Proletari din toate tdrile. uniti-vUl Saieîu invâîăminîului Organ al Ministerului Invățămîntului și Culturii și al Comitetului Central al Sindicatului Muncitorilor din Invățămint șl Cultură Anul X, Nr. 469 Vineri 2 mai 1958 4 pagini 25 bani w tvi«»âc ueîiUi pionierii ia i Hai 46 de am. Ii 5 mai 1912, « apărat, din inițiativa și pe baxa indicațiilor lui V. I. Le- nin, primul număr al ziarului „Pr av- ii*", orfanul Comitetului Central al Partidului Comuniit din Rusia. Clasa muncitoare din Rusia primea ast- fel ana din armele ei fundamen- tale in lupta împotriva exploatatori- lor. pentru doborirea puterii cla- selor asupritoare și făurirea statu- lui socialist al muncitorilor ți țăra- nilor. Pe baza exemplului „Pravdei" au apărut și îți desfășoară activita- tea ziare comuniste în întreaga lume. Ca semn al marii prețuiri pe care oamenii muncii de pretutindeni o a- cordă ziarelor comuniste din toate țările, an de an, la 5 mai, se sărbă- torește ziua presei comuniste. Presa comunistă, în frunte cu glo- rioaaa „Pravdâ", este o presă libera, pusa în alujba intereselor celor ce muncesc, în slujba păcii. Glasul pre- sei comuniste este glasul adevărului. Oamenii muncii din toate colțurile pămîntului privesc cu încredere cu- vîntul ziarelor comuniste. Ei văd în el cuvîntul comuniștilor, cuvîntul partidelor marxist-leniniste care alu- jesc cu neabătută consecvență cauza socialismului, care pun la baza activi- tății lor legătura indisolubilă cu po- cerea de către partid a presei, dar ar fi imposibilă fără existența partidului marxist-leninist al clasei muncitoare. Sărbătorind ziua presei comuniste, oamenii muncii din patria noastră privesc cu recunoștință către presa noastră, în frunte cu „Scînteia“, și apreciază aportul ei la înfăptuirea politicii Partidului Muncitoresc Ro- mîn și a Guvernului Republicii Popu- lare Romîne. Nu exista domeniu de activitate — de la problemele vieții de partid, ale construcției economice și de stat, ale științei și artei, ale educației tineretului, pînă Ia acelea ale vieții de fiecare zi a oamenilor muncii — în care presa noastră sa nu-și fi adus importanta ei contribu- ție. Industrializarea socialistă a țării, transformarea agriculturii pe baze socialiste, înfăptuirea sarcinilor multi- laterale ale revoluției culturale sînt indisolubil sei. Ziarele activitatea legate de activitatea pre- noastre își leagă strîns de sarcinile centrale aie I Pentru un invățămint a I agricol de masă I I I etapei cu frecvență = | I 3 ■j—■ xpuneraa tovarășului Gh. j", Gheorghiu-Dej, prezentată la Consfătuirea pe fără a țăranilor și lucrătorilor din secto- rul socialist al agriculturii, prevede sarcini deosebit de importante pentru învă|ămintul profesional a- gricol, care trebuie să devină un invățămint de masă, penlru a asi- gura unui număr cît tnai larg de producători agricoli pregătirea ne- cesară în vederea aplicării meio- delor înaintate și a cuceririlor șl.in, țoi agricole. In acest scop considerăm nece- sar, in primul rînd, ca invă|ămin- iul profesional agricol să se orga- nizeze înfr-un sistem da învăță- mînf unitar, care să fie profilat in funcție de condițiile specifice ale agriculturii din toate regiunile ță- rii, asHel ca în cadrul fiecărui raion sa existe școli profesionale cores- punzătoare specificului de produc- ție al raionului. Această organiza- colora din mediul rural, For-* mare-a deprinderiloi* practic» de agricultură ta elevii acestor școli es;a condițională da asigurarea bazei materiale, de pregătirea cadrelor făptuirea necesare de în- unei legături strînso re și profilare învăfămintului protesional agricol trebuie rea.i- zafă pe baza unui studiu adine, pe baza experienței acumulate pînă acum în acest domeniu. O dati cu aceasta, planurile și pro- gramele actuale de invățămint a- gricol trebuie să fie supuse unei analiza aprofundate, cu participa- rea specialiștilor din produc,ie, pentru legarea mai slrînsă a d s- ciplinelor și a temelor de cerin- țele practice ale agriculturii. Vor trebui înlăturate unele defic.ențe existente acum în planuri și pro- grame, ca, de pildă, fărîmijarea unui număr de materii în prea multe discipline, numărul prea mare de ore acordai unor disci- pline etc., creîndu-se astfel condi- țiile pentru înlăturarea supraîncăr- cării elevilor. De asemenea, tre- buie intensificată acfivi afea de re- vizuire a unor manuale existente și de elaborare a manualelor noi, care să fie puse de acord cu pro- gramele de Invăfămînl, să folo- sească din plin cuceririle științei agricole, și să fie legate de via|a practică, de realizările fruntașilor din agricultură. îmbunătățirea planurilor, pi gramelor și manualelor trebuie să meargă concomitent cu îmbunătă- țirea condițiilor de activitate prac- tică. Pentru aceasta esle necesar să se organizeze practica elevilor în cele mai bine înzestrate gos- podarii agricole colective, gospo- dării agricole de stat, sfa|iuni ex- perimentale, stațiuni de mașini și tractoare etc. Trebuie să se acorde o mare însemnătate gospodăriilor și ate- lierelor didactice ale școlilor pro- fesionale agricole, care sînt de un real folos pentru îmbunăfăfirea in- struirii prac'ice a ucenicilor. Ele dau ucenicilor posibilitatea să par- curgă succesiv, sub îndrumarea maișfrilor-instrucfori, toate lucrările din procesul de producție, înce- pînd cu operațiile cele mai simple intre școală și întreprinderile a- gricole socialiste. Deși încă de le reforma învățăminfuiui au fost luate o serie de măsuri pentru in- troducerea cunoștinfelor agricola în școlile de 7 ani, totuși ritmul în care se pășește pe această ca e este încă destul de lent. Conside- răm că el poale ti accelerat dacă se vor valorifica toate posibilită- țile existente în fiecare comună, De pildă, înzestrarea tuturor șco- lilor de 7 ani cu U,5—1 ha. teren pentru organizarea lotului experi- mental, organizarea de laboratoa- re, dotarea școlilor cu material di- dactic ele. nu sînt probleme prea greu da realizat dacă exislă preo- cupare din partea cadrelor didactice cît și sprijin din parlea sfaturilor populare și ale în- treprinderilor agricole socialiste. Țofodafă socotesc necesar ca in programele de învățămînl și în manualele penlru clasele V—VII să se acorde mai multă însemnă- tate cunoș.injelor agricole cores- punzătoare nivelului claselor ras- pedive, iar elevii acestor clasa să execute 4—5 ore săpfămînal de practică agricolă pe lotul experi- mental școlar. Astfel, sub îndru- marea cadrelor didactice, cu aju- torul tehnicienilor sau inginerilor agronomi de la comune, elevii cla- selor V-VII vor pulea dobîndi nu- meroase deprinderi practice agri- cole. Concomitent cu aces^p mă- suri considerăm că este necesară înarmarea profesorilor de științe naturale, în special a acelora din școlile sătești, cu cunoașterea pro- blemelor teoretice și praclice de bază ale produefiei agricole. A- ceasta s-ar pu'ea realiza, da pildă, prin organizarea unor cursuri pe plan regional sau raional, în timpul vacanfei de vară, la care să predea cei mai buni ingineri fruntași ai recoltelor bogate regiunea respectivă. Aceste noșlinje vor trebui apoi să fie »1 din cu- pe. și pînă la complexe, imbinînd astfel armonios pregăti- rea teoretică cu cea practică. Transformarea învățămînfu'ui profesional agricol în‘r-un învăță- mînf de masă esle strîns legală și de înarmarea cu cunoștințe și de- prinderi agricole a elevilor din riodic împrospătate, lărgite și com- pletate cu metodele noi și reali- zările știin|ei agricole. Esle necesar ca la marea acțiu- ne de a da agriculturii cadre cît mai bine pregătite să participe fofi factorii interesați, deoarece cauza ridicării agriculturii, care tre- buie să asigure în următorii ani un belșug de produse agricole ș> un înalt nivel de frai penlru oa- menii muncii de la orașe și safe, esle cauza întregului popor. Ba- zati pe experiența cîștigată pină acum, consolidînd și lărgind suc- cesele obținute în pregătirea ca- drelor pentru agricultură, scoțînd la iveală lipsurile și lupfînd cu hofărîre penlru lichidarea lor la timp, vom putea asigura agricul- turii cadre tot mai bine pregătita, capabila să rezolve cu succes sar- cinile din ce în ce mai mari și mai complexe ale agricuHurii noastre pornite pe drumul socialismului. clasele V—VII școlilor de cultură generală, în special a a* ți r. IOAN TRICU șeful serviciului Invățămint agri- col dfn Minis'ertil Agriculturii și Silviculturii. .^smiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiinimiiiiiiiiM I I ■ - ■ ■ □ 1 I I ■ I porul, principialitatea, tea. întreaga experiență combativita- a presei ao- a cursurilor de perfecționare Urmărind buna pregătire a peda- gogilor cuprinși la cursurile de perfecționare, ca și asigura- rea desfășurării cu succes a etapei cu frecvență a acestor cursuri pe plan regional, secția de învățămînt și cul- tură a regiunii Pitești a luat o serie de măsuri și a obținut o experiență pozitivă care poate fi valorificată și extinsă și în alte regiuni. Bunăoară, pentru a se asigura o desfășurare cît mai rodnică a studiu- lui individual, s a acordat o mar^ atenție organizării consultațiilor colec- tive de pedagogie și de specialitate pentru cei înscriși Ia cursurile de perfecționare. La consultații au fo»t antrenați inspectori școlari raionali, precum și cele mai bune cadre di- dactice. Consultațiile de marxism- leninism au fost asigurate prin grija cabinetelor de pe lingă comitetele raionale de partid. Temele consulta- țiilor au fost fixate, la propunerea cadrelor didactice, pe baza celor mai de lui importante probleme legate ridicarea nivelului procesu- instructiv-educativ din nul respectiv. Aceasta a făcut raio- să crească interesul cursanțiîor pentru studiu și i-a ajutat, totodată, să-și clarifice problemele mai dificile. Con- sultațiile au dat rezultate bune în- deosebi în raioanele unde temele a cestora au fost anunțate din timp, iar cursantii au studiat bibliografia re- comandată prin programa de studiu individual (de exemplu, în raioanele Pitești, Drăgănești-Olt, Topoloveni ș.a.). îndrumările amănunțite în legătură cu metodica consultațiilor, date de către secțiunea de invățămint și cul- tură regională la instructajul de 6 zile organizat în luna aprilie pentru organele de îndrumare și control do la raioane, vor contribui, desigur, la îmbunătățirea pe mai departe a des- fășurării consultațiilor. Un ajutor important primesc cursanții și prin activitatea meto- dică care se desfășoară în școli și pe plan direcție important raional. un rol îl au In această deosebit de directorii de școli. In numeroase școli, cum ar fi cele din comunele Surdulești, Crin- geni, Balta Sărată etc. directorii se interesează îndeaproape de activita- tea cadrelor didactice cuprinse la cursurile de perfecționare, controlea- ză planurile lor de studiu individual și le dau indicații în legătură cu în- tocmirea lucrărilor de control. De ase- menea, se poate menționa activitatea unor consilii pedagogice, comisii me- todice și cercuri pedagogice care an discutat o serie de prob)eme ridicate de pregătirea teoretică și practică a cadrelor didactice în legătură cu pro- gramele cursurilor de perfecționare. Așa s a procedat. în raioanele Vedea și Drăgășani. Unele consilii pedago- gice au discutat și o serie de lucrări de control ale căror subiecte sînt strîns legate de problemele importante ale muncii In școală cum sînt, da pildă, „Educarea patriotismului și in- temațicnalismului proletar în predarea istoriei și geografiei la clasele a lila și a IV-a“, „Repetarea materiei în clasa a IV-a“ etc. Aceasta a aju- tat cadrelor didactice să lichideze unele lipsuri care persistă de mai mulți ani în lucrările de control : tratarea superficială a temelor, reda- rea prea fidelă a conținutului unor materiale bibliografice, un raport ne- just între tratarea teoretică a proble- melor și aplicarea lor în practica șco- lii noastre etc. Aceste acțiuni au contribuit nu nu- mai la pregătirea cursanțiîor, ci și la îmbunătățirea activității instruc- tiv-educative in scoli. Din păcate, însă, nu toți directo- rii de școli și nu toate cercurile pe- dagogice ie interesează suficient de felul cum studiază cadrele didactice cuprinse la cursul de perfecționare, de felul cum aplică acestea cunoș- tințele însușite In munca instructi.-- educativi. Organele de îndrumare și control din regiune au datoria săi mobilizeze pe toți directorii și toate cercurile pedagogice să acorde un sprijin mai larg celor înscriși h cursurile de perfecționare. De altfel, trebuie subliniat că acexs- tă problemă este In atenția multcr inspectori școlari. In cadrul unor sec- ții de învățămînt și cultură raionale (cum sînt, de pildă, cele din raioa- nele Curtea de Argeș, Vîlcea, Cos- tești, Drăgănești Olt ș.a), există clt« un inspector care coordonează activi- tatea de perfecționare, iar în proce- sele verbale de inspecție încheiate în unitățile școlare se menționează și sarcini cu privire la aceasta. In același timp în care se preo- cupă de pregătirea cursanțiîor, or- ganele de învățămînt acordă o mare atenție organizării și instrui- rii colectivului de studii (lectori și conferențiari), de care depinde în mare măsură buna reușită a etapei cu frecvență. Au fost an- trenati să tină lecții și seminarii, în cadrul cursurilor pentru învă- țători și educatoare, o serie de in- spectori regionali și raionali, pen- tru a se lega activitatea din etapa cu frecvență de problemele im- portante ale muncii instructiv-edu- cative din regiune. încă din luna ianuarie, în cadrul unei consfătuiri organizate la regiune, s-au defini- tivat titlurile lecțiilor ce se vor ține în etapa cu frecvență, s-a să analizeze stadiul de pregătire al cadrelor didactice cuprinse la cursul de perfecționare și să le comunice observațiile lor, cu oca- zia unei consultații colective, atră. gîndu-le atenția asupra probleme- lor pe care ar trebui să le mai a- profundeze. Intrucît pedagogii din satele și comunele mai îndepăr- tate nu și-au procurat toată biblio- grafia recomandată prin programă, s-ar putea extinde experiența unor raioane de a organiza biblioteci pe lingă școlile de 7 ani sau me- dii, unde cursantu să găsească a- ceaotă Mbliografte. Ținlnd seama că Intre 1 și 15 iunie o parte din învățători nu au sarcini deosebite In cadrul școlii, ar fi bine ca ei să fie ajutați In studiul individual prin organizarea ■nor centre pe regiune sau grupe de raioane, unde să li se asigure condițiile necesare pentru a putea studia în mod organizat. vietice și a presei comuniste din toate țările a dovedit că ziarul comunist este un neobosit propagandist, agita- tor și organizator colectiv în lupta pentru triumful comunismului. „Prav- ila" se află, de 46 ani, în permanență în prima linie, în toate acțiunile ho- tărîtoare ale Partidului Comunist al Uniunii Sovietice și ale poporului sovietic. Marea operă de construire a socialismului și comunismului este indisolubil legată de activitatea neo- bosită a „Pravdei". Asemenea „Prav- dei“, ziarele comuniste de pretutin- deni, activind în condițiile concrete din țările respective, slujesc cu cre- dință cauza clasei muncitoare, cauza socialismului și păcii. Partidele comu- niste și muncitorești consideră ziarele lor drept arma cea mai ascuțită, cu cea mai lungă bataie. Izvorul forței și al tăriei presei comuniste rezidă în conducerea ei de către partid, în spiritul de partid care stă la baza activității ei. Tocmai de aceea propagandiștii burghezi și revizioniștii de tot soiul atacă cu în- verșunare presa comunistă și încearcă să submineze principiul conducerii ei de către partid. Denaturînd în chip grosolan adevărul, ei afirmă că spi- ritul de partid ar fi, chipurile, incompatibil cu libertatea presei și pretind că adevărata presă liberă ar fi presa burgheză. Viața a demonstrat însă că întrea- ga vorbărie despre libertatea presei burgheze este menită să ascundă cru- dul adevăr că, indiferent de forma politică sub care se manifestă, ziarele burgheze exprimă interesele exploata- torilor. în condițiile capitalismului, ale proprietății private asupra mijloa- celor de producție nu poate fi vorba de o adevărată libertate a presei. Presa burgheză este o slugă a mono- polurilor. Referindu-se la presa țări- lor capitaliste, V. I. Lenin scria : „Toate principalele organe ale presei din străinătate (burgheze N.R.) sînt cumpânte de capitaliști și 99% din articolele lor sînt scrise de către scribi vindnți. AceNti se numește la ci libertatea presei și datorită fapt nu există minciună eare fie răapîndită**. Despre o adevărată libertate acestui aă nu a pre. CONSTANTIN C. POPESCU lector la I.P.C.D.-București (Continuare în pag. 3-a) «ei »e poate vorbi numai în țările so- cialiste, unde liarele «e află în mina poporului muncitor, unde ziariștii îți pot pune în mod liber talentul, ener- gia lor creatoare în slujba intereselor vitale ale poporului. Libertatea pre- sei nu numai că nu este incompati- bilă cu spiritul de partid, cu condu- construcției economice. Ele mobili- zează masele pentru ridicarea pro- ductivității muncii, pentru o cît mai rațională folosire a resurselor noastre, pentru realizarea de economii, pentru dezvoltarea sectorului socialist al agriculturii și sporirii producției a- gricole. ’ Presa noastră — și în mod special presa pedagogică — acordă o mare atenție problemelor complexe ale creșterii tinerei generații în spiritul comunismului. Presa pedagogică din țara noastră duce în masele largi ale cadrelor didactice cuvîntul partidului și guvernului țării noastre. Ea parti- cipă activ la opera de înfăptuire a politicii statului nostru democrat- popular în domeniul invățămîntului și educației. în perioada actuală, publicațiile pedagogice din patria noastră mobili- zează masele învățătorilor și profeso- rilor la aplicarea sarcinilor trasate în domeniul invățămîntului de cel de-al ILlea Congres al partidului și de do- cumentele ulterioare ale statului no- stru elaborate pe baza indicațiilor congresului. Sarcinile cu privire la dezvoltarea invățămîntului de 7 ani, la continua apropiere a învățămîntu- lui de problemele producției, ale vie- ții, la intensificarea educației patrio- tice a tineretului călăuzesc presa noastră pedagogică în întreaga ei ac- tivitate. Un program complex au pus în fața publicațiilor noastre pedago- gice hoturîrile partidului și guvernu- lui cu privire la îmbunătățirea învă- țămintului de cultură generală ți în- vățămîntului superior, precum ți do- cumentele elaborate de Ministerul Invățămîntului ți Culturii în vederea traducerii în viață a acestor hotăriri. Alături de practica întregii prese comuniste din patria noastră, expe- riența publicațiilor pedagogice a de- monstrat că un organ de presă este cu atît mai interesant, mai combativ, mai iubit de oameni cu cît îți gă- sește în mai mare măsură izvoarele de inspirație în activitatea maselor. In ultimii ani presa pedagogică a a- cordat o atenție mereu sporită răs- pîndirii inepuizabilului tezaur pe care îl reprezintă experiența înaintată a cadrelor didactice. Este de dorit ca această preocupare fă se extindă. 0 mai mare atenție va trebui acordată participării active, combative, la lupta împotriva ideologiei burgheze. Sărbătorind ziua presei comuniste, redacțiile publicațiilor pedagogice îți analizează rezultatele obținute în acti- vitatea lor de pînă acum manifes- tîndu-ți hotărîrea de a lupta cu efor- turi sporite pentru a ridica nivelul muncii lor la nivelul marilor sarcini pe care le pune opera de educare comunistă a tineretului ca parte in- tegrantă a construcției socialiste în patria noastră. muncii cu pionierii stabilit ce membru al în legătură ca și data îndeplinite. sarcini revin fiecărui colectivului de studii cu alcătuirea lecțiilor, pînă la care trebuie Urmează ca In cursul lunii mai colectivul să discute atît lecțiile care au fost întocmite, cît și tematica seminariilo. și a lu- crărilor practice, în vederea îm- bunătățirii și definitivării lor. De- finitivarea în colectiv a tematicii lecțiilor, seminariilor și lucrărilor practice va înlătura pericolul re- petării acelorași probleme la di- ferite specialități. Toate aceste măsuri luate de organele de invățămint ale regiunii Pitești vor contribui, desigur, la temeinica pregătire a cursantilor ce vor participa la etapa cu frec- vență în cadrul institutului inter- regional de perfecționare, ca și la buna desfășurare a acestei etape pe plan regional. Pentru a se asigura succesul de- plin al acestei acțiuni, se mai pot lua, în timpul cît a rămas pînă la 15 iunie, dată Ia care începe etapa cu frecventă, o serie de măsuri care să vină atît în ajutorul cursan- tilor, cit și al colectivelor de stu- dii. De pildă, secțiile de invăță- mint șl cultură raionala ar putea S-au împlinit, la 30 aprilie, 9 ani de cînd a luat ființă Or- ganizația pionierilor din R.P. Romină, organizație chemată să con- tribuie la educarea copiilor în spirit- tul moralei comuniste, la înmulțirea și adîncirea cunoștințelor lor despre lume și viață, prin activități legate de specificul vîrstei membrilor săi și de cerinjele școlii. In ultimii ani, unitățile de pio- nieri au făcut progrese însemnate în munca pe care o desfășoară în rîn du! copiilor, multe din ele reușin) sa organizeze activități interesante și pline de învățăminte. Succesele se datoresc unei îndrumări mai bune primite din partea organelor U.T.M.. dar și unei mai s'.rînse colaborări între colectivele pedagogice cu or ganizațiile U.T.M. și co.ectivete de conducere ale detașamentelor și unităților, pe linia rezolvării cu suc- ces a tuturor problemelor vieții pio- nierești din școli. Nu este lipsit de însemnătate, în acest sens, nici fap tul că organele U.T.M., împreună cu secțiile de invățămint și cultură, au trimis unităților, pe cît posibil, in- structori su-periori cu pregătire pe dagogică, tineri harnici și doritori să lucreze cu copiii. Pozitiv pentru multe din școlile noastre și, bineînțeles, deosebit de folositor pentru organizațiile de p:o. nieri este faptul că tot mai multe cadre didactice înțeleg că este ne- voie de ajutorul lor în această di- recție, fiindcă instructori superiori — pricit ar fi de bine pregătiți din punct de vedere profesional — nu reușesc să cuprindă și să aprofun- deze toate problemele. E drept că ei sint ajutați în muncă de activele U.T.M. și de pionieri din școală, însă acestea sînt formate din elevi care, ocupați fiind cu Învățătura și neavînd suficientă maturitate, nu pot face față tuturor cerințelor. De a- ceea, ajutorul pedagogului, cu ex- periența sa profesională și politică, cu experiența sa de viață, este ab- solut necesar. Despre necesitatea e- cestui ajutor s-a mai vorbit în co- loanele gazetei noastre. în cele ce urmează vrem să ne oprim doar a- supra cîtorva din posibilitățile pe care le au cadrele didactice de a sprijini concret munca pionierilor din școală. In activitatea lor cu pionierii, în- vățătorii și profesorii vor avea în vedere faptul că organizația trebuie să ofere copiilor activități care să răspundă la preocupările lor, să răspundă înclinațiilor lor, să le sa- tisfacă dorința de a cunoaște, de a cerceta, să le stimuleze gustul pen- tru investigație, curiozitatea științi- fică, să le cult've interesul pentru munca fizică ele. Pentru a veni în ajutorul instruc- torului superior și al organizației de pionieri, cadrele didactice trebuie să cunoască bine pe fiecare pionier din clasa cu care lucrează. Este necesar ca ele să urmărească situația la în- vățătură a pior.’crilor, comportarea acestora în școală și în afară de școală, să aibă grijă ca ei să nu ră- mînă în urma celorlalți elevi. Tre- buie să se creeze obișnuința ca la primirea în rîndurile organizației să fie întrebați și învățătorii și diriginții claselor respective dacă elevul meri- tă această cinste sub aspectul com- portării și al nivelului său de pregă- tire. Cu ocazia alegerilor, pedagogii trebuie să contribuie la popularizarea celor mai buni pionieri, pentru a-i a- juta pe copii să se orienteze just a- tunci cînd fac propunerile. Situația bună la învățătură și la disciplină a pionierilor, alegerea unor copii frun- tași la carte și în comportare în con- ducerea detașamentelor și a unităților vor face să crească prestigiul orga- nizației de pionieri în ochii celorlalți școlari, să crească puterea ei de in- fluențare asupra colectivului de e- levi. Și la stabilirea programului de lu- cru al detașamentului sau al unității este binevenit ajutorul pedagogului, care trebuie să aibă grijă să nu se prevadă prea multe activități ce vor supraîncarcă pe copii. îi vor obosi. Profesorii și învățătorii să aibă în vedere ca pionierii să afle lucruri noi. folositoare, nu atît din referate și confe.-in'e, cit din legătura vie cu viața. E bine ca în locul ședințelor prelungite, în care de cele mai multe (Continuare în pag. 2-a) Din experiența - de aceasta deoarece membrii cercului din punct vedere ideologic și politic. brii cercului temeinic mai individual și să se pregătească dinainte, studiind cocspectind mate- mentelor la presă și să discutăm in cerc ca acestea : lucrările partidelor comuniste am început și problem Constatai rii foarte puțini foloseau formă de ajutorare. unii o considerau un fel de al doilea cerc de studiu ; de aseme- nea. o serie de cursanți nu se prezentau la consultații cu pro- blemele studiate în prealabil, aș- I se pregătesc pentru MUNCA LA SATE cafldase ccasU agricolă cam FLORE* Duid 5. 6. 7. de VIRGINI* SPINU 8. II. PROBLEME DE METO- predărli fizicii predării chi- predării bio- predării geo- (Urmare din pag. l-a) ori se simte tendința de imitare a te» >a educare» C. MINCA cu fi cu stat, cen- Pregătirea agricolă a viitorilor vățători prezintă fi unele lacune pot să fie lichidate fără eforturi mari. Astfel, nu se realizează o cientă legătură între cunoștințele ele- face tn- care prea sufi- teo- care ii interesează pe pedagogi Aceasta ne-a făcut să adwr discuție cu- de- nu să în tă ha, lot este absolut necesar ca fiecare din el să aibă cite o asemenea sarcină, fie ea cit de mică. Posibilități de a sprijini munca pi- onierilor din școală sînt, firește, foar- IM INTIMPINARfA CONSFĂTUIRILOR RAIONALI s starea pernei țicni naționale din cla- vizitele la gospodării agricole de stațiuni de mafini fi tractoare fi tre mecanice. După încheierea anului școlar vii și studenții institutului vor este îngăduit ca vreun pedagog trateze cu Indiferență faptul dacă activitatea pionierilor se manifes- sau nu formalismul, dacă sini In vederea efectuării lucrărilor ini din de cadrele didactice in riadul S. practică agricolă institutul posadă un teren tn suprafață de circa 2,5 care cuprinde o seră, răsadnițe. de al doilea •jtz-'otă in prezente activități ou iz bătrînesc, plictisitoare, dacă se organizează prea multe acțiuni ce dtic la supra- I I I I I I I ■ I I g I ■ I i g I i I I I | I I muncii mele de propagandist a pop gandist al certului de studiere a problemelor de bază ale teoriei marxist- leniniste, mi-am inceput acti- vitatea, in acest an școlar, prin a sta de vorbă — ajutat de secretarul organizației de partid șl de organizatorul grupei sindi- cale — cu fiecare cursant, în sco- pul de a cunoaște nivelul pregă- tirii sale ideologice și politice, lu- cru ce mi-a fost deosebit de fo- lositor in desfășurarea ulterioară a seminariilor. Cu sprijinul comitetului sin- dical raional am reușit sa pro- curăm din timp un număr sufi- cient de broșuri și am alcătuit o biblioteca specială, cuprinzind atit materialul bibliografic obli- gatoriu cit și cel facultativ ne- cesar studierii bazelor teoretice ale marxism-lenînismului. Un cursant, care a primit sarcina de bibliotecar, are grijă să împartă cu regularitate cărțile și broșuri- le de care au nevoie oamenii. Aiutați de organizația sindica- lă de la școala medie din loca, litate, am seos și o gazetă de pe- rete în care apar materiale pri- vind felul cum funcționează cer- cu! nostru, dar mai ales rezulta- tele practice obținute de cursanți. Cu mult Interes au fost citite ar- ticole ca : -.Să combatem buche- rismul in însușirea istoriei de că- tre elevi“, „Cum aplic materia- lismul dialectk în studierea as- tronomiei la clasa a X-a“, „As- pecte ale muncii din cercul de marxism-leninism“ ș.s. Pentru ca discuțiile in seini- narii să aibă un nivel ridicat, am îndrumat in permanență pe mem. ■ rialul bibliografic. In scopiri ne a veni în ajutorul celor ce studiază în cerc. am organizat consultații, care se des- fășoară cu o zi înainte de fiecare seminar. Aci pedagogii primesc lămuriri suplimentare in proble- mele ce-i interesează. La inceput teptind să le explic totul nou. sau se mulțumeau cu treMri foarte simple. Rind rind. asemenea lipsuri au îndepărtate,-iar tovarășii vin cu regularitate 1a consu' din in- Pe tost care iltafii au făcut progrese deosebite in a- dincirea materialului teoretic, au căpătat mai multă siguranță in discutarea problemelor, mai mul- tă putere de sistematizare de sintetizare Cu ocazia dezbaterilor in se- minar am căutat să dau fiecărui cursant posibilitatea să participe la discuții, indemnindu-l să dez. volte, să completeze sau să apno fundeze problemele abordate d» ceilalți tovarăși. Totodată, tm ^wiiHiouiiiMNiaiiiuwi^ cerut oamenilor să împletească problemele dezbătute in seminar cu acelea ale activității 1or pro- fesionale. La sfârșitul fiecărui ca- pitol obișnuiesc să trag concln- ziile, întregind cele spuse de cursanți, lămurind confuziile și apreciind pozitiv pe acei tovarăși care au tratat foarte bine proble- mele. De obicei, notez in caietul meu felul cum răspunde fiecare, fiindcă aceasta mă ajută să ur- măresc mai bine modul cum cresc fntrucit unii cursanti aveau, la un moment dat, o serie de la- cune în ce privește problemele de politică internă și internațio- nală, am cerut ajutorul grapei sindicale pentru sporirea abona- rești de la Moscova. Manifestai Păcii, necesitatea unei conferințe la un nivel înalt, lansarea celor doi sateliți artificiali ai pdmiuta- lui, constituirea Republicii Arabe Unite, lapta popnareior din esto- nii etc. Aceste discuții aa antre- nat cadrele didactice ia arrnări- rea cu regularitate a presei șa le-au ajutat să fie amk rai bine informate. Deși temele ce aa fost via be- lite pentru seim «arii aiat variate. nieze acele fenomene și fapte care ii ajută pe copii să înțeleagă mai bine problemele vieții politice in- terne și internaționale, care con- tribuie la buna orientare a gin- dirii tinerilor, la educarea 1or. Bunăoară, atunci cind a vorbit elevilor despre hotarele și vecinii Republicii Populare Romine, ajun- gind la R. P. Ungaria, s-a oprit și ia cauzele complotului contra- revoluționar din această țară, de- mascind uneltirile imperialiștilor, care irmăreau slăbirea unității lagărului socialist. De aseme- nea predind lecția despre bogă- țiile RP.R., profesorul a prezen- tat copiilor colecții, albume și hărți care i-au ajutat să cunoască mai bine frumusețile și bogățiile patriei «oastre: pedagogul a cău- tat să dezvolte in suflete senti- mental aiindriei patriotice. do- rința de a contribui — după ter- minarea școlii — la valorificarea bogățiilor țării noastre, sentimen- tul de ură țață de acri cart In tre- Ucomte iv - prrdv fi al|i ewnamt ca Gheor- Sanda Paulescu. se. Miraa Oprea. R dicaiea ■ velblai ideolefk și de re a realității. Frecventarea vid u al efectuat participarea membri ai cerci mește numai să cosanmce K'lari- lor canojtmte*e cerate de pragra- mă in interpretarea iar malana- listĂ. dar are grilă și să s«bb- drumeț țări ■■■.ta n Iarini (Mala, a * De tU'M a Al CĂRȚII C- teri i - Filipeștii de iMUator »tr« cititvu bW» D L CO1STAST1X rtanri * r»-r COmImOBaTIVE La marea demonstrație a oamenilor muncii. Copiii, florile vieții, simbol al primăverii.^ Revista de referate Pedagogie- Psihologie Institutul de studii romino- sovietic al Academiei R.P.R. redactează revista de referate Pedagogie-Psihologie,. care cu- prinde rezumate asupra prin- cipalelor articole apărute in publicațiile de specialitate din U.R.S.S. De curind a apărut numă- rul 1HK8 al revistei de refe- rate Patagogie-Psihoiogie, cu următorul conținut . /. PROBLEME DE PEDA- GOGIE GENERALĂ I. Didactica — Conținutul incăfăminfu- VIITORII INVATATORI /nzestrarea tinerilor noflințe agrotehnice prinderi de muncă — princiru f. metode de ;i- vâfdmLnt Intrdțămlnlul politehnic Incâfărr.-ntul mediu tehnic fi profesional Teoria educației — Principiile și metodele e- ducației comuniste — Educația estetică — Munca in afara clasei și extrașcolară. Pregătirea cadrelor didac- tice P-obleme de Invățămlnt su- perior Inoățămlntul tn țările care construiesc socialismul Invățămlntul In țările ca- pitaliste. este priviti cu tot mai multă aten- ție in școlile și institutele pedago- gice de învățători. La Institutul pedagogic de învățători din Craio- ra pregătire* zgricoU ■ rii- tordor învățători se realizează printr-un complex de mijloace ; prin lecțiile de științe naturale și de agro- tehnică, prin practica agricolă și lu- crările practice pe lotul școlar, prin cercurile de elevi și în cadrul unor ore educative, prin organizarea in școală a unui colț al transformării so- cialiste a agriculturii. Pentru preda- rea cursului de agrotehnică și pentru conducerea practicii agricole institu- tul este încadrat cu un inginer agro- nom care lucrează în strînsă colabo- rare cu profesorii de științe naturale. muncii cu pionierii vîrstnicilor, să se apeleze mai mult la activități ca excursii, plimbări în aer liber, vizite în uzine și fabrici, la gospodării agricole colective sau de stat, la S.M.T.-uri. Copiii să fie antrenati în acțiunile de îngriji- re a monumentelor, de înfrumusețare a satului sau a orașului lor, de cu- legere a folclorului și altele de a- cest fel Contactul direct cu viața, cu realizările regimului nostru îi va impresiona mult mai mult decît re- latările ce pot fi cuprinșe intr-un referit, oricît de bun ar fi acesta. Cîntecete și jocul, voia bună, ha- zul copilăresc și surprizele plăcute trebuie să însoțească mai mult acti- vitățile pionierești. Pentru a se asigura reușita tutu- ror acțiunilor întreprinse cu pionierii e necesar ca, alături de instructori, pedagogii să chibzuiască foarte bine asupra conținutului și formei respec- tive de activitate. Apoi, ca și la cla- să, pedagogul trebuie să-i conducă pe copii — pe nesimțite — așa ca ei să găsească singuri cele mai bune soluții în organizarea activităților. Sprijinul pedagogului trebuie să fie de așa natură, îneît în conținutul acestor activități să intre cît mai multe lucruri interesante, care să stîrnească uimirea, îneîntarea, să so- licite gîndirea copilului, să-i înari- peze fantezia. La traducerea în fapt a programu- lui pionieresc de lucru este indicat ca pedagogul să ajute pe instructor și pe președintele detașamentului să-i repartizeze fiecărui pionier cîte o sarcină potrivită cu posibilitățile iui. Cine altul poate aprecia mai bine dacă un școlar va reuși să îndepli- te multe. Este Insă newie ca peda- gogii să au aștepte «re» în- drumări de la minister, sa dea iou dă de mai multă mll-ativă mult interes în acordarea sprijin, de mai mult spirit . în găsirea unor foune de ac tinerească și atractira pentru cop: noștri. Reteraiiti ce se va pcezema în ședința plenară a Cuusfâ.n- >r:; raionale a rad elor e:dac- txe din raionul Drâgtrx Vkșca vi trata, pe .ingâ rezu talele gene- ra > obținute in csarsu' anine șco- lar in munca instruRcârcârii elwiior. In ședințele pe scclii se va DIC.A — Metodica — Metodica miei — Metodica logiei — Metodica grafiei — Metodica nească o sarcină sau alta decît fesorul sau învățătorul său, este alături de el zi de zl sau cu ceas? Amintim că nu bine să li se dea copiilor multe sarcini obștești, dar pro- care ceas este prea că muncii pionierilor N are ■vetiuf*. Acesta trebuie să puni cu toa:i se’-o- zitatea problema pedagogilor care, dintr-un motiv sau altul, nu sprijină îndeajuns mișcarea pionierească sau stau pur ți simplu de o porte. Acolo unde consiliul pedagogic și vganiza- țfa de partid au analizat felul cum se desfășoară munca in rindul pio- nierilor, iar cadrele didactice au pri- mit sarcini precise în acest sens, s-ai obținut bune rezultate. Ajutat de biroul organizației dt partid, directorul școlii trebuie să sc ocupe mai mult de munca instructo- rului superior, de modul cum acesta se interesează de ridicarea nivelului său profesional și politic. In cazul cînd instructorul nu are calificare superioară, trebuie îndrumat să se înscrie la universitate pentru a-și desăvlrși pregătirea. Conducerea școlii are datoria să lupte pentru ri- dicarea prestigiului instructorului superior de pionieri în fața cadrelor didactice, în fața tuturor elevilor. Ea trebuie să combată cu toată ho- tărîrea tendința unor pedagogi de a trata „de sus“ pe instructorul supe- rior, de a nu aprecia just aportul său în munca educativă dusă de școală. Am vrea să se rețină din aceste rînduri că buna desfășurare a mun- cii pionierilor este și o cauză a fie- cărei școli în parte, a tuturor pro- fesorilor și învățătorilor. De aceea predării limbii dezbate tema: ui individual studi»- ISiilOC Echipa da dansuri populara « |eolU de f «ni m> 1 din comuna Vinga, raionul £rad. important pentru formarea deprin- derilor de muncă inde-pe-^ema*. In secția instructorilor superiori de pio- nier: se va discuta despre ..Rezilia- tele obținute de către organ Mțule de pionieri in munca de educare pa- triotică a tineretului școlar"., AL TIRNACOP Drăgănești — Vin sen și literaturii. 111. PROBLEME DE PEDA- GOGIE PREȘCOLARA IV. PROBLEME DE ISTO- RIA PEDAGOGIEI V. PSIHOLOGIA GENERALA VI. PSIHOLOGIA COPILU- LUI VII. ZOOPSIHOLOGIE VIII. PSIHOLOGIA ÎN ȚĂ- RILE CAPITALISTE IX. BIBLIOGRAFIE. experimental, livadă șl parc de flori. Pe lingă aceasta institutul și-a pro- pus să organizeze o stupină și o cres- cătorie de viermi de mătase. in cadrul orelor de agrotehnică viitorii învățători primesc cunoștințe de pedologie, agricultură generală, fi- totehnie, legumicultura, pomicultură, viticultură, floricultură, zootehnie, precum și cunoștințe privitoare la or- ganizarea întreprinderilor agricole so- cialiste. Aceste cunoștințe cu caraclet teoretic sînt aplicate in cadrul practi- cii agricole pe terenul experimental, unde toate lucrările importante sînt efectuate cu elevii și studenții. In fe- lul acesta, ei capătă și deprinderea de a efectua principalele lucrări în cele mii răspîndite ramuri ale agriculturii noastre. Lucrările ce se efectuează pe tere- nul experimental au fost eșalonate pe sezoane. In toamnă s-a făcut desfun- datul terenului și, o dată cu aceasta, s-au studiat structura și compoziția So- lului în vederea aplicării îngrășă- mintelor corespunzătoare. Tot atunci s-au executat lucrări în pepinieră (scoaterea puieților, fasonarea parți- ali și stratificarea lor), culturi de toamnă etc. In timpul iernii, lucrările s-au efectuat în seră și în livada de pomi, iar în primăvară s-a amenajat răsadnița, s-a pregătit terenul și s-uu executat lucrările pe parcele, in pe- pinieră fi în livadă. Lotul școlar al Institutului de învă- țători din Craiova este împărțit in mai multe timpuri, fiecare avind par- cele cu diferite soiuri de plante și culturi comparative. In același timp, se folosesc asolamentul pe moi mulți ani și cultivarea ierburilor perene, ea mijloc de refacere a solului. Un loc important in pregătirea a- gricoli a viitorilor învățători îl ocu- pă efectuarea culturilor comparative la cereale, la legume, in pepinieră Astfel, se cultivi porumb hibrid și simplu, cartofi iar o vizați ți neiarot i- zați, griu ramificat și griu obișnuit, diferite soiuri de pomi ți viță de vie, culturi pe terenuri îngrășate și neîn- grățate și altele. In cadrul acestor lucrări elevii fac experiențe de altoiri, mutații, hibri- dări vegetative și sexuale, lucrări de întreținere a culturilor, de reîntineri- re a pomilor ți refacere a coroanei, ini ață să recunoască dăunătorii și să-i combată. Pe unele parcele se fac ex- periențe cu culturi intermediare sau experiențe pentru obținerea a 2, 3 Și chiar 4 culturi de pe același teren. In același timp, elevii efectuează ob- servații personale ți experiențe și în- tocmesc lucrări. Se acordă atenție ți arhitecturii poi. sagiste, ornamentării parcurilor eu arbori, straiuri ți ronduri cu flori. Pentru aceasta elevii institutului au luat chiar în îngrijire parcul „Puș- kin” din cartier. Tot în vederea pregătirii agricole a viitorilor învățători s-au prevăzut vizite ți excursii la SĂ1.T., la gos- podării agricole de stat și gospodării colective unde aceștia vor avea prile- jul tă se documenteze mai temeinic asupra organizării întreprinderilor o- gricole socialiste și asupra cultivării științifice a pămintului. Practica pedagogică efectuati in a- ceastă perioadă de elevii fi studenții institutului, in planul căreia s-au pre- văzut și lecții de științele naturii sau pe lotul școlar, arată că viitorii învă- țători au dobîndit valoroase cunoș- tințe și deprinderi agricole. Așa, de pildă, studentul Cojocaru Ion dm anul II, care face practică pedago- gică la clasa a IIl-a „A" a școlii de aplicație, a dovedit cu prilejul lecției de recapitulare „Livada ’, că are o te- meinică pregătire în acest domeniu, înainte de lecție el a mers cu elevii școlii elementare în livada școlii, i-a ajutat cu pricepere să recunoască di- ferite soiuri de pomi și caracteristi- cile lor și a discutat cu ei despre lu- crările de întreținere din livadă A- ceeași dovadă a făcut-o și studenta Buzdugan Olga. care face practică la clasa i-a a școlii de 1 ani nr. H unde a ținut o lecție despre semănatul car- tofului în cadrul lucrărilor practice pe lotul școlar. Studentele Scafeș Sa- bina fi Petrec Elena, care fac prac- tică la clasele a lll-a ale aceleiași școli, au predat cu bune rezultate lec- ția Semănatul fasolei". Ele au pre- gătit in prealabil terenul, au explicat elevilor cusn se face semănatul faso- lei, după care au trecut la efectuarea lucrării prapriu-zise. retice și aplicarea lor în practică. Unii studenți nu țin seamă suficient, atunci cînd fac aplicații practice, de cele învățate la cursul de agrotehni- că, ci fac apel mai mult la cunoștin- țele și deprinderile pe care le au din familie. In cadrul lucrărilor practice se remarcă o insuficientă preocupare pentru familiarizarea elevilor și stu- denților cu principalele mașini și u- nelte agricole. Pentru remedierea a- cestor lipsuri pot fi folosite cu succes practică in satul Coțofeni din raionul Craiova, unde există o gospodărie a- gricolă colectivă, o gospodărie agri- coli de stat și gospodăria anexă a In- stitutului agronomic din Craiova. Aici ei vor avea posibilitatea să uplice in practică cunoștințele de agricultură, precum și să desfășoare o intensă ac- tivitate cultural-obștească în rindurile țăranilor muncitori. Față de sarcinile mari care revin învățătorimii de la sate pentru înarmarea elevilor cu cunoștințe și deprinderi de muncă agricolă, pentru răspindirea metodelor agrotehnice înaintate in mijlocul țărănimii mun- citoare, pentru atragerea acesteia pe făgașul agriculturii socialiste, pregă- tirea agricolă a viitorilor învățători capătă o importanță deosebită. De a- ceea, ea trebuie să devină una din preocupările principale ale institute- lor pedagogice de învățători fi șco- lilor pedagogice. Cn mu fe lnt«rM»at* munca ta ieri I fPE MUMII PBLITEBMMBI1 jWAȚÂMlNTlJLlj] Lucrarea finală de control IN DISCUȚIA CERCULUI PEDAGOGIC Pe Ifngă controlul curent pe care fiecare profesor-maistru îl efectuează la lecțiile practice de atelier, mai există o alta formă de verificare a priceperilor și deprin- derilor dobîndite de elevi — și anu- me lucrările de control. Acestea se desfășoară în etapa de încheiere a trimestrului și anului școlar, dind profesorilor-maiștri posibilitatea să facă un bilanț al activității desfă- șurate in cursul anului școlar. Prin lucrările de control profeso- rul-maistru urmărește să constate, pe de o parte, în ce măsură șl-au însușit elevii volumul de cunoștințe și deprinderi prevăzut de programa lucrărilor de atelier, precum și cît de temeinice sînt aceste cunoștințe, iar pe de altă parte. în ce măsură reușesc ei să aplice în munca prac- tică cunoștințele dobîndite in cadrul lecțiilor de fiz că. chimie, matema- tică și desen. Totodată lucrările de control constituie pentru profesorul maistru un prilej de a-și analiza propria sa muncă cu elevii, de a lua măsuri de îmbunătățire a acestei munci in viitor. Pentru buna desfășurare a lucră- rilor de control se impune ca profe- sorul-maistru să asigure jn loc de muncă fiecărui elev, să procure din timp materialul necesar pentru con. fecționarea obiectului propus, să a- sigure sculele și instrumentele de măsură și de control necesare. Ca temă pentru lucrarea de control, pre- fesorul-maistru va alege un obiect util, însă mai complex, pentru a da elevilor posibilitatea să aplice ctteva din operațiile învățate. Se recomandă ca obiectul propus spre confecționare să fie stabilit de profesorul-maistru in colaborare cu profesorii de fizică, chimie, matematică și desen. De ase- menea, profesorul-maistru va trebui să chibzuiască din timp asupra mo- mentelor mai importante pe care trebuie să le cuprindă planul lucră- rii de control. Pregătirea etapei cu frecventă a cursurilor de perfecționare ffbmafe din pag, l-a) In etapa cu frecvență trebuie să se realizeze unitatea organică in- tre lecțiile ți seminariile de mar- xism-leninism, pedagogie și spe- cialitate. Cunoștințele de materia- lism dialectic și istoric din cadrul cursului de marxism-leninism pot fi legate cu cunoștințele de peda- gogie prin tratarea unor teme ca „Educația elevilor în spiritul mo- ralei comuniste11, „învățătura mar- xist-leninistă despre educație, me- diu și ereditate- Rolul conducător al educației in formarea omului* etc. Astfel de probleme trebuie re- luate și adîncite și la temele de specialitate, in legătură cu sarci- nile predării limbii romîne, isto- riei, geografiei, științelor naturii etc. Aceasta se impune cu atît mai mult cu cît unii cursanți, deși cu- nosc problemele de marxism-leni- nism, fiind uneori chiar apreciați cu calificative maxime, nu știu să folo- sească aceste cunoștințe în funda- mentarea științifică a problemelor de pedagogie sau de specialitate, să le aplice în activitatea lor de zi cu zi. Asigurînd unitatea între pro- grama de marxism-leninism, de pe- dagogie și de specialitate pe de o parte și între lecțiile, seminariile și lucrările practice din cadrul fie- cărei specialități pe de altă parte, vom ajuta cadrele didactice să-și formeze un sistem închegat de cu- noștințe, care să le fie cu adevă- rat o călăuză in activitatea lor instructiv-educativă. Pentru a-și atinge pe deplin sco- pul, seminariile din cadrul etapei Pentru a veni în ajutorul profeso- rilor-maiștri care conduc lucrările practice de atelier, prezentam mai jos structura unui plan de lucrare de control. Desigur, nu este vorba de un plan obligatoriu — fiecare pro- fesor-maistru trebuie să.și alcătuiască singur pianul. în funcție de condiții- le concrete în care lucrează. Suges- tiile date urmăresc doar să-l ajute pe profesorul-maistru fn această munca. Tema : confecționarea unui calo- rimetru. Scopul: de a verifica în ce mă- sură elevii știu să aplice în practică unele cunoștințe teoretice, precum și în ce măsura și-au format deprin- deri de muncă in vederea executării operațiilor învățate. Metode : exercițiile și conversația. Scule și materiale : ace de trasat, linii gradate, foarfece de tăiat tabla, ciocan de lemn, ciocan de lipit, ta- blă de alamă de 1 m,m, aliaj sta- niu-plumb, fondanți. Desfășurarea lecției poate cu- prinde următoarele etape: a) Prezentarea obiectului ce ur- mează să fie confecjionat. Li se co- munică elevilor că in cadrul lucrării de control vor confecționa un calo- rimetru pentru măsurarea căldurii specifice a corpurilor și că în execu- tarea acestei lucrări vor aplica ctte- va din operațiile învățate in timpul anului școlar. Fiind vorba de o lucrare praaticâ care are ca scop 5 stabilească în ce măsură elevii pot executa in nod independent un anumit obiect, profe- sorui-maistru va trebui să le atragă atenția asupra organizării locului de muneâ, a alegerii sculelor ^potrivit operațiilor de executat, asugra res- pectării dirntnsiuailoc dla setei (ă. a- supra repectării rejulibr de iro- tecție a muncii, ți rn mod speeîal asupra mînuirii corecte a uneltelor de muncă. cu frecvență trebuie să îmbrace o varietate de forme și să nu se o- preaacă la repetarea problemelor tratate in lecții. De aceea, meto- dica fiecărui seminar (pe bază de referat, analiza activităților practice sau a unor lucrări de control etc.) trebuie să fie stabilită cu grijă in colectivele de studii ale cursuri- lor. Acest lucru va contribui la înlăturarea bucherismului și dog- matismului care mai dăinuie uneori în activitatea cursurilor de perfec- ționare. Aceeași grijă trebuie acordată pregătirii lucrărilor practice ce se vor desfășura în etapa cu frec- vență. Este bine să se fixeze din vreme loturile și atelierele școlare unde se vor desfășura lucrări prac- tice, să se organizeze vizite In în- treprinderi și Ia unități socialiste agricole, ca și excursii In locali- tățile unde există urme ale cultu- rii materiale din trecutul istoric al poporului nostru. Nu trebuie să fie neglijată nici activitatea învățătorilor privind procurarea, confecționarea și folo- sirea materialului didactic. De a- ceea, la seminariile de științele na- turii, geografie, istorie etc. se vor arăta în mod concret mijloacele folosite de învățătorii fruntași în această direcție. Pregătirea temeinică a etapei cu frecvență a cursurilor de perfec- ționare și desfășurarea ei la nivelul cerințelor actuale ale școlii noastre vor contribui la ridicarea nivelului de pregătire al cadrelor didactice și, prin aceasta, la îmbunătățirea activității instructiv-educative. b) Reîmprospătarea cunoștințelor privitoare la operațiile ce se vor a- plica la calorimetru. înainte de a se trece la executarea practică a calorimetrului, profesorul- maistru va formula o serie de între- bări în legătură cu operațiile ce se vor aplica la confecționarea acestuia, cu sculele și materialele ce vor fi folosite. Aceste întrebări se vor re- feri, bineînțeles, la problemele esen- țiale din operațiile și materialele respective. In acest fel, elevii vor ști ce au de făcut și cum trebuie să procedeze spre a putea organiza cît mai rațional procesul tehnologic al calorimetrului. Iată citeva din între- bările ce li se pot pune elevilor : de ce la confecționarea calorimetrului se preferă tabla de alamă ? ; ce cal- cule sint necesare pentru a putea a- fia lungimea tablei de alamă din care se confecționează calorimeirul?; care este prima operație ce se va a- plica la confecționarea calorimetru- lui și cu ce scufe se execută ? ; ce se va Mitimpla dacă șurubul foarfece- lui nu este bine strins ?. de unde va începe îndoirea Ubiei cină avem de executat un tub cilindric ? ; care sini diferitele modur: de îmbinare a tablei ?; din ce cauză ciocanul de lipit se încălzește la partea cea groa- să șî nu la cea subțire1 : din ce cauză se dezoxidează ciocanul de li- pit cu tipirig f ; ce «uxj vom ioioti la lipirea calorimetrului ? etc. După reirsproiBâtarea casaștiațe* lor privitoare 1a lucrarea respectivă, se va trece la executarea schiței, ia calcularea mterfeiulv necesar coo- fecționăriî calorimetruim Nn se va trece la executarea calorimetmim pînă cînd p-ofesorui-ma'stru nu a verificat modul de întocmire a schi- jei de către elevi. c) Executarea lucrării practice. După stabilirea seturi și a proce- sului tehnologic elevii! vor trece la executarea lucrării practice. îndeplinirea primei operatii — trasarea — va fi urmărită index, proape de către pro*esorul-mais- tru, fund tipa ase operațiile de mare i «semnata te. le recțn4ndi ca fro- fe«anil-maistru să treacă de la elev la elev pentru a face verificarea pre- liminară a trasajului înainte ca e- levii să treacă la executarea calori- tretr-jl>. deoarece o trasare greșită dă naștere la rebut. In tot timpul desfășurării lucrării, profesorul-maistru va sta In mijlocul elevilor urmărind cum aplică aceștia cunoștințele învățate șt dacă respec- tă procesul tehnologic stabilit. Cînd se va ajunge Ia operația de lipire cu cositor, profesorul-ma-stru va urmări foarte atent pe elevi, de- oarece se pot naște o serie de acci- dente fie la aprinderea lămpii de benzină, fie Ia prepararea soluției de lipit d) Aprecierea obiectelor executate de către elevi. După ce profesorul-maistru a veri- ficat amănunțit atît schița cît și lu- crarea practică (cak>rimetrul), va tre- ce la discutarea rezultatelor obținute de elevi. Discuțiile se vor purta asu- pra aspectelor pozitive ale muncii elevilor, precum și asupra greșelilor comise de aceștia. De asemenea se vor purta discuții asupra disciplinei și ordinei In timpul desfășurării lu- crării de control. Comparînd unele lucrări bine exe- cutate cu altele care prezintă anu- mite defecțiuni, profesorul-maistru va putea determina cauzele care au con- tribuit ca unii elevi să confecționeze bine calorimetrul, iar alții cu lip. suri. Deoarece lucrările de control or- ganizate la sfîrșitul unei etape au o mare importanță pentru verifica- rea temeiniciei cunoștințelor practi- ce ale elevilor, se impune ca profe- sorii-maiștri să ia din timp măsu. rile pentru buna organizare a aces- tora. TEODOR OH. MUC1CA - Recent, In cadrul cercului pe- dagogic al profesorilor da limba romînă din raionul Tu. dor Vladimirescu din Capitală a fost dezbătută problema recapitulării finale a materiei. Referatul ținut de tovarășa profesoară Maria Pru- teanu de la școala medie nr. 16 a abordat problema sub dublul ei as. pect — acela al întocmirii planului de recapitulare și acela al metodi- cii lecției recapitulative. Discutînd despre recapitularea materiei la literatură, membrii cer- cului au ajuns la concluzia că la clasele V—VII, ținînd seama de scopul și conținutul predării și de nivelul elevilor, planul de recapitu- lare va fi întocmit pe teme în ju- rul cărora vor fi grupate textele de lectură studiate în cursul anu- lui respectiv pentru clasele V și VI și în cursul celor trei ani pentru clasa a VII a. La clasa a VUI-a, temele de recapitulare vor fi lega- te de problemele de teorie a lite- raturii. In ceea ce privește clasele IX—XI, planul de recapitulare va ține seama de etapele de dezvol- tare a literaturii noastre. Aceste criterii nu sînt, însă, absolute. După necesitate, profesorul poate îmbina criteriul tematic cu cel isto- ric. La clasa a Vil-a, de pildă, pro- fesorul poate realiza aceasta cerînd elevilor să raporteze operele stu- diate atît la epoca în care au fost scrise acestea, cît și la epoca în care este plasată acțiunea lor (în cazul operelor epice și dramatice). In felul acesta li se va da elevilor posibilitatea să stabilească legături nu numai în cadrul obiectului res- pectiv, ci și cu materia studiată la alte obiecte, vor fi ajutați să adîn- cească geneza fenomenului literar. De asemenea, la clasele VI—VII, alături de temele cuprinzînd ideile de bază din operele studiate (dra- gostea de natură, eroismul poporu- lui etc.) se pot programa și unele teme axate pe probleme de teorie a literaturii (creația populară, fa- bula etc.). S-a subliniat însă că nu trebuie să fie vorba aici de lecții consacrate repetării noțiunilor de teorie a literaturii, ci numai de un criteriu în gruparea unor anumite opere. Îmbinarea criteriului istoric cu cel tematic la lecțiile de recapitu- lare de Ia clasele IX—XI — s-a a- rătat în cadru! ședinței — constă In aceea că, oprindu-se asupra unei anumite epoci, profesorul stabilește caracteristica principală comună operelor din perioada res- pectivă, care va constitui pivotul discuției cu clasa. Bineînțeles, nu înseamnă că în felul acesta discu- ția va fi circumscrisă la o singură idee ; ținînd seama de importanța lor, vor fi relevate și celelalte tră- sături caracteristice. Participanții la discuția din ca- drul cercului pedagogic au vorbit și despre dificultățile pe care le în- tîmpină profesorul în organizarea materialului de recapitulat, Un prim obstacol de care el se izbește ÎN ȘCOALA NOASTRĂ N-AU CE CĂUTA OAMENI CARE FOLOSESC BĂTAIA! Sarcina formări trăsăturilor omului societății socialiste, iMtrurt msltilsteral. carajos. ca o înalta liaota morala a dat scolii noastrc un conținut bou și metode no: de educație. la baza carora stan Încrederea și respectul fata de cop l, fala de poa demnitari elevata:, ci sa actinie, ze asupra sexslrxnlelor și con- științei acestuia in scopul îndrep- tării conduitei sale. Cu toate acestea, la unele școli se mai găsesc cadre o-daci-ce ca- re nu toieleg ace-t ades ar eie- meatar. care nu s-au o»lui dez- bari de ap aci turle sech ș. care brutalizează pe ele’ D.n aceasta categorie face parte si profesoara Lazaravici Aoeta de ia școala de îmi fo comasa Bel lor. raionul Roșiorii de Vede, raze și-e creat o adevărată ..reputape" pr-n toci- pAținerea cu care se UKntjne pe poziția itfoiiiier perimate de e- docatie. Refractară la Influentele h vizita la Palatul Pionierilor din Capitali este volumul materialului (in spe- cial la clasele de absolvire (a VII a și a Xl-a Ia școlile serale), unde sa pune problema recapitulării mate- riei predate în curs de mai mulți ani). S-a arătat că, pentru a rezol- va această dificultate, profesorul trebuie să procedeze cu mult Jis- cernămînt în selectarea materialu- lui de recapitulat. El trebuie să se oprească asupra operelor mai im- portante și a aspectelor de bază, lăsînd la o parte ceea ce nu este esențial. Completările și precizări- le de amănunt urmează a fi făcute numai în cazurile cînd profesorul își dă seama că lipsa acestora i ar împiedica pe elevi să înțeleagă e- sențialul. Un lucru pe care profesorul tre- buie să-l aibă în vedere în pregă- tirea și desfășurarea lecțiilor reca- pitulative — așa cum a reieșit din discuțiile duse în cercul pedagogic —- este acela că recapitularea nu poate fi o simplă trecere în revistă a materiei predate (este cunoscută în acest sens tendința unor elevi de a se limita la reproducerea su- biectului operelor studiate), ci un prilej de a sezisa și sublinia prin comparare trăsăturile comune și diferențele, de a stabili legături, de a face aprecieri. Totodată, pro- fesorul nu trebuie să se mulțumeas- că cu aprecieri în abstract, cu ge- neralizări pe deasupra faptelor, cu formulări pretențioase — scoase de obicei de elevi din lucrări de cri- tică literară și memorate papagali- cește. El va cere elevilor să se ri- dice la generalizări pornind de la conținutul operelor, să justifice și să însoțească afirmațiile lor cu e- xemple ilustrative (date, fapte, nu- me, citate etc.). In felul acesta, profesorul va combate și o altă tendință a elevilor, aceea de a-și însuși anumite expresii șablon, pe care le utilizează mecanic în orice discuție sau lucrare. Opunîndu-se unor asemenea tendințe sau obiș- nuințe, profesorul trebuie să-și frî- neze propria sa pornire către pe- dantism — atît în formularea te- melor recapitulative, cît și în dis- cuția cu elevii în cadrul lecțiilor. In ceea ce privește desfășurarea lecțiilor de recapitulare finală, în ședința cercului pedagogic s-au propus trei variante. In prima va- riantă profesorul indică elevilor, la sfîrșitul orei, materialul ce ur- mează a fi consultat acasă (titluri- le operelor și ideile ce trebuie ur- mărite). Schema lecției se întoc- mește în prima parte a orei urmă- toare, concomitent cu discuția, du- pă care se trag concluziile. In fe- lul acesta, elevii sînt solicitați să gîndească asupra organizării mate- rialului și să participe la elabora- rea planului. In varianta a doua, profesorul comunică elevilor, la sfîrșitul orei, un succint plan te- matic cuprinzînd sistematizarea ma- terialului de repetat pe idei și În- soțit de indicații (opere, scriitori, noțiuni de teorie a literaturii, pa- ragrafe). Discuția din ora următoa- pedagogiei noi, neiiind ta stare să-și mențină autoritatea printr-o pregătire temeinică și printr-o a- btudine exigentă și consecventă țața de ea rit și teja de eteai. a- coosla proienaira sl-a tocii ip nit că se poate impme m fota elevi- lor pro aplicarea ped^srlor cor- porale. a bătăii. Trec cod de la o exăremKate Ia altx de >a o atita- dine de fam-lii-sn ia severitate excesivă, a ajuns să recurgă d'e ce fo ce W des la bruscarea e- țevilor, li lovirea si leijourea lor. Actele ei te brutabrate au dego- aerat la aderările acte de barba- rie. bakgar.ke chiar. De muile m elevij erau loviti cu pumnU. ca linia, cu penarj!. cu orice cădea In mina furioase: procesoare Este dar că ea on» ca astfel de accese de fune nu p-Mte indep’.lni nobila m^-orve ie ed-xato-. tp!1- carea unor szen--e«a — etade în- josește in pr-mv! riad pe cri care le fofoseșle. :n așs masară incit el na ma: noile porci 1 ti al de profesor T«:^, . deși knrle bazar : - < a a^-i sa 5e cunosc atu orgenel"' respect.da invdîămint acei-' coa '-^i să predea fa șeanda dla ■WM- respectiv’ Oare fotre iveme nea srijaz^ -»țc catr S’ se ‘W’. prea amil pe "inf-"- șt Ș. ->-ea b=4-îa” ccntinuare. treefod la lecția notiă, țwofe—wa a ao. ot.xt tema ecăîriaE-.t. -«Ai ?: politică in sec. XVT—XViT”) șx a început al- cătuirea rche-nei. Lee fi* s-a desfășu- rat sub forma nari prelegeri care a durat 40 minute iwdcsiv toată pau- za^ capoasad (onciulări inaccesibile e’evilos. lati ctteva exemple: „ma- nufacturile sint finanțate de patron, aviad la bază capi-iaui și caracteri- Xtada-nc pu du tu ibmi auaot'i mu mtonu » apărut datnrtu Luptei ccnei* fă