Proletari 'din toate 'țănle, uniți-vUl Urgan al Ministerului Invățămîntului șl Culturii și al Comitetului Central al Sindicatului Muncitorilor din Invățămînt și Cultură Anul X, Nr. 471 Vineri 16 mai 1958 4 pagini 25 bani * \ » fee " *4 J Pionierii oferS Hori tnalților oaspeți polonezi la plecarea din [ara noastră. PRI ETENIE CE NEZDRUNCINAT Iitre 12 și 15 mai a. c. poporul romîn a primit vizita unor oas- peți dragi i delegația Partidului Muncitoresc Unit Polonez și a Guver- nJui Republicii Populare Polone, so- siti în țara noastră Ia invitația Co- mitetului Central al Partidului Mun- citoresc Romîn și a Guvernului Repu- blicii Populare Romîn?. Delegația, condusă de tovarășii Wla- dyslaw Gomulka, prim secretar al C.C. 11 P.M.U.P., și Josef Cyrankie- wics, președintele Consiliului de Mi- niștri al R. P. Polone, a fost primita cu deosebită căldură pretutindeni — pe aeroport, la sosire, pe străzile în- sorite ale Capitalei, în întreprinderile vizitate în București sau în regiunea Ploești, în satele. prin care a trecut, ca și la mitingul de pe Stadionul Re- publicii, unde oamenii muncii din Capitală, animați de profunde senti- mente de prietenie și frăție cu popo- rul polonez — constructor al socialis- mului — au venit să-i întîlnească pa înalții oaspeți. La marele miting al oamenilor muncii din Capitala, tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej salutînd, în numele Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Romîn, al Guvernului Republicii Populare Ro- mîne și al întregului nostru popor, pe solii poporului-frate polonez, a vorbit despre prietenia indes- tructibila ce exista între popoarele romîn și polonez și a arătat realiză- rile dobîndite de aceste popoare în drumul lor spre socialism, precum și succesele construcției pașnice din toate tarile socialiste. Tovarășul Gh. Gheor- gbiu-Drj a subliniat ca aceste succese ale socialismului, ca și forța de atrac- ție mereu crescînda a marxim-Ieninis- mului stîrnesc furia reacțiunii impe- rialiste, care încearcă prin tnate mij- loacele să submineze cuceririle istori- ce ale țarilor socialiste, sa slabeasca unitatea lor, sa semene confuzie și ne- încredere în rîndurile mișcării mun- citorești internaționale. Aratînd ca principala primejdie în mișcarea co- munista internațională o constituie re- vizionismul. tovarășul Gh. Gheorghiu- Dej a spus în continuare : „Cele două partide ale noastre, ca și celelaltâ partide frățești, stau pe poziția re»- pingerii oricăror încercări de revizui- re a principiilor marxism-Ieninismu- Jui, de slăbire ■ unității mișcării co- muniste internaționale și a lagărului socialist*4. Luind cuvîntul în fața pârtiei pan ți- lor la miting, tovarifiil Wladyslaw Gomulka a spus că poporul polonez sprijină inițiativele Uniunii Sovietice pentru apărarea păcii în lume și că principala baza a securității popoare- lor polonez șt romîn, chezășia inde- pendenței și a înfloririi socialismului în țările noastre, este unitatea de ne- zdruncinat a marelui lagăr socialist. In cursul vizitei au avut loc con- vorbiri între delegația de partid și guvernamentală a Republicii Popu- lare Romîne și. delegația de partid și guvernamentala a Republicii Populare Polone, convorbiri ce au decurs în- tr-o atmosferă de prietenie și înțele- gere reciprocă deplina. Delegațiile au discutat cele mai importante proble- me ale situației internaționale, pro- bleme actuale ale mișcării muncito- rești internaționale și probleme legate de dezvoltarea continuă a relațiilor romîno-poloneze. In de- clarația comună a celor două delega- ții se subliniază eu tărie hotărîrea Partidului Muncitoresc Romîn și a Partidului Muncitoresc Unit Polonez de a contribui la întărirea unității și solidarității .frățești a țărilor socia- liste,’ la coeziunea ideologică a miș- cării comunist internaționale, în spi- ritul marxism-lenînismului, pe baza principiilor de egalitate, neamestec în treburile interne, pe baza principiului internaționalismului proletar. Decla. rația subliniază politica permanentă de pace și coexistență pașnică între toate țările dusă de guvernele R. P« Romîne și R. P. Polone,. alături, .de U.R.5.S., marea Chină și celelalte țări socialiste. „Ambele guverne — se spune în Declarație — constată cu sa- tisfacție că prietenia poporului polon și poporului romîn, care se dezvoltă șî se întărește în condițiile luptei co- mune pentru construirea socialismu- lui, constituie o bază trainică a rela- țiilor dintre ambele slate“. Declarația prevede in încheiere înființarea unei comisii guvernamentale mixte polono- romîne pentru colaborare economică, încheierea unni acord comercial pri- vind schimbul de mărfuri pe perioa- da 1959—1960, încheierea unui Pro-, tocol privind schimbul de mărfuri pe perioada 1961—1965 și consemnează hotărîrea P.M.R. și P.M.U.P. de a lărgi relațiile și adinei colaborarea dintre ele prin contacte directe și întîlniri ale reprezentanților ambelor partide. Joi dimineața, conduși de un nu- măr impresionant de oameni ai mun- cii din Capitali, membrii delegației de partid și guvernamentale a R. P. Polone au părăsit țara noastră. Șederea in Romînia a solilor po- porului-frate polonez și convorbirile pe care ei le-au avut cu conducătorii Partidului Muncitoresc Romîn și ai Guvernului R.P.R. au contribuit la în- tărirea prieteniei și colaborării mul- tilaterale dintre popoarele romîn și polonez, la adincirea unității țărilor care construiesc socialismul, servind prin aceasta cauzei socialismului, cauzei păcii în lumea întreagă. O nouă Cel de al treilea satelit artifi- cial sovietic al pămîntului lansat în Uniunea Sovieti- că constituie o nouă etapă în stu- dierea spațiului cosmici După cum arată comunicatul agenției TASS, scopul lansării noului sa- telit este efectuarea științifice în păturile ale atmosferei si în mic. Prin varietatea care vor fi studiate cercetărilor superioare spațiul cos- problemelor și rezolvate cu ajutorul său. cel de al treilea satelit artificial al pămîntului • constituie o nouă contribuție re- marca bilă sovietici mondiale. a oamenilor de știință la dezvoltarea științei Cu aparatajul instalat dul satelitului vor fi cercetări în legătură cu pe bor- efectuate presiu- nea și compoziția atmosferei în păturile ei superioare, în legătu- ră cu concentrația ionilor pozi- tivi, cu tensiunea cîmpului elec- trostatic terestru și cu tensiunea cîmpului magnetic terestru, cer- cetări importante în legătură cu radiația corpusculară emisă de soare, radiația cosmică primară, în legătură cu micro meteoriții, cu temperatura în interiorul si victorie a suprafata satelitului etc. Toate acestea au o deosebită importan- tă !n rezolvarea unor probleme de geofizică și fizică, vor aduce mai multă lumină tn cunoașterea globulni pămîntesc, a spațiului cosmic și vor contribui la pregă- tirea viitoarelor călătorii în spa- țiul interplanetar. Sînt deosebit datele relatate în Kentiei TASS cu de interesante comunicatul a- privire la siste- mul de prelucrare a informațiilor știin’ifice și de efectuare a obser- vațiilor asupra satelitului. Si în această direcție savantii sovietici folosesc cele mai noi realizări ale științei. Astfel. întreg programul de cercetări este dirijat cu ajuto- rul unui dispozitiv de comandă- program, care de-a lungul între- gii orbite controlează funcționa- rea aparatajului științific și radio tehnic și programează ordinea e- fectuării diferitelor operații de măsurare. Recepționarea informa- țiilor știin'ifice primite de pe sa- telit, ca și observațiile asupra sa- telitului sînt efectuate O • OQQ QQ' O lecție in l*^.*ratoml r< gă- tite. Sfaturile date de merabni epi- tetului i-au făcut pe pârâți si mui- rească supravegherea ssnpa cospor- tării fiicelor lor,. ceea ce a ivut re- zultate pozitive asupra disciplinei a- cestora și asupra atitudinii lor fată de învățătură. In general, convotbîrile de la părinți la părinți au o deosebită eficacitate. Lucrurile jfnt privite des- chis, ceea ce face să fie înlăturate în- cercările unor părinți de a lua „apă- rarea" copiilor lor. Trimestrial, toți părinții sînt con- vocati Ia o ședință, în cadrul căreia se analizează și se discută rezultatele muncii instructiv-educative din școală. In cadrul ședințelor plenare cu pă- rinții au loc și așa-numitele „convor- biri pe marginea catalogului", pur- tate de diriginți. In acest fel, fiecare părinte poate să urmărească, din eta- pă în etapă, felul cum se dezvoltă copiii. Școala acordă părinților și consul. tații în Părinților cu Și privire odihnă probleme de educație. li se fac recomandări la regimul de muncă al ucenicilor acasă, li se arată cum trebuie să activitatea acestora, în controleze .e măsură să-i solicite la îndeplinirea treburilor casnice etc. Trebuie subliniat faptul că tuturor părinților li se face cu- noscut programul de muncă al co- piilor lor, dîtidu-li-se în acest fel po- sibilitatea să urmărească îndeaproape modul în care își folosesc copiii timpul. E OR nu poate frecventă, ”.utt timp, -zudule, in * St un « folmnr ți &£r c-xytz e iHtveb&îiar fumiaă te n ‘îăOWȘ» tor * MrgM trezii a ae ing. gh. sestor Ia urmă sugestiei date de părinți, cc-'kijcerea școlii a introdus „carnetul de corespondență* cu familia. Prin mvv.-ctena acestuia, părinții sint infor- *aci !■ permanență de comportarea lor, cunosc exact activitățile pe care elevii le desfășoară hi afara orelor de cursuri. Omictul cel mai strins între și piriați se realizează în*ă r» t intermediul diriginți'or. Dirigin- lesv fiecărei clase ține, o dată pe lună. •• ședință cu părinții ucenicilor din ct—a sa Cu acest prilej se discută și se ia» sotăriri care vizează nu numai preiiiemele mai deosebite din viața și Activitatea ucenioior, ci și' piobleme de amănunt, cam ar fi igiena, țintită ales dor et». ' Atunci cînd este nevoie, păritKele unui elev este convocat la școală fără a se aștepta obișnuitele ședințe lu- nare. Aceasta se întîmplă mai ales clnd este vorba de abateri ale uce- nicilor de la disciplină sau de delă- sarea lor la învățătură. La rindul lor, diriginții îl vizitează adeseori pe pă- rinți la domiciliu. In special acum, în perioada de pregătire a încheierii anului școlar, profesorii-diriginți fac numeroase vizite la domiciliul uceni- cilor mai slabi la învățătură și, în colaborare cu părinții, îi îndrumă pe elevi în orgai^zarea studiului indivi- dual, în folosirea justă a timpirfui li- ber etc. Zilele trecute, conducerea școlii a organizat o ședință cu părinții tutu- ror ucenicilor. Cu acest prilej a fost prezentat planul de măsuri al condu- cerii școlii în vederea încheierii cu succes a anului școlar, precum și un referat cu subiectul : „Munca în fa- milie în legătură cu pregătirea și desfășurarea examenelor". In discu- țiile purtate, numeroși părinți au fă- <;ut interesante propuneri privind or- ganizarea meditațiilor, organizarea consultațiilor colective și individuale, asigurarea timpului necesar studiului individual al ucenicilor etc. Planul de măsuri adoptat la această ședință, îm- Ixigățit cu multiplele propuneri ale părinților reprezintă o mărturie vie a colaborării rodnice ce există între cadrele didactice de la școala profe- sională de meserii texHle-Oonfecțif din București și părinții ucenicilor. I. MOSCU I 4 * = gnnizarea șî funcționarea Consi- liului superior al școlilor. După cum se specifică in ordin. Consi- liul superior al școlilor este un organ consultativ, creat in vederea îmbunătățirii învățămîntului de cultură generală, profesional și tehnic. Consiliul superior al șco- lilor funcționează m cadrul Mi- nisterului învățămîntului și Cub turii și are următoarele atribuții : a) face propuneri ministrului în privința conținutului învăță* mintului, a educației tineretului, a politehnizării, a sănătății și igienei școlare, a bazei materiale a învățămîntului, a organizării și a administrației, precum și cu privire la pregătirea, perfecționa- rea ți condițiile de muncă și de trai ale cadrelor didactice ; b) avizează planurile de cerce- tări ale Institutului de științe pe- degogice, ale Institutelor de per- fecționare a cadrelor didactice, ale societăților științifice pendinte de Ministerul învățământului • ți Cul- turii. Examinează programele, și manualele școlara apărute, inițiază anchete și face propuneri pentru îmbunătățirea lor pe viitor, în pri* tința problemelor de conținut ți de redactare, a evitării supraîn- cărcării, a prezentării grafice și artistice ; c) face propuneri asupra trimi- terii in alte țări de lucrători din Ministerul învață minții lui și Cul- turii ți din invățdmint, in vederea schimbului de experiență, precum ți de materiale care privesc învă* țămînhd de cultură generală, profesional și tehnic. Membrii Consiliului superior al școlilor sînt numiți de ministrul țiile obștești centrale (Consiliul Central al Sindicatelor din R.P.R., Uniunea Tinerelului Muncitor din R.P.R., Sindicatul Muncitorilor din învățămînt și Cultură, Consi- liul Național al Femeilor etc.), re- prezentanți propuși de ministere, și organizatii ce.ntrale (Ministerul pentru Problemele' Locale ale Ad- ministrației de Stat, Ministerul Să- nătății și Prevederilor Sociale etc.), ingineri și directori de în- treprinderi, precum și alte per- soane care prin pregătirea și expe- In legătură cu organizarea și desfășurarea concursului de admitere în școlile medii de cultură generală și pedagogice pen- tru anul școlar 1958-1959, s-au sta- bilit următoarele: Concursul de admitere în clasa a Vlll-a a școlilor medii — cursuri de zi — și în anul 1 al școlilor pe- dagogice se va ține și in acest an în două sesiuni. Sesiunea I va avea loc Intre 20-30 iunie a. c., pentru ocuparea locurilor în proporție de 70% dintre cele planificate. Sesiu- nea a ii-a va avea loc intre 8-13 sep- tembrie a.c., pentru ocuparea restu- lui de locuri. ' Concursul de admitere se di la Invațimintalui ți Culturii educatoarele, profesorii ți lorii cei mai bine pregătiți sional, cu cel pufin 10 ani dintre tn fălii- profe- vechi- me la catedră. Șefii secțiilor de. înrățămint și cultură de pe lingă rile populare regionale (ora șui București) sini membri de Ministrul furățămintului și Cul- turii poate numi in consiliu spe- cialiști in științele pedagogice, re- prezentanți propuși de organiza- riența lor pot contribui sul învățămîntului. Pentru orientarea consiliului, pregătirea la progre- activității materiale- acestuia și lor puse în discuția pentru întocmirea avizelor consul- lățire ce se supun ministrului, președintele este ajutat de un bi- rou format din 8 membri. Pentru buna desfășurare a acti- vității consiliului, președintele co- laborează strins cu directorul ge- neral nl tnvițâniinlului de cultură generală și invățiminlului profe- sional și tehnic, precum și cu alta direcții și servicii din Ministerul învățămîntului și Culturii. Colabo- rează, de asemenea, cu uniunile de creație, cu Editura Tineretului și cu conducerile revistelor pentru tineret, în vederea dezvoltării în- vâțimîntului artistic și a educației în învățămîntul de culturi gene- rală, profesional și tehnic. Consiliul își desfășoară activita- tea in adunări plenare sau pe limba romînă și matematică, iar la școlile cu limbi de predare ale na- ționalităților conlocuitoare, la lim- ba maternă, limba romînă și mate- matică. La limba romină (limba ma- ternă ia școlile naționalităților con- locuitoare) ș» la matematică exame- nul se va da scris și oral. La limba romînă la școlile cu limbi de predare ale naționalităților conlocuitoare exa- menul se va da numai In scris. Subiectele probelor scrise sc întocmesc de către secțiile de Invă- țămint și cultură regionale. Iticheierea anului școlar în învățămîntul profesional și tehnic Pentru încheierea actualului an țco Iar rilniln tn vigoare Instrucțiunii. secții. Membrii secțiilor membrii consiliului care, pregătirea și experiența lor, desemnați sn lucreze intr-una unt prin sini din problemele care stabilesc profilul secției. Adunarea plenară este convocată de ministrul Învățămîntului și Culturii cel puțin de 2 ori pe an și este condusă de președintele consiliului. In timpul dintre adunările pla- nare* Consiliul superior al școli- lor este reprezentat de președin- te și de birou, care se întrunește la convocarea președintelui. M-I.C. nr. 899 A/7 mal 1957 încheierea situațiilor școlare triale (semestriale) și anuale Iile profesionale de ucenici, tehnice și tehnice de maiștri — privim trimes tn șei școli. cursur de zi și serale — tn anul școlar 19M- 1957. In ceea ce privește notarea se vor respecta normele flxute prin instrucțli' nile D.C.I.PT nr. 94.739 din 22 no- iembrie 1957 privind notarea elevlh: din școlile profesionale de ucenici, șct TRe de meserii, școlile agricole, șce Iile tehnice și școlile tehnice de ma ștrl, publicate în Buletinul M.I.C., s ria B, nr. 9 din luna noiembrie 195 In școlile de meserii și școlile a- gricole se vor aplica aceleași nomu ca in școlile profesionale de ucenici Obiectele la care se dau examene precum și termenele la care încep ț- se termină diferitele activități legal de sfîrșltul anului școlar, rămln ceh stabilite prin planurile de învățămln aprobate pentru anul școlar 1957/1951 Iar pentru școlile de meserii și țco Iile agricole prin Ordinul M.I.C, nr 34.980 din 27 III 1951» Sărbătorirea în școli a Zilei internaționale Ziua de 1 iunie. Ziua internațio- nală a copilului — prilej de manifestare a dorinței comu- ne de Dace a tuturor popoarelor, pentru intensificarea luptei de fău- rire a unui viitor luminos al copii- lor din lumea întreagă — este în- timpinată anul acesta de toti oame- nii muncii din tara noastră prin rea- lizări insemnate in procesul strucției socialiste, realizări con- care contribuie la asigurarea unui trai fericit copiilor noștri. In intimpinarea Zilei internaționa- le a copilului școlile trebuie să-și intensifice eforturile pentru încheie, rea cu succes a anului școlar. In cinstea acestei zile cadrele didactice vor organiza meditații cu elevii ră- mași in urmă la învățătură, vor în- tări legătura între școală și familie ți vor ține consfătuiri cu părinții e- levilor. In școlile de cultură generală, pe- dagogice, profesionale și tehnice, orele educative, lecțiile și informă- rile politice premergătoare zilei de I Iunie vor avea ca temă : „1 Iunie — Ziua internațională a copilului". Intre 25 mai — 1 iunie inclusiv vor avea loc in școli adunări festive Ia care vor participa cadrele didactice, elevi, părinți etc. Directorul școlii, un profesor sau un învățător va face la adunarea festivă o scurtă expu- nere asuțira însemnătății Zilei in- tern;4ît®9l? e copilului, asupra con- dițiilor hi care se sărbătorește anul acesta în țara noastră ziua de 1 iu- nie, legind apoi această expunere de viața școlii, de felul în care elevii au întîmpinat ziua de 1 iunie. Adunările festive vor fi urmate de programe axate pe tema „Ziua copilului". în școli, în casele de pionieri și în unitățile preșcolare se vor orga- niza standuri de cărți corespunzătoa- de ei în activitatea desfășurată în școală. Pavoazarea interioară a școlilor va cuprinde lozinci mobilizatoare și fo- tomontaje care să oglindească viața copiilor din țara noastră, din Uniu- nea Sovietică și din țările de demo- crație populară. Cadrele didactice. în colaborare cu organizațiile U.T.M. și cu orga- nizațiile sindicale din școli, vor or- ganiza întîlniri între copii și frun- tași în producție, scriitori, artiști, fruntași sportivi care vor vorbi des- pre viața copiilor de altădată și de astăzi. Tot în cinstea zilei de 1 iunie se vor organiza vizionarea în colectiv a filmelor și spectacolelor pentru copii, precum și manifestații cultu- rai-artistice In școli toare localitățile unde există și ale naționalităților conlocui- se vor stabili întîlniri și ac- a copilului țiuni comune ale pionierilor și ele- vilor romîni cu elevii de alte națio- nalități. Copiii sărbători lului în de vîrstă preșcolară vor Ziua internațională a copi unitățile preșcolare respec- tive, ținîndu-se seama ca programul artistic desfășurat să fie la nivelul înțelegerii lor. Pentru copiii preșco- lari se va mai organiza — acolc unde este cazul — tradiționalul curs de triciclete și trotinete. Conducerile caselor de copii crea în aceste case o atmosferă bătorească și se vor îngriji de con vor săr- pro- curarea unor mici daruri pentru co- pii. Cadrele didactice împreună cu or- ganizațiile U.T.M. și de pionieri mai pot organiza In cinstea Zilei interna, ționale a copilului vizite 1a muzee, locuri istorice și scurte excursii în vecinătatea locului natal. re cu vîrsta Școlile se unor numere perete, care și înțelegerea copiilor, vor îngriji de apariția festive ale gazetelor de vor ilustra aspecte din viața elevilor și succesele obținute Ministerul învățămîntului și Cul- turii face cunoscut cadrelor didac- tice calificate din învățămîntul de cultură generală ți învățămîntul profesional și tehnic că. începind cu data de 1 septembrie 1958, învățăto. rii și profesorii chemați să satisfacă stagiul militar îți păstrează postu- rile sau catedrele in învățămint. Pe toată perioada cît durează satis- facerea stagiului militar, posturile și catedrele respective vor fi ocupate numai prin suplinire. La terminarea serviciului militar cadrele didactice sint obligate să se prezinte, in cel mult 30 de zile, la locul de muncă de unde au ple- cat. In caz de neprezentare în acest termen, posturile sau catedrele res- pective vor fi declarate vacante, ur- mînd să fie ocupate în condițiile legale. Dacă terminarea serviciului mili- tar are loc după 1 aprilie, încadra- rea se va face cu data de 1 septem- brie a aceluiași an. IN ATENȚIA CANDIDAȚILOR ÎNSCRIȘI LA CURSURILE SPE- CIALE DE CALIFICARE. Deoarece unii curlsiști înscriși la cursurile de calificare cu durata de 2 ani pentru clasele V-»-VII au unele nelămuriri cu privire la lucrarea de control Ia fizică, se precizează că subiectul „Mișcările periodice" se referă numai la programa anului I, și anume 1^ tema „Mișcarea circu- lară ți aplicațiile ei în tehnică". Exigență-dar nu supraîncărcare (Urmare din pag. 1) școală, directorul a atras atenția pro- fesorilor ci temele scrise sint inter- zise in etapa recapitulării finale. Dis- cuțiile cu uiți directori și profesori au dovedit diu partea acestora mai mult spirit de orientare. Apreciind că întărirea cunoștințelor la unele obiecte cum ar fi matematica sau gra- matica impune folosirea exercițiilor aplicative, ei au stabilit ca în perioa- da recapitulării să se dea teme, scrise la asemenea obiecte. Cu o precizare insă : ca ele si fie reduse ca număr și volum. Lucrul este posibil prin alegerea acelor probleme, exerciții sau texte care apelează la ansamblul cunoștințelor recapitulate într-o anu- miti lecție. Este absolută nevoie ca recapitula- rea să fie privită cu toată seriozita- tea. Atic pretențiile exagerate cit și superficialitatea trebuie 'înlăturate, întrucit amîndouâ duc la efecie nega- lire : extenuarea sau ren anta rea din jartea elevilor la orice efort. Un lucru pe care trebuie sad înțe- legem mai ales este acela ci evitarea supraîncărcării elevilor nu poate fi realizată pe seama slăbirii exigenței față de calitatea cunoștințelor, ci prin selectarea și dozarea judicioasă a acestora, prin îndrumarea și ajutora- rea elevilor. Este normal ca in timpul recapitulării finale elevii să depună un efort suplimentar, impus de volu- mul mai mare de cunoștințe, de ne- voia de a le sistematiza. Acest efort (care nu trebuie în nici un caz să ducă, prin exces, la extenuare) poate fi compensat prin alternarea rațională a timpului de studiu cu timpul de odihnă, prin îmbunătățirea condițiilor de hrană, prin reducerea din progra- mul elevilor a activităților extrașco- tare sau gospodărești. Asemenea mă- suri, adăugate la măsurile pentru ri- dicarea nivelului calitativ al lecțiilor recapitulative, vor permite profesoru- lui să sporească exigențele sale față de elevi în această perioada, să asi- gure o veritabilă consolidare a cunoș- tințelor. O NOUĂ PROMOȚIE DE ÎNVĂȚĂTORI giiiimiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiHiiiiiiiiimiii^ ! DIN MUNCA DE PAR11D I i Sub îndrumarea organizației P.M.R., în școală medie nr. 1 din Mediaș s-a dat in acest an o mare atenție vizitelor în întreprinderile in. = dustrlale șl agricole, ca mlfloc nu numai de îmbo- — gățire și de cimentare a cunoștihțelor căpătate de ■ 1 In curfnd o nouă promoție de viitori învățători se va pre- zenta tn fata comisiilor exa- menului de stat, pentru a intra apoi în rindurile celor cărora le este în- credințată instruirea și educarea co. piilor- O dată cu absolvenții școlilor pe- dagogice de 4 ani în lichidare, in anul acesta va intra în munca di- dactică și prima promoție de absol- venți ai institutelor pedagogice de învățători cu durata de 2 ani. Rezul. țațele pe care le vor obține în mun- ca lor acești absolventi var permite să se verifice în ce măsură forma de pregătire a învățătorilor în institute pedagogice de 2 ani corespunde sar- cinilor actuale ale școlii noastre. La Institutul pedagogic de invă- 'țători din Iași s a constatat că atît viitorii absolvenți ai institutului, cît și cei ai școlii pedagogice în lichi- dare vor pleca în muncă cu o bună pregătire științifică, pedagogică și metodică. Mulți dintre acești ab. solvenți iubesc profesia de în- vățător și doresc să meargă să muncească la sate, unde voi duee, pe lingă pregătirea primită în școală, și elanul lor. tineresc. Ca o doVadă a preocupărilor pentru pregătirea viitorilor învă- țători în vederea muncii didac- tice este faptul că elevii și stu- denții au fost repartizați să facă practică pedagogică pe lingă cei mai buni învățători din localitate, majo- ritatea dintre ei obținînd - rezultate mai mult deeît satisfăcătoare. In a- celași timp s-a urmărit ca practicam ții să participe atit la activitatea la clasă, cit și la activitățile din cadrul consiliilqr pedagogice, cercurilor pe- dagogice, Ia activitățile extrașcolaze și cu părinții. In prezent, eforturile colectivului de profesori, ale elevilor și studen- tilor de la Institutul pedagogic de învățători din Iași sînt concentrata în direcția pregătirii încheierii anu- lui școlar și examenului de stat Există condiții ca munca de recapi- tulare în vederea examenelor să se desfășoare cu rezultate bune, deoa- rece profesorii și elevii au muncit cu seriozitate în tot cursul anului. Ma- joritatea profesorilor din institut s-au preocupat îndeaproape de legarea cu- noștințelor teoretice de activitatea practică, de confecționarea materia- lului didactic de care vor avea ne- voie viitorii învățători în școala ele- mentară, de pregătirea acestora în ve- derea unei activități multilaterale la sate, de înarmarea lor cu cunoștințe și deprinderi de muncă obștească și culturală. Astfel, profesorul de limba romină, tov. Sterie Rădoi, a acordat o atenție deosebită predării gramaticii avind grijă ta, atunci cînd elevii și studenții aveau de. tinut lecții prac- tice de gramatică, o dată cu verifica- rea planurilor de lecții respective să verifice și- cunoștințele acestora. Tot- odată, elevii și studenții și-au con- fecționat sub îndrumarea lui ma- terial didactic (scheme pentru pre- darea gramaticii, alfabetare. litere etc.) de care se vor servi în munca didactică. In predarea literaturii profesorul a căutat să se oprească mai mult asu- pra operelor literare de care se vor folosi elevii și studenrii în practica lu» de învățători și biubi Ut eraiură pen- tru copii. El n-i rrgBI.it în lecțiile sale nici aspectul râtoaic. ci B cău- tat ‘Aă subHnitte probfereele metodic a asupra cărora vor trebui să se o- prească elevii și studenții în activi- tatea lor viitoare, a confecționat ca ei unele planșe In care textele dn povestiri stat ineoțite de ilustrații etc. Tot I* lecțiile de literatură ’-a p\i accent pe fermarej c. . < — și s-au dat îndrumări pentr:: punerea in scenă a pieselor de teatru, in ve- derea activității pe care viitorii în- vățători o vor desfășura in cadrul că- minelor culturala. Tov. Rădoi a urmărit dezvoltarea interesului elevilor și studenților pen- tru cunoașterea, culegerea și valori- ficarea folclorului, i-a îndrumat ca tn timpul vacanțelor să culeagă pro- ducții populare Vii toni Învățători an fost ținuți ta curent cu noutățile literare st artis- tice prm audiem de cxiFmi:? h- terare. vizitam de Bocumente ~±l- turale. prin vtztooarea de piese de teatru și filme etc. AJUTORUL dat de inspectori O pregătire mulțumitoare a viito- rilor învățători s-a obținut și în ca- dru! altor obiecte de Invățămînt sau activități, ca pregătirea politico-ideo- logică. pedagogia, practica pedagogi- că, educația fizică. Rezultate bune în pregătirea elevilor și studenților a obținut și profesorul de muzică, deși lipsesc manualele de muzică atît pentru școala pedagogici cit șf pen- tru institutul de învățători. Elevii și studenții au o bună pregătire muzi- cală. corul lor fiind evidențiat în mod deosebit, iu vtorii absolvenți vor pleca in Invit mint ol un l-jgat re- pertoriu de cin e-v. atît centru școa- la elementara c!t ». neutru căminul cultural. Ei știu a. :m să descifreze cintece «4 pr-că'.nască ansambluri corale, folos.tsd'i-se și de vioară în nrerl-uei în ic tpiucM I-.Mitot pedagogic de Li ■ • ri dan laș: -'rifti iasă o serie de s eurîti »> -norii care dmaeta bane; pretăUri a «Borilor în < ătflcre Sa s-a acordat suficientă gr.â e:lt»- bie» A MM BOI Bc'Ai poat» ppablBBab ondta. IssîiaBal piezirAă «sari Rposri • te crea cc pnr«a* bmtnrn aa ca anMoc. nutena! ctebctie Băămai Wsinps- hc Mc AMfeă ci as arr tataoatoarr coreapuBcăCnnre. cabteMe —— mnsee. ^aiștr aurind dădăcite procre 0» rtwcrte «arenfe efc O a«r- Broea Wtaatae ac taMte drete U Maaaor OM jaMMn BBoaaâne a A*- * 1 în eoodrnde te care fia II an aii te prrrest «rr itr.e txsssTȚ-— dt tmititnri și șmhte perUfoce ca at> eteext* redus dc elen șa Ma ta«C și cu un număr mic de cadre didactică (Institutul pedagogic de învățători din Itși are numai 5 cadre didactice cu funcția de bază în școală), ele nici nu ar putea deveni centre metodice puternice. Pentru aceasta ar fi nece- sar. cred, ca astfel de instituții care pregătesc viitori învățători să devină model de organizare și înzestrare și, să fie transformate în unități mari, cu colective numeroase de cadre di- dactice, capabile nu numai să asigure o pregătire multilaterală și temeinică a elevilor și studenților, ci și de a Îssfășura acțiuni de cercetare iințifică, de îmbogățire a științei noastre pedagogice. Consider că în activitatea ins- titutelor pedagogice de învățători și a școlilor pedagogice se ridică și alte probleme, care necesită o analiză mai profundă. în vederea înarmării viito- illor învățători cu deprinderi de mun- că la sate, merită să fie studiată ne- cesitatea introducerii practicii agri- cole obligatorii a acestora, practică ce ar putea fi organizată înaintea ultimului an de școală, în timpul va- canței de vară, în unități agricole so- cialista de la sate. Cu acest prilej viitorii învățători ar avea posibilita- tea ca într-o parte din timp să-și dezvolte cunoștințele de agricultură, iar în restul timpului să desfășoare txwte celelalte acțiuni obștești și milturale care cad în sarcina învăță- tcrilor de la sate. O dată cu aceasta, « fi necesar, poate, să se introducă pentru absolvenții școlilor pedagogice și institutelor pedagogice de învăță- turi un stagiu obligatoriu de activi- tate la sate în primii lor ani de în- vățăm int. OțariTi unor rezultate cît mai bune în munca de pregătire a învă- țitordor este strins legată de îmbu- nătățirea planurilor de învățămînt și programelor și de asigurarea elevilor n studenților cu manuale corespun- zătoare. Organizarea unei consfătuiri cu di- rectoru iocututelor pedagogice de în- vițătMl și școlilor pedagogice ar con- tribu: te n mai bună cunoaștere și re- z«rf«re s tuturor problemelor pe care le ritfeă diferitele aspecte din mun- ca de t^sitire a viitorilor învățători, iar intlterea unor sesiuni științifice anuale ale cadrelor didactice din a- cesce înMnudi ar determina un mai sc-cre av rezultate bune la Clasă Prolmori: oare vor preda anul 1 ;:tor ta cla» ■ V-a există ta lecții-! le de recapitulare « materiei ta cla-' »ele a IV-a, spre cunoaște pe vi- itorii lor elev!. De curînd e svut loc în școală a «dunăre cu pări-rpi. In cadrul căreia s-e subliniat necesitatea ajutorului pe care trebuie să-l «corde aceștia co- piilor lor în perioada de recapitulare a materiei. POP GHEORGHE Biii Mare Discuția cu cîțiva diriginți de la școala medie nr. 16 din Capi- tală mi-a dovedit că ei se preocupă cu seriozitate de rezolvarea problemelor care se ridică acum, în ultima etapă a anului școlar, in cla- sele pe care le conduc. Fără în- doială, fiecare clasă are specificul ei și tocmai de acest specific caută diri- ginții să tină seama în primul rind. Diriginta clasei a VIl-a „B“ tov. V. Rustea, bunăoară, a constatat că elevii rămași în urmă la învățătură folosesc mai pu(in timp pentru pre- gătirea lecțiilor deeît cei buni. Ce denotă adest fapt ? Că ei își pregă- tesc în grabă lecțiile, nu-și efec- tuează în întregime temele, nu în- vață tot ceea ce au de învățat. La clasa a V-a .,B“, diriginta Steluța Grigorescu a observat că unii dintre elevii buni din clasa ei nu iau in serios munca de pregătire a lecțiilor de recapitulare, avind impresia că știu totul și că nu mai au nimic de învățat. Dirigintele au discutat a- ceste probleme în orele educative, au stat de vorbă și individual cu elevii care au astfel de lipsuri. Ținînd cont oe lipsurile constatate, tov. Rustea a dat elevilor rămași în urmă indicatii cum să-și pregătească lecțiile, le-a cerut să facă eforturi mai mari. Tov. Grigorescu a atras atenția elevilor buni din clasa ei că nu pot asigura o consolidare reală a cunoștințelor pe care și le-au însușit deeît dacă repetă cu conștiinciozitate cele învă- țate in cufsul anului. Tov. Eleonora Capatos, diriginta clasei a VllI-a „B“, a sezisat în clasa ei o problemă deajuns de difi- cilă. E vorba, anume, de prieteniile dintre fete și băieți, prietenii greșit orientate, care nu sînt bazate pe a- precierea reciprocă a unor reale cali- tăți cum ar fi stăruința la Învăță- tură, comportarea demnă. tovără- șească, care pot și trebuie să con- stituie temeiuri pentru apropierea in- tre colegi. In cazurile despre care e vorba elevii își manifesta prietenia nu discutînd despre diferite pro- bleme legate de pregătirea lor. ci în alt mod, prin schimburi de biletele în timpul orei, prin plimbări după cursuri, printr-o grijă exagerată a fetelor pentru cochetărie. Aceste preocupări au fără îndoială repercu- siuni asupra situației lor școlare. Problema prieteniilor o preocupă mult pe dirigintă. Ea se străduie să o rezolve cît mai bine, arătîndu-le elevilor săi care trebuie să fie ade- văratul conținut al prieteniilor dintre fete și băieți — colegialitate, în- săptâmîni tr-ajutorare la învățătură, respect reciproc etc. Dirigintele care conduc clasele a VII-a au acum sarcini speciale. Elevii lor se pregătesc pentru exa- menele de absolvire și de admitere. Ei trebuie să facă acum eforturi deosebite întrucît, pe lingă recapitu- larea materiei din acest an, trebuie să revadă și materia din anii prece- denți. Tovarășele diriginte i-au în- drumat să înceapă pregătirea pentru examene încă din vacanța de primă- vară. Unii dintre elevi au și început să învețe. Dirigintele au observat însă că o serie de elevi muncesc prea mult și inutil, făcînd rezumate scrise din materialul anilor precedenți. Ele au arătat acestor elevi că trebuie să-și organizeze învățătura cu mai multă chibzuință, să se bazeze pe planurile de sinteză alcătuite de el în clasele a V-a și a Vl-a. Trebuie arătat însă că dirigintele claselor a VII a n-au acordat sufi- cientă atenjie unei probleme impor- tante care se ridică acum în clasele lor — și anume, problema orientării profesionale a elevilor. Bunăoară, tov. Angela Morfei, diriginta clasei a VII-a „A“. s-a mulțumit să dea in această privință doar indicații cu caracter general. De fapt. tov. Morfei, socotind că în orientarea profesională a elevilor părinții au rolul hotărîtor și că școala nu-i poate influența prea mult, nici n-a discutat prea serios cu părinții a- ceastfi prollletnă. Pe tov. Morfei n-a preocupat-o cunoașterea aptitudini- lor elevilor, de aceea n-a putut să indice fiecărui elev în ce profesiune ar putea da cel mai mare randa- ment. ce carieră e mai indicată pen- tru fiecare. Pe lingă problemele specifice fie- cărei clase, există în activitatea școlii, în această etapă, și unele pro- bleme generale, pe care diriginții caută să le rezolve toți în același mod. Elevii tuturor claselor V—X au cursuri după-amiazâ. Mulți din- tre ei încep să studieze seara, după ce sosesc acasă, și studiază pînâ tîrziu. Seara munca nu dă însă ran- dament, elevii fiind obosiți după orele de curs. Dimineața, acești elevi se scoală tîrziu. Este evident, deci, că nu le mai rămîne suficient timp pentru pregătirea lecțiilor. De aceea, diriginții au discutat fn mod special cu ei această problemă și i-au deter. minat să renunțe la acest sistem de muncă, care nu dă rezultate bune. Toți diriginții și-au propus ca în timpul recapitulării să intensifice a- i i I I I I i I s ■ 1 Ș K £ Pregătiri pentru concursul de admitere Colectivele pedagogice din șco- lile noastre au datoria de a trimite in fața comisiilor pentru concursul de admitere în clasa a VIII.a elevi cit mai bine pregătiti. Aceasta cere din partea proîesorilor o grijă deosebită pen. tru acei elevi care nu primesc In familie un sprijin susținut în re. peterea și aprofundarea cunoștin- țelor fie pentru că părinții nu au pregătirea necesară, fie pentru că nu au timp. Spre deosebire de anul trecut, cind terii abia meditațiile hi vederea admi. în clasa a VIIM au început în ultimele luni de școală, anul acesta s.au luat măsuri pen- tru începerea pregătirii elevilor încă tar. In Iilor, vilor de la deschiderea anului etapa actuală a muncii șco. șco. acțiunea de pregătire a ele- ce urmează să se prezinte la concursul de admitere — prin, tre care un mare număr provin din mediu muncitoresc — a căpă. tat o deosebită amploare. Corni, slile organizate pe plan raional, comitetele raionale și orășenești de partid șl cadrele didactice, ocupă cu o deosebită stăruință această problemă. Așa stau lucrurile, de pildă. se de la Lupenl. Organizația de partid din întreprinderea minieră „Lupeni" tine evidența tuturor fiilor munci- torilor din întreprindere care ur- mează cursul de pregătire pentru intrarea în clasa a VIII.a. acordă sprijin pentru buna funcționare a învățămîntului, arată părinților că este necesar să nu-l rețină Pe co. pil de ta participarea ta cursuri, făcinduj să Înțeleagă că rostul meditațiilor este acela de a pune pe picior de egalitate tn fața exa. menelor pe copiii muncitorilor șl ai țăranilor muncitori cu ceilalți copii care vin din mediu intelec. luai. Biroul organizației P.M.R. din școală și organizația de partid a întreprinderii au reco- mandat profesorilor care lucrează la cursul de pregătire să orga- nizeze temeinic orele de meditații și consultațiile, să asigure o bună supraveghere a elevilor în timpul efectuării lecțiilor. Pentru realiza- rea acestei sarcini, profesorii loa- chim Cocea, Silvia Mesaroș și Anghel SlăVucaanu și-au întocmit planuri de mancă bine chibzuite, care cuprind întreaga activitate ce o vor desfășura cu elevii pînă la examenele de admitere. întreprinderea ,.J»zsa BeT»“, care patronează școlile de 7 arii cu limbile de predare romină și maghiară din Baia Sprie, a pus la dispoziția cursului de pregătire din această localitate laboratorul întreprinderii, pentru a desfășura aici experiențele necesare. Mobili- zați de organizațiile de partid, profesorii Florlca Usian, Valen- tin Murețan, Viorica Bulduc. Ot1o Rozoski și Gizela Podolenski de ta școlile din Baia Sprie se pregă- tesc cu multă seriozitate pentru meditațiile pe care le dau elevi, lor din clasa a VILa în vederea pregătirii lor pentru concursul de admitere fn clasa a Vlll.a. Ei folosesc fn cadrul acestor lecții un bogat material didactic consttnd tn scheme, planșe, tablouri, grafice, figuri geometrice e*c.« «are ti ajută pe elevi la o mai bună Înțelegere a cunoștințelor, precum sistematizarea acestora. șf la In per- manență acești profesori Îndrumă munca Independentă a elevilor, ajuttndu-i să folosească cu pri- cepere manualul, materialul bi- bliografic, să rezolve diferita ti- puri de probleme și «xerciții. Și în numeroase școli ale Capi- talei se desfășoară o muncă stă- ruitoare pentru buna pregătire a elevilor ce se vor prezenta ta con- cursul de admitere tn dasa a Vlll.a. La școala medie nr. 29 din cartierul 23 August, de pildă, s-a organizat un curs de pregăti- re a școlarilor din această cate, gorie. printre care un mare număr sînt ții ai muncitorilor, ia care iau parte' elevi ai școlilor nr. 47, 58, 59, 60, ximatlv țlțl în 61, 190 62 și 66 patru de elevi, grupe. apro. împăr- Pentru a asigura o temeinică însușire a cunoștințelor de literatură, profe- sorii care predau Ia acest curs au împărțit materia pe teme ca ..Lupta pentru independența na- țională oglindită tn operele scrii- torilor clasici", „Folclorul și in- fluenta lui in literatura cultă", „Critica orînduirii burghezo-mo- șierești în operele scriitorilor cla- sici", „Omul nou în literatura ac- tuală", etc. — aceste teme fiind, binefnțeles, adaptate nivelului de cunoștințe al elevilor din clasa a VII-a. Pe baza acestor teme cu- noștinfele predate Ia clasă sînt înmănuncheate după conținutul lor de idei, sînt sistematizate și generalizate. La gramatică, pro- fesorii fac cu elevii fn special a- nalize pe texte alese din operele scriitorilor noștri clasiel. La ma- tematică se acordă o atenție deo- sebită recapitulării cunoștințelor privitoare la fracții, precum și cunoștințelor da algebră, deoarece s-a constatat că elevii au unele confuzii tn această privință. Cu bune rezultate se desfășoară și curtul d« pregătire d« ta șooala medie nr. Preocupindu.se 16 din București, de Înarmarea e. levilor cu cunoștințe temeinice, cei ce conduc acest cută caută, In același tknp, să nu.i su- praîncarce pe elevi, așa tnci* a. ceștiă să pu neglijeze plinele d« învățămînt vor da urmare dtsci. la care examene de absolvire. Ca a muncii desfășurate Ia cursul de pregătire, mulți dintre elevii care frecventează acest curs au obținut note mai bune pe ulti- mul trimestru. De exemplu, e. levul Gh. Floretcu, care a avut pe trimestrele 1 și II ta matema- tică media 5, a reușit să.și îmbu. nătățească simțitor situația la în- vățătură 1a acest obiect in cursul trimestrului III. Grija organizațiilor de partid, străduințele cadrelor didactice și eforturile 1a învățătură ale elevi- lor tnșiși vor asigura, fără îndo- ială, succesul ta concursul de ad. mitere în clasa a Vlll.a, pătrun. derea în această clasă a unul mai mare număr de fii de muncitori și de țărani muncitori temeinic pregătiți, a unor tineri merituoși, capabili să.și însușească fn adîn- cltne cuceririle știjnfei și culturii. GH. FLEANCU I | I H de școală sistențele ia lecții, spre a urmări nivelul de cunoștințe al elevilor lor, in special al celor rămași în urmă, pentru a-și da seama dacă fac pro- grese, pentru a putea lua măsuri efi- ciente în legătură cu cei care nu se pregătesc suficient. Diriginții urmă- resc și atmosfera din clasă din timpul recapitulării, cercetînd în ce măsură elevii sînt atenti, dacă își iau notițe, dacă au înțeles problemele care se discută. Ei au în vedere și controlul notițelor, pentru a vedea dacă sînt corect luate, dacă elevii își alcătuiesc schemele recapitula- tive. Diriginții vor veghea ca elevii să participe cu regularitate și să vină bine pregătiți la orele de consultație. De îndată ce vor constata că un elev rămas în urmă la învățătură lipsește de ia aceste ore. il vor vizita acasă, spre a cunoaște motivele pentru care absentează. Cunosclnd îndeaproape munca ele- vilor, diriginții își pot da seama daca pregătirea lecțiilor de recapitu- lare nu le cere eforturi peste puterile lor, dacă nu sînt supraîn- cărcati. In cazul cînd constată că elevilor li se cere în mod Inutil un volum prea mare de muncă, iau legă- tura cu profesorii respectivi pentru a înlătura supraîncărcarea. In general, diriginții stau de vorbă cu toți pro- fesorii care predau la clasele lor, dis- cutînd cu ei situația elevilor, în spe- cial a acelora cate au obținut note mici pe primul și al doilea trimestru și care, deci, au lacune serioase în cunoștințe și se impune a fi exami- nați acum mai des. Și în legătura pe care o tin cu părinții diriginții de la școala medie nr. 16 se ocupă în mod special de problemele pe care le ridică etapa actuală a muncii din școală. O ast- fel de problemă este aceea a atitu- dinii pe care o au unii părinți față de copiii lor. Există o categorie de părinți care îi obligă pe copiii. în specia! pe fete, să facă și acum anu- mite trebui casnice. Diriginții le-au explicat că în această perioadă tre- buie să-și scutească copiii de aseme- nea preocupări, pentru a le lăsa timp să.și pregătească lecțiile. Altă cate- gorie de părinți își rasfață prea mult copiii. Le oferă îel de fel de dis- tracții. îi duc cu regularitate la spec- tacole, organizează — și organizează chiar prea de» — ceaiuri, aniversări. Acestor părinți diriginții le-au arătat că asemenea activități îi distrag p« elevi de la învățătură și că trebuia întrerupte necondiționat în această etapă. In perioada recapitulării, elevii depun o muncă mai intensă. Pentru a reiista eforturilor care II ae cer ei trebuie si se ^hrănească bine. De a- ceea, diriginții au arițat părinților că alimentația consistentă a copiilor trebuie să fie o grijă permanentă a lor. Prin aceste- măsuri și, bineînțeles, prin înlăturarea lipsurilor pe care le mai au în muncă, diriginții de la școala medie nr. 16 vor putea să contribuie în mare măsură la cit mai buna pregȘtfre a elevilor din clasele pe care le conduc, la buna desfășu- rare a recapitulării. M. 1LEA Măsuri eficiente Pentru încheierea cu succes a anu- lui școlar, secția de Invățămînt șl cultură a raionului Strehaia a ela- borat din timp un plan de măsuri care a fost prelucrat cu directorii școlilor. Cu acest prilej s-au dat în- drumări privind organizarea muncii directorului fn etapa de încheiere a anului școlar șl s-au precizat proble- mele mai Importante care trebuie re- zolvate in această perioadă: ridica- rea calității lecțiilor, organizarea de consultații, Îmbunătățirea muncii e- ducative, întărirea legăturilor dintre școală șl familie, asigurarea frecven- ței regulate a tuturor elevilor, crea- rea unor condiții cît mai bune de în- vățătură etc. Totodată au fost discu. tate șl sarcinile diriginților în etapa actuală. Secția de învățămînt șl cultură s-a preocupat șl de cadrele didactice cam sint înscrisa la cursurile de perfecțio- nare, dindu-le îndrumări pentru or- ganizarea studiului lor Individual. N. STOCH1NA Strehaia Note de drum din R P« Polona .Din activitatea organelor sindi cale Organizația sindicală sprijină lucrările de încheiere a anului școlar In perioada de recapitulare fi- nală, de pregătire și desfășu- rare a examene^r cadrelor di- dactlce li se cer eforturi mal sus- ținute decît in cursul anului școlar. Tocmai de aceea comitetul de insti- tuție al școlii medii nr. 12 din ra- ionul „I Mai“ al Capitalei a Inten- sificat, in această perioadă, sprijinul pe care-l acordă pentru rezolvarea multiplelor probleme ce se pun In fața cadrelor didactice și a direcției școlii. încă tn luna aprilie, prin con- sfătuirea de producție organizată pe tema recapitulării si a pregătiri exa- menelor, comitetul de instituție, în- drumat de organizația de partid și de comun acord cu conducerea șco- lii, a trasat sarcini precise tiecârui membru de sindicat in parte, «sigu- rind participarea in masă a membri, lor de sindicat la lucrările de plani- ficare a recapitulării, la organizarea in condiții cît mai bune a pregătirii și desfășurării examenelor. De pildă, profesoara Eugenia Lupu a primit din partea organizației sindicale sar- cina de a coordona activitatea de recapitulare a materiei la cursul se- ral Tovarășa Lupu ține o legătură permanentă cu profesorii claselor respective, urmărește volumul teme- lor pentru acasă, planificarea con- sultațiilor etc. O contribuție deosebită aduce co- mitetul de instituție la pregătirea elevilor din clasa a VII-a in vederea examenului de absolvire șl a con- cursului de admitere In clasa a Vlll-a. precum și la pregătirea ab- solvenților cursului serai pentru examenul de maturitate. Comitetul de instituție se preocupă și de întărirea legăturilor școlii cu fam'lia in această etapă, dind indi- cații membrilor de sindicat asupra problemelor pe care trebuie să le lă- murească părinților in vederea unei cit mal bune pregătiri a copiilor lor: respectarea regimului de zi. organi- zarea unei odihne -raționale etc. Organizația sindicală din școală privește cu toată seriozitatea proble- mele muncii in această ultimă etapă a anului școlar și mobilizează toate forțele in vederea încheierii sale Cu cit mai multe succese. Prof. MIHAIL TANASESCU Consfătuire de muncă Întărirea disciplinei conștiente a elevilor constituie o preocupare de seamă a colectivului cadrelor didactice de la școala pedagogică din Oradea. Datorită grijii deosebite pe care au zvut-o pentru rezolvarea a- cestei probleme comitetul sindica' de instituție și Întregul colectiv al ca- drelor didactice, s-a asigurat In ge neral o disciplină bună in școală, care s-a reflectat și în rezultatele obținute de elevi la învățătură. Cu toate acestea, una dintre cla- sele școlii — și anume clasa a Va „A” — continua să fie nedisci- PRIMUL CONGRES al Sindicatului Muncitorilor din Inoafămint, Școli Superioare și Instituții Științifice din U.R.S.S. Tutre 12 fi 14 mai a.c- an avat loc la Moscova I lucrările priaiului Con grei al Sindicatului Mun* citurilor din Invățămint, Școli Superioare ți Instituții Știiuțifice din (J.R.S S. Ordinea de ii a con* grcsnlui a cuprins raportul Comitetului organizatoric al Sindicatului Muncitorilor din Invățămint, Școli Superioare ți Instituții Știiuțifice din U.R.S S., rapor- tul Comisiei de revizie a sindicatului, precum ți expu- neri privitoare la planul de perspectiva al dezvoltării invățămîntului superior în U.R.S.S^ la planul de perspectiva al dezvoltării științei în U.R.S.S. |i la Sta- tutul Sindicatului Muncitorilor din luvațamînt, Școli Superioare ți Instituții Științifice din U R.S.S. Congresul ■ ales Comitetul Central al Sindicatului Muncitorilor din luvațamînt. Școli Superioare ți Insti* tații Științifice din U.R.S.S. ți Comisia de revizie a sindicatului, precum ți delegați la Congresul al Xlldea al Consiliului Central al Sindicatelor din U.R.S.S. Sindicatul Muncitorilor din Invățămint ți Cultura din R.P.R. a adresat primului Congres al Sindicatului Muncitorilor din Invățămint, Școli Superioare ți Insti- tuții Științifice din (J.R-S.S. următoarea telegramă : transmite un fierbinte salul frățesc primului Ce■ grea ■I Sindicalului Maacilerilor din lava|nmKuL Șeuli Superioare ți Instituții Științifice din IJLS S. Cu areal prilej oamenii muncii din invațaminl ii rullura din țara noaslra felicita caldarot pe profeeorii sovietici penlru strălucitele snrrese obtiaale în per- fecționarea măiestriei lor pedagogice. ta educarea minunalului tineret sovietic ți în ridicarea pe a Ireaptâ alît de înalta a științei ți culturii sovietice, care au rențit sâ înfăptuiască cele mai îndrăznețe visuri ale omenirii. Activitatea rodnica depusă de sindicalul dv*. ți experiența înainlala a pedagogilor sovietici conalilnie un îndrumar valoros în activitatea noastră aiadiralz p in moara iest rurtiv-educativa din țcolile noastre. Uram sncces deplin lucrărilor congresului dvu ți vă dorim, dragi tovarați. noi victorii'în realizarea măre- ței sarcini ■ construcției comuniste ți in lupta pentru pace ți relații prietenețli între popoare. Comitetul Central al Sindicatului Muncitorilor din luvațamînt ți Cultură din Republica Populara Romîna Ia numele Prezidiului C.C al Sindi- catului Muncitorilor din luvațamînt ți Cultură din R.P.R. PREȘEDINTE ION NiSTOR plinată. S-a hotărit atunci să se dezbată problema asigurării discipli- nei in clasa a V a „A“ intr-o con- sfătuire de muncă. Referatul prezentat de tov. Vasile Chiș, dirigintele clasei, precum și coreferatul prezentat de tov. prof. Constantin Caciaunu au constituit baza de discuție pentru cadrele di- dactice prezente la această consfă- tuire. Tn referatul dirigintelui clasei s-au analizat principalele cauze care explică situația nesatisfăcătoare a clasei a Va ,.A“ sub raportul d'sci- fdinei. Tov. Chiș a arătat că, pe ingă unii factori obiectivi care tre- buie luati in considerare în gene- ral In explicarea manifestărilor de indisciplină la clasele a V-a (parti- cularitățile de vîrstă și noile condi- ții create tn urma trecerii de la munca cu un singur pedagog 1a munca cu mai mulți pedagogi) exis- tă și o serie de cauze — privind munca părinților, a cadrelor didac- tice — care au determinat lipsa de disciplină. Dirigintele clasei a rele- vat astfel că între manifestările de indisciplină ale elevilor care au dat mai mult de lucru cadrelor didactice și condițiile de educație din familie există o strinsă legătură: fn toa'e cazurile s-au constatat lipsa de. exi- gență a părinților și greșeli in me- todele și procedeele folosita de aceș- tia în educarea copiilor. „Nici acasă nu-s disciplinat” — a declarat un elev dirigintelui într-o convorbire, iar părintele acestui elev, drept răs- puns la tncunoștiințarea făcută de dirigintfe privitor la numeroTsele abateri disciplinare ale fiului său. a răspuns nepăsător: „Nici eu n-am fost mai bun cînd eram ca el" Cu o astfel de mentalitate care, din ne- fericire, mai caracterizează pe unii părinți, este firesc ca educați» copii- lor în familie să sufere. Iar școala să întîmpine greutăți in munca sa cu copiii. Ar fi o greșeală însă să se arunc* toată vina numai asupra părinților. In discuțiile purtate pe marginea re- feratului s a arătat că nici cadrele didactice n-au făcut totul, că și In munca lor au persistat unele n* ajunsuri. Așa, de exemplu, au lisai de dorit unitatea de vederi și de exigență între cadrele diuactice ce predau la clasa a V-a _A“. precum și legătura cadrelor didactice cj di- rigintele clasei. O serie de abateri disciplinare n-au fost seacț .-ale imediat și destul de sever, iar cpr nia publică a clasei n-a fost sufk>«K antrenată fn rezolvarea nrobien>eior disciplinare. O greșeală a fost și fap- tul că clasa a V-a „A" a fost insta- lată intr-o sală izolată de cancelar.e Oaspeți de La invitația Comitetulj: Central al Sindicatului Manctooioc din Invățămint și Cu tură Sin R.P.R.. la 15 mai a.c. ■ sosit fa Ca- pitală o delegație a Comitetul. Central al Sindicatului Muncitorircr din Invățămint. Scoli Superioare Și Instituții Științifice din L.R.S S. Delegația a fost întimfinat» ii aeroport de tov. Ion Sistor. pre- ședintele Sindicatului Muncitorilor din Invățămint și Cultură, de »Ri reprezentanți ai C.C. al Sindicatului Muncitorilor din Invățămint și Cul- tură, precum și de reprezentanți si Ministerului invățămîntului și Cul- turii. Din delegație fac parte tovarășii lacov Terentievici Parseniuk, pre- ședintele Comitetului sindical repu- Formațiile artistice calificate pentru faza finală a concursului S. M. I. C. - ..— .— ---—-— ■ — — — I Zilele trecute a avut loc la cediul C.C. al S.MJ.C. șadlz comisiei centrale a primului concurs al formațiilor artistice de amatori ale muncitorilor din Invățămint. La ședință s au anali- zat modul cum s-a organizat fi desfășurat iaza interregionala a concursului fi rezultatele obținute de formațiile participante, s-au stabilit premiile pentru formațiile fruntașe In faza regio- nală fi s-au luat unele măsuri cu privire la pregătirea fi des- fășurarea tazei finale a concursului. Luind in discuție botărlrile Juriilor Interregionale, comisia centrală a confirmat participarea la faza finală a următoarelor formații: 1. FOBMAȚIILE DE COB ale cadrelor didactice din locali- tățile : Iași, Galați, Craiova, Lugo], Sibiu, Clmpia Turzil fl Satu Mare, 2. FOBMAȚIILE OBCHESTBALE ale cadrelor didactice din localitățile : Bacău, Curtea do Argsș, Orașul Stalin fi Botoșani. I. BRIGĂZILE ARTISTICE DE AGITAȚIE ale cadrelor didac- tice din localitățile : Balș, Teaca — raionul Bistrița, Hld — ra- ionul Jibou, fi Stolnici — raionul Costeștl. 4. ECHIPELE DE DANSURI ale cadrelor didactice din loca- : Arad. Negrești—Oaf, SI. Gheorghe, Ineu fl Urechefll — raionul Ad|ud. I. ECHIPELE DE TEATBU ale cadrelor didactice din loca- HISB'e : Roman, Botoșani, C. Lung-Muscel. Călărași, Zetea — rMenul Odorhei, TIrnăvenI fl Iași. I. TEATRELE DE PĂPUȘI ale cadrelor didactice din loca- l'tatUe : Craiova, Bistrița fi Bălanii Mic! — raionul St. Gheor- ghe. Ai mal fost confirmați pentru a participa la faza flna’ă un «mftr de 22 sollfti vocali fl instrumentiști, recitatori fl cititori artistici. și ’e eese'atte clase, scăptnd astfel . .1 alen’ia cadrelor didactice. S-a »ritaL de asemenea, că nici orga- niza a r pionieri n-a fost suficient adresată - sprijinirea școlii in ve- derea întăririi disciplinei conștiente a Pentru t^' jnătătirea situației în ‘ rix T-^tru ca elevii clasei a Va J" să poată încheia anul șco- ix kt ci. mai bune condiții. în ron- t i . m s* muncă s au lua! o se- tic ie h- «rri. Așa. de exemplu, în '-ra ce ?rneșie munca cu păr.nții a c-r : ; r.gintrriu să realizeze o a.» s"-.să legătură cu părinții, să '«e pitele la domiciliul e!e- >