Proletari din toate țările, unilî-vă ! O HOTĂRÎRE gaze 8 Organ al Ministerului Invătămîntului și Culturii și al Comitetului Central al Sindicatului Muncitorilor din lovițămint și cultura Anul X, Nr. 465 Vineri 4 aprilie 1958 4 pagini 25 bani I Un grup de participant! la consfătuire, discutind într.Q pauză, CONSFĂTUIREA PE ȚARĂ a țăranilor și lucrătorilor din sectorul socialist al agriculturii Joi dimineața au început în Pa- latul sporturilor din orașul Con- stanța lucrările consfătuirii pe țară a țăranilor și lucrătorilor din sec- torul socialist al agriculturii, con- vocată de Comitetul Central al P.M.R. și Consiliul de Miniștri al R. P. Romlne. La consfătuire participă .fruntași în producția agricolă, delegați ai gospodăriilor agricole colective, cooperativelor agricole de producție cu rentă, întovărășirilor agricole, lucrători din stațiunile de mașini și tractoare și din gospodăriile agri- cole de stat, oameni de știință și cercetători din domeniul agricultu- rii, ingineri și tehnicieni agronomi. Iau parte primii secretari ai comi- tetelor regionale de partid și alți activiști ai organizațiilor de partid și de stat. La lucrările consfătuirii participă ca invitați țărani cu gos- podărie individuală fruntași în muncile agricole- De asemenea sînt prezenți scrii- tori, ziariști romîni și străini. Sosirea conducătorilor partidului și guvernului a fost salutată cu puternice aplauze. La masa prezi- diului au luat loc tovarășii Gheor- ghe Gheorghiu-Dej, Petre Borilă, Nicolae Ceaușescu, Alexandru Dră- ghici, Alexandru Moghioroș, Con- stantin Plrvulescu, Dumitru Coliu, Leonte Răutu, Ștefan Voitec, Ja- nos Fazekas, Vladimir Gheorghiu, Ion Cozma, ministrul Agriculturii și Silviculturii. Vasile Vî/cu, prim- secretar al Comitetului Regional Constanța al P.M.R., activiști de partid, președinți de gospodării Trecerea de la gospodăria individuală la gospodăria socialistă presupune schimbări adinei în conștiința micilor producători de la țară. Pentru ca astfel de schimbări să se producă este necesară, o dată cu crearea bazei materiale a transformării socialiste a agriculturii, o răbdătoare și perseverentă muncă de educare a țăranilor muncitori în spiritul muncii în comun, și de convingere a lor, in primul rind prin puterea exemplului, de superioritatea gospodăriei socialiste. (DIN EXPUNEREA TOVARĂȘULUI GHEORGHE GHEORGHIU DEJ) PROBLEMELE INVAȚAMINTULUI în atenția sfatului popular raional Problemele de învățămînt ocupă un loc înseninat în activitatea sfatului popular al raionu- 1 ii Topoloveni. Realizările objinute aici dovedesc din plin grija deosebită a sfatului popular raional ca întregul proces de învățămînt să se desfășoare in cele mai bune condiții. Acțiunile întreprinse în această direcție sînt nu. meroase. Iată cîteva dintre ele. Pen- tru a se asigura cuprinderea în învă- ță" :at a tuturor copiilor de vîrstă ară. au fost construite școli pînă in cătunele ți satele cele maț în- «-tete, cum sînt cătunele care țin J- -—^nna Golești. Au fost construite »luri în locul celor necores- ;re. într.un trecut nu prea în- :-s copiii din Cîrstieni, Cindești- • u de pildă, învățau în w-• .- vr-h- 4 dărăpănate. Acum colective și întovărășiri, colecti- viști fruntași etc. Lucrările consfătuirii au fost des- chise de tov. Alexandru Moghioroș, membru in Biroul Politic al C.C. al P.M.R.. vicepreședinte al Consi- liului de Miniștri. „Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Romîn și guvernul Re- publicii Populare Romîne — a spus vorbitorul — au convocat această consfătuire cu scopul de a analiza felul cum se îndeplinesc hotăririle Congresului al H-lea al P.M.R. pri- vind transformarea socialistă a a- griculturii și sporirea producției a- gricole. In cei doi ani care au tre- cut de la cel de al Il-lea Congres al P.M.R. în agricultura noastră au fost obținute succese însemnate, sectorul socialist a crescut consi- derabil, un număr însemnat de ra- ioane sînt astăzi complet coopera- tivizate. Succese deosebite s-au obținut în regiunea Constanța, unde toți țăranii muncitori au pășit cu încredere în gospodăriile agri- cole colective. In condițiile orîn- duirii noastre democrat-populare a- gricultura dispune de mari posibi- lități de dezvoltare. Partidul nos- tru, preocupîndu-se continuu de rezolvarea importantei sarcini a transformării socialiste a agricultu- rii și a creșterii producției agricole, este convins că există condiții ca agricultura noastră să producă tot mai mult grtu, mai mult porumb, să fie sporită producția de carne, lap- te și alte produse animale, ceea ce va contribui la ridicarea șimțitoare a nivelului de trai al poporului -muncitor- însă, prin grija sfatului popular, aici s-au ridicat, prin autoimpunere ți muncă voluntară, școli spațioase ți luminoase unde copiii învață în con- diții dintre cele mai bune. La școlile din satele Valea Calinești, Rîncăciov și altele s-au făcut reparații impor- tante. Numărul sălilor de clasă crește mereu. Ca urmare, în raionul Topo- loveni, în momentul de față, nici un copil de vîrstă școlară n-a rămas în afara școlii. Ținînd seama de faptul că legătu- ra dintre teorie și practică este una din condițiile esențiale care asigură buna pregătire a elevilor, sfatul popular raional a-a îngrijit ca între- prinderile din localitate să pună Ia dispoziția elevilor ateliere, unde ace;- tia pot efectua lucrări practice. Un atelier de acest fel ființează, de pil- Consfătuirea noastră a fost con- vocată tocmai pentru a discuta a- ceste probleme și a vedea ce tre- buie să facem in vederea dezvol- tării mai departe a agriculturii, a construirii socialismului in satele țării noastre. Sîntem convinși — a spus vorbitorul în încheiere — că tovarășii prezenți aici, cadre cu o bogată experiență, vor participa activ la dezbaterea temeinică a tuturor problemelor și vor face propuneri valoroase menite să du- că la un nou avînt în dezvoltarea agriculturii țării noastre pe drumul socialismului". In aplauzele puternice ale celor peste 2.000 de participanți la lucră- rile consfătuirii a luat cuvlntul to- varășul Gheorghe Gheorghiu-Dej, prim secretar al Comitetului Cen- tral al P.M.R., care a făcut o largă expunere asupra îndeplinirii hotă- rîrilor Congresului al Il-lea al P.M.R. și sarcinilor de viitor In do- meniul transformării socialiste a a- griculturii și creșterii producției a- gricole. Au fost constituite 8 comisii de lucru pe specialități care vor ana- liza probleme privind producția de cereale, a plantelor tehnice, crește- rea animalelor, dezvoltarea pomi- culturii și viticulturii, îmbunătă- țiri funciare, probleme privind chi- mizarea agriculturii și construcțiile destinate agriculturii, Vineri dimineața, după încheie- rea expunerii tovarășului Gh. Gheorghiu-Dej, au început discu- țiile. dă, acum, pe lingă întreprinderea de transport din Leordeni, Toate școlile de 7 ani din raion au primit spre fo- losință loturi experimentale pentru efectuarea lucrărilor practice agri- cole. Cadrele didactice au primit un spri- jin prețios din partea sfatului popu- lar raional ți in ceea ce privețte orientarea profesională a absolvenți- lor clasei a Vil-a. Cu ajutorul aces- tuia au fost organizate in școli în- tîlniri ale elevilor cu muncitori frun- tași, cu absolvenți ai școlilor profe- sionale etc. Asemenea întilniri au a- vut loc și in anul trecut și efica- citatea lor s-a dovedit in special la în- ceputul acestui an școlar când majo- ritatea absolvenților clasei a VIL* t-au îndreptat spre școlile profesio- nale. Pe peronul Gării de Nord coboară, mal din Lecare tren, grupuri de copii si.- oși, conduși de oameni foarte grijulii și grăbiți. In ansamblu, fiecare grup pare foarte gălă- gios și cetajenii dau indulgent din umeri: —Copii I Dar cind in larma generală a gării începi să distingi sunetele, di dai seama că de iapt toata galugia o fac cei mari. — Copii, nu vă imprăștiaji / — Mai repede I , — Bagajele I... Copiii sint tăcuji. In afară de ineviiaoilul „caz ulticil" — as- ia și cind e un inspector ui aasa aruncă cocoloașe de hii- tiel — toți ceuatji nici nu ziu.- besc. Dar seriozitatea lor na Înșeală pe nimeni. Uchii ii tră- dează. uchii aioaștri ai bun^fe- nilor, ochii negri ca de țiganei ai moldovenilor, ocnn cupiui și verzi, de toate nuanteie, a>eai- gă peste peroane, peste că.ăt„ri, peste locomotive, urcă spre ooita de sticlă a gării, numu.â taxiurile, citesc reciameie. șt sclipește anta incmlare in u- chii aceștia incit seriozitatea cnipurilor nu mai poale inșeia intr-adevăr pe nimeni. De tunel, e de ajuns un mic popas in aș- teptarea autobusului și o gluma a inepuizabilului „caz uuich* pentru ca atmosiera recuieasă a calatorilor să se lareiicze ai.i ce in ce mai mult, cedind in bucuriei acestei excursii de va- canță in Capitală, pe care o văd poate pentru prima aata. ...In parcuri, bujorii vor în- flori abia la srirșitul primăve.ii. Dar pe chipurile copiilor, chi- puri care au uitat să mai ne serioase și disciplinate, au și început sd mijească bujorii tim- purii, bujorii emoției, în aștep- tarea nemaivăzutului... Seara, incă din primele zile ale vacantei de primăvară, in- ternatele din București sînt pli- ne. S-au instalat aici, vremel- nici locatari, elevii școlilor din Feldioara, din Cimpulung, d n Baia Sprie, din lași — am toa- tă (ara. Și chiar de a doua zi dimineața, grupurile In ca.e profesorii și învățătorii continuă să iie mai ...sonori decll copiii (din nou „nu vă imprăștiati I", „fiți disciplinati!' „intrat! pe aici/*, „ieșifi pe dincoace l"), își Încep peregrinările. TOT LE CȚIt T . Se constată un lucru curios. Este știut că în vacanji copiii vor să se distreze, să se joace, să se odihnească. Au și motive, căci învățătura nu-i lucru ușor și e nevoie să mal răsulli puțin. Mai ales cind le așteaptă ceea ce n-ar trebui să se cheme ..bă- tălia încheierii anului școlar", deși mai capătă destul de des aspectul unei bătălii. Și, totuși, se pot auzi In aceste zile dialo- guri care amintesc de cele mai grele lecții din timpul anului școlar : , — Ce-afi Invăfat despre in- ducție i — Întreabă, de pildă, o voce groasă, din spatele Unor ochelari ce impun respect. , — Inducția este... — începe o voce sub/irică. Și dacă nu se lămurește ce este Induc/ia, Sfatul popular raional se preocupă îndeaproape și de condițiile de trai ți de muncă ale cadrelor didactice, asigurindu-le locuințe, aprovisionindu- le la timp cu lemne, cu alimente etc. Celor care-țî ridică calificarea, sfatul popular le-a creat condiții bune de studiu, scutindu-i de anumite munci obștești pentru ca timpul liber să fie folosit in vederea pregătirii. , Am înfățișat aici doar cîteva din realizările sfatului popular al raionu- lui Topoloveni în domeniul învăță- mîntului. Dar chiar și numai acestea arată că munca școlilor și a pedagogi- lor, buna pregătire a elevilor consti- tuie pentru acest sfat popular o pre- ocupare de frunte. «d - E. ZAHARIA ” DE IMPORTANTĂ ISTORICĂ bujorii timpurii despre care e- ra vorba înfloresc în toată splendoarea pe obrajii titularu- lui nelămuririi. Tot lec/ii îl Atunci unde e o- dihna 1 Merită să vii pînă la București ca să fii luat ia între- bări despre induc/ie î Și cu toa- te acestea, micii vizitatori din Cimpulung Muscel, pe care mais- trul cercului electrotehnic al Palatului pionierilor „i-a luat la întrebări", se silesc ca la exa- men. Căci maistrul cel cu oche- lari impunători se allă lingă ta- bloul de comandă al unei micro- centrale. Și dacă vor ști să răs- pundă, le va arăla tot sistemul de comenzi la distantă al m.- crocentralei. Asemenea „lecții' fac profe- sorii cu elevii lor și in excur- siile care s-au pornit din prima zi fără ploaie. Din clipa cind pilcurile gălăgioase de copii se adună in curțile școlilor și pe tot traseul excursiilor, curg în- trebările și răspunsurile din do- meniul geografiei, științelor na- turale, istoriei. Și nu oftează nimeni. Cel mult a părere de rău, cind se termină „lecția'. Căci nu obosește nimeni cind „lecțiile" se desfășoară, așa cum s-a intimplat cu elevii șco- lii „Gheorghe Lazăr' din Bucu- rești, in parcurile și împrejur- mile Capitalei, la Muzeul de artă, la uzinele „Republica", la fabrica de sticlă sau la Obser- vatorul astronomic... „FACEM Șl NOI AȘA!" „Zilele excursiei noastre au rămas de neuitat", vor repeta cu candoare copiii, în gazelele lor de perete, iraza-clișeu care pentru ei este proaspătă și a- devărată. Căci intr-adevăr nu vor uita nimic din ce au vă- zut, din ce li s-a intimplat. Nici tablourile, nici spectacolele, nici discuția cu maistrul de la Pa- latul pionierilor. Și nici fatali dispariție a „cazului dificil", a- dus tocmai seara tirziu la inter- nat de un cetățean milos, care-l găsise rătăcit, plingind. Nu vor uita nici profesorii și învățătorii cele văzute. Și multi vor spune, împreună cu elevii lor cei cu bujori timpurii in o- braji, așa cum au spus profe- sorii și elevii din Cimpulung Muscel văzînd cercurile Palatu- lui pionierilor șl gindindu-se Ja posibilitățile pe care le au în orașul lor : — Facem și noi așa 1 VALENTIN SAPUNA j De peste 40 de ani Uniunea Sovietică ridică pe culmi mereu mai înalte stindardul leninist al păcii. A devenit o tradiție, un lucru obișnuit ca în liecaro problemă arzătoare a zilelor noastră P.C.U.S. și guvernul sovietic sâ întreprindă măsuri menite să exercite o Influență hotărîtoare asupra întregii situații internațional. Iată de ce din momentul în caro s-a comunicat că A. A. Gromiko, mi- nistrul Afacerilor Externe al U.R.S.S., va prezenta în cadrul sesiunii So- vlotulul Suprom o declaiaț.e a guvernului sovietic cu privire la înce- tarea experiențelor cu armele atomică șl cu hidrogen, prielenii păcii din în reaga lume au înțeles că omenirea se allă in fața unei noi și impor- tante inițiat ve de pace a Uniunii Sovietice. Kotărirea Sovietului Suprem a depășit insă pînă și ce’e mai în- drăznețe previziuni. U.H.S.S. încetează unilateral experiențele cu toata tipurile de arma atomice și cu hidrogen. Parlamentele șl guvernele celor- lalte două stat» care dispun do armele atomice șl cu hidrogen — S.U.A. și Marea Britanio — sint chemate să ia măaurl similare. Gestul Uniunii Sovietice are un puternic răsunet în păturile ceo mal largi ale populației tuturor țârilor lumii. In Europa și în America, în Asia șl in Africa, pretutindeni oamenii au respira! ușurați. S-a făcut primul pas către soluționarea celei mai importante probleme care tră- min ă omenirea — prcîntîmplnarca răzbelului atomic, ce! mai nimicitor d n cîte a cunoscut istoria. Hotărîrea istorică a Sovietului Suprem a) Uniunii Sovietice demonstrează tuturor co’or de bunâcrcdințît că ame- nințarea războiului atomic poate ti înlăturata. Uniunea Sovietică a pus încă o dată Ia balanța păcii marea el ioiță, prestigiul ei internațional iară egal. Aceasta are o însemnătate uriașă. Apartenența socialistă a acestei nobile idei, icptul că ea a pornit de la statul care se situează în truntea puternicului lagăr al so- cialismului arată, o dată mai mult, că socialismul și pacea sint de nedespărțit. După cum se știe, această hotărîre a Sovietului Suprem a fost preceda ă de perseverente și consecvente eforturi din partea Uniunii Sovietice în scopul de a se realiza un acord cu S.U.A. și Marea Britanic cu privire la încetarea Imediată și necondiționată a efectuări exper.en- felor nucleare. Stăruind în politica lor de menținere și agravare a încordării In. ternaționale prin continuarea programului de pregătiri in vederea unor noi aventuri militare menite să mărească proiiturile magnaților capi- talului, guvernele american și englez au lăsat tără răspuns lepetatele propuneri realiste, constructive ale Uniunii Sovietice, a căror accepta e ar ii putut duce de muit la încetarea dăunătoarelor experiențe cu armele atomică șl cu hidrogen. Acum, cind Uniunea Sovietică a hotărît să înceteze unilateral ex- periențele, cind cel dinții pas a lost tăcut, este riadul guvernelor occi- dentale să urmeze exemplul sovietic. De aceea, aprobînd din toată Inima noua Inițiativă sovlotică, ne întrebăm, pe bună dreptate, ce va întreprinde occidentul, cum vor reacționa cercurile conducătoare ame- ricane șl britanice în aceste momente de mare însemnătate pentru soarta umanității. In ciuda vorbăriei despre «dragostea de pace” a puterilor ocel. dentale, despre .munca constructivă pentru crearea unei păci adevă- rate” cu care s-a lăudat, nu de mult, însuși Eisenhower, primele reacții ale vrashingtonului și Londrei în legătură cu hotărîrea Sovietului Su- prem al U.B.S.S. încearcă să arunce o umbră de îndoială asupra ac- țiuni întreprinse de Uniunea Sovietică. Caracteristicile activității din aceste zile a cercurilor guvernante ale celor două state occidentale caro dețin arma atomică și cu hidrogen sint deruta, nervozitatea și contuzia. DeclarațU’.? lor oficiale dovedesc că nu doresc să sprijină inițiativa Uniunii Sovietice. Atitudinea guvernelor occidentale este cu siguranță menită să împiedice sau, cei puțic, să tergiverseze rezolvarea problemelor legato de conferința la nivel inalt cerută tot mal Insistent da opinia publică mondială. Mergînd pe linia .faptului împlinit”, aceste guverne Iau în grabă o serie de noi măsuri în domeniul amplasării do bazo pentru lansarea rachetelor în țările membre ale N.A.T.O. și al înarmării atomice a acestor state. O atenție excepțională acordă reacțiunea, în această perioadă, înarmării atomice a Germaniei occidentale. Sub patronajul american ?i englez, Bundestagul Republicii Federale Germane a hotărît înarmarea atomică a Wehrmachtulul vest-german. Cea mai distrugătoare armă pe care a cunoscut-o Istoria a fost pusă In mina milîtariștilor germani care au dezlănțuit cole două războaie mondiale. S-a comis asllel un act ale cărui consecințe vor li funeslo dacă nu se va pux\o la timp 3-avilă politicii care l a generat. Cercurile diriguitoare ale statelor iccidenlafe vor, după cum se pare, ca înainte de ținerea conferinței la nivel inalt să creeze con. dîții care să împiedice realizarea unui acord in primul rînd în pro- blema dezarmării. Inclusiv încetarea experiențelor nuclearo. Becunoa- cind că .Uniunea Sovietică dispune do poziții politice și diplomatice solide și avantajoase la viitoarele tratative", după cum se exprima William Fryo în publicația new-yorlieză „Foreîgn Po'icy Bullehn", occi- dentul caută să lecurgă la un „atu de echilibrare" care, după expresia aceluicșl Frye. «să poată rivaliza măcar cît do puțin cu alu-u;:Ie Uniunii Sovietice*. Atu urile pe care occidentul vrea să le arunca pe masa tratati- velor nu pot însă să rivalizeze cu acțiunile concrete, eiicace de pace a e Uniunii Sovietice. Sint convins câ cel mai bun atu pe care puterile apusene l-ar putea utiliza cu succes ar li să răspundă pozitiv chemă ii sovietice da a lua măsuri pentru a asigura încetarea experiențelor cu armele atomice șl cu hidrogen. Un astfel de răspuns ar aduce □ con- tribuția electivă la însănătoșirea situației Internaționale, la consolidarea păcii, la înlăturarea spectrului apăsător al războiului atomic. Popoarele tuturor țărilor așteaptă ca guvernele S.U.A. șl Marti Britanii să-și revizuiască poziția și să adopte o atitudine pozitivă în problema Încetării experiențelor nucleare. Au în fața lor un drum deschis, un pas însemnat — poate col mal greu — făcut de Uniunea So- vietică, un pag prin care stalul sovietic a adus o nouă șl uriașă con. tribuțle la cauza păcii șl securității popoarelor. Prof. ION DRAGO directorul Editurii de stat didactice șl pedagogici I - O v- Audiție muzicală la •coala medie „D, Cantemlr'1 din Bucure^!! Cf\TE\A«lL i^numiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiniiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiM DELAVRANCEA tllIHiimiHIWIIIIWIOIIHHIIIIIHIIHHHIIIIIIIIIIHHIIIIIIIIIIIIIUIIHIIHIIIHHIIin^ Se sărbătorește în aceste zile, pe întreg cuprinsul patriei noastre, o sută de ani de la nașterea scriitorului Barbu Ștetănes- cu Delavrancea. Alături de Caragiale, Vlahufă, Slavici și Coșbuc, de care l-a legat o strînsă prietenie, Dela- vrancea a iost unul din exponentii viguroși ai realismului nostru critic, un scriitor a cărui operă a consti- tuit o armă de luptă împotriva cla- selor exploatatoare, de demascare a lăcomiei și corupției „parazitilor". El a evocat cu vigoare trecutul de luptă al poporului și îndeosebi epo- ca plină de măreție a lui Șteian cel Mare — soarele Moldovei — a dat glas puternic nebiruitului sentiment al iubirii de patrie, a susținut sănă- toasele și bogatele tradiții tolclo- rice populare. In opera sa, în nu- velele și în dramele sale, în evo- cările și conterinfele sale luminoa- se, literatura romînă a cunoscut u* na din cele mai substanțiale rea- lizări de la sfîrșitul secolului trecut și începutul veacului nostru. Limba și stilul său, inspirate din eposul popular, sînt adevărate modele de armonie plastică și muzicală. Născut la 11 aprilie 1858 în ma- halaua Delea Nouă din București, . ca fiu al căruțașului Tudoriță Ște- ian, Barbu Ștetănescu Delavrancea a copilărit prin grădinile pline de : zarzări de la marginea Capitalei, printre țărani și căruțași, bucurîn- du-se adine de iarmecul și frumuse- țile naturii .Zestrea copilăriei sale au fost basmele și cîntecele popu- lare, formele lor de limbă, bogă- ția de cuvinte neaoșe, setea de viată și încrederea în puterea mun- cii- Școala, atît cea „domnească' din strada Columbelor cît și liceul „St. Sava", pe care l-a urmat între anii 1870—1878, i-a lăsat însă amin- tiri dureroase. Și cum ar fi putut să De al Del atunci cînd „Domnul Vocea* de la școala „domnească", eroul nuvelei cu același nume, „tră- gea la palmă cu linia lată, cu nu- iaua sau chiar cu linia în patru muchii... peste obraj-i, te lipea, de urechi te încălzea, de păr te da cățeaua, la ceafă te burdușea' și cînd notele le puneau „generalii și monitorii' cu ajutorul „băncuțelor" și al „jumătăților de sfanț". Cît des- pre învățat, își amintește Delavran- cea, „lecțiile mergeau strună > nu învăța nimeni nimic-., monitorii a- rălau școlarilor să învețe „d-tici și pînă aici". La „St. Sava", din timpul frecventării căreia s-a născut novela „Bursierul", l-au înspăimin- tat „dezordinea și sclavia liceului, masa bursierilor soioasa și murda- ră', profesorii care, „afară de doi- trei... na deschideau gura decît ca să ocărască'... Observațiile sînt șl în această navetă tăioase și catego- rice : „Mă vînduseră ai mei pe o Învățătură neghioabă și perversă... Capul mi se încărca cu cunoștințe nesuferit de urile Învățam de fri- că și de rușine.- Viața din liceu îmi ucisese iluziile..." Aceste triste pa- gini autobiografice sini documente convingătoare asupra nivelului șco. Iii noastre din secolul trecut. firea viguroasă a fiului de căru- țaș, elanul său vital, inteligența vie și talentele multiple, altoite pe o robustă dragoste de muncă, îl aju- tă insă, biruind toate piedicile, să studieze cu ardoare și să-și ia in 1882 diploma de absolvent al Fa- cultății de drept. Timp de un an studiază viața juridică, artistică și literară a Parisului, iar în 1883 se înscrie în colegiul avocaților din București. Talentul său oratoric, ca- racterizat printr-o virtuozitate sti- listică unică printre contemporani, l-a împins de la început pe calea unor mari sucese. Totuși, în primul deceniu al activității sale, Dela- vrancea, ținînd pas cu ascensiunea lui Caragiale și a lui Viahuță, se consacră în primul rînd literaturii- La scurte intervale de timp, trecînd peste încercările poetice publicate în 1878 șl 1877, nMemni/icatîV» șl nereținute de scriitor, apar astfel volumele sale de nuvele șl povestiri Sultănica (1885), Trubadurul (1887), Paraziții (1893) și între vis ți viată (1893), cărora le adaugă mai tîrziu, prin selecție, culegerea de „tipuri și moravuri' intitulată Hagi Tudose (1903). Prin „Sultănica', publicată întîfa oară în 1683, Delavrancea a deschis o largă fereastră spre viață oamenilor de la țară, evocînd, cu o rară putere artistică, frumusețile peisajului muscelean, obiceiurile, jocurile, porturile și tradițiile popu- lare, pentru ca apoi, prin „lancu Moroi", prin „Paraziții' și prin „Hagi Tudose', pentru a cita nu- mai cîteva din nuvelele din această categorie, să înfățișeze viața ex- ploatatorilor din mediul bucureș- tean, robiți banului, plăcerilor vul- gare sau cămătăriei și avariție! de- zumanizatoare. Prin „Hagi Tudose', una din cele mai de seamă nuvele romînești, Delavrancea a înfierat o întreagă categorie socială denunțîn- du-i ipocrizia, lăcomia după avere și degradarea fizică și morală in care se va prăbuși. In toate aceste volume, și mai ales în volumul „In- tre vis și viață", se află și un în- semnat număr de basme plăsmuite din elemente folclorice (Palatul de cleștar, Norocul dracului, Neghiniță etc.j, Delavrancea dovedindu-se un mare poet al graiului popular. In 1909 scriitorul dă Ja iveală puternica sa trilogie inspirătă din istoria Moldovei — Apus de soare (1909), Viforul (1910) și Luceafărul (1910)—pentru a continua apoi cu comedia Irînel f 1912), cu Hagi Tudo- se (1913), cu A doua conștiință, ce se va tipări în 1923. Succesul trilogiei e imens. „Apus de soare' e consa- crată ca una din cele mai puternice drame naționale, devenind un a- devărat izvor de patriotism și de artă înălțătoare Ca și „Scrisoarea III-a‘ a lui M. Eminescu, scrisă cu trei decenii mai Înainte, „Apus de soare" arată calea unot virtuți și a unui ideal susținut de tradițiile viguroase ale poporului. In 1913 Delavrancea e ales membru al A- cademiei Romîne. Discursul său de recepție a iost o înflăcărată expu- nere despre estetica poeziei popu- lare. Ultimii ani ai scriitorului au fost năvalnici și triști. Făcîndu-și din eliberarea Transilvaniei și din uni- rea ei cu vechea țară o țintă car- dinală a activității sale politice, Delavrancea a purtat între anii 1914—1916 o campanie pentru in- trarea Rominiei în război avlnd apoi durerea de a-și vedea patria cotropită de armatele germane. De- zastrul țării Fa îndurerat adine. In primăvara anului 1918. la 79 aprilie, își încheie zilele sub povara cum- plită a tratatului de la Buftea. A fost înmormintat în cimitirul ..Eter- nitatea' din Iași. Opera sa litera- ră nu e Insă dintre cele care se pot uita. Prin semnificația ei patriotică, prin frumusețea limbii și prin vi- goarea stilului, ea este menită unei îndelungi dăinuiri contopindu-se cu însăși conștiința poporului romin, cu lupta sa pentru libertate șt pen- tru apărarea patriei. Evocările istorice ale lui Dela- vrancea relieflnd vitejia șl spiritul de sacriliciu al apărătorilor pămân- tului nostru strămoșesc sînt adevă- rate lecții de educație patriotică Aceleași învățăminte pozitive ni le impune și dragostea pe care scrii- torul a avut-o față de muncă și o- nestitate, pentru popor și tradițiile sale Și pentru forțele creatoare ale vieții. Conferințele, spectacolele șt nu- meroasele manifestări organizate cu prilejul sărbătoririi a 100 de ani de la nașterea acestui scriitor sint dovezi ale cinstirii de care Dela- vrancea se bucură în amintirea po- porului romin. VASILE NETEA BARBU DELAVRANCEA Desen de A. Stnleescu Din multilaterala activitate în care Barbu Delavrancea și-a cheltuit talentul cu generozi- tate, entuziasmul care La manifestat pentru culturalizarea maselor populare este, poate, cel mai puțin cunoscut. Cu pasiunea de care a dat dovadă în tot ce a întreprins, Delavrancea a pledat pentru drep- tul celor mulți și săraci la cultură, pentru crearea condițiilor materia- le care să garanteze accesul tutu- ror la Invățămint în ziua de 17 martie 1895. cu ocazia discutării bugetului In par- lament, Delavrancea a rostit un înflăcărat discurs care cuprinde i- deile și convingerile sale cu pn- vire la invățămlnt. Trecînd în re- vistă legea Invătămintului primar și anteproiectul de lege pentru in- vătămintul secundar, Delavrancea arăta că legile acestea sint "un păcat de neiertat". Adres!ndu_se ministrului Instrucțiunii Publice. Take lonescu. izbucni : „Cu sau fără voie, dumneata izbești cumplit iu neamul care te-a pus pe acea bancă ... dacă intr-adevăr de la po- porul romin ai primit portofoliul pe care-1 deții" (întreruperi, pro- testări).. „Cînd insă dumneata restringi prin măsuri și legi rău chibzuite numărul celor in drept de a se lumina — și toți au acest drept — sporești po- sibilitatea selectării artificiale". După ce arată că, „de fapt, con- dițiile materiale ale societății nu prea sînt în favoarea talentatilor", Delavrancea subliniază că atît le- gea învățămîntului primar, cît și anteproiectul de lege pentru învățămintul secundar au in vede- re tocmai protecția celor bogați și năpăstuirea celor săraci. Cei bo- gați nu trebuie privilegiați, spune Delavrancea, nu numai pentru că au mijloace materiale mai mult decit suficiente, dar și pentru că s-au dovedit a fi sterili : "Sînt a- tîția tineri bogați care au învățat cit au vrut și cit au putut ... Pe aceștia sărăcimea muncitoare și a producătoare are dreptul să-i în- trebe : "Ce ați produs pentru cultu- ra generală î ce lucrare ? ce o- pere î unde vă sint tablourile, operele literare și științifice ?*. „Dacă trecem peste cei mai in virstă, peste moții ți stră- moșii bogatilor de azi ți ne oprim la generația actuală, intreaga ei energie o vedem risipindu-se in petreceri și in lene. Singura răzbu- nare a sărăcimii este că, de fapt, aproape numai ea a produs in tim- pul actual oameni care să se de- voteze științei și artelor". ,.Der ce veți răspunde, continuă Delavrancea, clnd istoria vă va în- treba : "ce-ati făcut pentru geniul artistic ai poporului romin. pe cind talente de seama lui Caragiale des chideau birturi in gările drumului de tier ?* cel mult : „am petrecut*. Dar glasul lui Delavrancea n-a avut nici un ecou. Nici după rechi- zitoriul lui nu s-a schimbat nimic. Situația a rămas la fel de apăsătoare aproape încă patru decenii, pină la eliberarea popotului romin de ezploatare, eliberare prin care s-au deschis larg porțile culturii. De a- tunci lozinca lui Delavrancea „lu- mină tuturor* a devenit realitate. Sublinierea caracterului progre- sist al concepției lui Delavrancea în problema învățămîntului este un omagiu binemeritat pe care pu- tem să LI aducem acum, la cente- narul lui. CONST. IANCULESCU CONSFĂTUIREA Ne-am pregătit să începem activitatea pe Iot Reînceperea lucrărilor practice pe lotul eaparimental constituie pentru noi un bun prilej de ■ da viață șt de a aplica în practică cunoștințele însușite în cadrul lecții- lor de botanică. Colectivul profesorilor de științe naturale de la școala medie nr. 1 din Cărei a elaborat din vreme planul de muncă, a stabilit tematica lucrărilor tn general și planul de cultură, a extras sarcinile și a întocmit planul tematic ăl lucrărilor pe clase. In cele ce urmează, voi da cîteva aspecte din lucrările pregătitoare în Ours de deafășurare sau care vor fi începute în cel mai scurt timp. In acest an, planul nostru de acti- vitate cuprinde culturi și experiențe noi. Ne-am propus, astfel, să urmă- rim efectul îngrășămintelor bacterie- ne la mai multe culturi : la grîu de primăvară, la porumb, la floarea soa- relui, la cartofi și legume. Bacteriza- re» semințelor, a cerealelor și a car- tofilor se va face prin stropirea ace- stora In momentul semănatului, cu Tngrășămîntul care a fost diluat cu apă. Răsadurile de legume vor fi tra- tat» prin cufundarea rădăcinilor în mocirla ce va fi pregătită în mo- mentul plantării. Pentru a demonstra elevilor influența pe care o au îngră- șătnintele bacteriene, vom organiza tn lanurile în oare vom aplica aceste îngrășăminte, parcele de control (martor) fără îngrășăminte, pe care se vor executa aceleași lucrări oa și pe parcelele cărora li s*au aplicat în- grășăminte. In ultimele săptămlni, echipele de elevi au activat la colțul naturii vii unde și-au format deprinderi de con- diționare a semințelor. Pentru a în- țelege mai bine cum se efectuează a- ceste lucrări în unitățile agricole mari, am organizat o vizită la centrul de selecționare și tratare a semințe- lor din localitate. In școală, echipele de elevi au făcut curățirea (anali- za purității semințelor) îndepărtînd corpurile străine și semințele muce glite și jjgarte. Au £oșt reținuta șe- mințeto mari, Bele, sănătoase. Pentru a foloai cu succes umezea- la din s1 ne convin- gem de acest lucru, n-am stat prea mult în cumpăna și — iată-ne Ia fața locului. De la început școala ne-a lă- țut o impresie plăcută. O clădire as- pectuoasă cu geamuri mar: bine în- treținută, curati ca un pahar, se înaltă tn mijlocul une: curți frumos împrejmuite, cu grădină de pomi, cu straturi de flori și alei pietruite. Un prichindel ne întlmpină la in- trare, în mină cu o mătură și o clrpă. — De ce stai In ușă ? — l-*m în- trebat. — Stnt de serviciu — ne răspunde el mtndru. Nu puteți intra tn școală decît dacă vă ștergeți bine pe picioare. Fs(ă de intransigenta prichindelului a trebuit să ne conformăm... ți ața am reușit să intrăm In sala ce stră- lucește de curățenie. Se vede că la această școală curățenia e în mare cinste. Localul, deși construit cu vreo 8 ani In urmă, anată ca nou. Acest aspect se datorește dragoste1 cm care sătenii și copiii privesc școala și o îngrijesc, învățători' de aci — stnt numai trei la număr — lucrează în strînsă co- laborare și au creat o frumoasă tra- diție în ceea ce privește grija fată de școală. Ne-a Impresionat în mod deosebit aspectul plăcut al claselor și felul în care este păstrat mobllie- tm a fi la cc-'n! cu e bolnav iâ siatwî nunță rrw< ii . în șcnul seama de ■ere de invățămlirt politic pe lor- cate Și. conținul poanică și ce practic* in le propaganda!. De aceea. lărăscu și P. Dascălu din Hălăucești, M. Cnslea, V. Agapi, A. Zaharescu, Al. Tudoiache și Val. Cazacu din Pașcani și alții. Faptul că aproape toate cadrele didactice studiază in cercuri poli- tice, (aptul că se străduiesc s* înve- țe cit mal mult din aceste cercuri șl că propagandiștii reușesc să le țină în general lecții bune a avut influ- ențe pozitive asupra activității șco- lare șl exlrașcolare • pedagogilor. Este oare o simplă coincident că tov. Al. Ivanovici, care predă istoria la școala medie din Pașcani, are o bună pregătire ideologică și politică și că lecțiile sale sint fundamentale pe solide baze matxisl-leninisle, că •le nu conțin confuzii și denaturări ? Desigur că nu. Nu credem să (le o Simplă intlmplare nici (aptul că pro- fesorul Ghoorghe Ciobanu de la școala de 7 ani din Hălăucești, u- ■ ul din cei mai buni cursanți ai cer- cvai. este in aceiași timp și un pe- dagog cu o bună orientare polu.ca ia activitatea ta școlară și extrașco- («4. Exemplele de cadre pe care (avățăminlul de partid le-a ajutai să dea lecțiilor, activității in afară de cias* și exlrașcolare o toi mai bună orientare politică se pol înmulți. Cu IobI* acesta aspecte pozitive, In ceea ce prlvețte conținutul ac- Vllății în cercurile de Invățămînt poliiic, am constatat unele deficiente asupra cărora vrem să atragem aten- ția. Astfel, discuțiile purtate în cercuri sini uneori buchereșfi, cursan- ții neîndrăznind să ie îndepărteze de textul broțurli sau de notițele luate dup* expuneri. In unele ca- zuri vorbesc mai mult propagând ți.i sau obițnuiesc să lucreze numai cu tovarășii mai activi. O lipsă serioa- să este și aceea că discuțiile sînt cîfeodată abstracte, rupte de viață, de munca de fiecare zi lor. Nu lipsesc nici unele tratarea neadîncită a a pedagogi- confuzii sau problemelor. De pildă, în cercul condus de tov. P. Nislor din comuna Valea Seacă, la lecția „învățătura leninistă despre Imperialism" se confund* noțunea de state colonialiste cu aceea de state coloniale. Deși Iov. Nistor este apreciat ca un bun propagandist, la aceasta lecție a trecut prea ușor peste probleme importante cum s,nt criza generală a capitalismului și a- dincirea ei după cei de al doilea pregăMe letreeai Imrățăalut politic pentru și Invițălori sini peoagogi, aul|i cadre didactice bine da punct de vedere pro- ca Eaii Gespodaru din Invățăminlul politic cadrelor coma Ba MUetUveșii. Ervia Raibl d n cmmm Mogoșeșx, loan Paraschiv da comuna Rug.noasa și alții — și In 1951, la absolvirea școlii pedagogice din Iași, Florin Gîdea a fost repartizat ca Învățător la școala de 4 ani din satul Dumbrăvița, comuna Ruginoa- sa. Fiu de învățători din părțile Fălticenilor, iubind cu ardoare profesia pe care și-a ales-o, noul dascăl s-a prezentat la postul său cu multă dragoste de muncă. In satul Dumbrăvița, sat locuit de urmași ai foștilor clăcași dezrobiți de Alexandru loan Cuza, nu exis- ta insă un local de școală. Acea- sta funcționa in cîteva case ale sătenilor, după cum se putea, și în condiții grele. Din această cau- ză mulți copii rămineau în afară de școală, iar numărul analfabeți- lor era mare. Noul învățător nu s-a descura- jat. Sprijinit de organele locale, a pornit cu tot curajul la muncă. Fără a-și precupeți eforturile, el le-a arătat sătenilor necesitatea construirii unui local de școală. In scurt timp, dumbrăvițenii au găsit un teren potrivit, au adunat materiale și au început să ridice școala, care a fost terminată cu sprijinul acordat de organele ra- ionale. Sătenii au contribuit la îm- prejmuirea ei cu un gard frumos, iar grădina a fost plantată cu pomi fructiferi. Școala este astăzi un model de bună gospodărire, constituind un frumos exemplu pentru locuitorii satului. Acesta a fost însă doar înce- putul. Florin Gîdea s-a dedicat cu tot devotamentul muncii pen- tru ridicarea nivelului cultural al satului. — încă de acum doi ani — ne spune el — au fost alfabetizați toți neștiutorii de carte din satul nostru. Astăzi nu mai avem în sat aia un copil rămas în afară de școală. Fără îndoială însă că lui Florin Giăea și celorlalți învățători din -s -ivița nu le-a fost ușor să agM** aci. A fost nevoie de o — perseverentă atît la cursu- de =.:saetizare, cit și pentru apropia de școală pe părinții elevilor. In același timp Învățătorii au organizat o vie activitate cultural- educativă în cadrul căminului cul- tural din sat și au atras un mare număr de tineri In echipele și de teatru. Cu cîtiva ani în urmă, Gîdea era frămîntat de o toare dorință de cor Florin arză- și anume aceea de a deveni membru al partidului. Comuniștii din sat ii cunoșteau devotamentul, știau de strădania lui pentru ridicarea școlii. De aceea ei l-au recomandat cu căl- dură să fie primit in rindurile candidaților de partid. Astăzi, Flo- rin Gidea este membru al Partidu- lui Muncitoresc Romîn. Această cinste l-a făcut să muncească cu și mai mult devotament. împreună cu colegii săi a Început să spri- jine mai activ atragerea țăranilor pe drumul gospodăriei socialiste. Ca propagandist la un cerc de in- vățămint seral, să lămurească umana coastă el se străduiește pe săteni asupra Mlrceștl se Întinde pe o domoală. In jos, înspre k- lunca Șiretului. De sus, din capul satului, vezi „căsuțele 'nălbite** In. șirîndu-se cuminți pe firul nu prea drept al ulițelor. Nu departe de casa in care a locuit Vasile Alecsandri, se află școala. 0 școală de 4 ani, al cărei director este tov. Ion Nazarie. Localul oferă suficiente condiții pentru o bună desfășurare a procesului Instruc- tiv-educativ. De la intrarea in școala, insă, ceva te face să crezi că aci multe nu stnt în ordine. Acest „ceva** însem- nează lipsă de grijă pentru întreținerea localului, — ca să nu mai vorbim de în- frumusețarea lui — lipsă de grijă pentru păstrarea avutului școlii, pentru asigura- rea condițiilor igienice etc. Citeva exem- ple. In sala prin care intră copiii in ctase, dușumeaua este spartă de mal multă vreme șl nici gînd să fie reparata ; In Jurul ușii, peretele cirpit cu altă cu- loare a crăpat șl varul stă să cadă. Deși se apropie sfirșitul anului școlar, cance- laria încă nu a fost aranjată pentru ca politicii partidului arate căile pentru nostru li construirea vieți mai bune. Recent, șase tre cursantii săi au cerut să primiți in întovărășire cu si le i unei i din i fie toată suprafața de pămînt ce o posedă Astăzi in Dumbrăvița sint două întovărășiri al ciror număr de membri crește mereu și tește înființarea unei agricole colective. Ca director al școlii, se pregă gospodării Florin GI- O la conducerea cercurilor ca An- goia Anton din Pașcani, Vasile Bo- doșcă din Hălăucești, dia Valea Seacă efc. Frecvența la seminarii Petre Nistor este aproximativ de 90*/s, fiind raion cu dea mobilizează tot colectivul d* Învățători la o pregătire cit mal temeinic* a elevilor și la desfă- mult mai bună decit în anul trecut. Nu puține sint cadrele didactice car* nu au nici o absență la ședin- ței* cercurilor. Nu cităm decît citeva din acestea: P. Bahnă, H. Zaharla șl G Condurache din Mogoșești, E. Ivan, A. Zaharescu, V. Agapi din Pașcani, E. Cocîrți, V. pararea unei rodnice șteșU. Pentru strădania pe pus-o la construirea școală. Ia lichidarea activități care a localului neștiinței carte ți la școlarizarea tuturor piilor da virst* școlară din ob- de- de de co- sat. nimeni In code mii." ea Mingiuc din Herești ș.a. cercul d.dactice din raionul Pașcani se des- fășoară și cu unele deficiențe. Mai intîL cîteva probleme privind cuprinderea In cercuri. In șalele Izo- late, in care nu s-au putut crea cercuri seșsarate pentru cadrele di- dactice din cauza numărului redus al acestora, învățătorii studiază In for- mele de invățămînt politic organi- zate pentru țăranii muncitori. Acesl lucru prezintă multe neajunsuri pen- tru cadrele didactice, deoarece dis- cuțiile nu se pot ridica 1a nivelul pregătirii lor. Situația putea fi evi- tată dacă se respectau recomandă- rile ca pedagogii din satele Izolate să studieze individual și să fie aju- tați de către propagandiștii de la centrul de comună, de către orga- nele de partid și sindicale, să fie ajutați prin discuții și consultații la cabinetul de partid, în zilele clnd au loc ședințele cercurilor pedagogice. război ternului Nu s-a actuale despre duc la mondial sau destrămarea sis- colonial al imperialismului, vorbit nimic despre planurile ale imperialismului american, doctrinele lui recente care înrobirea unor țări din Asia și Africa și nici de contradicțiile din- tre puterile colonialiste. Problema luptei pentru independență naf.ona- lă a unor popoare subjugate de im- perialișfi a fost insuficient discutată. Una din cauzele care duc {a nea- dîncirea seminarii, probiemeior tn la dezbaterea unele timidă pentru devotamentul cu care mun- cește Ia ridicarea satului și la pregătirea elevilor săi, la 30 de- cembrie 1957 Florin Gîdea a fost decorat cu .Medalia Muncii". „gospodari11 ia poată n totosH* de către cadrele di- trist este tap«>1 că ac! zace pe dușumea. In neorlndaială. material*! didactic, zed loc — ■■Ha Impachatate exact așa cum ao fost trlndsa scolii de către secția de Invătămiel Psalm c* s* găsești planșa de La re el nevoie itl trebuie mancă ne glumă Șleeta eeglijentl a eooe cadre di- dactice întregește tablon! oe prea plăcnt al școlii, 5e oprim aici, intreblnd pe tov. I. Na pini clnd secția raional* de laslțaiBlM și colturi se va amltanU s* cam late c* la școala din Mlrceștl Incrnrlle an aerg bine sub aspect eosp.»d*nac și. c,te am aflat, nu Hunul iab acesl aspect. Noi avem certitudinea ci aceait* șco*l* se poate ridica la nivelai celorlalte ani. tați din raion, astfel Iaca sa s* pont* (ace cinste — așa precum ie fapt st cuvine — memorie! mirelui poet. *1 că- rui nume te leagi de comuna Mlrceștl. elevă (de Up; • nu o discuiie. pe= de educație deschis c; pundă tn mu i*L apoi se re- De aide! !u clas* e* fr.j « ta proprio vi asul ta ic* condos de tov. V. Bodoșc* d.n Hă- lăucești, trei sferturi din cursanți nu au lipsit nkiodalt. O realizare și mal tremoas* s-a obținut din acesl punct de vedere cu propagandiștii, care la seminarille pregătitoare de la raion sau de la regiune au o frec- vență de sut* la sută. Cum s-a ajuns la un asemenea re- zultat In ceea ce privește frecvența ? In cazul cursanților, tn primul rind prin grija propagandiștilor de a ține ta zi evidența absențelor, de a se interesa cu regularitate de cauzele care au determinat lipsa șl de a combate cu tărie comoditatea. Nu e mal puțin adevărat că la toate aces- tea se adaug* conștiinciozitatea ca- Cu toată străduința organelor cale de a respecta îndrumările privire la cuprinderea cursantilor în formele de inv*f*mini politic, tn ra- Ion mai exiști inc* situații clnd pe- dagogii studiazi In aceleași forme de invițămint pe care le-au absol- vit in anii precedenti. Cursanfii din cercul de istoria P.M.R. condus de tov. A. Anton din Pașcani, de exm- plu, au studiat și In anul trecut tot Istoria P.M.R., ceea ce face ca el si bată pasul pe loc în privința ridi- cării nivelului de pregătire ideolo- gic* șl politic*. a temelor, este de bună seamă lip- sa materialului bibliografic, ce se re- simte în tot raionul. De aceea, ade- seori cadrele didactice sînt nevoite să studieze numai după notițele lua- te la seminar. Considerăm — cu toate lipsu- rile despre care am vorbit — că in raionul Pașcani exist* preo- cupare pentru traducerea în viață a liniei partidului nostru cu privire la ridicarea continuă a nivelului ideo- logic și politic al intelectualilor din școli. îmbucurător este faptul că munca ce se desfășoară în cercurile de studiu nu se duce în zadar șl c* ea influențează în mod pozitiv comportarea, atitudinea ți întreaga activitate școlară și extrașcolară a cadrelor didactice. Că ața Stau lu- crurile ne-o confirm* multele aspec- te pozitive ale muncii din țcolile ra- ionului Pațcani, aspecte pe care le-am găsit fn cursul călătoriei noas- tre prin raion ți pe care am încer- cat să le redtm, măcar tn parte, fn- Insertndu-le tn pagina de faț* a gazetei. drelor didactice. șl convin- edoea • Este ducatlve. se aăsaz* șa • boita doză de nee!:;er-,ă As parsez iov. Oc- tiv Gnșan ta acea tx sorește pi- prezentat **ti ar ci irleriza activi- tatea de ta • ceas:4 penal*. Nu Școala din Heci este ■na Ăa acNIie bone din raion. Cele nlc sos nu ccrîclertzează Ki.vllaîea IO». O'ișan care ta munca ta' *r profesor are. așa cum arătam 1a început, bune rezultate. Exemplu! ăr mai sus ple- iea.ă Ins* pentru o pregătire mi- nuțioasă și continuă >1 a orelor educație*. gerea ferm* ci invățiminlul poli- tic le este necesar. Frecvența bun* a propagandiștilor la seminariila pre- gătitoare se datorește de bună sea- mă șl (aptului ci le-a fost asigurai transportul și ci școlile respecți dicația de a le lisa liberi ziua simbiti, etnd, o dati pe luni, face Instruirea la raion. in- In ceea ce privește activitatea pro- priu-zlsi In cercuri, se poale spune ci lecțiile sint mai bine fundamenta- te din punct de vedere științific decit In anii trecuți, cursanții sint din ce In ce mai preocupați de sfudie- rea șl conspectarea materialului bliografic. Numărul pedagogilor pot discuta destul de degajat șl cele mai grele probleme a rft. Asemenea cadre didactice bi- chiar spo- it nt Tudor Splridon, Gh. Ciobanu, V. Bo- Firi îndoială că in rindurile de mai sus nu am putut cuprinde H toate aspectele muncii atit de variate care se desfășoară în școlile și = satele raionului Pașcani. L n lucru insă ale ceri : in acat raion s-au făcut progrese insem- Ș nare in domeniul iniițimintului. Aceste progrese se datoresc în mare = parte contribuției efective aduse de majoritatea cadrelor didactice, jap- | tului ei secția raionali de invifămint și cultură indrumează și contro- = leazi in mod competent munca școlilor și ci organele locale de partid Ș ii ocordi iot sprijinul. Aproape fiecare școală din raion a fost inspec- = lari in cursul acestui an. In raionul Pașcani există toate condițiile pentru ca munca de invă- ș țămint să se imbunilâțeasci In mod continuu. Pagln* realizai* de : C. MINCA, A. COSMIN șl C. RĂDOI împotriva I Fiecare al patrulea om l^VATA atomice! pamintului, ai rod minunat al muncii colective a savanțiior, inginerilor. tehnicienilor poporului Urate rWW tn 1948 au primit diploma de Ingi- ellberărll publicație de învățămînt, in 1900, D. democrat-popular acordă o fii de ță- omitetul executiv a! Or- de na. Omeu Pc-pcrul viet. cu hiero- z a pd r; diferite sisteme de Și In urmare arma nucleară. U M E R N E D l crezare manualului 1400 Vl-a. Am deci ■ cămine, totuși, consultat afirmația manualului pentru morunul, i te cu cfa- 1956 au persoane. nețJm.a raioane, e mi- mi. ca- tatea si învețe, s-a dezvoltat rețeaua de Invățămint. Ctfeva cifre stnl grif- 50—60 de ani ? In țața nea- se afiă o dare de seama alca- de comisarul general al secției de la expoziția mondială care a loc în anul 1900 la Paris, in a- se cu Deși la formă de dovedit a și atracti- acor. om de darea de seamă a secției ruse de la ex- Paris nu se poate să nu toate tarile mici vor avea menea bombe, catastrofa a cu- edu- atenție special I problema principală a revoluției turale. învățarea cit mai rapidă scris.cititului era strins legată greutățile ridicate de însușirea s-. rii hieroglifice. anul Existau timii stră tuită ruse avut la carnavalul propriu-zis. prima încercare, această manifestare culturală s-a fi deosebit de interesantă vă pentru tineri. 52.542 1938, lor a tale de tub jugul fascist. Ziua de 4 aprilie 1945, ziua în care trupele Morunul Huso-huso (pentru conformitate M. GINDACU) Pe-, este măr tini așa. a se u- specialiști. Amintind comisaru.ui poziția din cotropitoare ele regimul izgonite de a deschis o ra t-a îmbogățit cu z ne, cu așezăminte sănătate, cu școli și te aceste realizări muncii creatoare a că. Școala maghiară este crească un tineret nou, de nădejde al societății Mergînd pe aceeași linie și tn școlile milioane. In scopul obținute pe că în med'i de | ultimii tni aceste superior 18.000. In norități — cum ar fi, de pildă, noritatea Miao — au scriere cu radere latine. Simplificarea scrierii chineze numărul instituții a afns ilmp ce succese însemnate s-au dobîrtd t și In domeniul Invățămin'ulul. A cres- cut numărul celor care au posibili- R. di- tuit să dau de clasa a Dar cum DATE DESPRE ÎNVĂȚĂMINTUL SOVIETIC LA EXPOZIȚIA MONDIALĂ DIN BRUXELLES Dacă ase- dezvoltării succeselor tărim cultural, Acade. 1938 nu- mun- bucură de o aten- partea statului de- Alături de ma ile pe toate tătîmurje. ste : di- nu poate fi ignorat. a experiențelor cu menită să constructor socialiste, de tmbună- personajului respectiv și ideii gene- rale a operei. După ce s-au făcut cu- noscute publicului, personajele au coborît de pe scenă pentru a participa elevilor de la școlile medii a crescut de la 19.000, cit anul 1950-1951, la peste hitterisle șl o dală cu fascisto-horthyst au fost către armata sovietică, epocă nouă 1n isfoih culturii" de la din Bruxelles, pavilionului so însemnat primii spune in darea de seamă, prins materiale privitoare la cație și invățămînt. O mare s-a acordat invățămintului nai fabrici și u- de cultură șl de universități. To«- sint rezultatul poporului și al Ingineri 2.984 vietici in ,,Palatul expoziția mondială Printre exponatele vietic ocupă un loc sateliți artificiali va putea produce foarte șor". crescut astăzi li iar aproape un Redacția șl administrația: București, Piața Scinteii nr. 1, Te leton 7.60.10. Tiparul: Combinatul Poligrafic Casa Scîntell „I. V. Staiin" București, Piața Scînteli, Abonamente: 1 an — 12,50 Iei; 6 luni —6,25 lei; 3 luni — 3,12 Iei. Abonamentele la „Gazeta InvițJmtntulul" te fa: la toate oficiile poștale, prin factorii poștali și difuzorli voluntari din Întreprinderi și instituții. ner 589 absolvenți, In De mult a fost lichidata de carte nu numai in roglifice si pentru a ușura trecerea la scrierea cu litere, în 1952 s-a in. stituit un comitet pentru reforma sc-ica hieroglifice. Rezu’tatele mun- cii acestui comitet — din care au primit d n pa.tsa I. Strekalova. elementare peste f>0 „El (adică eu. zent, șaisprezece minorități națio, nale au o scriere proprie. Unele fra la 6.552, în studeațiior din do invățămint cifra de aproape cu faptul școlile tufă fii la sulă IJn număr de 14 băieți sl fete, elevi al școlilor din orașul Tsinan. provincia Șantung, au hotărtt să se stabilească la țară. In foto । Sosirei tn satul Tai a elevilor din orașul Tsinan, ceasta dare de seamă, ca și in cata- logul secției, pe primul plan se află exponatele privitoare la succesele Invățămintului. „Grupa întiia, se colaborării și tn'r-ijutorării tsvără- șeșli cu țările lagărului tocialiif, <1 peste 125.090. milion șl ju- litlurile ziarelor și revistelor scriu și cu hieroglife chineze și noul alfabet. Ministerul Invățămintului din P. Chineză a dat luna trecută o toate în acest sens.Fața de de elevi, cîțl învățau in In școlile medii numărul situația de azi pătrundeau In mal 3,4 la citorl și 0,6 biografia mea, am cele două manuale de zoologie. ajutorului frățesc Uniunii Sovietice. Invățămtnlul se fio deosebită din mocrat-popular. realizări obținute devenit Numărul tehnice erau în 40.000. Statul mătafe de elevi învață in școlile elementare. In școlile din R.P. Unga- ră lucrează astăzi de 4 ori mal mul;i învățători și profesori decit In timpul burgheziei. O deosebită atenție se dă pătrun- derii In școală a unui număr cit mal mare de fii de muncitori șl țărani muncitori. Este suficient să comparam poporului maghiar. Ungaria popula- ră a pășit pe drumul construirii unei societăți noi, eliberată do orice ex- ploatare, societatea socialistă. In anii puterii populare economia șl cultura Ungariei s-au dezvollal 1n!r-un ritm necunoscut in trecut. Țz- deosebită atenție îmbunătățirii con- ținutului Invățămintului. S-au obți- nut șl In acest domeniu succese în- semnate pe linia promovării unul în- văfămînf realist-ștlințiflc, pa li- nia legării învățămlnfulul de pracli- răni. Aslăzl învață In școlile medii 36,1 la sul* fii de muncitori și 18,8 la tută fii de țlwiL De asemenea, un loc important In sistemul de in- vățămînt maghiar il ocupă pregătirea noilor cadre de tehnicieni pen'ru in- dustria socialist*. In timp ce tn anal 1949-1950 numărul sludenț lor în- scriși la Institutele politehnice se cl- In cadrul „Congresului cul- tural german", organizat zilele acestea da Miinchen de asociațiile intelectualilor din ambele părți ale Germaniei, participanti și invitații, prin- tre care se numără și savanți francezi, au semnat o declara- ție în care subliniază perico- lul pe care-1 prezintă pentru întreaga omenire continuarea experiențelor cu arma nu- cleară și cer marilor puteri să pună capăt acestei amenințări. „Sintem convinși — se spune în această declarație, care este semnată printre alții de pro- fesorul Chatelet (Franța), de profesorul SaJer de la Univer- sitatea din Miinchen și de pro- fesorul Hermann Budzislawski de la Universitatea din Leipzig — că este urgent necesar ca experții să atragă atenția opi- niei publice din toate țări'.e a- supra pericolelor pe care le prezintă experiențele și înar- marea atomică pen'ru a se face astfel imposibilă această crimă împotriva umanității". In dezvoltarea culturală a so- cietății, realizările în dome- niul invățămintului public și al pregătirii cadrelor științifice joacă un rol foarte însemnat. Des- pre aceasta vorbesc convingător numeroasele exponate ale pavilio- nului sovietic și cele 36 de stan- duri închinate muncii savanțiior so- și muncitorilor sovietici de cele mai diferite specialități. In cei 40 ce ani ai puterii sovietice, in această perioadă istorică atit de scurta, cultura popoarelor sovietice s-a ri- dicat la o înălțime nemaiintîlni.ă. Care sînt rezultatele dezvoltării Invățămintului public in țară in u.- Ziarul olandez „De Vaar- heid" a publicat convor- birile unui corespondent al său cu oameni de știință și fruntași ai vieții publice din Olanda în legătură cu hoia- rîrea Uniunii Sovietice de a înceta experiențele cu arma a- tomică și cu hidrogen. Prof. Horter de la Universitatea din Leyda a declarat: „Este m nu- nat dacă se pune capăt aces- tor experiențe. Nu pot crede că cineva ar putea obiecta îm- potriva acestui lucru". în a- celași spirit s-au pronunțat profesorii Wurdeman și Kwe- rido de la Universitatea din Amsterdam și alții. și rapidei dezvoltări a învățămintu- lui tehnic, de meserii, agricol, pro- fesional și comercial". Organizato- rii secției ruse de la expoziția din 1900 socoteau, după cum se vede, că există toate motivele pentru a se făli cu dezvoltarea învâțămintu- lui public în Rusia. Să cercetăm și părerile vizitatorilor expoziției dm Paris. „Nu putem să nu cităm aici cîteva cifre care vorbesc despre creșterea rapidă a invățămintului tehnic in Rusia" — a scris intr-o Ziarul „Dagens Nyheter" a publicat interviul dat de cunoscutul de știință suedez prof. Ake Gustafson. care subliniază primejdia pe care o prezintă pentru omenire arma atomică și condamnă propaganda în favoarea achiziționării acestei arme de către Suedia. „Este lipsit de sens și periculos, a declarat Gustafson, ca o (ară atit de mică să achiziționeze arma atomică. Se vorbește des- pre arma nucleară tactică, dar aceasta este o înșelă- ciune. Arma tactică este bomba .atomică și acest lucru atunci 190 de instituții de învăță- mint Industrial de diverse tipuri și specialități... In ceea ce privește numărul studenților din instituțiile tehnice de învățămînt superior, Ru- sia ocupa al doilea loc, după Ger- mania. Aici erau în anul 1898 15.000 de elevi, in Rusia 8003, in Austro-Ungaria 5600 ș.a.m.d. Vizitatorii pavilionului sovietic de la expoziția mondială din Bruxel- gamzației tineretului social-democrat „Șoi- mii" a lansat un apel în care cheamă pe toți muncitorii din Germania occidentală să de- clanșeze o grevă generală de protest împotriva hotărîrii de i se înarma Bundeswehr-ul cu arme atomice. „Uniunea stu- denților socialiști" din R. F. Germană a anunțat că va spri- jini toate forțele care se pro- nunță împotriva înarmării ato- mice. „Uniunea studenților so- cialiști" cheamă întregul tine- ret studios din R.F. Germană iă lupte împotriva „hotărîrii funeste a Bundestagului'. w-j eforma scrierii chineze feri part: din marile reaiizăfi x * care le-a înfăptuit p- le-es populară in China in anii Ae eliberare. Ea a fost cerută de st-: : -. dezvoltat in care se afiă s-oțizretez chineză astăzi, de marea ac;.^ne de ridicare a nivelului cultural al ~c- selor. In R. P. Chineză, ca și In cele- lalte țări dt democrație populară di' Asia, mișcarea pentru lichida’e^ analfabetismului a luat o dzoseb .i amploare in ultimii ani, deze-i-rl Decanul Facultății de fizică de Ia Universitatea din Tokio, Kimura, a arătat că după părerea oamenilor de știință japonezi peste aproxi. mativ 20 de ani rasa ome- nească va avea de suferit ca Scrierea hieroglifică chineză este cunoscută cu 2.000 de ani înaintea erei noastre. Ea este mai nouă decit scrierile egipteană și preindiană Ș= aproape contemporană cu scrierea cretană șl scrierile popoarelor din America centrală și Mexic. Dintre toate numai scrierea chineză s-a păs- trat ptnă In zilele noastre ca scriere hieroglifică. Aceasta se datorește și dezvoltării istorice a poporului chi- nez, dar, mai cu seamă, unor parti. les vor afla despre deosebit de însemnatele succese ale statului so- vietic in acest domeniu. Astăzi, in U.R.S.S. studiază peste 50.000.00J de oameni. Aceasta înseamnă câ fiecare al patrulea om din țară stu- diază în școli, în universități, in institute tehnice etc. In ajunul deschiderii expoziției de la Paris existau in Rusia 5S dz instituții de invățămint superior, laic, care cuprindeau 29.627 de siu- denți. Exponatele secției invățămin- tului din pavilionul sovietic arată ca in U.R.S.S. exista mai mult de 2.000.000 dc studenți și studente, care studiază in 767 de instituții de invățămint superior. Numărul studenților din universități și insti- tute a crescut de circa 70 de ori. Această creștere a avut loc in anii puterii sovietice. In ceea ce privește învățămintul tehnic și profesional, rezultatele ob- ținute in prezent ar părea fantas- tice pentru contemporanii expoziției mondiale de la Paris. Împreună cu invățamintul superior, invățămîntul tehn.c și profesional a dat econo- miei sovietice peste 6.000.000 ce arătam, de asemenea, că in U.R.S.S. se acordă o mare atenție școlilor tehnice. A fost organizat un sistem unic de stat care cuprinde școli d.- meserii, școli feroviare, școli de construcții și alte școli de invăța- mint profesional și tehnic. In total există 3.200 asemenea școli, in care 1.000.000 de tineri iși însușesc circa 700 de S-au regiuni poziția arătau nătoare profesii. transformat și așa numitele periferice ale Rusiei. La ei- de la Paris din 1900 nu se decit unelte și arme de vi- folosite de locuitorii acestor regiuni, precum și animale Împă- iate și b.ănuri. Desigur, despre cu!- tura acestor popoare nu se putea spune nimic. Chiar după 15 ani de ia expoziția din Paris, in intreaga lacuție se aflau doar 175 de șco.i mici in care învățau un număr foarte redus de copii între 8 și 15 ani. In Asia mijlocie și in Kazah- stan procentul știutorilor de carte se ridica de abia la 0,51,— 2 . in Tadjikistan la 0,5*/». în Kirghlzia la 0.6 a„, in Turkmenia la 0.7 ■< . ni Uzbekistan la 1,6%. in secolul XIII al —n ncasr-e cind s.a creat o scriere • denumită „nom", care s.—a it baza tot scrierea chineză. L lucru asemănător s-a petrecut și Jaz-onia și Coreea, unde se folo- sește ne asemenea scrierea chineză. O dară cu hi'rariifele chineze, ace- r r-n civ-ezi cuprinde între 40 620 de bir regiile diferite. Ele se feeasesc insă In întregime, re presei și a literaturii s^i-cient șd se cunoască un nu- reâas. de 6—7.000 semne, care mai des întrebuințate. Chiar șl Insă învățarea limbii chineze foarte g-ea pent'u începători, scopul s:mp!:‘;târil scrierii hie- Vizitatorii pavilionului sovietic de la expoziția cm Bruxelles vor putea sa cunoască creșterea n.vciu.ui cul- tural și a învățăm.ntului în aceste regiuni. înainte de 1917, 48 de po- poare locuind pe teritoriul vechii Rusii nu aveau scriere. Astăzi toți locuitorii Uniunii Sovietice studiaz„ in mod gratuit, in limba lor natala. Rusiei centrale, ci și in toate col- țurile întinsei țări sovietice. Acum, in U.R.S.S. se rezolvă cu succes marea sarcină a generalizării inv„- lamlntului mediu in orașe și sate. lată, de pi,dă, cit de mult a cres- cut nivelul cu.tural al Kirghiziei, ai cărei locuitori sint in număr de aproape 2.000.000. înainte de pute- re* sovietică, in Kirghizia aproape ca nu existau știutori de carte. A- cum, in R.S.S. Kirghiză s-a înfăp- tuit învățămintul general de 7 ani și Începe trecerea la generalizarea invățămintului de 10 ani. în șco.i- le de cultură generală ale Kirghi- ziei au studiat, in anul 1956, 325.00J de tineri, de 46 ori mai mulți de- cit in 1914. Dacă înainte în Kirghi- zia nu exista nici o universitate și nici o școala tehnică, în momentul de față există o academie de știin- țe, 9 instituții de invățămînt supe- rior, 30 de școli tehnice și alte școli speciale de invățămint mediu. A fost construită o rețea largă de cluburi, teatre, cinematografe, s au deschis 2.250 de biblioteci. Numai in ultimii patru ani au fost con- struite aici 54 de biblioteci. O atare dezvoltare culturală este caracteristică tuturor republicilor, ținuturilor și regiunilor Uniunii So- vietice. In Estonia, de exemplu, se editează cele mai multe cărți din lume socotite pe cap de locuitor. Numai in sltimii ani au fost edita.e in limba estonă 40.000.000 de cărți. In 1957 apărut mai mult de 5-0uw.N0 de exemplare de cărți, a- proape o treime din acestea apa*- ținind scriitoriljr estoni clasici sau scriitorilor contemporani. 600.000 de cărți apărute in anul trecut sint scrise in limbile engleză, franceză, chineză, germană, italiană și in alte Icnbl. Acestea sint trăsăturile societăț I sovietice contemporane in centrul atenției cărei* stă gr ja pentru cm. ALESEI VLADIMIROV făcui perte lingiviști de seamă din R.P. Chineză — a fost elaborarea -nai proiect care prevede indepăr- tarea din scriere a peste o mie de hieroglife și simplicarea a peste 1700 de hieroglife uzuale. Conco. mitent cu acest comitet de simplifi- care au lucrat mai multe grupe de cercetători, cate au creat o scriere națională pentru populația diferite, ior naționalități din China. In pre- crearea scrierilor naționale au permis trecerea la acțiuni de masă in ceea ce privește lichidarea neștiinței de carte și completarea studiilor, in nu. meroasele școli serale orășenești pen- tru alfabetizarea muncitorilor au în- vățat peste 5 milioane de persoane, iar in școlile de iarnă pentru țărani mia de Științe a R. P. Chineze a trecut la elaborarea proiectului unui nou alfabet, care să aibă la bază alfabetul latin. Guvernul și apoi Adunarea reprezentanților populari din întreaga Chină au aprobat pro. iedul noului alfabet. La aplicarea in practică a noului alfabet iau parte toate instituțiile culturale. Principala problemă care se pune este răspîndirea pe scară tot mai largă a limbii „putunhua", lim- ba oficială care se vorbește la Pe- kin și in cea mai mare parte a țării și pe baza căreia s.a alcătuit noul alfabet. Postul de radio central a început să transmită un program special de predare a noului alfabet. recii vă în care se prevede ca toate școlile elementare și medii să Incea. pă in toamna acestui an predarea noului alfabet. In prezent, toți invă. țătorii și profesorii chinezi studiază noul alfabet fonetic. Au început să se tipărească manualele și literatura de mase pentru muncitori și țărani cu noul alfabet, iar in orașele și raioa- nele în care se vorbește in limba „putunhua" acesta este folosit și la cursurile de alfabetizare. O dată cu 'începerea noului an școlar, în școlile pentru minoritățile naționale alfa- betul va fi folosit pentru studierea limbii chineze vorbite. Introducerea noului alfabet în lo. cui complicatului sistem de scriere hieroglifică are o importanță deose. bit de mure pentru poporul chinez. El dă maselor largi de oameni ai muncii posibilitatea să-și însușească cele mai înaintate cuceriri ale știin- ței și culturii. Elevii unei școli medii tehnice agricole din R. P. ungară in timpul practicii în producție. 'larca sârbâtoarc a La 4 aprilie poporul frate ghiar sărbătorește cea de 13.a aniversare a Pe zi ce trece, cartea capătă o mai largă răspîndire în rîndul elevilor. Cadrele didactice cau- tă mereu forme noi și variate pentru sporirea numărului de prieteni ai cărții. De curînd, o știre venită din Cîm- pulung Mușcel ne-a adus la cunoș- tință o nouă formă pe care au folo- sit-o pedagogii din acest oraș în scopul dezvoltării interesului elevilor pentru literatură. Ei au organizat, cu ajutorul secției de învățămînt, un montaj literar urmat de „carnavalul cărții". Un număr de peste 80 per- sonaje literare, costumate corespun- zător, au defilat pe scenă, prin fața publicului, rostind o replică specifică De-a lungul vieții mele n-am fost tentat niciodată să scriu. De altfel, nu m-aș fi apucat de scris nici acum, dacă nu mă sezisa un profesor care, printre altele, a trebuit să le vorbească elevilor și despre persoana mea. Sînt, după cum toată lumea știe — și manualele de zoologie de clasele a Vl-a și a IX-a o confirmă — cel mai mare pește din apele sărate și dulci ale ță- rii noastre. Domiciliul îl am in Marea Neagră. Sînt lung de 7 metri și greu de... nu știu exact cile kilograme. Pentru a cunoa- ște și acest amănunt din autc- scrie manualul pentru clasa a VI-a) este cei mai mare pește din apele noastre, puțind ajun- ge pînă la lungimea de 7 metri și greutatea de 1400 kg'. După acest manual înseamnă, deci, că am o greutate în jurul a 1400 kg. Este de remarcat că mulți elevi au realizat adevărate „roluri". Astfel, se impune să menționăm pe Angela Cio- culescu în Pe'.aghia Nilovna, pe Gheorghe Cruceru în Hagi Tudose, pe Ortansa Fianu și Constantin Mandu în Smaranda și Ștefan a Pe- trii Ciubotaru, pe Aurelia Lascu și Sd vedem însă ce spune des- pre greutatea mea manualul de zoologie pentru clasa a IX-a. „Morunul (Huso-huso) — adică tot eu, — trăiește în Marea Nea- gră. Lungimea lui variază între 1 și 7 metri, iar greutatea intre 50, 200 și chiar 900 kg". Iată dar că, după acest ma- nual, nu mai am greutatea de 1400 kg., ci de 900 kg. Pe care cifră s-o iau drept bună ? Pen- tru a mă dumiri, m-am adresat unor specialiști care m-au slă- sa a IX-a, care spune că pot fi „chiar" de 900 kg ? Dacă pentru autorii acestui manual, după cum se vede, nu are prea mare importanță cifra exactă a greu- tății mele, pentru mine însă a- cest lucru este foarte important și mă întreb cum de i-a răbdat inima să-mi mănince 500 kg din greutatea mea reală ? lățire a procesului de invățămln', gu- vernul revolufonar muncitorescjără- nesc a luat la 29 martie o hotărîre cu privire la introducerea învăță- mfnfului politic 1n școlile de cultu.ă generală. Salu'ind poporul maghiar la cea de a 13-a aniversare a eliberării ță- rii sale, pedagogii din țira noastră, alături de întreg poporul romln, u- rează profesorilor și învățătorilor din R. p. Ungară noi succese in nobila muncă de educare a viitorilor con- structori ai societății socialiste. Radu Mușat în Nadina luga și Pe- tre Petre etc. Bineînțeles, ca orice început, „car- navalul literar" a avut și unele de- ficiențe. Montajul nu avea în vedere o temă precisă, care să determine alegerea personajelor și a replicilor. Pe de altă parte, fragmentele alese s-au menținut într-un cadru strict didactic, fiind limitate In mare par- te la ceea ce se predă în mod obiș- nuit tn școală. Amănuntele de cos- tumație nu au fost în toate cazurile la înălțime. Oricum, însă, Inițiativa pedagogi- lor ctmpulungeni constituie un exem- plu frumos și demn de urmat. V. O. Pentru ca elevii și profesorii să nu mă ia drept un pește ne- serios, aș ruga pe autorii manu- alului de zoologie pentru clasa a IX-a să găsească o posibili- tate prin care să aducă la cu- noștință, acelora care mă studia- ză, cifra reală a greutății mele. Nu de alta, dar s-ar putea ca acei care nu mă cunosc să ia drept bune afirmațiile lor ero- nate.