci au adus un mare număr de plante pe care cu ușurință șl de • rezolva pro- bleme simple. Elevii întîmpină însă unele greutăți în analiza probleme- lor, în special a celor compuse, pen- tru că tovarășa învățătoare nu a fo- losit metoda descompunerii lor în probleme simple și n-a urmărit ca elevii să denumească întotdeauna operațiile ce au de efectuat. Și-a propus însă să remedieze aceste lip- suri acum, în perioada recapitulării materiei. Ea și-a întocmit cu grfjă planurile de recapitulare, grupind materia fie- cărui obiect în jurul citorva teme importante. Astfel, la citire și-a pre- văzut teme ca : „Școala”, „Familia", „Casa părintească șj animalele din curte", „Anotimpurile* etc. grupind în jurul lor lecțiile cele mai repre- zentative. La gramatică se vor reca- pitula cunoștințele despre propo. ziție și de ortografie și se fac nume- roase dictări pentru consolidarea de- prinderilor de scriere corectă, iar ia aritmetică s-au prevăzut teme ca „Unitățile de măsură", „Cele 4 ope- rații în cercul 1—20“ etc., precurr și rezolvări de probleme. Cu prilejul recapitulării o atenție deosebită se acordă dezvoltării vor- birii copiilor. îmbogățirii vocabula- rului lor și introducerii elementelor noi în volumul de cunoștințe al a- cestora prin citirea unor povestiri noi legate de temele respective, prin povestirea unor bucăți, prin intuirea de ilustrații, prin construirea de pro- bleme din viața practică și prin îm- binarea cunoștințelor și deprinderilor de citit și socotit cu cunoștințe de științele naturii, geografie etc. Formarea și consolidarea deprin- derilor corecte de citit, scris și soco- tit vor da posibilitate elevilor de clasa I-a să înțeleagă și să-și însu- șească cu ușurință cunoștințele ce li se vor preda în clasele următoare, C. MINCA r Secția de știința Umanistice a keiiunii va funcționa cu 4 subsece ții — de limba și literatura ro- mină, de limba rusă, de alte limbi Străine și de istorie. Seeția științelor naturii și a tn- vățămintului politehnic va func- ționa cu subsecții de științe natu- rale, de matematică, de fisici și chimie, de geografie, preatm și cu o subsecție specială in care vor fi prezentate lucrări in legături cu politehnizarea învățămîntului. In secția învățămîntului pentru naționalitățile conlocuitoare vor fi prezentate lucrări privind pre- darea diferitelor obiecte de tnvă- țămînt in școlile cu limbii» da predare maghiară și germană. In cadrul sesiunii va funcționa și o secție de psihologie-defecto- logie, in care se vor susține 3 lu- crări de psihologie și 2 lucrări da defectologie. Fără îndoială că participanții la sesiune vor contribui, prin dis- cuțiile pe care le vor purta pa marginea lucrărilor prezentate, la îmbunătățirea acestora, I Cele mai izbutite lucrări vor fi publicate în cele 6 volum» prevă- zute tn planul Institutului de ști- ințe pedagogice pentru generaliza- rea și popularizarea experienței înaintate a cadrelor didactice frun- tașe. le-au sădit aci. In anii ce au ur. mat, Îndrumați de profesori, șco- larii s-au ocupat de gruparea e. xemplarelor ps familii ți. specii, de îngrijirea materialului exis- tent, de etichetări, de întreține- rea cărărilor, iar mal tîrziu; a serei ți acvariilor (Totodată a- flăm și despre reușitele lecții de botanică ținute în amfiteatrul din mijlocul grădinii, construit anume). Preocuparea generației tinera de astăzi pentru dezvoltarea și păstrarea In bune condiții a gră- dinii botanice școlare din Blaj o cunoaștem nu numai din spu. sele tovarășului Mihai Lunga, directorul cemtrului școlar a- gricol, în grija căruia se află In prezent grădina, dar și din cele văzute la fața locului: miini harnice de școlari îngri- jind straturile de flori, altniind cărările, curățind arborii, fixind etichetele. Prin eforturile pedagogilor și ale elevilor de la centrui școlar agricol, în ultimii ani a fost re- construită sera distrusă fn timpul războiului, s-au confec- ționat și scris zeci de etichete, au fost aduși noi arbuști ornamentali, plante de seră etc. Frumoasă este inițiati. va de a se construi, in apro- piere de grădina botanică, un parc școlar, la care acum sa lucrează cu intensitate. Tovarășul Lungu se declară însă nemulțumit de felul In care se desfășoară lucrările de întreținere a grădinii botanica și de construire a parcului, a- rătind că dacă organele în drept ar da centrului școlar mai mult sprijin material în acest sens, progresele ar fi mult mal vizi, bile (Celor ce ar protesta Îm- potriva unei asemenea afirmații vrem să le amintim doar un fapt — elocvent de altfel: cu toate sezisările făcute pe plan local tncă nu s-a luat nici o măsură pentru desfundarea unul canal de scurgere care se oprește in Imediata apropiere a grădinii botanice). Dat fiind faptul că grădina botanică școlară din Blaj ere o mare valoare Istorică și docu- mentară, că este deosebit de fo. lositoare Învățămîntului, se cu- vine ca organele locala să se arate mai interesate In dezvol- tarea, înfrumusețarea șl Întreți- nerea ei. Cu sprijinul acestora și al forurilor superioare, prin munca asiduă desfășurată da profesorii și elevii centrului școlar agricol, grădina botanică din Blaj — avem certitudinea —< va putea deveni mereu mal in- teresantă și mal valoroasă. ’ s. r. In acest număr O Munca tn producție a ele- vilor din școlile agricole • Activitatea școlilor in pe- rioada 2—22 iunie © Elevii sint pregătiți pentru viață © Cînd legătura cu practica este formală • Recapitulare și... mici acci- dente O învățătorii — rdsptnditorl ai cărții la sate • In tntlmp narea Zilei in ternaționale a copilului. • Să fie respectate dreptu- rile cadrelor didactice. O O nouă orientare a școlii Indiene DIN ACTIVITATEA ȘCOLILOI1I PROFESIONALE Șl TEHNICE Un concurs inte resa nt pentru ucenici Pentru a stimula pregătirea practică a ucenicilor din șco- lile profesionale, Ministerul Industriei Grele a organizat, înce- pînd cu acest an școlar, un con- curs pentru acordarea titlului de „Premiant al concursului pe mese- rii șl ani de studii". La acest con- curs iau parte numai ucenicii care au promovat pe trimestrul I șl II, și care au la materia de specialitate cel puțin media opt, atit la par. tea teoretică ctt și la înyățămîntul practic. Titlul se va acorda acelor ucenici care execută proba practică de cea mai bună calitate și în timpul cel mai scurt. Faza tnttia — pe școală — a con- cursului s-a desfășurat între 20—27 aprilie, fiind organizată de între- prinderi șl conducerile școlilor cu sprijinul comitetelor sindicale ale întreprinderilor respective. Această fază, la care au participat aproxima- tiv 4000 de ucenici, a cuprins toa- te meseriile studiate în școlile Mi- nisterulul Industriei Grele. Peste 500 ucenici evjdențlațl în această fază a concursului au primit diver- se premii în obiecte. Faza a doua — pe zonă — la care au participat premlanțil con- cursului pe școli, s-a desfășurat la 17 mal a.c., tn București, Galați, Orașul Stalin, Reșița, Tîrgoviște, Hunedoara, Ctmpla Turzil și Oțelul Roșu. La această fază au participat îndeosebi ucenici strungari, frezori, lăcătuși, turnători, oțelari, sudori, furnaliști, matrițeri, sculeri, lamina- tori și electricieni. Mulți dintre a- ceștia au executat lucrările practice prevăzute tn cadrul concursului în- tr-un timp record, mai redus chiar dectt timpul de execuție fixat pen- tru muncitorii edificați. 90 de uce. nici, care au executat lucrările practice ireproșabil și In timpul cel mai scurt, au primit diplome și pre- mii in obiecte. Faza finală a concursului va avea loc la 7 iunie a.c., la București. Cîștigătorli acestei teze, pe lîngă diploma de onoare și titlul de pre- miant al concursului pe țară la me- seria și anul de studii respectiv, vor primi diverse premii în obiecte și vor pleca tn taberele de odihnă din străinătate. Concursul, primit cu deosebit in- teres de către ucenici, cadre didac- tice si conducerile întreprinderilor, contribuie la cultivarea dragostei față de meserie, la creșterea unor muncitori cu o temeinică pregătire profesională. unor Chezășia rezultate bune Convingi de însemnătatea recapi- tulării finale pentru consolida- rea ți sistematizarea cunoștin- țelor predate în cursul anului, profe- •orii și maiștrii de la grupul școlar „Steagul roșu" din Orașul Stalin au discutat cu seriozitate, în cadrul con- siliului pedagogic, problema organi- zării lecțiilor recapitulative. Conducerea școlii a cerut fiecărui cadru didactic să întocmească și sa înainteze un plan asupra desfășu- rării lecțiilor de recapitulare, in care să indice titlul și con- ținutul temelor recapitulative și să motiveze, în același timp, criteriile care l-au călăuzit în alegerea temelor. Aceasta a silit ca- drele didactice să reflecteze în adin- cime asupra celor mai importante no- țiuni și capitole pe care trebuie să Ie revadă cu elevii în cursul recapitu- lării, sa stabilească cum anume vor sistematiza esențialul din materia predata, pentrn a-1 rediscuta sub o formă nouă, atractiva, cu elevii, ce metode vor folosi în desfășurarea lec- țiilor recapitulative, ce material di- dactic vor utiliza în cadrul lor etc. Fie- care colectiv de profesori care pre- dau aceeași materiț s-a întrunit pen- tru discutarea tematicii și a proble- melor principale asupra cărora se va insista în perioada recapitulărilor. Au avut loc, de asemenea, discuții și schimburi de păreri între profesorii de matematică și fizica și maiștrii-in- strnetori, înâre aceștia din urmă și profesorii de tehnologie și desen pen- tru stabilirea judicioasă a conținutu- lui lecțiilor recapitulative, punîndu-se de acord cerințele pregătirii teoreti- ce cu sarcinile pregătirii practice alo ucenicilor și elevilor. Pe baza expe- rienței cadrelor cu o îndelungata practica pedagogica, s-a trecut astfel la itabilirea tematicii și chiar a ti- tlurilor lecțiilor de recapitulare și sinteză. Lecțiile recapitulative au fost pregătite astfel din vreme, pe obiecte de învățămînt, ani de studiu și clase. Ca preocupare esențială, generală, în această perioadă subliniem grija deosebită pentru întărirea legăturii intre cunoștințele teoretice și cele practice obținute de elevi, ca și preo- cuparea de a fixa, prin exerciții a* plicative, materialul predat, toate îW ceste* urmărind scopul principal kl • • Tehnicianul Dumitru Husarii de la G.A.S.- Murfatlar explica unui grup de eleve de la școala tehnica agricola Poarta Albă, modul cum trebuie tăiata vița de vie înainte de plantare MUNCA IN PRODUCȚIE a elevilor din școlile agricole Peste 25.000 de tineri din școlile profesionale, tehnice și tehnice de maiștri ale Ministerului A- griculturii și Silviculturii au plecat încă din luna aprilie, pentru prac- tică, la gospodării de stat, la sta- țiuni de mașini și tractoare, la gos- podării agricole colective, la sta- țiuni experimentale, la dispensare și spitale veterinare sau la șantie- rele care au sectoare corespunză- toare meseriei în care se pregătesc. Ei vor lucra in aceste unități pînă în luna octombrie, avînd toate con- dițiile pentru a-și completa și con- solida cunoștințele teoretice și prac- tice căpătate in școală, de a le îm- bina în mod creator cu cunoștințele și deprinderile însușite direct în pro- ducție. Constituind o verigă însemnată în procesul de pregătire a viitoarelor cadre de muncitori calificați, tehni- cieni și maiștri pentru agricultură, practica în producție a ucenicilor și elevilor din școlile agricole se des- fășoară sub îndrumarea și controlul permanent al cadrelor didactice. A- cestea organizează, împreună cu res- ponsabilii cu practica din unitatea predării : însușirea în condiții optime a elementelor de bază din meseria respectivă. Acestui scop îi răspunde, de pildă, tema „Strunjirea suprafețe- lor conice exterioare și interioare", care va fi discutată cu ucenicii-strun- gari din anul III. Tema cuprinde ele- mente de baza ale însușirii meseriei și de ea se leagă diferite calcule ca- re vor fi foarte necesare viitorilor muncitori strungari. Ucenicii din anul III strunguri vor discuta, de aseme- nea, temele „Tăierea filetelor" și „To- leranțe și ajustaje", în cadrul cărora vor recapitula clasificarea ajustajelor, sistemul de alesaj unitar, utilizarea tabelelor de toleranțe și probleme a- plicative. Planul de recapitulare întocmit de profesorul-inginer Ivan Dozsa pentru lăcătușii-mecanici montatori din anul III cuprinde, între altele, tema „Me- canizarea lucrărilor de lacatușerie“, în cadrul căreia vor fi recapitulate cunoștințele despre sculele, aparatele și dispozitivele ce mecanizeaza opera- țiile de lacătușerie. Profesorul a ales această tema deoarece ea este strins legată de problemele producției, do necesitățile introducerii mecanizării și automatizării în întreprinderile noastre. La tehnologiile speciale au fost alese, pentru fiecare an și meserie, teme recapitulative care să cuprindă noțiunile cele mai importante și mai necesare ucenicilor in activitatea practică, să le consolideze cunoș- tințele și sa contribuie la realizarea unei legături sistematice între noți- uni, pentru a asigura trăinicia cu- noștințelor capatate. De criterii asemănătoare au ținut seama, în stabilirea temelor pentru lecțiile recapitulative, și cadrele di- dactice care predau la școala tebnica de maiștri din cadrul grupului șco- lar „Steagul roșu". Și la această școală s au întocmit din timp planuri de recapitulare menite sa asigure însuși- rea temeinică și trăinicia cunoștințe- lor predate. Acum, cadrele didactice de la cen- trul școlar se preocupă de pregătirea atentă și minuțioasă a fiecărei lecții recapitulative, chezășie a rezultatelor bune în munca de încheiere a anului ««•laț s Eroi. TOMA SIMION Orașul Stalin respectivă, munca ucenicilor și ele- vilor, stabilind astfel graficul de ro- tație, incit elevii să efectueze succe- siv toate lucrările prevăzute în pro- grama de practică în producție a meseriei respective. Profesorii de specialitate, stînd permanent alături de ucenicii școlilor profesionale agri- cole, au datoria să le explice din punct de vedere teoretic necesitatea lucrărilor pe care le execută și să arate cum trebuie executată fiecare lucrare, astfel ca perioada de prac- tică să fie cu adevărat pentru uce- nici un prilej de consolidare a cu- noștințelor și deprinderilor căpătate în școală, de îmbogățire a acestor cunoștințe și deprinderi. Cadrele de specialitate de la șco- lile. tehnice și tehnice de maiștri, care controlează periodic activitatea elevilor de la aceste școli aflati la practică, le vor lămuri problemele noi pe care le ridică in fața lor pro- cesul de producție și le vor da în- drumările necesare în legătură cu specificul muncii lor in unitatea res- pectivă de practică. Perioada de practică trebuie să constituie pentru cadrele didactice un prilej de a stimula intere, sul ucenicilor și elevilor pentru ri- dicarea nivelului lor profesional, pentru o calificare cit mai înaltă. In acest scop, profesorii de specialitate vor da o atenție deosebită îndrumă- rii ucenicilor și elevilor asupra în- tocmirii carnetelor de practică și ve- rificării acestor carnete. Este bine, de asemenea, ca la sfîrșitul fiecărei săptămîni să se discute cu ucenicii și elevii pe marginea lucrărilor mai importante pe care le-au executat aceștia în cursul săptămînii. Numeroase unități în care se des- fășoară practica ucenicilor și elevilor din școlile agricole au acordat aten- ția cuvenită organizării și desfășu- rării acestei activități. Muncitorii, in- ginerii și tehnicienii din aceste uni- tăți au primit cu dragoste și căl- dură pe elevi, creîndu-le condiții de viață și de muncă corespunzătoare, sprijinindu-i și îndrumîndu-i zi de zi pentru însușirea temeinică a cu- noștințelor teoretice și practice, îm- părtășindu-le totodată din bogata lor experiență. Nu întotdeauna însă unitățile productive au înțeles just această îndatorire a lor. Astfel, unele gospodării agricole, cum sînt gos- podăriile de stat Cărbunești-Cra- iova, Stîlpu-Ploești, Războieni-Iași, Piatra-Cluj și altele, au manifestat tn anul trecut dezinteres față de pre- gătirea practică a ucenicilor și ele- vilor. In loc să-i ajute pe aceștia în pregătirea practică, i-au folosit la munci care nu au nici o legătură cu meseria lor (pavarea cu piatră a drumurilor din interiorul unității, transportul lemnelor, curățatul car- tofilor etc.J. Majoritatea conducerilor unităților ierul serviciului învătamtnt agricol din Ministerul Agriculturii gi Silviculturii Metodica recapitulării în dezbaterea cadrelor didactice De curînd a avut loc la lași un schimb de experiență între cercurile pedagogice ale ca- drelor didactice din invățămintul profesional și tehnic din Orașul Sta- iin și lași. La acest schimb de ex- periență au participat și reprezen- tanți ai cercurilor pedagogice din Ploești, Bacău, Birlad șl Suceava. Una din problemele care au stat în atenjia participanților la schim- bul de experiență a fost problema metodicii lecțiilor de recapitulare finală și pregătirea ucenicilor și ele- vilor pentru examenele de promo- vare și absolvire. In acest scop s-au ținut lecții deschise Ia centrul șco. Iar petrol-chîmie șl la centrul școlar productive înțeleg însă că orice aju- tor dat ucenicilor și elevilor primiți la practica de producție este un aju- tor pe care și-l dau lor înșile. Spri- jinindu-i azi pe ucenici și elevi să cunoască amănunțit procesul de pro- ducție, unitățile agricole socialiste vor putea să primească mîine cadre bine pregătite, capabile să contribuie la întărirea lor economico-organiza- torică și Ia sporirea producției agri- cole. Pentru ca practica în producție să aibă o influență puternică nu numai asupra pregătirii profesionale a uce- nicilor și elevilor, ci și asupra edu- cației lor, cadrele didactice și con- ducerile unităților trebuie să se în- grijească și de asigurarea unei le- gături cit mai strinse între acești tineri și țăranii muncitori, ca și de organizarea justă a timpului lor liber. Cadrele didactice trebuie să dez- volte in inimile ucenicilor și elevi- lor respectul față de muncitorii vîrst- nici, de inginerii, tehnicienii și spe- cialiștii d\n unitatea respectivă, care-i ajută in pregătirea lor profesională. Profesorii și maiștrii-instructori au datoria de a cultiva în rindul uj?eni: cilor și elevilor dragostea față de meseria aleasă și o atitudine disci- plinată față de regulile stabilite în unitatea respectivă. La rîndul lor, ucenicii și elevii din școlile agricole aflați la practica de producție trebuie să folosească din plin condițiile create de regimul nos- tru democrat-popular pentru a-i a- juta să se pregătească cît mai bine pentru munca lor viitoare. Li s-au creat ucenicilor și elevilor condiții materiale bune. Pe toată durata practicii în producție ei au asigurate cazarea șj întreținerea gratuit, pri- mesc echipament de protecție cores- punzător locului de muncă, iar cei de la școlile profesionale și o cotă între 20—30% din contravaloarea muncii efectiv prestate. Răspunzînd grijii care li se arată, un mare număr de ucenici și elevi din școlile agricole muncesc cu destoinicie și sînt dați ca exemplu de către conducerile uni- tăților respective pentru calitatea lu- crărilor, pentru atitudinea și disci- plina arătate în timpul practicii, Este necesar ca profesorii și maiștrii- instructori să ridice întreaga masă a ucenicilor și elevilor la nivelul celor mai buni dintre ei, să lupte neînce- tat pentru însușirea cît mai temei- nică de către toți practicantii a cu- noștințelor teoretice și practice, ast- fel îneît aceștia să poată contribui, prin munca și avîntul lor tineresc, la dezvoltarea continuă a agricultu- rii patriei noastre. Dr. IOAN TRICU sanitar. Lecțiile n-au constituit o simplă reluare a cunoștințelor pre- date in cursul anului școlar, ci s-au bazat pe o regrupare logică a cu- noștințelor, ceea ce a determinat sistematizarea și generalizarea ace- stora. Discuțiile purtate de cadrele di- dactice participante la schimbul de experiență au ajutat profesorilor și maiștrilor-instructori să organizeze lecții bune de recapitulare, să rele- ve în aceste lecții ideile esențiale din materia studiată în cursul anu- lui, să realizeze in cadrul recapitu. tării o strinsă legătură a cunoștin- țelor teoretice cu practica. M. P. De Ia Ministerul Invațămiiitalui și Culturii Activitatea școlilor în perioada 2-22 iunie In legătură cu desfășurarea acti- vităților școlare în perioada 2—22 iunie la școlile elemen- tare de 4 ani, la școlile de T ani, medii și pedagogice Ministerul In- vățămîntului și Culturii a stabilit ur- mătoarele : Cursurile geniilor de cultură gene- rală și pedagogice se vor încheia la data de 30 mai. In zilele de 31 mai și 1 iunie elevii vor avea repaus. în perioada 2—14 iunie, elevii din clasele a Il-a si a III a vor fi antre- nați în mod facultativ la organizarea unor excursii instructive în diferite întreprinderi agricole și industriale din împrejurimile școlii, precum și la cîmp, păduri, zăvoaie etc. De a- semenea, vor efectua activități de folos obștesc pentru înfrumusețarea școlii (lucrări de îngrijire a pomilor și florilor, îngrijirea colțului naturii vii, aranjarea și completarea muzeu- lui de științe naturale și alte munci gospodărești), precum și pentru în’ frumusețarea satului și cartierului (în- grijirea monumentelor istorice, vă- ruirea pomilor, participarea Ia recol- tarea plantelor medicinale, la distru- gerea dăunătorilor în agricultură etc.). Pentru efectuarea acestor acțiuni e- levii claselor a Il-a și a IlI-a vor fi aduși la școală numai cîteva zile din această perioadă. Elevii claselor V, VI, VIII, IX șt X, precum și elevii din anii I, II șl III din școlile pedagogice vor efec- tua următoarele activități: — practica agricolă tn unitățile a. gricote socialiste (G.A.C., G.A.S., S.M.T., întovărășiri) : — lucrări de atelier tn atelierele școlare, pe loturile experimentale, în atelierele școlilor profesionale sau în atelierele din întreprinderi; — vizite științifice in diverse în. treprinderi agricole, uzine, fabrici, excursii la locuri istorice etc. ; — activități de folos obștesc (re- pararea drumurilor, reparații de po- duri și podețe, lucrări pentru înfru- musețarea grădinilor publice etc.). Se va țiuni să practică însușite du-se în urmări ca toate aceste ac- contribuie la legarea da a cunoștințelor teoretice in timpul anului, scoțîn- evidență aplicațiile princi- piilor teoretice în procesele tehno- logice ale producției industriale moderne, precum și noile metode a- și monografiilor școlare Alcătuirea anuarelor și a mono, grafiilor școlare prezintă un mare interes social.cultural și are o importanță instructivă și edu- cativă deosebită. Ținind seama de importanța so- cial-pedagogică a anuarelor și a mo- nografiilor școlare, precum și de fap. tul că o serie de colective didactice au pornit din proprie inițiativă la alcătuirea lor, Ministerul Invățămîn- tulul și Culturii stabilește următoa- rele : Școlile elementare de 4 și de 7 ani, școlile medii și școlile pedago- gice vor întocmi în mod obligato- riu, începlnd cu anul școlar 1957/1958, anuare școlare. Tipărirea lor se va face în măsura posibilităților proprii fiecărei școli sau cerîndu-se spriji- nul sfaturilor populare comunale, raionale sau regionale fără a fi însă obligatorie. întrucît o serie de școli nu au întocmit pînă acum de loc anuare, iar altele au întrerupt întoc- mirea lor de mai mulți ani, toate unitățile care se găsesc în situația aceasta vor consemna în primul a- nuar care urmează să se întocmească cele mai importante evenimente din activitatea școlară din anii trecuți. Pentru valorificarea trecutului pe- dagogic progresist al poporului nos- tru și pentru cunoașterea mai te- meinică a activității școlilor cu o veche tradiție culturală și științifică, se recomandă colectivelor didactice ale școlilor respective să treacă la munca organizată de alcătuire și tipărire a monografiilor școlare. Școlile care au și întocmit și tipă- rit asemenea monografii le vor re- vizui tn măsura în care este nece- sară o nouă selectare și interpretare a faptelor consemnate și le vor com- pleta cu informațiile pînă la zi. In vederea strîngerii materialului necesar alcătuirii anuarelor și mo- nografiilor, directorii de școli vor constitui și antrena la această acti- vitate colective formate din învăță- tori și profesori, reprezentanți ai or- ganizațiilor de tineret, instructori su- periori de pionieri, părinți, elevi etc. In cazul alcătuirii monografiilor, se vor cerceta cu deosebită grijă nu numai documentele din arhiva școlii, ci și cele din arhivele sfaturilor populare, biblioteci etc. Asupra mul- tor evenimente din viața școlii se pot dobîndi informații importante de la personalul didactic și administra- tiv pensionat, de la absolvenții școlii, precum și de la localnici. Tematica anuarelor și monografii- lor nu poate fi uniformă, întrucît fiecare unitate iși are particularită- țile sale de dezvoltare și funcțio. nare Se dar totuși, cu titlul de su- gestii. următoarele indicații : Se recomandă ca prima parte a anuarelor să cuprindă un cuvint in- troductiv și să înfățișeze principalele tradiții înrădăcinate în viața școlii (deschiderea anului școlar, aniversări etc.), în măsura în care acestea au o importanță educativă deosebită. Partea a doua a anuarelor va cu- prinde aspecte din activitatea peda- gogică, culturală, literară și eventual științifică a școlii. Este necesar să fie redate și cele mai bune creații literare și științifice ale elevilor. De asemenea trebuie incluse aci proble- mele disciplinei școlare, precum și aspecte din activitatea organizațiilor de pionieri și U.T.M. din școli- Tot în partea a doua a lucrării trebuie să se acorde un spațiu co- respunzător muncii comitetului de părinți al școlii, legăturii școlii cu grotehnioe. Se va urmări cultivarea a dragostei față de muncă, la elevi a grijii precum oamenii Elevii reținuți față de bunurile obștești, și a atașamentului față de muncii. debili sau suferinzi vor fi în școală pentru repararea și confecționarea materialului di- dactic, repararea și aranjarea căr- ților din biblioteci, curățirea și a- ranjarea laboratoarelor, completa- rea colecțiilor din muzeele școlare, precum și pentru alte activități care nu cer eforturi prea mari. în toate aceste acțiuni munca tre. buie să fie riguros organizată și e- levii să fie în permanență însoțiți de cadre didactice, care au datoria să-i ajute și să-i îndrumeze. în acest scop, în perioada 20—30 mai, directorii școlilor, cu concursul cadrelor didactice, al comitetelor de părinți, dicale și de derile care precum și al organizațiilor sin- tineret din întreprin- școlile, comisii- patronează cu ajutorul lor de politehnizare, vor stabili planuri concrete pentru activitățile practice școlare ce urmează să se desfășoare in perioada 2—14 iunie. Aceste planuri vor fi discutate fn consiliile pedagogice și prelucrate cu elevii. Pentru buna desfășurare a activi. tăților practice, grijă să ia din întreprinderile triale, stabilind care urmează să școlile vor avea timp legătura cu agricole și indus- concret zilele în se prezinte cu ele- vii pentru practică, precum și na- tura lucrărilor ce urmează a fi e- xecutate. Se va urmări ca lucrările executate de elevi să îmbrace un caracter instructiv-educativ, fără a supune pe elevi la eforturi fizice deosebite. Activitățile cheia într-un ocazie se va modului cum practice se vor în- cadru festiv, cu care face o prezentare a s-au desfășurat ele, evidențiindu-se elevii sau colecti- vele care s-au remarcat. între 15 șl 22 Iunie se vor orga, niza tn școlile de cultură generală șl pedagogice serbările de sftrșit de an școlar, care vor — ZIUA SPORTIVE, în consta din: MANIFESTĂRILOR care vor avea loc unitatea economică industrială sau agricolă care o patronează, precum și problemelor referitoare la orien- tarea profesională a elevilor. Partea a treia va înfățișa date statistice care privesc evoluția nu- mărului de clase și de elevi pe ani școlari, promovări, corigenți, repe- tenti etc., repartiția elevilor după sex, situația școlară, categoria so- cială a părinților etc., toate acestea prelucrate, pentru a se putea des- prinde din ele concluzii folositoare pentru dezvoltarea ulterioară a șco- lii. Pe baza datelor statistice se pot construi și diagrame. Partea aceasta va cuprinde, de asemenea, și o serie de tabele nominale cu personalul di- dactic, cu absolvenții școlii de la cursurile de zi, serale și fără frec- vență, cu elevii pe clase (arătîn. du-se în dreptul fiecăruia situația la învățătură la sftrșitul anului școlar), cu comitetul de părinți și cu per- sonalul administrativ. Pentru monografii se recomandă tratarea următoarelor probleme: In introducere se va face o ca- racterizare generală a transformări- lor petrecute în profilul școlii, de la înființare și pînă la data alcătuirii monografiei (crearea școlii ; unitățile de învățămînt care mai existau a- tunci în localitate; nivelul economic și cultural al populației din locali- tate în acea perioadă ; ocupația pre- dominantă a localnicilor, ajutorul pe care l.au dat ei școlii ; numele pur- tat de școală ; condițiile de învăță- tură : săli, laboratoare, biblioteci, in- ternate etc.). Repartizarea absolventilor din școlile și institutele pedagogice r\e parlamentul școlilor din Mi- U nisterul Invățămîntului și Culturii a stabilit că reparti- zarea în producție a absolvenților școlilor pedagogice de învățători și educatoare se va face la data de 26 iunie 1958, iar a absolvenți- lor institutelor pedagogice de în- vățători la data de 1 iulie, pe baza planului numeric stabilit de minis- ter. Repartizarea absolventilor va fi făcută de comisii constituite pe lingă școlile pedagogice și institu- tele pedagogice de învățători (edu- catoare). Au dreptul să fie reparti- zați numai absolvenții care au tre- cut examenul de stat. Repartizarea nominală a absolvenților pe regiuni se face în ordinea mediilor obținu- te la examenul de stat, fiecărui ab- solvent inmînîndu-i-se o dispoziție de repartizare. Absolvenții institutelor (școlilor) pedagogice de învățători (educatoa. re) care la examenul de stat au ob- ținut numai note de 9 și 10 pot fi repartizați să-și continue studiile Jn învățămîntul supe, rior, dacă doresc acest lucru. O dată cu repartizarea pentru învăță- mintal superior, aceștia vor primi și repartizarea pentru Invățămint, asigurîndu-li-se astfel Încadrarea în cazul cind nu reușesc la con- cursul de admitere Ia facultate. Ce! care reușesc slnt obligați să anun- programe de gimnastică, atletism, jocuri șl întreceri sportive între clast sau școli din aceeași localitate; — ZIUA MANIFESTĂRILOR CULTURAL-ART1STICE, tn care se vor organiza programe cultural- artistice variate, legate de lupta pen- tru pace: — ZIUA ADUNĂRII (duminică 22 iunie), tn face bilanful activității SOLEMNE care se va desfășurate se vor su- tn timpul anului școlar. blinia rezultatele la învățătură șl comportare ale elevilor și vor acea loc premierile și evidențierile aces. fora. Este recomandabil să se dis- tribuie premii în carii și obiecte u- tile pentru învățămînt sau pentru cultivarea aptitudinilor elevilor. Seri barea se va încheia cu un progranf cultural.artistic alcătuit din coruri, recitări, jocuri populare, scenete, pie- se de teatru etc., după care poate urma o reuniune tovărășească. încheierea mediilor anuale Da curînd, Departamentul școlilor din Ministerul Invâțd- mintulul și Culturii a dat Instruc- țiuni in completarea Instrucțiu- nilor nr. <2/1957 cu privire la încheierea situațiilor școlare trimestriale șl anuale. In a- ceste că la narală media Instrucțiuni se arată școlile de cultură ge- si școlile pedagogice anualâ se ineheie arit- metlc. Media anuală te calcu- lează prin adunarea mediilor trimestriale și împărțirea sumei acestora la 5. Slnt declarați promovați numai elevii care au obținut media anualâ cel puțin 5 la flecare obiect. In partea a doua se va înfățișa activitatea pedagogică, literară, cul- turală și eventual științifică a școlii. Se vor trata în capitole distincte: desfășurarea procesului de învăță-i mint; exemple de învățători, profe- sori șl directori a căror activitate se încadrează în tradiția progresistă a vremii; generalizarea experienței celor mai buni profesori; studii, con- ferințe științifice, creații ale cadre- lor didactice și ale elevilor; rezul- tatele la învățătură ale elevilor; tra- dițiile școlii; orientarea profesională a elevilor; legătura școlii cu unitatea economică, industrială sau agricolă care a patronat-o sau o patronează; activitatea elevilor în afara clasei, ex- trașcolară și obștească în decursul timpului; disciplina in școală ; le- gătura școlii cu absolvenții ei; e- xemple de absolvenți care prin ac- tivitatea lor pusă în slujba patriei! au contribuit sau contribuie la în- florirea ei ; activitatea comitetului de părinți. Saltul calitativ realizat de învă- țămîntul din țara noastră, după re- forma din 1948, trebuie evidențiat în toate capitolele. întrucît monografia înfățișează e- venimenfe dintr o 'perioadă de timp mai îndelungată, trebuie să se utili- zeze în măsură suficientă datele sta- tistice, prelucrate științific, și foto-( grafii. In partea a treia a monografiei se va da un tabel cu absolvenții școlii la cursurile de zi, serale și fără frecvență de la înființarea școlii pînă la data întocmirii monografiei. țe secția de învățămînt șl cultură regională la care au fost repartizați, în cel mult 10 zile de la comuni- carea rezultatului, că nu se pre- zintă Ia postul fixat, arătînd și mo- tivele. Fiecare secție de Învățămînt șl cultură regională va primi de la co- misiile de repartizare, pînă la datai de 15 iulie a.c., tabele nominale ala absolvenților repartizați în regiu. nea respectivă, împreună cu dosa- rele acestora, Întocmite potrivit instrucțiunilor ministerului. In vederea repartizării nominale a absolvenților pe localități, se vor alcătui comisii speciale pe Ungă sfaturile populare regionale care vor organiza în ziua de 25 august a.c. o consfătuire cu toți absolven- ții repartizați în regiunea respecti- vă și care vor proceda la reparti- zarea lor tot în ordinea mediilor ob. ținute la examenul de stat, înmînîn- du-Je decizii de încadrare cu spe- cificarea raionului, localității și școlii unde trebuie să se prezinte fiecare Ia data de 1 septembrie. Instrucțiunile elaborate prevăd că repartizarea absolvenților se va face numai în posturi vacante și numai în specialitățile pentru care s-au pregătit. Organele de învățămînt trebuie să se preocupe din timp ca sfatu- rile populare să asigure absolven- ților repartizați condiții materiala de t'ai și muncă conform H.C.M- nr. 826/951 și 387/957. Cînd legătura cu practica - tov. le-a reamintit o în Oră de lucru manual la școala de 7 ani nr. 148 din București leeția de nnei recapitulare la tare profesorul de la școala de raionul Bacău, a posibilitatea să observe plantele plină dezvoltare. In încheierea lecției, pentru a demonstra dependența dintre sol a-a efectuat despre rădieină. experiență clasă Ia Este vorba cufundarea zonei piljfere a plante într-un pahar cu pentru dezvoltarea plantei, Prima lecție de botenici pe Mierea Neică 7 ani din Rieăeiuai, Orgaaele vegetative ale plantei*. După ce a pus elevilor cîteva în- trebări eu privire la deavoitarea reg- ■■lai vegetal, la caracteristicile plan- telor inferioare și ale celor superioa- re, profesorul a trecut la recapitula- rea cunoștințelor cuprinse'în temă. Elevii au arătat care sint organele vegetative ale plantei, care este rolul fiecăruia. Prima lecție de recapitulare ■ dovedit că elevii și-au însușit în mod temeinic cunoștințele cu privire la rădăcină, tulpină și frunză, la ro- lul acestora in viața plantei. Așa, de pildă, ei știu cîte feluri de rădăcini există, cunosc structura acestora, ro- lul rădăcinii in fixarea și hrănirea piu lei etc. Diacutind cu elevii despre impor- tanța pe care o are regiunea piliferă locrma. sint prevăzute eu nodoiități bogate în substanțe aiotoase. profe- sorul le-a arătat ei. după recoltarea acestor plante, rădănicile lor putre- zesc, iar salul se îmbogățește in a- zot, fapt pentru care se recomandă ca pe terenurile unde au fost culti- vate să se cultive în anii următoq plante care au nevoie de o cantitate mare de azot. Ar fi fast indicat ca elevii să observe rădăcina unui fir de lucerna sau de mazare și. pentru ca ei să Înțeleagă și mai bine necesita- tea asolamenfului, să li se atragă a- tenția ca pe sola pe care anul tre- cut s-a cultivat mazăre se cultivă acum o plantă care are nevoie de a- zot sau că pe parcela pe care anul trecut și anul acesta se cultivă lucerna și trifoi, în anul viitor se va cultiva, de pildă, griu sau o altă plantă ce are nevoie de azot. Toate acestea erau cu atît mai ne- cesare cu cît cele mai multe capitole din materie au fost predate în ano- timp rece și, deci, elevii nu au avut în se Și ► și consolidarea «arte mal ti învățători >1 pro- 1 savtămlal, problema căută- rii «efor mal petrivite procadee pentru o bună desfășurare ■ lec- țiilor de recapitulare. Au Izbutit In aceasta caulere mai alea cei care s-eu călăuzit după principiul ca cele mai bune procedee sint cele care țin seama atit de materialul de racapitulat cit Și dc condițiile concrete, specifice clasei. O dove. dește aceasta șl lecția de recapi- tulare a cunoștințelor de teorie a literaturii ținuta de profesoara E- caterina „C“ de Brăila. Tema Teodosiu la țcoala lecției la clasa a Vlll-a medie nr. amintite a ..Limba operei științifice și literaturii''. Se Includ aici tințe diverse și destul de roase, a căror sistematizare punea cu necesitate, lată 1 din i fost limba cuno} nume- se |m. de ce ideea unui plan scris pe tablă Încă ain recreație a fost foarte bineve- nită, Elevilor II s-a dat astfel po- sibilitatea să aibă un tablou clar Elevii sini pregătiti Ca și la alte materii, recapitu- larea la fizică urmărește con- solidarea și aprofundarea cunoștințelor, stabilirea de noi legă- turi între noțiunile pe care elevii le au din cursul anului. Caracteristica recapitulării finale la fizică constă, insă, mai ales în posibilitățile largi pe care le creează elevilor de a lega teoria cu practica, cu producția. Pentru a asigura sistematizarea și Întărirea cunoștințelor de fizică ale elevilor din clasa a VLa, tovarășa Georgeta Nicolov, prefesoară la școala medie nr. 1 „Nicolae Bălce- scu“ din București, și-a întocmit pla- nul de recapitulare ținînd seama de particularitățile obiectului pe care II predă și de condițiile concrete ale clasei cu care lucrează. Ea a grupat cunoștințele pe trei teme mari : mișcarea mecanică, căldura, mașini termice. Totodată, profesoara a stabilit problemele ce vor fi abor. date în cadrul fiecărei teme, mate- rialul didactic, ex| piele ce le va fol ■nțele și exem- pentru ca lec- țiile recapitulative să fie cu adevă- rat un prilej de întărire a legăturii cunoștințelor predate în cursul anu- ln cu viața, cu practica. La lecția de recapitulare cu tema „căldura", tovarășa profesoară a discutat cu elevii probleme referitoare la natura căldurii, la propagarea călduții (termoconductibilitate, eon- vectie și radiație) și la efectele căl- durii (dilatarea corpurilor, schimbă- rile stărilor de agregare). Planul de discuție a fost comunicat clasei din timp, ceea ce a permis repetarea te- meinică a problemelor de bază din tema respectivă, închegarea cunoștin- țelor într.un tot logic și unitar. In desfășurarea lecției, profesoara a folosit discuția frontală cu clasa. Căutînd să antreneze un număr cît mai mare de elevi la lecție, ea a avut posibilitatea să verifice temei- nicia cunoștințelor lor, să intervină și să precizeze cunoștințele mai slab însușite și, totodată, să dea lecției un caracter dinamic, vioi. Răspunsurile date de elevi au do- vedit că ei sînt stăpîni pe cunoștin- țe, că reușesc să seziseze legăturile organice dintre fenomene. Astfel, la întrebarea „Care este natura căldu- rii elevul Alexandru Taflaru a răspuns că substanțele sînt alcătuite din molecule, iar acestea la rîndul lor sînt alcătuite din atomi și că natura căldurii a fost explicată de marele savant rus Lomonosov prin mișcarea dezordonată a moleculelor. Elevul a arătat în continuare că, cu cit un corp este mai cald, cu atît mo. leculele lui se mișcă cu o viteză mai mare. Completlnd pe colegul său, datorită ei se pot explica multe feno. mene fizice. Aceste răspunsuri au a. rătat că elevii și-au însușit esența fenomenelor fizice. In cursul lecției, profesoara a pus un accent deosebit pe legarea cunoș- tințelor de practică. Așa, depil- dă. ea a pus întrebarea : este importanta pentru „Care tehnică și pentru viața de toate zilele a cunoașterii modului de dilatație a corpurilor?" Răspunzînd la în- trebare, elevii au arătat că, din cauza dilatării, podurile metalice se fi- xează numai la un capăt, iar la celă- lalt capăt se sprijină pe niște role La îel răspunzînd Ia întrebarea .,In ce constă folosirea convecției în teh- nică ?“, călzirea tirajele călzirea belor și despre serelor, elevii au dat ca exemple în- apei în mașinile cu abur, cuptoarelor din fabrici, în- locuințelor cu ajutorul so- radiatoarelor. La întrebarea rolul sticlei în construcția elevii au arătat că sticla, fiind transparentă pentru razele de căldură luminoase, dar nelăsînd să treacă în afară razele de căldură obscure, menține încălzirea în inte- riorul serei. Exemplificarea efectelor 3* elevul Gh. Calboreanu țrin acțiunile mecanice căldura și crește viteza El a precizat că teoria a arătat că se dezvoltă moleculelor, potrivit că- căldurii prin fierberea apei presiune ridicată, în autoclave, zată în fabrici și laboratoare tru scoaterea gelatinei din sub utili, pen- oase, reia materia este făcută din mole- cule care sînt în continuă mișcare este cunoscută sub numele de teoria cinetîcomoleculară a materiei și că șl mottvele pentru care poetul a folosii acest ritm. la general, dia beție s a putut voOei cl elovii sînt stlptnl pe cu- aoțrmte. Atenei dnd s-a discutat despre mijloacele de îmbogățire e limbii folosite do scriitori prin a- doptarea da neologisme, arhaisme șl provincialism*, elevii au dove- dit nu numai că știu definițiile res. pective. dar ți ca Ie pot Ilustra firin exetnple luate din operele ce- or mai de seamă scriitori. Cu a- cest prilej ei au reprodus versuri și citate care au relevat o cunoaș- tere temeinica a textelor literare. Prin exemple, ei au arătat că folo- sirea neologismului, de pildă, in unele poezii ale lui Toplrceanu ser- vește ia realizarea comicului vec- bal. ca In opera istorica a lui Mihail Sadoveanu arhaismele sint folosite pentru a crea atmosfera epocii, iar provinciatlsmele din lu- crările lui Ion Creangă, pentru a reda culoarea locala. Folosirea unui singur text nu i-a dat insă profesoarei posibili- tatea să ilustreze toate noțiunile de teorie a literaturii discutate in cadeul lecției (de pilda au lipsit exemple pentru chestiuni de sintaxa frazei). Era mai bine să fi fost folosite mai multe texte scurte, care să permită exemplificarea tu- turor noțiunilor recapitulate. Tov. Teodosiu a depus eforturi pentru a rezolva una din proble- mele cele mal dificile ale lecțiilor recapitulative — problema dozării timpului. Lecția de recapitulare, al problemelor din tema vă, cit și pe aceea de ideile in succesiunea lor. In cursul lecției, tov. respecți- a urmări plantă, tov. Neică a plantat cu elevii cîteva răsaduri de roșii. Pe lingă fap- tul că lucrarea nu se încadra in temă, ea nu a contribuit în nici un fel la îmbogățirea și consolidarea cunoștin- țelor elevilor, deoarece a-a desfășurat intr-un mod cu totul simplist. După ce i au fărimițat bulgării de pămînt de pe o porțiune mică de teren, adică s-a făcut pregătirea solului, s-au răsă- dit pur și simplu cîteva fire de roșii, fără să se vorbească nimic despre se- mănarea roșiilor în răsadnițe, despre răsădirea acestora in grădină, despre condițiile pe care trebuie să le înde- ulei pentru a demonstra că, neputînd U absoarbă apa în care sint dizolvate săruri minerale, planta moare. Acea- sta i-a ajutat pe elevi să înțeleagă și mai bine modul în care plantele își extrag substanțele hrănitoare. Deși în lecțiile despre rădăcină, tulpină și frunză în manual este luată ea exemplu și descrisă numai rapița, elevii s-au referit, cu prilejul lecției de recapitulare, la numeroase alte plante pe care le-au studiat în timpul anului școlar. Astfel, vorbind despre tulpină, ei au dat exemple de tulpină ierboasă, lemnoasă, tirîtoare, volubilă, aeriană sau subterană etc. De asemenea, au dat exemple variate privind forma frunzelor. Bunăoară, au arătat că frunzele cerealelor pă- ioase sînt alcătuite numai din teacă și limb, că frunzele ferigii sînt de două ori penat compuse etc. Dacă în ceea ce privește însușirea de către elevi a cunoștințelor teore- tice de botanică tov. Mircea Neică a obținut succese importante — și pri- ma lecție de recapitulare, cu incursi- uni in întreaga materie, a dovedit cu prisosință aceasta — nu același lucru se poate spune despre felul în care i-a îndrumat pe elevi, în cadrul lec- ției de recapitulare, să facă legătura cu practica. Este drept că lecția s-a desfășurat pe lotul experimental al școlii, lot bine organizat, prevăzut cu asolament care cuprinde principalele plante de cultură din raion. Totuși, profesorul n-a folosit nici pe departe posibilită- țile pe care Ie oferă lotul pentru a-i ajuta pe elevi să lege cunoștințele lor teoretice de problemele produc- ției agricole. Iată un exemplu grăitor în această privință. Vorbind despre felul rădă- cinilor. tov. Neică a cerut unui elev să smulgă din pămînt plante cu ră- dăcină pivotantă și cu rădăcină fasci- culată. Elevul i-a prezentat un fir de „piciorul cocoșului" (rădăcină pivo- tantă) și un mănunchi de iarbă (rădă- cină fasciculată). La fel s-a procedat pentru tulpina lemnoasă (o ramură de salcîm), pentru tulpina ierboasă (un fir de cucută). Pentru a se e- xensplifica frunza compusă a fost fo- losit. de asemenea, un fir de cucuU. Aceste plante erau la indemîna ele- vilor care, in timpul lecției, stăteau pe iarbă, la margine-a lotului. Dar pentru a da asemenea exemple puteau tot atit de bine să stea și pe pajiștea din grădina școlii sau pe oricare alt teren unde cresc plante la intimplare. Rostul lecției recapitulative pe lotul experimental nu este însă acela de a prilejui exemplificarea la intimplare, pe buruieni, a cunoștințelor însușite in cursul anului, ci de a da posibili- tatea să se adîncească legătura intre aceste cunoștințe și practica agricolă. In cașul dai, de pildă, era. necesar să li se ceară elevilor să arate eare a- nume dintre plantele cultivate pe lot au rădăcina pivotantă sau fasciculată etc-, care plante au frunze simple sau compuse, care au tulpini subterane etc. și, pornindu-se de la aceasta, să se vorbească pe scurt despre condi- țiile și metodele de cultivare a aces- tor plante. In acest fel elevii și-ar fi îmbogățit și și-ar fi consolidat cunoș- tințele cu privire Ia plantele culti- vate pe lot, care, de fapt, sint și prin- cipalele plante de cultură din raion. Iată și un alt exemplu. Discutînd cu elevii despre faptul că rădăcinile unor plante, ca, de pildă, masarea sau plinească solul roșiile, despre să existe între să se dezvolte lucrurile, este în care se răsădesc distanța care trebuie fire pentru ca planta normal etc. Așa stind greu de presupus că elevii au putut să înțeleagă intr-ade. văr dependența dintre plantă și sol. Acum, Ia sfirșitul anului școlar, cînd elevii au parcurs întreaga ma- terie, profesorul poate folosi cu mult succes parcela experimentală în des. fășurarea lecțiilor de recapitulare, cu condiția insă ca acestea să fie bine organizate. Pregătirea cu minuțiozitate a acea- tor lecții, stabilirea în prealabil a tu- turor observațiilor și a lucrărilor ce vor fi efectuate cu acest prilej pot contribui intr-adevăr la consolidarea lor, la legarea acestor cunoștințe de practică. V. POPOV1CI Teodosiu a insistat asupra problemelor mai dificile (ca, de exemplu, deosebi- rea'dintre limba operelor științifi- ce și limba literaturii, sensul pro- priu și sensul figurat al cuvinte- lor etc.), cerînd elevilor să Înso- țească ijirmațiile cu exemple. No- țiunile pe care profesoara știa că elevii le cunosc bine (bunăoară ti- purile de tropi) au fost doar amin- tUe. Ele au fost reluate insă in cadrul analizei pe text. Discuția dusă cu clasa pe planului a fost urmată de un apoi. baza exer- citiu practic : li e-a cerut elevilor să analizeze mijloacele de expri- mare artistică dintr un fragment din „Scrisoarea IU" de Mihail Eminescu (fragmentul care descrie bătălia de la Rovine). De unde in prima parte a lecției se pornea de la definiție 1a exemple, acum exemplele întilnite de elevi în text erau folosite pentru a se ajunge la definiție. îmbinarea acestor două procedee a făcut ca lecția să aibă un caracter variat și totodată a dat elevilor posibilitatea »ă-si con- solideze mai bine cunoștințele. Profesoara a cerut elevilor să a- precieze valoarea figurilor poetice prin care poetul comunică conținu- tul de idei al operei $1 transmite emoția estetică, le-a cerut să a. rate utilitatea fo1osi.il unor anu- mite procedee stilistice. Atunci cînd elevii s-au referit, de pildă, la ritmul trohaic al versurilor citi- te, profesoara le-a cerut să arate care condensează un mare volum de de obicei cunoș- tințe, este încorsetata tn limitele a numai 50 de minute, ca orice lecție obișnuită. Pentru a înlătura această dificultate, tov. Teodosiu a căutat să proporțloneze timpul în funcție de importanța proble- melor discutate. Totuși, tncerclnd să cuprindă Intr-o singură oră prea multe cunoștințe, a fost nevoită să Imprime ultimei părți a lecției un ritm precipitat. Din această cauză — întrucît unii dintre elevi nu puteau răspunde cu promptitudine la întrebările ce se succedau în- tr-un ritm prea grăbit — profe- soara nu a putut antrena la lec- ție decît un număr limitat de elevi (mal ales dintre cel mal buni), ne- glljlnd Intr-o oarecare măsură pe elevii slabi sau mijlocii. Cu toate aceste lipsuri — care puteau fi, de altfel, ușor evitate — lecția de recapitulare despre care am vorbit a fost o lecție reu- șită contribuind într-o bună mă sură la sistematizarea șl consoli- darea celor învățate de elevi în timpul anului. B. OCTAV Cuno$tin|c adinei șl trainice Profesorii care predau matema- tica la clasele a IX-a de Ia școala medie nr. 1 din Gfur. nică a unor asemenea cunoștințe va ajuta elevilor din secțiile uma- niste ce, mal tirziu, să se poată descurca cu ușurință în problemele producției chiar dacă nu vor stu- dia aprofundat matematica în cla- sele a X-a și a Xl-a. Pe de altă parte, cel care vor urma în secțiile științifice își vor putea însuși mai lesne, pe aceasiă bază, cunoștințele ce li se vor preda. Protesoril au căutat să dea lecții- lor recapitulative un caracter de sinteză șt să trateze cunoștințele dintr.un punct de vedere nou, atră- gător, care să arate elevilor noi căi, noi perspective de studiu și cerce- tare. Pentru a sintetiza cunoștințele el au formulat teme ce „Figuri ase- menea", „Relații metrice". „Poligoa- ne regulate*4, „Construcții geome- trice", „Ecuații", „Funcții șl repre- zentări grafice4", „Sisteme de ecua. |ii", „Șiruri de numere" etc. Tn uce- lași timp, pentru a introduce în lec- țiile recapitulative elemente noi, au căutat metode deosebite de rezol- vare a eaiumitor probleme cunoscute temeinică, lecțiile recapitulative pe care le desfășoară la clasele a IX-a profesorii demetematlcă de la școa- la medie nr. 1 din Giurgiu sint lec- ții bune, eficiente, care contribuie cu adevărat la consolidarea și sinteti- zarea cunoștințelor elevilor. O asemenea lecție izbutită a fost, de pildă, lecția cu teme „Funcții și reprezentări grafice" ținută de tov. Stellan Rădulescu la clasa a IX-a „A". Pornind de la funcțiile de forma y = a x, x ■= a, y = b, elevii au stabilit apoi proprietățile tuturor funcțiilor învățate în cla- sele e Vin șt a IX-a, dind exem- ple din fiecare, reprezentind grafic unele mai dificile, oprlndu-se mal mult asupra luncției y — a x2 + b x — c și arătlnd, teoretic și grafic, toate proprietățile șl caracteristi- cile ei. Ei au dovedit că au tnțeles noțiunea de dependență funcțio- nală șl știu că aceasta este una din cele mai importante noțiuni ale matematicii, că este un tir principal care conduce, de la aritmetică, prin algebră șl geometrie, spre matema- ticile superioare. La întrebările gra- dzle și bine gindlte pe care le.a pus profesorul, elevii au dat răs- punsuri exacte, din care se putea vedea că ei tși dau seama că de- pendenta funcțională oglindește fe- nomenele realității, că ea arată mo- bilitatea, dinamismul lumii reele. Deși lecția avea ca temă chestiuni din algebră, ea a prilejuit incursiuni și în celelalte discipline matema- tice : s-au arătat triunghiuri aseme. nea, drepte paralele, procedee re- țlonale de calcul din aritmetică etc. Lecții de recapitulare izbutite ține și tov. fon Mateescu, care lucrează cu clasa a IX-a „C ". De pildă, la lecția cu tema „Ecuoții pornind de la ecuațiile cele mai simple, pe care le-au amintit numai, elevii Iui au ajuns la echațiî reciproce de gradul V. Deosebit de in- teresantă a fost discuția ecua. țiilor cu parametri, pe care e- levii le.au analizat cu multă aten- tie și îndemfnare. La ecuațiile ira- ționale s-a insistat asupra necesită- ții verificării soluțiilor, iar la ecua- țiile trlnoame asupra rezolvantel. La întrebările puse cu pricepere de către profesor s-au dat răspunsuri clare șl corect fonnulate, precum și numeroase exemple, iar proble- mele și exercițiile au iost rezolvate cu exactitate. Cbibzuindu-și bine timpul, tov. Mateescu a putut da, in încheierea lecției, indicații de ajuns de amănunțite in legătură cu pre- găliree temei următoare — „Trino- mul de gradul II" — arătînd elevi, lor că trebuie să se oprească asu- pra formei generale a acestuia, a- supra descompunerii Iui fn factori, asupra studiului semnului, asupra reprezentării grafice etc. La școala medie nr. 1 din Giurgiu există de mult o tradiție pozitivă In ceea ce privește studiul matema- ticii. Nu tnttmplător de mai mulți ani încoace elevii ei sint nelipsiți dintre premianții pe țară al olim- piadelor de matematică. Este neln. doielnic că, tn urma pregătirii te- meinice pe care le-o asigură pro- prepararea conservelor prin încălzi- rea în apă sub o presiune de cel puțin două atmosfere și la o tem- peratură de 120°C, la care microor. ganismele mor, transformarea grăsi. miior în săpunuri, sterilizarea instru- mentelor medicale etc. a contribuit la legarea teoriei cu practica, la înțele- gerea unor procese de producție. Un loc important în cadrul lecției recapitulative l-au ocupat experien- țele. Astfel, efectuind experiența in legătură cu fierberea apei, profesoara a reușit să le arate elevilor in mod convingător că dezvoltarea treptată a fenomenelor fizice duce, prin acu- mulare, la o trecere bruscă a mate- riei dintr-o stare într-alta. In acest fel, elevii au reținut ideea trecerii cantității în calitate pe baza obser- vării fenomenului. Prin felul cum și-a organizat în- treaga muncă de recapitulare finală, prin felul cum a desfășurat lecția, pe care a căutat să o facă accesibilă elevilor, prin întrebările, schemele și experiențele folosite, tovarășa pro- fesoară Nicolov a dat dovadă că asi- gură prin lecțiile recapitulative tn- qîu au acordat o mare însemnă- tate recapitulării materiei. După cum se știe, o parte din elevii acestor clase — și a anume cei care vor urma secția umanis- tică — nu vor mai continua stu- diul aprofundat el matematicii. Pe de altă parte, chiar cei ce vor urma secția științifică încheie acum stu- diul geometriei plane și al algebrei elementar^, asupra cărora nu vor mal reveni, dar pe care vor trebui să se sprijine in tnsnșlrea cunoștin. telor noi de geometrie In spețiu. trigonometrie, geometrie analitică, calcul diferențial și integral. Ținînd seama de aceste conside- rente, profesorii care predau la clasele a IX-a (tovarășii S. Rădn- lescu, I. Mateescu, I. Baron și R. Petrovici) au hotărît să insiste asu- pra teoremelor de bază din geo- metrie plană — paralelism, perpen- dicularitate, egalitate, asemănare — asupra relațiilor metrice, care sînt absolut necesare la rezolvarea problemelor cu piramide, co- nuri, trunchiuri etc., arătîndu-le elevilor că multe probleme din școlari Viitorii îmbogățesc Recapitulare și ■ INVAȚATOAREA (dezorientată): elevi din banca a treia Doi șoptesc | ■ nu a- Așa. Ce este apoi cu glas Dumitru să-i dati niș- de director. Se se uită la tablă, apoi I tre diferite elemente din natură. niuwiniiif IV ANCA OLIVOTTO circum- : temei- $1 la scrise | Clopoțelul două întrebări, cluzide fi dă creație, uifind rei viitoare. vor tncheia și acest an cunoștințe adinei și trai- ■ fesorii, ei școlar cu nlce. geometria duce la plană. S-a se insiste Locul este ocupat uită la învățătoare. INVAȚATOAREA: de elevi cinilor 2« = 4 x INVAȚATOAREA: cuvintul „grădinii" ? TEODORU (ezită, nesigur): Complement... tărirea și îmbogățirea elevilor, dezvoltarea pregătirea lor pentru munca în producție. GABRIELA COMAN educatoare București cunoștințelor gândirii lor, viață, pentru în- !n- telor noi, cajit să le mereu vocabularul. Copiii din grupa bine să numere și să Ce stai ? Ia și dd-i-l tova- corpuri înscrise șl । sferei. Consolidarea în spațiu se pot re. probleme de geometrie hotărît, de asemenea, să asupra înscrierii și cir- începe să sune. Din învățătoarea trage con- drumul elevilor în re- să mai anunțe tema o- ca, de pildă, găsirea rădă- unel ecuații de forma eu ajutorul reprezentării o bucată de cretă ? nou învățătoarea se mare știu socotească. schimbarea de într-o mică naliza... la atribut. INVAȚATOAREA: Vezi că știi 2 Teodoru, răspunde tu. TEODORU: Noi am rămas cu naliza... la cuvintul „grădinii". cumscrierii poligoanelor regulate în cerc, mult folosite la problemele cu piramide și conuri, ca de altfel pe li ce- I. RIȘAV1 Inspector principal la secția de tnvătamînt • Capitalei scaunul de la catedră rășului director. In timp ce se face locuri, elevii intră „pauză". lective. O asemenea temă a fost, j de pildă, „Povestea ridichii". Fiecare copil a modelat din pla- ș In curînd, copiii din grupa mare vor intra în . clasa I-a a școlii elementare. Știu că aceasta reprezintă un moment însemnat în viața lor și, de aceea, caut să-i pregătesc cît mai bine, să le ușurez cit mai mult viitoarea muncă de în. sușire a cunoștințelor. O mare atenție acord, de pil- dă, dezvoltării vorbirii copiilor. Ii învăț să pronunțe corect su- netele și cuvintede, să lege în mod just cuvintele în propozi- ții și fraze, să se exprime clar și coerent, corect din punct de vedere gramatical. Atunci cînd discut cu ei, cînd îi ascult povestind sau recitind, îi corectez ori de cîte ori este ne. voie, le explic înțelesul cuvin- Pentru a-i învăța să adune și să scadă (în limita cercului 1—10) folosesc mult material didactic și procedee variate, în special jocuri. Ln acest lai l-am învățat să rezolve oral și unele pro. bleme ușoare. Tot în vederea pregătirii pen- tru școală i-am deprins pe co- pii să distingă unele figuri și corpuri geometrice. Participînd la o serie de jocuri didactice, ca de pildă „Caută perechea", „Ce s-a schimbat" etc., ridicînd „con- strucții", copiii s-au familiarizat cu cilindrul, cubul și sfera, cu pătratul, cercul și rombul. De- senul decorativ îi ajută să-și fi. xeze și mai bine în minte dife- ritele figuri geometrice. Unele activități pe care le desfășoară copiii în grădiniță, ca, de pildă, modelajul și dese- nul, ii pregătesc pentru scrie- re. De aceea le dau adesea să deseneze bastonașe, ouă etc. pentru a-i ajuta să învețe în școală cu ușurință, prin compa- rație, literele „i", „o“ ,ta“. De a- semenea, le dau posibilitatea să execute desene decorative hirtie cu pătrățele, ceea ce pregătește pentru scrierea pe iete cu liniatură specială. Pentru a.i face pe copii să țeleagă proporțiile ce există le dau să deseneze, de exemplu, un om alături de un copil, un pom, o floare. Un important rol educativ în grădinițe îl au lucrările colec- tive, care îi pregătesc pe copii pentru viitoarele activități co- lective din școală. De aceea fo- losesc de multe ori temele co- stilină unul din elementele com- ponente ale poveștii: moșul, baba, fetița, cățelul, pisica, șo- ricelul, ridichea. O importanță deosebită acord activităților obligatorii de educa, ție fizică. I-am învățat pe copii să formeze coloana de gimna. stică, să execute corect exerci- țiile, să fie disciplinați, să răs- pundă prompt la comenzi. In ca. drul activităților de educație fi- zică caut să folosesc un ton e- nergic și viol, care contribuie mult la menținerea disciplinei în timpul executării exercițiilor. Copiii execută cu plăcere mar- șuri și exerciții după muzică. In ultimele săptămîni am În- ceput să Ie vorEesc mai des co. piilor despre școală, despre elevi, despre faptul că cei mai buni dintre aceștia devin pionieri Am organizat o vizită la o școală elementară din apro- piere, iar la întoarcere am făcut cu copiM o lectură de imagini după tabloul „Școala". In acțiunea de pregătire a co- piilor din grupa mare pentru școală am căutat să-i atrag și pe părinții acestora. Am atras aten. ția părinților asupra faptului că nu este nevoie să-i învețe pe copii să citească și, mai ales, să scrie, deoarece, cunoscînd ace. ste lucruri, copiii lor se vor plic- tisi în clasă, vor fi neatenți, vor tulbura lecțiile. Insușindu-și în grădiniță unele deprinderi și cunoștințe, viitorii școlari vor putea să treacă mai cu ușurință la noul regim de muncă pe care-1 impune școala, § la însușirea scrisului, a cititului,’ ș a socotitului. I S I I ■ I § I I I graflce. Temele de recapitulat au fost a- nunțate elevilor din vreme, așa tn. ctt ei să le poată pregăti cu serio- zitate. De asemenea, profesorii le-au dat elevilor indicații privind studiul individual, arăttndu-le cnm să des- prindă chestiunile esențiale. Bazindn-se pe o pregătire atit de /nvițătoarea Maria Georgescu ține la clasa a IV-a o lecție de recapitulare la gramatică. In fundul clasei, așezat într-o bancă, se află directorul. Un elev subliniază predicatele din textul scris pe tablă. INVAȚATOAREA : Sd vedem, deci, cîte propoziții sint tn această frază? ELEVUL : In această frază sint trei propoziții. INVAȚATOAREA : De ce ? ELEVUL : Pentru că sint trei pre- dicate. INVAȚATOAREA : Să despărțim atunci fraza fn propoziții. In ușă se aude o bătaie sfioasă și o elevă din clasa a lll-a intră înăun- tru. ELEVA: Tovarășă învățătoare, vă roagă tovarășa te cretă. învățătoarea către clasă : — Cine are Tăcere. Din uită la elevul de la tablă, care tine in mină o jumătate de cretă — N-are nimeni o bucățică de cre- tă ? — repetă ea întrebarea. — Să vedem... mi se pare că am eu, răspunde un băiat. începe să cau- te intii in penar, apoi In ghiozdan, răvășind cărțile fi caietele. — N-o găsesc, zice. învățătoarea merge la tablă, ia cre- ta din mina elevului, rupe un frag- ment și-l întinde elevei dintr-a treia, care V la fi dispare grăbiti. Să aflăm subiectul din prima propo- ziție. Adică... stati... (se enervează). Voicule, termină o dată cu aranjarea cărților in ghiozdan! (se uită la tablă). Unde-am rămas ? Așa: să despărțim fraza tn propoziții. Activitatea cu clasa reîncepe. Se a- nallzează subiectul și predicatul, apoi se trece la celelalte părți de propozi- ție. INVAȚATOAREA : Ce este în pro- poziție cuvintul „grădinii" ? UN ELEV: Cuvintul „grădinii' este atribut. INVAȚATOAREA : De ce ? ELEVUL : Pentru că... Ușa se deschide pe neașteptate și o elevă intră îndreptindu-se spre lo- cul ei din fund. Deodată se oprește. INVAȚATOAREA : Liniște I (zărind privirile semnificative ale directorului, se adresează elevei întîrziate) Unde ai fost pînă acum ? De ce ai întîrziat ? ELEVA : M-a trimis tovarășa Gri- goriu s-o chem pe mama lui Gurban dintr-a doua la școală... INVAȚATOAREA : Stai jos I Altă dată să-mi spui fi mie... să-fi ceri voie eind.a te trimite cineva. între ei. INVAȚATOAREA : Rădulescu I... Ce aveți de vorbit ? (Rădulescu se ri- dică). la spune, unde-am rămas cu analiza ? RĂDULESCU : Noi am rămas cu a- INVAȚATOAREA (iritată): De ce este complement ? Știi ce este com- plementul ? TEODORU : Este complement pen- tru că... Complementul este... Nu este complement, tovarășă învățătoare 1 E atribut I INVAȚATOAREA : Sigur că e atri- but ! De ce este atribut ? Teodoru dă să răspundă, dar ușa se deschide din nou și In prag apare un prichindel. Elevii pufnesc în ris. INVAȚATOAREA: Ce-i cu tine? Ce vrei ? COPILUL : M-a trimis tovarășa de la grădiniță. A zis... a zis... să-i dați voie lui... (nu-și amintește) să-i dați voie să meargă... Toată clasa se amuză. Învățătoa- rea îl ia pe copil încetișor de nună și îl scoate afară : — Spune-i tovarășei să aștepte pină-n recreație. Lecția continuă. Timpul fiind îna- intat, învățătoarea expediază in grabă întrebările. Dar cînd ajunge la com- plementul din propoziția a doua, ușa se deschide iar — de data aceasta cu discreție — și prin crăpătura ei se introduce capul educatoarei de. la gră- diniță. EDUCATOAREA: Te deranjez, dragă? Nu te supăra, dar am o ches- tie urgentă... trebuie să... (învăță- toarea se uită insistent spre fundul clasei, dar educatoarea nu pricepe; continuă precipitat). Dă-i voie pentru o clipă lui Dumitrescu... Intr-un ceas e-napoi. In sfîrfit, observă mina suspectă a învățătoarei, urmărește direcția pri- virilor ei și-l zărește pe director. — Vai de mine t țipă ea. Izbește ușa și fuge pe culuar. — Ce părere ai despre lecția pe oare ai ținut-o ? — o întreabă direc- torul cînd ajung în fața cancelariei. — Si vedeți... se scuză învățătoa- rea, eu... n-am nicî o vină dacă cele- lalte... — Tovarășă învățătoare — o între- rupe o elevă care sosește tocmai a- tund din oraș — poftiți, vom adus cartea după care m-ați trimis... L AXENTE in activitatea organelor sindicale ȘEDINȚA PLENARA A CC. AL In ziua de luni, 26 mai a.c. nară a Comitetului Central al din Invățămînt șl Cultură. va avea 1oc ședința ple_ Sindicatului Muncitorilor experiență Pe ordinea de zi a ședinței sint înscrise probleme privitoare la bugetul financiar și la bugetul de asigu. rări sociale, precum și discutarea planului de muncă In legătură cu sarcinile organelor sindicale din învățămînt și cultură rezultate din Consfătuirea de la Constanța a țăranilor și lucrătorilor din sectorul socialist al agrlcul. turii- Zilei internaționale a copilului C.C. al S.M.I.C. a elaborat de cu. rînd îndrumări tn legătură cu pre- gătirea și sărbătorirea zilei de 1 iunie, Ziua internațională a copilu- lui. In îndrumări se arată că, în vederea pregătirii acestei importan- te sărbători, organele sindicale din învățămînt și cultură trebuie să desfășoare o susținută muncă poli- tică pentru îmbunătățirea perma- nentă a condițiilor de viață și să- nătate ale copiilor, pentru crearea unor condiții bune de muncă școla- rilor în vederea pregătirii exame- nelor de sfirșit de an și să se preo- cupe, în general, de intensificarea activității cultural-educative în rîn- durile copiilor și a propagandei pedagogice în rîndul părinților. In unitățile unde există creșe șl cămine de copii, comitetele de În- treprindere și instituție, în colabo- rare cu conducerile administrative, vor lua măsuri pentru îmbunătăți- rea condițiilor de trai și a educa- ției copiilor printr-o cit mai bună aprovizionare și printr-o mai atentă grijă față de conținutul programu- lui cultural-educativ. O atenție deosebită trebuie acordată felului cum sint cheltuite fondurile desti- nate pentru activitatea creșelor și căminelor de copii, în așa fel îneît ele să fie consumate In întregime și exclusiv pentru hrana și sănăta- tea copiilor. Pentru rezolvarea pro- blemelor gospodărești, comisiile de femei, în colaborare cu conduceri- le căminelor și creșelor, vor mobi- liza comitetele de părinți să-și dea contribuția în acest scop. Pentru copiii de vîrstă școlară se vor iniția acțiuni menite să întă- rească educația acestora in spiritul dragostei de patrie, al internaționa- lismului proletar, al dragostei față de muncă. Comitetele sindicale raionale din învățămînt, comitetele de instituție și grupele sindicale din școli vor mobiliza cadrele didactice în vede- rea intensificării muncii de spriji- nire a încheierii în cele mai bune condițium a anului școlar și în scopul pregătirii copiilor pentru e- xamenele de sfîrșit de an. Organele sindicale din întreprin- derile și instituțiile care patronea- ză școli și case de copii vor trebui să le sprijine atît din punct de ve- dere gospodăresc, cît și din punct de vedere educativ, ajutînd la orga- nizarea vizitelor cu copiii In între- prindere, organizînd întilniri între copii și muncitorii fruntași în pro- ducție, obținînd din partea între- prinderii mijloace de transport și alte înlesniri In vederea organizării excursiilor etc. întreprinderile care patronează școli de cultură generală pot veni în sprijinul acestora prin înființare de ateliere școlare șl prin dotarea celor existente cu u- 1 iunie, sindicale Se recomanda organelor să antreneze «alanatii din întreprinderi și instituții pentru a invita In familiile lor copii din ca- sele de copii ori de cite ori aceas- ta este posibiL Pentru buna organizare a activi- tății de vară a copiilor, comisiile de femei, împreună cu comisiile cui. turale din întreprinderile și institu. țiile care organizează tabere de pionieri și școlari, vor sprijini in mod concret cadrele didactice din tabere prin punerea la dispoziția a- cestora a mijloacelor și a materia- lelor necesare desfășurării progra- mului cultural-educativ. Organele sindicale din edituri șl întreprinderile poligrafice vor ana- liza prin ce mijloace se poate re- duce prețul de cost la cărțile pen- tru copii, în scopul ieftinirii prețu- lui de vinzare al acestor cărp- De asemenea, membrii de sindicat dm aceste întreprinderi vor fi mobili- zați în vederea îmbunătățirii aspec. tulul grafic al cărților pentru copt- Comitetele de instituție aie tea- trelor de păpuși vor iniția cercuri Din inițiativa comitetului slndi-, cal al muncitorilor din invă- țămînt al raionului Ploești și cu sprijinul secției de învățămînt și Cultură a orașului Ploești a avut loc zilele trecute un interesant schimb de experiență Intre profesorii de fi-, zică din orașul și raionul Ploțș.i. Schimbul de experiență a urmărit să ajute pe profesorii de fizică să-și organizeze mai bine recapitularea materiei. Cu acest prilej tov. Nicolae Cos- toiu a ținut o lecție de recapitulare la clasa a VII-a, la școala de 7 ani nr. 6 din Ploești, după care a fost prezentat un referat privitor la re- capitularea finală. In susținerea lecției de recapltu* lare cu tema „Energia electrică șl efectele ei*, tov. Costoiu a dovedit pricepere și experiență. încă de la începutul lecției profesorul a reușit să concentreze atenția elevilor asu- pri problemelor esențiale ale temei. Prin întrebări precise și sistematice el a antrenat la lecție majoritatea elevilor din clasă. Aceștia au enun. țat definiția căldurii, sursele ei, au definit puterea calorică și valoarea calorici a combustibilului, au arătat ur-iUJBe de măsură, aparatele de susură, efectele căldurii etc., pre- zeu'.uij toate acestea tn strinsă le- gătură cu practica. Vorbind despre avoareie termale ca izvoare ale căldurii naturale, elevii au indicat izvoare, unportinta cu lor Dc-t nelte șl mașini rli procesului învățămîntului lor In spiritul muncă. In vederea dezvoltă- de polltehnizare a și a educării copii- dragostei fată de Comitetele sindicale raionale antrena organele sindicale din vor sele de copii să organizeze acțiuni speciale șl cit mai plăcute dedicate acestor copil, Îndeosebi fn ziua de de artiști amatori care să fie bilizate in prezentarea a cit multe spectacole cu ocazia internaționale a copilului. Comitetele de întreprindere regionalelor cinematografice mai Zilei vor sprijini conducerile in organizare» festivalului filmului pentru copu, de la 26 mai la 1 iunie, iar comi- tetul sindical al Radiodifuziunii va iniția și sprijini realizarea a dt mai numeroase emisiuni pentru copii si a programului special pacu„ e;i de 1 iiuue. Comiteteîe de Întreprindere da C-LD.C--uri. In colaborare cu con- ducerile acestora, vor lua mAran ca In cinstea zilei de 1 Iunie să se organizeze vitrine festive cu cărți pentru copii și „Colțul copilului* In librăriile unde se cărți. Comisiile de femei, cu comisiile culturale. vind aceste In colaborare vor organiza conferințe cu teme pedagogice pen- tru părinții din întreprindere și vor mobiliza echipele artistice de ama- tori să prezinte programe artistice destinate Zilei internaționale a co- pilului. In ziua de 1 iunie aceste echipe vor prezenta programe spe- ciale pentru sindicat. Comitetele întreprindere copiii membrilor de sindicale raionale, de și institufie, in cola- borara cu organizațiile U.T.M. și secțiile de învățămînt și cultură a- le sfaturilor populare, vor organiza „Săptămîna copilului*, care se va desfășura Intre 26 mai — 1 iunie 1958. Este bine ca activitatea din cadrul acestei săptămîni să se orga- nizeze pe zile, cu program diferit în flecara zi, avtndu-se în vedere preocupările pe grupe de vtrstă ale copiilor. In întreprinderi șl institu- ții se va ține conferința cu temi „1 Iunie — Ziua internațională a copilului* șl se va duce o activitate susținută pentru atragerea copiilor și a părinților la acțiunile organiza- te In localitate. terea teeperit toare Lecții ce recap; Pe*-s v 'oare automobilului. Discuțiile turtite asupra lecția au scos Ia iveală ș: o serie ce lip- suri a'e acesteia. Așa. de exemplu, s-a arătat că pentru enunțarea lec- ției viitoare s-a cheltuit p*ea mult timp (20 minute) și că acest lucru putea fi făcut mai succint, prin evi- tarea 'Mior chestiuni de amănunt, pe care elevii le puteau studia singuri. O deosebită atenție s.a acordat la discuții problemei educării fn spiritul patriotismului prin sublinierea realizărilor dite de știința și industria elevilor socialist dobîn- noastră. Participantii la discuție au arătat că este foarte potrivit să li se vorbeas- că elevilor, In cadrul recapitulării, despre importanța construirii unor noi mașini în țara noastră șl des- pre folosirea lor In industrie și în agricultură. In continuarea schimbului de ex- perință s.a prezentat un referat des- pre recapitularea finală a materiei la fizică, cu care prilej inspectoarei Maria Simionescu a dat îndrumări amănunțite tn legătură eu desfășu- rarea lecțiilor recapitulative. Prof. GH, ANGELESCU La mureai regional din Ploești, elevii Iți complecteazl cunoștinței* despre trecutul poporului postru IKUA UTOBII- rlspiiiiiiign al emu la sale n comuna A'.malău din Adamclisi lucrează un de lavățători și profesori raionul colectiv harnici. munci culturală pe trimestrul I. Tn Pe lingă m^nca lor m școală, peda- gogii d— Aimaîâu desfășoară și o rodnici act:v:‘.iîe culturală. Ei au crea: o formație de cor, una de dan- suri ș: ana de teatru în care au s- tras nume:?;: :;nerl din sat Formi- ;i;> artr^e au da: numeroase spec- tacoie care, pe lingă munca de lă- mur.-e 2 om 't om. dusă de pe- dagogi c: ceilalți activiști, as comfrbs.: d.n pitn la atragere: ;a-an o- muncitori fn gos- Stz de z. - a avut totdeauna i pentru munca das- ect îndeaproape școa- jn sat, mulți din ei :re-ca-i pe pedagog: i S3 cind :.mei s-a b-c-r»: șî gas; un ;; tal că șGîlI s -re L—.rr ! 1 începu: șj ceară dî s: r țătorii a j da:, dar au « n-ar fi rău dacă șfau'. s a dări singur — ei. car: u : â ajute și școala să se • Imprumu’.urue s au reper 2: La una din sesiuni. d;-ec;o*v: <<> Iii și-a permis să critice corr-ccrti sfatului pentru lipsa de C^- podăresc. De atunci, trebunle ș-sc încurcat ră« de tot. Directorul a fs«t „dăruit* de președinte cu tot ferul de aprecieri injurioase. Cadrele tinere sînt nevoite să suporte dm partea lui șicane peste șicane. Cînd se fac convocările pentru cîte o ședință îs sfat, tovarășul președinte ..îndrurnev ză* pe omul de serviciu să-: aducă pe învățători „de glt*. De cîtera ori. cînd învățătorii au încerca: să pro- testeze împotriva jignirilor, președin- tele i-a „liniștit* —1— :— prin cuvire Ultima faptă— „mare* a tovarăș: lui președinte a fost si 4 „Incurije- ze" pe învățători reținfndu-'.e citi cinci zile din salariul pe luna mi: tie, pe motivul că n-ar ti desfășură Probleme actuale ale organizațiilor sindicale (Urmare din pag. 1) Trebuie să se dea atenție deose^ bită și măsurii în care elevii au fost ajutați să înțeleagă rostul fie- cărei operații de atelier în parte, în ansamblul lucrărilor mari pe care le execută. Peste ctteva zile vor începe exa- menele. Sarcinile organelor sindicale din învățămînt sînt în această eta- pă deosebit de mari. Este bine să tragem concluzii din experiența ani- lor trecuți în ceea ce privește felul în care s-au desfășurat examenele. Dacă cele mai multe colective pe- dagogice au organizat just , exame- nele, au fost și unele colective care au încălcat dispozițiile ministerului, ajungîndu-se uneori la ilegalități flagrante. Organizațiile sindicale din școli au datoria să vegheze ca exa- menele să se desfășoare potrivit in- strucțiunilor ministerului, fără nici un fel de abatere. în zilele de 28 și 29 iunie vor avea loc consfătuirile raionale ale cadre, lor didactice. Organizațiile noastre sindicale au obligația de a sprijini prin toate posibilitățile buna pregă- tire și desfășurare a acestora. Este bine ca In adunările generale sau în ședință special organizate înainte de consfătuiri să se dezbată experiența înaintată a pedagogilor școlii respec- tive în problema care constituie o- biectul consfătuirilor, experiență care să fie apoi expusă la consfă- tuiri. Comitetelor sindicale ale muncito- rilor din învățămînt le revine și o- bligația de a familiariza profesorii cu noile realități sociale și econo- mice ale patriei noastre. Tn acest scop s-au organizat, atît în vacanța de vară din anul trecut cît și în vacanțele de iarnă și primăvară din acest an școlar, excursii didactico- științifice. Cu prilejul acestora au fost vizitate întreprinderi unde pro- fesorii au studiat procesul de pro- ducție. Lecțiile teoretice au putut fi astfel mai bine și mai strîns legate de practica construirii socialismului, mai vii, în măsură să stîrnească mai mult interesul elevilor. Ținînd seama de însemnătatea acestor ex- cursii pentru îmbunătățirea muncii cadrelor didactice, este bine ca ele să fie cît mai mult extinse în va- canța acestui an școlar. Paralel cu preocupările legate de pregătirea elevilor și întărirea acti- vității din școală, organizațiile sin- dicale au datorii să acorde o aten- ție din ce în ce mai largă activi- tății social-culturale a pedagogilor, activitate prin care ei își dau, de asemenea, contribuția la construirea socialismului în patria noastră. Ex- punerea tovarășului Gh. Gheorghiu- Dej la Consfătuirea pe țară a țăra- nilor și lucrătorilor din sectorul socialist al agriculturii, care a avut loc la Constanța, orientează conți- nutul activității culturale pe care au datoria s-o desfășoare cadrele didac- tice, în special cele de la sate. Sin. tem în plină campanie agricolă. în- vățătorii satelor, prin activitatea lor în cadrul caselor de citit, la cămi- nele culturale, la stațiile de radio- ficare, prin munca artistică și de popularizare a presei, prin activita- tea la gazetele cetățenești și la eele de la arii pot aduce o contribuție importantă la opera de transforma- re socialistă a agriculturii. Sub îndrumarea organizațiilor de partid multe organizații sindicale mobilizează cu succes pe membrii lor la o activitate rodnică în cadrul caselor de cultură și al căminelor culturale, al filialelor S.R.S.C. Din mijlocul cadrelor didactice s-au for- mat talentați conferențiari care ris- pindesc cunoștințele științifice în rîndurile oamenilor muncii. Organi- zațiile sindicale de 1a școlile d.n comuna Stolnici, raionul Costești, Chetriș, raionul Bacău, Bâbeni, ra- ionul Băbeni etc., au format bri- găzi artistice de agitație care des- fășoară o foarte bogată în rîndurile țărănimii. activitate stimulînd munca în gospodăriile agricole co- lective, întovărășiri, Ja S.M.T.-uri și îndemnînd țăranii individuali să por- nească pe calea agriculturii socia- liste. Această activitate nu este însă privită de toți membri organizațiilor noastre sindicale cu tot simțul de răspundere. De aceea, în unele sate activitatea culturală fie că se desfă- șoară sub nivelul cerut de exigența sporită a țăran lor, fie că este orga- nizată numai de formă. Este o da- torie de frunte a brganizațiilor sin- dicale să mobilizeze pe toți învăță- torii și profesorii în acțiunile de tra- ducere în viață a hotărîrilor parti- dului și guvernului cu privire la transformarea socialistă a agricultu- rii, pornind de la organizarea la nivel corespunzător a activității cul- turale. realitate, pedagogii au lucrat intens cu formațiile artistice de la cămin, au ținut numeroase conferințe, au scris articole pentru gazeta de stra- dă, au desfășurat o largă muncă de agitație în campania electorală. La o consfătuire la comitetul exe- cutiv regional, secretarul sfatului popular al raionului Adamclisi a încercat să justifice reținerile din salariu prin nu știu ce defecțiuni „pe i nie financiară". Dar pînă în ziua de 3 mai învățătorii tot nu-și pri- miseră drepturile. Credem că e cazul ca sfatul popu- lar raional Adamclisi să renunțe la justificări și să ia grabnice și efica- ce măsuri pentru a lămuri pe tovară- șul Mitan Oprea asupra atitudinii civilizate pe care esle obligat s-o aibă față de învățători și pentru a asigura plata la timp și integrală a drepturilor cuvenite cadrelor didac- tice. £a ȘtefăneșH peisajul rustic a. frumos, ca pretutindeni pe la noi. Mai ales in aceste zile, cînd se sting ultimele acor- duri din preludiul verii, satul um- brit de bogate livezi bătrîne șl ră- coroase, situat pitoresc la poa- lele dealurilor și flancat de vege- tația luxuriantă de pe malurile Argeșului — este minunat. Sa află, poate, în asta explicația plim- bărilor pe care învățătorul Ion Năstase le face din ce în ce mai des pe ulițele mărginașe ? Nu I Dg fapt, nu e vorba de nici o plim- bare, ci de o treabă complicată dar foarte interesantă și atrăgătoa- re : Ion Năstase merge pe la ca- sele oamenilor să le împartă cărți de citit. A fost întii la biblioteca satului, de unde, într-o servietă i- mensă, a adunat, intr-o ciudată îmbinare, cele mai diferite cărți, începînd cu „Poveștile" și „Amin- tirile" lui Creangă, care stau ală- turi de >rAșa s-a călit oțelul", de „Neamul Șoimărețtilor', de ,Xte- mea și recolta", de o carte zooteh- nică, de una pentru combaterea superstițiilor, de una de poezii, sau mai știu și eu ce mai poate încăpea în această biată servietă care te uimește cit poale înghiți... Acum, Ion Năstase pășește aga- le pe marginea drumului și trece, din cînd in cind, servieta din- tr-o mină în alta. In poartă, la o casă cu gard nou, două fete schim- bă jo vorbă". Se întrerup la un moment dat ți iți îndreaptă ținuta ca pe vremea cind erau la școală. — Leană, trece învățătorul I Iar după ce dau ziua bună, Ijl șoptesc repede : — Se duce iar au cărți. Ia să vedem unde intră. — La alde Leante. Merge cam greu cu ăștia. — Auzi, cică a lui Țirlea a fost le întrecere cu la Pitești. — A fost ți ea, reanu ți pe urmă pe Ion Spinii. — M-am gîndit .prietenii cărții' ți a Iul Ungu- l-au chemat ți ți eu il foc cerere, da' parcă nu-ș-ce să zic... învățătorul îți vede de drum. Trece pe la porțile sătenilor, bate în gard sau strigă; iese gospoda- rul ți alungă clinele; apoi începe o discuție preliminară. In sfîrșit, nu știu cum, dar întotdeauna, vine vorba despre cărți ți învățătorul scoate din servietă ba una, ba alta. Omul devine curios. E drept că nu prea are timp de citit, dar parcă ar vrea să mai țină o carte în mină. Și ia mai întii un oolu« maș subțire, eventual „ou poze", învățătorul zîmbește pe ascuns, fi- ret ți mulțumit. A ctștigat un citi- tor. Cartea e bună și o să-și aducă singură cititorul la bibliotecă, să ceară alta in schimbul ei. Așa s-a întîmplat și cu Miliuță Gubavu. Mai întii nu voia să ia de loc cărți, pe urmă a venit să ia ți pentru nevastă. Mai tîrziu au prins să citească ți bătrinii, so- cru-su și soacră-sa. Acum, chiar în casa lor se țin ședințele cercu- lui de citit. — S-o citești, măi Trică, e fru- moasă și-ți mai deschide capul. — O s-o citesc, tovarășe învă- țător. — La revedere. — ’M’nă ziua, A trecut aproape o jumătate de oră și învățătorul n-a vorbit deeît cu vreo doi oameni. Și mai sînt atîția oare ar mai dori să citeas- că. Noroc că nu e singur la trea- ba asta. Aproape toți învățătorii și profesorii din comună sprijină răspîndirea cărții printre țărani. Acum, de curînd, la seara literară pe tema transformării socialiste a agriculturii au participat toți în- vățătorii și profesorii din comună. Georgeta Costache a ținui refera- tul, Gheorghe Săvulescu s-a ocu- pat de organizare, toți au avui cite ceva de făcut. Cît de interesant a fost I Așa ceva ar trebui să se repete mai des. In zilele următoare biblioteca nu mai prididea să îm- partă cărțile. Pe măsură ce trece de la o casă la alta, timpul se scurge aproape neobservat. Este tîrziu. Soarele imens și roșu a trecut de mult hotarul orizontului. Umbrele în- serării se întind uriașe peste sat. Servieta s-a ușurai de tot. Pentru astăzi e de ajuns. In timp ce se îndreaptă spre casă învățătorul se gindește mul- țumit la ce a realizat azi, la ce i-a mai rămas de făcut, la utili- tatea activității sale. In minte i se perindă nume de țărani care erau altădată analfabeti și acum parti- cipă la concursul „Iubiți cartea". Iți amintește de Ilie Buțan care a răscolii toate rafturile bibliotecii ca să citească broșurile agroteh- nice și care s-a apucat să semene gnu în benzi, de s-a crucit tot satul; de Stoica Alexandru și Gheorghe lordache, care au citit „Ptine albă" și acum sînt colecti- viști, și de multe, multe alte lu- cruri frumoase pe care și le poa- te aminti cel ce îndeplinește nobilă și minunată misiune. OCTAVIAN BUZESCU o ION BADICA F wifflfflitraii»Km . — w r - - ■' -- — i IXUTÂMiNTUL PESTE HOTARE O nouă orientare a școlii Ia India învăfămintal ie afla, în- că din vechime sub patronajul statuhn rida exercitat totdea- ■aa a influență puternică asupra cul- turii rndîewe. Ia trecut a existat o Lar- gă rețea de insEtuții de invățămînt. Dar ia prima jumătate a secolului al XLX-lea colonialiștii britanici au in- trodns in India invâțămintul în lim- ba engleză — bineînțeles numai pen- tr» • minoritate restrinsă- Scopul lor era ertarea anei pături de funcționari meniti n aplice politica lor în ad- Dopa eliberare. Insă, guvernai na- -rățămî* hdoi • ooaă orientare, care ■i ■tirfară nevoile un ni popor liber — a elaborat un program național ) Ies de edneație unic pe Întreaga țară, dar ingădaiad totodată diversi- tatea detaliahe in funcție de condițil- Unot aaponal de bază* avea să fie și dezvoltat. căpătind forme eancrete. in programele elaborate p—tiu fiecare an. Programul adoptat annl acerta este și mai curprinză- ler deeît programele din anii ante- riori. intracit înglobează multe do- mean cărora înainte nu li se acorda- se mficientă atenție. „Programai național de bază* pre- vede ca o primă si extrem de impor- tantă măsură introducerea învățămîn- tului primar gratuit Și obligatoriu pentru toți copiii de vîrstă școlară. In programul pe anul în curs, această prevedere ocupă un loc deosebit de însemnat. In anul școlar 1947—48 copiii în- tre 6 și 11 ani care au avut posibili- tatea să învețe carte au reprezentat 30%. pe cind în anul școlar 1955—56 procentul copiilor cuprinși în școli se ridica Ia 51% din numărul total al copiilor. Creșterea procentajului a determinat gnvemnl să-și propună ca, în funcție de fondurile disponibile, si creeze pînă la sfîrșitul celui de al treilea plan cincinal (1966) posibili- tăți de școlarizare pentru toți copiii în»re 6 și 11 ani. In trecut exista o mare di.^>ropor- ție între posibilitățile de învățătură avrdate băieților și cele acordate fetelor. Datele culese in 1954 arată că dintr-un total de 21.000.000 de elevi ai școlilor primare abia 6 300.000 c- ran fete, iar dintr-un total de 6.413.000 de elexi din școlile secun- dare numai 1.082.000 erau fete. Din această pricină, guvernul a hotărit să promoveze și să dezvolte învâțămîn- hrf pentru fete printr-un program spe- cial. In aeest non program se ține seamă și de necesitățile sociale Și de caracteristicile specifice educației fe- telor. Recomandările făcute de diferitele com'sii create de guvern încă din 1953 în vederea reorganizării ți îm- numeroase Școli cu preocupări multi- ple, precum și nevoia de a introducă în multe din școlile existente disci- plinele științifice și tehnice au pus sarcini importante în fața Centrului național dc cercetări în domeniul e- ducației de bază și a Biroului central de îndrumare educativă și profesio- nală, instituții create în anii din ur- mă. In perioada dominației engleze, po- sibilitățile de învățămînt tehnic fi profesional erau foarte reduse. De a- ceee, guvernul național a acordat — atît în programul său de bază cit și în toate celelalte programe — un loc important extinderii și îmbunătățirii învățămintului tehnic și profesional. Anul acesta. Consiliul național pentru problemele învățămîntului tehnic a recomandat ca în cursul celui de al doilea plan cincinal (pină în 1961) să se înființeze 27 școli politehnice fn diferite regiuni ale Indiei. Prin în- ființarea acestor școli, numărul total al școlilor politehnice va fi de 158, Introducerea limbii engleze ca lim- bă de predare în școli a frînat în ma- re măsură dezvoltarea limbilor indie- ne și, bineînțeles, însuși sistemul de învățămînt autohton. După eliberarea țării i-au depus numeroase eforturi pentru o dezvoltare liberă Și progre- sivă a limbilor indiene, punîndu-se accentul pe limba hindi ca limbă na- țională, menită să ia locul limbii en- gleze. In noul program se propune să se înceapă traducerea din engleza în hindi a unor manuale de știință și tehnologie. Biroul central de cerce- tiri în domeniul manualelor școlare Și Biroul de cercetări în domeniul, ma- nualelor redactate în limbile regiona- le sînt chemate să cOhtribuie la ela- borarea unor manuale originale de un nivel ridicat. O problemă specifică a învățămîn- tului indian o constituie faptul că un de pedagogi nu au la mare număr bază studiile ia de a crea, eliberare, cît corespunzătoare. Nevo- în primii ani de după mai multe Școli cu pu- a înlătura groaznica tință, pentru _ ------------- „ stare de înapoiere lăsată de colonia- lismul britanic, explică de ce 37,7% bunătățirii învățămîntului primar și ce secundar sînt aplicate din ce în mai consecvent. Nevoia de a înființa din corpul didactic al școlilor pri- mare și 44% din cel al școlilor se- cundare nu posedă studii de specia- litate. Intrucit actualmente nevoia de școli nu mai este atît de acută, gu- vernul central și guvernele diferitelor state au luat și iau măsuri în vederea îmbunătățirii calificării profesorilor. Lărgirea rețelei de școli de califi- care și dezvoltarea multilaterală a Institutului central de învățămînt din Delhi — menit să devină un cen- tru activ și eficace de pregătire a cadrelor didactice din întreaga țară — sînt sarcini de primă urgență. An de an se creează în India tot mai multe posibilități de învățătură. Acest lucru reiese limpede și din ur- mătoarele cifre: fosta administrație britanică a provinciilor indiene a cheltuit în anul bugetar 1946—47, indiene 205.000.000 rupii pentru învățămîntnl public, pe cînd bugetul pe anul în curs, votat de parlamentul indian, prevede la același capitol cheltuieli în sumă de peste 379.000 000 rupii. Se poate spune că măsurile luate în ultimul timp de statul indian con- stituie intr-adevăr programul unei noi orientări a învățămîntului public din India. HIRDAY PALL student indian I) Programul național elaborat In 1950 ■re patru obiective principale s 1 — intro- ducerea învățămîntului obligatoriu șl gra- tuit pentru toți copiii între 6—15 ani ; 2 — organizarea unui sitem de educație socia- lă ; 3 — îmbunătățirea și extinderea în- vățămtntulut tehnic; 4 reorganizarea tnvătâmtntuiul superior. 2) Programele anuale de tnvJtimtnt ae discută șt se pun Tn «pllcare o dată cu anul bugetar care începe tn aprilie. Prieteni prin corespondență Zilele trecute a sosit la redacția noastră o scri- soare din Republica De- mocrată Germană. Pro- fesorul Gunther Weisse, de la o școală sătească de Ungă Berlin, își exprimă dorința de a face schimb de scrisori cu un profesor de la o școală sătească din Republica Popu- lară Romină.. Adresa este următoarea: Gunther Weisse, Wolfslake bei Velten liber (Republica mană). Asemenea Berlin, D.D.R. Democrată Ger- scrisori, am pri- mit și din partea unor peda- gogi din țara noastră care vor să întrețină coresponden- tă cu colegii lor din U.R.S.S. și din țările de democrație populară. Pentru a veni în sprijinul tuturor celor care își manifesță această dorință, pentru a contribui la dezvol- tarea și pe această cale a re- lațiilor frățești cu pedagogii’ din țările vecine și prietene. „Gazeta învătămîntului“ în- științează pe toti cei care vor să stabilească astfel de relatij prin corespondență, să trimită redacției numele, specialitatea și adresa lor, specificînd cu pedagogi din care țară vor să corespondeze. Adresele vor fi retransmise de redacția noastră redacțiilor gazetelor de învățămînt din țările prie- tene. Redacția și administrația: București, Piața Scînteil nr. I, Telefon 7.60.10. Tiparul: Combinatul Poligrafic Casa Scînteil „I. V. Stalin" București, Piața Scînteil, Abonamente: 1 an — 12,50 lei; 6 luni — 6,25 lei; 3 luni ™ 3,12 lei, i Abonamentele la „Gazeta învățămîntului” se fac la toate oficiile poștale, prin factorii poștali și difuzorii voluntari clin întreprinderi și Instituții,