Proletari 'din toate tarile, unifi-vli!
I
4 pagini 25 bani
Vineri 11 aprilie 1958
iniiininiiiiiiitmiiiiiiiiiiiiiiitiiiiiiniiiiiiiiiiiiiiiriiiiiiiniiiiiiniiiiiiiniiffliniitnim
,LW1. , u MW.hU>
(Din expunerea tovarășului GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ,
prim-secrefar al C.C. al P.M.R., la Consfătuirea pe Jară a țărani- S
lor șl lucrătorilor din sectorul socialist al agriculturii)
■
NOASTRE
■1
Ia Con-
noastre
con-
dez-
pînă tn
șl sate
închine
capacl-
proîundă
înalt
de
șl profesorii care activează
cele mal îndepărtate cătune
ale patriei noastre.
A
de ina-
marelul
didactice
detașament al cadrelor
este de a răspunde
ridicării |a un nivel mereu mai
a cercetărilor științifice legate
practica agricolă.
Puterea populară a asigurat
nrtn fapte,
sarcină căreia merită să-l
toată energia sa creatoare,
tățile sale, o sarcină cu o
semnificație patriotică.
Chemarea Consfătuirii de
dițiile necesare pentru o largă
voltare a învățămîntului agricol de
un apel ci șl un semn
re încredere. Hotărîrea
Cauza ridicării agriculturii ______________
este cauza întregului popor muncitor.
Suie fa mîuminîului


»


Nu ne îndoim că oamenii de știință
agronomii, învățătorii, toți intelectualii
devotați intereselor poporului își vor pu-
ne cu rîvnă sporită cunoștințele în slujba
operei patriotice de reorganizare socia-
listă a agriculturii, de introducere pe
scară largă a cuceririlor științei și tehni-
cii moderne în practica agricolă și de
răspîndire a culturii la sate".
Organ al Ministerului Invătămintului și Culturii și al Comitetului Central al Sindicatului Muncitorilor din Invățămint și cultura
Anul X, Nr. 466
După Consfătuirea de la Constanța
SARCINILE
ara întreagă a luat cunoștință
cu satisfacție do însemnatele
realizări obținute tn lupta pen-
tru lichidarea stării de înapoiere șl
degradare în agricultură pe care am
moștenit-o de la regimul burghezo-
moșleresc. Datele șl cifrele cuprinse
în expunerea tovarășului Gh. Gheor-
ghlu-Dej la Consfătuirea pe țară a
țăranilor și lucrătorilor din sectorul
socialist al agriculturii dovedesc lim-
pede că politica partidului de con-
struire a socialismului, de ridicare
continuă a nivelului de trai al celor
ce muncesc este politica întregului
nostru popor muncitor. Oamenii mun-
cii din agricultură Înțeleg tot mai
limpede că victoria socialismului In
patria noastră poate fi asigurată nu-
mai dacă socialismul va 11 construit
și 1a sate. „Interesele vitale ale cla-
sei muncitoare ca și ale țărănimii
muncitoare șl intelectualității, intere-
sele întăririi și înfloririi patriei șl ale
îmbunătățirii nivelului de trai al po-
porului — a spus tov. Gh. Gheorghiu-
Dej — cer făurirea unei puternice e-
conomii socialiste unitare".
Ajutată In permanență de partid,
țărănimea noastră muncitoare a În-
țeles această cerință. Ea pășește cu
încredere pe calea agriculturii socia-
liste. La 1 martie anul acesta peste
45% din totalul familiilor de țărani
muncitori fac parte din sectorul coo-
peretlst-socialist din agricultură care
cuprinde aproape 37% din suprafața
agricolă cooperativizabilă. împreună
cu suprafețele gospodăriilor agricole
de stat, ale sfaturilor populare și ale
altor instituții de stat, sectorul so-
cialist cuprinde 52,4 din întreaga
sunrafață agricolă a țării.
Pentru cadrele didactice aceste cifre
au o semnificați- deosebită. Bucuria
pe care au simțit-o tn aceste zile ze-
cile de ml! de învățători din satele
patriei noastre, luTnd cunoștință de
realizările doblndite pe drumul trans-
formării socialiste a agriculturii, este
însoțită de un sentiment de satisfac-
ție și de mindrie In același timp. în
aceste realizări ei văd concretizată șl
munca lor politico-culturală desfășu-
rată cu modestie și cu abnegație, fără
pr»get. zi de zi.
Partidul a arătat tn repetate rfn-
durj că trecerea de la gospodăria in-
dividuală la gospodăria socialistă pre-
supune schimbări adinei in conștiința
țărăn:mii muncitoare. Aceste transfor-
mârî nu pot ivea loc întîmplător. «5*
la sine. Pentru ca ele să se prodocă
este necesară, o dată cu crearea bi«
rei materiale a transformării socia-
liste a agriculturii, o muncă uriașă,
răbdătoare șl perseverentă de educare
a țăranilor muncitori in spiritul co-
lectivismului, de convingere a lor a-
supra superiorității gospodărie! socia-
Este.
In larga șl sistematica muncă po-
litică și organizatorică pe care au
desfășurat-o pentru transformarea so-
cialistă a agriculturii organizațiile de
partid au acordat o mare însemnă-
tate rolului tnvățătorimll. Este bine
cunoscută contribuția cadrelor didac-
tice din regiunile Constanța, Cralova,
Timișoara, Pitești etc. la desfășura-
rea acestei munci. In cadrul cămine-
lor culturale, al cercurilor agroteh-
nice, al învățămîntului de partid, în
munca cu părinții, precum și prlntr-o
serie d« alte căi, învățătorii și pro-
fesorlț au desfășurat șl continuă aă
desfășoare o activitate rodnică tn
scopul îndrumării țărănimii muncitoa-
re pe drumul agriculturii socialiste.
Folosind exemple concrete din viața
gospodăriilor colective, a cooperati-
velor de producție $1 a întovărășiri-
lor fruntașe, precum șl din viața
membrilor de frunte el acestora ca-
drele didactice au convins mulți ță-
rani muncitori că pășind pe calea
socialismului pășesc pe calea bune!-
stări, a unei vieți îmbelșugate pentru
el șl pentru familiile lor.
Documentele Consfătuirii de la Con-
stanța și in primul rind expunerea
tovarășului Gh. Gheorghiu-Dej pun în
fata pedagogilor noștri sarcini de n
mare însemnătate pentru activitatea
lor viitoare.
Pe baza unei temeinice analize ști-
ințifice a drumului parcurs, a expe-
rienței acumulate partidul arată că
sarcina fundamentală care stă acum
In fața poporului nostru In domeniul
agriculturii este întărirea economico-
organizatorică a sectorului socidlist-
cooperatist. „Consolidarea rezultatelor
obținnte pini acum In construcția so-
cialistă la sate — a spus tov. Gh.
Gheorghiu-Dej — tata sarcina prin-
cipală care stă tn fața noastră tn
faza actuală a procesului de trans-
formare socialistă a agriculturii : In-
denlinirea acestei sarcini este o con-
diție principală pentru succesul ope-
rei de construire a socialismului In
țara noastră".
Cadrele didactice știu bine că dez-
voltarea unităților socialiste existen-
te. consolidarea lor, creșterea produc-
ției lor vegetale șl animale, sporirea
veniturilor membrilor lor. ridicarea ni.
velulul de trai material și cultural al
acestora reprezintă cel mal convin-
gător exemplu pentru țăranii munci-
tori cu gospodărie individuală In ve-
derea atragerii lor spre agricultura
socialistă, lată de ce sprijinind tn
permanență măsurile organelor de
partid și de stat menite să ducă Ia
întărirea unităților existente tn secto-
rul soclalist-cooperatist al agricultu-
rii. cadrele didactice pot, tn același
timo, să folosească succesele acestor
unități, experiența lor pozitivă tn
scopul desfășurării muncii obștești
pentru lărgirea continuă a sectorului
tn față : dezvoltarea avutului obștesc,
organizarea unei producții raționale
multilaterale, folosirea deplină șl cît
mal economică a pămtntulul, crește-
rea producției la hectar, creșterea
producției de cereale, dezvoltarea creș-
terii animalelor etc. Simpla enume-
rare a acestor sardnl principale a-
rată marea atenție care va trebui a-
cordată propagandei agricole In desfă-
șurarea căreia, alături de agronomi
și de elți intelectuali de la sate. În-
vățătorii șl profesorii sint chemați să
aducă o însemnată contribuție.
Experiența transformării socialiste
a agriculturii noastre confirmă întru
totul justețea învățăturii leniniste
cu privire la însemnătatea cadrelor
de specialiști necesare agriculturii
moderne, cadre capabile să organi-
zeze și să conducă cu pricepere ma-
rea producție socialistă, să Introducă
In agricultură tehnica nouă și cu-
ceririle științei. In cuvlntarea tov. Gh.
Gheorghiu-Dej se arată că „In des-
fășurarea muncii noastre po1itlco-or-
genizatorice pentru transformarea so-
cialistă a agriculturii, continutnd ac-
tivitatea pentru crearea de no| gos-
podării colective, cooperative de pro-
ducție șl întovărășiri agricole înain-
tăm pe frontul construcției socialiste
Ia sate pe măsura dezvoltări! mij-
loacelor de mecanizare șt asigurării
cadrelor de specialiști necesare a-
griculturlt socialiste".
Regimul de democrație populară a-
cordă o mare însemnătate asigurării
cadrelor pentru agricultură, pregăti-
rii lor teoretice șl practice precum și
din celelalte unități școlare care pre-
gătesc cadre pentru munca la sate.
Să sădim șl să cultivăm cu grijă In
Inimile tineretului idee-a că munca
pentru ridicarea agriculturii noastre
la înălțimea cerințelor puse de dez-
voltarea Industriei socialiste șl de ne-
voile cresctnde ale poporului este o
stanța către membrii gospodăriilor
colective, ei întovărășirilor șl coope-
rativelor agricole de producție șl ță-
ranii muncitori cu gospodării indivi-
duale, către lucrătorii din gospodă-
riile agricole de stat și S.M.T., teh-
nicienii. inginerii șl oamenii de știință
din agricultură nu poate să rămtnă
fără un puternic ecou în rîndurilc
cadrelor didactice, ca și tn rlndurile
întregului nostru popor. Alătur) de ex-
punerea tovarășului Gheorghe Gheor-
ghlu-De) ea trebuie să fie cunoscută,
iar îndemnurile ei însușite de cele
mal largi pături ale țărănimii mun-
citoare. Șl acest lucru poate fl făcut
cu mult succes de către învățătorii
Cadrele didactice sînt chemate să
slujească șl mai departe, cu credin-
ță, această cauză.
Expunerea tovarășului Gh. Gheor-
ghlu-Dej a arătat limpede ce așteaptă
partidul de la învățătorii satelor. Cu-
vintele tovarășului Gh. Gheorghiu-Dej
constituie pentru pedagogi nu numai


socialist
gerei de
cetită i
Munca
didactice
al agriculturii, pentru atra-
noi unități și mărirea netn-
celor existente.
politko-cnlturală a cadrelor
pentru transformarea socla-
listă a agriculturii nu trebuie să în-
ceteze o dată cu înființarea întovă-
rășirii. cooperativei de producție sau
gospodăriei colective respective. Am
putea spune chiar că abia 1n teza
următoare ea se poate dezvolta tn
toată amploarea pe care numai so-
cialismul i-o poate imprima. Desfășu-
rarea unei permanente activități
de informare politică
membrilor
unităților respective asupra evenimen-
telor Internaționale șl interne, orga-
nizarea de brigăzi artistice de ama-
tori, îndrumarea și instruirea lor —
iată doar cîteva din mijloacele care
$tau la tndemtna pedagogilor In a-
ceastă privință.
De cea mal mare însemnătate este,
desigur, conținutul acestei munci. Ea
e menită să ajute colectiviștii, coope-
ratorii șl tntovărășfțll tn soluționarea
principalelor probleme căra le stau
toate gradele. Romînla burghezo-mo-
șierească avea doar 4 facultăți cu
caracter agrar. In timp ce astăzi a-
vcm 5 institute de invătămînt supe-
rior agronomic. Peste 5(100 de stu-
denți se pregătesc să devină Ingineri
agronomi, ingineri zootehniști. Ingi-
neri mecanizatori șl hidro-ameliora-
tori, ingineri horti-viticu1tor| șl me-
dici veterinari. O largă extindere cu-
noaște rețeaua școlilor agricole profe-
sionale sl a școlilor tehnice. 1n pre-
zent agricultura noastră dispune de
nn număr de 12.333 cadre cu pregă-
tire superioară. 15 *95 c-d'e cu pre-
gătire med:e șt peste SO.MO de mun-
citori cu pregătire tn diferite școli
agricole profesionale.
îndrumarea și conducerea calificată
a tuturor ramurilor agriculturii noas-
tre In plină dezvoltare necesită o
creștere contrai a numărului de ca-
dre cu pregătire corespunzătoare. Jn
cltfvi ani va trebui «ă avem peste
20 000 cedre tehnice agricole cu stu-
dii superioare și circa 76 O00—M om
cadre tehnice agricole ce pregătire
medte învățăminte! profesional agri-
col trebuie aă devină nn Invățămint
de masă în care să se poată pregăti
un număr cit mal mal mare de tineri
d'n rtndurile țărănimii coooeratlvlza-
te, muncitori din gospodăriile agrico-
le de «tat șl S.M.T.-uri.
Pregătirea cadrelor pentru agricul-
tură cere să se acorde o mare aten-
ție educației patriotice a tineretului,
atît din învățămîntul agricol, cît șl
prlntr-o sporire a eforturilor In vede-
rea măririi continue a contribuției
lor la înfăptuirea cu succes a operei
de transformare socialistă a agricul-
turii.
ste știut că perioada premergă-
toare Încheierii anului școlar
impune pedagogului mai mul-
tă grijă în cumpănirea mijloacelor
prin care realizează lecțiile. De a-
ceea, și problema organizării clasei
pentru lec/ie capătă o însemnătate
deosebită în această etapă.
Metodica org
și desfășură-
PE CANALUL SEGA, □ plimbare în zilele vacanțe»,
A J *	.	A	1 w
a cina intram in clasa
• • o
O deosebită importanță pentru economia noastră națio-
nală. pentru consolidarea șl dezvoltarea sectorului so-
cialist al agriculturii o are expunerea tovarășului Gh.
Gheorghiu-Dej, ținută cu prilejul Consfătuirii pe (ară ■ ță-
ranilor șl lucrătorilor din sectorul socialist al agriculturii.
Această amplă $1 importantă expunere, ca șl dezbaterile din
cadrul consfătuirii șl chemarea adoptată constituie un prețios
program de viitor pentru transformarea socialistă a agricul-
turii din țara noastră.
Pentru noi, învățătorii șl profesorii din satele regiunii
Bacău, despre care s.a arătat In cadrul consfătuirii de la
Constanța că este o regiune rămasă tn urmă tn domeniul
agriculturii, documentele acestei consfătuiri ridică probleme
deosebit de Însemnate. Alături de toți oamenii muncii din re-
giune, cadrelor didactice li se cere acum o Intensificare ho-
tărttă a muncii obștești, o contribuție serioasă la intarlrta
și lărgirea sectorului socialist al agriculturii.
Realizarea acestei sarcini de frunte este chezășultl de exis-
tența experienței pozitive a unei bune părți dintre cadrele didac-
tice ale satelor regiunii noastre, experiență care poate II ex-
tinsă. generalizată tn întreaga regiune. Iată, de pildă, cum
muncesc cadrele didactice din comuna Ungureni, raionul
Bacău. Îndrumați de organizația de partid, pedagogii au adus
o contribuție importantă la dezvoltarea sectorului socialist al
agriculturii din comună. Pină la această dată. 1n comuna
Ungureni sint două gospodării agricole colective șl opt în-
tovărășiri agricole. învățătorii șl profesorii din Ungureni,
dlndu-și seama de puterea exemplului personal tn munca
de educare șl mobilizare a maselor, au fost cel dlntti care
s-au înscris tn gospodăriile agricole colective șl prestează
zile-muncă în timpul liber. Din cel zece învățători șl profe-
sori de la școala de 7 ani din Ungu-enl. de pildă, opt slut
colectiviști, reușind prin exemplul lor să atragă o bună
parte din țăranii muncitori In gospodărie.
La baza muncii noastre politice stă principiul liberului
eonslmfăm'nt. Această orientare a determinat colectivul că-
minului cultural să evite organizarea activității tn ..general''.
Colectivul de conferențiari al căminului, format din cadre
didactlce și țărani fruntași, ■ îmbrățișat o tematică legati
de transformarea aodalisti ■ agriculturii, elaborlnd conferința
legate de specificul comunei noastre. Așa au fost tlnute con.
ferlnțele : .De ce a Intrat Nicolae Munteanu tn gospodlrla
agricolă din Ungureni”. .SI cultivăm toate culturile tn
comun la întovărășire”, .Să comasăm parcelele din Slobozia”,
.Ce avantaje a obtlnut tov. Vrabie Intrtnd cu tot pămtntul
tn întovărășire” și alte subiecte legate de viata sandul. Fap-
tul că multe conferințe sint tlnute de țărani Irunt-șl. colecti-
viști sau întovărășiți face ca puterea lor de convingere aă
crească simțitor.
Pentru a populariza prin m/'.oace cit mal variate rezulta-
tele obținute de gospodăriile agricole colective șl întovără-
șirile din comună învățătoarele Marii Slănescu. Dobranlcl
Olița. Elena Grădlnescu și alții organizează periodic expo-
ziții comparative de produse igr.cole (exponate din gospo-
dăria agricolă colectivă alături de exponate din sectorul In-
dividual). De altfel, popularizarea rezultatelor obținute de
cele zece unități socialiste d r comună se mai face și prin
programele brigăzilor artistice de agitație. 1nttlniri1e țăranilor
colectiviști șl întovărășiți cu ceilalți țărani muncitori din
sate etc.
In același timp. învățătorii șl profesorii din Ungureni se
preocupă intens de înarmarea elevilor lor cu cunoștințe agro-
tehnice. cultlvtndu-le dragostea pentru munca agricola. El II
pregătesc asifel pentru a deveni participanti priceputi șl ho-
tărttl la lupta In vederea transformării socialiste a agricul-
turii.
Folosind, pe baza prețioaselor îndrumări ale Constituirii
pe tară a țăranilor șl lucrătorilor din sectorul socialist al
agriculturii, experiența pozitivă acumulată plnă acum. In.
tensiticlnd șl lărgind actlvlta'ea obștească, pedagogii din
rii lecfiei menționează adeseori In
structura lecțiilor prezenta unui așa
numit moment organizatoric. In în-
tocmirea planului de lecție, în des-
fășurarea propriu-zisă a lecfiei și In
analiza ei. felul cum este rezolvată
această parte a lecției dă naștere la
multe dificultăți șl constituie In mod
frecvent un prilej de discuții contra-
dictorii. Iată de ce este necesară
discutarea acestei probleme.
Care este valoarea și metodica
realizării acestui moment din lec-
fie f De la Început se impun cîteva
precizări- Intli, din constatarea că
momentul pregătitor al lecfiei coin-
cide întotdeauna cu începutul lec-
ției, ș-a tras concluzia că orice lec-
fie trebuie să aibă In chip obligato-
riu un așa-zis „moment organizato-
ric", deoarece orice lecție are un
Început. Aceasta a dus mai departe
la tratarea formală și superficială a
momentului organizatoric al lecfiei,
la o rezolvare mecanică (notarea
absentelor, Închiderea cărților,
scoaterea caietelor etc.) și la suba-
precierea altor aspecte. Alte ca-
dre didactice socotesc, tot In mod
eronat, că In realitate nu există un
asemenea moment în lecție sau că
Începutul lecției rezolvă de la sine
această etapă. De aci a rezultat pă-
rerea greșită că realizarea momen-
tulul pregătitor
oricum, că ei nu
specială.
Minimalizarea
se poate iace
cere o pregătire
efectelor acestui
comuna noastră sint
lo- la întărirea și
culturii, la sporirea
hotărlțl să contribuie
dezvo'tarea sectorului
continuă a producției
VASILE SAVA
cu toate puterile
socialist al agri-
agrlcole.
directorul școlii de 7 ani din comuna Ungurenl-Bacău
Cadre bine pregătite pentru agricultură
moment asupra desfășurării ulte-
rioare a muncii a dus în practică la
începerea oricum a lecției, fără
nici o pregătire prealabilă a elevi-
lor, reduclndu-se această parte la
simpla verificare a temelor.
Ce ne spune pedagogia In legătu-
ră cu această chestiune 7 Că orga-
nizarea clasei pentru lecție este o
verigă obligatorie in structura lec-
ției mixte. Prin urmare, momentul
organizatoric, mai ales ca o etapă
distinctă, nu este o verigă indispen-
sabilă în structura oricărei lecții.
Știm că un asemenea moment este
cu atît mei necesar cu cit avem de
a face cu copii de vîrstă școlară mai
mică (urde este de fapt și lecfia
mixtă mai frecventă) și că necesita-
tea introducerii lui în celelalte lec-
ții, la elevii claselor mari din școa-
la medie, devine mai rară. Necesi-
tatea obișiHurii elevilor de vîrstă
mică cu pregătirea pentru desfășu-
rarea lecției, cu adoptarea unei ți-
nute ordonate, active și conștiente
la lecfie. necesitatea formării unor
deprinderi legate de activitatea In
clasă precum șl a creării condițiilor
necesare muncii în colectiv explică
irecventa mare a momentului orga-
nizatoric mai ales la lecfiile finute
In școala de 4 șl de 7 ani.
Modul cum poate 11 rezolvat acest
moment depinde de o serie de fac-
tori: situa/ia concretă a clasei,
vîrstă și nivelul de dezvoltare al e-
levilor, caracterul activității ce se
va desfășura etc. Determinant este.
Insă, iadul profesorului- Să luăm
cîteva exemple pentru a vedea cum
se realizează în practică, la diferite
clase, acest moment al lecției.
Intrînd în clasa a V-a . JE, un pro-
fesor din Baia Mare a notat absenții
și a scos un elev la răspuns, iără
a asigura In prealabil disciplina. La
aceeași clasă. In ora următoare, un
alt profesor, găsind clasa tot nedis-
ciplinată, s-a oprit Ia ușă cîteva mi-
nute. fără a spune ceva, așteptînd
ca elevii să restabilească liniștea.
Pe urmă a trecut In fața clasei, a
notat absentii și a veriticat temele.
La o școală din Satu Mare, un pro-
fesor de matematică, intrînd In cla-
să, a qăsit murdărie pe jos. El a r
dresat clasei cîteva observafij scurte
pe un ton plin de seriozitate, făelnd
să încurajeze elevii arătîndu-!e că
prezenta unui străin în clasă nu tre-
buie să-i sperie. Prin aceasta n-u
lăcut decif sa sporească emoția ele-
vilor. In schimb, un alt profesor, de
la o altă școală, după notarea ab-
sentelor, s-a uitat peste clasa intimi,
dată, a spus o glumă și a Începui
lecția așa cum o începea de obicei,
făcind abstracție de prezența In-
spectorului- Firește că In acest din
urmă caz atitudinea profesorului a
inlluenfat pozitiv psihologia clasei.
Organizarea clasei pentru lecfie
poate lua forme foarte variate. Am
asistai la lecții reușite la clasele a
IX-a șl a X-a, care au început
direct cu anunțarea subiectului lec-
ției noi. Aci, simpla Intrare a pro-
fesorului In clasă era pentru elevi
semnalul începerii activității. O-
rientarea șl adaptarea clase! Ia exi-
gentele profesorului dovedeau de-
prinderi deja formate la elevi, ca
urmare a unui anumit stil in acti-
vitatea profesorului respectiv.
începutul lecției are o importantă
tul cu elevii și alte asemenea amă-
nunte determină dispoziția elevilor
pentru lecfie și creează o atmosferă
favorabilă desfășurării acesteia. Da-
că profesorul intră sau nu în clasă
la timp, dacă are un aer obosit si
plictisit sau proaspăt și optimist,
dacă șovăie pînă Începe lecția sau
înviorează și mobilizează clasa din
primele momente — toate acestea
au darul de a închide sau deschide
profesorului drumul către sufletul
copiilor. Nu trebuie neglijate de că-
tre profesor nici alte aspecte, cum
ar fi aprecierea curățeniei șl a finu-
tej elevilor, pregătirea materialului
didactic, notarea absentelor șl even-
tual verificarea temelor-
Fără a exagera valoarea organi-
zării clasei pentru lecfie, trebuie să
admitem că asigurarea condițiilor
optime de muncă Încă de Ia Începu-
tul orei contribuie Intr-o mătură În-
semnată Io
mordia] In
fantei unui
lecfie este,
succesul lecției. Pri-
recunoașterea impar-
asemenea moment In
Insă, utilizarea varie-
apel la demnitatea elevilor,
după
care a trecut la ascultarea lor. La
clasa a VIH-a de la aceeași școală,
un alt prolesor, într-o situație simi-
lară, a pierdut mult timp, ducînd o
discuție obositoare, fără elecl asu-
pra elevilor.
Încă două exemple. Intrînd la e/a-
sd însofit de Inspector, un
din regiunea Baia Mare a
profesor
încercat
deosebită
Întreaga i
nu] just,
doptarea
I șl adeseori Influențează
desfășurare a lecfiei, To-
atenția acordată clasei, a-
tactului necesar în rapor-
tățll de procedee prin care acesta
poate fi realizat.
DUMITRU SALADE
Cluj
Zile de vacanță
Cadrele didactice de la centrul școlar agricol din Rlmnlcu
Sărat au dezbătut pe larg documentele Consfătuirii pe
țară a țăranilor șl lucrătorilor din sectorul socialist al
agriculturii și. tn special, expunerea tovarășului Gh. Gheor-
ghlu-Dej, prezentată cu acest prilej.
Analiztnd In spiritul acestor documente felut tn care se
asigură instruirea ucenicilor agricultori, zootehnldenl. pre-
cum și a maiștrilor agricoli, conducerea școlii a elaborai o
serie de măsuri menite să contribuie la o mal bună pre-
gătire a viitorilor muncitori și tehnicieni agricoli.
Astfel, s a stabilit ca pe cele 200 hectare ale fermei expe-
rimentaie a școlii, ucenicii, sub îndrumarea maiștrilor, să
desfășoare o activitate concretă, tn concordantă strfnsă cu
programa de tnvățămlnt- Pe u suprafață de 60 hectare se va
cu'tlva grtu șl porumb hibrid. Malștrll-instruclorl șl elevii
școlii s-au angajat să obțină tn acest an o recoltă medie de
2.800—3.000 kilograme grlu șl porumb la hectar șt să ctștige
drapelul de fermă fruntașă pe raion, ca șl tn anul trecut.
Tovarășul Gh. Gheorghlu-De| ne arată că : „Invătămlntel
profesional agricol trebuie să devină un Invătămînt de masă
tn care să se poată pregăti un număr eh mal mare de ti-
neri din rtndul țărănimii cooperattvizate. muncitori din gos.
podăriile agricole de stat șl S.M.T. url. ca astfel să dăm
agriculturii un tip nou de muncitor al ogoarelor, bine pre-
gătit pentru a smulge pămtntulul ctt mal multe roade".
Conștienti de rolul nostru tn îndeplinirea acestei mărețe sar.
cinl, am Început a lua o serie de măsuri In vederea asigu-
rării unei și mal temeinice instruiri a viitorilor muncitori șl
tehnicieni agricoli. Astfel, 1n noul an școlar vom mări
parcurile zootehnice și de mașini agricole ale fermei experi-
mentale a școlii, aslgurind astfel posibilitatea Instruirii unul
număr mal mare de ucenici șl elevi. In același timp, viito-
rilor brigadieri, maiștri agricoli șl zootehniști 11 s-au asi-
gurat condiții optime pentru activitatea practică, nu numai
la G.A.S. șl S.M.T. din localitate, cl și tntr-o gospodărie
agricolă de stat din regiunea Ploeșli. Au fost luate tot-
odată măsuri tn vederea axării Invătămintului teoretic pe
o serie de probleme concrete șl actuale, cum ar fi de pildă:
tehnica Insămlntărilor, mijloacele pentru creșterea produc-
ției agricole etc.
Toate aceste măsuri. 1a care mat adăugăm entuziasmul
cadrelor noastre didactice, no dati garanția creșterii, tn vil.
torul apropiat, a unor muncitori șl tehnicieni capabili să
contribuie la înflorirea agriculturii noastre socialiste.
NICOLAE ȘTEFANESCU
directorul centrului școlar agricol din R. Sărat
n u m a
O ÎNTRECERE INTRE IUBITORII ARTEI.
0 ORIENTĂRI IN PREDAREA CITIRII PE TREAPTA POST-A.
BECE DAR A.
O CONSOLIDAREA CUNOȘTINȚELOR LA MATEMATICA.
Dupi mult« zile de griji șl
mici necazuri, după	multe
zi'e de cursuri, de „teme
pentru acasă", de dejunuri înghi.
tite în grabă și cu frica întîrzierii,
a venit vacanța — prilej de reia,
xare șl libertate, care răsplătește
eforturile muncii de mai multe
luni.
Apele lacurilor și rîurllor sînt
încă reci, iar plajele sînt pustii.
Dar pentru iubitorii de înot, ba-
zinul acoperit de la Floreasca a
rezolvat problema. Vreme de două
zile a avut loc aici o înverșunată
întrecere între reprezentativele de
elevf ale orașelor București șl
Cluj. Pentru „Cupa vacanței de
primăvară" înotătorii din București
au depus serioase eforturi, oare eu
fost răsplătite de bucuria victoriei
In majoritatea disputelor.
Eevll de la școala medie nr. 1
din Sighișoara visau de mult 1a
o excursie tn București. Vacanța
aceasta le.e permis să-și tmpli.
nească. în sfîrșit, acest vis. Au
putut astfel să admire nenumăra-
fele tablouri expuse la Muzeul de
artă el R.P.R.. să se minuneze tn
fata bogăției de piese pe care le
păstrează Muzeul de istorie natu.
rată „Grigore Antipa", să cerce,
teze bolta cerească la telescoa.
pele Observatorului
Astronomic
• FESTIVALUL REPUBLICAN AL ȘCOLILOR SI INSTITUTE-
LOR DE ARTA.
sau să se emoționeze contemplînd
armurile și frumusețea veșmintelor
din diverse secole, expuse
Muzeu, militar centnal. In
teva zile, elevij au sorbit pe
răsuflate tot ceea ce Capitala
La
ci-
ne,
are
mal frumos sau mai interesant,
alerg’nd de l.a Muzeul satului la
Opera de stat, de la Palatul pio-
nierilor la Grădina botanică, de ia
Parcul de cultură și odihnă
„Casa Scînteii*.
Elevii de la școala medie
Ia
din
Slănic au avut tn zilele de vacan.
ță oaspeți pe elevii bucureșteni
de la școala medie nr. 20 „Gh.
Șinoai". Pentru Început, în seara
primei zile au participat la o re-
uniune .în care au legat prietenii
și cunoștințe. Gazdele șl.au con.
dus apof noii prieteni tn împreju.
rlmile orașului, pentru a admira
„muntele de sare“, salina, „mun-
tele verde", lacurile sărate șl pa-
norama Slănicului privit de pe
înălțimile înconjurătoare.
...S-ar crede că dacă munca ele.
vilor se rezumă de fapt la a în-
văța, vacanța — destinată odih-
nei —ar putea să însemne ruperea
oricăror relații cu învățătura.
Dacă ne.am duce însă tn prima
zi de după vacanță să-l ascultăm
cum se întrec să-și povestească
ce au făcut în tot acest timp, vom
vedea că au aflat și au Învățat o
mulțime de lucruri noi.
O. V.
activitate de cuL
colțuri (le patriei.
mai îndepărtate
IU
șl instructori
zilele acestea
făill enluxlai-
a da republl-
tinetel capa-
pină fn cele
Ioanelor de unde au venit o bogati
turallzme a maselor.
Repertoriile cu cire s-eu prezentat la concurs
care cuprind cele mal frumoaie producții literare ți
muzicale ale creatorilor de arti romîni șl de alte na-
ționalilățl din țara noaitri, ale creatorilor de arfă pro-
gresiști de peste hotare — ne vorbesc de un adine
sentiment de dragoste șl admirație față de tezaurul
artistic al poporului nostru șl al popoarelor din
țările care construiesc socialismul.
învățători șl profesori, educatoare
superiori de pionieri, cu loțll au adus în
pe scenele celor patru mari orașe ale
mul cu care muncesc nu numai pentru
dl noastre un tinerel bine pregătit, un
bil, dar șl pentru a duce torța culturii
Timp da aproape o ilplămtnă s-a desfășurat tn
țară faza Interregională a primului concurs re-
publican al cercurilor artistice de amatori ale
Sindicatului Muncitorilor din Invățămînt și Cultură.
Sute de învățători, profesori, educatoare și instructori
superiori de pionieri, tineri șl vlrstnici, de toate națio-
nalitățile, înmănunchiați în nenumărate format1! de
cor, orchestră, teatru, dans au venit să se întreacă pe
scenele orașelor Ploeștl, Cluj, Craiova sau lași, um-
plînd de admirație sufletele spectatorilor.
Cele mal muhe din cercurile artistice concurente
au desfășurat ani de-a rindul in satele șl orașele ra-
PREȚUIND
FRUMUSEȚEA
FOLCLORULUI
Activitatea
cadrelor didactice
la sate
Mobilizați de importantele doc»*
mente ale Consfătuirii pe țară a ti-
ranilor și lucrătorilor din sectorul
socialist al agriculturii, învățătorii *1
profesorii din raionul Zeletin și-a»
intensificat munca de propagandă
rindurile țăranilor muncitori. ca
cercurile agrotehnice organizate tn ca-
drul căminelor culturale din comunele
Dănăila, Benești, Răchitoasa învăță-
torii Vasile Luchian, Constantin Papa.
Gheorghe Boldea și alții au ținut
expuneri pe teme ca „Pregătirea și
folosirea îngrășămintelor naturale și
minerale", „Gospodăriile colective asi-
gură o viață fericită membrilor lor"
șl altele.
Expunerile ținute de cadrele didac-
tice la căminele culturale au
ajutat pe țărani să-și îmbogățească
cunoștințele agrotehnice, să înțeleagă
mai bine avantajele muncii în comun.
CONSTANTIN PREDESCU
Zeletin
Un ochi critic ar mai putea «pu-
ne încă foarte multe — bune ți
rele — despre valorile cercurilor
artistice ale muncitorilor din Invă-
țămlnt care s-au prezentat pe sce-
nele ploeștene. Dar, făcind apre-
cieri, oricine ar trebui să-fi amin-
tească ți de anumite lucruri care
nu se văd pe scenă. Căci nu odată
astfel de cercuri au pornit pe dru-
muri desfundate de tară Intr- - că-
ruță sau intr-un camion descoperit
infrimtind praful si ploile si. pe
scenele modeste ale căminelor cul-
turale. au Inctntat ochii și sufletele
a sute st sute de oameni dornici de
cultură.
gîunii de nord, coral din Sighet ■
cintat, după o suita maramurevana
și una din Țara Oașului, cîntecul
căxaeesc „Zaeavala Zosulea" i» lim-
ba ucraineană și „Valarile Amur»-
lui" de Sokolov in limba rasă ; earal
are pregătite și eiateee maghiare și
evreiești.
Cadrele didactice din comuna Sîn-
tniclăuș, raionul Tîrnăveni, desfășoară
o vie activitate culturală la coltul
roșu al gospodăriei agricole colective
din localitate. Aici activează o echipă
de dansuri populare romînești și ma-
ghiare. o echipă de teatru ți un an-
samblu coral, care dau în mod re-
gulat spectacole mult gustate de să*
sirius deșeuri de maculatură și hlrtie tn cantități
Imbinînd
Mic colocviu literar
teni, cu un
Her-
Discutăm ți despre familia
O. BUZESCU
din Huedin :
apoi
Albert din Gherla tn
samblu a satului. De aci discuția
se
deplasează, firesc, către tehnica de
de
să se piardă
Noi ateliere școlare
par-
cinsti memoria luptă-
gogilor, părinților ți elevilor
Pentru a
Prof. VALENTIN FURDU j
ORIENTĂRI ÎN PREDAREA CITIRII
simfonică prezentată la
I
1
=
|
este
profesorilor
din Satu Mare
<
S
nu se
litate
Explicația constă in aceea că
măresc să înțeleagă șenșpl
lor de cuvinte in mod legat.
■ descifra sensul propoziției,
Caracteristic pentru citirea
Antrenînd
au copii in
pe țărani! muncitori care
școală, învățătorii șl pro.
compozifie. îmbinarea planurilor
acfiune, caracteristice de stil etc.
se înviorează
ceilal(i elevi.
multă
dana
juneții, prepoziții etc.
Citirea corectă a cuvintelor
romînese, echipa de dansuri maghiar*
din Sîngiorgial de Pâdnre, dinu*
torii din Inen, din Sf. Gheorghu și
personaj le folosește pentru a
veni.
repre-
înfră-
al in-
dintre
exis-
s-a
ur-
re'
în
concurs),
colectivele
mică indis-
apelind la
mentele esențiale, fără
In amănunte.
Treptat, atmosfera
ți intră tn discuție ți
GL. STATN1C
București
timp relativ scurt școlarii au
tat îndemînarea de a lucra
simple de uz casnic, conform
gramei de lucrări practice.
post-abecedară se ob-
raport între percepe-
copiilor și procesele
O ACȚIUNE PATRIOTICA, Pionierii școlii elementare nr, 8 din București au
apreciabile.
expunerii. Atita
răspund — ți
și Barabas Lndovic din Cristurul
Seeuiese.
Bogăția și varietatea pieselor pre-
vreme cit ti întrebi,
răspund sumar, tn
repertoriu ales cu grifă.
ȘTEFAN COVRIG
Stnmicliuș
acum s-a pierdut un cordon,
rupt un nasture și este nevoie
gentă de un ac. Totul trebuie
zolvat rapid. Timpul fărimițat
ce privește
am folosit o
profesională
căpa-
piese
pro*
soliștii Pcter
„Fecioreasca"
Pe treapta
servă un nou
rea vizuală a
In costume naționale
au interpretat un
maghiar șl cîntece
1 din orașul
unui membru al juriului.
Gigi lonescu, ne-a măr-
...un adevărat spectacol
am văzut In „Gaițele'
lor pe teapta post-abecedară
faptul că nici cititul corect nici în-
cîntec popular
romînești. Intre bucățile corului ma-
ghiar din Tîrgu Mureș și-a găsit Ioc
clntecul romînese „In poenița" inter-
zentate, caracterul lor atît de
zentativ pentru naționalitățile
țite, nivelul artistic deosebit
terpretării celor mii multe
ele — iată itîtei dovezi ale
cum perceperea vizuală are și o
funcție de recunoaștere prealabilă a
structurilor grafice următoare. Nu-
netelor și literelor din abecedar și .mai in citirea unor cuvinte monosi-
are funcția de a face trecerea de la
torii din echipa Negresti-Oaș,
Gherla care au executat eu
elegantă „Romana-. veehi
mișcării vorbirii. Pe cită vreme pe
treapta abecedară controlul vizual
constituia o necesitate absolută, a-
școlii medii nr.
Zilele acestea, orașul Craiova
a trăit o adevărată sărbătoa-
re : Învățători, profesori, e-
ducătoare și instructori superiori
de pionieri — artiști amatori —
s-«u întrecut în fața unui nume-
ros public, cu cele mai frumoase
dansuri și cîntece, cu cele mai în-
drăgite piese de teatru, cu cele mai
iubite versuri.
Am urmărit cu admirație graba
cu care craiovenii și spectatorii so-
siți din toate părțile Iți părăseau
locurile atunci cînd programul lua
sfirșit Intr-o sală de concurs, pen-
tru a fugi la un alt teatru ca să
mai „apuce ceva' din numerele
prezentate acolo de alte formații
artistice. Am citit în această grabă
nu numai setea de cultură a pu*
blicului dar ți buna pregătire a con*
cuxenților, care au cucerit sufletele
și care — de altfel — au pus ade*
sea la grea Încercare juriul ce tre-
buia să stabilească rezultatele în-
trecerilor.
In aceste zile s-au prezentat pe
scenele celor trei teatre din locali*
tate cele mai bune echipe de dan-
suri populare ale cadrelor didactice
din raioanele Arad, Rîmnicu VII*
cea, Filiași și Caracal, colectiva
dramatice din Lugoj, Reșița, Sebeș,
Tumu Severin, Baia de Aramă,
Găiești, Cîmpulung Muscel, Deva și
Craiova, formații corale din Pitești,
Lugoj, Rîmnicu Vîlcea, Vulcan,
Craiova, formații orchestrale din
Rîmnicu Vîlcea, Curtea de Argeș,
Tîrgu Jiu și Arad, brigăzi artistice
de agitafie din Cristești, Balș, Bă-
beni, Craiova, recitatori, soliști vo-
cali și instrumentiști.
Ca o notă dominantă în progra-
mul celor mai multe formații artis-
tice, am desprins atenția mare ce
s-a dat producțiilor folclorice : au
fost inserate în repertoriile echipe-
lor concurente numeroase cîntece
și dansuri populare de pe frumoa-
sele plaiuri bănățene, ardelenești
sau oltenești. Unele din aceste pro-
ducții sînt culese de înșiși învă-
țătorii și profesorii școlilor elemen-
tare și medii din regiunile Timi-
șoara, Hunedoara, Craiova ți Pi-
tești (de pildă echipa de dansuri
din Arad — care împlinește fn cu-
rind un deceniu de activitate ar-
tistică și care s-a bucurat de un
aucces deosebit în fața publicului
spectator — a prezentat jocuri romî-
nețti culese de profesoara Letiția
Muscă, pe melodii adunate din po-
por de înv. Ion Florea). A îneîntat
privirile și a sporit atmosfera săr-
bătorească frumusețea portului ro-
minesc, pitorescul costumelor în
care s-au îmbrăcat nu numai dan-
satorii, dar și o bună parte din re-
citatori, prezentatori, coriști etc.
Concursul interregional al forma-
țiilor artistice de amatori desfășu-
rat în orașul Craiova a fost nu
numai un prilej de descoperire a
unor talente deosebit de valoroase,
dar și un prilej de afirmare a pre-
țuirii pe care o acordă pedagogii
artei noaitra populare, tezaurului
folcloric al poporului nostru.
VAL MURA
armonios eele mai diverse ealori și
înflorituri, s-au period st pe aeeaă
numeroase echipe de dansuri P*1 Po-
lare romînești si maghiare. Sufragii
unanime în rindurile publicului spec-
tator. manifeatate prin aplauze și
ovații prelungite, au fatrunit dansa-
tentei unor permanente preocupări
artistice fn rindurile cadrelor didac-
tice și din această parte a țarii.
G. VARZARU
EXAMEN
ARTISTIC
In culise, ca de obicei, dom.
nesc agitația, emoția și hao-
sul. Vorbe șoptite precipitat,
exclamații lebrile, doi pași de dans
uitați, o replică repetată, obraji
învăpăiați, nervozitate. In curind
cortina se va deschide și tocmai
secun.de se strecoară nemaipome-
nit de repede și gongul implacabil
cheamă artiștli-amatori pe scenă.
Pedagogii — examinatori de profe-
sie — vor da examen in fața unor
comisii pretențioase : spectatorii și
juriul.
Vreme de 5 zile cercurile artiști*
lor-amaton din regiunile Plo-
ești, Stalin, București și Constanța
s-au perindat pe scenele din Plo-
ești supunind exigenței spectatori-
lor realizările lor.
Corul de la Sibiu a deschis seria
cu un ansamblu impresionant, de
peste 100 de persoane. S-a distins
prin repertoriul bine ales, în care
primele două piese — „Cîntec pen-
tru Republică" și „Gatere și circu-
lare' — compuse chiar de membri
ai corului, au fost excepțional de
bine cîntate. Omogenitatea vocilor,
conducerea elastică a frazelor mu-
zicale, excelenta muzicalitate a co-
rului au stîrnit repetate ropote de
aplauze. Mai puțin valoros din
punct de vedere coral, ansamblul
Orașului Stalin a fost apreciat pen-
tru realizările orchestrei semisim-
fonice (Este de remarcat că aceas-
ta a fost singura orchestră semi-
ECHIPE NUMEROASE
REPERTORIU BOGAT
ÎNFRĂȚIȚI
IN CINT ȘI IOC
Și la Cluj, formatii de teatru,
coruri, echipe de damuri, bri-
găzi artistice de agitafie, soliști
vocali, dansatori și instrumentiști,
recitatori promovati la fazele ante-
rioare ale concursului desfășurat în
regiunile Baia Mare. Oradea, Cluj și
Regiunea Autonomă Maghiară au
venit ca ce au avat mai bua ia pro-
gramul lor, oferind spectatorilor clu-
jeni doua iile de reale satisfacții spi-
rituale, de bucurii de neuitat.
Ca un simbol al frăției dintre
romîni și naționalitățile conlocuitoare,
corurile, orchestrele și echipele de
dansuri au înscris în programele lor
cfnteee și jocuri populare romînești,
maghiare și ucrainene. Cîteva exem-
ple din bucățile prezentate ilustrează
cit se poate de bine prietenia ce
există între pedagogii de toate națio-
nalitățile din Ardeal și stima reci-
procă pentru specificul cultural al
fiecăreia. Corul din Oradea, care a
avut doi dirijori romîni și unul ma-
ghiar, a cintat cunoscutele „Răsunet
din Crișana", „Bihoreancă", pre-
cum și melodia unui dans maghiar
din secolul XVI. Corul și orchestra
pretat în limba romîna. Formația
corală combinată a orașelor Turda și
Cimpia Turzii a adus pe scenă, ală-
turi de ,,Țarina de la Abrud *, doua
cîntece populare maghiare din regiu-
nea Cluj. Solista Recsei Magdalena,
educatoare din Careii Mari, a inter-
pretat în limba maghiară cîntecul
romînese „Țara mea". Specific re-
In ceea
de teatru,
creție pur
impresiile
Regizorul
turisit că
de teatru
cercului de la Călărași'. Intr-ade-
văr, „Gaițele' cicălitoare, certăre-
țe, bătrîne și nesuferite au fost la
înălțime. Elena Popescu, în Colette,
s-a comportat degajat și cu sigu-
ranță, rezolvînd cu ingeniozitate
momente dificile. Numeroase scene
au fost realizate cu o adevărată
artă : scena leșinului Margaretei
(lolanda Dain) sau scena bătăii
după moartea Margaretei. Este de
subliniat că interpretul lui Mircea,
deși a avut de luptat cu un fizic
puțin adecvat rolului, s-a descurcat
totuși cu multă ușurință.
Dintre brigăzile artistice s-a dis-
tins in primul rînd brigada din
Suhaia (Zimnicea). Dacă tovarășii
din Suhaia ar înlătura din text tot
ceea ce este lozincard, banal și
naiv, dacă ar trece accentul pe mo-
mentele satirice și comice, calita-
tea brigăzii ar crește enorm. Au
fost c teva scene savuroase care
pot fi păstrate și speculate mai
mult (Scena ceasului din cancela-
rie, cupletul elevului etc.).
Cit despre dansuri, ansamblul
din Tulcea a adus o notă pitoreas-
că prin valorificarea artei minori
taților naționale. indreptindu-și
atenția asupra dansurilor turcești
și grecești. Frumoasa ..horă a fe-
telor" prezentată de ploeștence a
dovedit de asemenea preocupare
pentru valorificarea folclorului din
regiunea respectivă. Calități apre-
ciabile în ceea ce privește coordo-
narea, mișcarea scenică, precizia și
siguranța a dovedit cercul de dan.
suri din Zimnicea. Trebuie să men-
ționăm însă că „Alunelul", „Cîrli-
gul", „Ca pe baltă" ți „Geampara-
lele" nu implică prea multe dificul-
tăți de interpretare.
Bătrlnu! Iași a fost zilele trecute
locul de Intllnire a peste 1200
pedagogi veniți aici de pe În-
tinsul plaiurilor Moldovei și Mun-
teniei pentru a participa la pasio-
nanta întrecere în care i-a angajat
concursul artistic inițiat încă acum
mai bine de un an, de către C.C.
al S.M.l.C.
Pedagogii artiști-amatori din Ră-
dăuți și Brăila, din Moinești și Bo-
toșani, din Piatra Neamț ți Iași,
din Zeletin, Tîrgu Neamț, Chie-
triș șl Săbăoani și din alte nu-
meroase localități au venit să-ți
arate măiestria cu care reușesc să
dezvăluie maselor comorile artei,
să le tacă astfel educația in spiri-
tul luminoasei ere a socialismului.
Luni de-a rindul, din școlile rai-
oanelor Piatra Neamț, Moinești,
Tirgu Neamț etc. au pornit Ia re-
ședință dascăli ca să pregătească
repertoriul corurilor i luni de-a
rindul, in serile de iarnă, numeroși
dascăli au dezbrăcat haina lor o-
bișnuită și s-au străduit să dea
viată eroilor din piesele de teatru
cu care înainte încă de a se pre-
zenta la concurs au emoționat ini-
mile spectatorilor din multe locali.
tă(i unde turneele teatrelor ajung
rar sau de loc.
In cite seri, degetele obosite de
condeiul sau de creta mînuile ziua
in orele de curs, au alergat pe Ins.
trumentele muzicale, pentru a reuși
să împărtășească ascultătorilor cît
mai multe melodii I...
Ceea ce a impresionat în acest
concurs a fost bogăția domeniilor
de manifestare artistică : de la mu-
zica corală și instrumentală cu nu-
meroase și grele acorduri și nuan-
țe, Ia melodia simplă, caldă, cînta-
tă de soliștii vocali și Instrumen-
tiști, de la poezia sau bucata de
lectură interpretate cu talent de
recitatori și cititori artistici, de la
piesele Intr-un act la operele dra-
matice de mare amploare, de la
dansul săltăref la complicatele Îm-
binări ale programului de brigadă,
toate au intrat In preocupările artiș-
tllor-amatori din rindul pedagogilor.
Ceea ce a reținut atenția specta-
torilor au fost pasiunea cu oare re-
pertoriile au fost executate ți mă-
iestria pe care au vădit-o coruri ca
cele de la lăți șl Galați, colective
de teatru ca cele de Ia Botoșani, Ro-
man și Brăila, soliști ca Radu Vasile
și Radu Margareta din Pașcani, re-
citatori ca Spinache Gheorghe, Je-
lescu Benedict șt Pau/ina Mihăiles-
cu etc.
Au smuls aplauze interpretii u-
nor roluri din piesele de teatru ca;
Spinache Gheorghe din Brăila,
Ucrainei Aspasia din Botoșani,
Gaspei Maria din Dărmănești ș a.,
care au reușit să se ridice pînă la
nivelul creației unor actori de pro-
iesie.
Concursul a scos la iveală și ta-
lentati creatori de lucrări origina-
le, așa cum este Vasile Mihnea —
autorul piesei de teatru in 3 acte
„Dirigintele".
Prilej de schimb de experiență,
concursul a olerit participantilor
posibilitatea de a vedea citeva din
frumoasele spectacole ale operei ți
Teatrului National, ca și de a vi-
zita numeroase monumente și locuri
istorice din capitala Moldovei.
ION BAD1CA
/ntr-una din zilele trecute am stat
de vorbă cu ci/iva elevi din
clasa a X-a a școlii me-
dii nr. 12 din Capitală. Am folosit
acest prilej pentru a afla cite ceva
cu privire la gustul lor pentru lec-
tură, la cunoștințele lor din dome-
niul literaturii. Fiindcă doream să
descopăr amănunte asupra capacită-
ții lor de selectare ți interpretare
independentă a celor citite, m-am
gîndit să discut cu ei despre o car-
te care nu a fost aalizată la orele
de curs. Așa că am început să vor-
bim despre ,Jon" al lui Liviu Re-
breanu.
La început elevii erau puțin cam
stînjeniți de prezența mea și se
cam codeau să intre în discuție. In
sfirșit, unul din ei. Cornel Drago-
mirescu, sparge gheața și începe cu
ceea ce este mai simplu: subiectul
cărții. In citeva propoziții sinteti-
zează substanța epică a romanului.
Remarc că reușește să rețină ele.
delea. După cite văd, Titu Herdelea
nu se prea bucură de simpatie din
partea elevilor. Este socotit ca un
om ușuratic, care nu produce nimic.
Pe Zaharia Herdelea elevii tl des-
consideră pentru că are un caracter
slab ți trimbifează un fals patrio-
tism, care se schimbă In funcfle de
interes. Cornel Lupașcu dă familiei
Herdelea o caracterizare de ansam-
blu ți insistă asupra trăsăturilor
mic-burgheze ale membrilor ei. Tre-
clnd la o problemă de compozifie,
același elev justifică prezenta aces-
tor personaje tn roman prin dorlnfa
autorului de a da o imagine de an-
Duminică 13 aprilie a.c. ora 12, se
deschide expoziția de artă plastică a
profesorilor de desen din București,
în sălile clubului Sindicatului Mun-
citorilor din Tnvățămint și Cultură,
din b-dul 6 Martie nr. 32.
Se pare că problemele-chete ale ro-
manului le sint familiare tuturor.
Ion Marin, bunăoară, atacă proble-
ma raportului dintre social ți psiho-
logic pe care o ridică personajul
central al cărții ți-i reproșează lui
Rebreanu deformația naturalistă.
Ion trebuia să fie absolut tipic —
apreciază el — dar nu este, pentru
că autorul ti atribuie o patimă înnă-
scută pentru pămlnt. Șerban Tana-
șoca pune accentul pe procesul de
dezumanizare și recurge la compa-
rația cu „Mara” și „Moara cu no-
roc". Aceleași cauze, aceleași efecte.
Consecințele dezastruoase ale goa-
nei după înavuțire în societatea ca-
pitalistă.
Printre altele, apar și aprecieri su-
biective. Ion Marin mărturisește că
în prima parte a romanului 1-a sim.
patizat pe Ion pentru calitățile lui,
dar că ulterior l-au dezgustat ari-
vismul și mijloacele pe care acest
Mai .departe vorbim despre Ana.
Ion Clapa subliniază rolul Anei ca
pe un simbol al situației femeii în
societatea burgheză. Ea nu repre-
zintă decit o unealtă tn mina lui
Baciu șl a lui Ion, care văd In Ana
un mijloc de îmbogățire.

Am amintit mai sus numai citeva
din problemele pe care le-am dis-
cutat tn cadrul acestui mic colocviu
literar. Mărturisesc că mă așteptam
să găsesc — printre lucruri bune —
și înțelegeri greșite, idei confuze
cărora să le caut cauzele și semni-
ficația. Nimic din toate acestea. Dim-
potrivă, elevii se descurcă cu des-
tulă ușurință tn problematica vastă
și complexă a acestui roman.
Inițial i-am suspectat de lipsă de
originalitate. Socoteam că afirmațiile
pe care le fac sini învățate de un-
deva. Citeva întrebări colaterale
m-au convins Insă că judecă ți a-
preciază singuri, pe baza unor con-
vingeri proprii, care stnt, desigur,
rod al pregătirii primite tn școală.
O singură deficiență supără. Elevii
nu sînt obișnuiți cu independența
IA in observațiile pe care le-am
II făcut cu prilejul diverselor a-
sistente la lecțiile de citire ale
claselor întîia, din discuțiile pur-
tate cu cadrele didactice care lucrea-
ză la această clasă am desprins fap-
tul că unele consideră în mod greșit
treapta post-abecedară ca o etapă
foarte scurtă ce succede învățării șu-
abecedar la manualul de citire pro-
priu-zis. Ca urmare, predarea citi-
rii pe baza manualului de limba ro-
mînă se face adeseori fără a se ține
seama de particularitățile citirii ele-
vilor pe treapta post-abecedară, pe
care o consideră depășită, împrumu-
tînd metode și procedee proprii cla-
selor mai mari.
Treapta post-abecedară durează
însă pînă la sfîrșitul anului școlar,
în care timp se realizează trecerea de
la citirea pe silabe la citirea cuvinte-
lor întregi. Spre deosebire de citirea
din perioada abecedarului, acum co-
piii nu mai percep fiecare literă în
parte șt nu mai au ca preocupare e-
sențială unirea sunetelor în silabe la
vederea literelor cunoscute. Silaba
apare acum ca o formă optică între-
gită. ca o grupare întreagă de litere,
iar preocuparea esențială este de a
uni silabele în cuvinte.
O altă particularitate a cititului pe
treapta post-abecedară constă în se-
zisarea sensului cuvintelor înainte de
a fi citite în întregime. Această se-
zisare apare de obicei în timpul citi-
tului celei de a doua jumătăți a cu-
vi’ntului. Prima și cea mai mare par-
te a cuvîntului, ca regulă, se citește
pe silabe. Citirea pe baza sezisării
sensului cuvintelor face ca elevii să
se folosească în procesul citirii de
repetarea de multe ori a cuvintelor,
prin aceasta veriticind sezisarea fă-
cută.
torului patriot Avram lancu, a
cărui viață și activitate — puse
în slujba eliberării poporului
romîn de sub jugul feudalo-abso-
iutist habsburgic — constituie un
exemplu luminos de dragoste
fierbinte față de patrie și popor,
ți țintnd seama de dorința peda*
citeva cuvinte. Apoi tac. Dacă nu-i
mal întrebi nimic, nu mai spun ni-
mic. In general evită să recurgă la
o argumentare extinsă și bogată. Da-
torită acestui fapt ideile, deși juste,
apar sărăcăcioase și trunchiate. Este
o dificultate care provine din deprin.
derea de a aștepta întotdeauna spri-
jinul ce se află în întrebarea pro-
fesorului. Această lipsă, manifestată
la tineri care vor părăsi peste puțin
timp băncile școlilor, trebuie să stea
mereu tn atenția profesorilor de li-
teratură.
După ce m-am despărțit de elevi
am stat de vorbă cu tovarășa Ceor-
geta Atanasiu, profesoara lor. Mi-a
povestit cum lucrează. Metodele ei
stnt cele obișnuite: verificarea exi-
gentă a caietelor de lectură, în-
scrierea pe tablă a ideilor princi-
pale, foarte multă atenție la pre.
zentarea vieții și activității autoru-
lui (deoarece simpatia pentru un
scriitor nou trebuie cîștigată din
primul moment), folosirea la aceste
lecții a elementelor care se pot găsi
mai apoi în opera sa etc.
Informațiile ei nu mă mulțumesc.
Trebuie să mai fie ceva. Intr-adevăr,
este. In școală există un cerc de
literatură cu o activitate intensă —
„Societatea literară", cum spun,
cam pretențios, elevii. „Societatea"
cuprinde peste o sută de membri
care organizează întilniri cu scri-
itorii, țin cu regularitate recenzii,
referate pe teme mai largi sau vi-
ztnd un aspect din opera unul au-
tor, ședințe pentru încercări de
creație etc. Elevii au In felul acesta
o legătură foarte vie cu problemele
literare. De aci ți interesul lor pen-
tru literatură, și pregătirea lor.
O. B.
fesorll din comuna Urlați, regiunea
Ploeștl, au reușit să amenajeze o
seră cu încălzire centrală, pe o su-
prafață arabilă de 40 m.p. Experien-
țele efectuate aici în cadru! lucrări-
lor practice de științe naturale sînt
popularizate în sat și constituie un
bun mijloc de Ilustrare a rezultatelor
obținute prin aplicarea metodelor
științifice tn cultura plantelor.
ION BADILA
Urlati
Pentru
înfrumusețarea
orașului
Elevii și pionierii din școlile raio-
nului 23 August din București au
muncit voluntar la curățirea și În-
grijirea parcurilor. Astfel, elevii de
la școala medie nr. 33 și școala ele.
mentară nr. 46 au lucrat In parcul
din fața Gării de Est. iar elevii de
la școala medie nr. 15 și școala e.
lementară nr. 50 au lucrat în parcul
din Piața Obor. Parcurile lucrate de
elevi au un aspect îngrijit și primi-
tor.
Aiud, regiunea Cluj, minis-
trul Invățămîntului șl Culturii
a dispus ca școala medie nr. 1
din orașul Aiud să poarte denu-
mirea de Școala medie „Avram
lancu",
La școala de 7 ani Buițtea,
comuna Dărmăneștl, raionul Moinești,
s-au inaugurat recent două ateliere
școlare — unul de timplărie, iar
altul de lăcătușerie — amenajate cu
sprijinul conducerii rafinăriei nr. 8
din Dărmănești ți al comitetului de
părinți.
In aceste ateliere elevii claselor
V—VII execută sub îndrumarea pro-
fesorilor lucrări practice ca : tăiatul
metalelor cu dalta, cleștele, foarfecă
și bonfaierul, lipirea tablei, ajusta-
rea pieselor prin pilire etc. Intr-un
labice sau bisilabice bine cunoscute
se observă o „coincidere totală" în-
tre ochi și voce.
Pe treapta post-abecedară cititul
copiilor se apropie mult de cititul
lectorilor experimentați. Dar cum s-a
arătat mai înainte, cîmpul lor de ci-
tire este încă limitat față de cel al
adulților. Copiii, pe această treaptă,
citesc ca formații optice întregite
numai cuvinte scurte: pronume, con-
condiționată insă nu numai de lun-
gimea acestora, ci și de structura
lor fonetică. Astfel, succedarea re-
gulată a consoanelor și vocalelor în
cuvintele lungi face ca acestea să fie
accesibile citirii și înțelegerii sensu-
lui lor. Și, dimpotrivă, cuvintele cu
aglomerări de consoane prezintă se-
rioase dificultăți. Citirea corectă este
condiționată și de lungimea propo-
zițiilor și frazelor, de construcția și
forma lor. Astfel, propozițiile sim-
ple și dezvoltate, ale căror cuvinte
se leagă ușor ca sens Intre ele și
cu cele citite înainte, se citesc de că-
tre copii cu mai multă ușurință. De
asemenea propozițiile și frazele care
au un caracter narativ. Frazele care
conțin propoziții subordonate se ci-
tesc mai greu.
Cunoscînd in prealabil sensul bu-
cății de citire pe bază de povestire
a învățătorului, prin intuirea ilustra-
țiilor cînd acestea cuprind conținu-
tul de idei al bucății, precum ți prin
citirea-model, copiii pot citi cu ușu-
rință texte care prezintă greutăți
gradate, atît în ceea ce privește sen-
sul cit și structura fonetică a cuvin-
telor. în procesul realizării citirii o
importanță deosebită o prezintă
rapiditatea citirii. Rapiditatea citirii
este legată între altele de mișcarea
ochilor cititorului pe text. Cu cit se
fac mai multe pauze, fixări și regre-
sii, cu atît rapiditatea citirii este mai
mică. Iuțeala cititului depinde de
greutatea conținutului textului, cît și
de forma sa. Nu numai fiecare po-
vestire, ci și fiecare rînd din text,
fiecare propoziție se caracterizează
prin ritmul lor de citire. Cuvintele
al căror sens nu este clar copiilor
sint repetate citeodată de 2—3 și
chiar mai multe ori. Nu rareori co-
piii repetă și cuvinte pe care le ci-
tesc ușor și dintr-o dată, clnd lingă
acestea se găsesc cuvinte cu struc-
tură fonetică grea sau necunoscute.
poate realiza nici o altă ca-
_____ ca: expresivitatea, caracterul
conștient etc. Cercetările științifice,
practica școlară ne arată că pe
treapta post-abecedară cele mai frec-
vente greșeli de citire din acest
punct de vedere sînt: înloeuiri. omi-
teri sau adăugiri de cuvinte, silabe
ei ur-
grupe-
pentru
frazei,
copii-
este
țelegerea celor citite nu au corelație
pozitivă cu rapiditatea citirii. Intre
corectitudinea citirii pe de o parte
și rapiditatea ei pe de alta există o
reciprocitate negativă. Cu cît copiii
dau mai multă atenție citirii corecte
și înțelegerii sensului celor citite,
cu atît rapiditatea citirii este mai
mică Greșesc profund cadrele didac-
tlte care grăbesc ritmul citirii din-
colo de posibilitățile reale pe care
le asigură procesul citirii în funcție
de particularitățile, caracteristicile
lui pe această treaptă.
Indiciul de bază în însușirea de
către copii a citirii îl constituie ci-
tirea corectă. Fără o citire cerectă
sau litere, accentuări greșite, dena-
turări, inversiuni de litere sau si-
labe. Acestora li se adaugă repetă-
rile de cuvinte, greșeli care după na-
tura lor psihologică diferă de cele*
lalte. Cele mai frecvente greșeli se
observă a fi repetările și Înlocuirile.
Pentru a le putea preveni și lichida,
e necesar să fie cunoscute fn primul
rînd cauzele care le generează. Gre-
șelile de repetare au cauze variate,
ca : a) Neputința copilului de a uni
într-o imagine sonoră silabele citite.
Pentru prevenirea unor astfel de
greșeli sînt necesare explicații prea-
labile detaliate cu privire la pro-
nunțarea cuvîntului și eventual com-
punerea lui din literele alfabetului
decupat, b) Neputința copilului de a
lega cuvintele de sensul celor citite
mai înainte. Prevenirea acestor gre-
șeli se realizează prin citirea model
a învățătorului.
Dintre greșelile de înlocuiri de cu-
vinte. silabe etc. marea majoritate
au la bază sezisare sensorială
greșită.
Orientîndu-se după sensul celor ci-
tite, copilul sezisează despre ceea ce
se va vorbi mai departe și înlocu-
iește cuvîntul ce urmează cu un cu-
vînt propriu, fără ca totuși să schim-
be sensul respectiv. înlocuirile se
mai produc și datorită tendinței co-
piilor de a simplifica un cuvint ne-
cunoscut sau greu de pronunțat. In
asemenea cazuri, un cuvînt neînțe-
les este înlocuit cu altul mai mult
sau mai puțin înțeles sau chiar ne-
înțeles, dar care se pronunță mai



CONSOLIDAREA
CUNOȘTINȚELOR
LA NATEHATICĂ
CERCETĂRI
PEDAGOGICE
Trecerea elevilor de la clasa a IV-a la a V-a
Timpul oare poate fl afectat 1a
clasa a VILa, la matematică,
pentru recapitularea finală și
pentru recapitularea în vederea exa-
menului de absolvire fiind destul de
scurt, există riscul oa în perioada re-
capitulării să se ajungă atît la o su-
praîncărcare exces’vă a elevilor ott șl
la o consolidare superficială și lip-
sită de eficacitate a cunoștințelor.
Tocmai pentru a se evita această
situație se impune ca, de pe acum,
concomitent cu Însușirea de către
elevi a cunoștințelor noi din ultime-
le capitole ale materiei clasei e
VII^, să se treacă și la împrospă-
itarea și consolidarea unor cunoștințe
predate anterior tn acest an și chiar
■h anii precedenți. Repetarea cuno-
'ștințelor anterioare tn această ulti-
mă perioadă a anului școlar trebuie
să se efectueze astfel, înctt să nu
împiedice, ci să faciliteze și proce-
sul de Însușire a cunoștințelor noi.
Aceasta este cu atit mai ușor cu
ctt materia car» se predă tn ultime-
le săptămîni — rezolvarea de ecua-
ții, rezolvarea de probleme de alge-
bră cu ajutorul ecuațiilor și studiul
corpurilor geometrice — se pretează
tn mod deosebit a fi legată de cu-
noștinței© însușite anterior de elevi.
După cum se știe, la matematică,
predarea unor cunoștințe noi oferă
profesorula1, de cele mai multe ori,
«I prHejuj de h reaminti elevilor și
unele cunoștințe studiate anterior și
care stnt In strt-nsă legătură cu aces-
tea. Și In această perioadă este nece.
sar să folosim asemenea posibilități.
Bunăoară, fa lecțiile despre con
și trunchiul de con, se pot reaminti
elevilor cunoștințele despre oblice care
pornesc din același punct Și au pro-
iecțiile eg'ale. despre lungimea și aria
cercului, despre aria sectorulu' circu-
lar, despre triunghiuri asemenea etc.
Trebuie remarcat, însă, că atît vo-
Llumul cit și varietatea cunoștințelor
Jeare pot fi consolidate cu prilejul
predării lecțiilor noi stnt destul de
limitate și se referă în special la
materia parcursă în clasa a VII-a.
Mult mai multe posibilități pentru
consolidarea cunoștințelor anterioare
n. oferă rezolvarea de probleme și
efectuarea de exerciții. într-e-
devăr. este ba tndemlna profesorului
să aleagă exercițiile și problemele
astfel, tnctt o dată cu fixarea cuno-
ștințelor noj să poată împrospăta și
consolida șl cunoștințe predate ma-
înainte și oare necesită o atenție
deosebită.
Iată cîteva exemple: cu prilejul
rezolvări, ecuațiilor putem consolida
o serie de cunoștințe de aritmetică
și de algebră. Este știut, de pildă,
că unii elevi tnttmpină încă greu-
tăți la efectuarea d« operații cu
fracții ordinare. . In „Culegerea de
probleme de algebră", la cele mai
multe ecuații propuse spre a f| re-
zolvate (ecuațiile 1053—1059), cel
mal mic numitor comun poate fi
stabilit de către elevi fără ca el să
cunoască temeinic cum se găsește
cel ma: mic multiplu comun al mal
multor numere. Este util de aceea
oa profesorul să alcătuiască sau să
oaute și unele ecuații cu numitori
astfel aleși Incit elevii să fie ne-
volțî să-i descompună tn factori și
să aplic® regula privind stabilirea
celui mai mic multiplu comun. Un
exercițiu de asemenea util pentru
recapitularea fracțiilor ordinare îl
Poate oferi acum șf verificarea so-
Jtiei unei ecuații. Se pot alcătui e.
cuații în oare soluțiile să fie bună-
oară numere mixte, iar verificarea
lor să conducă be operații tnaf com-
plexe asupra fracțiilor ordinare.
Multe posibilități oferă rezolvarea
de ecuații și pentru consolidarea u-
nor cunoștințe de algebră studiate
tn clasa a Vllja. Se știe, de pildă,
că unii elevi Intîmpină greutăți în
ceea ce privește ordinea efectuări'
operațiilor, ridicarea unui binom la
pătrat mu la cub și tn special des-
compunerea tn factori și operații cu
fracții algebrice. Alegînd în mod
specia] unele din ecuațiile de la e-
xercițiile 1049—1052 sau 1106—1108,
profesorul oferă elevilor prilejul de
a-și consolida tocmai aceste cunoș-
tințe, de b reveni asupra lor, de a
le f'x>A mai bine.
în această perioadă se rezervă un
timp însemnat rezolvării de probleme
cu ajutorul ecuațiilor. Punerea în
ecuație a unei probleme este o che-
stiune dificilă pentru elevi și de aceea
HlIllllllllilflIIIMIIIHIIIMUIIlt
MIIIIIMMIIIIHIIW
PE TREAPT
lOimiimiiiniiiiiiuiiiiiiiiHiniiiiiuiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiM^
POST-ABECEDARĂ |
ușor. Unele greșeli de Înlocuiri pro-
vin din tendința copiilor de a „alu-
neca" spre limba vorbită, mult mai
accesibilă lor, sau datorită faptului
că ei înlocuiesc stilul autorului cu
stilul lor propriu. In general greșe-
lile de înlocuiri trebuiesc corectate
după ce copilul a citit propoziția sau
fraza In Întregime. El poate, pe par-
curs sau la finele citirii, să seziseze
singur greșeala făcută.
Cind lucrul acesta nu se intim-
plă i se poate cere copilului să re-
citească selectiv anumite cuvinte pe
care le-a omis, să le compună din
litere, sau folosind șl alte procedee,
care să-l determine să urmărească
teu toată atenția ordinea, succesiu-
nea cuvintelor din propoziție, să le
transforme corect în structuri gra-
fice cu sens. Un rol important îl are
aci sezisarea de către ceilalți colegi
a greșelilor pe care le face copilul,
prin ridicarea de mîini în timpul și
după realizarea citirii de către aces-
ta. Prevenit astfel, copilul se stră-
duiește să realizeze o citire corectă.
Baza psihologică a greșelilor de
omiteri sau adăugiri de cuvinte, si-
labe etc. o constituie tot sezisarea
greșită a cuvîntului fntreg sau a a-
numitor silabe. Numărul acestor gre-
șeli este însă redus, datorită faptu-
lui că elevii, neavind format cîmpul
de citire egal cu cel al cuvîntului
pe care-1 citesc (alcătuit din două
sau mai multe silabe), sînt obligați
să urmărească în mod atent struc-
tura grafică silabică a cuvintelor.
Greșelile de accentuare, după na-
tura lor psihologică, nu sînt greșeli
de citit, ci greșeli care de obicei țm
de limba vorbită a copilului, ele ex-
plicindu-se deci prin deosebirea din-
tre limba copilului și limba literară
folosită în manual. Alteori cauza a-
cestor greșeli constă In aceea că co-
pilul nu poate faci legătura da sens
este necesar nu numai să se rezolve
numeroase și variate probleme, dar și
să se acorde o atenție deosebită ale-
gerii problemelor, explicării procedee-
lor de rezolvare 0 lor. Este necesar
ca atunci cind alegem problemele să
avem tn vedere nu numai tipurile
nsa' importante oare trebuie analiza,
te, ci și unele cunoștințe stud’ate
anterior, oare pot fi acum consolida-
te. Acum putem reveni asupra tnțe.
legerii unor expresii ne oare elevii
le-au tntîln't la rezolvarea proble-
melor de aritmetică, cum sînt, de
pildă, ,,de un număr de ori mai
mare sau mal mic" și „cu un nu-
măr mal mare sau mal mic", unde
se fac destule confuzii, putem re.
vetv asupra unor chestiuni în legă-
tură cu fracțiile ordinare. Probleme
ca 1090, 1151 șl altele, de pildă, ne
dau prilejul de a insista mai mult 0-
supna modulul cum se află o fracție
dintr-un număr și cum se află un
număr etnd se cunoaște o fracție
din el, cum se mărește sau se mic-
șorează o fracție de un număr oa-
recare de ort etc.
Din aritmet’ca d’n clasa a Vl-a
se pot consolida, cu prilejul rezol-
vării problemelor de algebră, și cu-
noștințele elevilor referitoare la pro.
cente. Stnt destul elevi care au ui-
tat cum se află procentele d'ntr-un
număr, cum se află un număr etnd
se cunoaște cît este p% dm el, cum
se determină raportul procentual a
două numere. Culegerea de proble-
me de algebră pentru clasa a VII-a
cuprinde numeroase și variate pro-
bleme In legătură cu acestea.
La lecțiile de aplicații, tn limitele
timpului disponibil (sau eventual în
cadrul cercului de matematică), este
deosebit de interesant și de ut'l pen-
tru elev] să se stabilească acum și
o legătură între rezolvarea pe oale
algebrică și rezolvarea pe oale a-
ritmetică a aceleiași probleme. In
manualul de aritmetică pentru clasa
a V-a sint expuse foarte bine dife-
rite metode de rezolvare a proble.
melor de aritmetică (metoda f'gu-
nativă, metoda aducerii ba același
termen de comparație etc.). Elevii
oare sînt hi clasa 0 VII-a nu eu
avut ba dispoziția lor un asemenea
manual și de aceea, în general, nu
cunosc aceste metode. Există acum
prilejul de a II se face cunoscute
șl lor unele metode, rezolvîndu-se
tn acest scop pe oaie algebrică ct-
teva probleme — propuse chbar în
manualul de clasa a V-a — iar apoi
indieîndu-se și metoda respectivă
folosită în aritmetică. Unele din a-
ceste probleme, ale căror date stnt
t
V/’ ' 'A
M	x
3
*	•« .
A CRESCUT MARE SRIUL DE TOAMNA seminăt pt parcela experimentali ■ școli! de 7 «ni din Tltu.

dintre cuvfntul citit și celelalte cu-
vinte.
Ca măsuri pedagogice se impun :
dezvoltarea vorbirii copilor, muncă
susținută pentru îmbogățirea voca-
bularului, pentru însușirea limbii li-
terare nu numai în procesul citirii,
ci și prin povestiri, intuiri de ilus-
trații, explicarea prealabilă a conți-
nulul de idei al textului.
Greșelile de denaturare constau în
înlocuirea cuvintelor din text cu o
grupare sonoră lipsită de orice sens.
Aceasta se întîmplă îndeosebi în ci-
tirea cuvintelor neînțelese de elevi,
neexplicate în prealabil.
Scopul principal al citirii de către
copii este înțelegerea celor citite.
Pentru ca ei să înțeleagă cele citite,
trebuie să citească corect, curent,
să-și fi însușit tehnica cititului.
Intre tehnica citirii și înțelegerea
celor citite există o strînsă legătură.
Cu cît copiii vor putea citi mai bine
propozițiile, textele, cu atit le vor
putea pătrunde mai bine sensul lor,
vor fi mai bine înțelese. Dar, așa
cum s-a arătat, pe treapta post-abe-
cedară copiii fac încă serioase gre-
șeli de citire. In prevenirea și lichi-
darea greșelilor un rol deosebit de
important îl au și indicațiile învăță-
torului date în prealabil elevilor:
„Silește-te să citești corect", „să în-
țelegi ceea ce citești" etc. Asemenea
indicații s-au dovedit a fi prețioase,
ele micșorînd în bună măsură toate
categoriile de greșeli de citire cu ex-
cepția repetărilor. Silindu-se să ci-
tească fără greșeli, copiii manifestă
o mai mare atenție pentru percepe-
rea textului, se silesc să verifice
ceea ce au citit, crește înțelegerea
sensului celor citite, li se dezvoltă
citirea conștientă. Ârătînd aspectul
pozitiv al indicațiilor verbale în pro-
cesul citirii, menționăm și faptul oă
numere fracționare, pot constitui un
bun pr'lej și pentru fixarea opera,
țiilor cu fracții.
O legătură deosebit de necesară
poate fi stabilită între cunoștințele
de algebră și cele de geometrie.
După cum se știe. „Culegerea de
probleme de algebră" nu conține
de loc probleme care să facă apel
la cunoștințele de geometrie. Această
culegere a fost alcătuită pentru con-
dițiile din an!! precedenti, cînd tn
școala de 7 an| nu se studiau la
geometrie figurile asemenea, rele,
țiile metrice tntr-un tr'unghj drep-
tunghic, ariile, corpurile geometrice
etc,. capitole care se pretează cel
mai bine la o legătură cu algebra.
Or, elevii din clase a Vll-e capă-
tă aceste cunoștințe pe baza no'i
programe și deci este posibil și ne-
cesar să se rezolve probleme de
algebră în legătură cu ele. In me.
nualul de geometrie pentru clasa a
VII-a există probleme de acest fel
șf acum este momentul cel mai in-
dicat spre a fl rezolvate. Așa stnt,
bunăoară, problemele 48 (de la
peg. 46), 62 (de la pag. 49) în le-
gătură cu figurile asemenea, pro-
blema 61 (pag. 70) In legătură cu
relațiile metrice tntr-un triunghi
dreptunghic.
Lecțiile de geometrie șl studiul
corpurilor geometrice oferă multe
posibilități de a se consolida cu-
noștințele însușite anterior. Din pă.
cate, timpul nu permite să se rezol-
ve dectt o parte din numeroasele
probleme cuprinse tn manualul de
clasa a VII-a. Tocmai de aceea este
necesar să se aleagă cu multă grijă
In această perioada problemele, ast-
fel Incit să se poată revedea și cu.
noștințele privind elementele de tri.
gonometrie. Fgurile asemenea, reia,
țiile metrice fntr-un triunghi drep-
tunghic, poligoanele regulate, arvle
Fgurilor plane etc., pe oare elevii
le-au studiat tn primele trimestre
ale acestui an școlar. La unele pro-
bleme din manual se pot consolida
și o serie de cunoștințe studiate ba
geometrie In clasa a Vl-a, cunoștințe
de aritmetică tn legătură cu procen-
tele, cu determinarea greutății unui
corp etc.
As'gurînd din timp consoi'darea
cunoștințelor anterioare, vom crea
condițiile necesare unei bune des-
fășurări a recapitulării finale șl re-
oapitulăril pentru examenul de ab-
solvire, vom ridica nivelul de pregă.
fire al viitorilor absolvenți al școl"
de 7 ani.
Prof. M. SCHEIN
București
excesul are o influentă negativă
asupra rapidității citirii.
Particularitățile citirii pe treapta
post-abecedară — enunțate sumar
mai sus — își pun, cum e firesc,
amprenta și asupra structurii meto-
dice a lecțiilor de citire. In practica
școlară se observă adeseori preocu-
parea de a se folosi în predarea bu-
căților de citire, atît a celor cu con-
ținut literar cît și practic-științific,
aceleași etape, verigi ale citirii ex-
plicative, între care se numără stu-
dierea bucăților pe fragmente, alcă-
tuirea planului, povestirea bucăților
în întregime de către elevi etc. Fo-
losirea aceleiași structuri a lecției și
pe treapta post-abecedară — cu ex-
cepția că planul bucăților se face de
obicei oral fără să se țină seama
de particularitățile citirii copiilor din
această perioadă — constituie o pro-
fundă eroare.
Veriga care se dovedește a fi mai
puțin în aten|ia cadrelor didactice
este cea a pregătirii citirii. De obi-
cei, ea se reduce la introducerea ele-
vilor in conținutul bucății ce ur-
mează a fi citită și la explicarea
sensului unor cuvinte necunoscute,
adică la fel ca în clasele mari. Ne-
ținîndu-se seama de faptul că elevii
nu pot cuprinde în cîmpul vizual
structuri grafice mari — și al că-
ror număr este predominant în tex-
tele manualului de citire — copiii
realizează o citire pronunțat silabică,
ceea ce, evident, are o influentă ne-
gativă asupra formării deprinderii
expresivității citirii, a unui raport
just între citirea corectă, curentă,
conștientă și expresivă.
Cum poate fi evitată această si-
tuație ? O preocupare didactică de
seamă trebuie să fie aceea de a se
stabili volumul de cuvinte, expresii
etc. ce prezintă dificultăți de pronun-
țare sau atot cu totul noi In ceea ce
RJII!lllllllll!llll!«llinilllllllllllIlllllll!!i|||i!l|i,W!l'lllflli™iIIIJ^
j Consf atuire !
| în problemele
[ învățămîntului '
omifeluJ raional P.M.R. 23 August din Capitală a organizat o
consfătuire cu secretari) organizațiilor de bază din școli, cu
g directorii școlilor și președinții comitefcior de inslllufie precum și
cu reprezentanți ai seefiei raionale de invățiminf. La consiăfulte
s-au analizat unele aspecte ale învățămîntului din raion după in-
g chelerea trimestrului al doilea.
Printre problemele care au reținut mal mult afonfia parliclpantilor §
la consfătuire au fost : îmbunătățirea conținutului muncii de po-
llfehnizare, crearea unor condiții mai bune de sprijinire la învă)*- =
tură a fiilor de muncitori, îmbunătățirea frecvenței la sect'ile so- §
f rale ale școlilor medii.
S-a cerut ca seefia de învățământ a raionului să intensifice contro- §
1 Iul la centrele de meditație pentru fiii de muncitori, să se ocupe =
| mai stăruitor de pregătirea elevilor din clasa a IV-a și de trec- =
5 venta la cursurile serale. Cabinetul pedagogic raional a primit g
s sarcina să studieze și să extindă cea mal bună experienfă tn do- g
meniul lnvă|ămîntului politehnic pentru a ajuta școlilor să realizeze g
1 o strînsă legătură Intre predare șl praetlcă.
V. ALEXANDRU
OmiiiiiifliiifliiiiinHiiiwiiiiffliiiiiiiiM
La școala profesională
„TIMPURI NOI"
Secția de turnătorie a uzine-
lor „Timpuri noi* din Ca-
pitală deține de mult timp
un loc de frunte în întrecerea «o-
cialistă pentru îndeplinirea și de-
pășirea planului de producție. A-
cest fapt este cunoscut nu numai
de lucrătorii acestei uzine ci și
de mulți alții din afara uzinei.
Puțini sînt însă aceia care cu-
nosc faptul că aproape o treime
din numărul total al celor ce lu-
crează în secția turnătorie sînt u-
cenicl din anii II și III ai școlii
profesionale de pe lingă uzină.
Despre acești ucenici, lucrătorii
uzinei, inginerii și tehnicienii au
numai cuvinte de laudă. Ei au a-
juns să lucreze cot la cot cu mun-
citorii fruntași, datorită colaboră-
rii strînse între profesorii de teh-
nologia meseriei și inginerii și
maiștrii secției de turnătorie.
privește componența lor grafică. A- =
semenea cuvinte și expresii necesită g
o muncă prealabilă de analiză si sin- ă
teză fonetică și graîică, de compu- =
nere a lor din literele alfabetului de- =
cupat, Intrucît pînă la această dată i
procesul citirii nu este încă consoli- ș
dat. In felul acesta, în procesul ci- =
firii copiii au o sarcină mult mai 1
ușoară: aceea de a le recunoaște in j
text, de a le lega prin sens de res- 1
tul cuvintelor din propoziții sau fra- f
ze, de a realiza o accentuare justă a B
cuvintelor care scot în evidență sen- =
sul celor citite.
0 atenție deosebită e necesar să g
se dea discutării cu elevii a conți- 5
nulului de idei pe care-1 cuprinde ș
textul citit. încă de pe această treap- a
tă copiii trebuie ajutați sa sezjseze g
ideea esențială a textului. Din pă- |
cate — după citirea pe fragmente și §
alcătuirea planului — în multe clase
l-a pe care le-am vizitat am consta-
tat că această preocupare lipsește.
Ținînd seama însă de faptul că tex-
tele din manualul de citire sînt scur-
te și copiii le memorează cu ușu-
rință, cel puțin parțial dacă nu în
întregime, e recomandat ca după al-
cătuirea olanului să se treacă la exer-
citii orale de desprindere de către |
elevi a ideii de bază a textului. In r
funcție de ideea de bază și planul ’
bucății se poate trece apoi cu succes |
la expuneri ale elevilor cît mai li- ]
bere — folosind evident cuvinte și ,
expresii din textele respective — I
pentru consolidarea vocabularului ț
nou însușit. A lega continuu munca j
de formare a deprinderii citirii cu |
cea a dezvoltării vorbirii și gîndirii |
elevilor trebuie să constituie preocu- |
parea esențială a studierii bucăților §
de citire pe treapta post-abecedară. |
Cont, unlv, ION BERCA g
De la începutul anului școlar,
conducerea uzinei a desemnat un
inginer din lecția turnătorie ca
responsabil cu problema instruirii
practice a ucenicilor, care lucrea-
ză într-o strînsă colaborare cu
profesorul de tehnologie, începînd
chiar de la întocmirea planului
calendaristic.
Avînd cunoștință, în permanen-
ță ,de lecțiile predate ucenicilor
la tehnologia meseriei, inginerul
responsabil cu instruirea practică
are grijă ca aceștia să efectueze
în uzină cît mai multe aplicații
practice, strîns legate de cuno-
ștințele teoretice predate recent.
Cei doi maiștri și muncitorii pe
lingă care lucrează ucenicii au
și ei în vedere acest fapt. Astfel,
se asigură o strînsă corelație în-
tre învățămintul teoretic și cel
practic. Este drept că această le-
gătură nu se poate asigura întot-
deauna în întregime, date fiind
necesitățile de producție ale uzi-
nei. Totuși, prin eforturile comune
ale profesorilor și ale inginerilor,
tehnicienilor și lucrătorilor secției
turnătorie se găsesc forme și
mijloace pentru o îmbinare armo-
nioasă a teoriei cu practica.
Asistentele inginerului respon-
sabil cu instruirea practică șl ale
maiștrilor-instructori la lecțiile de
tehnologie a meseriei sint de a-
semenea de un real ajutor. Dato-
rită prezenței acestora la ore se
reușește să se exemplifice mai
temeinic In timpul practicii în uzi-
nă problemele teoretice care au
fost mai greu Înțelese de către
ucenici. La rîndul lor, profesorii
vizitează aproape zilnic ucenicii
la locul lor de muncă, trăgînd de-
seori concluzii folositoare. Așa, de
pildă, profesorul Vasile Găman a
fost sezisat de maistrul Tudor VI-
șan câ ucenicii nu cunosc îndea-
juns problemele teoretice legate de
proprietățile amestecului de forma-
re și folosirea acestuia. Deși se
predase lecția aceasta, s-a dove-
dit câ la practică ucenicii nu știau
•ă respecte condițiile tehnologice
indicate, fapt care făcea ca piese-
le turnate de ei să aibă o granu-
late mai mare sau mai mică decît
cea necesară. împreună cu ingine.
rul Leonte și maiștrii Vișan și Gh.
Tudor, profesorul a organizat o
lecție suplimentară, urmată de a-
plicații practice. Ulterior, s-a do-
vedit că ucenicii și-au însușit te-
meinic cunoștințele respective.
In secția de turnătorie a uzinei,
ucenicii lucrează acum alături de
muncitorii vîrstnici la turnarea car-
terelor de motor, a camerelor de
răcire pentru motoare tip Diesel,
lucrări deosebit de complexe —
după cum subliniază inginerul teh-
nolog Ilie Leonte.
— Băieții aceștia — spune ingi-
nerul Leonte — realizează zilnic
norme egale cu cele ale muncito-
rilor calificați. Și într-adevăr, u-
cenicii Ilie Nichita, Ion Tuchim
din anul III și Gheorghe Marin,
Vasile Dumitru, Costică Scurtu din
anul II lucrează cu atlta dragos-
te și îndemînare, Incit sintem con-
vinși că în scurt timp vor deveni
muncitori cu o înaltă calificate.
I. MOSCU
COMENTARII
Profesorul suveran
T n ziua premergătoare încheierii
/ trimestrului II, dirigintele cla-
sei a V-a „B“ de la școala din
comuna Stoiana, raionul Amaradia, a
constatat cu surpriză că la educația
fizică majoritatea elevilor au medii
de „5". Surpriza dirigintelui de la
clasa a Vil-a fu și mai mare ; aproa-
pe toate notele la educația fizică fu-
:eseră scăzute pe trimestrul II cu
îte două puncte față de trimestrul
I, astfel îneît un elev, primind nota
„4", rămînea corigent.
Diriginții erau nelămuriți. Ce se în-
tiinplase ? Se anchilozaseră oare în-
tr-un timp atit de scurt elevii ? Miș-
cările lor la gimnastică deveniseră a-
cum mai greoaie ? Nu mai erau în
stare să alerge suta de metri ca mai
înainte ? Dacă așa stăteau lucrurile,
însemna ci situația era îngrijorătoare
De fenomenul supraîncurcarii ele-
vilor •— probiema importanta
și actuala — se preocupa in-
tens opinia publica, presa pedagogica,
organele de conducere ale invațumin-
tului. Analizindu-se totalitatea cauze-
lor care pot genera acest fenomen,
se studiază modalitățile înlăturării și
evitării lui.
Din complexul de situații care a-
testa manifestări evidente dc supra-
încărcare, se impun atenției noastre,
in mod deosebii, problemele ridicate
de fenomenul respectiv în clasa a
V-a. Frecvente rezultate slabe la în-
vățătură, aspecte deficitare privind
comportarea unor elevi ai acestei
clase — în comparație cu rezultatele
bune obținute He aceiași elevi în cla-
sele anterioare — dovedesc ca în a-
naliza activității inilructiv-educative
a clasei a V-a trebuie sa se țină sea-
ma nu numai de condițiile generale,
valabile pentru întregul proces de
învățământ din școala noastră, ci și
de unii factori specifici clasei res-
pective. Caracterul specific ține de
trecerea la o organizare a muncii
școlare, deosebita de cea anterioara,
ține de restructurarea în condiții noi
a colectivelor de elevi, ca și dc trans-
formările psihofizice ale copiilor la
aceasta vîrstă.
In clasa a V-a, organizarea și con-
ținutul activității instructiv-cducative
impun elevilor noi obligații, oare-
cum deosebite de cele cit care au fost
deprinși în primii ani de școala.
Mai întîi, ei trebuie sa-șî însușească
un volum sporit de cunoștințe, pri-
ceperi și deprinderi, caracterizate
printr-un grad mai mare de adincire,
pe linia specificului obiectului de în-
vățămînt respectiv. De pilda, la
limba română se trece în clasa a
V-a la studierea mai sistematică, mai
extinsa a noțiunilor gramaticale ; se
face trecerea de la citirea explicativa
la lectura literară.
In clasa a V-a se acordă mai multă
importanța activității independente a
elevilor, cresc volumul și varietatea
formelor acestei activități. In plus,
un fapt deosebit de semnificativ, tre-
cerea de la un singur învățător la
mai mulți profesori, creeaza pentru
elevi necesitatea unei reorganizări a
stilului de muncă, o adaptare la con-
dițiile noi.
Uneori procesul de adaptare a ele-
vilor la aceste condiții devine și mai
duiril. datorită fenomenului de su-
praîncărcare, legat de conținutul în-
vățământului, de organizarea activi-
tăților școlare și extrașcolare.
Aceasta situație impune cercetarea
științifică a problemelor legate de
trecerea elevilor din clasa a IV-a
într-a V-a, în scopul obținerii unor
rezultate mai bune în clasa a V -a,
clasa cu o importanță sporita în con-
dițiile generalizării invățămintului de
7 ani.
Institutul de științe pedagogice și-a
propus sa studieze varietatea de as-
pecte pe care le ridică aceasta pro-
blemă. S-a pornit de la ipoteza ca
trecerea elevilor de la clasa a IV-a
la a V-a trebuie pregătita din clasa
a IV-a, printr-un sistem de masuri
care sa asigure adaptarea treptata a
elevilor la cerințele specifice clasei
următoare și continuata în clasa a
V-a prin stabilirea unui sistem unic
de cerințe privind întreaga activi-
tate instructiv-educativă.
Studierea problemei a început în
anul școlar 1956—19â7, prin nrma-
rirea unei clase a IV-a de la Școala
medie mixtă ar. 19 din București, la
care s-a introdus experimental nn
sislcm de maiori referitoare la o
mai bună organizare și desfășurare
a procesului de învăiamint.
Melodica de cercetare a fost va-
riată, folosindu-se : observarea lecți-
ilor și a altor activități, studiai do-
camenlelor școlare (planari calenda-
rMtiee și de lecții, cataloage, caiete
și lucrări ale elevilor, caracterizări
făcute elevilor de învățătoare și di-
rigintă, fișe medicale), convorbiri in-
dividuale și colective (cu cadre di-
dactice, conducători ai organizației
de pionieri, medicul școlar, părinți și
elevi), anchete și experimente peda-
gogice.
In mod experimental, s-au introdus
în școală unele masuri, dintre care
mai importante au fost : modificări
în metodica lecțiilor ținute de învă-
țătoare (privind verificarea și apre-
cierea cunoștințelor elevilor, extinde-
rea activității independente a elevi-
lor etc.), organizarea unor asistențe
și predarea cîtorva lecții la clasa a
IV-a de către profesorii care vor lu-
cra în anul următor cu clasa respec-
tivă, colaborarea viitoarei diriginte
cu învațatoarea încă din trimestrul
al III-Iea al clasei a IV-a.
In anul școlar 1957—1958 i-a con-
tinuat activitatea de cercetare, fiind
urmărită în clasa a V-a aceeași serie
și trebuia consultat de urgență me-
dicul școlii.
N-a fost însă nevoie de medic.
Diagnosticul „maladiei** de care su-
fereau elevii a fost pus de însuși pro-
fesorul de educație fizică, tovarășul
Dumitru Tănase: „Indisciplină'4.
Cei doi diriginți se priviră mirați.
Ei știau că orice boală însoțită de
febră provoacă ridicarea mercurului
din termometru. Nu știau însă că o
„maladie** cum este indiciplina poate
provoca scăderea notelor la obiectele
de studiu. Descoperirea părîndu-li-se
interesantă (ca să nu spunem bizară)
propuseră ca profesorul de educație
fizică să facă o comunicare pe a-
ceastă temă în consiliul pedagogic.
în consiliu, expunerea profesorului
dură foarte puțin: „Elevii au fost in-
disciplinați în oră! Trebuia să le dau
o lecție..." Mai multă amploare că-
pătară întrebările însoțite de discuții.
Sub ploaia de săgeți a criticii, pro-
fesorul Dumitru Tănase ridică seu-
de elevi. Coordonarea activității co-
lectivului didactic al clasei a V-a s-a
realizai prin masuri referitoare la
stabilirea unor cerințe unice fața de
elevi, în clasa și în afara clasei, la
colaborarea strinsa a profesorilor cla-
sei cu diriginta, în vederea cunoaș-
terii particularităților individuale ale
elevilor și a formarii colectivului de
elevi, la reglementarea volumului ac-
tivității independente a elevilor, la
verificarea, aprecierea și notarea cu-
noștințelor acestora, la tratarea indi-
viduala a unor elevi care aveau ati-
tudini refractare fața de exigențele
școlii.
Rezultatele obținute la sfârșitul tri-
mestrului I al anului școlar în curs
confirma justețea masurilor inițiate,
deoarece elevii nu reușit, mai bine
decît cei din alte clase, să se inte-
greze în activitatea instrucliv-educa-
tiva a clasei a V-a.
In continuare, urmeaza sa se adîn-
ceasca și sa se extindă obiectivele
cercetării, astfel îneît să se obțină
un tablou cît mai complet al condi-
țiilor și măsurilor care influențează
și favorizează procesul trecerii elevi-
lor din clasa a IV-a într-a V-a.
Pentru a se da un caracter mai
cuprinzător și mai fundamentat con-
cluziilor finale, vor fi cuprinse în
sfera cercetării și colective dc elevi
din școli situate în cartiere muncito-
rești și iu mediul sătesc.
Urniurindu-se activitatea unor
serii de elevi în clasa a IV-a și apoi
într-a V-a din aceste școli, vor fi în-
lesnite diferențierea și precizarea va-
lorii anumitor factori în procesul dc
trecere la care ne referim. Se va
putea constata influența exercitata
asupra acestui proces de unele con-
diții specifice în care se desfășoară
învățământul în școlile respective
(profesori care predau în clașa a
V-a mai multe discipline, învățători
care lucrează simultan cu doua sau
mai multe clase etc.).
Totodată, se vor cerceta în mod
deosebit și rezultatele obținute în
urma aplicării în școli a masurilor
împotriva supraîncărcării elevilor.
Actualitatea și importanții stu-
dierii problemei trecerii elevilor din
clasa a IV-a în clasa a V-a sânt de-
monstrate și dc faptul că unele
secții de învățămînt și conduceri de
școli au început să manifeste oare-
care preocupări în aceasta direcție.
Cercetarea acestei probleme *n dife-
rite regiuni ale țarii va contribui,
desigur. Ia confirmarea valabilității
ipotezei de lucru și a masurilor pre-
conizate în legătură cu problema a-
mintită.
LUMINIȚA GHIVIR1GA
șl C. MARINESCU
cercetători principali
la Institutul de științe pedagogice
EMISIUNI
LOCALE
de RADIO
pentru părinți
In «copul întăririi colaborării cu
familia cit și pentru a da o mai
largă răsplndirc propagandei
pedagogice tn rîndul părinților,
cadrele didactice de la școala de 7
ani din Orlat. raionul Sibiu, au or-
ganizat în cadrul stației de radio-
ficare din comună emisiunea „De
vorbă cu părinții*. Această emisiune
are loc din două In două săptămîni.
Conferințele sînt susținute In spe-
cial de diriginfi și învățători, lată
și titlul cîtorva conferințe: „Școala
de Ieri și școala de azi“: „Familia
și școala — factori de răspundere
In educația copiilor*'; „Regimul
zilnic de muncă al elevilor'* ctc.
Efectele unor astfel dc conferințe
n-au tntîrziat să se arate. Părinții
au început să participe tntr-un nu-
măr tot mal mare 1a ședințele or-
ganizate de școală. Ba mai mult.
S-a schimbat șl mentalitatea unor
părinți In mintea cărora mai stă-
ruiau prejudecăți cu privire la mij-
loacele de educare șl instruire a
copiilor.
Emisiunea „De vorbă cu părinții-
a constituit un stimulent tn muncă
și pentru elevi. Popularizarea elevi-
lor cu rezultate bune la învățături,
cu o comportare frumoasă a deter.
minat o schimbare In atitudinea
față de învățătură șl In ceea ce
pr'vește conduita multor elevi.
NICOLAE MANTA
comuna Orlat
raionul Sibiu
ful: „Sint suveran pe obiectul meu I
N-avefi dreptul să vă amestecați I"
Cazul profesorului de educație fi-
zică, după cite știm, nu este unic.
Mai sint încă profesori — ce-i drept,
puțini — care folosesc nota la obiec-
tul lor de studiu drept mijloc de
pedeapsă pentru indisciplină, care
consideră obiectul la care predau un
teritoriu asupra căruia el sint stăpini
absoluti ți inviolabili.
Asemenea profesori uită probabil
că „profesorul suveran" e un anacro-
nism astăzi. Ei uită că notele la obiec-
tele de studiu trebuie să reflecte cît
mai fidel posibil nivelul cunoștințe-
lor și deprinderilor elevilor, că pentru
aprecierea conduitei acestora există
nota la purtare. Asemenea profesori
uită mai ales că pedagogul care în-
cearcă să asigure disciplina in oră
prin scăderea notelor la materia pe
care o predă își pierde autoritatea
față de elevi In loc să și-o întărească.
I. A.
Ă 17-a Sesiune a Comitetului executiv al F. S. M

Importante documente
I
I
în lupta pentru pace
3
I
I
I
■
I
I
Federația Sindicala Mondială, care cuprin de peste 92.000.000 de membri, reprezintă^ un
factor de o uriașa importanta în frontul internațional al luptei pentru pace. Chemările
ei pentru pace, avind un mare ecou in rîndurile tuturor oamenilor muncii, exercită
o uriașă influentă pe arena politică mondială. Documentele adoptate la recenta Sesiune a Co-
mitetului executiv al F.S.M.. care a avut loc la Budapesta, reprezintă o noua și puternică che-
mare adresată oamenilor muncii din lumea în treagă, o chemare la luptă pentru pace, pentru
înfăptuirea năzuințelor de progres ale muncițo riniii internaționale.
Oglindind traducerea în viată a llotărîri lor celui de al IV-lca Congres mondial al sin-
dicatelor. documentele sesiunii de la Budapesta arată că în prezent sarcina cea mai însemnata
a sindicatelor este unificarea tuturor forfelor în lupta împotriva pregătirilor de război, pen-
tru dezarmare și coexistenta pașnica.
Printre documentele adoptate de cea de
se numără si un APEL ADRESAT OAMENILOR
LUME, pe care-l reproducem mai jos.
a 17-a Sesiune a Comitetului executiv al F.S.M.
MUNCII SI SINDICATELOR DIN ÎNTREAGA
Politica de forfi șl a cursa) înarmărilor termonu-
cleare. desfigurată In interesul monopolurilor, face
ca asupra întreg» omeniri si planeze groaznica a-
menințare a unu) rizbol atomic.
Enormele bugete militare, care cresc an de an
ponhu a finanța această politici, au repercusiuni
grava asupra salariilor șl nivelului de frai al maselor
de oameni ai muncii, iar țomajul tn masă lovcjte din
nou milioanele de oameni al muncii.
Față de această situație, milioane de bărbați ți fe-
mei din loate păturile sociale, oameni al muncii ți
sindicate de toate convingerile șl de diferite afilieri
sindicale, cer reglementarea pașnici a divergențelor
In cadrul unei conferințe la cel mal înalt nivel. El
cer ca, urmind exemplul recentei hofărirl luate de
Uniunea Sovietică care a fost salutată cu entuziasm
de către toate popoarele, S.U.A, șl Anglia să pună de
asemenea capăt experiențelor cu armele atomice (I
să se interzică folosirea șl fabricarea acestor arme. El
cer Încetarea zborurilor avioanelor cu bombe ato-
mice, lichidarea bazelor de rachete, crearea unor zo-
ne denuclearizate, dezarmare ți coexlstenți painlcl,
ața cum o propun neîncetat șl concret Uniunea So-
vietică, firile socialiste fi alfe state care Infr-adevăr
Iubesc pacea.
Oameni al muncii, bărbafl fi femei, sindicale din
toate Jărlle I
In fața pericolului unul rizbol afomlc, forțele picii
n-au fost încă niciodată attt de mari fl adlve ca •-
cum. Ela pot fl trebuie si obflni victoria, daci vor
ftl să se unească fl să aefionexe în comun, pentru a
obține ca enormele resurse consacrate Înarmărilor să
fie eliberate penfru economia pajnică, ca obstacolele
ridicate In calea dezvoltirll relațiilor comerciala |l
culturalo Intre toate firile si fie lichidate. In Interesul
unol depline colaborări Internationale, pa baza aga
lltifil ți respediril suveranității naționale.
Tocmai acest fel țl l pune Congresul mondial al
popoarelor pentru dezarmare șl coexistentă pațalcl
de Consiliul Mondial al Păcii Intre 11-12
convoca!
Iulie a-c.
pronunfi
popoare,
mai buni
Unind toate curentele de opinii care ie
pentru dezarmare ți relafii prietenețtt latre
acest congres va studia condiție pentru o
șl adevărată colaborare IctemafioaaM, pM-
tru a apropia punctele de vedere Șl a confirma atpL
rafiile comune. El va da na aou Ispals forțelor păci.
pentru înfăptuirea eforturilor lor hotărite.
Federafia Sindicali Mondiali, care sprijini toate taf-
la aceaitt imporlMlt ■anrleilace la «pAruca piciL
Ea cheamă toți oameaU ■uncii fl toaia sindicalele,
fără deosebire, să fie la pr«ele rindurt ale luptăto-
rilor pentru dezarmare fi colaborare internațională
fl să sprijine icifianva Constlislid Mondial ai Păcii.
Ea lo recomandă să ia parte activă La pregătirea
acestui congres Inpremă ca comitetele nsf ona.e a'e
partizanilor păcii fi să bim.<ă la congres delegai» ui-
Participarea Ivhirei torțelor clasei muacitoir* la a-
tuturor oamonacr ■mcm la apărvoa pAcu, va-contri-
bui la unirea ■•Lallrxiail a Iul «or Matelor populate,
pentru a bara calea rgzbouNul ți a deickide cafea
coexistenței pașnice latre leale popoarele.
Ffl
ÎNSEMNĂRI bibliografice
„50 de ani
de la crearea
Comisiei generale
a sindicatelor
din Romînia“
de mare ajutor ai't ît
teoretică cit și in cea p
Textele de:b~'e" ?r a
loc in cadrui In
zelor cuprinse îs rxevi
iost inr’ure <5 vevas. !
din Cluj, participanti la festival, .
Mlrcea Țlfu (vioară), elevi al {colii de muzică
O SICILIANA ȘI... O SERENADA, executa te de Crlstina Mihăilescu (plan) țl
Din toată
BNST1TUTELOR DE ARTA
AL ȘCOLILOR Șl
FESTIVALUL REPUBLICAN




Săptămîna aceasta melomanii
Capitalei se bucură de un
program foarte bogat : în fie-
care seară, pe scene diferite, au
loc concerte, spectacole de teatru
și operă, recitaluri susținute de cei
mai valoroși elevi și studenți ai
școlilor elementare și medii de mu-
zică, precum și ai institutelor de
artă din provincie și din București.
Zeci de talente se înfruntă în fața
unui juriu și mai ales a unui public
exigent in cadrul celui de al trei-
lea fes'iva! republican al elemen-
telor fruntașe din școlile și
tutele de artă.
neală
porul;
nă se cunoaște de
zice înțelepciunea
insti-
dimi-
po—
Ața s-ar putea caracteri-
za primele trei zile de concurs la
care am asistat pînă acum. Proble-
ma clasificării va fi anui acesta
muit mai dificilă ca in trecut. Ni-
veiu! artistic ridicat, pregătirea
profesională temeinică pe care o
dovedesc atît ce: mari (studenții),
cît mai afes eăeviî școlilor elemen-
tare. echilibrul de forte intre concu-
rezti asigură premise!’ unei pasio-
din București. Formație înființată de
abia de un an, a contribuit în
mod substanțial la buna desfășura-
re a spectacolelor de operă (frag-
mente din ,,Faust“ de Gounod și
„Evghenii Oneghin11 de Ceaikov-
ski). Și o ultimă constatare pozi-
tivă : perfecta organizare a festi-
valului de către Direcția învăță-
mîntului artistic din Ministerul
învățămîntului și Culturii (punctua-
litate în desfășurarea programelor,
distribuire judicioasă a invitații-
lor, limitarea în timp a concuren-
ților, tipărirea programelor și afi-
șelor etc.). Cu aceste îmbucurătoare
premise, rezultatele bune nu vor
întîrzia să apară...
Care vor fi premianții ? Deocam-
dată, nume se pot da multe, însă
premianți... . Orchestra simfonică a
conservatorului, condusă de stu-
dentul Hugo Huss și prof. Mircea
Basarab, a deschis festivalul cu un
reușit concert. Menționăm că echi-
librul, entuziasmul, căldura inter-
pretării, acordajul orchestrei —
toate ne-au satisfăcut mai mult de-
cit formația de profesioniști a
..Studio**-uîui. Remarcabil s-a pre-
zentat «tudentul bulgar Șopov Pe-
tre, de la clasa maestrului Dimi-
trie Dînicu, In dificilul „Poem con-
certat pentru violoncel șl orches'
tră“ în primă audiție de Florin
Eftimescu. Din ziua doua de con-
curs am reținut în special pe mi-
cuța violonistă Cornelia Vasile (Ti-
mișoara) în piesa de Novacek „Per-
petuam mobile“, pe violoncelistul
Andrei Felsner (București), pe cin-
tăreața Jeana Pușcașu (București)
și pe violonista Ijak Gabriela (O-
rașul Stalin) excepțională în „Con-
certul nr. 4 în Re major'1 de Mo-
zart. Cele două fragmente de o-
peră ne-au dezvăluit talentele stu-
denților Elena
Dima-Toroiman,
Bogdan Mugurel, Elena Popovici-
Guriță și Adrian
orchestra nu s-a
mea valorii reale
(iilor generale.
Festivalul — In
Stor. Regretăm că
ridicat la
din lipsa
clipa cînd
înălți-
repeti-
înche-
iem aceste rînduri — se află la
jumătatea desfășurării lui. Entuzias-
mul tinereții sub care trăim în să-
PENTRU POPULARIZAREA
ȘTIINȚEI
Editura de literaturi pentru co-
pil „Detghiz" din Moscova publici
numoroase cărți de popularizare a
științei in care autorii lor vorbesc
copiilor Intr-o formâ accesibilă și
atrăgătoare despre multe proble-
me importante ale științei ți ten-
nidi.
Literatura de popularizare a ști-
inței editată de „Detghiz'' este
foarte variată și accesioilă celor
mai diferite vîrste, gusturi și in-
terese. Cărțile destinate copiilor In
virstâ de b—10 ani vorbesc despre
lucrurile înconjurătoare. Pentru e-
levii claselor superioare care siu.
diază bazele fizicii și chimiei, apar
o serie de cărți în care sînt o-
glindite cele mai interesante pro-
bleme ale științei moderne. De cu-
rind au irparut cărțile : ,,Ce este
un semiconductor „Mașini care
gindesc” (despre bazele kiberne.
ticiij, „Aviația noastră reactivă",
„Pulbetea metalurgică1* etc. O se-
rie de ediții interesante sint des-
tinate amatorilor de geografie.
Dintre colaboratorii editurii fac
pane academicienii Vladimir Obru-
cev, Alcxandr Ferstnan, savanti cu
renume mondial ca, de pildă, tizi-
clanul
Dmitri
Biansl
Lev Landau, geograful
Șcerbakov, biulugul Vitali
și mulți alții.
UN FILM DESPRE
ÎNVĂȚĂTORI
diver-
aduce
ale poporului nostru.
de
- Ma
VIOREL COSMA
ta-
prolee/o-MiJe
levrbe»
prci'eaele
rare
cs.*« arca
lase arătate.
Efti-
G DURA
mie Modilca
Institutul de
Radu
romînosovietice
A>aftBater«i
*1
Dl
UTtr-
W-
TUW
M. L
t
re ști. De la desenai talentatei
Perțache fi pîna la pînzele lui
naturii, ne
tor talente
și Atheneu res-
proaspăt al pri-
lîngă înviorarea
și înflorirea ati-
că redă tabloul ve-
ți al sistemului de
sub regimul colonia-
bloc, o
cîteva
Iile Dai ies, C.C.S.
piră parcă aerul
măverii care, pe
BIBLIOTECA ȘCOLARA A
CLASICILOR ITALIENI
in a-
«I .rl-
începe
le grele de
Filip Lazăr,
nu nu i-au
Salutăm de
Erasmus din
germană de
1563 : lucrări
neca, editate
1643 etc.
șl prin faptul
ridic al școlii
Invătămînt de
list englez.
we pe
mișcă; ;i
exemple: /«
munci
a^ociațiîizr
tul caracter a! dascălului,
celașl timp este demascat
vismul directorului. Școala
astfel o a doua viată.
AMINTIRI DIN ANII
ȘCOALĂ
pla.tice „N. Grigoresca" — sau
Expoziția „Evoluția artei“
je o hîrtie obișnuită dc
mina talentata a tras
nul nou colectiv artistic perma-
nent : orchestra de studio a Con-
servatorului „Ciprian Porumbescu“
Rofterdam, a farlo
zoologie tipărită in
filozofice ale lui Se-
la Veneția in anul
!-;Uat acum doi ani (1956)
4-e Direcția Invătămintului
.sLc dm Mtntsterui Culturii,
ivslul republican al tinerelor
Scenă din piesa „Stnztana ți Pepelea" prezentată de pionierii școlii de 1 ani nr, 5 din Reșița, clasați pe primul loc la festivalul cultural-artistlc al pionierilor
din regiunea Tim’.țoarn.
Redacția si administrația: București, Plata Sctnteii nr. 1, Telefon 7.80.10. Tiparul: Combinatul Poligrafic Casa Sctntell MI. V. Stalin" București, Piața ScTnteli, Abonamente:. 1. an — 12,50 lei; 6.luni — 6,25 lei; 3 luni —n 3,12 lei,
Abonamentele la „Gazeta tnvătamtntulul” se fac la toate oficiile poștale, prin factorii poștali șl difuzoril voluntari din întreprinderi și jnsti tulii.
găsi :n acest
ret n plin de
Viitorii artiști plastici
Au ițlrat 1
Analele
Enescu, Stan Golestan,
Jlanu, luliu Mureșia-
speriat pe concurențî.
asemenea apariția u-
Aproape simultan. Ia Beirut e a.
părut culegerea de povestiri ..As-
cultă Rida 1“ scrisă de învățătorul
libanez Anls Frelha. care evocă de
asemenea anii copilăriei ți anii de
școală.
Sub titlul „50 de ani de la crea-
rea Comisiei generale a sin-
dicatelor din Romnia" a opă-
rut în Editura C.C.S. o lucrare deo-
sebit de interesantă și a cdrei în-
semnătate depășește cu mult sim-
pla marcare a unei aniversări. Vo-
lumul cuprinde referate și comuni-
cări știinlilice privind dezvoltarea
mișcării sindicale din fara noastră
de la primele asociatii muncitorești,
care au ființat prin mijlocul veacu-
lui trecut, și pînă în zilele noastre.
Ele au fost prezentate în cadru] u-
nei sesiuni organizate de Consiliul
Central al Sindicatelor șl de Insti-
tutul de istorie a partidului de pe
lingă C.C. al P.M.R., în septembrie
1956, cu prilejul Împlinirii unei ju-
mătăți de veac de la centralizarea
organizatorică a mișcării sindicale
din fara noastră.
Atenția cititorului acestei lucrări
se Îndreaptă In primul rînd către
referatul „Sindicatele din R.P.R. în
lupta pentru construirea socialismu-
lui" prezentat la sesiune de tova-
rășul Gheorghe Apostol, membru în
Biroul Politic al C.C. al P.M.R., pre-
ședintele Consiliului Central al Sin-
dicatelor din R.P.R. Pentru activul
sindical și pentru toți cei care stu-
diază istoria luptelor revoluționare
ale proletariatului din fara noastră,
aceste teze sînt puncte de orientare

rești dm Romlnta in 'jiUssil Mere-
niu al veacului al XlX-lea. e.:.; :
formelor de crganuire pro •«-cir
Jâ a proletariatului i:a..silvi-^z~ ;
etapele acestei evoluiii. iacul j; ; =
portanta conferinței smd.de dzx
1906 in istoria miștuiii
din [ara noastră, avintu)
noastre muncitorești după R?-.	:
Socialistă din Octombrie. Cc:;:^-
sul sindical de la Sibiu C>r.
greșul sindical de la Brașov al ce-
feriștilor (1936), reorganizarea rui-
căril sindicale după 23 August 134.
participarea sindicatelor la lupta
pentru cucerirea puterii politice de
In euprina :
STANCIU STOLAN - Ca e»a
mil Importam tn educația U.^r *
tulul nostru azi.
S. I .RUNOVSKt — Revulta-ee
îndeplinirii In școlile R3TA R. •
Directivelor Congresului a! XA.ei
al p.c.u.s. ea privire Ia t=va.»-
mlntul politehnic.
V. N. ȘAȚKAIA - Șiroaie Șl
conținutul educației estetice a e-
levulul sovietic.
P. A. GLORIOZOV — Ca privire
Îs metodici formării la e-ew ■
priceperilor ți deprinderilor pric-
lice la chimie.

«ar.se capătă an de an un caracter
ms larg, «-.ai interesant, ridică pro-
biewe noi priv.nd dezvoltarea și
irrcscviwea viitorilor artiști. Asis-
’.Am Ia o înflorire in masă a talen-
telor. necunoscută vreodată in tre-
auL Ne mîndrim cu schimbul de
mtine, care crește sub ochii noștri.
Festivalul de anul acesta ne per-
mite să apreciem cît de rodnică a
fost inițiativa înființării de școli e-
lementare de muzică în mai toate
centrele însemnate din țară. Pen-
tru prima dată apar numele școli-
lor de muzică din Ploești. Rimnicu-
Vllcea ș a., iar elevii dovedesc pre-
gătire sistematică, promițătoare.
Ne aflăm în plin concurs. De a-
ceea ne ferim — deocamdată —
de aprecieri categorice. Subliniem
Insă, ca aspecte pozitive, îmbogă-
țirea substanțială a repertoriului,
diversitatea Iul, calitatea superioa-
ră și mai ales promovarea plină de
curaj a pieselor romînești. Nici-
odată în trecut nu au răsunat atît
de multe nume de compozitori
romini ca acum, ți ceea ce rămîne
îmbucurător este faptul că lucrări-
linii cu creionul. Nu este nimic
conturat, finisat. Este însă suficient
pentru a da viața desenului, pentru
a reda mițearea. Ana Perțache, au-
toarea desenului „In ajun de Anul
Nou" este eleva în clasa a VH-a a
țcoiii rnedii de arte plastice din Bucu-
Maier — Institutul de arte plastice
„Ion Andreercu" — este drumul de
la debutul promițător la realizare.
Fără îndoiala ca nici un vizitator al
expoziției de arte pla.tice organizata
in cadrai celui de al III-lea festival
republican al elementelor fruntașe din
fcolile ți in.litutele de artă nu >e aș-
teaptă .a găsească în sala din strada
Dr. Sion nr. 3 lucrări de mare va-
loare. Stingăciile începutului, necu-
noafterea încă perfecta a tainelor po-
etice pe care le ascund in ele culo-
rile, înaașirea pina la imitare a artei
profesorului sint inerente. Dar din-
colo de acestea se vădesc talentul fi
munca sirguincioasă dusă in timpul
ceasta este principalul.
Expoziția de arta plastică a elevi-
lor fi studenților cuprinde aproape
două sute de lucrări selectate din
fcolile fi institutele de artă din țara.
Prezentarea anuală a lucrărilor in ca-
drul unei expoziții da o frumoasa
imagine a succeselor învățământului
nostru artistic. Exposiția de anul a-
cesta reprezintă un succes calitativ
fața de anii precedenți. Ea este cu
atît mai meritorie cn cît cuprinde
exponate din ramurile cele mai va-
riate ale artelor plastice ți prezintă
pentru prima dată lucrări ale elevilor
din școlile elementare de arte plasti-
ce înființate anul trecut la Sibiu,
Rimnicu Vîlcea, Tîrgovițte, Pitești
De curînd în localul Institutului
pedagogic din București din
șoșeaua Panduri nr. 90 s-a
deschis expoziția de albume și plan-
șe cu tema „Evoluția artei".
In cadrul acestei expoziții sînt
prezentate numeroase și interesante
aspecte în legătură cu arta egiptea-
nă, indiană, chineză, japoneză, mu-
sulmană. romană etc. Exponatele
sînt însoțite de un bogat material
explicativ.
.Un loc important în cadrul expo-
ziției II ocupă materialele care ilus-
trează dezvoltarea artei în (ara noa-
Pictura, cea mai bogat reprezentata,
cuprinde marea majoritate a expozi-
ției. Peisajul, deși nu este predomi-
nant, atrage prin faptul că este mai
bine realizat. Greu de enumerat toate
lucrările bune. Re|inem cîteva ale în-
cepătorilor : „Sălcii pe malul lacu-
lui*' de Ana Sulacu, clasa Vl-a a «co-
lii elementare de arte plastice ți mu-
zică din Pitești, ți „Peisaj de iarna"
de Laszlo Szocs, clasa Vl-a a țcoiii
elementare de arte plastice ți muzica
din Tîrgovițte.
Un frumos colț din expoziție îl
constituie grafica, Cîteva afițe — I.
Israel t „Dezarmare — pentru pace",
B. Teodorescu : „Depinde de noi !“ —
se disting prin idee ți realizare gra-
fică deosebită.
In ansamblu, sculptura este prezen-
tă cu lucrări bune. Din numeroasele
exponate cităm — din nou — lucră-
rile cîtorva elevi mai tineri — Gh.
Macri, Elena Hanța ți Petre Bala-
nică, de la țcoala medie de arte plas-
tice din BncurețtL
Școala medie de arte decorative din
Timițoara expune, printre altele, trei
vitralii izbutite, iar țcolile medii de
arte plastice din Cluj ți Tg. Mnreț
prezintă ceramică ți țesături remar-
cabile.
Păcat că la reușita expoziției nu a
contribuit ți o bună organizare. Lip-
sesc cataloage complete, nu sînt spe-
cificate titlurile lucrărilor, pe unele
etichete lipsesc numele țcoiii sau in-
stitutului in care invață autorul etc.
Dar, trecînd peste aceste lucruri,
din expozi|ie se rețin nume de tineri
talenla|i care astazi învață in nume-
roasele țcoli ți institate de artă din
țară si pe care mîine îi vom întîlni
in sălile de expoziții alături de cei
consacrați. Multi din ei vor da ope-
re de valoare. Ne promit aceasta prin
expoziția de azi.
stră. Arta secolului XX este suges.
tiv reprezentată prin diverse repro.
duceri după lucrările celor mai de
seamă pictori și sculptori, din care
se evidențiază lucrările artiștilor so-
vietice
Expoziția, deosebit de interesantă
și în același timp utilă, a fost vizi,
tată pînă in prezent de numeroși
profesori, studenți și elevi. Deschisă
pînă la 25 aprilie a c., ea poate fi
vizitată zilnic între orele 10—13, iar
miercuri și vineri și după-amiază,
de la orele 17—19.
Recent în R.	Cehoslovacă	a-a
bucurat de un mare succes filmul
.Școala părinților", realizat de tl«
□ârul regizor La di slav Helge.
Eroul principal	ai fllmuiul	cita
învățătorul Peiikan, detașat pentru
un timp intr-un	m:c orășel	da
provincie, școala uuue treouie sa
predea Peiikan se bucură ofic>al
de o repuiație frumoasă. Cea mai
mare parte dintre elevi au califica-
tive excepționale. Noul învățător
constată insă, chiar din prima
clipă, că realitatea este cu tutui
alia. In clasă este o harababura
de neciescris. Copiii sînt obișnuiti
bă primească ceie mai bune 110*0
fără nici o osteneală. De acord cu
directorul scnlii, Inclntat sa afișeze
succese cu orice preț, institutorii
precenenți căutau să-și cîșiige prin
minciuni simpatia localnicilor.
Câutind să schimbe mersul lu-
crurilor, Peiikan se apucă cu sir.
guință de lucru. La sfîrșitul pri-
mului semestru, cea mai mare
parte a foștilor „elevi-model" se
pomenesc în situația de repetenți.
Faptul provoacă o adevărată re.
voltă printre locuitori. Mamele îl
privesc pe institutor ca pe un duș-
man, iar directorul este profund
afectat ~de pata care va întuneca
renumele imaculat al școlii sale.
De remarcat este însă evoluția
atitudinii copiilor față de învăță-
torul lor. încurajați la început de
unii părinți și Instigați de unii co-
legi, elevii adoptă poziția rezlsten.
țel pasive. neascunzîndu-șl ura.
Treptat. însă, învățătorul reușește
să lo cîștige Inimile prin atitudinea
Iul. O schimbare fundamentală se
produce în clasă, care începe să-și
dea seama, încet-încet. de adevăra-
In literatura țărilor arabe este
foarte râsptndit genul literar al a-
mlntlrllor. El s-a născut acum 20-
25 de ani. o dati cu apariția cunos.
cutelor culegeri de povestiri intitu-
late „Zile"' de Tah Huseln țl „In.
toarcerea spiritului" de Tanflk Al
Hamik țl s-a dezvoltat ca un ade-
vărat curent. De curlnd a apărut
la Cairo cartea de amintiri a scrii-
torului egiptean Ibrahlm Abd Al
Halim. Intitulată „Zilele copilăriei".
Cartea prezintă un Interes deosebit
CABȚI DE VALOARE
In biblioteca țcoiii „Otvos Joz-
se;“ din Budapesta s-au descoperit
recent cîteva cărți rare de mare
valoare. Printre acestea se numă-
ră „Rerum Hungaricum" (Istoria
Ungariei) de Bonflnl. lucrare edi-
tată 1n IS8I la Franklurt, o ediție
din I52S a lucrării „Adagiorum 0-
pus« (culegere de proverbe) a Iul
Editura Sansoni din Italia a or-
ganizat reeditarea ..Bibliotecii șco-
lare a clasicilor italieni’* care a a-
părut In prima ei ediție 1n 188\
sub îngrijirea cunoscutului poet,
filolog și critic Glosue Carducci
„Biblioteca școlari a clasic lor
italieni" pune la dispoziția elevilot
și a maselor largi cele mal valo
roase opere din istoria lUei a iun!
italiene.