Organ al Ministerului Invătămîntului și Culturii și al Comitetului Central al Sindicatului Muncitorilor din Invățămînt și Cultura
Anul X, Nr. 468	Vineri 25 aprilie 1958	4 pagini 25 bani
ZIUA SOLIDARITĂȚII
INTERNATIONALE
A CELOR CE MUNCESC
D9 la ua capăt la altul al
globului pămîntesc oamenii
muncii sărbătoresc în flecare
an, cu bucurie și încredere, ziua de
1 Mal — ziua solidarltă|ii interna-
ționale a celor ce muncesc, ziua
frăției muncitorilor din toate țările.
Anul acesta, marea sărbătoare a
omenirii muncitoare este menită să
aibă o semnificație și o strălucire
deosebită. Ea se desfășoară sub
semnul unor mari succese ale miș-
cării muncitorești internaționale,
sub semnul continuei întăriri a tor-
telor socialismului și al slăbirii ne-
încetate a capitalismului condam-
nat la pieire.
Epoca noastră constituie o pe-
rioadă de cotitură in Istoria ome-
nirii. Trăsătura ei caracteristică o
constituie trecerea omenirii de la
capitalism Ia socialism, transfor-
marea socialismului într-un sistem
mondial care se consolidează și so
dezvoltă neîncetat. In aceste con-
diții. unitatea și solidaritatea inter-
națională a clasei muncitoare pre-
zintă o însemnătate excepțională.
Strins uniți în jurul partidelor co-
muniste și muncitorești, oamenii
muncii din întreaga lume vor iace
din ziua do 1 Mai o adevărată săr-
bătoare a internaționalismului pro-
lotar.
Au trocut 110 ani de cînd Marx și
Engeis au lansat nemuritoarea lor
lozincă Internațlonalistă — „Proie-
tari din toate tarile, uniți-văl” De
atunci ea a însufleții neîncetat su-
tc'e do milioana de oameni ai
munci! de pretutindeni la lupta
unită pentru înlăturarea jugului ex-
ploatării și asupririi. Mișcarea
muncitorească internațională a de-
venit o forță uriașă. In zilele noa-
stre există partide comunista și
muncitorești revoluționare fn 75 do
țări, cu poște 55.000.000 de membri.
Sub conducerea partidelor marxist-
leniniste aproape un miliard de
ccmesi construiesc socialismul ți
comunismul.
Ziua de 1 Mei este sărbătorită
anul acesta in condițiile creșterii
fără precedent a luptei popoarelor
pentru pace, democrație și socia.
li:m. In întreaga lumo se manifestă
cu tot mai multă tărie hotărîrea
popoarelor de a preîntimpina dez-
lănțuirea unui nou război mondia’,
do a evita nenorocirile războiului
nuclear, de a impune înfăptuirea
politicii coexistenței pașnice pro-
movată de țările lagărului socia-
list. In zilele noastre, problema
„război sau coexistență pașnică"
a devenit problema fundamentală
a politicii mondiale. Inițiativele de
pace ale U.R.S.S. și aie celorlalte
țări socialiste se bucură de apre-
cierea tuturor oamenilor cinstiți de
pe globul pâmintesc. Un răsunet
uriaș are recenta hotărîre a Sovie-
tului Suprem al U.R.S.S. cu privire
Ia încetarea unilaterală a expe-
riențelor cu armsle nucleare. La 1
Mai oamenii muncii din toate țările
vor demonstra cerînd puterilor oc-
cidentale să urmeze exemplul
Uniunii Sovietice, să înceteze la
rindul lor experiențele cu armele
nucleare, să accepte politica do
reducere a armamentelor și forțe-
lor armate, să înceteze politica de
frinare a pregătirii conferinței la
nivel înalt pentru care se pronunță
imensa majoritate a populației lu-
mii. Demonstrațiile care vor avea
loc la 1 Mal anul acesta vor șu-
brezi șl mal mult pozițiile careu-
rilor Imperialiste agresive și vor
consolida puternicele poziții ale
forțelor păcii, democrației și socia-
lismului.
Sărbătorirea zilei de 1 Mal 1958
prilejuiește un bilanț al marii între-
£»unirmmiiiiiiiiiiiiiiw^
£	Pionieri și școlarii	g
«	Elevi fl elevei	g
y	Fiți harnici fi	|
g	disciplinați I	B
s
H	I n v â ț a țl cu	|
H	sîrguințâ l Pregâ-	|
tițl-vâ temeinic	|
r	pentru a deveni	g
constructori activi	|
ai socialismului i	|
(Di Che^I'ie CC. ai	s
PM.t. cu pr.le.ul zilei de	Ș
1	.'Uf .958).	■
I
ceri de proporții istorice ce se des-
fășoară pe arena internațională In-
tre sistemul socialist — tinăr, vi-
guros și din ce în ce mal puternic
— șl sistemul capitalist — înve-
chit, pe calo de pieire. Oamenii
muncii din toate țările lumii pri-
vesc cu bucurie tabloul impresio-
nant al dezvoltării Impetuoase a
Uniunii Sovietice, care se află în
fruntea lagărului socialist. Lan-
sarea primilor sateliți artificiali al
pămîntului de către U.R.S.S. a do-
vedit, lără putință de tăgadă, că
Uniunea Sovietică se allă in frun-
tea științei și tehnicii mondiale.
Uriașe sînt succesele Uniunii So-
vietica în domeniul economic. Vo-
lumul global al producției indus-
triale a U.R.S.S. din 1957 a depășit
de 55 de ori nivelul anului 1915,
iar producția mijloacelor de pro-
ducție a crescut, în aceeași pe-
rioadă, do 74 de ori. Marea supe-
rioritate a sistemului economic so-
cialist se manifestă în posibilita-
tea producției socialiste de a se
dezvolta mult mai repede decît
cea capitalistă. Uniunea Sovietică
rezolvă cu succes sarcina cono-
mică fundamentală de a ajunge
din urmă șl a întrece țările capi-
taliste cele mai dezvoltate în ce
privește producția pe cap do lo-
cuitor.
Realizări importante au dobindlt
șl celelalte țări socialiste pe dru-
mul construcției pașnice în Inte-
resul ridicării necontenite a nive-
lului do trai matorial și cultural al
celor ce muncesc.
Cu totul alta este situația In ță-
rile capitaliste. In ciuda propagan-
dei demagogice despre „prosperi-
tatea generală”, despre „bună-
starea tuturor" etc., situația S.U.A.
șl a celorlalte țări capitaliste se
caracterizează pzintr-o continuă
șubrezite. Se agravează situația
economică, se înrăutățesc condi-
țiile de trai ale oamenilor muncii.
In S.U.A., într-o serie de ramuri in-
dustriale principale, producția a
scăzut considerabil : industria oțe-
lului, de exemplu, folosea în fe-
bruarie a.c. numai 55 la sută din
capacitatea ei. Numărul șomerilor
permanenți, oficial recunoscut, esle
în S.U.A. de peste 6 milioane. Criza
economică este evidentă. Țoale
acestea arată că vorbăria apa-
ratului burghez de propagan-
dă despre așa-numitul „capita-
lism popular", „perfecționat", care
ar îmbunătăți, chipurile, viața oa-
menilor muncii, reprezintă o jos-
nică încercare de înșelare a celor
ce muncesc. La 1 Mai anul acesta,
clasa muncitoare din țările capi-
taliste, mobilizînd in jurul său pă-
turi populare și progresiste de
multe milioane de oameni, va de-
monstra împotriva capitalismului,
pantru democrație și socialism.
Poporul nostru muncitor întim-
pină ziua de 1 Mai 1958 In con.
dițiile întăririi și înfloririi continue
a patriei noastre socialisie. înfăp-
tuind cu avînt politica Partidului
Muncitoresc Romîn de construire a
socialismului, poporul nostru dez-
voltă cu succes toate ramurilo eco.
nomiei și culturii, în interesul ridi-
cării continue a nivelului de trai al
celor ce muncesc. Clasa noastră
muncitoare se mîndrește pe drept
cuvînt cu marilo succese dobîndite
în industrializarea socialistă a
țării. In comparație cu 1948, vo-
lumul producțioi Industriale a
crescut in 1957 de 4,2 ori. in 1957,
producția Industriei siderurgica a
depășit nivelul din 1938 de 3,4 ori,
producția de energio electrică de
7,4 ori, a industriei petrolitere a-
proape de 2 ori, extracția de gaz
metan do 15 ori, producția mate
dalelor de construcții de peste 9
ori. Do o însemnălfile deosebită
pentru propășirea Întregii vieți e.
conomice și culturale sint progre-
sele industriei constructoare de
mașini, care dă astăzi o producție
de 7 ori mai maro decit in 1938.
Dacă în perioada antebelică Ro-
mînia importa 95 la sută din ne-
cesarul de mașini și utilaje, in 1957
peste 85 la sută din Investițiile in
utilaje din toata ramurile econo-
miei naționale au lost acoperite
din producția internă. Țara noas.
tră se afirmă astăzi tot mai mult
ca o țară exportatoare de mașini
șl utilaj, produsele Industrie! noa-
stre bucurindu-se și peste hotare
de o înaltă apreciere. Progrese în-
semnate au lost realizate și în in-
dustria bunurilor de consum, unde
se produc, în comparație cu 1938,
de 3 ori mai multe mărfuri textile,
do pielărie și încălțăminte.
însemnate realizări a obținut po-
porul nostru și in agricultură. In
ansamblu, producția agricolă a în-
trecut cu mult cele mai mari pro-
ducții realizate în timpul regimului
burghezo - moșieresc. Țărănimea
muncitoare pășește cu încredere
pe drumul agriculturii socialisto.
La 1 martie anul acesta peste 45
la sută din totalul tamilillor de ță-
rani muncitori tăceau parte din
sectorul socialist al agriculturii,
care cuprinde aproape 37 la sută
din supraiața agricolă cooperativi,
zabilă a țării. Sectorul socialist cu-
prinde 52.4 la sută din întreaga su-
prafață agricolă a țării. Aplicarea
in viață a programului do măsuri
cuprins în documentele consfătuirii
de la Constanța a iruntașilor în
agricultură va determina un pu-
ternic avînt al agriculturii noastre
pe drumul socialismului.
Dezvoltarea economică a țării
este însoțită de un maro avînt pe
tărimul științei, artei și învățămîn-
tului. Școala noastră de toate gra-
dele se bucură de prețuirea între-
gului popor. Marele detașament al
cadrelor didactica se bucură din
plin de încrederea și sprijinul sta-
tului democrat-popular. învățătorii
și profesorii au astăzi celo mai
largi posibilități pentru a-șl pune
întreaga lor capacitate, marea și
inepuizabila lor energie creatoare
în slujba poporului.
1 Mai 1958 găsește poporul nos-
tru strins unit sub steagul partidu-
lui care, călăuzit de învățătura
marxist-Ieninistă, îl conduce pe
drumul luminos al socialismului.
Republica Populară Romină, pa-
tria noastră liberă și Independentă,
membră a comunității frățești a ță-
rilor socialiste, aduce o mare con-
tribuție la cauza apărării și întă-
ririi păcii în lume. Cu prilejul zilei
de 1 Mai poporul nostru își mani-
festă, odată mai mult, deplina a-
probaro pentru politica externă a
partidului și guvernului, politică
do pace și colaborare internațio-
nală, la baza căreia stau princi-
piile leniniste ale coexistenței paș-
nice.
Treclnd in revistă marile succeso
obținute în anii puterii populare,
poporul nostru muncitor va de-
monstra de 1 Mai dragostea și a-
lașamentul său față de Partidul
Muncitoresc Romîn și de guvernul
țării, hotărîrea de a construi so.
cialismul in patria noastră scumpă,
Republica Populară Romină, de a
stringe legăturile frățești cu oa-
menii muncii din întreaga lume, de
a sluți cu devotament cauza no.
bilă a păci! șl socialismului.
sjrnwiBDHl1 aiuriIJIflrUlfll’ilIMUUilSUEIIlIU
1 Școlile în
yv In orașele giganlilor de
[] ofel, de la uzinele meta-
lurgice și chimice, de pe
întinsul ogoarelor sosesc zilnic
știri noi care arată, cu multe
date cifrice, cit de mari și im-
£ portante sint realizările oameni-
lor muncii in cinstea zilei de
Bl Mai. Fără să poată fi evaluate
în cantități și procente, reali-
zările învățătorilor și ale prole-
sorilor sint și ele foarte însem-
nate. Pentru a ne convinge
este de ajuns să facem o scurtă
călătorie prin cîteva școli din
tară, luate la întimplare.
*
Să presupunem că ne îndrep-
tăm, mai infîi, spre meleagurile
însorite ale Dobrogei. La școala
nr, 18 din Constanta elevii se
pregătesc să plece spre gospodă-
ria agricolă colectivă „Alexan-
dru Malrosov". Ei au aliat că
griul a lost năpădit de buruieni
și că un ajutor dat colectiviștilor
ș ia plivii le-ar prinde bine. Nu
este pentru prima dală cînd
școala ii sprijină pe vecinii ei,
£ colectiviștii. Profesorii de la
școala nr. 18 [in deseori con-
ferințe cu caracter științific in
fata membrilor gospodăriei, a-
jută la bunul mers al activității
cursurilor agrotehnice. Și gospo.
daria ajută, la rindul ei, școala,
dindu-i posibilitatea să desfă-
șoare in condiții bune munca
pentru înarmarea elevilor cu
cunoștinje și deprinderi agrico-
le. Ca urmare a legăturii lor cu
gospodăria colectivă, elevii au
Îndrăgit munca in agricultură
și o lac cu plăcere. Adeseori îi
pofi auzi, nu numai ia lecțiile
de știinfe naturale, dar și in
recreație sau în drum spre casă,
vorbind foarte interesati, grav
și cu „competen/ă" despre pro-
blemele producției agricole.
ir
Dacă ajungem în comuna Or-
lat din raionul Sibiu cam pe la
vremea cînd se sting ultimele
clipe ale zilei, iar peste case
se aștern umbrele dense ale
nopții, avem toate șansele să
asistăm fie la o minunată seară
de basm sau seară literară, orga-
nizată de profesorii și învățăto-
rii de la școala elementară de 7
ani, fie la repetițiile vreuneia
I din formațiile artistice din Or-
lat, conduse tot de pedagogi
• Iar dacă vom discuta cu cadrele
i didactice din Sibiu, acestea ne
vor vorbi, cu siguranță, despre
conslătuirile care au avut loc
in toate grupele și organizațiile
sindicale în vederea intensifi-
cării educației patriotice, a în-
lăturării răminerii în urmă la
învățătură și a bunei pregătiti
pentru încheierea anului școlar,
ca și despre numeroasele con-
ferințe și programe artistice pe
care le-au organizat în ultimul
timp. Sint acțiuni pe care le-au
închinat întîmpinării zilei de 1
Mai și care duc nemijlocit la
îmbunătățirea muncii instructiv-
educative în rindurile elevilor,
la intensificarea activității cul-
turale în mijlocul celor ce mun-
cesc.
--------î y— •—------ -
gP RO FESORI I
I și Învățătorii |
f Indepliniți-vq cu cin»te |
I	indqtorirea de	|
S	educatori pentru a	S
--------------------- _
pregăti noua	g
generație de	|
conitructori oi	g
soc i a 11 s m u I ui	|
* 1	|
(Din Chemările C.C. al	s
P.M.R. cu prilejul zilei de	S
1 Mai 1958).
=	S
.iiwțmiwțKiniiiwHittimMiuipmaatatua/wHJiiuiM^
preajma sărbătorii 1
La școala medie nr. 22 din
București stăm de vorbă cu
profesoara Elena Antoci, diri-
ginta clasei a IX-a E.
— Ce acțiuni afi inițiat în
cinstea zilei de 1 Mai ?
— Ca orice gazetari, așteptati,
desigur, să aflafi lucruri deose-
bite, Dar munca noastră este o
muncă migăloasă, de zi cu zi.
in care nu se pot întUni prea
des „lucruri deosebite". Aș
putea să vă vorbesc despre c.e-
ve, despre însuflețirea minunată
cu care întlmpină ele sărbătoa-
rea. Mai bine ar fi insă dacă afi
asista chiar dumneavoastră la
ora educativă cu caracter festiv
pe care o pregătesc elevele. Stati
de vorbă cu ele și o s^vedefi
singuri, chiar și acum, cile fac
pentru a asigura succesele aces-
tei feslivilăfi.
In adevăr, în rindurile ele-
velor este o mare însuflețire.
Trebuie căutat un citat frumos
dintr-o operă literară, care va
fi caligrafiat pe tablă, încet, cu
grijă și atenție. Pentru fotomon-
taj sînt răscolite toate albumele,
revistele șt colecțiile de ziare
in care pot fi găsite fotogralii
în legătură cu 1 Mai. Mioara
Dumitrescu, secretara organiza-
ției U.T.M. a clasei, pregă-
tește o scurtă expunere asupra
zilei de 1 Mai și acum ezită in
fala colii albe de hlrtie, în cău-
tarea unei fraze frumoase, dem-
ne de această mare zi. Raluca
Dobreanu va vorbi la ora edu-
cativă festivă despre oglindirea
dragostei de muncă in creația
noastră nouă muzicală și drama-
tică...
ir
îndată ce am pătruns in pri-
mul atelier al uzinelor „Gheor-
ghe Gheorghiu-Dej' din Tirgo-
viște am simții atmosfera speci-
fică marilor întreceri socialiste.
Afișe uriașe anunțau că întreaga
uzină a pășit în săptămina-record
închinată sărbătorii de 1 Mai.
In întrecere sini antrenat! șl
elevii centrului școlar de pe lin-
gă uzinele metalurgice. Și, la
lei cu cei mari, ei lucrează cu
rivnă, cu vrednicie.
Ne spune strungarul fruntaș
Tudor Geală t
— Ucenicul din anul 111 pe
care l-am instruit pînă de curînd,
Vasile Grecu, o să devină un
muncitor destoinic. Pot să spun
chiar că de pe acum este un
muncitor de nădejde- Lucrează de
abia cu vreun sfert mai puține
piese decît mine. Și ce fel de
piese : calibre filetate, lucrare
cotată aproape de categoria ma-
ximă de specializare.
Vasile Grecu nu este însă o
excepție. In fiecare secție in-
tifnești ucenici de care munci-
torii nu mai vor să se despartă,
iar unora șefii secțiilor le-au
Încredințat de pe acum condu-
cerea unor mașini agregate de
înaltă tehnicitate. Mai ales
strungarii sînt în primele rin-
duri. Și nu-i de mirare : uzinele
metalurgice din Tlrgoviște nu-
mără in rindul muncitorilor
lor pe unul dintre cei mai re-
numiti strungari ai tării, eroul
muncii socialiste Constantin Va-
silache. Poate risca să se tacă
de ris vreun viitor strungar cînd
are un asemenea tovarăș de
muncă?
Pe Cornel Suciu din anul II
frezori l-am găsit lucrind sin-
gur, ia mașină, niște complicate
roti dințate. Gheorghe Rău/ă,
frezor din anul 111, cu privirea
a(intită pe comparatorul pentru
măsuri de precizie, mînuiește cu
siguranță perfecționată mașină
orizontală de frezat și alezat
IPiesele pe care le execută, car-
case pentru rulmenți, cer o pre-
cizie de 35 miimi de milimetru).
Deși nu-s prea impunători ca
statură — Răută e chiar firav —
amândoi sint privi/i cu deosebită
seriozitate in secția lanțuri Ro-
lary șl turboburi. Conducerea
secției și maiștrii au insistai ca
pentru acești viitori muncitori
să se treacă peste principiul o-
bișnuit al rotației ucenicilor.
Cind complicatele utilaje și
agregate vor porni la drum lung
peste mări și țări, ele vor cu-
prinde, in mesajul lor de prie-
tenie și pace, salutul cald al
muncii creatoare căreia i s-au
dedicat și tinerii ucenici ai
centrului șeolar metalurgic din
Tlrgoviște.
ir
...Am trecut doar prin citeva
locuri In care pedagogii și ele-
vii se pregătesc să intimpine
ziua de 1 Mai. Dar pretutindeni,
pe lot cuprinsul tării, școlile
îmbracă în aceste zile haine
de sărbătoare, pregătesc lesti-
vilăli și întreprind ac/iunl în
cinstea marii sărbători a oame-
nilor muncii din întreaga lume.
O. BUZESCU
ți MIRCEA ANDRU
EDUCAREA
patriotică și
internațlonalistă
a elevilor
Din nou ne pregătim să sărbăto-
rim 1 Măi, simbolul primăverii
omenirii. Ne simțim mîndri că
facem perle din armata celor ce
iuplă solidari pentru pace, demo-
crație și socialism și, ca educatori,
bunul cel mai de preț pe care am
vrea să-l transmitem elevilor noștri
este sentimentul minunat al drago-
stei de patrie împletit strins cu senti-
mentul de solidaritate inlernafională
cu cei ce muncesc din întreaga lume.
Ne întrebăm adesea care sint căile
cele mai potrivite pentru realizarea
acestei sarcini. Să nu uităm că în ju-
rul nostru ac|ionează puternice forje
educative, adevărate surse de ener-
gie pedagogică, care așteaptă să
fie captate și folosite de noi, peda-
gogii. O astfel de forjă esle cea a
tradifiilor revoluționare ale popoiu-
lui, pe care avem datoria să le uti-
lizăm cît mai larg în munca noastră
educativă. Un prilej minunat pentru
aceasta ni-l oferă pregătirile în cin-
stea lui 1 Mai.
In toate școlile din fără au loc, în
aceste zile, manifestări sărbătorești.
Se organizează adunări și ore educa-
tive festive, șezători, simpozioane,
serbări. La lecții și în cadrul adivi-
tăfilor exlrașcolare li se vorbește ele-
vilor despre tradifiile muncilorești.
Gazetele de perele sini dedicate a-
celuiași eveniment.
O însemnătate hotărîtoare pantru
eficacitatea educativă a diferitelor
manifestări sărbătorești o are mate-
rialul informativ pe care-l folosim tn
cadrul lor. Este esențial ca ideile pe
care le prezentăm elevilor să fie larg
ilustrate printr-un material concret
viu și atrăgător, menit să trezească
interesul elevilor și să le pună in față
exemple sugestive. De aceea, în
multe școli profesorii de diferite spe-
cialități folosesc acum, la lecții, în
orele educative sau in activitatea ex-
Irașcolară, un astfel de material. Ele-
vii mai mari au invăjat, do pildă, la
lecjiile de istorie contemporană, des-
pre uriașa grevă generala organizata
la 1 Mai 1 bb6 de muncitorii am Chi-
cago, cind au tos) uciși, în ciocnirile
cu poli|ia, mulți oameni ai mun-
cii. ei știu că, în 1UB9, Congre-
sul de la Paris al Internaționalei Co-
muniste a ales ziua de 1 Mai ca zi
de luptă și solidaritate muncitoreas-
că. Profesorii le pot da insă acum,
in legătură cu toate acestea, noi a-
mănunte : le pot povesti sau pot citi
împreună cu rdînții lucrări literaro
despre jelui în care muncitorii din
diferite jări au inlimpinat in trecut
această zi, ziua năzuințelor lor, des-
pre demonstrațiile curajoase care tă-
ceau ca poliția din dnerile țări să
aștepte in fiecare an cu spaimă ziua
ae 1 Mai. In numeroase școli elevii
mai mari cercetează in orele educa-
tive diferitele proclamații și proiecte
de proclamații de 1 Mat redacta.® da
Viadtmir llict Lenin. Aceste documen-
te arată limpede cum tolosea proleta-
riatul rus ziua de 1 Mai pentru a da
lovituri pulernice oprimatorilor săi.
Pedagogii Io vorbesc elevilor și
despre reiul cum este sărbătorită azi,
in vremurile noastre, ziua do 1 Mai,
folosind numeroasele materiale pe
care ni Io pun la dispoziție presa Șl
rad-oul.
tievii trebuie să cunoască nu nu-
mai lupta pentru eliberarea SOCiaiă
d.n lanțurile exploatăm capitaliste pe
caro o duce proletariatul din țcrnO
capitalisto, dar și lupta pentru eli-
berarea națională pe care o duc ma-
rile mase populare din colonii și
semicolonii. De aceea, pedagogii la
vorbesc elevilor, de exemplu, desp.e
lupta eroica a poporului alge, ian,
despre „grădina supliciilor* din Al-
geria, dar și despre lupta muncilon-
lor francezi împotriva colonialiștilor
francezi care asupresc poporul algo-
rian.
Istoria clasei muncitoare din țara
noastră no oferă un uriaș malenal
care poaie ii folosii in scopuri edu-
cative. Găsim adeseori și mărturii a.e
luptei tineretului muncitoresc și stu-
dios care și strîngea rindurile în ju-
rul Clasei muncitoare și al partidului
ei. lata, de pildă, o întimplare pe re-
culă acum 66 ani, care nu se poale
să nu-i intereseze pe elevii noștri.
In ajunul lui 1 Mai 1892, un grup de
elevi și eleve din Botoșani au parti-
cipai la redactarea unei chemări la
demonstrație. Autoritățile s-au alar-
mat, armata a înconjurat orașul. Un
inspector al Ministerului Cultelor și
Instrucțiunii a sosit în grabă pentru
a judeca „crima* elevilor. Șapte
elevi de la liceul din Botoșani au fost
excluși pentru un an din țoale șco-
lile din |ară, zece eleve de la exter-
natul secundar de fete au fost exclu-
se pentru totdeauna din toate școlile
din țară. Merită relevat că celelalte
eleve din „externat* și-au exprimai
solidaritatea cu colegele lor pedep-
site sub acuzarea că ar ti redactat
manifeste. Din ziarele și scrierile
timpului rezultă că elevii excluși din
învă|ămînt erau printre cei mai sîr-
guincioși și bine pregătiți și că in-
traseră în luptă cu tor avintul line.e-
(ii, frecvenfînd cluburile muncitorești
și sătești, răspîndind manifeste și
publicații ale clasei muncitoare.1)
Printre documentele din istoria
Partidului Comunist din Romînia
multe se referă la sărbătorirea lui
1 Mai în condițiile luploi impolriva
regimului burghezo-moșieresc. In ca-
drul orelor educative cu caracter ies-
tiv unii diriginți analizează, împre-
una cu elevii, astfel de chemări de
1 Mai ale P.C.R. sau alo U.T.C.-ului.
Prezentind astfel de documente, esle
necesar să le arătăm elevilor condi-
țiile în care au fost redactate și e-
coul lor în rindurile maselor de oa-
meni ai muncii. De exemplu, în anul
1923 a avut loc o demonstrare da
1 Mai în Valea Jiului, la Gura Sur-
ducului, la care au manifestat 15.C00
de muncilori mineri.2) Documentele
1)	..Rumlnla liberă", I Mal 1956 (Barbu
Lâzâreanu : „O chemare de tntti M^i șl
o stare de asediu").
2)	„Analele Institutului de Istorie a
partidului de pe Ungă C.C. al P.M.R.",
nr. 3/1956. pag. 131-134.
(Continuare lg pag,
Un ghid
SERATA ȘTIINȚIFICA
PROBLEME DIDACTICE
Cluj
Recent a apărut un ghid istoric
al orașului Cluj, alcătuit de
un grup de profesori sub în-
drumarea organelor locale de par-
tid și de stat și redactat în condiții
tehnice ireproșabile. Locuitorii o-
rașului Cluj, ca și vizitatorii lui, au
acum la îndemînă un instrument
lesnicios pentru cunoașterea aspec-
telor sociale, economice, politice și
/n amfiteatrul fcolii medii
nr, 22 din Capitală s-eu a-
dunal, după orele de curs,
elevi aj claselor a VlII-a, a IX-a
și a X-a. Unii dintre ei par emo-
ționați fi nu-fi găsesc locul : re-
tușează desenele executate pe ta-
blă, verifică felul cum este insta-
lat aparatul de proiecție, contro-
lează instalațiile de lumină. A-
cețtia sînt membrii cercului de fi-
zică el claselor a PHI-a, care au
organizat, sub îndrumarea profe-
soarei lor Olimpia Bina, o serată
științifică. Tema seratei : ,«Sateliții
irtificiiil li pămîntului". Înțelegi
ușor, ațlind care este tema, ce a
determinat marea afluență a ele-
vilor în amfiteatrul unde urmează
să aibă loc serata. Ei și-au mani-
I
tinerelor talente
întrecerii
altele — despre evoluția rachetelor
de-a lungul secolelor, a scos în e-
vidență uriașa contribuție adusă la
dezvoltarea științei de către sa-
vantul rus Țiolkovshi, care a rea-
lizat primul proiect el unui nou
tip de rachetă, cu combustibil li-
chid, a pus bazele teoretice ale
construcției și funcționării rache-
telor fi a arătat că oamenii vor
putea să pătrundă cu ajutorul u-
nui tren de rachete in spațiile in-
terplanetare. Continuînd și dez-
voltind cercetările lui Țiolkovski
— a spus Romanița Georgescu —
savanții sovietici au reușit pentru
prima dală în istoria științei să
creeze racheta balistică intercon-
tinentală și să lanseze cu ajutorul
rachetelor sateliții artificiali ai pă-
mintului. Acum ei desfășoară lu-
crări în vederea realizării călăto-
riilor interplanetare.
Elevele Ana Mar ia Popescu
fi Georgeta Mănescu au expus fi
au analizat legile fizicii care stau
la baza funcționării rachetelor, a
lansării sateliților artificiali fi a
stabilirii traiectoriilor acestora. A-
ceasta a dat colegilor ei din dese,
le a VUl-a posibilitatea să înțe-
leagă mai bine legile lui Newton,
si ia cuaofSinți despre legile tui
tele furnizate de sateliții artificiali
îngăduie oamenilor de știință so-
vietici si desfășoare lucrări știin-
țifice deosebit de importante in
legătură cu oceanul atmosferic, cu
cele mai îndepărtate straturi ale
atmosferei, cu ratele
cosmice și
razele ultraviolete, cu aurorele bo-
reale și perturbațiile magnetismu-
lui terestru etc.
Vorbind despre călătoriile in-
terplanetare, elevul M. Rispler a
arătat că majoritatea datelor fur-
nizate de sateliții artificiali vor fi
orchestrei studioului de
vom adăuga șl faptul ci Interprețn
(fete și băieți) erau mal mult goi de-
ctt costumați, că figurile impuneau —
prin specificul dansului — multiple
''tentații’', că senzualismul oriental
trebuia să se afle pe prim plan tn a-
cest dans, vom înțelege mai bine de ce
socotim nerecomandabile asemenea e-
voluții coregrafice la vlrsta atit de
periculoasă a tinerilor elevi. Să nu fim
greșit înțeleși: nu pledăm pentru în.
lăturarea dansului expresionist, ci pen-
tru realizarea unei educații sănătoase
în școlile noastre de artă.
S-a remarcat lipsa de preocupare a
școlii de coregrafie din București față
de dansul popular rotnînesc ("La Hntt-
na” și "Cămașa” au fost la un nivel
inferior celorlalte numere din pro-
gram), precum și insistența minimă
a pedagogilor de la școala din Cluj
pe ansamblu de dans clasic. Remar-
cabil a fost acompaniamentul la pian
al corepetitorilor Surianu Aurora șl
Radnei Tiberiu. De asemenea am ad-
mirat costumele elevilor școlii din
București (sugestive au fost, tn spe-
cial, costumele pentru „Puișorii" de
Mussorgski).
Socotim că, tn viitor, festivalurile
republicane trebuie să asigure o mal
riguroasă selecționare a elementelor
(tn acest sens conservatoarele au dat
un exemplu edificator). Astfel se va
da fiecărui elev sau student posibili-
tatea să erate mai mult, deoarece nu
I se va mai fixa un cronometraj mi-
nim. Sugerăm ca pe viitor să existe
un studiu din programa analitică ca
piesă obligatorie de concurs. Aceasta
va face ca pe primul plan să se afle
școala și nu festivalul.
Sigur că mai rămîn unele probleme
deschise pe marginea acestei întreceri
artistice, dar ele nu stnt esențiale șl
vor fi rezolvate treptat, pe cale Inter,
nă, de către conducerile școlilor și
institutelor de tnvățămtnt, cu ajutorul
Direcției Invățămintului artistic din
minister.
Nu esfe prea ușor să concentrezi
în cîteva rlnduri concluziile ce
se desprind de pe unuia unui
festival artistic republican care a ofe-
rit posibilitatea vizionării șl audierii
celor mai remarcabile talente tinere
din țară. Totuși, comparațiile cu în-
trecerile anilor trecuți ne permit unele
aprecieri pe care vom încerca să le
legăm de procesul de învățămînt des-
fășurat în școlile de artă.
Recentul festival al elementelor
fruntașe din școlile și instituțiile de
artă ne-a convins pe deplin de nu-
mărul mare de talente reale pe care
le posedă țara noastră și de educația
serioasă pe care o primesc acestea din
partea pedagogilor. Termenul „copii
minune" pare să-și fi pierdut semni-
ficația de odinioară in fața unor va-
lori ca Doroftei Rodica (București),
Vasile Cornelia (Timișoara), Agos’on
Andrei (Cluj), Sirbu Mariana (Iași),
Gavrilă Angela (Timișoara), Tifu Mir-
cea (Cluj), Fclsnei Andrei (București)
sau Ijak Gabriela (Orașul Stalin).
Toți acești copii — unii nu mai înalți
de-o șchioapă — au dovedit talent „cu
mlțătoare a
operă a Conservatorului „C. Porum-
bescu" din București, prezența tn con-
curs a noilor școli elementare de mu-
zică din provincie ș. a.). Mult mai
importante ni se par însă concluziile
legate de procesul de învățămînt așa
cum au reieșit ele din acest festival.
Desfășurarea concursului ne-a dat
certitudinea faptului că munca peda-
gogică din conservatoarele din Bucu-
rești și Cluj se desfășoară la un nivel
într-adevăr ridicat. Aceasta s-a vădit
nu numai în minunatul spectacol cu
„Don Pasquale" (Interpretat de clasa
de operă a lui Panait V Cottescu),
dar și în nivelul artistic superior la
care s-au prezentat instrumentiștii.
Concursul a arătat, de asemenea, că
școlile de muzică din provincie au
realizat pași mari spre perfecționare.
Nu ne referim aici numai la faptul că
numărul elementelor valoroase pregă-
tite în aceste școli a depășit trecutul,
dar și la împrejurarea că, în unele
cazuri, elevii acestor școli i-au între-
cut pe elevii școlii medii de muzică
nr. 1 din Capitală, instituție cu tra-
diție, condiții optime de lucru și pro-
fesori de prim rang. De pildă, elevii
claselor de coarde de la Cluj șl Ti-
mișoara i-au întrecut net pe cei din
București. La un nivel cu totul ex-
cepțional s-au prezentat elevii clase-
lor de pian de la școala nr. I din
București. Socotim că Direcția învăță-
mîntului artistic din Ministerul Invă-
țamtntului șl Culturii ar trebui să or-
ganizeze, încă în cursul acestui an, un
schimb larg de experiență între șco-
lile de muzică.
Festivalul a scos în relief șl unele
lipsuri ale pedagogilor. S-a constatat
că unii profesori, din dorința pro-
priei lor „ridicări" în fața organelor
din conducere, au împovărat copiii cu
piese de virtuozitate ce le depășeau
puterea de înțelegere și de realizare
tehnică. Am putut-o asculta pe micuța
Vasile Cornelia (clasa prof. Viorica
Weinberg, Timișoara) Interpretînd nici
mai mult nici mai puțin decît „Perpe-
tuum mobile" de Novacek — piesă de
care fug cei mai mari virtuoși al lu-
mii. Alteori, din dorința obținerii unui
sunet mai amplu, li s-a dat copiilor,
pe lingă povara unei piese dificile —
ca de exemplu Concertul în Re ma-
jor de Mozart — șl o vioară mal
mare decit ie permiteau să folosească
posibilitățile lor fizice de cuprindere
a instrumentului (concurenta Gabrie-
la Ijak, din clasa prof S. Bimel, Ora-
șul Stalin). Și, în sfîrși't, a re-
apărut în discuție cazul excepționa-
lei pianiste Krimhilda Cristescu (clasa
prof. Ada Năsturel, București) căreia
i s-a cerut să execute piesa „Bou-
ree" de Enescu. Acest copil, în vîrstă
de 16 ani, a cîntat cele mai grele so-
nate de Beethoven la 13 ani, a fost
trimisă la Geneva, iar acum a fost
înscrisă la concursul „Enescu", fiind
forțată să abandoneze procesul de în-
vățămînt spre a putea răzbi lucrări
de mare repertoriu. Nu înțelegem ati-
tudinea profesorilor care își „îmbă-
trînesc" elevii, neasigurîndu-le o
dezvoltare armonioasă a talentului șl
dtndu-le o lustruială de suprafață,
care peste ctțiva ani se va resimți.
Faptul este cu atît mai grav cu cît se
I
le rinduri do-
festat îi
ș
Po-
au entuziasmat exigentul pu-
mu/ictelt
ai cmfni de fizică. fiecăruia din-
pline,
fbinf-rică a eemttai de fizică
VIOREL COSMA
con-
ir
VIRG1SIA RADU
burgheziei,
Economia
i
întîm pi n a rea
romînească“
CONSFĂTUIRILOR RAIONALE
a sfîrșitul butii iama M tor des-
repetă. De aceea socotim că
a proce-
IJak și Krimhilda Cristescu.
Vor tre-
Vea/nnxal acesta este cu atit mai
INFORMAȚIE
a-
trebuie si alcătuiască
lor care
«HllllllllffllIIIIHIIIIIIIIIIIUIIIIIIIIIM
liil
	
dat bine juriul concursului, care nu
le-a promovat in finală pe Gabriela
țin de invățămint fi culturi fi cadrele
didactice trebuie să se ocupe intens de
problemele încheierii anului școlar fi
pedagogice ftia. in principiu, că cor
lucra le întocmirea referatelor. Ei n-au
paul îmi îndrumări precise pricind
vechiului
interpla-
a tinerilor fizicieni
atit de interesante a
interes în rindurile
rata a contribuit la
fi la aprofundarea
5HM
carul",
bile <
a unei teme
stirnit un viu
elevilor. Se-
îmbogățirea
cunoflințelor
re-
Să-
fuc, in toate zilele concursului,
bu< să învețe din acest fapt nu numai
profesorii, dar șl conducerile școlilor.
Un caz similar s-a "remarcat șl ia
folosite pentru realizarea
vis al omenirii — zborul
netar.
tnvițimint
susținut, să
colective-
Serala s-a încheiat cu un film
documentar cu privire la folosirea
rachetelor pentru studierea stratu-
rilor superioare ale atmosferei.
Discutarea în cadrul unei serate
Înlăturarea
tn relațiile
mert
GUNTER
organizare :
a economiei
prtnn la Bifcarva corpurilor e
roșei. a suteiililor artificiali etc
MANZ i Noi forme de
și metode de conducere
i naționale a Republicii
Pentru ■ aa-t suprntncarca	pe
eirci. toc. O. Pini, conducătoarea
fătuirile raionale ele cadrele
didactice. In multe raioane pressătirUe
pentru consfătuire as p iacepas. Or-
ganele întățămintulni, invățăsan, p
cesul de formare
Democrate Germane
I. OLTEANU : Cu privire la in-
dicatorii folositi In planificarea e-
conomlel locale a regiunii Stalin.
N. WE1NTRAUB : Pentru tmbu-
nătățirea Formelor de Organizare a
Întreprinderilor Industriei locale de
stat
DIN EXPERIENȚA INTREPRIN.
DERILOR
IN AJUTORUL ECONOMISTU-
LUI
NOTE ȘI COMENTARII
RECENZII
NOTE BIBLIOGRAFICE
REVISTA REVISTELOR
INFORMAȚII ECONOMICE
DOCUMENTE
mină prea puțin timp pentru pregă-
tirea consfătuirii.
Totuși neajunsurile mai pot fi încă
nr. 2/11958. publicație suplimentari
a revistei «Probleme economica".
cultural.artistice mai
•trecutul și prezentul
tru cultural și a
sale. In lipsa unei
Clujului, lucrarea de
importante din
acestui cen-
împrejurimilor
monografii a
fată conține
care a umplut pînă Ia
lot in indrul secției
superiori de pionieri.
nața da a afla cil mai multe lu-
cruri despre sateliții artificiali,
despre această uriașa cucerire
Științifici a vremurilor noastre, iar
In cuprins :
EDITORIAL : Spre noi realizări
tn consolidarea și dezvoltarea sec.
torului cooperatist.socialist al agri-
culturii
MIHAIL FLORESCU: Unele pro
bteme ale dezvoltării Industriei pe-
trolifere
EMANO1L FLORESCU : Pentru
o mai justă decontare și dotare cu
fonduri circulante a întreprinderi-
lor de construcții
ANA APOSTOL1DE : Despre pro-
filarea optimă a industriei de acid
sulfuric
S. HARTtA $1 C GHEORGHIU:
încadrarea profilului gospodăriilor
agricole colective din raionul Slo-
bozia tn zonele de producție
AL. SOBARU : In legătură cu
ceasta. ca secția de
fi eubwri si lucreze
de* îndrumări precise
de fizică ale elevilor, la dezvolta-
rea interesului lor pentru știință,
la întărirea încrederii lor in posi-
bilitățile oamenilor de a cunoaște
și a stăpâni alert.
înconjurați cu dragoste șl aten-
ție, fără grija aflșajului, sălii, hranei,
locuinței | Cind muzicologii scriu bio-
grafiile Interprețllor celebri din isto-
ria muzicii universale sau romînești,
inlătssrute. Este necesar, pentru
k timp, un-
raional l .TM.
rw fi prezen-
instructorilor
suficiente elemente pentru a o su-
plini, fiind completată cu elementele
proprii unui ghid. Capitolul de la
Începutul lucrării, privind așezarea
geografică a orașului Cluj, redă pe
scurt condițiile geografice și econo-
mice care au favorizat dezvoltarea
acestei localități, așezată la- încruci-
șarea unor importante căi de comu-
nicație și a unor zone geografice
cu posibilități economice diferite. Ca-
pitolele următoare descriu dezvolta-
rea orașului din cele mai vechi tim-
puri și pină astăzi. Se arată aci
înflorirea la care ajunsese Napoca
înaintea stăpînirii romane, cît și In
timpul acesteia, Ilustrată prin ur-
mele lăsate, prin obiectele, armele
și uneltele găsite cu prilejul săpă-
turilor arheologice.
O dată cu dezvoltarea orașului
tn perioada evului mediu stnt pre-
zentate și frămîntările sociale care
au caracterizat această epocă, lupta
dintre exponenții puterii feudale ș:
reprezentanții viitoarei burghezii —
meșteșugari șl negustori — precum
și sprijinul pe care-1 acorda popu-
lația orășenească muncitoare mari-
lor răscoale țărănești care au zgu-
duit Transilvania In veacurile tre-
cute, Se scot In evidență apoi pre-
apariția industriei manufacturiere ți
a întreprinderilor capitaliste. In
același timp se vorbește pe scurt
despre influențele exercitate asupra
Clujului și întregii regiuni de către
stăpînirea turcească, apoi de cea au-
striacă. Prezentarea dezvoltării so-
ciale, economice și politice a Cluju-
lui este însoțită de numeroase date
cu privire la dezvoltarea sa cultu-
rală șl la mișcarea demografică.
In partea ultimă a lucrării este
înfățișată dezvoltarea orașului Cluj
în perioada construirii socialismu-
lui și se arată perspectivele sale de
viitor. Ghidul conține numeroase
date cu privire la situația și nu-
mărul întreprinderilor industriale,
instituțiilor cultural-sociale, de In-
vățămînt și edilitare ale orașului.
Fiecare capitol este însoțit de nu-
meroase ilustrații cuprinzînd monu-
mentele istorice, de arhitectură și
construcțiile mai însemnate din
trecut și din perioada actuală.
La sfîrși't, lucrarea cuprinde lista
monumentelor, instituțiilor, străzilor
șl planul orașului, care vin în aju-
torul celor ce doresc să cunoască
mai în amănunt acest important
centru cultural și industrial.
Demn de remarcat este faptul că,
de la început, „Ghidul orașului
Cluj" scoate în evidență lupta în-
frățită a oamenilor muncii romîni
și aparținfnd naționalităților conlo-
cuitoare împotriva exploatării și a-
supririi naționaile, precum și luptele
muncitorimii sub influența Marii
Revoluții Socialiste din Octombrie.
Alcătuirea acestei documentate și
atrăgătoare lucrări este impor-
tantă nu numai ca mijloc de cu-
noaștere a trecutului istoric și a rea-
lizărilor obținute în această parte
a țării, dar și ca mijloc de edu-
care patriotică a oamenilor muncit
și tineretului.

Iile de concert și spectacole. Aseme-
nea „copii minune" desigur că au
existat și în trecut la noi, dar cîte ele-
mente valoroase nu s-au irosit din
pricina lipsei de sprijin material și
moral din partea statului ICÎți copii de
altădată au putut urca scena la vîrs-
ta de 7—8 ani, în fața unei săli arhi-
menționează ca un fapt excepțional
debutul unul pianist sau violonist la
vlrsta de 7—8 ani. Excepționalul de
ieri a devenit fapt divers azi, în re-
gimul de democrație populară. Critica
noastră muzicală a înscris săptămîna
trecută în paginile ziarelor și reviste-
lor o mulțime de nume ale viitorilor
artiști, o pagină tn plus pe tărtmul
realizărilor artei romtnești.
într-un articol anterior am anali-
zat aspectele pozitive ale recentului
festival (perfecta organizare, înnoirea
repertoriului șl promovarea cu stăru-
ință a creatorilor romîni, apariția pro-
A apărut
revista
od deosebit fi n-au sor-
centralismului excesiv
dintre industrie și cO-
atenție ca atit mai mare tu cit
anul acesta partea a doua a refer
lui prezentat în ședințele plenare ele
consfătuirilor va trata una dintre pro-
blemele muncii instructir-educatin
care prezintă cea mai mare impor-
tanță pentru școlile raionului sau ora-
șului respectiv fi care a fost urmă-
rită în mod deosebit in cursul anului
de către secția de invățămînt fi cul-
tură.
Secția de invățămint a raionului
Cimpina, de pildă, și-a propus si
pună in dezbaterea consfătuirii pro-
blema educației patriotice a elevilor.
Tema dezbaterii a fost adusă la cu-
noștința cadrelor didactice la începu-
tul lunii martie. Pentru a atrage aten-
ția pedagogilor asupra importanței
muncii de educare a elevilor in spiri-
tul dragostei de patrie, secția de iniă-
țămint fi cultură a organizat înaintea
vacanței de primăvară o consfătuire
cu diriginții, in cedrul căreia s-a di-
scutat problema educării patriotice •
elevilor în cedrul orelor educative. 1
fedințele cercurilor pedagețin sa
feratele în așa fel incit problema
educării șs^riotice a elevilor și pro-
blemele ce car fi discutate in secții si
nu fie astalizate superficial, ci sa dea
loc unor discuții care si meargă in
adincime, care să contribuie efectiv
la îmbunătățirea muncii instructiv-
educetire in viitorul an școlar.
V. popovia
coregrafie. Școala
proi. Imre Marfa și
prezentat un „dans
zică de Ceaikovski
complect, din punct
pe talentatii elevi
din Cluj (clasa
Szanto Andrei) a
oriental" pe mu-
care a depășit
de vedere tehnic,
ai clasei. Dacă
Societatea de Științe Naturale șl
Geografie din R.P.R. — secția me-
todico-știintifică. aduce la cunoștin.
ța profesorilor de geografie din Bucu.
rești că înscrierile cu lucrări persona.
le sau co ective la sesiune^ de comu-
nicări și referate a profesorilor de
geografie dm București, organizată de
societate, se mai pot face pînă la data
de 12 mai a.c.
Titlurile comunicărilor și referate,
for se pot transmite 1« societate fie
în scris (pe adresa S.S.N.G., Splaiul
Independenței nr. 91 — 95. camera
14). fie telefonic (4.75.26).
Lucrările sesiunii vor avea loc în
prima săptămînă a lunii Iunie a.c. șl
se vor încheia cu o excursie de stu-
diu.
W Ț obila sarcină a instruirii șl educării tinerei generații este în-
credințată, în Republica Populară Romină, stat suveran al
’ muncitorilor și țăranilor, unui detașament de peste 100.00(1
de învățători și profesori, care desfășoară o muncă rodnică, plină
de abnegație pentru dezvoltarea multilaterală a viitorilor cetățeni,
a schimbului de miine al constructorilor socialismului în patria
noastră. 1 Mai 1958, sărbătoarea oamenilor muncii din toate fă.
rile, găsește truditorii pe ogorul școlii noastre in toiul activității
școlare și obștești, în care dovedesc străduință și pricepere, devota-
ment șl răspundere, pasiune fi seriozitate.
Angajați cu toată convingerea și cu toată puterea lor de mun-
că in slujba cauzei scumpe a poporului — construirea vieții noi,
a orinduirii socialiste — pedagogii din țara noastră aduc o con-
tribuție esențială la ‘înflorirea patriei, dau un ajutor de nădejde
aplicării politicii partidului în domeniul invățămintului și culturii.
Tovarășul Vasile Socaciu. profesor la școala de 7 ani din
comuna Vulcan, regiunea Stalin, vrea să facă din elevii luf viitori
militanți pentru ridicarea continuă a satelor. Iată-l explicîndu-le,
cu ajutorul unei machete, complexele lucrări necesare electrificării,
precum și avantajele te decurg din electrificare pentru ridicarea
nivelului material și cultural al vieții în satele noastre pornite pe
calea colectivizării agriculturii (primul clișeu).
O atenție deosebită acordă în perioada actuală școlile noas-
tre acțiunii de politehnizare a învățămîntului, înarmării elevilor
cu deprinderi practice. La școala medie nr. 19 „Ion Creangă" din
București, bunăoară, muncește cu multă rîvnă pentru politehniza-
rea Invățămintului profesoara de fizică și chimie Elisabeta Velea-
care obține rezultate din cele mai promițătoare în activitatea ei.
Demonstrația tn laborator ca parte integrantă a lecției, ca ilustrare
a principiilor expuse a intrat în practica de zi cu zi a profesoarei
(clișeul al doilea).
In comuna Minăstirea din regiunea București lucrează ca in.
vățător tovarășul Dumitru Gheorghe. Harnic activist pe tărim
obștesc, iov. Dumitru Gheorghe este mereu alături de țăranii mun-
citori, ajutîndu- să-și desfășoare mai bine munca, răspindirtd in
mijlocul lor cunoștințele agrotehnice, contribuind la ridicarea cul-
turală a satului. De aceea cetățenii l-au ales ca deputat In Ma-
rea Adunare Naționali (clișeul al treilea).
VIZITA
PRIETENEASCA
Instruirea practică a
ucenicilor
In condițiile dezvoltării impe-
tuoase « sectorului socialist
din agricultură, în care se a-
plică agrotehnica modernă, pregăti-
rea viitorilor absolvenți ai școlilor
de 7 ani pentru a lucra în acest sec-
tor și a desfășura o muncă agrico-
lă științifică capătă o deosebită în-
semnătate, Crește tot mai mult nu-
mărul școlilor de 7 ani care se
preocupă de înarmarea elevilor cu
cunoștințe agricole și care obțin
rezultate tot mai bune în această
privință. O asemenea preocupare
se vădește în mod special in mul-
te școli din regiunea Constanța,
prima regiune care a fost colectivi-
zată în întregime.
Colectivul didactic al școlii de 7
ani din comuna Basarabi, raionul
Medgidia, de pildă, și îndeosebi
profesorul de științe naturale de
la această școală, tov. Emil Mutu-
lescu, acordă toată atenția înarmă-
rii elevilor cu cunoștințe și deprin-
deri de muncă agricolă. Colectivul
școlii colaborează strins cu stațiu-
nea experimentală I.C.A R , cu gos-
podăria de stat și gospodăria agri-
colă colectivă din comună.
Activitatea de pregătire a elevi-
lor pentru munca agricolă se des-
fășoară atît în cadrul orelor de
curs, cit și in cadrul lucrărilor
practice pe lotul școlar. Pentru e-
fectuarea lucrărilor practice școa-
la posedă o parcelă experimentală
în suprafață de 2.500 m.p., așezată
lingă școală și un lot experimental
în suprafață de 1
la marginea satului,
seama de specificul
regiunii, parcela și
ha., așezat
Ținindu-se
agricol al
lotul expe-
nmental sint Împărțite pe sec-
toare : cerealier, legumicol, viticol
și pomicol. In curtea școlii au fost
amenajate și straturi de flori, unde
se plantează și se fac încercări de
aclimatizare a arborilor ornamen-
tali și a diferitelor flori.
Cercul tinerilor naturaliști din
școală, care are 35 membri, se în-
grijește de parcela experimentală,
fiecare elev avînd repartizat un
lot de care răspunde. Ei cultivă aici
diferite plante, efectuează încru-
cișări, hibridări, altoiri, tratează
plantele cu îngrășăminte naturale
sau chimice etc. Experiențele efec-
tuate pe parcela experimentală de
cercul tinerilor naturaliști sint re-
petate apoi pe lot cu toti elevii, pe
o scară mai mare. Fiecare membru
al cercului conduce cite o grupă de
elevi, sub îndrumarea profesorului
de științe naturale.
Pini in prezent, colectivul de e-
levi a reușit să obțină o serie de
succese in îmbunătățirea unor so-
luri de plante sau aclimatizarea al-
tora Astfel, se cultivă un soi de
grlu ramificat, folosindu.se iarovi-
zarea Dintr-un singur bob de grlu
de acest fel școala a obținut, după
baza unui plan de cultură întocmit
de profesor împreună cu elevii. In
fiecare an se execută lucrări cu
caracter experimental, cum ar fi
proba puterii de germinație (elevii
au făcut astfel de probe și pentru
semințele gospodăriei agricole co-
lective din comună), iarovizarea
(la cartof, grîu, bumbac, sfeclă de
zahăr), umectarea, cîrnitul, copili-
tul și ciupitul (ia bumbac, viță de
vie, roșii), copcitul (la vița de vie),
polenizarea artificială (la grîu, po-
rumb, bumbac, floarea soarelui),
hibridări, altoiri. In același timp,
elevii sînt deprinși cu efectuarea
celor mai importante lucrări agro-
tehnice și de întreținere a culturi-
lor. Astfel, după pregătirea tere-
nului potrivit fiecărei culturi, se
fac însămînțările după diferite me-
tode, aplicarea îngrășămintelor or-
ganice și chimice, prășitul, recolta-
tul etc- Pentru ca elevii să-și însu-
șească mai temeinic cunoștințele
de agricultură și să înțeleagă în-
semnătatea aplicării agrotehnicii,
fiecare cultură experimentală este
însoțită de o cultură martor
Nici ceilalți profesori ai școlii nu
rămin străini de această importantă
sarcină. Astfel, sub îndrumarea
profesoarei de geografie elevii au
vizitat stația meteorologică I.C.A.R,
și au făcut măsurători cu aparatele.
dîndu-$i seama de necesitatea cu-
noașterii condițiilor meteorologice
in vederea efectuării lucrărilor agri-
cole. De asemenea, inginerii de la
stațiunea I.C.A.R. au ținut in fata
elevilor numeroase lecții practice de
pomicultură, viticultură șt grădină-
rit, iar la gosjiodăria agricolă colec-
tivă li s-au dat explicații cu privire
la îngrijirea animalelor. In anul tre-
cut elevii au ajutat gospodăria co-
lectivă și stațiunea experimentală
I.C AR. la electuarea unor lucrări
ca rărttul sfeclei de zahăr, cîrnitul
șl ciupitul bumbacului, polenizarea
artificială pe loturile semincere, pli-
vitul și legatul viței de vie etc.
înarmarea elevilor din Basarabi
cu cunoștințe ■ deprinderi de mun-
că agricolă influențează în mod po-
zitiv activitatea lor după absolvirea
școlii. Majoritatea se îndreaptă spre
munca în agricultură și fac dovada
unei bune pregătiri. De pildă, 26 de
absolvenți ai școlii din ultimii trei
ani lucrează acum ca tehnicieni și
laboranti în cadrul gospodăriei agri-
cole de stat și al stațiunii expen-
nul Istria), Cobadin (raionul Negru
Vodă) și altele, cunoștințele predate
în clasă sint legate de problemele
agriculturii, contribuind prin aceasta
la pregătirea elevilor pentru munca
productivă,
Sint însă și școli sătești unde nu
se acordă suficientă atenție înarmă-
rii elevilor cu cunoștințe de agricul-
tură. unde nu se realizează o strîn-
să legătură între cunoștințele teore.
tice și viață și unde nu li se formea-
ză elevilor deprinderi de a desfășu-
ra o muncă agricolă pe baze știin-
țifice.
Documentele recentei consfătuiri
de la Constanța, care constituie un
măreț program pentru dezvoltarea
agriculturii noastre, perspectivele
lărgirii sectorului socialist în agri-
cultură pun In fața școlii sătești și
a cadrelor didactice sarcina de a
acorda mai multă atenție răspindirii
cunoștințelor agrotehnice în mase,
de a lega mai strins cunoștințele de
viață, de a-i orienta pe elevi spre
munca agricolă și a-i familiariza cu
metodele unei cultivări științifice a
pămîntului. Școlile și cadrele didac
tice trebuie să aibă în vedere că
majoritatea actualilor lor elevi vor
fi colectiviștii, lucrătorii din G.A.S.
și mecanizatorii de miine, chemați
să smulgă naturii roade cît mai bo-
gate. pentru care au nevoie de cu-
noștințe, de pricepere și inițiativă
C. MINCA
La începutul acestei săplă.
mini a sosit In țar* un
grup de oaspafl din
R.&F.S. Rus*. Delegația este
compusă din tovarășii Samlon
Alexeevici Ponomariev, șeful
redacției de matematică a „U-
cipedghiz', conducătorul dele-
gației, Mina Grigoreevna Ra-
levskaia, redactor la „Uciped-
ghiz", Hkia Pavlovna Vavilina,
redactor la „Ucltelskaia Gaze,
ta* șl Ana Ivanovna Moheeva,
de la „Detghiz*.
Membrii delegației au făcut
vizite la Editura de slat didac-
tică și pedagogică, la „Gazata
Invătămtntulur șl la Editura ti-
neretului. Ei s-au interesat des.
pre activitatea acestor institu-
ții și au împărtășii aspecte din
experiența instituțiilor In care
lucrează. In continuare, oaspe-
ții au vizitat orașul Cluj. La
înapoierea spre Capitală el se
vor opri pe Valea Prahovei.
Vizita delegaflel soviel.ee
constituie un valoros schimb de
ezperlenfă In domeniul aeltvl-
llfil editurilor șl publicațiilor cu
caracter pedagogic.
Buna organizare și desfășurare
a procesului de invățămînt
practic din școlile profesio-
nale este determinată de o serie de
factori deosebit de importanți pen-
tru asigurarea unei instruiri prac-
tice realizate in mod științific. Ast-
fel, in primul rind, calitatea instrui-
rii practice a ucenicilor este condi.
ționată de asigurarea locului de
muncă și de utilarea acestuia. In
al doilea r.nd, ea este condiționată
de existența maistrului-instructor
pentru fiecare clasă sau grupă de
ucenici.
In general, se poate spune că In
atelierele-școală pentru ucenicii a-
nului L ateliere menite să formeze
deprinderile de bază in meseria res-
pectivă, există acești factori care
garantează învățarea științifică a
meseriei, instruirea practică reaii-
zindu-se in mod corespunzător. In-
struirea practică a ucenicilor din a-
nii II și III In procesul de produc-
ție prezintă, insă, aspecte diferite.
In școlile profesionale șt de me-
serii ale Ministerului Invătămietc-
lui și Culturii și ale slatun.or popu-
lare, de pildă, instruirea practică
a ucenicilor din anu II si iii se e-
fectuează in atelierele propru ale
școlilor, organizate ca uni ati pro-
ductive, sub conducerea maiștrilor
instructori. Prin aceasta se asigu.A
legarea procesului de invălămint de
producție și se realizează continui-
tatea didactică tn instruirea practi-
că. Maistrul conduce clasa sau gru-
pa in toate fazele de pregătire pro-
fesionali (inițiere, perfecționare,
specializarel Începi nd din anul I.
pini la sflrșitul perioadei de șco-
larizare. Se creează astfel posibil -
tatea de a controla sistematic pe
maistrul respectiv asupra felului
pregătește ucenicii care i-au
fost încredințați. In același timp, se
asigura posibilitatea alcătuirii u-
nui plan de producție judicios, pen-
tru ca ucenicii să-și poată însuși
trepiat toate operațiile din proce-
sul tehnologic ai meseriei respecti-
ve Școlile profesionale și de mese-
rii organizate ca unități productive,
producind banan utile, necesare e-
conosiei naționale, asigură totoda-
tă o
mum
pregătire viiturilor
caiil>«aț:. Astfel. școala
profes:e=ală din Cluj produce ma-
șini de găurit cu coloană, giașmi e-
lectrw» BobUfer necesar atelierelor
de timptăne și tăcătușene din șco-
Iile de cultură generala .
școala
profesională dia Dej — cintare de-
cmale. artKoie de larg consum,
prăsitori piugun semăn Aton ; școa-
la procesională din Za ău — grape,
plogun pentru v:e ■asini de tocat;
școala profesională dia Arad —
strunguri, aniversa.e de strung, mo-
bifier etc școala profesională din
Tîrgu-Mures — strunguri burghiuri
pentru masmi-unelte, tarnslormatoa.
re și motoare electrice etc. Aseme-
nea planuri de producție, cere asi-
gură o concordanță intre Invățămin.
tul teoretic și activitatea practică,
dau posibilitatea unei instruiri știin-
țifice a ucenicilor. Există însă și
școli ale căror planuri de producție
nu vădesc suficientă grijă pentru
îndeplinirea succesivă a programei
școlare de invățămînt practic,
neori
funcție
lucrlndu-se întimplător,
u-
in
de materialele și comen-
zile primite. De asemenea, nu in
toate atelierele-școală se folosește
documentația tehnică necesară. L'P-
sa cea mai mare o constituie faptul
mentale I.C.AR.. calificindu se
producție. De asemenea, an de
tot mai mulți absolvenți ae
in
an
doi ani. 22 kg grîu,
pentru semănat atît
gricole colective cit
Recolta calculată la
la aproape 7500 kg
din care a dat
gospodăriei a-
și altor școli,
hectar ajunge
Prin hibridări
repetate între porumb din soiul
I.C.A.R. 54 și dobrogean, elevii au
obținut un porumb hibrid care dă
permanent o producție ce depășeș-
te 3000 kg la ha. Pe lotul legumicol
se cultivă ceapă egipteană și us-
turoi egiptean. sfeclă de zahăr,
cartofi iarovizațî, roșii Mikado Și
roșii altoite pe cartof, fasole cealî,
năut roșu (un hibrid obținut de
elevi) și altele. Acum elevii se
străduiesc să aclimatizeze trestia
de zahăr, pe care au cultivat-o și
in anul trecut.
Pe lotul pomicol s-au plantat
caiși, peri, cireși, meri, gutui care
au fost altoiți de elevi, iar pe lotul
viticol s a plantat viță de vie din
renumitele soiuri de Murfatlar și
viță de vie Afuzali, de asemenea
altoită de elevi.
Parcela experimentală șl lotul
școlii din Basarabi sînt cultivate pe
dreaptă spre școala profesională a-
gricolă.
Rezultatele bune obținute de școa-
la din Basarabi ia legarea cunoștin-
țelor de practică s-au văzut și cu
ocazia concursurilor tinerilor natu-
raliști pe raion și regiune, unde ele-
vii ei au obținut locul I. Recent, e-
leva Penelopia Novac, care a repre-
zentat școala din Basarabi, a obținut
premiul I la concursul pe țară al ti-
nerilor naturaliști.
Grija pentru înarmarea elevilor cu
cunoștințe agricole se manifestă și
la alte școli din regiune. Astfel, la
școala elementară de 7 ani din co-
muna Valea Neagră, raionul Med-
gidia, s-a amenajat prin posibilități
locale un laborator de științe natu-
rale în care elevii fac numeroase
observații, experiențe, învață să
efectueze disecții, conservări de a-
nimale și plante etc- Observațiile
și experiențele efectuate în labora-
tor sînt apoi aplicate pe lotul școlar-
Experimentînd puterea de germina
tie a semințelor, elevii au înțeles
necesitatea selecționării lor. De ase-
menea, au învățat să țină seama de
condițiile de temperatură, umidita-
te, aer, lumină, de compoziția și
structura solului și de alte condiții
de felul acesta.
La școlile din comunele Nisipari
(raionul Medgidia), Ciobanu, Răz-
boieni (raionul Hîrșova), Baia (raio-
Etapa recapitulării de sfirșit
de an a materiei se apropie.
In ședințele consiliilor pe-
dagogice, ale comisiilor pe obiecte
sau ale cercurilor pedagogice această
problemă susciți discuții pline de in-
teres, adesea chiar pasionante. Fră-
miritarea na se oprește la discuțiile
duse in colectiv. Ea continuă și după
aceea, provocind pe fiecare învăță-
tor sau profesor la reflecții însoțite
de căutări. Lucrul este intru totul
explicabil deoarece este vorba de o
problema destul de dificilă: a cu-
prinde in citeva lecții chestiunile e-
sențiale din materia predată in curs
de un an sau fn unele cazuri, chiar
in mai mulți ani.
O primă chestiune pe care profe-
sorul trebuie s-o aiba clară atunci
cind trece la planificarea recapitu-
lării materiei este scopul recapitu-
lării fa obiectul șl clasa respectivă.
Acest lucru l-a înțeles bine tovarășa
Maria
limba
Dumitrescu, profesoara de
r.omină la școala medie nr. 4
„Aurel Vlaicu" din București. Pre-
gătind
recapitularea cunoștinfelor de
gramatică la clasa a Vll-a. tov Du-
mitrescu a plecat de la ideea că, in
cazul special al gramaticii, conso-
lidarea cunoștințelor presupune, în
primul rind, întărirea deprinderilor
de gindire logică ale elevilor. Pro-
fesorul trebuie să se asigure in a-
ceastă perioadă că elevii, puși in
fața unui text, reușesc să seziseze
legăturile dintre propoziții și părțile
de propoziție, să stabilească cores-
pondența dintre acestea din urmă
și cuvintele prin care sint exprimate.
Elevii trebuie să fie capabili, așa
dar, de a lega și aplica ansamblul
cunoștințelor lor de gramatică in
analiza pe text. De aceea, profesoara
și-a propus ca principală formă de
recapitulare lecția de analiză gra-
maticală integrală.
Folosirea acestei modalități este
impusă și de alte considerente, fn
primul rind, profesoara a ținut sea-
ma de faptul că recapitularea fina-
lă la clasa a Vll-a nu presupune
numai consolidarea cunoștiințelor
predate în cursul ultimului an șco-
lar (sintaxa frazei), ci și a cuno-
ștințelor din anii anteriori (morfolo-
gia și sintaxa propoziției). Or, în
numărul de ore rezervat pentru re-
capitulare nu este posibilă o reve-
dere pe capitole a materiei de gra-
matica predată in curs de trei ani.
De fapt, o asemenea recapitulare —
care in practică s-ar reduce la par-
curgerea „in galop" și deci super-
ficială a materiei — nici nu este
utilă, intrucit scopul principal și
ultim al studiului gramaticii nu este
acela de a reține o sumă de definiții,
reguli sau clasificări, ci formarea
deprinderilor de gindire logică, de
exprimare corectă in scris șl oral.
S-ar putea obiecta. Insă — și pe
bună dreptate — că exercițiul logic
(analiza gramaticală) șl formarea
deprinderilor de vorbire corectă se
sprijină tocmai pe stăpinlrea cuno-
ștințelor de gramatică. Un elev care
nu știe, de pildă, ce este atributul,
nu va putea găsi atributele dintr-o
propoziție.
De regulă, asemenea lacune în cu-
noștințele elevilor au fost eliminate
cu ocazia recapitulărilor din anii
anteriori și a recapitulării de în-
ceput de an, precum și cu prilejul
predării cunoștințelor in cursei cla-
sei a Vll-a. Sint totuși In elasa a
Vll-a unii elevj care nu stapi-
nesc pe deplin toate cunoștințele
de gramatică O parte din lipsurile
In cunoștințe au un caracter
particular, fiind proprii unor anu-
mițj elevi. In cazul acestora, pro-
fesoara folosește orele de consultații.
Sint insă și lipsuri care au un ca-
racter general. De pildă, elevii mai
fac unele confuzii intre verbele la
diateza activă și cele la diateza re-
flexivă sas nu reușesc să deose-
bească intotdeaunz predicatul nomi-
nal de predicatul verbal exprimat
prin locuțiune verbală sau prin verb
la diateza pasivă. Asupra tuturor
acestor chstiunl profesoara va insis-
ta in cursul recapitulării; nu insă
prin ore rezervate anume, ci in ca-
drul lecțiilor de analiză gramatica-
lă. Pentru a înlătura, de pHdă. con-
fundarea verbelor la diateza activă
cu cele la diateza reflexivă In situa-
ția cind acestea sint precedate de
finală nu se va reduce la repeta-
rea invariabilă a expresiei „anali-
ză sintactică-morfologică". In plan
vor fi specificate chestiunile de gra-
matică asupra cărora urmează să se
insiste îndeosebi, problemele de fo-
netică. de ortografie sau de expri-
mare ce urmează a fi consolidate
și, legate de acestea, textele ce vor
servi la analiză. Pentru a inviora
lecțiile prin Introducerea unor ele-
mente noi, profesoara
să abordeze cu prilejul
și unele chestiuni de
gate de gramatică.
ișl propune
recapitulării
stilistică
Ie-
In cursul recapitulării finale
gramatică accentul va ii pus
pe
pronume
il-a (care
pronumele
profesoara
de persoana l-a sau a
au forme comune pentru
personal și cel reflexiv),
va alege pentru o anu-
texte care să cuprindă
mltă lecție
asemenea forme. In cursul analizei.
ea se va opri asupra lor (apelind
de data aceasta
teoretice) și va
toți elevii vor
diateza verbului.
Acest mod de
și la cuno^tmje.e
insista pînă cînd
reuși să recunoască
a proceda impune
selectarea cu multă grijă a textelor
pentru analiză. Textele irebule ast-
fel alese. Incit să cuprindă fiecare
in parte construcții care să permită
lămurirea unor anumite cunoștințe
mai slab însușite de elevi și prevă-
zute In planul de recapitulare, iar
toate laolaltă să asigure consolida-
rea ansamblului de cunoștințe de
gramatică.
De aceea, tovarășa Dumitrescu
caută să aleagă de pe acum tex-
tele ce-i vor servi in perioada re-
capitulării. Ea evită confecționarea
unor texte ad-hoc care au de obicei
un caracter artificial, și recurge la
texte din operele literare, îndeosebi
din operele lui Creangă șt Sado-
veanu, In care pot
ce oferă posibilități
matlcală multiple.
In acest lei, deși
recapitulare vor fi
gramaticală, planul
fi găsite pasaje
de analiză gra-
toate lecțiile de
lecții de analiză
de recapitulare
dezvoitarea gindirii elevilor. Aceasta
atit pentru că întărirea deprinderilor
de gindire constituie unul din obiec-
tivele Importante ale studiului gra-
maticii, cit și pentru faptul că trăi-
nicia cunoștințelor de gramatică este
determinată de insușirea lor rațio-
nală. Este cunoscut că, in special
la analiza frazei, elevii fac unele
confuzii tocmai pentru că procedea-
ză mecanic in analiză. Adesea el con-
fundă diferitele feluri de propoziții
subordonate pentru că se orientează
exclusiv după conjuncțiile sau locu-
țiunile conjuncționafe prin care su-
bordonatele sint introduse. Pornind
de la această constatare, tn cursul
recapitulării profesoara va reveni și
va insista — prin analiza unor e-
xemple care să permită compararea
— asupra Ideii că ceea ce deter-
mină caracterul unei subordonate
este sensul, raportul său logic cu
regenta și nu conjuncția, care
are un rol auxiliar in determinarea
felului subordonatelor.
Reflectind asupra materialului pe
care trebaie vă-i recapituleze cu ele-
vii și ținind seama de condițiile spe-
cifice concrete, profesorul are posibi-
litatea să descopere șl să folosească
cele mai potrivite căi pentru reca-
pitularea la obiectul și clasa la care
predă. Important este ca el să nu
aștepte începerea recapitulării, ci să
o pregătească din timp, pentru a
asigura consolidarea cunoștințelor
tuturor elevilor.
I. AXENTE
că nu toate aceste ateliere-șcOli
sint înzestrate cu utilajul corespun-
zător.
In școlile profesionale ale celor-
lalte departamente se folosesc, pin-
tru instruirea ucenicilor din anii
II și III, formele următoare : repar-
tizarea pe lîngă muncitori, include-
rea In echipe de muncitori sau al-
cătuirea unor brigăzi de ucenici
care lucrează In locuri separate fie
muncă, sub conducerea unui munci-
tor sau maistru. Primele două for-
me de instruire practică se întîl-
nesc in toate școlile organizate pe
lingă întreprinderi sau șantiere de
construcții. A treia formă se aplică
cu deosebire in sectorul agricol.
Avantajele pe care le prezintă
acestea constau in faptul că ele asi-
gură pe deplin deservirea ucenici-
lor cu materiale, Scule, dispozitive,
instrumente de măsurat etc. Uceni-
cului i se oferă posibilitatea de a
lucra cu mașini și utilaje moderne
și el se obișnuiește, încă din timpul
școlii, cu sistemul procestiluî tie
producție din uzină, cu munca în
acord, cu disciplina socialistă în
muncă etc. Există insă și unele de-
zavantaje, dintre care cel mai im-
portant este lipsa unui maistru-in-
structor care să lucreze permanent
cu ucenicii. In adevăr muncitorii
care au rolul de a instrui pe uce-
nici, lucrind de obicei în trei schim-
buri, nu se intilnesc cu tinerii dați
in grija lor decit o dată la 3-4 săp-
tămîni. Pe Ungă aceasta, muncitorii
fiind specializați în anumite ope-
rații, confecționează aceeași piesă
în serie și astfel ucenicii se de-
prind numai cu anumite operații. De
asemenea, în aceste condiții nu se
poate pune pe prim plan problema
instruirii conform programei șco-
lare, obiectivul principal al între-
prinderii fiind planul de producție.
In ceea ce privește a treia formă
— constituirea de brigăzi alcătuite
din ucenici — aceasta se poate fo-
losi cel mai bine la meseriile ma-
nuale, în secțiile de montaj, în tur-
nătorii etc.
Multe întreprinderi, apreciind im-
portanța acestei forme de instruire
practică a ucenicilor, au creat con-
diții optime pentru folosirea ei. De
pildă, la atelierul de sculărle al În-
treprinderii „UNIO* din Satu Mare,
16 ucenici lucrează la un grup de
16 strunguri, sub îndrumarea unui
maistru bine calificat. Alcî practica
se face în condiții bune, ucenicii
lucrează obiecte variate, au la in-
demînă toate mașinile și sculele
necesare, execută lucrări după do-
cumentație tehnică. Asemenea con-
diții bune pentru instruirea practi-
că a ucenicilor prin locuri separate
de muncă s-au creat și la combi-
natul metalurgic din Reșița, la uzi-
nele de tractoare din Orașul Sta-
lin, la fabrica de textile „Victoria'
din Cisnădie, la uzinele „lanoș Hbr.
bak“ din Cluj.
Concluzia ce se desprinde in
urma cercetării noastre este că
cele mai bune forme de organizare,
care pot asigura o temeinică bază
științifică pentru instruirea practi-
că a ucenicilor din anii II și III
sint instruirea practică în ateliere-
școală organizate ca unități pro-
ductive, precum și instruirea prac-
tică în întreprinderi prin crearea
brigăzilor de ucenici cu locuri se-
parate de muncă, sub conducerea
permanentă a maiștrilor-instructori.
Aceste forme asigură continuitatea
în învățarea meseriei și îngăduie o
aplicare justă a programelor șco-
lare de invățămînt practic In con-
dițiile producției. Pentru ambele
forme considerăm necesar ca, tn
trimestrul III al ultimului an de
școlaritate ucenicii să fie trecuți,
pentru acomodare, direct în pro-
ducție, la locurile de muncă unde
vor lucra ca muncitori calificați.
Str&duindu-ne a aplica și genera-
liza aceste forme de organizare
științifică a instruirii practice, vom
putea asigura viitoarelor cadre de
muncitori calificați cunoștințe și
deprinderi profesionale la nivelul
cerințelor economiei noastre națio-
nale în plină dezvoltare.
Prol. ȘTEFAN LINUL
Cluj
artidu! Muncitoresc Romîn și Guvernul Republicii Populare
Romine au dai o înaltă aprecierp — in importante docu-
mente de partid și de stal — muncii pline de rîvnă pe care o
desfășoară cadrele didactice din (ara noastră in școală și pe tărim
obștesc. în același timp, partidul, guvernul și întreg poporul mun-
citor inconjoard cu grijă șl atenție pe învățători și profesori,
cărora li se creează condifii tot mai bune de muncă și de viafă.
Au fost sporite salariile celor ce lucrează in Invățămînt, au fost
luate măsuri pentru aprovizionarea lor cu combustibil, alimente
etc., s-au creat largi posibilități pentru ridicarea calificării șl pen.
tru perfecționarea pregătirii lor ideologico-politice și profesionale.
Excursiile organizate In perioada vacanțelor, cu sprijinul di-
rect al organizațiilor sindicale, se bucură de mare popularitate in
rindurile învățătorilor și profesorilor. Ei vizitează cu interes re-
giunile pitorești ale patriei noastre sau importantele centre
industriale și culturale. 0 plimbare cu vaporul pe Dunăre rămine
pentru multă vreme tn amintirea celor care au participat la ea
(primul clișeul.
Sindicatul Muncitorilor din Invățămînt și Cultură a pus la
dispozifia învățătorilor și profesorilor o refea de cluburi și coifuri
roșii bine dotate. în sălile cluburilor și la coifurile roșii cadrele
didactice iși petrec timpul liber in mod plăcut și totodată instruc-
tiv participînd la interesante manifestări culturale. Clubttrile și
coifurile roșii dau pedagogilor și posibilitatea de a consulta un
bogat material documentar pedagogic și de specialitate La clu-
bul Sindicatului Muncitorilor din Invățămînt și Cultură din Bucu.
rești, de pildă, poți intilni destul de des in jurul unei mese învă-
țători șt profesori de ta difer te școli ale Capitalei discutlnd cite.o
problemă de in'ens general sau din viafa școlilor, cercetînd di-.
verse materiale de specialitate aflate tn fondul clubului (clișeul
al doilea).
După eforturile depuse în cursul fiecărui an școlar, mulfi în-
vățători și profesori iși petrec concediile binemeritate la casete de
odihnă din stațiunile balneo-climaterice ale țării. Priveliștile mă-
refe, soarele îmbietor, aerul sănătos prilejuiesc concedii reconfor-
tante și, de asemenea, noi legături de prietenie cu pedagogi din
alte regiuni și cu oameni ai muncii din alte domenii (clișeul al
treilea).
Solidaritatea
internațională
a pedagogilor


I
De la cel de al Xlll-lea Congre» al U. T. C. L
PATRIEI
înnfinnmnnînnTmig’
UN TINERET
HARNIC Șl CULT
8
EDUCAREA
patriotică și
internaționalistă
Răsfoind deunăzi ultimele cores-
pondente sosite de peste grani-
ță am dat peste scrisoarea unui
profesor francez, conducătorul unui
grup de turiști care urmează să ne
viziteze țara. Scrisoarea împărtășea
dorința de a i se înlesni autorului ei
și grupului de turiști respectivi posi-
bilitatea ca în vizita pe care o vor
face tn patria noastră prin O.N.T.
Carpați să întîlnească pedagogi și re-
prezentanți ai organizațiilor lor sin-
dicale, să stabilească legături colegia-
le și prietenești cu profesori din R P.
Romînă, să studieze sistemul nostru
de învățămint. Autorul scrisorii arăta
că socotește cunoașterea	reciprocă
între cadrele didactice	din di-
ferite țări cu sisteme sociale și poli-
tice diferite drept una din căile im-
portante în vederea realizării unita-
rii si solidarității internaționale a edu-
catorilor. Poate că nu m aș fi oprit
asupra scrisorii amintite, deloc sin-
gulară în acest sens, dacă nu m-ar fi
atras simplitatea și sinceritatea care
se degajă încă din primele rânduri.
Ideea solidarității pedagogilor din
lumea întreagă în scopul democrati-
zării țcoiii și al apărării păcii găsește,
așadar, un ecou tot mai larg, atrage
tot mai mult pe educatori. Scrisoarea
respectivă exprima un mare si foarte
actual deziderat al educatorilor din
lumea întreagă, conștienti de răspun-
derea ce o au în viața publici si în
educația tineretului — și anume a-
ceea de a stabili contacte, de a și
cunoaște reciproc preocupările profe-
sionale și cetățenești. Pedagogii din
întreaga lume vor să realizeze prin
aceasta un pas înainte pe drumul
prieteniei și înțelegerii, al coexisten-
tei pașnice.
Călăuziți de ideea unității și soli-
darității internaționale, muncitorii din
învățămint din patria noastră au dez-
voltat în ultimul timp într-o conside-
rabilă măsură legăturile cu colegii lor
din alte țări. In prezent organizațiile
sindicale ale cadrelor didactice între-
țin legături cu organizații sindicale și
profesionale din 35 de țări.
Un mare interes îl trezesc în rîndul
pedagogilor noștri legăturile și con-
tactele cu colegii din U.R S.S. și din
țările de democrație populară, legă-
turi întemeiate pe comunitatea de
idei și interese. Experiența școlii so-
vietice si a școlii din țările de demo-
crație populară este studiată cu aten-
ție și folosită cu succes de cadrele
noastre didactice. Schimbul de scri-
sori, informații, cărți, ziare, expoziții,
întîlnirile și vizitele reciproce au con-
tribuit însă nu numai la cunoașterea
activității profesionale a pedagogilor
din țara noastră si celelalte țări socia-
liste, ci și la cimentarea unei adevă-
rate și sincere prietenii, pusă în sluj-
ba celor mai înalte idealuri ale uma-
nității.
In scopul înfăptuirii unității și so-
lidarității internaționale pedagogii
noștri au militat și militează pentru
legături prietenești și cu pedagogii din
celelalte țări ale lumii. Astfel de le-
gături au fost stabilite între cadrele
noastre didactice și colegii lor din
Italia, Anglia, India, Republica Arabă
Unită, Chile, Suedia, Peru, Ecuador,
Uruguay, Brazilia etc.
Potrivit politicii lui generale, de
promovare a înțelegerii și prieteniei
între popoare, statul nostru a înles-
nit și înlesnește vizitele reciproce de
delegații ale cadrelor didactice. Nu-
mai anul trecut ne-au vizitat țara de-
legații de profesori din U.R.S.S., Si-
ria, Iordania, Republica Democrată
Germană, Mexic, Uruguay, Brazilia,
Chile etc. Ca rezultat al acestor vizi-
te s-au încheiat mai multe acorduri
între organizațiile noastre sindicale și
organizații similare din mai multe
țări fie în vederea dezvoltării legătu-
rilor frățești, fie pentru stabilirea de
contacte, schimb de informații, expo-
ziții etc.
Problema esențială a zilelor noastre
este problema menținerii și întăririi
păcii. In condițiile uriașelor progrese
înfăptuite în domeniul științelor și
tehnicii, problema păcii a devenit o
problemă vitală pentru întreaga ome-
nire. „Oamenii vor hotărî dacă aceste
progrese vor fi puse în slujba morții
sau a vieții" — arată recentul apel
al Biroului Consiliului Mondial al Pă-
cii. In aceste condiții, unitatea și so-
lidaritatea internațională de luptă a
educatorilor capătă o importantă deo-
sebit de mare. La Conferința interna-
țională a educatorilor care s-a ținut
în toamna anului trecut la Varșovia
și la care au participat reprezentanți
ai educatorilor din lumea întreagă, au
luat cuvîntul numeroși profesori cu
diferite convingeri politice care și-au
manifestat adeziunea la mișcarea pen-
tru apărarea păcii. Cadrele didactice
din multe țări ale lumii au întreprins
numeroase acțiuni, participând la ma-
rile campanii îndreptate împotriva
înarmărilor cu arme nucleare, pentru
încetarea experiențelor cu arme nu-
cleare, împotriva construirii de baze
militare pe teritoriul unor țări străine,
împotriva reînvierii militarismului în
Germania Occidentală. Sindicatul în-
vățătorilor din Japonia a organizat
împreună cu muncitorii, țăranii și ti-
neretul japonez o mare campanie îm-
potriva armelor atomice. Pedagogii
din Franța, Italia, Germania Occiden-
tală protestează împotriva planurilor
de a se instala pe teritoriile țărilor
lor rampe de lansare a rachetelor cu
încărcătură nucleară.
Criza care s-a accentuat în ultimul
timp in domeniul vieții economice a
S.U.A. se resimte puternic și în în-
vățământul american. Zeci de mii de
copii rămîn in afara școlii, iar învăță-
torii și profesorii continuă să fie cea
mai oropsită categorie de slujbași ai
statului, în timp ce miliarde de do-
lari se cheltuiesc In scopuri războini-
ce. Prestigiul S.U.A., chiar în țările
unde au o deplină dominație, trece
prin grele încercări. Pedagogii aces-
tor țări văd tot mai clar poricolul pe
care 11 reprezintă infiltrația ideologiei
imperialiste pentru deformarea con-
științei popoarelor, în scopul slăbirii
rezistenței acestora față de planurile
lor anexioniste.
Cercurile imperialiste își Intensifi-
că pregătirile agresive, adoptînd o
politică care nu poate să nu îngrijo-
reze pe educatori. Aceștia protestea-
ză cu hotărîre împotriva trimiterii de
avioane cu bombe atomice spre fron-
tierele U.R S.S. și susțin inițiativele
pentru slăbirea încordării internațio-
nale si pentru înlăturarea perspecti-
velor unui război atomic.
Cercurile agresive nu vor putea
să-și desăvârșească planurile lor nesă-
buite dară oamenii cinstiți din lumea
întreagă nu var permite aceasta. Ală-
turi de lupta celorlalți oameni ai
muncii, lupta unită a cadrelor didac-
tice- solidaritatea lor internațională
contribuie la cauza menținerii păcii.
Pedagogii cer ca in locul politicii de
pe poziții de forță, în locul înarmări-
lor și amenințărilor să se dea curs
dorinței generale de înțelegere și prie-
tenie.
Opinia publică mondială acordă o
înaltă prețuire aportului pe care îl
aduc muncitorii din învățămint nobi-
lei cauze a timpurilor noastre, cauza
păcii. Exprimind această prețuire, e-
minentul cm de știință și înflăcăratul
luptător pentru pace, profesorul Fre-
deric Joliot-Curie, arată într-o recen-
tă scrisoare legată de pregătirea Con-
gresului pentru dezarmare și coope-
rare internațională care urmează să
se țină în cursul acestui an : „Noi a-
tribuim o prețuire specială participă-
rii reprezentanților organizațiilor de
învățămint. Peste tot educatorii au p
influență mare asupra populației, joa-
că un rol pozitiv în favoarea păcii a-
tît în activitatea lor de cetățeni, cît
și prin principiile pe care se strădu-
iesc să le sădească în tinerii lor elevi.
Poziția pe care o iau profesorii și ac-
țiunile pe care ei le întreprind pentru
apărarea păcii găsesc întotdeauna un
mare ecou în opinia publică".
Scrisoarea profesorului francez și a
grupului de turiști dornici să viziteze
școala noastră nouă, să cunoască
munca și năzuințele cadrelor didac-
tice din țara noastră simbolizează do-
rința educatorilor din lumea întreagă
pentru un alt fel de relații decît cel
promovat de cercurile imperialiste,
pentru relații prietenești și pașnice
între state. Este, de altfel, dorința
unanimă a popoarelor.
CONST. RADOI

I
I
Timp de patru zile (15-18 aprilie 1958) în Pa-
latul Mare al Kremlinului s-au desfășurat lu-
crările celui de al Xlll-lea Congres al Uniunii
Tineretului Comunist Leninist Congresul a subliniat
cu tărie contribuția de seamă pe care a adus-o
U.T.C.L. In construirea socialismului și în apărarea
patriei de dușmanii externi, trecînd în revistă în-
semnatele succese dobindite de Comsomol in ul-
timii ani in lupta pentru avintul continuu al in-
dustriei, agriculturii, culturii Ș* bunăstării poporului.
Lulnd cuvintul In ședința din 18 aprilie a Congre-
sului, N. S. Hrusciov, prim secretar al C.C. al
P.C.U S. și președintele Consiliului de Miniștri ai
U.R.S.S., după ce a salutat pe delegații la Congres,
a arătat că in 1958 se împlinesc 40 de ani de cînd,
din inițiativa lui Vledimir Ulei Lenin, a fost în-
ființat Comsomolul — organizație politică de mase
a tineretului muncitor. De atunci, sub conducerea
Partidului Comunist, Comsomolul, minunată școala
a cadrelor, a servit cu credință șl abnegație mărea-
ța cauză a construirii comunismului.
Subliniind entuziasmul cu care a răspuns tinere-
tul la chemarea de a pleca pe șantiere și la valo-
rificarea păminturilor înțelenite, N. S. Hrusciov a
salutat pe tinerii constructori urindu-le succese in
crearea de noi centre puternice ale industriei socia-
liste.
In continuare, N S. Hrusciov a declarat că ac-
tualele condiții de construire a comunismului cer oa-
meni cu un înalt nivel de cultură, capabili să re-
zolve sarcinile cele mai complexe, să se orienteze
curajos In toate domeniile științei șl tehnicii. De
aceea, porunca lui Lenin — învățați ! — continuă să
rămfnă lege pentru tineretul sovietic. Educind acest
tineret In spiritul dragostei față de muncă, Comso-
molul a făcut ca astăzi un număr tot mai mare
de tineri și tinere să vadă fericirea lor in faptul
de a fi muncitori activi în sînu] societății socia-
liste.
In instruirea tinerilor și educarea lor în spiritul
dragostei față de muncă, școala are de asemenea
un rol foarte însemnat. In această ordine de idei,
tovarășul Hrusciov a criticat faptul că tn școală
se educă încă slab respectul față de munca fizică
și că există tendința de a pregăti tineretul din șco-
lile medii numai pentru a urma învățămîntul supe-
rior.
N. S. Hruaciov a scos în evidență sarcina școli'
sovietice de a pregăti oameni multilateral instruiți,
care să cunoască bazele științelor șl să fie, jn
același timp, capabili să desfășoare o muncă siste-
matică, sarcina de a dezvolta la tineret dorința să
fie util societății, să participe activ la producția
valorilor necesare societății. Vorbitorul a arătat că
fiecare fînăr trebuie să știe că, învățînd la școală,
trebuie să se pregătească pentru muncă, pentru ca
să creeze valori utile omului, societății Fiecare, in-
diferent de situația părinților Iul, trebuie să aibă o
singură caîe — să meargă să Învețe și, după ce a
Învățat, să muncească.
Tovarășul Hrusciov a arătat, de asemenea, că
trebuie să se acorde o mai mare atenție activității
școlilor serale pentru tineretul muncitor, astfel îneît
toți tinerii șl tinerele care lucrează Tn producție
să poată continua, dacă doresc, studiile medii în
aceste școli. Pentru acești elevi trebuie creată po-
sibilitatea ca, urmind școala medie, nu numai să
dobindească studii medii generale, dar să se și
poată perfecționa, să poata aprofunda studiile pro-
fesionale in așa fel incit ei să fie bine pregătiți
din toate punctele de vedere, fiindcă societatea are
nevoie de oameni calificați și instruiți, cu studiile
medii generale precum și de specialitate terminate.
N. S. Hrusciov a' spus că toți tinerii trebuie să în-
vețe. Iar atunci cind muncitorii și colhoznicii vor
avea studii medii, munca va deveni și mai produc-
tivă.
in ceea ce privește învățămîntul superior, N. S.
Hrusciov a declarat că actualul sistem trebu'e re-
vizuit in așa fel incit in institutele de invățamint
superior să fie primiți mai mulți tineri care au
deja un stag'u în munca practică. In dezvoltarea
școlii superioare Șl» in primul rînd, a celei tehnice
trebuie să se meargă mal mult pe linia invățămîn-
tului seral și prin corespondență, creîndu-se posi-
bilitatea ca oamenii din producție, in timpul lor
liber, să poată urma
de învățămint superior.
Acelor oameni care,
dacă doresc
institute
lucrînd în producție, se vor
strădui să-și continue studiile medii sau superioare
trebuie să li se acorde tot sprijinul, căci la termi-
narea școlii aceștia vor intra în viață ca specialiști
bine pregătiți, care știu meseria, buni cunoscători
al teoriei și practicii. In viață, in stăpânirea mese-
riei ei vor întrece cu mult pe acei care vin la in-
stitutul de invățămînt superior direct din școala
medie. Astfel de specialiști, studiind fără a fi scoși
din producție, se șlefuiesc în procesul muncii și
intră in viață ca ingineri, agronomi sau tehnicieni
cu mai
N. S.
trebuie
multă experiență.
Hrusclov a spus în continuare că tineretul
să contribuie mai mult la îmbunătățirea ac-
instituțiilor culturale și că, împreună
tivitățil ______ . .	....
nele puterii sovietice, trebuie să se ocupe
najarea orașelor, a așezărilor muncitorești,
telor etc.
Referindu-se la situația internațională, N.
cu
de
a
S.
(Urmare din pag. l-a)
care vorbesc despre această demon-
strație ne arată turla oarbă a auto-
rităților împotriva acțiunii inițiate da
comuniști. Un asemenea material in-
formativ dezvoltă admirația și dra-
gostea elevilor pentru eroismul cla-
sei muncitoare condusă de partid,
face să vibreze fot ce
în conștiința
tărîrea de a
intași.
Un bogat
pentru crete
lor și le
se arăta
material
orga-
ame-
sa-
Hruș-
ciov a subliniat prestigiul mare de care se bucură în
prezent Uniunea Sovietică în lumea întreagă, dato-
rită măsurilor sale concrete cu privire la slăbirea
încordării internaționale, datorită politicii sale con-
secvente de pace.
In încheiere vorbitorul a subliniat datoria nobilă
a Comsomolulul de a educa tineretul în spiritul
internaționalismului proletar, în spiritul întăririi și
lărgirii legăturilor frățești cu tineretul din țările
socialiste, cu toți tinerii de pe glob care luptă pentru
pace și democrație în lumea întreagă. Partidul Co-
munist șl Comitetul său Central — a
spus N. S,
Hrusc'ov — se îngrijesc necontenit de educarea ti-
nere] generații ca ea să devină curajoasă, puternică,
plină de viață, călită din punct de vedere ideologic
și profund convinsă de v’ctoria măreței cauze a celor
ce muncesc.
e bun și drept
întărește ho-
demni da îna-
pentru lecții.
educative și adunărna
Iost smulși din Intanericul
Sub lozinca „A lavița este an act patnoOc 1'
analfabetismului.
In foto: o lecție sub cerul Uber.
<
In țările de democrație populară din Asia
Dreptul la învățătură
un drept al tuturor
r\e pe urma unul crunt sistem
f../ de exploatare capitalist și
colonial, popoarele din Asia
au moștenit o stare grea de incul-
tură. Oamenii muncii de Ia orașe
și sate nu aveau posibilitatea să
învețe. Regiuni întregi erau com-
plet lipsite de un cît de elemen-
tar sistem de învățămint.
în țările asiatice care s-au elibe-
rat de domnia capitalului și au tre-
cut la construirea unei noi socie-
tăți, lipsită de exploatare, lucru-
rile stau acum cu totul altfel. In
anii puterii populare, în R. P- Chi-
neză, în R. D. Vietnam, în R.P.D.
Coreeană, în R. P. Mongolă s-a pus
un accent deosebit pe ridicarea
culturală a maselor populare. în
aceste țări dreptul
este acum un drept
menilor muncii și la
în viată contribuie
și învățătorii.
la învățătură
al tuturor oa-
traducerea lui
toți profesorii
Lichidarea analfabetismului a
devenit în R- D. Vietnam o impor-
tantă problemă de stat. Neștiința
de carte cuprindea în trecut un pro-
cent de 95 la sută din populația
vechiului stat fndochina. In cadrul
marii acțiuni care a început ime-
diat după revoluția din august
1945, milioane de oameni al muncii
de la orașe și sate au învățat carte
și au studiat mai departe, la dife-
rite cursuri complimentare.
La începutul lunii martie a a-
cestui an,
Partidului
a chemat
muncii
Răspunzînd chemării partidului,
pedagogii din Vietnam și-au inten-
sificat munca. în fabrici și pe o-
goare au fost organizate, pe Ungă
cursurile și școlile existente, noi
cursuri de alfabetizare și noi școli
serale în cadrul cărora muncitorii
și țăranii pot să-și continue stu-
diile- Zilele acestea, la Hanoi și-a
încheiat lucrările Conferința na-
țională consacrată problemelor
invățămintului popular, care a dis-
cutat diferitele aspecte ale invăță-
mîntului în rîndul oamenilor mun-
cii, La conferință s-a arătat că în
acest an vor învăța carte ultimii
analfabeți — aproximativ un mi-
lion de oameni — din întreaga
țară și în special din regiunile de
șes ale Vietnamului.
In sălile de curs și în laboratoa-
rele tuturor instituțiilor de învăță-
mint superior din R. P. Chineză pot
fi întîlniți numeroși muncitori și
țărani. Lucrul acesta pare
deplin firesc.
La Institutul de
kin învață cîteva
mineri. Sute de
vață Ia Institutul
acum pe
mine
sute
din Pe.
de foști
muncitori în-
politehnic din
Harbin, la Universitatea populară
din Dunbei și în alte instituții de
învățămint superior. în prezent,
centrele industriale ale țării —
China de nord-est, orașele Sian,
Uhun, Cendu etc. — devin
împotriva discriminării rasiale
partid
pentru
să
Comitetul Central al
Muncii din Vietnam
toate organizațiile de
accelereze mișcarea
lichidarea anaifabetismu-
și centre de
sitar.
In fabrici și
tot mai mulți
invătămînt
în mine se
totodată
univer-
reîntorc
foști muncitori care
Un crescător de struți ajuns în
fruntea unui stat adoptă o-
biceiul struțului: își bagă
capul în nisip și nu vrea să știe de
nimic, sfidează orice reguli umane,
rămîne surd la glasul revoltat al o-
piniei publice mondiale. Pînă și zia-
rul american „New York Herald Tri-
bune", din care am parafrazat cele
de mai sus, comentează defavorabil
rezultatele recentelor alegeri parla-
mentare care au avut loc în Uniu-
nea Sud-Africană, Stridjom — fostul
crescător de struți, primul ministru
de azi — șl guvernul naționalist,
care-și menține puterea din 1948 prin
forță și printr-un stupid sistem elec-
toral, promovează unul din cele mai
reacționare regimuri rasiste care
au existat vreodată. Dacă dincolo
de Atlantic incidentele rasiste pe-
trecute la Little Rock la începutul
acestui an școlar — și care de fapt
continuă și astăzi — au forțat in-
tervenția formală a guvernului, în
Uniunea Sud-Africană discriminarea
rasiala în școli, ca și tn toate cele-
lalte sectoare ale vieții publice, este
proclamată pe față ca politică de
stat.
învățămîntul general obligatoriu
este numai pentru albi. Școala este
organizată după model englez și a-
merican. Putinii copii ai băștinașilor
care au acces la învățătură sînt e-
ducați de diferite organizații și mi-
siuni și numai în mică măsură în
școli de stat. Profesorii și învățăto-
rii de culoare — care, de altfel, sînt
foarte puțini la număr — primesc
salarii care nu le asigură nivelul me-
diu de trai.
In general, în Uniunea Sud-Afri-
cană situația învățămîntului este
deosebit de grea. Numărul școlilor
este cu totul insuficient. Pentru e-
ducația unui copil alb statul chel-
tuiește modesta sumă de 43,8 șilingi
pe zi, iar pentru un școlar african
ridicola sumă de 7 șilingi. Așa se
explică de ce numai 40 la sută din
copii încep studiile în școala pri-
mară, și numai 3,5 la sută termină
școala secundară. Aceasta se dato-
rește și faptului că programele de
învățămint, condițiile de studiu și
orarul școlilor pentru copiii de cu-
loare este diferit de cel al școlilor
pentru albi. In schimb, normele de
examinare pentru obținerea unei
diplome sînt aceleași și pentru unii
și pentru alții. Este și acesta und
din nenumăratele mijloace Moșite
de guvernul Uniuni Sud-Afrxane
pentru a înlătura populația ce cu-
loare de la viața publică, pentru a
o menține într-o situație de inferio-
ritate.
Pregătind alegerile, menite sâ
mențină același regim rasist de te-
roare, Stridjom a recurs la cunos-
cutele metode fasciste. In citeva re-
giuni ale țării a fost interzisă acti-
vitatea celei mai puternice organi-
zații obștești de culoare — Congre-
sul național african. Numeroși frun-
tași politici au fost arestați și de-
feriți justiției fiind acuzați de „înaltă
trădare". Pe străzile din Johaanes-
burg, din Cape Town și din alte
mari orașe ale țării au patrulat
puternice detașamente de polițiști
înarmați cu mitraliere în scopul re-
primării manifestațiilor și grevelor
organizate în semn de protest de
populația de culoare.
A două zi după „izbînda electo-
rală" Stridjom a declarat că va con-
tinua o politică și mai cruntă de
discriminare și persecuții împotriva
majorității populației de culdare.
Profund indignată de politica gu-
vernjluî sud-african, opinia publică
mondială se solidarizează cu lupta
pentru drepturi egale a negrilor, in-
dierJlcr și a malaezilor, locuitori ai
Uniunii Sud-Africane. Comitetul Po-
litic al Partidului Comunist din
Marea Britanie a dat publicității o
declarație în care condamnă măsu-
rile rasiste luate de guvernul Strid-
jom. Recenta conferință de la Acera
a țărilor independente din Africa a
discutat situația înjositoare în care
se află majoritatea populației din
colonii. Rezoluția conferinței cheamă
organizațiile obștești din lumea în-
treagă să sprijine toate eforturile
îndreptate spre lichidarea rasismului
și segregației.
Lui Stridjom oare nu-i pasă de
nimic? Ba îi pasă. Ca struțul, cu
capul in nisip, înconjurat de puținii
săi adepți naționaliști, tremură. Și
frica și-o ascunde prin teroare. In
fața sa stă o forță puternică: uni-
tatea.
Ziua solidarității internaționale a
celor ce muncesc unește eforturile
comune in lupta pentru drepturi
cetățenești egale ale tuturor oame-
nilor, indiferent de culoare.
MIRCEA IONEL
lui, astfel ca, la sfîrșitul anului
1958, în R. D. Vietnam să fie lichi-
dată în linii generale neștiința de
carte. Lichidarea analfabetismului
în rîndurile oamenilor muncii, a-
rată C.C. al Partidului Muncii din
Vietnam, este o sarcină imperioasă
in actuala etapă de trecere a Viet-
namului de nord spre socialism.
au acum o calificare înaltă-
Un mare număr de muncitori în-
vață și la cursurile serale, studiind
sub îndrumarea atentă a profeso-
rilor. Peste 80.000.000 de oameni
învață astăzi în
cursuri. Această
marea preocupare
cral-popular de a
cadrul acestor
cifră oglindește
a statului demo-
face din dreptul
la învățătură un drept real, de care
să se bucure toți oamenii muncii.
O rezoluție
din Anglia
a pedagogilor
/n cadrul conferinței anuale a
Sindicatului național al peda-
gogilor din Anglia, care s-a
desfășurat luna aceasta la Scarbo-
rough, delegații au criticat cu vehe-
festive, folosesc și prolesorii de lite-
ratură. Mișcarea muncitorească țio
avut poeții, ei care au cintat, încă da
la sfîrșitul secolului trecut, sărbătoa-
rea solidarității celor ce muncesc.
Există o întreagă literatură a lui
1 Mai, începînd cu „Armindenul" lui
N. Beldiceanu, cu „Cintecul lui 1 Mu '
de C. Miile, cu „Intll mai" de I. Pa-
un-Pincio și cu entuziasta poezia pa
care Traian Demelrescu o in ituleaza
„Muncitorilor'' și o dedică celor „hă-
mînzi și goi". Mulți profesori folo-
sesc cu pricepere această literatură
pentru a înfățișa înfr-un mod viu e-
levilor tradițiile legate de 1 Mai. De
asemenea, în literatura noastră nouă,
care oglindește transformările revo-
luționare din țara noastră, este cin-
iată adesea ziua solidarității interna-
ționale a celor ce muncesc, pe care
o sărbătorim în libertate. Cu mult
drag sînt declamate de copiii din
clasele mici versurile lui Cicerono
Theodorescu : „M-am dus cu tata la
serbare /E cald. E soare. E-nlii Mai/
Șl un stegulef frumos Îmi lua!...''
Mihai Beniuc, Maria Banuș, Eugen
Jebeleanu și alți scriitori au dedicai
aceleiași mari sărbători multe poeme
care, prin puterea lor emotivă, îi in-
fluențează mult pe elevi, îi fac să
simtă toată măreția sărbătorii și îi
mobilizează, făcîndu-i să se pregă-
tească cu și mai multă sîrguință pen-
tru a deveni oameni de nădejde, ce-
tățeni vrednici ai patriei socialis e.
La educarea elevilor în spiritul tra-
dițiilor de 1 Mai contribuie mult con-
tactul direct între elevi și muncitor i
care în trecut au participat la sărbă-
torirea lui 1 Mai în condițiile ilega-
lității, ca și legătura cu muncitorii
tineri, care lucrează cu spor și se
bucură din plin de viața nouă a pa-
triei noastre. Contactul direct cu viața
muncitorilor este ușurat de faptul că
multe școli fac practică, în cadrul
politehnizării învățămîntului, în fa-
brici sau în atelierele școlilor profe-
sionale, că în comitetele de pârin i
sînt mulți muncitori fruntași, că multe
școli sînt patronate de întrepr nderi
productive. Numeroase școli tolosesc
aceste posibilități din plin. Am pu-
tea da ca exemplu influența b.ne-
făcătoare pe caro o are asupra șco-
lii de 7 ani nr. 80 din Capitală legă-
tura cu uzinele textile „7 Noiembrie".
Elevii acestei școli fac practică în
uzină, iar uzina a creat în școală un
atelier da țesut condus cu rîndul da
muncitori. Elevii îi cunosc și i adm -
ră pe fruntașii uzinei, participă la
manifestările artistice ale clubului
uzinei și la întrecerile sporțive inhe
echipele muncitorești, iar unii dintre
ei își fac lecțiile în „camera școlaru-
lui" de pe lingă club. în acest fel,
pregătirile muncitorilor pentru 1 Mai
se reflectă direct asupra vieții școlii
și-l ajută pe elevi sâ înțeleagă mai
bine posibilitățile largi de activitate
creatoare pe care le oferă tineretului
munca direct productivă.
In localitățile unde există școli cu
limba de predare a diferitelor națio-
nalități conlocuitoare, ziua de 1 Mai
este un prilej de a strînge și mai
mult legăturile frățești între copiii da
diferite na)ionalilăți. Aici se organi-
zează întîlniri prietenești, serbări co-
mune, excursii comune.
Sărbătorirea lui 1 Mai este și un
prilej de intensificare a coresponden-
ței între elevii noștri și cai din țările
prietene. în ultimele zile au sosit în
țară numeroase scrisori pe care ele-
vii din diferite colțuri ale lumii le
adresează elevilor noștri, și au trecut
granițele numeroase alte scrisori a-
dresafe de tinerii noștri prietenilor
lor din depărtare.
Pentru ca educația în spiriful fra-
di|iilor muncitorești să fie într-adevăr
eficace, pedagogii caută să apeleze
cît mai larg la propria activitate a
elevilor, deoarece știu că, fără acti-
vitate proprie, cuvintele cele mai în-
flăcărate și exemplele cele mai lu-
minoase nu dau decît rezultate pa-
lide. De aceea ei le arată elevilor că
se pot încadra în marea acțiune săr-
bătorească în primul rînd prin munca
lor. Este vorba, desigur, de' da-
toria lor de ași însuși temeinic
cunoștințele. Ca o prețuire a a-
cestei munci a elevilor, în cinstea
lui 1 Mai se afișează panouri al^ ele-
vilor fruntași la învățătură și cp o
disciplină exemplară. Este vorba însă
și de munca lor obștească. In rjumo-
roase școli s-au organizat zile ale
înfrumusețării școlii, zile ale slrînge-
rii hîrfiei sau fierului vechi. Elevii
multor școli și-au asumat sarcina no-
mență politica guvernului englez
domeniul învățămîntului.
Brytton, membru al Comitetului
xecutiv al sindicatului, a subliniat
cuvîntarea sa că o mare parte ।
în
l e-
! în
din
școlile engleze funcționează în clădiri
vechi, inutilizabile pentru cursuri.
Potrivit spuselor lui Brytton, în An-
glia mai sînt încă folosite școli cons-
truite în anul 1870. Cu toate acestea,
a subliniat vorbitorul, guvernul en-
glez reduce programul construcției de
noi școli. Brytton o dat ca exemplu
Uniunea Sovietică unde școlarii în-
vață în clădiri noi, bine utilate.
T. Summerton, directorul unei școli
construite în anul 1875, a arătat că
elevii acestei școli învață în condiții
cu totul necorespunzătoare. Aproape
toate sălile de clasă sînt lipsite de lu-
mina soarelui.
Participanții la conferință au adop-
tat în unanimitate o rezoluție in care
cer guvernului să mărească alocațiile
pentru învățămint, să îmbunătățeas-
că salariile învățătorilor din școlile de
stat și să construiască noi școli.
bilă de a îngriji mormintele
noștri. Elevii școlii
de pildă, îngrijesc
Simo.
Sărbătorirea zilei
de 7 ani
mormînlul
de 1 Mai
eroi'or
nr. 80,
Doncăi
trebuie
să devină o adevărată tradiție a șco-
lilor. Să folosim comoara de cuno;-
fințe, impresii, sentimente, slrînsă d»
copii în înfîmpinarea acestei ziia,
pentru a i face să se simtă frați lj
toți cei ce luptă pentru drep'ale U
să fie conștienfi că trăiesc înfr o (ară
liberă, în care, prin muncă, toc'.a
drumurile le sînt deschise.
Redacția șl administrația: București. Piața Scîntell nr. 1, Telefon 7.60.10. Tiparul: Combinatul Poligrafic Casa Sclnțeli „I. V. Stalin" București, Piața Schiței!, Abonamente: 1 an — 12,50 lei; 6 luni —6,25 lei: 3 luni — 312 lei
Abonamentele la „Gazeta învățămîntului” se fac la toate oficiile poștale, prin factorii poștali și difuzorii voluntari din întreprinderi și .instituții.