
Organ al Ministerului Invățămîntului și Culturii și al Comitetului Central al Sindicatului Muncitorilor din Invățămint șl Cultură
Anul X, Nr. 470	Vineri 9 mai 1958	4 pagini 25 bani
Ziua Independenței-Ziua Victoriei
cinstea
zilei
9 M
ml tn școli, ca fi pretu-
\ tindeni In întreprinderi.
V le fl institufiile din
(ară, ziua de 9 Mai a fost tn-
tlmpinată ca o zi de cinstire
a faptelor de eroism săvlrșite
de ostașii romlni căzuți In
războiul pentru independența
de stat a Romîniei și tn răz-
boiul antifascist — alături de
ostașii sovietici.
In gazetele de perete de la
școala nr. 41 din București,
de pildă, se află articole scrise
de elevi In care aceștia tși ex-
primă admirația nețărmurită
pentru eroii care și.au dai
viața pentru libertatea patriei.
,,Să ne pregătim cu tofil —
scrie elevul Vasile Preda din
clasa a VII-a — sd fim vred-
nici de înaintașii noștri, să
fim disciplinați șl să învățăm
bine, pentru ca să ajungem
oameni de ispravă, folositori
patriei'.
La orele educative din a.
ceastă săptimtnă li s-a vorbit
elevilor despre războiul din
1877 pentru independența de
stat a Romtniel, despre victo.
ria In cel de al doilea război
mondial asupra fascismului,
Poporul nottru sărbătorește anul
acesta, la 9 mai, împlinirea a
81 de ani de la proclamarea in-
dependenței de stat a Romîniei.
Oamenii muncii din țara noastră
apreciază dobîndirea independenței
de stat a Romîniei in 1877 drept un
act istoric progresist care ■ asigurat
condiții mai favorabile dezvoltării
țării și luptei poporulni pentru liber-
tate socială și națională.
Clasele exploatatoare, în frunte cu
regele, au trădat însă interesele na-
ționale ale țării și au vîndut impe-
rialiștilor străini independența pe
care poporul o cucerise cu jertfa sin-
jelui celor mai buni fii ai aii. Cu
încredere intr-un viitor mai bun,
poporul nostru, în frunte cu glorioasa
clasă muncitoare, condusa de partid,
n-a încetat nici nn moment lupta
pentru libertate fi progres sociaL
Eliberarea țării noaatre de către
eroicele arenate ale Uniunii Sovietice,
eliberare cîjtigată și cu aîngele osta-
șilor noștri, a constituit un sjutor ho-
tăritor in dobîndirea adevăratei in-
dependențe naționale și de stat a
țării. In urma eliberării, poporul nos-
trn a savîrțit uriașe transformări pă-
șind pe drumul luminos al construi-
rii socialismului.
Inălțînd mărețul edificiu al socia-
lismului, poporul nostru muncitor, în
frunte cu clasa muncitoare condusă
de partid, este astăzi stăpin pe soarta
ea. El pășește ferm înainte, în alianță
frățească cu marea Uniune Sovietică
și cu toate celelalte țări ale lagăru-
lui socialist, sub steagul internaționa-
lismului proletar.
Ziua Independenței de stat a țării
«ste sărbătorită de poporul romîn în
același timp cu Ziua Victoriei, ziua
Acum 13 ani înșiși conducătorii
S.U.A. și Angliei recunoșteau rolul
hotăritor el Uniunii Sovietice în obți-
nerea victoriei asupra Germaniei fas-
ciste. în mesajul „către Armata Roșie
ți către poporul rus din partea na-
țiunii britanice* W. ChurchiU apunea:
„Vă trimit cel mai cordial salut cu
prilejul strălucitei victorii pe care ați
repurtat-o izgonind pe cotropitori de
pe pământul vostru ți zdrobind tirania
naziști".
La rindul uu, H. Truman acria în
mesajul adresat lui I. V, Stalin cu
prilejul victoriei asupra Germaniei
fasciste : „Noi acordăm o înaltă pre-
țuire admirabilului aport adus de pu-
ternica Uniune Sovietică la cauza ci-
vilizației și libertății. Dv. ați demon-
strat capacitatea unui popor iubitor
de libertate și deosebit de viteaz de
a zdrobi forțele negre ale barbariei,
oricît de puternice ar C ele“.
în prezent însă, uitând parcă tot ce
au afirmat altădată, anumite cercuri
din Occident fac tot ce le stă în pu-
tință pentru a minimaliza rolul Uniu-
nii Sovietice în înfrîngerea fascismu-
lui. Au apărut, în ultimul timp, felu-
rite „istorii* ale celui de al doilea
război mondial, autorii acestor lucrări
recurgind la falsificări. încercînd să
diminueze proporțiile și însemnătatea
luptelor de pe frontul hotăritor. cel
sovieto-german, și exagerînd rolul
operațiilor de pe fronturile secundare.
în fața adevărului istoric. mane-
vrele falsificatorilor burghezi vor ră-
mine însă zadarnice. în analele isto-
riei, pe care omenirea progresistă nu
le Va uita niciodată, s-a înscris cu
litere de singe rolul decisiv al Uniu-
nii Sovietice în înfrîngerea Germanici
hitleriste, în dezrobirea popoarelor
Europei, în salvarea civilizației mon-
diale.
Victoria istorică a Uniunii Sovietice
a ajutat multor popoare să pășească
pe calea unei dezvoltări naționale in-
dependente. Izgonirea de către arma-
tele sovietice a ocupanților fascițt'
de pe teritoriile unui șir de țări a
creat condiții favorabile instaurării
unei orînduiri noi, democrat-populare-
Ca urinare a trecerii acestor țari pe
drumul construirii socialismului, s~a
creat sistemul mondial al socialismului
care influențează în mod hotăritor
întreaga evoluție mondială în perioa-
da postbelică.
înfrîngerea fascismului german și a
militarismului japonez a întărit, de
asemenea, lupta de eliberare națio-
nală din țările coloniale și dep<
dente. 0 serie de țări din Asia
Africa au scuturat jugul colonial
au obținut independența politică.
Pentru toate popoarele iubitoare
ien-
i ;i
de
pace ziua de 9 Mai este o sărbătoare
a vieții, un prilej de a-și manifesta
voința lor nestrămutată de apărare a
păcii.
Poporul romîn, alături de toate po-
poarele din Europa cărora cel de al
doilea război mondial le-a impus
grele sacrificii, consideră Ziua Vic-
toriei, ziua înfrîngerii hitlerismului,
înfrângere la care au contribuit cu
ungele lot ostașii diviziilor romînești
d« pe frontul antifascist, ca o dati
memorabilă în eare a început pentru
omenire o perioadă nouă, o perioadă
de pace și progres.
Pentru poporul nostru, sărbători-
rea zilei de 9 Mai are o dublă sem-
nificație. Cu prilejul acestei sărbă-
tori oamenii muncii din țara noasiră
cinstesc amintirea luminoasă a ostași-
lor sovietici, români și a tuturor ce-
lor ce s au jertfit pentru înfrîngerea
fasciștilor. Poporul nostru este mîn-
dru de contribuția pe care țara noas-
tră a adus-o după 23 August 1944
la cauza sfîntă a victoriei coaliției
antihitleriste. De neuitat vor rămîne
glorioasele fapte de arme ale ostași-
lor diviziei „Tudor Vladimirescu",
ale soldaților și ofițerilor din unită-
țile armatei romine care au întors
armele împotriva mașinii de război
hitleriste și care au fost de atâtea ori
decorați cu ordine și medalii și citați
prin ordine de zi ale comandamente-
lor sovietice și romînești. Cu căldură
și recunoștință îți amintesc și po-
poarele frățești maghiar și cehoslovac
de contribuția ostașilor noștri Ia eli-
berarea țărilor lor. Și întreg poporul
nostru își amintește cu mîndrie de
lupta tuturor oamenilor muncii din
Rominia pentru victorie.
Sărbătorind Ziua Independenței de
stat a Romîniei și Ziua Victoriei, oa-
menii muncii din Republica Populară
Romînă sînt hotărîți să lupte cu fer-
mitate pentru continua intârire a sta-
tului nostru democrat-popular, pentru
înflorirea patriei noastre, pentru men-
ținerea și consolidarea păcii în lume.
Ctt de atractivă este pentru aceste eleve lecția practică de botanică I
ORIENTAREA
profesională
cind eroicele
Sovietice au
armate ale Uniunii
zdrobit principalele
despre participarea
noastre la războiul
rist.
In cinstea zilei de
armatei
antihitle-
9 Mai tn
școală s-a organizat o festi-
vitate al cărei program a cu.
prins o expunere a Invățătcru-
Iul Gheorghe Grigoraș, mem-
bru al diviziei „Horia, Cloșca
și Crișan", coruri șl recitări
cu subiecte din istoria patriei,
etc.
Ca semn de recunoștință
pentru eroii romlni și
sovietici care au căzut
In luptele împotriva fascismu-
lui, pionierii șl elevii din o.
rașul Fălticeni, precum și cei
din comunele Boroaia, Liteni
și Văleni, raionul Fălticeni,
au participai la acțiunea de
îngrijire a monumentelor și
mormintelor eroilor romtnl și
sovietici. Coroanele șl buche,
tele de flori depuse de ei la
aceste monumente și mormin-
te dovedese dragostea și re-
cunoștința pe care le poartă
pentru cel ce și-au dat viața
tn războiul antihitlerist.
forțe ale hitlerițtilor ocupînd Berli-
nul și au silit, Împreună cu aliații,
Germania fascistă să capituleze ne.
condiționat.
Ziua de 9 mai 194S, cînd ra
pns capat războiului în Europa, a
intrat in istorie ca o dată memora-
bilă, ca zi a victoriei forțelor de-
mocratice împotriva fascismului.
Sărbătorind an de an Ziua Victo-
riei, popoarele lumii iți exprimă re-
cunoștința lor fierbinte față de Uniu-
nea Sovietică și glorioasele sale forțe
armate. Oamenii iubitori de pace și
libertate din toate colțurile pămîn-
tuiui au văzut că Uniunea Sovietică
a suportat principalele greutăți ale
celui de-al doilea război mondial. Ei
știu că meritul de a fi nimicit prin-
cipalele forțe ale fascismului german,
de a fi zdrobit mașina de război
hitleristă revine armatei, statului so-
vietic socialist. întreaga omenire pro-
gresistă a trăit emoțiile anilor cînd
peste 250 de divizii fasciste luptau
pe frontul sovieto-german, în timp
ce împotriva trupelor americano-en-
gleze acționau doar 12—14 divizii în
Africa de Nord și 77—82 de divizii
în Europa Occidentală. Se știe, de
asemenea, că cel de-al doilea front
și problema educării personalității
Ca șl
tei.
Iul
multe alte domenii ale știln-
și pedagogia 11 datorează
Marx rezolvarea unora din
problemele sale fundamentale. In
adevăr, modul calitativ nou In care
Marx a rezlovat problema centrală a
pedagogiei — problema formării per-
sonalității umane — constituie punc-
tul nodal care a revoluționat peda-
gogia, crelnd posibilitățile
mării ei Intr-o știință.
La începutul secolului al
Ideea de personalitate eră
transfor-
de
al
tie
Și
concepția clasicismului
XlX-lea.
dominată
umanitar
tinerei burghezii germane, concep-
ce fusese exprimată. Intre alții,
de W.v. Humboldt. Pentru a-
rezolvat pentru prima oară tn mod
științific problema personalității șl de
a-I fi dat o soluție pe care practica
educării milioanelor de membri ai so-
cietății socialiste o coniirmă. Marx
a dat baza sigură, științifică, pe care
se poate clădi pedagogia ca știință a
formării nu a unui om Ideal abstract,
ci a unei personalități legate In mod
necondiționat de realitățile social-
economice In cadrul cărora se for-
gulul proces educativ din societatea
capitalistă, a înțelegerii caracterului
său de clasă, d și soluția unei edu-
catii menite să asigure dezvoltarea
multilaterală a muncitorului astfel to-
cit, Inlăturindu-se latura negativă
rezultată din caracterul social al or-
ganizării ei, munca să devină factorul
a fost deschis cu o întârziere
ani față de termenul stabilit
mai atunci cind devenise clar
matele sovietice sînt capabile
de doi
și nu-
că ar-
să dis-
Crescuți tn spiritul dragostei de patrie, aleril cinstesc memoria eroilor poporului
nostru. In clișeu : o coroană la placa comemorativi de la OtopenI, închinată celor
căzuțl In lupta împotriva cotropitorilor fasciști.
trugi singure trupele hitleriste și să
elibereze popoarele Europei de sub
jugul fascist. Lumea întreagă a ad-
mirat eroismul fără seamăn al osta-
șilor sovietici și a înțeles că numai
zdrobirea forțelor principale ale blo-
cului fascist pe frontul sovieto-german
a permis S.U.A. ți Angliei să înfrîngă
pe celelalte fronturi armatele fas-
ciste.
cesta, problema personalității deve-
nea problema înfrumusețării Indivi-
dului considerat ca o realitate tn sine.
Chiar un pedagog burghez ca Spran-
ger este nevoit să recunoască că Idea-
lul personalității formulat de Hum-
boldt exprima „un individualism aris-
tocratic* („Humboldt und die Huma-
nitâtsidec*. pag. 16, cit. H. H. Bec-
ker, „Pădagogik*, pag. 655, 1957).
Această concepție idealistă a dăi-
nuit și mal departe In pedagogia bur-
gheză. Idealul burghez al personn.
lltățli Insă, fiind o construcție ar-
tificială, se ciocnea in mod Inevitabil
de contradicțiile societății. Problema
formării personalității era raportată
la o minoritate conducătoare, masele
fiind considerate In afara istoriei, ne-
demne de cultura care formează per-
sonalitatea.
Nici teoria Iul Kerschensteiner cu
privire la educarea personalității, a.
părută In perioada dezvoltării impe-
rialiste a capitalismului, n-a adu« o
mează. El a demonstrat că esența
personalității și căile de rezolvare a
contradicțiilor procesului de formare
a acesteia trebuie cantate la condi-
țiile concrete, obiective, ale existenței
sociale.
încă In primele sale lucrări Marx a
dezvăluit esența socială a personali-
tății ca produs al unor condiții is-
torice obiective. El a arătat că sin.
gura soluție care poale mtgnra deplina
dezvoltarea personalități majorități
membrilor societății, adică a celor ce
muncesc, este suprimarea contradic-
țiilor sociale obiective generate de
proprietatea particulari. Astfel, de la
determinant al asigurării
depline a omului.
Teoria Invățămîntului
această importantă cucerire
dezvoltării
politehnic,
a proleta-
riatului In domeniul educației, este
tocmai rezultatul analizei istorice a
procesului de educație In cadrul rela-
pilor de producție capitaliste. Teoria
rădăcinile Intr-o simplistă
apotogie a rnecii. intr-o
mic-bnrgbeză a procesului
an ca teoriile burgheze
si naivă
idealizare
meșteșn-
nitnic co-
cootempo-
Început
opoziții
schimbare
fundamentală tn această
privință. El considera că educația
generală trebuie subordonată educa-
ției profesionale. In realitate, această
teorie n-a constituit decît o Încercare
de a împăca. Intr-o educație a supu-
nerii și a mitului statului imperialist,
antinomiile sociale amenințate de
perspectiva rezolvării lor revoluțio-
nare.
Recent (1955), pedagogul și filozo-
ful Theodor Litt, unul dintre ideologii
de seamă ai burghez ei, reluind
problema personalității, privește pro-
cesul dezvoltării și autodezvoltării
personalității ca un proces contradic-
toriu. Dar pentru Litt contradicțiile
au un caracter inerent omului, ele
aparținind esenței ființei umane.
Transformlnd contradicția intre „înal-
ta umanitate* șl „lumea modernă a
muncii* într.o contradicție insolu-
bilă, Litt neagă posibilitatea rezolvă-
rii ei (cf. Hans Herbert Becker, „Pă-
dagogik*, 1957, pag. 733).
Am schițat trei momente ale isto-
riei problemei formării personalității
în pedagogia burgheză. Ele duc in
mod neîndoios la aceeași concluzie :
imposibilitatea Ideologiei burgheze de
a rezolva problema pedagogică esen-
țială, problema formării personalită-
ții. Această imposibilitate nu are nu-
mai o cauză gnoseologică, ci in pri-
mul rind un caracter de clasă, re-
zolvarea problemei formării persona-
lității umane impunind în prealabil
rezolvarea contradicției sociale funda-
mentale ce caracterizează relațiile de
producție burgheze. Fără rezolvarea
revoluționară a acestei contradicții
problema personalității fie că lunecă
pe planul unor idealuri estetice (Hum-
bbldt), fie că se transformă într-o
apologetică a cetățeanului devotat
statului imperialist (Kerschensteiner),
fie că se caracterizează prin agnos-
ticism și renunțare (Litt).
Meritul da semnificație revoluțio-
nară al lui Karl Marx constă tn a fl
dintre concepția burgheză și cea
marxistă. Lărgind Ideea de persona-
litate, apliclnd-o maselor piuă atunci
desconsiderate, Marx leagă această
idee de ideea celei mai largi din
erați! și a umanismului real, autentic.
In „Ideologia germană* Marx a
subliniat că revoluția socialistă este
singura care-i poate permite muncito-
rului să-și afirme personalitatea. El
arată că „proletarii, pentru a-și afir-
ma personalitatea, trebuie să desfiin-
țeze propria lor condiție de existență
de pină acum... Ei se găsesc, prin ur-
mare, tn directă opoziție ca forma In
care indivizii societății se manifes-
tau ca totalitate cu statuL și trebuie
să răstoarne statul pentru a-și im-
pune personalitatea* („Ideologia ger-
mană*, pag. 77).
1n lumina celor de mal sus apare
clar caracterul revoluționar al tezelor
lui Marx cu privire la teoria persona-
lității. Determinlnd esența personali-
tății, Marx a deschis calea rezolvării
problemelor educației pe baza celui
mai profund democratism și «nanism,
condiționind acest proces de organi-
zarea comunistă a societății, pentru
dtnsul educația Insemnlnd dezvolta-
rea multilaterală a individului prin și
tn cadrul unei societăți din care este
tnlăturată exploatarea.
Caracterul revoluționar al teoriei
științifice marxiste a personalității
apare în toată amploarea lui Indeo-
rane ale „eAscațiel active*. Numai
înțelegerea naturii social-econooi'ce a
Invățămîntului politehnic ne poate
permite aprecierea caracterului său
specific revotuțioaar.
Ia elaborarea științifici a teoriei
educației comuniste, priviti ca tmbi.
nare unitasă a educației intelectuale,
a educației fizice și a muncii In pro-
ducție, Marx a pornit de la analiza
particularităților muncii In sistemul
capitalist El a arătat ci. In perioada
capitalismului industrial, procesul de
producție se caracterizează printr-o ex-
tremi diviziune a muncii, care „trans-
formă muncitorul Intr-o unealtă par-
țială a unei mașini parțiale* („Capi-
ului*, I, 3, pag. 413). întreaga perso-
nalitate a muncituruiu1 este sacrificată
tn folosul unei singure deprinderi, a
unei singure aptitudini. Transformat
tntr-o anexă vie a mașinii, muncito-
rul din întreprinderea capitalistă mo-
dernă nu este pus In situația de a
desfășura o activitate intelectuală, cl
i se cere doar o dexteritate corespun-
zătoare funcției tehnologice pe care
trebuie s-o îndeplinească. In aceste
condiții, schimbarea necontenită a
mijloacelor de producție sau, aș-a
cum se exprimă Marx, revo-
luționarea continuă a bazelor produc-
ției, creează o disponibilitate de mun-
citori care nu mai pot fl folosiți, dă
naștere șomajului, hecatombelor de
victime ale proletariatului. Capitalis-
mul nu poate rezolva această mons-
truoasă contradicție. Fiecare pas al
sebl cind analizăm
acordă Marx muncii
sonalltății. Marx
teorie științifică a
rolul pe care II
In formarea per-
a întemeiat o
muncii privită
progresului tehnic
pitalism prin noi
meri.
Soluția acestei
este plătit in ca-
contingente de șo-
contradicții, arată
nu ca un fenomen individual,
psiho-blologic sau moral, ci ca
un proces obiectiv social, ca un pro-
ces primordial, deoarece el asigură
existența omului. Contribuția genială
pe care a adtis-o Marx in problema
muncii constă In determinarea conse-
cințelor la care dă naștere aceasta In
dezvoltarea personalității, in cadrul
unor relații de producție date. Astfel,
tn locul unor speculații etico-educa-
tive asupra muncii ca factor formator
al personalității (Roussean), in locul
folosirii mijloacelor morale (bucu-
ria muncii, dăruirea prin muncă) ca
mijloc de exploatare a proletariatului,
pentru a se obține de la el un randa.
ment mai mare (Kerschensteiner) se
dezvoltă o teorie revoluționară care
permite analiza concretă a laturilor po-
zitive și negative ale muncii Intr-un
sistem de relații de producție date.
Analiztnd tn acest mod raportul din-
tre munci șl personalitate, Marx a
dat nu numai cheta înțelegerii tatra-
Marx, stă in răsturnarea relațiilor de
producție capitaliste. Revoluționarea
necontenită a tehnicii are loc și In
socialism. Mai mult: ea se desfășoa-
ră aici intr-un ritm mai
Împiedicată de factorii i
frlnează adesea acest
pitallsm. In socialism,
parte crește neîncetat
urmare a necesității de
| rapid, nefiind
subiectivi care
proces tn ca-
insă, pe de o
producția, ca
a se satisface
nevoile materiale și culturale mereu
crescinde ale oamenilor munci', Iar pe
de altă parte se creează, prlntr-o dez-
voltare multilaterală a personalității,
prin invătămintul politehnic, posibili,
tatea trecerij celor ce muncesc din-
tr-o ramură de producție în alta. Acești
factori garantează utilizarea tuturor
membrilor societății tn procesul pro-
ducției, elimină hecatombele de jertfe
de care vorbea Marx. Invățămintul
politehnic, adică îmbinarea invăță-
mintulul cu producția, care asigură
dezvoltarea multilaterală, completă
Conf. univ. O. SCHECHTER
(Continuare in pag, 2) »
a
Cunosc un absolvent al clasei a
VII-a care de trei ani stă acasă
fără nici o ocupație. Trei ani
la rind s a prezentat la examenul de
admitere pentru clasa a VUI-a și a
căzut de fiecare dată. Părinții nu ab-
dică : vor cu orice preț să-și vadă
copilul elev la o școală medie de cul-
tură generală. în fiecare vară îl ame-
nință: „Vezi, dacă nu iei examenul
te dau la meserie". Bineînțeles că la
meserie nu-1 dau, deși ar fi cel ma^
înțelept lucru ce l-ar putea face,
pentru că băiatul manifestă vădite în-
clinații către îndeletnicirile practice.
Am relatat cazul de mai sus pen-
tru că, după părerea noastră, o parte
din vină în toată această istorie o
poartă, alături de părinți, și școala.
Sîntem convinși Că dacă la timpul po-
trivit dirigintele și ceilalți’profesori ar
fi întreprins o acțiune susținută de
lămurire a părinților, lucrurile n-ar
fi ajuns aici. Totuși — se va spune —
ce pot face profesorii dacă părinții,
ca urmare a unei mentalități învechi-
te, nu țin seama de sfatul lor? în pri-
mul rind profesorii, și îndeosebi di-
riginții, pot și au datoria să lupte îm-
potriva acestei mentalități. Argumen-
tele le stau la îndemână, căci ele se
află în însăși realitatea noastră so-
cială. Prin exemple potrivite di.
rigintele poate arăta părinților in
chip convingător că ceea ce conferă
astăzi prestigiu unui om nu este pro-
fesiunea in sine, ci calitatea muncii
prestate, d orice om ae poate afir-
ma in profesiunea pe care a îmbrăți-
șat-o dacă muncflfte cu dragoste, in-
teres si stăruință. Astfel, poate fi dat
exemplul muncitoarei Mani St. Petre
de la „Industria bumbacului A* din
BncureftL fruntașă in producție și
decorată cu Ordinul muncii dasa a
IH-x, care după absolvirea școlii de
7 ani a urmat școala profesională.
Totodată, trebuie să li se arate elevi-
lor și părinților că accesul către varia-
tele mijloace de culturalizare și către
școlile serale si muncitorești permite
oricărui om din producție să-și lăr-
gească orizontul de culturi, să-și ridi-
ce nivelul calificării profesionale. Ca-
zurile de acest gen sînt și ele nu-
meroase.
Munca de îndrumare a părinților
nu trebuie dusă, însă, în general, ci
adaptată la fiecare caz în parte. Unii
părinți, de pildă, ignorând realitățile
psihologice și sociale, se cramponează
de un anumit „ideal" profesional sta-
bilit în chip arbitrar, pe care încearcă
să-1 impună copiilor. Ei confundă
adesea propria lor dorință cu posibi-
lul și necesarul. în alte cazuri, pă-
rinții sînt tentați să supraestimeze a-
numite priceperi ale copiluluL Con-
fundînd simpla înclinație cu aptitu-
dinea, ei se grăbesc a considera o
anumită îndemînare a copilului —
pentru desen, muzică sau artă dra-
matică — drept talent.
Sînt, în sfîrșit, și părinți care nu
se interesează în nici un fel de viito-
rul copiilor lor. Unii din comoditate,
alții „din principiu". Aceștia din urmă
pornesc de la ideea greșită că părin-
tele nu trebuie să intervină în orien-
tarea profesională a copilului, că a-
cesta trebuie lăsat să-și aleagă singur
școala sau profesiunea. Ei uită că un
copil — mai ales la 14 ani — nu
poate fi conștient în suficientă mă-
sură de aptitudinile și înclinațiile sale,
că dorința sa este adesea influențată
de un anumit curent de opinie creat
printre colegi, de unele lecturi, fil-
me etc. Asta nu înseamnă că dorința
copilului nu trebuie luată în conside-
rare. împreună cu pedagogul, părinții
trebuie să stabilească, Insă. în ce mă-
sură această dorință corespunde apti-
tudinilor și pregătirii generale a copi-
lului.
Ținînd seama de atitudinea pro-
prie fiecărui părinte în problema
orientării profesionale, pedagogul va
urmări a-j convinge pe părinți să-și
orienteze copiii în raport cu aptitu-
dinile și posibilitățile lor, dar, tn
același tim, și cu nevoile de cadra
ale producției Si tnțJege cl munca
pedagogului în această direcție >
nu este de loc așează. El are nevoia
do multă pricepere pentru a armo-
niza punctul de vedere al părinților
cu dorința copiilor și a le pune de
acord cu sarcinile economice gene-
rale ale statului și cu aptitudinile fie-
cărui elev în parte. Acest lucru este
totuși posibil. Cu o condiție : ca pe-
dagogul să găsească drumul care
duce către inima părintelui. Părin-
tele trebuie să simtă că dirigintele
nu-i vorbește din obligație, ci că este
sincer interesat în orientarea copilu-
lui său. El îi va arăta părintelui că,
pentru a asigura viitorul copilului,
trebuie să-1 orienteze către o profe-
siune potrivită cu aptitudinile sale,
în care el să poată da maximum de
randament. Acest lucru corespunde
atît intereselor economice și morale
ale viitorului tînăr, cît și intereselor
societății. Părinții trebuie să înțeleagă
că orientarea copiilor către școlile pro-
fesionale, de meserii și agricole — a-
dică către acele profesiuni care prin
planul de dezvoltare a economiei na-
ționale prezintă largi perspective de
dezvoltare în viitor — este nu numai
o datorie patriotică, ci și datoria pe
care ei o au față de copiii lor.
Pentru a asigura eficiența acțiunii
sale, pedagogul trebuie să desfășoare
o muncă susținută și sistematică. Spu-
nem aceasta pentru că, din păcate,
mai sînt încă destule școli în caro
munca de orientare profesională a ele-
vilor se desfășoară formal, fiind con-
siderală o problemă secundară. Ade-
sea activitatea diriginților în această
direcție se limitează la completarea
fiselor și Ia întocmirea unor tabele cu
însemnări indidnd dorința exprimată
de părinți sau de elevi, tabele stabili-
te pe baza unor discuții superficiale,
în ședință sau In ora educativă.
Experiența școlilor fruntașe na
arată că în orientarea profesio-
nală dirigintele trebuie să por-
nească de la cunoașterea elevilor, cu-
noaștere întemeiată pe observarea
îndelungată a acestora tn clasă și în
afară de clasă, pe informațiile obți-
nute de la profesori și maiștri cu pri-
vire ia activitatea elevilor la lecțiL tn
cercuri, tn atelier sau pe lotul șco-
lar. El trebuie să aibă In vedere, de
asemenea, datele furnizate de către
părinți în legătură cu ocupațiile co-
piilor In timpul liber, cu preferințele
manifestate de copii. Conjugînd toa.
te aceste date dirigintele are posibi-
litatea să-și formeze o părere justă
asupra fiecărui copil în parte, să tra-
gă o concluzie care jă constituie baza
de plecare în munca sa.
Pentru a-i face pe părinți să în-
țeleagă în ce direcție' este bine să-și
orienteze copiii, discuțiile în cadrul
consfătuirilor cu părinții trebuie în-
soțite de convorbiri individuale cu
fiecare elev și părintre în perte.
Dar nici acestea nu sînt de
ajuns. Pentru a crea un curent de
opinie favorabil orientării capiilor
către profesiuni practice trebuie fo-
losite și alte mijloace- Dintre aces-
tea amintim vizitele în producție,
întâlnirile cu muncitorii fruntași,
schimbul de vizite între absolvenții
clasei a VII-a a școlilor de cultură
generală și elevii școlilor profesiona-
le, de meserii sau agricole, viziona-
rea unor spectacole sau lectura unor
cărți care dezvoltă sentimentele de
prețuire a muncii fizice și trezesc în
sufletul copiilor dorința de a îm-
brățișa profesiuni cu caracter pro-
ductiv.
In multe școli, toate aceste acțiuni
au fost planificate din timp si s-au
desfășuiat în cursul întregului an
școlar. Acolo însă unde această
muncă a fost neglijată trebuie să se
la măsuri neîntârziate. Este necesar
ca In timpul dt a mai rămas pînă
la începerea examenelor de admitere
din iunie și. mai târziu, a celor din
toamnă, școlile să intensifice munca
lor fa direcția orientării profesionale
a elevilor, folosind toate mijloacele
ce le stau la tndemînă fa acest sens.
i
I. AXENTE
Legătura cu părinții
la sfîrșit de an școlar
Peste olteva zile Intrăm tn etapa
recapitulării finale. Această eta-
pă implică mai multă muncă a-
tît din partea cadrelor didactice cit și
din partea elevilor. Profesorii se stră-
duiesc să desfășoare recapitularea în
bune condiții. Elevii fac și ei un ultim
efort pentru asimilarea materiei par-
curse in cele trei trimestre. Succesul
recapitulării finele nu poete fi Insă
conceput fără sprijinul familiei. Apor-
tul părinților este acum deosebit de
însemnat. De aceea se impune ca
efortul profesorilor pentru buna des-
fășurare a recapitulării să fie întregit
cu cel al părinților.
Pentru diriginții de la școala me-
die d:n Vălenii de Munte intensifica-
rea colaborării cu părinții constituie o
preocupare de căpetenie. Ei au re-
flectat mult asupra problemelor pe
care le vo- ridica tn fața părinților.
Cunoscînd bine elevii, diriginții știu
ce probleme necesită a fi discutate cu
fiecare părinte -în parte, ce indicații,
ce sfaturi să le dea.
Ce probleme consideră diriginții de
Ia Vălenii de Munte că sînt absolut
necesare a fi urmărite în familie ? Di-
riginții socotesc că trebuie să se In-
tereseze de regimul zilnic, de felul
cum iși organizează copiii munca de
pregătire a lecțiilor.
Regimul de muncă nu este respec-
tat n»a< ales de acei copii ai căror pă-
rinți sînt dezinteresați, nu-i suprave-
ghează, ci dimpotrivă le oferă liber-
tate deplină. Recent — mi-a po-
vestit dirigintele clasei a Vîî-a —
Hli-am vizitat elevii. Le-iam făcut a-
ceastă vizită tocmai în timpul cînd ei
trebuiau să fie ocupați cu pregătirea
lecțiilor. Pe elevul I. Ctrciumaru nu
l-am găsit acasă. Nu i-am găsit de
altfel nici pe’părinții lui. Copilul a
profitat de această situație și a por-
nit-o la joacă. Desigur că acestor
părinți, precum și celorlalți care
procedează ia fel, le vom arăta că e
necesar să fie prezenți atunci otnd
copilul trebuie să-și pregătească te-
mele.
In școală stnt copil oare nu știu să
îmbine național munca cu odihna.
Există copii oare imediat după masă
încep pregătirea lecțiilor. Sînt și ca-
zuri ie copii oare învață tn timpul
mesei, Părinții acestora n-au înțeles
încă faptul că în primele ore după
maaă cunoștințele se asimilează greu,
că este nevoie de o oră-două de re.
paus pentru refacerea energiei In.
telectuale coneumate la cursuri, de
acumularea unor noi forte necesare
studiului.
Pregătirea altor elevi se mărginește
I>a ceea ce el rețin din clasă sau la
citirea notițelor. 0 astfel de muncă e
fără îndoială superficială și fără re-
zultat. De aceea e necesar ca părinții
să urmărească cu atenție felul cum își
pregătesc copiii lecțiile, să-I îndrume
să folosească necondiționat și manua-
lul, pentru că numai în felul acesta
vor putea să-și însușească cu temei-
nicie cunoștințele.
Diriginții șl-au propus să urmă-
rească și pregătirea copiilor care au
rezultate bune la învățătură. Și mai
cu seamă pe aceia care au o constl.
tutie fizică mai debilă șl care dintr-o
conștiinciozitate exagerată învață
foarte mult, pînă noaptea tîrziu. Di-
riginții le vor atrage părinților aten.
ția că acest stil de muncă dăunează
sănătății copiilor, că duce la surme-
naj. De aceea e nevoie să le limi-
teze timpul de studiu, să nu le Îngă-
duie să studieze pînă tîrziu.
Nu vom neglija — spuneau dirigin-
ții — nici vizitarea acelor elevi ai că-
ror părinți nu controlează ce citesc
copiii lor, permltîndu-le să citească
orice fel de cărți. Pe acești părinți ti
vom povățui să le supravegheze mai
atent lectura particulară.
Recapitularea materiei Implică și
unele indicatii deosebite fată de eta-
pele anterioare. Copiii trebuie să în-
vețe sistematic, planificat, pentru a-și
însuși cit mai temeinic materia. De
aceea diriginții șl-au propus să le
reamintească cum să învețe, pentru
a nu pierde timpul cu ocupații inu-
tile. ca apoi să fie siliți să învețe
noaptea sau să nu învețe de loc.
O bună pante dintre copiii care
frecventează școala au părinți capa-
bili să-i ajute în pregătirea lecțiilor.
Acestora, diriginții le vor cere să se
ocupe Îndeaproape de copiii lor, să le
controleze temele, să verifice în ce
măsură și-au învățat lecțiile. Pentru
ca părinții să știe ce lecții și ce teme
au de pregătit copiii lor în etapa re-
capitulării finale, diriginții vor nota
In carnetele de corespondență cu pă-
rinții temele ce le au de efectuat. Ră-
mîne ca părinții să urmărească zilnic
aceste carnete.
Pregătirea temeinică pentru lecțiile
de recapitulare presupune condiții fa-
vorabile de muncă în familie, o at-
mosferă prielnică învățăturii — linlț.
te, un colț pentru studiu.
Unii dintre elevi nu au acasă con-
diții bune de studiu. Au frați mici,
n-au spațiu adecvat studiului, tac par-
te dintr-o familie numeroasă. Diri-
ginții le vor recomanda părinților să
iacă eforturi pentru a le crea condi-
ții bune de muncă, iar acolo unde nu
se vor putea realiza asemenea con-
diții școala va avea grijă ca pentru
acești copii să se organizeze la școa-
lă o sală unde să-și pregătească
lecțiile.
In școală sînt copil pe care profe-
sorii n-au reușit încă să-i disciplineze.
Vorbesc tn timpul orei, sînt neatenți
la lecții, tnttrzie, fug de la școală,
lipsesc uneori fără nici o justificare.
Se impune deci o discuție cu părinții
acestora pentru a le arăta- că în
această etapă e nevoie de disciplină,
de atenție încordată la lecții, de o
frecvență regulată. Părinții trebuie să
înțeleagă că această atitudine negati,
vă a copiilor lor are efect asupra în-
tregii clase, că au datoria de a urmări
cu mai multă seriozitate comportarea
copiilor tn școală și în afara școlii.
Diriginții le vor cere părinților să se
intereseze îndeaproape și de situația
învățătură a copiilor. Să vină mai
des la scoală pentru a se interesa
cum se pregătesc copil! lor în această
etapă.
Cu mult regret au vorbit diriginții
și de copiii unor învățători care nu-și
pregătesc lecțiile și temele, sînt in-
disciplinați. Și cu aceștia diriginții
sînt nevoiți să stea de vorbă, să-i facă
să înțeleagă că copiii lor trebuie să
fie un exemplu de muncă și discipli-
nă, Cu părinții elevei F, D., de exem-
plu, fiică de învățător, diriginta cla-
sei a IX-a „A" are multe de vor-
bit. Fiica lor este rămasă în urmă la
învățătură și are o comportare necu-
viincioasă la școală. De unde pro-
vine această comportare a ei 7
Din atitudinea complet greșită a
părinților care nu-i dau îndru-
mările necesare vlrstei ei, care o suh-
apreciază. O subapreciază pentru
motivul că nu este la înălțimea sn.
rorii ei, studentă la filologie. Tatăl
acestei eleve, în loc să se apropie cu
înțelegere, cu blîndețe de ea, »e
poartă aspru. Această atitudine a ta-
tălui a făcut-o să se simtă izolată
de familie. Eleva este acum descura-
jată, lipsită de grija părintească
și.’ca atare, se comportă ca un copil
lipsit de supraveghere, de controlul
părinților — este fndisciplinată și
slabă la învățătură.
în perioada recapitulării în școală
se organizează unele acțiuni — ex-
cursii, vizite tn producție, etc. Diri-
ginții vor comunica și părinților ac-
țiunile pe cart le va organiza școala,
ca și durata acestora, pentru a cu-
noaște și ei la ce activități trebuie
să participe copiii.
Aceste activități nu epuizează
munca diriginților în această etapă,
însăși desîășurarea recapitulării va
descoperi noi probleme, pe care diri.
ginții sînt datori să le rezolve pen-
tru asigurarea temeiniciei eunoștin.
țelor elevilor,
M. ILEA
DE L
(Expoziția profesorilor de desen
EMIL NIC. NICULESCU i Muncă de lămurire
din București).
- ■ ■
—
.
A-	.
școlile și institutele
pedagogice



O reușită
consfătuire
Sprijinirea traducerii în viață a
importantei sarcini trasată șco-
lii de către Congresul al II-lea
al P.M.R. — politehnizarea învăță-
mintului de cultură generală — a
fost o preocupare permanentă a co-
mitetului sindical de instituție de la
școala medie nr. 2 din Craiova. Prin-
tre alte măsuri luate tn acest scop,
comitetul de instituție a organizat și
o consfătuire de muncă în legătură
cu problemele politehnizării învăță-
mîntului.
Căutînd să asigure consfătuirii un
conținut concret, viu și interesant,
comitetul de instituție a hotărît să
studieze experiența profesoarei Maria
Mocanu, care predă fizica și chimia
în școală obținînd rezultate bune în
înarmarea elevilor cu cunoștințe și de-
prinderi de muncă practică. Timp de
o lună de zile, colectivul care a pri-
mit sarcina să studieze experiența
tovarășei Mocanu a asistat la 8 lec-
ții de laborator conduse de aceasta
la secția de zi a școlii, la secția se-
rală și la școala pentru tineretul mun-
citoresc. De asemenea, membrii colec-
tivului au cercetat modul cum co-
laborează tov. Mocanu cu maiștrii
care conduc activitatea în atelierele
școlii și au însoțit-o în 3 vizite pe
care le-a făcut cu elevii la uzina
„7 Noiembrie", la școala profesională
de cinematografie și la atelierele șco-
lii medii nr. 1.
Materialul faptic cules de membrii
colectivului a ilustrat în mod concret
stilul de muncă al tov. Mocanu, ex-
pus de aceasta în referatul cu tema :
„Cum contribuim prin orele de fizică
MARX
și problema educării personalității
(Urmare din pag. 1)
personalității, nu este, așadar, o sim-
plă formă de organizare a învăță-
mtntulul, o reformă pedagogică cu un
caracter mai mult sau mai puțin larg,
cl constituie o cerință fundamentală
a formării personalității tn cadrul re-
lațiilor de producție socialiste.
Teoriile burgheze ale „școlii mun-
cii", concepute de J. Dewey sau de
Kcrschensteiner, nu au nimic comun
cu învățămîntul politehnic, pentru că
ele nu condiționează educația muncii
de eliberarea socială a proletariatu-
lui. Indisolubila legătură dintre re-
voluția socialistă ca o condiție pri-
mara, determinantă, și învățămîntul
politehnic este trăsătura care deose-
bește radical teoria educației multi-
laterale comuniste, de orice „ideal"
educativ burghez.
Învățămîntul politehnic implică o
educație intelectuală corespunzătoare.
Sub forma cerinței sale esențiale —
îmbinarea educației cu munca în pro-
ducție — el are în vedere ridicarea
continuă a nivelului intelectual al ti-
nerei generații corespunzător cu ce-
rințele și stadiul de dezvoltare al
științei șl tehnicii. încă în 1847, în
„Mizeria filozofiei", Marx, polemlzînd
cu Proudhon, combătea tendințele a-
cestuia către o educație meșteșugă-
rească mlc-burgheză, incompatibilă cu
nivelul dezvoltării științei și forțelor
de producție.
Concepția socialistă despre lume nu
face din tehnică un fetiș, nu subor-
donează omul tehnicii șl nici nu vede
In tehnică calea eliberării omului de
toate inegalitățile pe care le-au creat
milenii de exploatare. Marxism-leninis.
mul socotește însă tehnica drept un
mijloc care asigură fericirea reală a
omului pe de o parte prin belșugul
de produse, Iar pe de altă parte prin
posibilitatea dezvoltării multilaterale a
personalității in condițiile unei munci
în care efortul se deplasează mereu
de la fizic la intelectual.
Teoria marxistă a formării persona-
lității demonstrează opoziția radicală
dintre pedagogia reformistă burgheză
și pedagogia marxistă, caracterizată
prin unitatea tntre dezvoltarea intelec-
tuală și practica ce decurge din
aplicarea conștientă a științei.
Ea este negarea empirismului și
intuiționismului simplist ce domină
pedagogia așa-zisei „școli active",
care face ca întregul proces educativ
să graviteze tn jurul copilului con-
siderat din punct de vedere al Inte-
reselor și instinctelor sale primare.
In lucrările sale Marx a enunțat șl
premisele căii esențiale de rezolvare
a uneia din contradicțiile cele mai
importante existente in procesul edu-
cativ — contradicția dintre individ șl
colectiv. Această contradicție se vă-
dește nu numai în cadrul societății
capitaliste, cl șl In cadrul societății
socialiste, cu deosebirea că în primul
cadru ea constituie o contradicție an-
tagonistă, nerezolvabilă, pe cttă vreme
in cadrul societății socialiste ea con-
stituie o contradicție neantagonlstă,
care și-a găsit rezolvarea in educația
prin, pentru și în colectiv. încă în
„Ideologia germană" Marx a arătat,
printr-o analiză obiectivă a raporturi-
lor Individ-societatc, calea lichidării
contradicției mai sus amintite. Atlta
vreme cît oamenii trăiesc într-o so-
cietate care se dezvoltă spontan, ob-
serva Marx, atlta timp cît există sci-
ziunea dintre interesul particular și
cel general, „activitatea proprie a
omului devine pentru el o putere
străină, opusă, care tl subjugă, tn
loc ca el s-o stăpînească. Căci de În-
dată ce munca începe să fie divizată,
fiecare are un cerc exclusiv de acti-
vitate, bine determinat, care II este
impus și din care nu poate ieși".
(„Ideologia germană", pag. 29). Abia
în societatea socialistă — a subliniat
Marx — indivizii dobindesc, in
și prin asocierea lor, adevărata liber-
tate. Așadar, opoziția indivld-socle-
tate este în capitalism o opoziție an-
tagonistă obiectivă, Istoricește deter-
minată. Caracterul ei antagonist dis-
pare o dată cu dispariția diviziunii
antagoniste de clasă. In societatea
socialistă se realizează armonia din-
tre interesul Individual și cel obștesc
In folosul tuturor membrilor societă-
ții și, o dată cu aceasta, se reali-
zează adevărata libertate a individu-
lui ca personalitate creatoare.
Relațiile socialiste care au luat naș-
tere în Uniunea Sovietică după Marea
Revoluție Socialistă din Octombrie au
constituit baza concretă pe care s-au
elaborat teoria și practica educației
în colectiv, realizare de uriașă însem-
nătate In știința educației. Ideea e-
nunțată de Marx în 1846 a fost wl-
flcată, pe scara unei experiențe de
proporții șl însemnătate mondială, de
către educația comunistă în colectiv,
însuflețit de o profundă dragoste de
om șl apllctnd tn mod creator tnvă-
{ătur* eu privire la educație elabora-
tă de Marx și dezvoltată de Lenln,
A. S. Makarenko a dovedit forța a-
cestei învățături, făurind o teorie edu-
cativă și realiztnd o experletijă peda-
gogică care a depășit orice creație
anterioară, deoarece a fost construi-
tă pe baze revoluționare, s-a condus
după o ideologic revoluționară. Iar
de la Makarenko pînă azi practica ți
teoria educației comuniste au fost
îmbogățite cu experiența educării a
milioane de tineri din Uniunea So-
vietică și din țările de democrație
populară.
Aplicînd învățătura marxist-leni-
nlstă cu privire la educație, partidul
și statul nostru au reorganizat în așa
fel școala, pe baza reformei învăță-
mîntului, Incit activitatea ei sa se
contopească pe deplin cu activitatea
generală de construire a socialismu-
lui, incit educația tinerel generații să
constituie o parte organică a uriașu-
lui proces de transformare a omului
prin transformarea societății. Pentru
aceasta a fost necesară îndeplinirea
unei alte condiții — enunțată, la rin-
dul ei, de Marx in Tezele sale asu-
pra lui Feuerbach — anume educa-
rea educatorului, eliberarea conștiin-
ței acestuia de moștenirea trecutului.
Partidul șl statul nostru au creat toa-
te posibilitățile pentru ca educatorii,
pedagogii să-și însușească concepția
marxist-lenlnistă despre lume.
In adevăr, problemele formării per-
sonalității comuniste sînt probleme
noi, suscitate de condiții noi. Rezol-
varea lor nu poate veni din trecut,
din etapa premarxistă a pedagogiei.
Aceasta nu înseamnă a nega valoa-
rea moștenirii progresiste, a nega, în
cele din urmă, istoria. înseamnă
insă a înainta pe drumul edu-
cării omului printr-o conștiință și o
ideologie revoluționara. înseamnă a
nu căuta Intr-o lume apusă soluții
pentru formarea unei personalități
noi, a personalității comuniste. Mun-
ca noastră educativă nu se poate
alimenta din trecut, mai ales cînd
acest trecut a fost depășit de o vastă
experiență istorică vie.
Congresul al II-lea al P.M.R. a
trasat sarcini mari și nobile în fata
pedagogilor din țara noastră : îmbi-
narea învățămîntului de cultură ge-
nerală cu munca în producție, gene-
ralizarea învățămîntului de 7 ani, e-
ducafia comunistă a tinerei genera-
ții. Partidul ne dă, totodată, princi-
palul sprijin în realizarea acestor
sarcini : concepția marxlst-leninistă
despre lume, învățătura marxlst-le-
nlnlstă despre educație,
MINISTERUL
ÎNVĂȚĂMÎNTULUI Șl
CULTURII
Din activitatea
organizațiilor sindicale
de muncă
și chimie la realizarea învățămîntului
politehnic". Arătînd cum și-a desfășu-
rat munca, tov. Mocanu a precizat
mai întîi că a plecat de la teza că
învățămîntul politehnic trebuie să-i
familiarizeze pe elevi cu bazele știin-
țifice generale ale producției, să-i
înarmeze cu priceperi și deprinderi
de muncă practică.
Pentru a-i ajuta pe elevii ei să cu-
noască bazele științifice ale produc-
ției, tov. Mocanu a stăruit asupra
studierii principalelor mijloace de pro-
ducere a energiei și sistemului de
transmitere a ei, dînd o atenție deo-
sebită predării cunoștințelor despre
energia electrică, despre transforma-
rea energiei și despre diversele ei în-
trebuințări în industria modernă. De
asemenea, ținînd seama de impor-
tanța măsurătorilor exacte în indus-
tria modernă, tov. Mocanu a arătat
elevilor nu numai cum folosesc mă-
surătoarea strungarul, topitorul oțe-
lar, meteorologul —• dar a organizat
și lucrări practice de măsurare a lun-
gimilor, a grosimii, volumului, greu-
tății, temperaturii, deprinzîndu-i pe
elevi să mînuiască ușor rigla, cilin-
drul gradat, balanța, șublerul, termo-
metrul, barometrul, manometrul etc.
In general — a spus tov. Mocanu
— însoțesc întotdeauna expunerea
materialului de demonstrații de labo-
rator și experiențe, prin care — re-
producînd fenomenele naturale în fața
elevilor — le dau posibilitatea de a
pătrunde în esența fenomenelor stu-
diate.
Colaborînd strîns cu maiștrii care
conduc activitatea în atelierele școlare
tov. Mocanu a urmărit cum aplică
elevii în efectuarea lucrărilor practi-
ce cele învățate la clasă, în ce mă-
sură înțeleg explicațiile date de
maiștri. In același timp, profesoara a
dat îndrumări maiștrilor cu privire la
felul cum trebuie să se bazeze, în ac-
tivitatea lor, pe cunoștințele însușite
de elevi la fizică, chimie etc.
Vizitele în întreprinderi au fost fo-
losite cu multă pricepere de către
tov. Mocanu pentru a arăta elevilor
cum se aplică în producție cunoștințele
studiate de ei la lecții. Astfel, vizi-
tînd uzina „7 Noiembrie", le-a a.
ratat elevilor că prelucrarea supra-
feței materialelor prin așchiere are
o bază comună (poziția cuțitului
față de suprafață), indiferent dacă
este vorba de strung, raboteză, freză
etc., a subliniat că baza tehnologică
a unui mare număr de operații (to-
pire, turnare, matrițare, sudură) este
de asemenea comună și că toate ma-
șinile au o bază tehnică generală, ceea
ce a dat naștere unei profesiuni noi
— aceea de reglor de mașini-unelte
și linii automatizate.
Vizitînd cu elevii școala profesio-
nală de cinematografie și cinemato-
graful „23 August", profesoara le-a
arătat cum se aplică în domeniul ci-
nematografiei anumite funcțiuni ale
aparatelor optice, cum se transformă
energia radiantă în diferite alte for-
me de energie, în ce constă fenome-
nul fotoelectric etc.
Nici confecționarea materialului di-
dactic necesar predării fizicii și chi-
miei n-a fost neglijată de tov. Mo-
canu. împreună cu elevii ei, profesoa-
ra a confecționat numeroase materiale
didactice
Discuțiile purtate în consfătuire» de
muncă, bazîndu-se pe un bogat ma-
terial faptic, au fost deosebit de fruc-
tuoase pentru toți participanții, indi-
ferent de specialitatea lor.
Apreciind felul cum lucrează tova-
rășa Mocanu și ținînd seama de re-
zultatele bune pe care le-a obținut
în acțiunea de politehnizare a învă-
țămîntului, responsabilul cu munca
profesională a propus ca aceasta să
fie declarată fruntașă în muncă și să
figureze la „Colțul învățătorului frun-
taș" organizat în cinstea zilei de 1 Mai
— propunere aprobată în unanimi-
tate de cei prezenți la consfătuire.
Consfătuirea s-a terminat cu adop-
tarea unui proiect de măsuri care
prevede, printre altele, sarcini cu pri-
vire la intensificarea muncii de con-
fecționare a materialului didactic, la
îmbunătățirea metodicii vizitelor în
întreprinderi și în unitățile socialiste
din agricultură, la sprijinirea activită-
ții maiștrilor care conduc lucrările
practice în atelier, la îmbunătățirea
condițiilor materiale de muncă în a-
teliere etc.
Prof. ION DUMITRESCU
De curind, Departamentul școli-
lor din Ministerul Invățămîn-
tului și Culturii a elaborat
instrucțiunile privitoare la desfășu-
rarea examenului de stat la școlile
pedagogice de învățători și educa-
toare și la institutele pedagogice de
învățători. In instrucțiuni se arată
că sesiunea examenului de stat la
școlile pedagogice și la institutele
pedagogice de învățători se desfă-
șoară de două ori pe an, fntre 10 și
25 iunie și intre 1 și 12 septembr.e
la școlile pedagogice și între 16 și
30 iunie și între 18 și 30 septem-
brie la institutele pedagogice de în-
vățători.
Examenul de stat se dă din ma-
teria prevăzută în programele între-
gului curs de învățămînt pedagogic,
la următoarele obiecte :
La școlile pedagogice de învăță-
tori: 1) Limba romină — scris și
oral. Metodica de predare a limbii
romîne — oral. 2) Limba rusă —
oral. 3) Matematica (aritmetica și
geometria) — scris și oral. Meto-
dica de predare a aritmeticii — oral.
4) Pedagogia —oral. 5) Istoria Ro-
mîniei — oral. 6) Limba maternă
— scris și oral. Metodica de pre-
dare a limbii materne
oral
(la școlile cu limbi de predare
ale naționalităților conlocuitoare).
La școlile pedagogice de educa-
toare: 1) Limba romină — scris și
oral. 2) Limba rusă — oral. 3) Pe-
dagogia preșcolară — scris și oral.
4) Istoria Romîniei — oral. 5) Limba
maternă — scris și oral (la școlile
cu limbi de predare ale naționalită-
ților conlocuitoare).
La institutele pedagogice de în-
vățători : 1) Marxism-leninism —
oral. 2) Pedagogia — scris și oral.
3) Metodica limbii romîne — oral.
4) Literatura pentru copii — scris.
5) Metodica aritmeticii — oral. 6)
Metodica limbii materne — oral (la
institutele pedagogice de învățători
cu limbi de predare ale naționali-
tăților conlocuitoare).
Examenul de stat este o sinteză a
cunoștințelor căpătate de elevi sau
studenti în cursul celor 4 ani (res-
pectiv doi ani) de învățămînt peda-
gogic.
La examenul de stat se pot pre-
zenta absolventii școlilor pedagogice
și ai institutelor pedagogice de în-
vățători care au obținut note de
promovare la toate obiectele de în-
vățamînt prevăzute în planul de în-
vătămint al anului IV (respectiv
anul II de institut), precum și Ia
practica pedagogică,
Elevii sau studentii care după des-
fășurarea examenelor scrise s-au îm-
bolnăvit și nu au putut să se pre-
zinte la examenul oral în ziua pla-
nificat», pot fi planificati la exame-
nul oral in perioada aceleiași sesiuni,
într-o altă zi, pe baza certificatului
medical, cu aprobarea președintelui
comisiei.
Examenul de stat se desfășoară
în fata unei comisii care se organi-
zează in cadrul fiecărei școli peda-
gogice sau institut pedagogic. Co-
misia pentru examenul de stat se
compune din ; președintele comisiei,
care va fi un cadru didactic uni-
versitar, un inspector metodist re-
gional cu studii superioare sau di-
rector de școală pedagogică sau de
institut pedagogic, și mai multi
membri : directorul sau directorul
adjunct al școlii sau al institutului
și, pentru fiecare obiect, profesorul
școlii care a predat obiectele de exa-
men la ultimul an de școală.
La școlile pedagogice in care nu-
mărul candidaților Înscriși la exa-
menul de stat este mai mare de
se pot constitui două comisii,
dacă numărul candidaților trece
200 se pot constitui trei comisii.
Lista elevilor și studenților
80
iar
de
ad-
miși la examenul de stat și orarul
examenelor vor fi afișate cu cel pu-
țin 5 zile înainte de începerea exa-
menului de stat.
Examenele scrise se vor desfășura
pe baza subiectelor trimise directo-
rilor de școli și institute de către
Ministerul învățămîntului și Cultu-
rii, în plicuri sigilate, prin secțiile
de învățămînt și cultură. Plicurile
cu subiecte se deschid de către pre-
ședintele comisiei, în prezenta mem-
brilor acesteia, cu o oră înainte de
începerea examenului.
Examenele scrise se dau la fiecare
obiect de învățămînt în același timp
la toate școlile pedagogice din ța-
ră, după cum urmează : în ziua de
10 iunie — limba romină ; în ziua
de 11 iunie — matematica (la școlile
pedagogice de educatoare — pedago.
gia preșcolară) ; in ziua de
12 iunie — limba maternă. La in-
stitutele pedagogice de învățători
se vor da : în ziua de 16 iunie exa-
menul de literatură pentru copii și în
ziua de 17 iunie examenul de peda-
gogie.
Examenele scrise vor începe tn în-
treaga țară la ora 9 dimineața. Pen-
tru efectuarea lor se acordă 3 ore.
Lucrările scrise se dau pe coală de
hîrtie sau caiete pe care se aplică
sigiliul școlii (institutului) și semnă-
tura președintelui comisiei. Candi-
dații vor scrie citeț pe colțul din
dreapta al colii numele și pronu-
mele, iar colțul se îndoaie, se lipeș-
te cu o etichetă și se aplică ștampi-
la școlii (institutului).
Corectarea lucrărilor scrise se face
numai în școală (institut). După co-
rectarea și notarea lucrărilor scrise
se trece la dezlipirea colțului cu nu-
mele candidatului în plenul comisiei,
înainte de începerea examenului
oral.
Lucrările scrise nu sînt elimina-
torii. La două zile după desfășurarea
examenelor scrise urmează exame-
nele orale.
Examenele orale se țin după bi-
lete de bază și bilete anexe pe care
le alcătuiesc profesorii școlii (insti-
tutului) și te aprobă, cu 3—5 zile
înainte de sesiunea de examene, pre-
ședintele comisiei. Conținutul bilete-
lor de bază și anexe nu se comu-
nică candidaților anticipat. Fiecare
bilet conține 2—3 întrebări din di-
ferite capitole ale programei.
Pentru limba romină, limbile ma-
terne, limba rusă și matematică exis-
tă două feluri de bilete: a) bilete
de bază și b) bilete anexă. La a-
ceste obiecte, una din chestiunile cu-
prinse în biletul de bază va consta
din rezolvarea unei probleme, a unui
exercițiu, o analiză gramaticală etc.
Textul problemei, exercițiului sau
exemplelor indicate in biletul de bază
va fi cuprins în biletul anexă, care
poartă numărul biletului de bază.
Fiecare bilet de bază va avea mai
multe bilete anexe, pentru a se evi-
ta repetarea aceluiași bilet anexă
la mai mulți candidați.
Examenul oral se desfășoară în
fața întregii comisii, pe grupe de a-
proximativ 6 candidați, la toate
obiectele de examen în aceeași zi,
treeîndu-se imediat de la un obiect
la altul. Toți profesorii sînt datori
să fie prezenți la examen permanent.
Biletul pentru examenul oral se ia
personal de candidatul chemat la
răspuns. Pentru pregătirea răspun»u-
lui se acordă candidatului 15—20
minute. Răspunsul fiecărui candidat
poate dura 10—15 minute. Dacă un
candidat nu poate răspunde la în-
trebările din biletul luat și anunță
pe profesor despre aceasta înainte
de a formula răspunsul, i se dă voie
să ia un al doilea bilet. In acest
caz, la notarea răspunsului se va
scădea nota cu un punct.
Cunoștințele candidaților se no-
tează cu note de la „10“ la „1“. La
obiectele la care se dă examen scris
și examen oral se stabilește media
obiectului resoectiv. care nu se cal-
culează aritmetic. La obiectele la
care se dă un singur examen (oral
sau scris) nota dată are valoare
de medie la obiectul respectiv. Pen-
tru o notare cît mai justă a cunoș-
tințelor candidaților, direcția școlii
sau a institutului va pune la dispo-
ziția comisiei dosarele candidaților,
care cuprind următoarele materiale :
a) o fișă cu situația la învățătură
a candidaților în clasele cursului
de învățămînt pedagogic (anii
I-IV) ; b) caracterizarea candidați-
lor întocmită de dirigintele clasai
sau de profesorul responsabil a1 a-
nului; c) o caracterizare asupra fe-
lului în care s-au prezentat elevii
(studenții) la practica pedagogică,
alcătuită de conducătorul practicii
pedagogice (profesorul de pedago-
gie) ; d) lucrările scrise ale candi-
men, pentru întreaga grupă și după
ce candidatii din grupă au părăsit
sala de examen. In caz că la stabi-
lirea notei la examenul oral există
divergențe de păreri,
comisiei hotărăște nota
președintele
definitivă.
Acest fapt se consemnează în cata-
logul de examen la rubrica „Obser-
vații" precum și în procesul verbal,
cel
Candidații care obțin media
puțin „5“ la fiecare obiect din
drul examenului de stat sînt
clarați reușiți,
Hotărîrea comisiei în legătură
rezultatele examenului de stat
ca-
de-
cu
se
afișează în fiecare seară pentru
grupele examinate în ziua respecti-
vă.
Candidatii care nu ob(in cel pu-
țin media „5“ la toate obiectele de
la examenul
de stat sînt considerați
respinși. Ei au dreptul să mai re-
pete o dată
materiile in
acest examen la toate
sesiunile următoare, în
primii 2 ani de la data terminării
ultimului an, la aceeași școală. Nu
vor fi primiți la examenul de stat
candidatii care au fost respinși de
două ori la acest examen. Prezen-
tarea pentru a treia oară la exame-
nul de stat se aprobă în mod cu
totul excepțional și numai de către
Ministerul învățămîntului și Cul-
turii.
la examenele
de maturitate
Potrivit dispozițiilor Ministerului
învățămîntului și Culturii, la exa-
menele de maturitate din acest an se
pot prezenta numai absolvenții învă-
țămintului seral, ai învățămîntului
fără frecvență și candidații restan-
țieri care îndeplinesc condițiile ce-
rute de normele în vigoare.
Examenele de maturitate din se-
siunea de vară vor avea loc între
15—30 iunie a.c., iar cele din sesiu-
nea de toamnă între 1—12 septem-
brie a.c., urmînd ca înscrierea can-
didatilor pentru examenele din se-
siunea iunie să se facă pînă ia data
de 3 iunie a.c. inclusiv.
Lucrările scrise la examenele de
maturitate din sesiunea iunie vor
avea loc după cum urmeaza:
la 16 iunie pentru matemaiică.
La școlile și secțiile clasice în ace-
eași zi și la aceeași oră se va da
lucrare scrisă la limba latină în loc
de matematică ; la 17 iunie pentru
limba și literatura romină, la 18 iu-
nie pentru limba și literatura mater-
nă (la școlile cu limba de predare a
naționalităților conlocuitoare). Lu-
crările scrise Încep la ora 9 dimi-
neața.
Examenele orale vor începe în ziua
de 20 iunie pentru școlile cu limba
de predare romînă și în ziua de 21
iunie pentru școlile cu limba de pre-
dare a naționalităților conlocuitoare.
Subiectele pentru lucrările scrise
din cadrul eximeneler de maturitate
sînt unice pe (ară și se întocmesc
de minister.
Rezultatele examenului de maturi-
tate se vor consemna în „Catalogul
general", tipărit în acest scop, iar
după terminarea examenului se vor
completa diplomele celor reușiți,
care vor fi semnate de către preșe-
dintele comisiei de examen.
Membrii examinatori în comisiile
examenelor de maturitate vor fi re-
crutați numai dintre profesorii cu
studii superioare de specialitate și
cu vechime la catedră de cel puțin
10 ani, iar în cazuri excepționale
cu o vechime de cel puțin 5 ani.
In același timp se prevede că în
caz de neprezentare a unui candi-
dat la una din probele examenului
de maturitate, candidatul respectiv
este declarat respins, iar nu retras.
Celelalte probleme legate de orga-
nizarea și desfășurarae examenelor
de maturitate vor fi rezolvate in
conformitate cu dispozițiile anterioa-
re ale ministerului. Se recomandă
profesorilor examinatori ca la exa-
mene să adopte aceeași exigență
pentru toți candidații, indiferent de
la ce forme de învățămînt provin.
daților efectuate la
stat.
Notele la examenul
examenul de
oral pentru
fiecare candidat se stabilesc în co-
misie, la propunerea fiecărui profe-
sor examinator, după verificarea cu-
noștințelor la toate obiectele de exa-
ENFORMAȚII
In zilele de 5, 8, și 7 mal a.c. la De-
partamentul «colilor din Ministerul Invă.
țămîntului și Culturii a avut loc o ședin-
ță de lucru cu șefii secțiilor regionale de
învățămînt ți cultură. Cu acest prilej s-au
discutat o serie de nrobleme legate de în-
cheierea anului școlar, de organizarea va.
canței de vară a elev’lo- șl cadrelor di-
dactice, cît și probleme legate de prgâti-
rea deschiderii anului școlar 1958—59.
Recent, Ministerul învățămln-
tulul șl Culturii a stabilit noi ter-
mene pentru desfășurarea exame-
nelor în școli, care intră in vi-
goare incepind chiar cu acest an
școlar.
Datele la care urmează să se
fină examenele sint următoarele :
CLASA A IV-a
Examen de absolvire: 5—15
iunie ; examene de corigentă (a-
minate) : 25—30 august; exa-
men de absolvire: 1—6 septem-
brie.
CLÂSA A Vil-a
Exumen de absolvire: 5—15
iunie ; concurs de admitere in cl.
VIII: 20—30 iunie; examene de
corigență (aminate) : 25—30 au-
gust ; examen de absolvire:
1—6 septembrie ; concurs de ad-
mitere în clasa
septembrie.
CLASA
cursuri de
a
A
zi
VUI-a : 8-13
XI-a
și serale
Examen de maturitate : 15—îk
iunie; examene de corigentă (a-
minate) : 25—30 august; examen
de maturitate : 1—12 septembrie.
CURSURI FARA FRECVENȚA
DIN ÎNVĂȚĂMÎNTUL
DE CULTURA GENERALA
Sesiunea ianuarie: 2—14 Ia-
nuarie ; sesiunea mai; 16 mai—
5 iunie , sesiunea august: 15—30
august; examene de corigentă :
22—30 decembrie; examen de
maturitate : 15—30 iunie, examen
de maturitate: 1—12 septembrie.
ȘCOLI PEDAGOGICE
cursuri de zi
Concurs de admitere : 20—30
iunie ; concurs de admitere : 8—13
sept.: examen de stat: 10—25 iu-
nie ; examen de corigentă:
25—30 august; examen de stat:
1—12 sept.
ÎNVĂȚĂMÎNTUL FARA FREC-
VENTA LA ȘCOLILE
PEDAGOGICE
Sesiunea Ianuarie (educatoare):
2—14 ianuarie; examene de co-
rigentă (educatoare): 22—30 de-
cembrie ; sesiunea august (învă-
țători) : 15—30 august; exament
de corigentă (învățători) : 10—15
august; examen de stat; 10—25
iunie; examen de stat: 1—12
septembrie-
La institutele pedagogice de
învățători se mențin datele exa.
menelor prevăzute în structura *-
nului școlar 1957—1958, aprobată
prin ordinul Ministerului Invă-
•țămintului și Culturii nr. 1249 a
din 25 Iulie 1957.
Examenele se vor organiza șl
desfășura potrivit instrucțiunilor
în vigoare.
Ministerul învățămîntului șl Culturii
face cunoscut cadrelor didactice calificate
din învațămintul de cultura generală și
invățămîntu! profesional și tehnjc că, in-
cepind cu data de 1 septembrie 195a, fie-
care va rămme Încadrat in continuare la
școala la care a funcționat în anul șco.
Iar 1957—1958, fără a II se mal da noi de-
cizll do încadrare, cu excepția acelora care
au activat la școli bau in localități unde
a-a restrins activitatea și care au fost a-
nunțați ia timp că facă cereri de trans-
ferare.
Cadrele didactice care, djn dilerite mo-
tive, au solicitat transferarea, vor fi in-
știiiițate de staturile populare regionale
respective pînă la 15 Iunie a.c. a-
supra rezultatului cererilor lor. astfel ca
la aceasta dată fiecare că știe precis
unde va funcționa In anul școlar 1958—1959
Totodată, se aduce la cunoștința cadre-
lor didactice înscrise pentru reexaminarea
profesională, conform instrucțiunilor Mi-
nisterului invițămintului și Culturii nr.
778 din 1958 că in orașul București nu sint
posibilități de încadrare, Iar cei care vor
II admiși la această reexaminare utmeaza
sl solicite Încadrarea in alte localități.
Ministerul Invâțam'ntului si Cu tui ii co-
munici celor interesati cl absolvenții sec-
țiilor fărâ frecventa ale școlilor de cultu-
ri generali vor da examenul de nuiturita
te 1a limba ruși din materia prevăzută
pentru clasa a
sa a X-a) In
învățămîntului
98028 din 1957.
X-a (manualul peni u c!a_
instpuq:unile Ministerului
Și
Se precizează
vire a clasei a
Culturii aprobate cu nr.
că examenul de absol-
IV-a se organizează con-
farm instrucțiunilor aprobate prin Ord:-
nul ministrului învățămîntului nr. 62 din
27 februarie 1957 publicate în Buletinul
Ministerului învățămîntului și Cuiturii nr.
2 (18) Seria A din 1 martie 1957.
Examenul constă din probe la aritmetică
(scris șl oral) șl limba romînă (scris șl
oral). La școlile cu limbile de predare ale
naționalităților conlocuitoare
examenul
constă din probe la aritmetică (scris
Și
oral), limba maternă (scris $1 oral) șl
limba romlnă (scria).
1n trecut, recapitularea de sfîrșit
de an era mai totdeauna o pa-
coste și pentru profesori și pen-
tru elevi: primii se arătau plictisiți
că trebuie să reia cartea de la început
pe capitole, iar ceilalți erau în-
spăimîntați de raptul că pentru fieca-
re lecție recapitulativă 11 se cerea să
memoreze o cantitate destul de mare
de cunoștințe care nu-i atrăgeau
prin nimic nou sau interesant. In
ultimii ani, insă, lucrurile s-au
schimbat mult in această privință.
Noi, profesorii, ani învățat că reca-
pitularea trebuie să fie o muncă
creatoare, care să permită noi legă-
turi între cunoștințe și să asigure nu
o însușire mecanică a acestora, ci în-
țelegerea profundă a sistemului de
cunoștințe studiat în timpul anului.
La rindul lor, elevii au început să
vadă in recapitulare un foarte
important ajutor al lor nu nu-
mai in vederea pregătirii pentru exa-
mene, ci și in vederea dobindlrll
unui sistem închegat de cunoștințe
pe care să-1 poată folosi cu succes
in viață.
Căutind să organizez lecții de re-
capitulare cit mai vii, mă străduiesc
să-i atrag pe elevi prin probleme in-
teresante și complexe, cu ajutorul
cărora ei să repete implicit diferite
reguli și teoreme. De aceea urmăresc
să prezint temele cunoscute în tim-
pul anului sub un aspect nou, îmbi-
nind fie unele capitole din aceeași
ramură a matematicii, fie două sau
chiar trei ramuri ale ei, fie legind
cunoștințele de matematică cu cele
de fizică sau chimie. O mare aten-
ție acord permanent legăturii mate-
maticii cu viața, cu problemele prac-
ticii.
Recapitularea la matematică, pri-
vită în general, îmbracă două forme:
una de consolidare a cunoștințelor,
prin revenirea asupra unor teoreme
și demonstrații, și alta de sistemati-
zare a intregii materii, prin exerciții
sau probleme de sinteză. De altfel,
această sistematizare însăși este me-
nită să consolideze cunoștințele ele-
vilor.
Mă voi ocupa sumar, mai întii, de
primul aspect, așa cum se prezintă
el la clasele a IX-a și a X-a. După pă-
rerea mea, la clasele a IX-a este ab-
solut necesară revenirea asupra
funcțiilor, șirurilor de numere, relați-
ilor metrice intr-un triunghju oare-
care, precum și asupra unor teoreme
importante ca teoremele lui Menelaus,
Stewart etc. De asemenea, socotesc
că la clasa a X-a trebuie să se in-
siste asupra sumei puterilor aseme-
nea. Aceste chestiuni fjind»mai difi-
cile, nu sint înțelese întotdeauna pe
deplin de elevi și de aceea cred că
este necesară revenirea asupra lor
acum, in etapa recapitulării finale.
Bineînțeles, flecare profesor va re-
veni in special asupra acelor proble-
me pe care i le indică situația con-
cretă a clasei sale.
In ceea ce privește cel de al doilea
aspect — sistematizarea materiei
prin probleme de sinteză — am cău-
tat să aleg din timp asemenea pro-
bleme incit, rezoivîndu-le, elevii să
folosească cunoștințe din capitole
variate ale cursului. In vederea re-
zolvării acestor probleme, într-o oră
anterioară voi da elevilor, ca temă
pentru acasă, să repete teoria nece-
sară — din algebră, geometrie, tri-
gonometrie. Trecind la rezolvarea
problemelor, uneori voi verifica prin
sondaj dacă elevii stăpînesc cunoș-
tințele teoretice necesare, alteori voi
pune întrebări cu privire la teorie
în cursul rezolvării problemelor sau
voi cere, eventual, și demonstrații —
toate acestea In funcție de condițiile
concrete: caracterul problemei, gra-
dul ei de dificultate, nivelul cunoș-
tințelor elevilor asupra capitolelor
pe care se bazează rezolvarea ei etc.
Sxotesc că nu este nevoie să se
rezolve multe probleme într-o oră de
recapitulare. Dacă o problemă este
bine aleasă, dacă in rezolvarea ei se
aplică cunoștințe teoretice diferite,
dacă implică calcule Interesante,
Problemele ridicate la lecție an fosl attt de Interesante, tneft elevii le discută șl ta recreația.
...la matematici
...la științe naturale
care antrenează toată clasa, ne pu-
tem mulțumi într-o oră șl cu aceas-
tă singură problemă. Elevii trebuie
să fie antrenați insă să rezolve aca-
să cit mai multe tipuri de probleme :
probleme referitoare la secțiuni în
corpuri geometrice, la corpuri inscrise
și circumscrise, la corpuri de rotație
etc. Am căutat să aleg, pentru a da
acasă, probleme care să îngăduie
elevilor să străbată Întreaga mate-
rie, să le dezvolte reprezentările
spațiale, să le dea prilejul să dese-
neze, să reducă problemele complexe
lâ probleme simple etc.
Greutatea pe care o întîmpină de
obicei elevii mei în rezolvarea pro-
blemelor de geometrie este stabilirea
formei unor secțiuni în corpuri. La
problemele mai dificile de acest fel,
eu mă folosesc și acum de material
idactic și insist asupra stabilirii în
mod riguros a formei secțiunii. Voi
insista îndeosebi asupra acestor pro-
bleme și în timpul recapitulării,
O activitate utilă în perioada reca-
pitulării este rezolvarea problemelor
referitoare la corpuri rotunde. Aces-
te probleme dau elevilor posibilita-
tea de a înțelege mișcarea unei fi-
guri în spațiu — cinematica in geo-
Fixarea temelor de recapitulare,
ca și organizarea unor lucrări
de laborator care să înglobe-
ze cunoștințele însușite în tot cursul
anului constituie, în această etapă,
pentru noi, profesorii de fizică și
de chimie, preocupare* de căpete-
nie.
In ceea ce mă privește, mi-am
propus să grupez cunoștințele de
fizică după teme. Așa, de pildă, te.
ma „Forța și aplicațiile ei" poate fi
dezbătută la clasa a VUI-a și în
parte la clasa a Vl-a, iar tema „Le-
gea transformării și conservării e-
nergiei" este valabilă pentru toate
clasele, cu condiția ca ea să fie pre-
gătită în raport cu specificul mate-
riei parcurse în anul respectiv și
să facă, totodată, legătura cu cunoș-
tințele însușite în anii anteriori. Am
prevăzut, de asemenea, temele „Pro-
prietățile corpurilor în stare soli-
dă, lichidă și gazoasă și aplicațiile
lor" și „Presiunea" (la clasa a
IX-a), „Despre cimp și însemnăta-
tea practică a cunoașterii însușiri-
lor lui' și „Curentul electric și e-
fectele sale" (la clasele a Vil-a și
a X-a), „Oscilații și unde — legi și
aplicații* și „Ce este lumina și care
este însemnătate* schimbărilor pe
care Ie suferă de la sursă pînă la
receptor" (la clasa a Xl-a curs se-
ral) etc.
La chimie mi-am propus, printre
altele, temele: „Legile chimiei și
importanța lor practică" și „Sub-
stanțele și schimbările lor chimice
— aplicații" (ia clasele a VII-a și
a VUI-a). In clasa a VUI-a se poate
trata și tema „Confirmarea va-
labilității clasificării elementelor
făcută de Mendeleev prin studierea
însușirilor fizico-chimice ale ele-
mentelor din grupa a Vl-a și a
VII-a", „Formarea moleculelor și
însemnătatea cunoașterii acestui
fapt pentru sinteza chimică" și
„Structura atomului și clasifica-
rea elementelor" (la clasa a
IX-a), „Teoriile asupra structu-
rii substanțelor organic* și sin-
teza chimică" și „Funcțiuni organi.
ce, importanța lor' (la clasa a X-a)
etc.
Referindu-mă la tema „Forța și
aplicațiile ei practice', voi arăta
pe scurt felul în care se poate face
recapitularea materiei la clasa a
VIII-*.
In primele ore de recapitulare
metria în spațiu — formarea solidu-
lui care ia naștere prin rotirea unei
figuri și părțile lui componente.
Greutățile care se ivesc in rezolva-
rea acestor probleme sînt determi-
nate de faptul că elevii nu înțeleg
întotdeauna forma noului corp care
a luat naștere, in ce corpuri se poate
descompune acesta și cum se deter-
mină elementele necesare rezolvării
problemei. Pentru înțelegerea acestui
tip de probleme eu cer elevilor, de
cite ori am prilejul — la clasă, in
orele de consultație, la cercul tine-
rilor matematicieni, în cadrul temelor
pentru acasă — să efectueze un de-
sen clar, care să pună In evidență
corpul care se obține.
Pentru recapitularea materiei la
algebră in clasa a X-a am planificat
4 ore, cite una pentru fiecare din ca-
pitolele mari: discuția ecuațiilor și
sistemelor, divizlbilitatea polinoame-
lor și teoria ecuațiilor, analiza com-
binatorie, numere complexe, fn ma-
nualul de algebră sînt multe exerci-
ții utile in perioada recapitulării.
Așa este, bunăoară, exercițiul nr. 89
de la pag. 276, pe care II voi putea
folosi cu bune rezultate acum. Exer-
cițiul, care se prezintă in forma:
f (x) = x3—7 xcos2 q + 6 cos 2 q-O.
cere elevilor, pe lingă cunoașterea
...la fizico-chimice
voi trata următoarele probleme:
Forța, definirea ei, unitățile și
aparatele de măsură, exemple de
forțe și efectele lor ; forța gravita-
țională, greutatea corpurilor, măsu.
rarea greutății ; forța de frecare,
micșorarea vitezei corpurilor din
cauza ' frecării, coeficientul de fre
care, legile frecării; forța centri-
petă și forța centrifugă, legi, efecte,
aplicații; forța de tracțiune , efec-
tele forței și dependența lor de mă-
rimea și de durata acțiunii forței;
impuls și cantitate de mișcare ;
mișcarea uniformă, mișcarea varia-
tă, legi și aplicatii, transmiterea
mișcării ; acțiunea forțelor de a in.
vinge rezistența pentru a produce
deplasarea corpurilor ; lucru meca-
nic, putere, unități de măsură î e-
nergie mecanică (potențială și cine-
tică), transformarea energiei poten-
țiale în energie cinetică și invers ;
legea transformării și conservării
energiei, aplicații, mecanisme ; com-
punerea forțelor ; forțe concurente,
forțe paralele, forțe în echilibru;
momentul forțelor, legea momente-
lor, descompunerea unei forțe, apli-
cații. In timpul lecțiilor se pot exe-
cuta experiențe sau se pot aminti
experiențele făcute în timpul anului
școlar cu privire la studiul frecării
și determinarea coeficientului de
frecare, verificarea legilor for-
ței centrifuge, verificarea legii mo.
mentelor și a legii conservării ener-
giei la planul înclinat, scripeți, pir.
ghii, șurub, pană etc., verificarea
legilor dinamicii. în timpul recapi-
tulării voi executa pe tablă o
schemă care va cuprinde formulele
și schițele principale. In lecțiile ur.
mătoare voi efectua lucrări de la.
borator.
In cursul recapitulării voi organi.
za și o serie de lucrări de laborat-sr
privind verificarea legilor mișcării
uniform variate, verificarea legii a
doua a dinamicii, verificarea legilor
frecării, verificarea legii momente-
lor și a legii conservării lucrului
mecanic.
Fiecare lucrare va cuprind* o se-
rie de probleme care »ciud apli-
carea cunoștințelor acumulat* in
cursul anului. Iată, de pildă, un e-
xemplu de felul cum s-ar putea re-
zolva o problemă recapitulativă cu
conținut practic. Problema sună ast-
fel : pe un plan înclinat AB, de
lungime 1 și înălțime h, să se ri-
dice un cărucior încărcat ce are
masa totală m. Voi cere elevilor să
deplaseze căruciorul atît prin alune,
care cit și prin rostogolire și să mă-
soare lungimea 1 a plenului, înălți-
mea h, masa m a căruciorului cu
încărcătura sa și forța de tracțiune
F, care deplasează căruciorul pe
planul înclinat. De asemenea, 1* voi
cere să determine greutate* căru-
ciorului cu încărcătura sa, forța F,
ce Învinge componența activă a
greutății, mărimea forței de frecare
și coeficientul de frecare, lucrul me-
relațiilor între rădăcini și coeficienți,
priceperea de a descompune in fac-
tori și de a rezolva o ecuație trigo-
nometrică.
Am arătat numai clteva aspecte
din munca pe care o voi desfășura
in perioada recapitulării cunoștințe-
lor la clasele a IX-a și a X-a. Evi-
dent că în această perioadă voi da o
atenție deosebită elevilor care au do-
vedit lipsuri in cursul anului. Cu
aceștia voi lucra în mod special —
fie individual, fie în colectiv — în
orele de consultații, spre a nu stin-
gheri planul genera! de recapitulare
pentru întreaga clasă.
Practica a dovedit că oricit de
bine am lucra în timpul anului șco-
lar, dacă nu asigurăm o bună desfă-
șurare a recapitulării, rezultatele
muncii nu vor fi dintre cele mal
bune. Organizarea gîndită a activi-
tății noastre în ultima etapă a anu-
lui școlar, în funcție de problemele
specifice pe care le ridică situația
concretă a claselor cu care lucrăm,
are o mare însemnătate in încheierea
cu succes a muncii școlii.
Prof. VALENTINA NANU
Pitești
canic efectuat, randamentul planu-
lui înclinat. Elevii vor trebui să fa.
că schița aparatului și să mențio-
neze pe figură forțele în echilibru,
forțele active și forțele rezistente
și să precizeze cu ce mișcare se de-
plasează căruciorul sub acțiunea
forței F.
Un mod interesant de recapitula-
re este acela care pornește de la
studiul unei instalații sau al unui
aparat și discută diversele proble-
me pe care le ridică construcția și
folosirea aparatului. Bunăoară, îmi
propun să organizez o astfel de lec-
ție de recapitulare în legătură cu
instalarea unei sonerii cu transfor-
mator în circuitul căreia se află un
bec, un voltmetru etc- Această lu-
crare simplă dă elevilor posibilita-
tea să aplice în practică numeroase
cunoștințe cu privire la curentul e-
lectric și legile lui.
Și la chimie se pot organiza lu-
crări practice cu conținut variat.
Astfel, cu elevii clasei a X-a se
pot efectua lucrări cu privire la re-
cunoașterea funcțiunilor organice,
iar la alte clase se pot organiza ex.
periențe privind metodele de obți.
nere a substanțelor studiate, însuși-
rile chimice ale acizilor, ale baze-
lor, ale metalelor și nemetalelor.
De asemenea, în cadrul lecțiilor de
recapitulare se pot rezolva cu ele-
vii unele probleme de calcul legate
de producție.
Pregătindu-ne temeinic pentru lec-
țiile de recapitulare, efectuînd în
cadrul acestor lecții lucrări prac-
tice care ajută în cea mai mare mă-
sură la fixarea cunoștințelor însuși,
te, vom reuși să asigurăm un nivel
ridicat de cunoștințe al elevilor.
Prof. OLIMPIA BINA
București
■ llevii claselor a IV-a ae pr.fi-
pj țese pentru examenul *e absol-
vire ea eare vor îueLcia ir ci
du de învățamint Latr^rit eximead
de absolvire se dă dia — mala-
rie a claselor anterioare, iavațatarii se
preocupă cu multa grija de mtoeanrea
planului de recapitulare. pealra a
cuprinde în el țoala problemele esaa.
țiale, așa incit aboolseapi clasei a
IV-a sa ramîna cu u sistem încărcai
de cunoștințe pe eare să se posta con-
strui apoi toate cunoștințele lor ulte-
rioare.
Mergînd pe aeeastâ Baie, urătâla-
rul Modest Bolohan, do pilda, care
preda la clasa a IV-a a șeuln de apli-
cație de pe lingă fnstitutal pedagogic
de învățători din Craiova, a prefitit
din timp, ca malta grija, plaaal de
recapitulare finala. O atenție deose-
bită a acordat tov. Buh ăaa întoc-
mirii planurilor de recapitulare La
limba romină și aritmetică, la care
elevii vor da elinii. El n-a neglijat
insă nici celelalte obiecte de învăța.
mint. In prealabil, învățătorul a revă-
zut programele claselor I-IV, pentru
a putea include in pianul de recapitu-
lare la unele obiecte — cun ar fi, de
pildă, aritmetica și geografia — și
teme din programa claselor ante-
rioare asupra earora nu s-a mai reve-
nit în programa clasei a IV-a.
Pentrn a realiza in întregime scopul
recapitulării materiei, tov. Bolohan a
studiat bine conținutul lecțiilor și le-a
grupat în jurul cîtorva teme impor-
tante, în cadrul fiecărui obiect. Obier-
vînd că unii dintre elevii sai nu res-
pectă întocmai ordinea cifrelor la
operațiile de adunare și scădere, sau
că alții nu știu suficient de bine sa
efectueze înmulțirea cu numere care
conțin zerouri la mijloc, a prevăzut in
planul de recapitulare la aritmetica o
temă cu privire la formarea numere-
lor. Restul materiei la aritmetica a
fost grupat in jurul unor teme ca a-
cestea : „Fracții ordinare și zeci-
mal*** । „Cele patra operații cn
Fixarea temelor pentru recapi-
tularea finală la obiectul meu
— științele naturale — mi-a
dat mult de gindit. Pentru ca reca-
pitularea să se desfășoare cit mai
rodnic, am căutat să (in seama în-
deaproape de observațiile făcute la
lecții in cursul anului școlar. Așa,
spre exemplu, la clasa a V-a am
observat, în cursul studierii princi-
palelor plante de cultură, că unii
elevi confundă diferitele tipuri de
fructe cum sînt cariopsa, achena,
capsula, silicva, drupa, poama etc.
Pentru a evita astfel de confuzii
mi-am propus ca una din temele
de recapitulare finală să fie : „Prin-
cipale tipuri de fructe intîlnite la
plantele studiate'. In cadrul acestei
lecții voi face cu elevii o clasifi-
care a fructelor celor mai felurite
plante studiate, iar după aceea, fo-
losind material demonstrativ — o
colecție de fructe — le voi cere să
descrie fiecare tip de fruct, scoțind
in relief principalele caractere care
le deosebesc pe unele de altele.
Mi-am propus să desfășor cu ele.
vii clasei a V-a și o oră de recapi-
tulare pe parcela experimentală, cu
tema; „Organele vegetative ale
plantei verzi și principalele funcți-
uni îndeplinite de ele'. Elevii voi
observa astfel, pe materialul via,
tipurile de rădăcini, tulpini, frunze
și flori studiate la lecții. In legă-
tură cu funcțiunile îndeplinite de
organele plantei verzi, vom apro-
funda in special pe acelea pe care
se bazează principalele lucrări agro-
tehnice care trebuie aplicate in
scopul de a crea plantelor condiții
optime de creștere. Elevii vor Ii în-
drumați apoi să întocmească plan-
șe pe care vor fixa colecții de plan-
te cu diferite tipuri de rădăcini, tul-
pini, frunze și flori. Cele mai fru-
moase exemplare vor fi păstrate In
laboratorul școlii pentru a fi iolo-
site ca material didactic In anii ur-
mători,
Mă pregătesc cu multă grijă pen-
tru lecțiile de recapitulare în cla-
sa a VII-a, deoarece elevii acestei
clase dau examen de absolvire și
printre obiectele de examen figu-
rează zoologia și botanica. Prin-
tre temele de recapitulare pe care
mi le-am propus la această clasă
se numără: „Evoluția aparatului cir-
culator la vertebrate'; „Importanța
creșterii animalelor și păsărilor in
gospodăria agricolă" ; „Combaterea
dăunătorilor animali și vegetali din
agricultură' etc.
La începutul recapitulării voj face
în fața elevilor o expunere sintetică
asupra cursului de zoologie, deoa-
rece ei au studiat zoologia separat
— în clasa a Vl-a nevertebratele,
iar în clasa a VII-a vertebratele.
Tema „Evoluția aparatului circu-
lator la vertebrate' va fi tratată
de elevi după ce în prealabil le voi
fi dat planul după care se va desfă-
...!a clasa a IV-a
■■Mre întreți ți zecimale* ; «Aflarea
»aprafețeter~ ; -Aflarea procentalai-
ete. De iteatiti tor Boiobza a
rezervat mai st ai te are pentru mal-
rarea diferitelor ’xpwn de probleme,
fără a te hau ta la problemele din
jw-siL ci toBitrwiad auserozse alte
problema m pitite «jlb viața prac-
iica — di* mdajtrie. ațnenîtara, cn-
seri etc. Aceasta ii ajata, pe de a
păru. uz introduci eîemeate nai ia
lecție de recapitulare, tar pe de alta
parte *a ecaîr.jmj Ia cnvM&darea de-
prinderii elenilor d* a apleca ia prae-
t-ea roaaRiBfele teoretice de aritme
ucL
Lecțdle de cUre as fert trapele ia
jnrni temelor : , Cele petro ac o tim-
pari* ; -Dm trecntwi patriei* ; Ja
patria	o viață
aona" ;	peri im copci**- Tov.
Boîokaa prep am ca ia secțiJe du»
lenaei „£>■■ trocotcd patriei" m
fnea p U cxamAuațele de xttorie,
iar la cele dia cadraj tentei -la patna
aoastrâ infloreftc o viața eona" m
realtf-rze leftera ea cuoytiațeLe de
£e«rrafie ți istorie.
la cadrai reca pil olarii la țrnma-
tiea, pe ho^ă tratarea nor teme ca :
^Părțile de vorbire", «Părțile de pro-
pnriție", ^ropeMțU «t fraaa", tova-
rațul Bolohan a rcnrrit mai multe
are pentru analiza morfologică ți sin-
tactică, urmărind aâ-i obițaaiascâ pe
eopii aa facă legatara între morfolo-
gie ți sintaxă, precum ți ore pentru
dictări, in care va urinări în mod spe-
cial respectarea punctuației ți orto-
grafiei. La compunere va insista asu-
pra întocmirii actelor oficiale, precum
ți asupra efectuării unor compuneri
libere, cu teme care să solicite cunoț.
tințe din cadrul diferitelor obiecte de
învatamînt.
Cu aceeați grija a întocmit învăță-
torul și planurile de recapitulare la
celelalte obiecte de învățâmînt. Ast-
fel, la istorie repetarea se va face în
jurul unor probleme ca : „Răscoalele
țărănești ți urmările lor“ ; „Viața grea
a poporului muncitor pînă la 23
August 1944“ etc. iar la geografie a
prevăzut și ore în care va face cu
elevii calatorii imaginare prin țară.
Fiecare învățător poate găsi însă și
alte forme și teme noi în vederea
recapitulării materiei, introducînd
nota sa personală. De aceea, schimbul
de experiență în această perioada tre-
buie intensificat. Se impune ca învă-
țătorii care predau la aceleași clase
șura lecția precum și indicații asu-
pra materialului ce trebuie revăzut
din manual. Scopul lecției este de
a verifica cunoștințele elevilor în
legătură cu constituția anatomică a
organelor circulatorii la cele cinci
clase de animale vertebrate, cu mo-
dul lor de funcționare, precum și
cu modificările suferite potrivit me-
diului în care trăiesc. Pentru a ușu-
ra discuțiile voi folosi cit mai larg
materialul demonstrativ (planșe).
In legătură cu temele „Importan-
ța creșterii animalelor și păsărilor
în gospodăria agricolă" și „Comba-
terea dăunătorilor animali și vege-
tali din agricultură' voi organiza o
vizită cu elevii la gospodăria agri-
colă colectivă „Flamura Roșie" din
comuna noastră. Anume, vom vizita
sectorul zootehnic al gospodăriei,
unde elevii vor observa adăpostu-
rile sistematice ale animalelor și
păsărilor, vor cunoaște nemijlocit
...la geografie
Tovarășul Laurențiu Stan, profe-
sor de geografie la școala me-
die nr. 1 din Buzău, și-a fi-
xat din vreme problemele importau,
te asupra cărora va insista în mod
deosebit la lecțiile recapitulative.
Iată, de pildă, cum a organizat tov.
Stan recapitularea materiei predate
la clasa a VII-a.
La începutul anului școlar profe-
sorul a observat că elevii, nefiind
deprinși din clasele anterioare cu
un studiu mai aprofundat al geogra-
fiei, au Intimpinat unele greutăți în
însușirea cunoștințelor. De aceea,
cu prilejul lecțiilor de recapitulare
tov. Stan va insista in mod deose-
bit asupra materiei predate în pri-
ma parte a anului școlar, privind
geografia fizică a R.P. Romîne.
Față de lecțiile din timpul anu-
lui, lecțiile de recapitulare vor
conține însă un element nou:
cunoștințele de geografie fizică vor
fi împletite cu cele de geografie e-
conomică. De pildă, tema „Carpații
meridionali' va fi tratată în felul
următor: după ce se va face mai
întii o privire fizico-geografică
asupra acestor munți, se va
vorbi despre bogățiile naturale
ale regiunii, se vor scoate în
relief eforturile omului pentru
a transforma natura, se va su-
blinia avîntul pe care l-a luat e-
conojuia regiunii în anii puteri popu.
tare (dezvoltarea bazinului Jiului,
construirea liniei Bumbești-Livezeni,
construirea hidrocentralei de . la
Moroeni etc.) La tema „Dobrogea"
profesorul va folosi același proce-
deu : va discuta cu elevii despre
aspectul fizico-geografic al regiunii
(relief, sol, vegetație, populație),
despre faptul că in trecut Dobrogea
era o regiune săracă, înapoiată din
punct de vedere economic, va su-
blinia transformările ce au avut Ioc
în ultimii ani în această parte a ță.
rîi. El va cere elevilor să arate im-
portanța deosebită pe care o pre-
zintă faptul că aici întreaga agricul-
tură a fost socializată, va verifica
cunoștințele lor despre marea dez-
voltare pe care o ia industria stu.
m discute intre ei problemele recapi-
toiaru Materiei, ta facă schimb de
păreri. De asemenea, este bine să se
•rriniieze in această perioada inter-
asistențe la lecții — ți aceasta nu
numai pentru ca pedagogii sa învețe
um din experiența altora, ci și pen
tru a-i deprinde pe elevi să răspundă
in fuța nnor personcc străine, ța-ți
nnditatan pe care o mani-
festa uaad la nzamene.
Pe lizca erija pentru sistematizarea
întreții materii in vederea reeapitu*
lărâ ei, inTațaloru se preocupa CU
multa atenție do pe acum ți de pre*
zatirea desfășurării fiecărei lecții
recapitulative in parte. Această pre-
gătire esie cu atît mai necesară cu
cit, dintr-un numai mare de cunoț-
lințe, învățătorul trebuie sa selecțio-
neze esențialul, să*I prezinte în com-
binații nai și ia introducă clemente și
exc^pie noi, na numai cu scopul de
a adinei cnnoțtințele elevilor, dar ți
pentrn a realiza lecții vii și atractive,
care sa trezească interesul acestora.
De aceea, majoritatea învățătorilor —
chiar |i acei care nu au aceasta ohli-
zabe — iți întocmesc planuri dezvol-
tate pentru lecțiile recapitulative
Pentru a îmbogăți cunoștințele și gîn-
direa elevilor este bine ca învățătorul
sa folosească un material didactic cît
mai variat — lecturi, scheme, experien-
țe noi ți atractive, sa efectueze cu ele-
vii exerciții, probleme, lucrări practice.
De un real ajutor pentru bunâ desfă-
șurare a lecțiilor de recapitulare sînt
excursiile, cu prilejul cărora elevii au
posibilitatea să lege cunoștințele de
științele naturii cu cele de geografie,
istorie etc. De pildă, participînd
la o excursie în împrejurimile
localității unde se află, elevii
vor putea îmbina cunoștințele de
științele naturii despre sol, plante etc.
cu cunoștințele de geografie despre
relief și vegetație, cu cele de istorie
despre trecutul regiunii (localității)
etc.
Selecționînd și împărțind cu grijă
materialul de repetat, dozîndu l în
funcție de complexitatea sa, învățăto-
rul trebuie sa stabilească din timp în-
trebările pe care le va pune elevilor
și materialul demonstrativ pe care-1
va folosi.	i
După fiecare lecție de recapitulare
învățătorul trebuie să dea elevilor
schema temelor care vor fi repetate
în lecția următoare, precum și indica-
metodele de îngrijire a acestora,
vor afla date privind rația de ali-
mente care li se administrează,
precum și venitul realizat de , pe
urma creșterii animalelor și păsări-
lor. De asemenea, elevii vor parti-
cipa în gospodărie la lucrările de
combatere a dăunătorilor animali și
la aplicarea de ierbicide pentru com-
baterea buruienilor. Pentru desfă-
șurarea acestor lucrări practice voi
lua din timp legătura cu agronomul
gospodăriei, pregătind împreună cu
acesta condițiile necesare pentru
desfășurarea cu succes a activității
elevilor.
Consider că în felul acesta voi
izbuti să consolidez cunoștințele și
deprinderile dobîndite de elevi la
lecții.
Prof. CONSTANȚA DRAGOMIR
comuna Șaldanu
raionul Oltenița
fului și despre importanța acesteia
pentru economia noastră, despre
dezvoltarea pescuitului, a portului
maritim Constanța etc.
Ca element nou la această temă
profesorul va folosi, pentru partea
de geografie fizică, metoda hărților
alăturate. Astfel, va așeza în fața
elevilor o hartă a reliefului Dobro-
gei, o hartă a solului acestei re-
giuni, o alta a climei și, in sfrlșit,
o hartă a vegetației. Privind cele
patru hărți așezate una lingă- alta,
elevii iși vor putea da seama mai
ușor că unui anumit tip de sol îi
corespunde un anumit fel de vege-
tație, că în regiunile secetoase ve-
getația este săracă, că în regiunile
cu ploi maii abundente vegetația
este mai bogată și mai variată etc.
Tot ca metodă de recapitulare
tov. Stan va folosi excursia pe har-
tă. De altfel, la toate lecțiile de re-
capitulare elevii vor folosi, în ex-
punerile lor, harta.
Pregătindu-și planurile de reca-
pitulare, profesorul caută să intro-
ducă in acestea elemente noi, să
asigure, prin activități variate, par-
ticiparea tuturor elevilor la lecțiile
recapitulative, astfel îneît acestea
să constituie un adevărat mijloc de
aprofundare șl consolidare a cunoș.
tințelor dobîndite în cursul anului.
V. RADU
țiile necesare cu privire la studierea
materiei respective ți la chestiunile
asupra cărora trebuie sa-și concen-
treze atenția. De asemenea, este
foarte necesar ca problemele impor-
tante sa fie scrise în timpul lecțiilor
pe tabla și pe caiete, pentru ca Ia
sfîrșitul orei elevii sa aibă în fața
•chema completă ți amănunțită a
temei respective.
Cu multa grija trebuie sâ-i pregă-
tească învățătorii pe elevi pentru exa-
menul de absolvire. Pentru aceasta
este necesar să le ceară răspunsuri cît
mai complete și clare, însoțite de
exemple, să Ie solicite capacitatea de
gîndire și să rezolve cu ei exerciții și
probleme care fac apel la legături din
ce în ce mai complexe între cunoQ*
tințe, potrivit viratei elevilor și pro-
gramei. In același timp, în discuțiile
cu elevii îuvățătorul trebuie sâ le
dezvolte încrederea în forțele pro*
prii, optimismul, iar nu să-i înspăi-
mânte cu ideea examenului.
Munca de recapitulare și de pregă-
tire a examenului de absolvire nu tre-
buie însă sa duca la supraîncărcarea
elevilor, la solicitarea unor eforturi
peste posibilitățile lor. De aceea, pe
lînga o temeinica pregătire ți aelec-
ționare a materialului de recapitulat,
pe lîriga judicioasa lui organizare ți
dozare, în această etapă, mai mult ca
oricînd, este necesar să se strîngâ
legăturile cu familia și să se obțină
din partea acesteia un ajutor cît mai
mare. Este bine ca învățătorii clase-
lor a IV-a să organizeze ședințe cu
părinții, în care să le vorbească aces-
tora despre însemnătatea etapei pe
care o strabat acum copiii lor și să le
dea îndrumări pentru respectarea
regimului de muncă al elevilor, pen-
tru a Ie asigura o hrană cît mai
substanțială, pentru a nu-i solicita Ja
munci care i*ar obosi și le-ar răpi
timpul de pregătire.
Tot acum învățătorii trebuie să ie
ocupe mai mult de îndrumarea elevi-
lor, subliniind, atît în discuțiile cu ei,
cît și în discuțiile cu părinții, nece-
sitatea continuării studiilor în clasa
a V-a.
Pregătind temeinic recapitularea
materiei și desfășurarea examenului
de absolvire, învățătorii claselor a
IV-a își vor vedea străduințele încu-
nunate de succes, iar elevii lor vor
păși în clasele următoare cu un sis-
tem de cunoștințe solide.
G MINOA
DIN ACTIVITATEA ȘCOLILOR
MiuiiiimiiiuMinniiiiimiiiiiiiniiiiiiiiiiiiin	' « tamaraummnauiiiiM
PROFESIONALE Șl TEHNICE
MnMiiniiniraffliiMimn
CONFERINȚA EUROPEANĂ
asupra programelor ae învățămînt
Dezvoltarea continuă a eco-
nomiei noastre, avtntul
Industriei, al agriculturii,
a! construcțiilor pun In țața In.
vătămîntulul profesional și teh.
nic sarcina de mare răspundere
de a pregăti cadre de munci,
tor) șl tehnicieni cu o calificare
superioară, capabil, să mlnu-
Iasca tehnica cea maj înain-
tată.
Pentru a ajuta cadrelor di-
dactice din școlile profesionale,
școlile de meserii, școlile teh-
nice și tehnice de maiștri tă
pregătească asemenea munci,
tori șl tehnicieni, să ridice pe
o treaptă tot mai înaltă Invâ-
tămlntul profesional și tehnic,
„Gazeta Invățămîntului” va
publica tncepînd cu acest nu.
măr o rubrică permanentă In-
titulată : „Din activitatea șco-
lilor profesionale și tehnice”.
Nu ne îndoim că miile de
profesori șl maistri-instructori
din Invățămtntul profesional șl
tehnic tși vor da aportul la
ImbunfttĂțjr^a continuă a acea-
tel rubrici, tmpărtășlndu-șl
tn cadrul ei experiența, făclnd
propuneri șl sugestii, pentru a
contribui «sttel Ia generali»,
rea metodelor bune de muncă,
la ridicarea continuă a ni.
veiulul tnvătămtntulul profe-
sional șl tehnic.
Elevil școlii profesionala „Grivița Roșie” In atelier,
La școala "Grivița Roșie"
In preajma examenelor
arcina de a pregăti muncitori
calificați, care să poată lucra
cu bune rezultate In producție,
pune tn fața fiecărei școli profesio-
nale de ucenici probleme deosebit
de complexe, care apar cu și mai
multă claritate In perioada premer-
gătoare încheierii anului școlar. A-
cum, tn această perioadă, trebuie fă-
cute cele mal mari eforturi pentru
a asigura o pregătire temeinică a
tuturor ucenicilor, succesul acestora
la examenele de promovare și absol-
vire. In acest scop, conducerea W
Hi profesionale „Grivița Roșie" a
elaborat un plan de măsuri menit
să asigure acordarea unui sprijin
substanțial ucenicilor în vederea re-
capitulării materiei, a consolidării
cunoștințelor șl deprinderilor dobin-
dite In cursul anului școlar.
Un obiectiv principal al planului
de măsuri îl constituie ajutorarea
ucenicilor rămași în urmă la învă-
țături. Aceștia sînt ascultați mal des
INAUGURAREA
unui nou local de școală
Mă găseam zilele trecute La Tg.
Jiu, cind am aflat că tn aceeași
zi va avea loc inaugurarea nou-
lui local al școlii de meserii din
comuna Peștișanl. N-am vrut »*
pierd acest prilej și-am pornit In
căutarea unui mijloc de deplasare.
N-a trebuit eă umblu prea mult
pentru că ocazia s-a ivit imediat.
Așa se face că am luat loc
In autobusul „Skoda” al Teatrului
Național din Cratova, care transporta
la Peștlșanl ansamblu! muzical „Doi.
na Olteniei”, Invitat să prezinte un
program artistic la festivitatea Inau-
gurării.
După Ce am trecut podul de
peste Jiu, ta depărtare a început
să ee profileze lanțul munților Vul-
can, acoperiți de păduri. Căi ferate
Înguste brăzdează regiunea. Aci se
va construi un mare combinat fores-
tier. Bogățiile pămtatulul slnt scoa-
se la Iveală și valorificate. Masive
păduroase, cărbune, zăcăminte de pe-
trol — toate așteaptă oameni price-
puțl. Și oamenii se formează. Se for-
mează și la școala de meserii din
Peștlșanl care pregătește tîmplari șl
fierari. învață aci peste 120 elevi. In
anul viitor numărul lor se va dubla.
La Peștișani a existat șl In trecut
o școală de meserii, dar numărul
elevilor ei nu trecea de 40—50. Mal
tlrziu burghezia a desființat-o. Abia
In 1049 școala a fost reînființată. Nu
avea Insă un local corespunzător.
Sfatul popular și personalul didac.
tic, sprijiniți de organizația de par-
tid din comună, au mobilizat pe locui-
tori la construirea unul local de
școală. Oamenii au adunat materiale,
au făcut cărămidă. Ulterior construc-
ția a trecut pe seama statului.
Pregătirea viitorilor
muncitori și tehnicieni agricoli
entrul școlar agricol nr. 1 din
Roman — situat la 4 km
distantă de oraș — figurează
printre cele mai vechi școli agri
cole din țară, aauvetsind in cir
rind 73 am de existență. Timp de
peste o jumătate de secol, vechea
școală de agneuituri a funcționat
intr-un local mic, necorespunzător
avind doar 4 săli de clasă, In care
puteau fi cuprinși un număr foar-
te redus de elevi.
In anii puterii populare, școala
a fost mutată intro clădire nouă
si spațioasă, cu 12 săli de clasă- 4
laboratoare, o sală de festivități, o
cantină, precum și un cămin cu o
capacitate de peste 250 locuri.
Dacă In trecut terenul experi-
mental de care dispunea școala
constituia doar un mijloc de reali-
zare a unor venituri suplimentare
pentru director- azi gospodăria a-
nexă a centrului școlar agricol nr.
1 din Roman, care cuprinde 120 ha
de teren arabil, o vie, un bogat
la lecții, primesc indicații cu privire
la felul cum trebuie să învețe pen-
tru a-și lichida golurile tn cunoștin-
țe. în afară de aceasta s-a inițiat
organizarea unor meditații speciale
pentru ucenicii căzuți la anumite
materii. La aceste meditații partici-
pă și ucenicii care, deși nu sini a-
menințați să rămină corigenți, au
totuși cunoștințe mai slabe la mate-
riile respective. Pentru îmbunătăți-
rea instruirii ucenicilor mai slabi
din anul I maiștrii-instructori orga-
nizează instructaje suplimentare, ur-
mate de aplicații practice tn atelie-
rele de instructaj ale școlii. Pentru
cei din anii îl și III, care lucrează
în producție, se pune un accent deo-
sebit pe instruirea practică tn uzi-
nă, la locul lor de muncă.
Școala profesională „Grivița Ro-
șie" utilizează pentru ucenicii din
producției metoda „graficului unic
de Instruire practică". Această meto-
dă organizatorică urmărește ca u-
Astăzi M Reșnșaa! M ntecl «■ la.
cal upectiaoa. ca etaj, ca aaseraaae
săli de clasă, săli peatra rtritert. ca
dormitoare la care Iaca* peste MB
elevi șl cu o fnmmi sală de festi-
vități care are o capacitate de peste
400 focuri. |a zisa teaagsrtriL »-
ceasta devenise ariacăpăloare. Tori
locuitorii satului se adnMse*l la
școală și admirai coridoarele larg-,
sălile mari și luminoase. Pa fereau!
de Ungă școală, flăcăii șl fetele, ta
frumoase costume naționale, au la-
cins o hori.
începe festivitatea. Sînt prezenți re-
prezentanți ai sfatului popular regio-
nal, al comitetului raion al de partid
și ai cfatnloi popular resonal.
Aplauze neafirșite Indmplaă pe
vorbitori. Tovarășul Nkolae Andrei,
șeful secției de Invățămint fi culturi
a regiuni; Craiova, felicită locuitorii
satului, constructorii și întregul co-
lectiv al școlii.
Tovarășul llie Florea. secretarul
comitetului raional de partid, salută
pe participanti la festivitate și su-
bliniază grija partidului și guvernului
pentru nevoile materiale și culturale
ale oamenilor muncii.
Un grup de elevi de la școala
die „T. Vladimirescu" din Tg. Jiu, cu
care școala de meserii din Peștișani
a realizat o strinsă legătură șl pe
care o sprijină tn realizarea sandal-
lor Invățămîntului politehnic, aduc
salutul lor colegilor din Peștlșanl.
o dată cu mindre buchete de flori.
Programul artistic, prezentat de an-
samblul „Doina Olteniei” șl de elevii
școl'i, a entuziasmat pe spectatori și
a durat ptnă seara tlrziu.
C. M1HAI
parc zootehaic si numeroase ma-
șini agricole oferă celor peste 300
ucenici și elevi toate condițiile ne-
cesare pentru a-și insasi temeinice
cunoșunte și deprinderi practice,
pentru a deveni cadre de nădejde
aie «garniturii patriei noastre.
An de au laboratoarele- atelie-
rele didactice și gospodăria anexă
a centrului școlar agricol au fost
din ce In ce mai bine organizate și
înzestrate cu aparatură și utilaj
modern de laborator, cu material
didactic, tractoare și mașini agri-
cole etc.
Cadrele didactice ale școlii, bine
pregătite In diferite specialități,
sînt însuflețite de dorința patrioti-
că de a crește cadre pricepute, ca-
pabile să-i Învețe pe ucenici și e-
levi să aplice în agricultură meto-
dele înaintate. Depunind o muncă
stăruitoare pentru aplicarea în
viață a planurilor și programelor
de Invățămint, profesorii și maiș-
trii-instructori au reușit să asigure
cenicii să treacă, la anumite date,
de la un centru de producție la alt
centru de producție. Scopul rotației
de la un loc la altul constă in fa-
miliarizarea ucenicilor cu specificul
de producție și ansamblul de operații
necesare meseriei respective, Profe-
sorii de tehnologia meseriei asigură
un control riguros asupra felului tn
care ucenicii tși însușesc cunoștințe-
le practice, vizitlndu-i zilnic la locul
lor de muncă. Acolo unde, din ne-
glijența instructorului de șantier,
pregătirea practică a ucenicilor e
nesatisfăcătoare, profesorii, in cola-
borare cu șefii de secție și maiștrii
din producție, iau măsurile necesare.
In secțiile și atelierele din uzi-
nă. ucenicii din anii I! și III lu-
crează în grupe. Fiecare grupă are
un responsabil — ucenicul cel mai
bun la practică — care are grijă *d
ajute pe ucenicii mai slabi din gru-
pa sa. în felul acesta s-a organizat
și o întrecere ’-^'e grupe, dudn-
du-se lupta ca nici un ucenic si nu
aibă note proaste la activitatea
practci.
în vederea pregiîirii examenelor
de prynxve fi absalp&e au fost
r>-suite de către ssaiftra-cnscrsctari
fi șefii de ateliere din ax«d hecră-
-ge practice de sF-rț-i de as centru
fiecare clasă fi ucenic ta Parte.
Faâascsd rașionai afinai Fcap ce
a nd rina pini ia încheierea o-
cad.-ax - dvtct de La
szotLa jraiesscna.i .crra Rafie"
se strUxesc si oiiuti rez-'.nzt &
-x f.ne -a sonexa. mizr. :
vxrt.cr z^dre de rxxecieerî.
leg gh, galatzaw
z-ncnr in rX- a vere a
ptebMoaM te	KJ *
•j î
Lecție practici în teri, h Centrul ■ plcol din Romîn-
o bună pregătire și desfășurare a
lecțiilor teoretice și practice. Prin
lecții corecte din punct de vedere
științific și atractive ca formă, prin
discuții vii și interesante, prin ac-
tivități practice bine organizate ei
au reușit să dezvolte interesul vii-
torilor muncitori, maiștri-anricoli și
zootehniști pentru aprofundarea
materiilor predate.
Conducerea centrului școlar s-a
preocupat să asigure fiecărei spe-
cialități un cimp didactic experi-
mental propriu, care să constituie
sursa principală de material didac-
tic și totodată primul loc pentru
aplicarea In practică de către elevi
a cunoștințelor teoretice însușite
la lecții. Prin activitatea desfășu-
rată pe clmpurile experimentale,
ucenicii și elevii au în permanență
posibilitatea de a studia diferite
plante de cultură și dezvoltarea di-
feritelor soiuri de plante și de a
face comparație între rezultatele
obținute la culturile la care se a-
plică măsurile agrotehnice și la a-
celea cultivate după metode Îna-
poiate.
Caracterul și conținutul activită-
ții pe clmpurile didactice experi-
mentale au fost fixate de către
consiliul pedagogic al școlii încă
de la Începutul anului școlar. In
funcție de programa de învățămînt,
a fost stabilită și tematica activi-
tății pe aceste cimpuri. Astfel, au
fost stabilite soiurile de plante ce
urmau să fie cultivate In grădina
botanică, plantele cultivate ca apli-
care la cursurile de fitotehnie și
legumicultură, precum și temele ce
urmau să facă obiectul experiențe-
lor pe clmpurile didactice. Dato-
rită acestei organizări, activitatea de
instruire a ucenicilor și elevilor
s-a îmbunătățit simțitor, ca urmare
a îmbinării strinse a teoriei cu
practica.
In decursul anului școlar au fost
organizate numeroase experiențe pe
clmpurile didactice. De pildă, pro-
fesorul Ștefan Bălănescu a organi-
zat experiențe comparative cu soiuri
de cereale, dind ucenicilor agri-
coli posibilitatea să tragă concluzii
practice despre cel mai bun soi de
cereale pentru terenul școlii. Au
fost iprganizate de asemenea nu-
meroase experiențe în legătură cu
diverse lucrări de pregătire a tere-
nului, sisteme de semănat, îngri-
jirea culturilor, altoiri, polenizări
artificiale etc. Pentru stimularea
activității ucenicilor și elevilor au
fost create cercuri ale tinerilor ml-
ciuriniști. Membrii acestor cercuri,
îndrumați de profesori și maiștri-
instructori, se ocupă de îngrijirea
diferitelor plante, țin evidența ob-
servațiilor meteorologice, fac obser-
vații asupra creșterii plantelor etc.
După terminarea diferitelor expe-
riențe tinerii miciuriniști alcătuiesc
referate asupra desfășurării lucră-
rilor și asupra observațiilor efec-
tuate de ei, arată rezultatele pe
care le-au obținut și interpretează
datele culese, trăgînd concluziile
ce se impun.
întreaga activitate desfășurată de
către cadrele didactice de la cen-
trul școlar agricol nr. 1 din Ro-
man in rindul ucenicilor și elevilor
contribuie la buna pregătire • ca-
drelor de muncitori si tehnicieni a-
gricoli și zootehniști. Numeroșii
absolvenți ai școlii sînt cze.t apre-
ciați In producție pentru dragostea
lor față de meserie, cit și pentru
buna lor pregătire profesională.
Scrisorile primite de tovarășul mg.
loan Popescu, directorul centrului
școlar, din partea conducerilor di-
feritelor unități agricole la taie lu-
crează absolvenții școlii, li fac pe
:->țj profesorii școlii *1 se
mlndri. le dau satisfacția reuxiM
E=3di lor.
In curlnd centrul școlar agricol
nr. 1 <fin Roman va da o sosxt pro-
zoție da muncitori si artm agri-
coh »i zootehniști- Fără Îndoială că
și aceștia, ca și ceilalti absolvenți
ai școlii, vor face rîxvif celor care
ras pregătit, contribuind pnn
ca și calificarea lor !■ derveltarea
ccetinnă a agriculturii roastre aer
Intre 8 ți 19 aprilie a. c. a avut
loc la Sevres, lingi Paris, în ca-
drul U»N.E-S.C.O., o conferință
europeana asupra programelor din în-
vățâmîntul de eultura generala.
Conferința a fost organizata de
Comisia Republicii Franceze pen-
tru educație și culturi la Centrul in-
ternațional de studii pedagogice din
SevreA. Au fost invitate toate țările
europene membre ale L.N.E.S.C.O. ți,
în plus, Tunisia și Marocul.
Temele generale puse în discuția
conferinței au fost aduse la cunoștin-
ța participanților înainte de începe-
rea conferinței și au fost susținute prin
rapoarte prezentate în plenarele con*
ferinței și în comisii de unii delegați
desemnați de biroul comisiei organi-
zatoare.
Încă din ianuarie 1958, ministerul
nostru a trimis secretariatului general
al comisiei organizatoare un raport
pe tematica dată. Unele aspecte ale
acestui raport au fost inserate în ra-
portul preliminar de sinteză prezentat
de dl. Roger Gal, consilier al Mi-
nisterului Educației Naționale din
Franța, în ședința plenară de deschi-
dere.
Una din temele importante puse îti
discuție a fost problema culturii ge-
nerale. In ședințele plenare, care au
durat două zile în jurul așa numitei
mese rotunde, s-a arătat ca învăța*
mîntul de cultură generală nu mai
poate fi un privilegiu al minorității,
ci a devenit o necesitate pentru în-
tregul popor. De aci decurg, pe de
o parte, datoria pentru toate țările
europene de a prelungi școlaritatea
obligatorie pînă la vîrsta de 16 ani,
pe de alta, de a lărgi conținutul cul-
turii generale prin cunoștințe științi-
fice și tehnice specializate, pentru ca
elevii să înțeleagă complexitatea epo-
cii în care trăiesc, pentru a fi pregă-
tiți să exercite diferite profesiuni.
Fără îndoială, varietatea de cunoștin-
țe nu trebuie să ducă la enciclope-
dism.
In discuții s-a recunoscut că balanța
culturii, avînd la un capăt umanis-
mul, se pleacă," în prezent, spre cul-
tura tehnică. Complexitatea crcscîndă
a vieții, datorită progreselor științei
și tehnicii, impune o cultură generală
bazată pe acestea. Pe de altă parte,
dezvoltarea științei și tehnicii ne face
mai dependenți unii de alții. Datoria
educației este de a face pe elevi sa
înțeleagă această dependență. Indivi-
dualitatea poate fi realizată nu ca un
egoism contemplativ și sterilizant, ci
ca o valoare cc se realizează în comu-
nitate.
S-au ridicat și unele obiecțiuni : in-
capacitatea conștiinței elevilor de u
cuprinde un volum de cunoștințe prea
mare, primejdia de a suprima sinte-
zele prin separarea și înmulțirea dis-
ciplinelor. Au fost și glasuri care au
susținut că, prin îndreptarea hotarîta
spre practica cerută de realități, s-ar
reduce posibilitățile de a crea în
conștiința elevilor acea presupusă bo-
găție interioară pe care ar da-o cul-
tura umanjstă. S-a propus ca cultura
generală să fie definită ca ceea ce ră-
mîne din studiile noastre, din lectu-
rile noastre, din lucrările noastre
personale și care ne permite sa
înțelegem pe oameni și socie-
tățile omenești, de a înțelege lu-
mea în care trăim, de a ne situa în
aceată lume și de a activa în mod
eficace.
O definiție de un caracter atît de
general poate să apropie puncte de
vedere foarte diferite, exprimate de
delegați, dar nu o considerăm satisfă-
cătoare.
După terminarea discuțiilor de la
■tata rotundă, an început discuțiile
în cele două comisii instituite pe
probleme : comisia l-a, pentru pro-
blemele de educație morală și civică,
și comisia a Il-a, pentru problemele
de învățămînt specializat în științele
experimentale.
In problemrU educației sociale și
civice, deși s-a accentuat că ființa u-
aună este un individ socializat, totuși
t-a cântat în raportul d-lui Jacob, in-
Cît mai aproape de
problemele concrete ale satului
liind că propaganda prin con-
\ lerințe esle unul din mijloa-
*r cele de bază ale activilătil
cultural-educative in rlnduriie ță-
ranilor muncitori, cadrele didactice
din raionul Caracal acordă o aten-
ție deosebită muncii colectivelor
de conferențiari de pe lingă cămi-
nele culturale. O experiență pozi-
tivă Li acest domeniu a dobindit,
de pildă, colectivul de conferen-
țiari din comunele Zănoaga și Ce-
ioru. Membrii acestor colective lec-
gă strîns conferințele ce le expun
in fata tiranilor muncitori de pro-
blemele concrete ale satului șl, prin
aceasta, atrag, interesează ți con-
ving masa auditorilor.
Responsabilul colectivului de
conferențiari de pe lingă căminul
cultural din comuna Zăncaga este
învățătorul Petre Mateescu. La În-
tocmirea planului de conferințe el
nu pierde din vedere faptul ca a-
cestea fie cit mai variate, mai
legate de specificul comunei res-
pective. de cerințele imediate ale
activității țăranilor muncitori si
pune mare bază pe pregătirea te-
meinică a conferințelor. Fiecare
membru al colectivului studiază
conferința pe care o are de finu1
fi, Împreună cu ceilalți tovarăși, a-
dimă date fi fapte locale cu care
să Îmbogățească conținutul aces-
teia, se ocupă de procurarea mate-
rialului demonstrativ necesar, a H~
teraturii suplimentare etc. Avînd de
ținut conferința „Ce trebuie să fa-
cem In campania de primăvară pen-
tru a obține o producție bogată".
Învățătorul Ion RăduJescu, membru
spector general al Instrucțiunii Pu-
blice din Franța, să se separe omul
de cetățean, sub cuvînt că educația
morala ar forma pe om, iar instrucția
civică pe cetățean. In educația omu-
lui ar intra adevăruri morale, anu-
mite principii generale pe care două-
zeci de secole de gîndire le-au ela-
borat. Preceptele religioase n-ar intra
intre acestea, întnicît în școli, mai
ales în Franța, în privința religiei esle
necesar să se mențină o strictă neu-
tralitate. In ce privește educația cetă-
țenească, ea ar consta în evitarea
problemelor politice actuale și s-ar
mărgini la principii a căror impor-
tanță depășește pe acelea ale actua-
lității. Ca metodă pedagogică, pentru
educația morală se recomandă expe-
riența morală a umanității prinsă în
operele literare, literatura devenind o
educatoare a tineretului.
Un alt raportor, dl. Louis Franțois,
inspector general, socotește că edu-
cația civică se poate da prin mijlo-
cirea literaturii, a istoriei, a geogra-
fici și chiar a științelor. 0 formație
civică specială — afirmă raportorul
— ar fi dăunătoare, pentru că ea ar
însemna îndoctrinare. Instrucția civică
s-ar mărgini, la ciclul I, la studiul
comunei natale, al regiunii, al servi-
ciilor economice și sociale, al orga-
nizării! administrative a națiunii, al
organizării politice a națiunii și al
Organizației Națiunilor Unite. La ci-
clul II, elevul ar putea cunoaște con-
dițiile în care se pun problemele de
organizare politică, economică și so-
cială atît pe plan național cît și pe
plan internațional. Elevii trebuie să
încerce sa-și formeze o opinie cît mai
raționala posibila asupra felului cura
se pun problemele și se propun solu-
țiile. Pentru aceasta nu sînt necesare
programe, ci numai indicative. Ra-
portorul recunoaște totuși că, pentru
a feri omenirea de dezastre, ea tre-
buie să se supună unor anumite im-
perative : orice progres economic tre-
buie să fie însoțit de un progres so-
cial, progresul social trebuie să fie
însoțit de un progres corespunzător
în instrucție ; progresul economic,
social și al instrucției aduce indepen-
dența popoarelor coloniale; diferite
națiuni trebuie să se unească pentru
a reglementa împreună o cooperare
internațională. Aceasta ar constitui
idealul politic care ar putea fi insu-
flat elevilor.
In raportul d-Jui Pierre Georgc,
profesor la Sorbona, despre presiunea
științelor umaniste asupra programelor
de cultură generală se socotește nece-
sar ca elevul să cunoască timpul său
prin introducerea în programele și
în manualele de istorie a unor capi-
tole de istorie economica, sociala, pre-
cum și de istorie a ideologiilor și
prin împingerea geografiei, ramaia în
urmă din acest punct de vedere, că-
tre cuprinderea problemelor privind
dezvoltarea economică și socială a
lumii. Viitorul cetățean, spune ra-
portorul, trebuie să cunoască toate
resorturile economice prin care o so-
cietate trăiește și se dezvoltă. Dar și
dl. George socotește că nu e nevoie
de un curs specia! de educație sociala
și economică, întrucît istoria și geo-
grafia sînt suportul • normal al știin-
țelor economice și sociale.
Despre științele naturii în școlile de
cultură generală a făcut un raport tnv.
doctor loscf Sula, din delegația ceho-
slovacă, care a pus clar și hotărît dis-
cuția pe tărîmul realităților din ță-
rile socialiste. In țările socialiste, în-
vățâmîntul științelor naturii este mult
favorizat, întrucît se recunoaște im-
portanța lui practică nu numai pen-
tru construirea socialismului, dar și
pentru formarea concepției științifice
despre lume. Se impune totuși ca din
vasta materie a științelor naturii să
se aleagă numai elementele de o im-
portanță indiscutabilă pentru instruc-
țiunea generala, eliminîndu-se ele-
mentele care privesc pe specialiști.
Ca criteriu de alegere raportorul pro-
pune pe acel din școlile țărilor socia-
liste — și anume, să se aleaga numai
clementele care au o semnificație prac-
al colectivului de conferențiari din
Zănoaga, a studiat in prealabil ma-
terialul trimis de la centru, a ex-
tras ideile principale ale conferin-
ței și problemele esențiale ale a-
casteia pe care le-a dezvoltat și le-a
exemplificat apoi cu fapte și
date din viafa satului. La culegerea
datelor a participat întregul colec-
tiv de cijiierentiari și astiel conte-
rinfa a putut ii ilustrată cu nu-
meroase exemple concrete-
Pe lingă munca de pregătire și a-
daptare a conferințelor la specificul
comunei respective, colectivul de
conferențiari din comuna Celaru,
ai cărui responsabil este învățăto-
rul C. Ștelănescu, întocmește lunar
cile o conferință pe probleme le-
gate de activitatea cetățenilor co-
munei și de perspectivele muncii
acestora. Conferința „Viafa nouă
în comuina Celaru', de pildă, a fost
repartizată Învățătorului Haralam-
bie Tatomir. Prima grijă a acestuia
In vederea întocmirii conferinței a
lost de a studia amănunțit realită-
țile locale, de a cunoaște proble-
mele legate de acțiunea de coope-
rativizare a agriculturii în comu-
nă. Apoi s-a trecut la strilngerea și
sistematizarea materialului iaptic.
Învățătorul Toma Slănescu, de pil-
dă, s-a ocupat de adunarea dalelor
privi-nd situația din trecut a țărani-
lor muncitori din comună. Cerce-
tlndu-se diferite documente ale răs.
coalei din 1907, conferința a putut
ii Îmbogățită cu aspecte concrete
legate de viata țăranilor care lu-
crau pe moșiile boierilor, de lupta
tică, avînd în vedere orientarea poli-
tehnică a invățămîntului.
în discuția comisiilor s-au pus și
alte probleme ca, de pildă ; ameliora-
rea programelor în vederea aprecierii
mutuale a valorilor culturale ale O-
rientului și ale Occidentului (rapor-
tul d-lui M. J. Filliozat, profesor la
College dc France) în sensul ca va-
lorile culturale ale Orientului (istorie,
filozofie, muzică etc.) să fie prezen-
tate în manuale sub o formă obiec-
tivă, dîrd, în acest fel, un tablou echi-
librat al umanității reale în totalita-
tea ei, farâ acel dispreț datorit igno-
ranței cu care au fost privite pînă
acum aceste valori. De asemenea, misa
Green, delegata Angliei, a făcut un
raport asupra orientării pedagogice și
profesionale în învățămîntul din An-
glia. Această orientare se face de că-
tre profesori în colaborare cu părin-
ții și cu elevii înșiși.
In cadrul unei ședințe plenare a
experților s-a discutat problema in-
fluenței examenelor asupra programe-
lor. Din cauza examenelor de intrare
în ciclul II și a examenului de matu-
ritate sau de bacalaureat, atenția pro-
fesorilor și a elevilor nu se îndreaptă
spre obținerea unei culturi generale,
în limita programelor, ci se concen-
trează cu deosebire asupra materiilor
care intră în programul examenelor,
lâsînd pe planul al doilea materiile
care nu intră în examene. Scopul
cursurilor devine, în acest mod, o
lunga pregătire pentru examene.
Discuțiile în jurul temelor confe-
rinței au fost foarte animate. Proble-
ma importantă în jurul căreia s-au
purtat dișcuțiile timp îndelungat este
problema personalității. După unii,
dezvoltarea personalității ar avea de
suferit dacă, prin studiile economice
și sociale, s-ar simți prea angajată în^kk
cadrul comunității din care face par-^V
te. Ea ar fi secătuită de o anumită
bogăție interioară daca s-ar restrînge
sau s-ar părăsi umanismul și s-ar da
o mare extindere studiului științe*
lor experimentale și al tehnicii.
S-a replicat, bineînțeles, că persona-
litatea nu se valorifică decît înăun-
trul și cu mijloacele societății în care
activează și că știința și tehnica, puse
în serviciul ridicării nivelului de viață
al oamenilor, au o valoare morală cu
mult mai presus decît bogăția stearpă
și de ornament cu care umanismul
izolat de viață poate înzestra pe un
om.
Pentru a îngnsta locul ce se cerea
în programe și în manuale pentru
știință și tehnică, s-au invocat inca-
pacitatea elevilor de a le cuprinde în
mod satisfăcător, pericolul enciclo-
pedismului și lipsa de sinteze, risipa
forțelor, ba chiar și faptul că știința
și tehnica nu dan răspuns „neliniștii
morale" și problemelor de conștiință
cărora numai umanismul și religia le
pot răspunde.
Punctele de vedere susținute în
discuții erau atît de diferite îneît, la
sfîrșitul conferinței, cu foarte multă
greutate și numai în forma cea mai
generală s-a putut ajunge la conclu-
zii care să le apropie* S-a căzut totuși
de acord asupra importanței pe care
trebuie s-o aibă în învățămînt științele
naturii și asupra necesității de a in-
strui elevi cu privire la proble-
mele economice și sociale.
Delegația romînă a făcut numeroase
intervenții și a participat activ la dis-
cuții. Unele intervenții s-au reflectat
în materialele prezentate la concluzii.
Socotim utilă participarea delegației
romîne la această conferință, pe dc o
parte pentru că a putut cunoaște pro-
blemele care frămîntă conștiința peda-
gogilor din țările capitaliste ale Eu-
ropei, pe de alta pentru că, alături
de delegații U.R.S.S. ți ai țărilor dc
democrație populară, a putut face cu-
noscute realizările și condițiile de
dezvoltare ale învățămîntului închinat
ridicării nivelului cultural și material
al poporului.
PETRE DRAGOIESCU
președinte a! Consiliului superior
a] școlilor
Din experiența
unor colective
de conferențiari
maselor muncitoare pentru pămlnl
și libertate.
învățătorul Gheorghe Dumitrescu
a strîns date legate de munca poli-
tică și culturală de masă dusă pen-
tru îniiinfarea și întărirea gospodă-
riei colective șl a celor 11 Întovă-
rășiri agricole- învățătorii Eugen
Dumitru și llie lorda-che au adunat
date privind via/a de astăzi a sa- *
tului ca urmare a dezvoltării secto-
rului socialist în agricultură (case
noi, cămin cultural, cinematograf,
lucrări de electrificare, numeroase
aparate de radio, cărți din belșug
în casele colectiviștilor șl Int-ovă-^^
rășiților etc.). Discuțiile avute
bătrînii satului In legătură cu tre-^^
cuiul comunei, ca și discuțiile cu
colectiviștii și Intovărășiții, cu re-
prezentanti ai organelor de stat și
de partid au constituit de asemenea
un bogat izvor de date. Toate aces-
tea au îngăduit conferențiarului să
întocmească o adevărată molnogra-
iie a comunei.
Colective de conferențiari care
muncesc după un plan bine stabilit,
fin seamă de sarcinile imediate ce
stau In fața țăranilor mutncitori și
întocmesc conferințe interesante si
bogate în confinut slnt și cele din
comujnele Amărăștii de Jos, Buciniș,
Băbiciu, Gostavăfu, Bosotani, Do-
broslbveni și altele. Datorită intere-
sului pe care-1 acordă cadrele di-
dactice din aceste comune pregă-
tirii conferințelor, numărul tirani-
lor muncitori care le audiază este
din ce In ce maJ mare.
M. GINDACU
Redacția șl administrata: Bucurețtî, Plata Srfntell nr. 1, Telefoe 7.60.10. Tiparul: Combinatul Poligrafic Casa Setatei! .1. V. Stalln" București, Piața ScfnteU, Abonamente; 1 an — 12,50 Iei: 6 luni -e 6,25 lei; 3 luni 3,12 lei,
Abonamentele la „Gazeta tnvițimîn talul” ie fac la toate oficiile poștale, prin factorii poștall_ |i dlfuzoril voluntari din întreprinderi și Jtaati tatii.