Proletari din toate țările, uniti-vă ! SITUAȚIA LA ÎNVĂȚĂTURĂ Organ al Ministerului Învățămîntului și Culturii și al Comitetului Central al Sindicatului Muncitorilor din învățămînt și cultura Anul X, Nr. 464 I ȘEDINȚA COLECTIVULUI BE CONDUCERE AL DETAȘAMENTULUI discută felul cum se pregătesc pentru lecții pionierii școlii elementare din comuna Comani, raionul Drăgănești, Elevii noștri intră peste citeva zile în vacanța de primăvară. Ei au la dispoziție două sSptămîni, în care își refac puterile pentru ultimul efort, pentru încheierea cu succes a anului școlar. Odihna elevilor cere o preocupare susținută din partea cadre- lor didactice, a secțiilor de tnvătămtnf ale sfaturilor populara șl din partea organelor U.T.M. Elevii trebuie să se bucure de o odih- nă reală, bine organizată. Pe tot timpul vacanfei de primăvară șco- larii nu vor avea de pregătit mai multe teme decîf se dau în mod obișnuit pe o zi în timpul cursurilor. Cadrele didactice și organizațiile de pionieri și U.T.M. pot or- ganiza activită(i cultural-educaîive atrăgătoare în timpul vacanței de primăvară. Astfel se pof organiza șezători, seri literare de satiră și umor în cadrul cluburilor și colțurilor roșii ale școlilor, reuniuni tovărășești, vizionări colective de piese de teatru, teatru de păpuși și filme. Concursul „Să ne cunoaștem ținutul natal’ esfe deosebit de afrăgăfor, interesant și instructiv. în cadrul lui se pot organiza excursii cu elevii în împrejurimi și acțiuni de strîngere Ș cunoaș- tere a folclorului. De asemenea, se pol organiza excursii pentru cunoașterea patriei, vizite la întreprinderi, monumente și locuri istorice, muzee, expoziții, întîlniri cu muncitori, tehnicieni, Jărani colectiviști, scriitori, artiști, bălrîni din safe ^c. Vacanta esfe un timp deosebit de prielnic pentru activitatea sportivă. Elevii și pionierii iubesc jocurile și sportul și o bine să fie antrenati la cît mai multe acțiuni sportive, competiții, concursuri, ștafeta ele. în cadrul variatelor activităfi de primăvară, elevii și pionierii ■■M |■ |■ I. MV 1. ..7.. • 7, lUIOBBiMUMlIlii WNIUl mmmmiii iiiiiiiiiMiliiiilMiiii 77; .11:711 .f".;7i777 pof să curefe și sport, să curefe cere locuiesc, să ce niște buni și , pentru cea mai De asemenea, copiii trebuie îndrumați să continue cu mai multă sirguinfa acțiunea de strîngere a fierului vechi, a maculaturii ne- folosibile și alte ac|iuni de interes obșiesc. Asemenea activiiăfi vor li organizate în așa fel îneît elevii să fie ocupati doar citeva jumătăți do zi, Vacan|a trebuie să însemne pentru elevi în primul rînd destindere și reconfortare fizică. Buna desfășurare a acfivifăților din vacanfă depinde de grija cu care sînt pregălile și conduse acestea. Este important ca ele să aibă un caracter facultativ pentru elevi și să-i atragă prin modul interesant în care se desfășoară, prin conținutul lor plăcut. De fe'ul cum se vor odihni copiii depind în bună măsură rezultatele ultimului tri- meslru al acestui an școlar. jfflEMmiunmwraniiiiiiuiiiiWiiiiniînmnnwu Activitate în Valea adrele 7 an! didactice de la școlile de din satele Văii Jiului des. fășoară o frumoasă activitate culturală tn rindul maselor populare. La școlile din Vulcan și din Anlnoasa s-au organizat echipe artistice care au pregătit piese de teatru, clntece și dansuri, prezentînd programe în sălile de teatru ale multor localități miniere din Valea Jiului. Astfel, ca- drele didactice din Vulcan, sub îndru- marea organizațiilor sindicale de la școlile cu limbile de predare romînă șl maghiară, au organizat un cor corn, pus din 30 de persoane și au pregătit peste 16 cîntece pe mai multe voci. Corul învățătorilor și echipa de teatru din această comună au participat la concursul pe raion și regiune, corul obținind tn faza regională premiul I, Iar echipa de teatru premiul al II-jea. de de mu- tre- lec- nu- 1848, întruchipînd aspirațiile veacuri ale unui popor obidit. Materialul muzeului în legătură cu Unirea Principatelor, cu reformele social-economice din timpul lui Cuza au contribuit la ilustrarea ideii că toate aceste reforme duceau la In acest număr BUNA PREGĂTIRE TUTUROR ELEVILOR Biii;;:iii.'i’)tMUMiHi!wnwHUiiiiifi«ui Elev!! școlii med!! nr, l din Dej tn vlzlti la muzeu! raional, • ȘCOALA EGIPTEANA TN TRECUT ȘI AZI — de prof. univ. St ane iu Stoian mimiii I ■ I I să îngrijească plantele, să amenajeze terenuri da uli|efe satului, să îngrijească străzile orașului în contribuie la sădirea de pomi fructiferi și flori, harnici gospodari. Se pof iniția chiar întreceri frumoasă stradă", „pentru cel mai frumos sal’ ele. ■ I culturală Jiului Bine pregătit, corul învățătorilor din Vulcan a dat mal multe reprezentatii la Anlnoasa, Petrila, Lonea și Pe- troșani. Echipa artistică a cadrelor didactice din Anlnoasa a pregătit pleea de tea. tru „Gaițele* de A. Kirlțescu, cu care a dat mai multe reprezentatii tn Lu- peni. Vulcan, Anlnoasa și alte loca- lități din Valea Jiului. Alături de cadrele didactice, la ac- tivitatea culturaLeducativă participă și părinți ai elevilor. Oamenii muncii din satele Văii Jiului sprijină aceste acțiuni $1 iau parte la manifestațiile artistice organizate de cadrele didac- tice. EMIL TETILEANU Lupeni Vineri 28 martie 1958 Lecții de istorie la muzeu Se știe că lecțiile de istorie sînt cu atît mai izbutite și au re- zultate cu atit mai bune cu cit se folosește un material intuitiv mai larg și mai bogat. In acest scop se pot folosi cu succes nu numai ta- blouri, hărți, planșe, fotografii sau diafilme, ci și exponatele muzeelor, care au o puternică influență afec- tivă asupra elevilor. Ne-au fost de un real sprijin în munca noastră, de pildă, vi- zitele cu elevii la Muzeul mi- litar central din București. Croat tn scopul de a prezenta trecutul militar al poporului nostru, acest muzeu a devenit, prin lărgirea profilului său, un adevărat muzeu de istorie națională. Piesele pe care le cuprinde înfățișează trecutul istoric al poporu- lui nostru din cele mai vechi timpuri și pînă astăzi, reliefind epocile im- portante ale luptelor sociale, politice și militare. Ca un fir roșu străbate, prin toate materialele muzeului, lupta poporului împotriva cotropitorilor străini, lupta maselor populare pen- tru eliberare socială și progres. Un loc important în tematica muzeului îl ocupă și ajutorul primit în de- cursul istoriei noastre din partea po- porului rus. Bogăția, diversitatea și valoarea materialelor muzeului (arme, cos- tume, uniforme militare, steaguri, lu- crări de artă plastică, gravuri, hărți, documente, grafice și altele) pot folosi profesorului de istorie la realizarea unor bune lecții introductive sau de comunicare, dar în special la lecțiile de recapitulare, în cadrul cărora se urmărește sistematizarea și consoli- darea cunoștințelor elevilor. Pentru exemplificare, vom arăta cum s-a desfășurat ia muzeu lecția de recapitulare cu tema „Lupta Ță- rilor Romîne împotriva stăpînirii oto- mane în sec. XVIII și XIX. Războiul de la 1877 și cucerirea independen- tei Romîniei", tinută cu elevii c asei a Vil-a de la școala de 7 ani nr. 19 Precizăm că planul din Capitală recapitulării a fost stabilit și comu- nicat elevilor într-o oră de curs an- terioară. Lecția a început printr-o discuție asupra situației economice a Țărilor Romine în perioada domniilor fanariote. Tablourile, graficele, măr- turiile contemporane văzute la mu- zeu i-au ajutat pe elevi să-și dea seama mai bine de jaful turcesc in această perioadă. Prin întrebări, am subliniat în continuare că la începu- tul sec. XVIII turcii au desființat ar- matele Țărilor Rtxnîne pentru a avea posibilitatea să intensifice și mat mult exploatarea. Acest fapt a fost exemplificat prin graficul care înfă- țișează situația armatelor romine in timpul lui Ștefan cel Mare și Mihai Viteaz* In comparație cu ceea ce mat rămăsese din armais e Ro- mine în veacul al XVHMr-j, Ideea ca râzboE'ele duse de Ru- sia împotriva turcilor in secolele XVIII și XIX au sprijinit Ia același timp și eliberarea noastră de sub ju- gul otoman a fest ustatâ prin pre- zentarea cftorva fării și gravuri In- fățișînd luptele de la Turtuca-a, Martinești-Rimcic, Focșani, precum și a tabloului „Eliberarea București- lor la 17 noiembrie i"69 de către ar- matele ruse și volintirii romini spri- jiniți de poporul răsculat*. Elevii și-au fixat apoi cuncștințe'e despre răscoala poporului condusă de Tudor Vladimirescu in 182! cercetlnd schița ce înfățișează drumul pandu- rilor pînă la București. înăbușirea răscoalei de către turci le-a fost ilus- trată prin stampa .Intrarea turcilor în București*. Trecînd la perioada „Regulamen- tului organic*, am insistat asupra uneia dintre măsurile însemnate luate de administrația rusă, și anume reîn- ființarea armatelor regulate ale Țâri- lor Romîne, fapt foarte important pentru viitor în dobîndirea indepen- denței noastre naționale. Acest mo- ment a fost ilustrat prin fotografii care înfățișează primele unități ale armatelor regulate rominești, regula- mente militare, uniforme etc. Trecînd la revoluțiile din 1848, ne-am oprit mai mult asupra perso- nalității lui N. Bălcescu, cercetind îndeaproape exponatele privitoare la viața și lupta lui. Elevii au subliniat că Nicolae Bălcescu este figura cea mai reprezentativă a revoluției de la • DE LA TURIl • O MAI 4 pagini 25 bani dezvoltarea capitalismului în țara noastră. Cu acest prilej s-a precizat că această dezvoltare era frînată de lipsa de independentă națională. Astfel am ajuns la capitolul „Războiul Rusiei și Romîniei împo- triva Turciei și cucerirea indepen- dentei noastre". Elevii au cercetat numeroase materiale in legătură cu desfășurarea războiului, începind de la convenția romîno-rusă încheiată la Livadia, continuînd cu trecerea tru- pelor rusești prin (ară și primirea entuziastă pe care le a făcut-o popu- lația la Ploești și București, cu lupta comună a ostașilor romîni și ruși la Plevna etc. Fotografia ce repre- zintă asaltul redutei Grivița a dat posibilitate elevilor să releve cura- jul și viteji* ostașilor romini, care știau că luptă intr-un război drept, de eliberare O altă fotografie, inla- țișind predarea lui Osman Pașa, le-a permis să tragă concluzia ca ălușn-.ș.TBl, oricil oe puternic ar fi. este învins.cînd dace un război de cotropire. Vizionînd o fotografie care în'ățișează un convoi de care minate de țărani spre cîmpul de operațiuni, elvii au putut să-și dea seama că greul războiului a fost dus de ma- sele populare din rîndul cărora se re- ■ croiau nu numai soldați!, ci și bir- nicii, cărăușii. Am prezentat aci o lecție de reca- pitulare a cunoștințelor care a însem- nat, în același timp, un puternic mij- loc de educare patrioiică. In desfă- șurarea ei ne am străduit nu numai să subliniem principalele probleme din capitolele pe care le repetam, ci și să influențăm aîectiv asupra ele- vilor, să dezvoltăm sentimentele lor de dragoste pentru patrie, admirația și mîndria pentru trecutul de luptă al poporului. Citeva cuvinte despre metodica lecției In cursul vizitei la muzeu a- tenția elevilor poate fi distrasă de bogăția exponatelor, de frumusețea lor. Profesorul poate să se folosea- scă de această calitate a lor și să fixeze atenția asupra obiectului care trebuie intuit, întrebuințând metoda conversației. Conversația este menita nu numai să stimuleze atenția elevi- lor, ci și să le dezvolte dorința de a cunoaște, spiritul de observație, pri- ceperea de a deosebi principalul secundar. S-ar părea că lecțiile ținute la zeu ii supraîncarcă pe elevi. Nu buie să uităm, tnsă, că nu toate țiile se țin la muzeu. Se țin aici mai lecțiile cele mai importante și, mai ales, lecțiile de recapitulare. A- cestea, de fapt, ușurează munca ele- vilor, căci îi ajută sa-și reprezinte concret evenimentele trecutului și astfel să le înțeleagă și să le rețină mai ușor. Prof. MARIA BANU prof. AUREL MOLDOVEANU MINISTERUL ÎNVĂȚĂMÎNTULUI Șl CUL- O recenta statistică privitoare la situația la învățătură a elevilor um orașul Galați a arătat că procentul elevilor nepromovați este mai mare decit în anul trecut. O astiel de situație Impunea, tară în- doială, măsuri grabnice și hotârile. Tocmai de aceea cadrele didactice din Galați s-au adunat duminica trecută pentru a discuta împreuna, in cadrul unei consfătuiri, cauzele acestei stări de lucruri și căile care trebuie urmate pentru a o Îndrepta. UN REFERAT Ca punct de plecare pentru Iu. crarile consiatuirii s-a folos.t — după curn se obișnuiește — un referat. Deși acest re.erat a iost alcătuit pe baza ooservațli- lor a doua comisii ue cadre di- dactice care au urmărit activitatea uesiașurată in mai multe școli pe o anumită perioada de timp, deșt cei care I-au redactat s-au referit la aspecte diferite ale muncii școlilor, el nu a fost de natura sa dea consia- tuirli un sprijin eiicient. Acest lucru se datorește taptului ca reieratul nu a avut in permanența in vedere scopul pentru care a iost scris. De aceea, in loc sa arate lipsurile din munca pedagogilor ai căror eievi sint ramași in urma la învățătură, in ioc să determine cauzele care au permis existența acestor lipsuri, reieratul a cuprins o înșiruire de exemple de profesori șl învățători care au obți- nut rezultate bune in muncă, oprln. uu-se in treacăt asupra descrierii me- todelor folosite de ei. Cele citeva exemple negative șl cele citeva afir- mații vagi și generale cu privire la lipsuri au fost prea sumare și super- ficiale ca sa constituie substanța unei analize serioase și de conținut OPINII Aceste deficiențe ale referatului au fost insa suplinite de dis- cuțiile purtate de Învățători și profesori. Majoritatea celor care au luat cu- vlntul au plecat tocmai de la ceea ce referatul nu a reușit sa cuprindă in rindurile sale — definirea cauze- lor râminerii in urma la Învățătură. Am putea împărți diferitele opinii exprimate in această privința în uouă categorii diametral opuse. Prima ca- tegorie ar cuprinde pe cei care au ex- plicat raminerea in urmă la învăța, tura exclusiv prin anumite „cauze o- biective”, „dificultăți intrente" etc. S-a spus, de pilda, că de rămine- rea tn urmă la învățătură sint vino- vați numai părinții copiilor, care de multe ori nu colaborează cu pedago- gii și le fac chiar greutăți. Un Învă- țător era ferm convins că majorita- tea elevilor ramași tn urmă sînt afec- tați de diverse tulburări organice care-i tmpiedlcă să se ridice la nive- lul colegilor. Alții au considerat câ vina o poartă tn întregime programe- le și manualele. A fost reluată și cu- noscuta acuzație in lanț : profesorii de la clasele V—VII ii consideră vi- novați de lipsurile in cunoștințele ele- vilor pe învățători, iar profesorii de la mediu pe cel de la clasele V-VIl. Vorbitorii din a doua categorie Insă — care au constituit, de alt,el, majo. ritatea — au pornit de la o poziție justă. E| au arătat că nici una din „cauzele obiective" nu poate Ii ri- dicată la rangul de cauză principală — și au demonstrat aceasta prin exemplul unor școli cu condiții egale de muncă, dar care au totuși rezul- tate diferite. Au Început astfel să se precizeze cauzele adevărate și pro- funde ale râminerii In urmă la În- vățătura. A reieșit, tn ultima analiză, că deși există o serie de greutăți o- biective, ele nu sint totuși de nein- laturit și că cei de care depinde, in cele din urmă, nivelul la învățătură al elevilor sint cadrele didactice. Pentru a argument* această afirma, ție vom alege citeva exemple scoase la Iveală de discuțiile constituirii. Am amintit mai sus părerea celor care considerau că vina principală a râminerii In urmă la învățătură a multor elevi o poartă părinții lor. Luind cuvlntul In legătură cu această problemă, tov. Uța Alexiu, președinta comitetului sindical, a amintit acțiu- nea cadrelor didactice din comuna Cioara-Doicești, care desfășoară o in- tensă muncă de culturalizare tn rin- dul părinților elevilor, reușind să tre. zească tn sufletele acestora dragostea Schimb de experiență între școlile profesionale Schimbul de experiență între ca- drele didactice din școlile profe- sionale, tehnice șl tehnice de maiștri, prilejuind popularizarea și generalizarea experienței înaintate, contribuie în bună măsură la ridloa. rea continuă a nivelului activității dm aceste școli. Cab’netu! metodic pentru învăță- mintul profesional șl tehnic din Bucu- rești, oare are In raza lui de acti- vitate școlile profesionale și tehnice din 9 regiuni ale tării, a organizat în acest an școlar schimbul de expe- riență între numeroase cercuri peda- gogice ale școlilor profesionale și tehnice cum sint, de pildă, cele din Ploești, Cîmp'na. Bacău, Roman, Te- cuci. Pitești, Suceava, lași etc. O- biectivul central al schimbului de ex- periență a fost îmbunătățirea instrui- rii practice a elevilor atit tu atelierele- școală. cît și în producție. In adevăr, analiza desfășurării unor lecții de in- struire practică tinutc în cursul anu- lui școlar trecut a scos în evidentă, pa lingă rezultate pozitive, șl o serie de b'psuri, oa de pildă necunoașterea și neaplioarea de către unii maiștri- instructori a sistemului științific dc instruire pe operatii complexe, o In- suficientă preocupare pentru utiliza- rea documentației în cadrul lecțiilor de instruire practică etc. Schimbul de experiență organizat în acest an a a- vut ca scop tocmai găsirea căilor de înlăturare a acestor lipsuri. Astfel, la schimbul de experiență organizat la Ploești, maistrul.instruc- tor Teodor Bogdan de la centrul școlar petrol-chimie d’n acest oraș a arătat concret cum aplică sistemul de operații complexe, punînd accentul pe metoda demonstrației. La fel s-a des- fășurat schimbul de experiență Ia Ro- man, unde maistrul-lnstructor Gheor- ghe Rotaru a tinut o lecție deschisă cu tema „Flletarea Interioară", sau schimbul de experiență de la Pitești în cadrul căruia «u fost demonstrate metodele malstrulul.instructor Ion Mila*. Maistrul-lnstructor Ion Mlhalache pentru știință șl cultură. Incontestabil ca o uata staoilita aceasta premisă, părinții ii sprijină pe cei care le euu- ca lin. E ue la sine înțeles ca acest sprijin nu-l vor obține întotdeauna cei care nu au lacut tot ce trebuie pentru a-l avea. u serie ue pedagogi au arătat că nu sint lolosiie depun toate posibili- laiile create de Introducerea elemente- lor de poiitennizare, care ar putea contribui mult la ridicarea niveiuiul ue cunoștințe al elevilor. De piloa, înva|ăioru| cupu Victor a amintit ce laptul ca intr-o serie de școli din Ga. lap loturile experimentale nu sint de- cic niște terenuri pustii, pe care nu se lucrează nimic. Vorbind uespre utilita- tea controlului asupra procesului ce învățămînt, același învățător a arătat ca școala la care lucrează nu a tost controlată in trei ani de zile decit ue doua ori. Bineînțeles ca acolo unse se maniiestă astiel ce neglijențe Iu. crucile nu merg întotdeauna bme. învățătorul C. Bahrim arăta că, deși în orașul și regiunea Galați sint loarte multe monumente culturale și istorice care ar putea contribui la uezvoitarea educației patriotice a ele- vi.or, la mobilizarea lor pentru însu- șirea cunoștințelor, aceste mijloace sint foarte puțin iolosite. Iov. Laura Vasilescu a insistat tn special asupra consecințelor pe care le are folosirea necompetenta $1 ine- cnitablla a sistemului de notare. In acest sens a dat exemplul unul elev venit de la școala elementară uln co- muna Smulti cu note mari, dar cu o pregătire necoiespunzătoare. Indul. gența pedagogului a avut in acest caz un etecl cu lotul negativ. .S-a arătat, de asemenea, că sint ca. zuri in care profesorii șl învățătorii iși irosesc energia in neînțelegeri care le distrag atenția de la procesul de invătămint. Astfel de neințefegeri contribuie la obținerea unor rezultate siabe, după cum contribuie și rever- sul acestei situații — delicatețea prost înțeleasa — care-l determină pe unii proiesori să aibă o atitudine oe tole- rare lațâ de greșelile colegilor lor, in virtutea principiului „sâ nu creada că am ceva cu ei". Exemplele ar putea umple încă mul- te rinduri. Ele ar li totuși departe (le a epuiza aspectele sub care se mani- festa insuficiența preocupărilor pentru ridicarea nivelului la invătâturâ din partea acelor pedagogi al căror elevi sint ramași in urma, deoarece aceste aspecte sint foarte variate și diferă de la caz Ia caz. MĂSURI NECESARE Inițiativa cadrelor didactice din ualajți de a se aduna într-o consfătuire și de a pune in dis- cuție problema râminerii in urina la învățătură a tost necesară șj bineve- nita. Analizind situația la învățătură a elevilor, pedagogii au avut prilejul să-și dea seama care sînt lipsurile uln munca lor, care sint cauzeie rezulta- telor slabe pe care le-au obtlnut o parte din ei și ce anume este făcut pentru îndreptarea acestei situații. S-a subliniat necesitatea ue a se folosi mijloace variate de ajutorare ă elevilor ramași tn urma, punin- du-se accent in primul rind pe fixa- rea și consolidarea cunoștințelor pre- date in clasă, ca șl pe alegerea ace- lor teme și exerciții care Îngăduie re- venirea asupra cunoștințelor predate anterior. A fost scoasa in evidență necesitatea de a se intarj munca edu- cativa, de a se acorda cea mai mare atenție educației patriotice a elevilor pentru a-i face sâ înțeleagă in adin- cime Importanta îndatoririi de a În- văța, de a.și insușl cunoștințe temei- nice. De asemenea, s-a arătat ca tre- bu.e întărită legătură școlilor cu fa- milia prin vizite ale diriginților, în. vațâtorilor șl profesorilor la domici- liul elevilor, ședințe cu părinții etc. îndeosebi, s-a arătat că pregătirea elevilor depinde In primul rind de pedagog, de propria jul pregătire pen- tru lecții, de grija pe care o arată pentru ca toți elevii lui să-și însu- șească temeinic cunoștințele. Mal este incă vreme ca. plnă la sfirșitul anului școlar, prlntr-o muncă sirguincioasă șl susținută, nivelul la învățătură al elevilor să se ridice. Din atitudinea pe care au avut-o partici- pantii la consfătuire s-a văzut că există condițiile șl resursele trebuin- cioase pentru realizarea acestui lucru. OCTAVIAN BUZESCU de la centrul școlar petrol-chlmie din Iași a arătat ’n cadrul unul scfi'inb de experiență cum desfășoară in- structajul de atelier la lăcătușerie tn condițiile tn oare tehnologia meseriei respective nu se predă oa obiect spe- cial. El a predai citeva cunoșl'nte strict necesare privitoare la tehnolo- gia meseriei și apoi a trecut la de- nio.nstralia practică a lecției respec- tive. Șl In alte domenij ale instruirii practice au fost abordate probleme importante. Profesorul inginor Elena Alexandriu a demonstrat concret, la schimbul de experiență de la Ctmpi- na, metodele pe oare le folosește la lecțiile de chimie in laborator. De- moustralii asemănătoare au fost orga- n'zate și la centrul școlar petrol-chi- mie din lași. Nici Instruirea practică în producție nu a tost neglijată In cadrul schim- bului de experiență, punindu-se ac- centul pe ut'lizarea de către ucenici a documentației tehnice necesare. Ast- iel, la lecția deschisă de instruire practică cu subiectul „Lucrări coin- p exe de forjare" tinută la anul III al școlii de ucenici din Ploești. mais- trul-instructor Dumitru Minea a al. cătuit, cu ajutorul ucenicilor. Ușa teh- nologică respectivă, trecînd apoi la executarea lucrării. De asemenea, cu ocazia schimbului de experiență dm- tre cercurile pedagogice din Orașul btalm și Iași maistrul-lnstructor Du- mitru Mihăilă a desfășurat o bună lecție de instru're practică la strun- garie. utihzind un bogat material di- dictic și folosind desenul pe operatii. Astfel de demonstrații s-au făcut șl la Iași, Craiova etc. Schimbul de experiență a prilejuit și popularizarea inițiativei unor oadre didactice in ceea ce privește confec- Ing. EDUARD CUPFER directoiul cabinetului metodic Bucu-eștI pent u tnvătămlntul profesional șl tehnic (Continuare in vas. 3-a) DIN ACTIVITATEA ORGANELOR SINDICALE Sprijin muncii instructiv-educative Este bine cunoscut faptul că principala sarcină a organi- zațiilor sindicale din școli este aceea de a ajuta la buna desfășurare a procesului de in- vătămint. Alături de conducerea școlilor, organele sindicale nou alese caută să asigure o cît mai bună instruire și educare a elevi- lor. Ele încurajează orice inițiati- vă pozitivă, menită să dezvolte elanul in muncă al Învățătorilor și profesorilor pentru încheierea cu succes a anului școlar. Edificator în această privință este exemplul unor organizații sindicale din școlile raionului Tur- nu Severin. Bunăoară, organizația sindicală de la școala medie nr. 1 se preocupă cu seriozi- tate de ajutorarea elevilor rămași in urmă la învățătură. Pentru ca orele de consultație organizate în acest scop să fie cît mai rodnice $1 să nu-i supraîncarce pe elevi, profesorii au fost îndrumați să a- nalizeze la ce discipline se simte nevoia reală a orelor de consul- tatii șt să stabilească elevii care trebuie să vină la aceste ore. Or- ganizația sindicală a școlii s-a în- grijit și de conținutul activității in aceste ore, îndrumlnd pedago- Un cor cu tradiție Corul cadrelor didactice din Craiova. ormatia corală a comitetului sindical raional al munci- torilor din inuâfimînt-Cra- iova a luat ființă in 1946. In pre- zent, formația numără 85 de per- soane (cadre didactice, instructori superiori de pionieri, educatori, personal administrativ). In decursul activității sale, co- rul cadrelor didactice din Craiova a participat la toate concursurile organizate între formațiile arti- stice sindicale, obținind rezultate frumoase. De multe ori s-a califi- cat pentru locul I pe regiune, a primit diferite diplome, iar la cel de al IV-lea concurs al echipelor sindicale din 1956 a primit drape- lul de cor fruntaș Pe regiune. Aceste rezultate se datoresc muncii perseverente depuse de coriști, repetițiilor făcute cu re- gularitate și strădaniilor dirijori- lor care s-au succedat la condu- cerea corului (tov. M. Bîrcă, Pe- tre Severin și Boris Chelaru). Corul pedagogilor din Craiova a dat numeroase concerte cu pri- lejul zilelor festive, in cadrul campaniilor electorale etc. De a- semenea. corul s-a deplasat tH ne- numărate ori in regiune, la uni- juimmiiiimuimiimiiiifiiimiiuiiMiiiiiiiiiiiiiiimMUiiiiiiiiumiiiiiiiiHfiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiimiiuiiSHim^ Ne scriu cititorii Au trecut cinci luni Cursurile de calificare cu durata de doi ani sînt pentru cadrele di- dactice un ajutor însemnat în ridi- carea nivelului muncii lor în școală. Este firesc deci că, la fel cu nume- roși aiți pedagogi, m-am înscris Și eu la aceste cursuri. Din păcate însă, pentru noi, cei care depindem în această privință de Institutul interregional de per- fecționare a cadrelor didactice din Iași, ajutorul necesar pentru buna desfășurare a cursurilor nu s-a fă- cut încă simțit. Deși au trecut peste cinci luni de la înscrierea la cursuri, nici pînă acum n-am primit pro- gramele pentru limba romină, isto- rie, constituție, care trebuiau să ne vină de la Institutul interregional prin secțiile raionale de invățămînt. Cred că trebuie să se rezolve cît mai neintlrziat această problemă, pentru a ne putea pregăti din timp și sistematic în vederea examenelor. RADU VICTOR nroîesor la școala specială nr. 8, Galați Inconsecvențe ortografice Este incontestabil că actualele manuale școlare sint superioare ce- gii să se ocupe în mod diferențiat de elevi, ținînd seama de lipsurile specifice in pregătirea fiecăruia in parte. O problemă dificilă o constituia la școala medie nr. 1 din Turnu Severin situația proastă la învăță- tură a elevilor din internat. Cau- tînd cauzele acestei situații, con- ducerea școlii ți organizația sin- dicală au constatat că unii educa- tori de la internat nu se in- teresau suficient de felul cum învață elevii, iar alții nu erau su- ficient de pregătiti pentru munca educativă. Organizația sindicală din școală a sprijinit conducerea administrativă in măsurile luate pentru înlăturarea lipsurilor . e- ducatorii de la internat au fost trimiși la un curs special inițiat pe întregul oraș ; orele de medl tație ale elevilor interni au înce- put să fie supravegheate prin ro- tație de către profesori etc. O deosebită grijă a manifestat organizația sindicală, sub îndru- marea organizației de partid din școală, pentru pregătirea fiilor de muncitori. în școală s-au organi- zat cursuri în vederea sprijinirii acestora pentru trecerea în școli de grad superior. Luind legătură tătile socialiste agricole din co- munele Segarcea, Troian. Gircov, Terpezita, Coțofenii din Fată. Po- dari. Leamna etc. (fumat in ulti- mul an formația corala a prezen- tat 39 de spectacole in oraș și in regiune : la casa deputatului, la teatrul de vară „23 August", la fabrica }.Electroputere", la filar- monica „Oltenia", la centrele ra- ionale Balș. Segarcea. Filiași etc. In repertoriul corului figurează cintece de masă, cîntece populare și prelucrări de folclor — dintre care multe specifice regiunii Cra- iova — cintece sovietice. bucăți clasice etc. La faza interregională a primu- lui concurs artistic al formațiilor artistice de amatori ale muncito- rilor din invățămînt. formația co- rală a pedagogilor din Craiova se prezintă cu un repertoriu variat, din care amintim piesele „Măreț pămînt al patriei iubite" de I. Chirculescu, „Foicic-a bobului" de Gh. Dumitrescu, „Răsunet de la Crișana" de I. Vidu, „Marș pen- tru partizanii păcii" de A. Stoia. N. SURCEA lor apărute tn anii precedenti. Cu toate acestea in ele apar, in afară de o serie de aite greșeli, dese in- consecvente ortografice. Astfel, în manualele de istorie și geografie pentru clasa a Vl-a găsim „Capul Nord" și „capul Caliacra", sau „munții Carpați", ,.Munții Dinarici", „munții Sumatra", „Munții Meta- lici" etc. precum și „Imperiul Bi- zantin" și „Imperiul Sun“. Se pare că totuși actualul dicțio- nar al limbii romine nu oferă alter- native... MARIN ST. MARIN comuna Eiiza Stoeneștl. raionul Urziceni ★ In manualul de limba romînă pentru olasa a VI-a, la textul „Mo- gîldea" există o inconsecvență care ne îngreuiază munca cu elevii. Se spune aici „în clasa Il-a" și „pe banca VII-a“ în loc de „a Il-a” și „a VILa”. Nu cred că intr-un text pentru clasa a VI-a era necesară respectarea ortografiei autorului, chiar dacă aceasta era așa. EMILIAN I. POPESCU profesor, comuna Bîrzava, raionul Lipova cu organizațiile sindicale din In- treprinderile orașului, organizat a sindicală a școlii a contribuit la organizarea unor asemenea cursuri și in cadrul întreprinderilor, pen- tru pregătirea tinerilor muncitori. Preocupările organizației sindi- cale de la școala medie nr. 1 pen- tru bunul mers al procesului de inv&țămint au stimulat și alte or- gouizații sindicale să-și îmbună- tățească activitatea. Un rol impor- tant în această privință îl au con- sfătuirile de muncă, care au căpă- tat în ultimul timp o mare extin- dere n școlile raionului. In cadrul lor se dezbat probleme legate de procesul de învățămînt se popu- larizează metode de muncă me- nite să stimuleze buna desfășurare a activității instructiv-educative. Astfel, cadrele didactice de la șco- lile din comunele Breznița-Ocol ți Magheru au participat la o cons- fătuire de muncă in cadrul căreia s-au discutat metodele și proce- deele de consolidare a cunoștințe- lor elevilor. Membrii organizației sindicale de bază din comuna Crâ- guiești se pregătesc pentru o con- sfătuire de muncă ce va avea loc in curind și la care se va dsbata tema : „Activitatea cu elevii r*- mași in urmă la învățături*. Pen- tru extinderea rezultatelor bune obținute In activitatea didactică a unor pedagogi fruntași, organiza- țiile sindicale au inițiat deafișu- rarea unor lecții deschise, intera- sistențe etc. De asemenea, calificarea fi per- fecționarea cadrelor didactice pre- ocupă In mare măsură organele sindicale. De curind. In cadrul co- mitetului raional sindical a fost inițiat un cabinet pedagogic unde cadrele didactice fruntașe dau consultatii metodice, țin lecții pen- tru profesorii Înscriși la cursurile de calificare sau in Invățătnintul superior fără frecventă. în urma alegerii noilor organe sindicale, activitatea sindicală din raionul Tumn Severin s-a învio- rat. Se observă un interes viu al acestora pentru sprijinirea proce- sului de invățămînt. Sînt însă și unele organizatii sindicale care n-au reușit să o- cupe locul care le revine In viața școlii, în Îndeplinirea sarcinilor cu privire la dezvoltarea continuă ■ Invățămintului. Printre acestea se află organizațiile sindicale de bază de la școlile din comunele Schela, Cerneți. din satul Mana si altele. Pedagogii de la aceste scoli au si ei realizări frumoase ia procesul instructiv-educativ. Insă acesta realizări sînt roadele unei nun izolate, fără sprijinul efectiv al organizațiilor sindicale respective. Este nevoie ca aceste organizatii sindicale, ajutate de comitetul sin- dical raional, să treacă Ia fonne noi, proprii, de organizare a mun- cii, să ia cele mai bune măsuri care să ducă la îmbunătățirea ac- tivității sindicale. GH FLEANCU Dragostea de patrie oglindită în compozițiile elevilor edarea limbii și a literatorii re- mise oferă profesorilor mișu- nate prilejuri de ed orare a e- levilor în spiritul dragostei Be|ărmo- rite pentru patrie. peatra poporul muncitor. Analiza onor opere literare, prezentarea unor pagini rare cuprind exemple de eroism, de slujire a pa- triei, contribuie mult Ia dezvoltarea sentimentelor patriotice ale elevilor. Ceea ce lecțiile reuțesc aă întipăreas- că bine în mintea elevilor ae reflectă apoi Ș> in ceea ee exprimă aceștia in acris, in compozițiile lor. Profesorii de limba «i literatora ro- mină de la școala medie „CoMache Negruzai" din Iași dau adesea elevi- lor lor, pentru compoziții. teme a căror tratare dezvoltă sentimentul de dragoste față de patrie. Ei nu re mulțumesc numai să aleagă și să in- dice elevilor temele, ei îi și pregătesc temeinic pentru aceasta în timpul lec- țiilor, îndrumîndu-le lectura și fă- cindu-i să înțeleagă in adincime aen sul operelor eitite. în stabilirea tematicii profesorii an avut în vedere si cuprindă manifes- tări variate ale dragostei de patrie reflectate în creațiile scriitorilor din diferite perioade ale istoriei literatu- rii noastre. La clasa a X-a „B“, bunăoară, li s-au dat elevilor pentru compoaiții teme privind evoearea trecutului de luptă al poporului nostru în opera lui M. Sadoveanu. contribuția ope- rei lui Alex. Sahia la eduearea patrio- tică a maselor etc. Elevii clasei a IX-a .,B“ au alcătuit compoziții cu teme ca „Dragostea de patrie în operele cronicarilor". „Opera lui N. Baleescu în slujba idealurilor revoluției de la 1848“ și altele. Tratînd astfel de teme, elevii au reușit să sublinieze în compozițiile lor caracterul profund patriotic al o- perelor lui Bălcescu, Sahia, Sadovea- nu etc., să trăiască alături de scriitori și de eroii lor faptele care glorifică trecutul de luptă al poporului no- stru, să urască pe cei ce l-au făcut să sufere. „Operele lui M. Sadoveanu — scrie elevul Octavian Nanu — au o mart Colaborare între educatoare și învățători 1 Tu de mult, in cadrul cer- / V cului lor pedagogic, edu- catoarele din Sibiu au discutai cu învățătorii care predau la clasa l-a probleme privind slringerea legăturii dintre grădinițe și școlile ele- mentare. A avut loc mai intîi o lecție deschisă de citire, predată de tov. A. Sala, învățătoare la clasa l-a a școlii elementare nr. 13. In desfășurarea lecției de citire s-a apelat deseori la cunoștințele și deprinderile in- tușite de copti in grădiniță. Ca aplicare la lecție, a cărei temă a fost povestirea „Bunicuța și pisica", copiii au decupat o pi- sici folosind procedeul utilizat de ei in grădiniță. In conti- nuare, educatoarea M. Man- draiel de la grădinițe „7 No- iembrie’' a prezentat referatul „Cu ce deprinderi trebuie să plece copui la școala elemen- tară și cum le-am realizat la grupa mea". Referatul a fost bogat in exemple concrete. Pregătirea copiilor pentru școa- la elementari — s-a arătat in referat — trebuie st se bazeze pe metode care ai contribuie la dmoltarea fizici a copii- lor, ia menținerea sănătății lor gt, in Ilrtnaă legături cu aceasta. la formarea deprinde- rilor civilizate « de autode- servire. acestea constituind te- melia edsaoării disciplinei con- pmnsa. Reformid a scos in a- cdeiid fermele de activitate am deprmd pa copii si ob- sari, si gindeaed și si se ex- prime corect. S-a arătat, spre exemplu. ci adu itițile obliga- torii bm bsdrmnate ii de- prmd pe copist din grupa mare a o exprimme corectă și co- herenli. cevo ca ușurează cosuWeroM —"tea învifitoru- hm la dmcszșssie duse pe mar- eele și ‘ - «o auă/inwt o wrao hmoaoi de metode și da procedee roi trebuie piste ta apbnure ia mstituțiile pre- școlare și ia școli. Educatoa- rea F MaZnar a arătat ressAta- trie bune pe rare le-a obținut prm irzaSrle făcute ca grupa mure la etern Im. Aststlnd le o lecție de mumamrt la dom Im. repus de ta ***duw* «O răspuns și ei le unde iasrrbirt pom de tai tlfciore Rbrpense- raia boem dme de aan rwpai lean mărit ineredoreo ta po- terile ier. Iman taMrw caaăt sAtro amiir oăbeâe să p^i am «e- rorvraa a capafar ga pe doare, hm Damă eopets gaia dm gr*- Aapi nam A /iii uir* hsrtie p crmoamL aroaaM Ir M «șura >daaM cansiv pedagogic a |aas piesă de taiigtăualr. Ea a i taaiiaa ia uringeree le- ptturu bere grădmițe și școli. ELlSABETA TARA5U patera evocatoare. Citind o operă a sa, ai impresia că participi la acți- ■ne. Parcă te vezi la Podul Înalt, pnalrc oștenii Măriei Sale, alături de Oaolrci și Samoilă, parcă participi la acțiunea fraților Potcoava". „Ceea ce ilnzXrează patriotismul profund al scriitorului — spune mai departe ele- vul — este fără îndoială faptul că in romanele aale istorice poporul este in centrul acțiunii, in bătăliile lui Ștefan cei Mare participă norodul, la lupta de la Podul Înalt vitejia oame- nilor de rînd face ca oștile turcești să fie infrinte". Elevul știe aă dialingă laturile esențiale ale patriotismului, își dă seama de semnificația adincâ a faptelor de glorie ale poporului no- atru în luptele pe care le-a purtat în trecut împotriva cotropitorilor străini. Profesorul l-a ajutat pe elevi aă desprindă din opera mare- lui povestitor și viața de mi- zerie a maselor populare, umilirea și batjocorirea acestora de către boieri- me. Parlicipind afectiv la suferințele poporului împilat de clasele exploa- tatoare, elevii învață să prețuiască lupta pentru dreptate și libertate și să cinstească pe cei ce au stat în fruntea acestei lupte. Subliniind simpatia și atașamentul profund al maestrului Sadoveanu pen- tru masele populare, elevii își mani- festă — alături de scriitor — dispre- țul și ura împotriva boierilor și dom- nitorilor haini și hrăpăreți, asupritori ai poporului. Astfel, un elev serie in lucrarea sa că marele nostru povesti- tor „înfățișează patriotismul poporu- lui în contrast cu lipsa de patriotism a boierilor" și dă, între alte exemple, exemplul boierului Roman Barbă-Roșă din povestirea „Nicoară Potcoavă". Ilustrînd măiestria cu care Sado veanu redă aspecte din istoria zbu- ciumată a poporului nostru, elevii sezisează cele două laturi ale luptei poporului de-a lungul veacurilor : lupta pentru independență națională și lupta pentru libertate socială, îm- potriva tendinței „boierimii lacome" — cum se exprimă un elev — de a lua pămîntul țăranilor liberi. Ei dau drept exemple operele „Neamul Șoi- DE IA MINISTERUL ÎNVÂTAMÎNTULU1 SI CULTURII 7 * MlllllilllllllllllllllIllllliiiiniliffliliillllilOliiilloiMllillliOBOMIBIIllliiHi’lHliw Transferarea cadrelor didactice Conform instrucțiunilor Ministe- rului Invățămintului și Cul- turii, transferările cadrelor didactice pentru anul școlar 1958- 1959 se efectuează de către sec- țiile de Invățămînt și cultură ale sfaturilor populare regionale — numai in posturi sau catedre va- cante. Sint considerate vacante pos- turile și catedrele deținute prin cumul, cele ocupate de cadre ne- caiiiicate și care nu sini In curs de calificare, cele ce se pot constitui din ore de aceeași specialitate sau de specialități înrudite și care in prezent sint deținute prin suplimen- tări de sarcini, posturile nou intiin- țate sau eliberate prin transferare, îndepărtări din funcție, precum și din orice alte cauze (pensionări, decese, demisii etc.) ca și catedrele de la clasele V—VII ocupate de Reexaminări pentru cei care cer să fie reîncadrați în învățămînt Hotărtrea C.C. el P.M.R. șl « Con- siliului de Miniștri al Republicii Popu- lare Romine cu privire la îmbunătă- țirea Invățămintului de cultură gene- rală prevede că absolvenții institute- lor de Invățămînt superior, ai școlilor și ai institutelor pedagogice oare din motive neîntemeiate nu se prezintă 1a locul de muncă ce II s-a repartizat șl care în primii doi asii nu se angajează In învățămîntul de slat, precum și ca- drele didactice oare Iți părăsesc, din motive neîntemeiate, posturile sau ca- tedrele încredințate mai mult de 2 ani. nu vor putea fi încadrați în Invățămînt decît tn urma unei reexa- minări profesionale. Ministerul Învățămîntului și Culturii ■ stabilit că tn acoastă situație se încadrează următoarele categorii de cadre didactice : a) Absolvenții școlilor pedagogice și din învățămîntul superior care nu s-au prezentat la posturile unde au fost repartizați tn termen de 2 ani de la repartizare. b) Cadrele didactice oare, fără mo. tlv« au părăsit posturile tn care func- ționau și au întrerupt activitatea di- dactică mal mult de 2 azil. cj Cadrele didactice care au fost t-e-Merate legal în alte localități și cere nu s-eu prezentat le posturi, în. treruplnd activitatea didactică mai mult de 2 ani. De asemenea, nu vor putea fl nu- mite în Invătămint dectt tn urma unei reexaminări profesionale și ur- mătoarele categorii de oadre didactice, care au o întrerupere tn Invățămînt mai mare de 2 «ni : ai Cadrele didactice care, fără ■ avea vîrstă de pensionare, au fost pensionate ie cerere înainte de 1950 tn baza legii nr. 746 din 22 septembrie 1946, dacă nu au depășit vîrstă de pensionare și dacă cer să reintre tn Invățămînt. b| Cadrele didactice care au fost pensionate medical, tn oazul etnd au o vech'me sub 5 ani tn tnvătămtnt. c) Cadrele didactice oare au avut concediu fără plată mal mult de 2 ani. d) Cadrele didactice care au fost scoase din Invățămînt și oare primesc aprobarea de reîncadrare tn tnvătă- mtnt. măreștilor", „Zodia Cancerului", „Ni- coara Potcoava", „Frații Jderi" etc. Din paginile de glorie și măreție, ca și din cele de restriște ale trecutu- lui de luptă al poporului nostru, ele- vii și-au întărit convingerea că ma- sele populare făuresc cu adevărat is- toria și către ele își îndreaptă ei în- treaga lor admirație. „Opera in care M. Sadoveanu evocă trecutul nostru istoric — spune un elev — are un ca- racter profund popular, pentru că vi- ziunea lui asupra trecutului e viziu- nea poporului". Admirația elevilor față de maestrul Sadoveanu este cu alit mai mare cu cit ei știu că marele și talentatul scriitor este un fiu devotat al poporu- lui nostru, care a dus faima țării și i-a ridicat prestigiul în rindul celor- lalte popoare. Faptul acesta trezește în ei o îndreptățită mîndrie naționa- lă, face să crească dorința lor ca, pe măsură puterilor lor, sa-și slujească cu abnegație patria și poporul. Ilustrînd în compozițiile lor con- tribuția iui Alex. Sahia la educarea patriotică a maselor, elevii privesc patriotismul scriitorului ca rezultat al înarmării acestuia cu tezaurul invă- țâturii marxist-leniniste. „înarmat cu învățătura marxisl-leninistă — scrie un elev — Sahia și-a dat seama de justețea luptei duse de clasa munci- toare. De aceea, Sahia s-a apropiat în mod sincer de mase, pe care le-a iubit și cărora le-a închinat opera sa". Dragostea de patrie, condamnarea hotărită a pregătirilor pentru războiul antisovietic, umanismul profund al operelor lui Sahia — care au fost des conturate de elevi in compozițiile lor — le-au ajutat să înțeleagă mai bine semnificația actuală a acestor îndato- riri patriotice bazate pe internaționa- lismul proletar. „Aslăzi, cînd impe- rialiștii vor să dezlănțuie un nou răz- boi — scrie elevul Ion loachim — opera luj Sahia contribuie la educa- rea maselor în spiritul luptei pentru pace". 0 dovadă a faptului că elevii redau în compoziții nu numai ideile și sim- țămintele patriotice ale autorilor atu- învățători care nu sint în curs de calificare și pentru care există po- sibilitatea încadrării lor la clasele I—IV. Cererile de transferare însoțite de acte doveditoare urmează a fi de- puse la secțiile de invățămînt și cultură ale sfaturilor populare ra- ionale (orășenești) pină la 10 a- prilie a.c. Pentru a da posibilitate să se rezolve cit mai just cere- rile de transferare, ele trebuie să fie Însoțite de o fișă care să cuprin- dă date cu privire la studiile solici- tantului media la examenul de ab- solvire, specialitățile ți clasele pen. tru care este atestat, vechimea tn invățămînt, situația familiară etc. Transferarea cadrelor didactice se poate face tn ordinea următoarelor criterii : a. apropiere de soț (soție) care Persoanele care au absolvit studiile înainte de 19^8 și oare nu au funcțio- nat niciodată tn învățămînt nu mal pot fi numite în învățămînt și tn consecință nu vor fi admise la reexa- minare profesională. Persoanele care fac parte din toate aceste categorii și oare au fost în. cadrate în invățămînt în anul școlar 1957/1958 vor fi considerate înoadrate provizoriu pînă la susținerea probei de reexaminare profesională. Cei care se găsesc în această situație și nu se prezintă la reexaminarea profesională tn termen de 1 an nu vor mai putea fi menținuți în învățămînt. Potrivit instrucțiunilor Ministerului Invățămintului și Culturii, cei care revin la posturi după satisfacerea stagiului militar pot fi reîncadrați tn tnvătămtnt fără reexaminare profesio- nală numai dacă au plecat tn armată imediat după terminarea studiilor sau au plecat din învățămînt. Cadrele didactice din categoriile stabiHte au dreptul să se prezinte la reexaminarea profesională cel mult de 2 ori. Această reexaminare se va organiza tn fiecare an, pentru învă- țători și educatoare pe centre regio- nale, Iar pentru profesori la institu. tele interregionale de perfecționare a cadrelor didactice, după programele elaborate de Ministerul Invățămtntu- Jui și Culturii. Examenul va consta din următoa- rele probe : pentru educatoare: limba romtnă (scris și oral), pedagogie preșcolară (oral), filozofie (oral), lecție practică la clasă. pentru învățători : limba romtnă (scris și oral), matematică (scris și oral), filozofie (oral), lecție practică la clasă. pentru profesori : specialitatea prin- cipală (scris și oral), pedagogie (oral), filozofie (oral), lecție practică la clasă, lucrare de laborator la spe. cialitatea care impune asemenea lu- crări. Educatoarele și învățătorii oare so- licită încadrarea la școlile cu alte limbi de predare dectt limba romînă vor depune reexaminarea profesională la aceleași obiecte, dar numai oral, diați, ci și propriile lor idei și »im- țaunnte, că înțeleg și trăiesc adine laptele eroilor operelor analizate, o constituie și compozițiile cu tema „Upera lui N. Bălcescu in slujba idea- lurilor revoluției de la J848". Elevii sint pătrunși de admirație față de ac- tivitatea revoluționarului inllacărat de la 1848, exemplul vieții lui devenind pentru ei un model de urmat : „Pen- tru libertatea și onoarea patriei nici o jerttă nu e prea mare, nici chiar dăruirea vieții, așa cum a făcut Băl- cescu" — scrie un elev. Compoziția cu tema „Dragostea de patrie in operele cronicarilor" a tre- zii la elevii clasei s IX-a „B", pe de o parte, respectul pentru acești vred- nici înaintași ai culturii romineșli, care au prezentat in operele lor isto- ria plină de fapte vitejești a poporu- lui nostru in luptă cu cotropitorii străini, iar pe de altă parte admirația față de limba aleasă a cronicarilor. Tenta acestei compoaiții i-a îndemnat pe elevi să se ocupe mai îndeaproape de exprimarea cu limpezime a ideilor, să folosească multe din cuvintele și expresiile populare intîlnite în ope- rele cronicarilor. Sentimentele patriotice oglindite de elevii clasei a IX-a „B" de la școa- la medie „Costache Negruzzi" din Iași în compozițiile lor sint in mare măsură un rezultat al muncii temei- nice pe care a desfășurat-o profesorul lor, tovarășul Mihai Costandache, la lecții. Și pentru profesoara Lucia Pop, de la aceeași școală, cultivarea sentimen- telor de dragoste pentru patrie ale elevilor constituie o preocupare per- manentă. Chiar și în compozițiile care nu au ca scop principal sublinierea patriotismului autorului, elevii scot în evidență elementele de patriotism, ceea ce înseamnă că ei știu să des- prindă cu ușurință acest aspect, câ-1 urmăresc, că-1 înțeleg. De exemplu, într-o compoziție avînd ca temă „Na- tura în opera Ini Calislrat Hogaș", elevii din clasa a X-1 „E" nu s-au mărginit numai la analiza literară propriu-zisă. Datorită priceperii cu care i-a îndrumat profesoara în atu- este tn producție șl nu poate pără- si localitatea ; b. apropiere de părinți bătrinl sau bolnavi, incapabili de muncă, în- treținuti de cel ce solicită transfe- rarea ; c. in cazuri excepționale, pentru îngrijirea sănătății și numai pe baza unui certificat medical elibe- rat de o comisie medicală. In flecare din aceste cazuri, în condiții egale, au intîietate la trans- ferare cei care au vechime mai mare în invățămint. Se va ține, de ase- menea, seama și de activitatea de- pusă de fiecare, ca și de notările ooținute la cursurile de perfecțio- nare. Transferările se efectuează cu data de 1 septembrie după care nu se mai pot face nici un fel de miș- cări de cadre didactice. edăugîndu-se tnsă limba maternă scris și oral. Cei oare doresc să reintre tn tnvă. țămînt și trebuie să se prezinte ba reexaminarea profesională vor depune cereri de înscriere la sfaturile popu- lare aie regiunilor în care doresc să funcționeze, între t—31 ianuarie în fiecare an. Cererile vor fi însoțite de copii legalizate de pe actele de stu- dii, copii de pe actele de funcționare în Invățămint, acte din oare să re- iasă motivele întreruperii activității didactice, sitizația materială, certificat de sănătate și autobiografie. In mod excepțional în acest an ce. rerile pentru reexaminarea profesio- nală vor putea fi depuse la sfaturile populare regionale între 15—30 aprilie, urmînd ca reexaminarea să aibă loc după aceleași programe ca ale cursu- rllor de perfecționare, la datele ce se vor stabili. Toți cei înscriși la reexaminarea pro- fesională vor susține intîi lecțiile prac. tice respective ce se vor organiza de secțiile regionale de învătămlnt și cultură la oare au depus cererile de înscriere. Lecțiile vor fi tinute tn prezenta unui colectiv de Inspectori care vor consemna rezultatele intr-un proces verbal ce se anexează la dosa- rul fiecărui candidat. Candidatii care au primit cel puțin nota „6“ la lec- ția practică au dreptul apo‘ să se prezinte la centrele respective de re. examinare pentru susținerea celorlal- te probe. Cei oare au obtinut note mai mici de ,.6" nu au dreptul să se mai prezinte la celelalte probe, fi'nd considerați respinși. Rezultatele reexaminării vor ti no- tate cu note de ba 10 la 1. Se consi- deră că au reușit la reexaminarea pro- fesională cei care n.au obținut nici o notă mai mică de „5" și au media generală cel puțin „6". Cei reușiti vor putea fl numiți în tnvătămtnt pe data de I septembrie tn regiunile in care solicită tnoadia- rea, numai în limita posturilor va- cante și tn‘interval de 2 ani de la prezentarea la reexaminarea profesio- nală. O dată cu cererea de încadrare vor depune la sfatul popular reg'onal respectiv și dovada că au reușit la reexaminarea profesională. dierea textelor, datorită faptului că i-a învățat aă desprindă latura emo- tivă a acestora, elevii au văzut in frumusețea imaginilor folosite de autor, în admirabila descriere a mun- ților noștri, a locurilor pe care el le-a vizitat, dragostea pentru frumu- sețile și bogățiile țării, pentru natu- ra și oamenii ei. Impresionată de fru- musețea imaginilor și descrierilor lui Hogaș, o elevă s-a exprimat astfel : „Hogaș este un patriot, un admirator dintre cei mai mari ai frumuseților patriei noastre". Tovarășa Pop și-a propus să le dea elevilor săi, ca temă de compoziție, „Patriotismul scriitorilor de după 23 August" De-a lungul unui șir de lec- ții prolesoara a urmărit ca în expu- nerea și analiza operelor scriitorilor din această perioadă să scoală iu evi- dență, ca u trăsătură specifică scriito- rilor de după 23 August, adincul lor devotament față de cauza poporului nostru eare, condus de partidul cla- sei muncitoare, își făurește o viață nouă. Pe lîngă lectura operelor pre- văzute in programă și manual, pro- fesoara s-a îngrijit să indrutneze și lectura extrașcolară a elevilor, pen- tru a ilustra cit mai convingător pa- triotismul înflăcărat al autorilor atu- diați. La o lecție de recapitulare cu tema „Poeaia de după 23 August" ea și-a orientat expunerea îndeosebi iu această direcție. De aceea n a fost de loc greu peutru elevi sa ilustreze cu exemple din manual și din lectura lor particulară caracterul militant și mobilizator al poeziei de după 23 August, menită să sporească avintul patriotic al maselor populare, să ci- menteze trainic unitatea diutre partid, guvern și popor, să cultive devotamentul nețărmurit fața de cauza clasei muncitoare. Am spicuit doar cîteva aspecte ale dragostei de patrie reflectată in unele compoziții ale elevilor școlii medii „C. Negruxzi" din Iași. Compozițiile elevilor dovedesc că ei sint pătrunși de sentimente patriotice, de dragoste înflăcărată pentru patria și poporul nostru. Prof. ANTON VASILESCU O MAI BUNĂ PREGĂTIRE TUTUROR ELEVILOR De vorba cu pedagogi din Tîrgu Ocna ecent, „Gazeta invățămîntului" a organizat o discuție cu ca- drele didactice de la școala medie din Tîrgu Ocna pe tema asiguram unei bune pregătiri tuturor elevilor, discuție la care au participat și învățători de ia școlile de / ani nr. 1 și nr. 2 din localitate. Scopul discuției era să scoată la lumină și să populari- zeze metodele bune iolosile în școlile respective pentru îndepli- nirea acestei sarcini importante și cu atît mai actuale cu cît ne aliăm în ultimele luni de școală. Problema a trezit un viu interes în mijlocul învățătorilor și proiesoriior, deoarece li se cerea să prezinte date despre munca lor vie și în legătură cu o problemă care îi preocupă pe toți in mare măsură in momentul de față. Pedagogii au lost solicitati să vor- bească despre experiența lor, să arate mijloacele pe care ie folosesc acum, in cursul ultimului trimestru, pentru ajutorarea elevilor ră- mași în urmă la învățătură. Toți au luat cuvîntul. fiecare avea de spus ceva, de împărtășit unele procedee specifice obiectului sau clasei la care lucrează. A doua zi, discuțiile au continuat să se ducă în pauzele dintre lecții Ia cancelarie. Profesorii care absentaseră in ajun, avind ore la cursul serai, doreau să-și spună și ei părerea. Alții au revenit asupra discuțiilor purtate pentru a aduce unele completări sau a tace unele precizări. Procedeele profesorilor Cauzele unor lipsuri in cunoștințe- le elevilor — după cum a aratat tov, NICOLAE BcAGOI, directorul școlii — sint diieriie : nivelul scăzut al unor lecții, lipsa deprinderilor de munca indivi- duală a elevilor — in special a celor din clasele V—VII — controlul ne. satisfăcător al muncii elevilor d'n par- tea părinților, insuficienta îndrumare a părinților de către diriginți șl pro- fesori, finind seama de acestea, d'- reciorul intensifica in aceasta peri- oada controlul și îndrumarea profe- sorilor prin vlz'te la lecții urmate de discuții, se interesează mal în- deaproape de munca pedagogilor cu părinții. El cere tuturor profesorilor școlii să depună eforturi pentru a mobiliza la ședințe îndeosebi pe părinții elevilor slabi la iuva|atura, să-i convingă pe acești părinți sa vină cit mai des pe Ie școala pentru a urmări evoluția copiilor lor. O a- ten|ie sporită se acordă la școala d'n Tirgu Ocna, In această etapă, supravegherii și Îndrumării elev kh din internat, ca și controlului ele- vilor care locuiesc la gazde. Tovarășa ECATERINA PAUNESCU, diriginta clasei a V-a, a arătat mij- loacele pe care le folosește pentru ajutorarea elevUor slabi ; îndrumarea lor cu privire la procedeele de în- vățare la diferite obiecte, evidenta și discutarea sâptăminala a noteior. controlul respectării regimului riale acasă, convorb'ri individuale ca pă- rinții. Pentru cunoașterea lipsurilor specifice fiecărui elev, diriginta ține saptamlnal ședințe cu profesorii cla- sei. Cu acest prilej se stabilesc și masurile comune pentru combaterea lipsurilor cu caracter general, pen- tru coordonarea activității proiesori- lor, in scopul evitării supraîncărcă- rii elevilor, in toata activitatea ia, diriginta se sprijină pe ajutorul or- ganizației de pionieri, a) cărei aport In ajutorarea elevilor capătă o deo- sebita însemnătate In această etapă. Asemenea mijloace folosesc șl alți diriginți. In plus, tovarășa ELENA SAMSON, dirigintă la clasa a VI-a, • organizat fn acest trimestru grupe de intr-ajutorare la luvautara. Pentru consolidarea cunoștințelor de matematică mai slab însușite Iu cursul anului, profesorul AUREL 2OT- TA folosește In orele de aplicații exer. citii și probleme tip. Profesoara ANA BALIfCHl acordă o atenție specială — îndeosebi In această perioadă — pre- gătirii minuțioase a fiecărei lecții in parte. Deosebit de Importantă In pregătirea lecțiilor de matematică — Părerea noastră Am indicat mai sus numai citeva din multiplele procedee pe care în- vățătorii și profesorii din Tîrgu Ocna le folosesc In etapa actuala pentru combaterea răminerii In urmă la în- vățătură. Unele dintre ele au un ca- racter special, propriu obiectului res- pectiv, altele sint folosite de majo- ritatea pedagogilor sau de pedagogii care predau obiecte Înrudite. Ceea ce trebuie să reținem este că alegerea mijloacelor de îndreptare a situației la Învățătură a pornit de la cunoaș terea lipsurilor elevilor. Astfel, observind că principala deficiență a elevilor rămași în urmă la geografie constă în lipsa deprinderii de a fo- losi harta, profesoara Lucia Lepadatu își orientează eforturile in acest sens. La limba romînă, dindu-și seama că elevii din clasele ciclului mediu se descurcă mal greu în efectuarea unor lucrări cu caracter de sinteză, profe sorul Dumitru Zgăvirdlcl caută să le formeze asemenea deprinderi prin În- tocmirea și discutarea planului fle- carei lucrări de acest gen. Exemplele se pot Înmulți. Un alt punct de plecare în aflarea mijloacelor adecvate pentru combate- rea rămîneril în urmă la învățătură l-au constituit particularitățile obiec. tuiui de studiu. La matematică sau la gramatică, unde însușirea și consolidarea cuno ștințelor se sprijină in mare parte pe exerciții, proiesori! acordă o deose- bită însemnătate alegerii problemelor sau textelor pe care le vor folosi în clasă sau le vor da ca teme pentru acasă. Ținînd seama că Însușirea unc limbj străine nu este posibilă fără cunoașterea cuvintelor care constituie materialul de construcție mUispensao. pentru aplicarea regulilor de grania tică, profesorii care predau acești obiecte pun accentul pe îmbogățirea vocabularului elevilor. Trebuie subliniat, de asemenea, pro- cedeul acelor profesori (de materna tică. de limbă romlnă și de limbi străine) care au fnțeles că unul din principalele mijloace pentru ajutora- rea elevilor rămași tn urmă la în- vățătură îl constituie corectarea șl discutarea temelor scrise. La istori» — mai mult ca la alte obiecte — completarea cunoștințelor elevilor nu este posibilă fără un stu diu temeinic acasă. De aceea proce- dează bine tovarășul profesor Ștefan Mirinoiu care, prin convorbiri cu pă- rinții, caută să obțină și sprijinul acestora. Ținînd seama că formarea deprin- derilor de âxprimare corectă este sar- consideră profesoara GEORGETA V1R- NAV — este alegerea exercițiilor și problemelor, atlt a celor folosite In clasă cit și a celor ce vor fi date ca teme pentru acasă. La fizică șl chimie, profesorii pun accentul pe folosirea materialului di- dactic, pe antrenarea elevilor la pre- gătirea șl efectuarea experiențelor. Profesoara de chimie ELENA BREA- BAN a prevăzut In planul său de mun- că pe acest trimestru întreg materialul didactic necesar experiențelor. La ve- rificarea cunoștințelor, elevii montea- ză aparatele șt execută experiențele singuri. Pornind de la observația că elevii slabi au tendința să memoreze mecanic formulele, profesoara le cere să explice fiecare formulă In parte, ținlnd seama de valența elementelor și de legHe fundamentale ale chi- miei. Pentru a veni fn ajutorul elevilor care intimpină dificultăți la însuși- rea cunoștințelor la științele natura- le. profesoara LIGIA RCȘCA schițează pe tabla, leaiate Se a trece la pre- dare. planul lecției. Totodată. M cere și elevilor să-și organizeze și să expună cunoștințele pe baza unui plan. In cazul lecțiilor mai grele (despre folosinței*. de p4dă) ea an- trenează lu fixarea cunoștințelor pe elevii buni. Tot pe aceștia li aacuita apoi. In asemenea cazuri, ta ora ar- mătoar*. ta verificară* cunoștințelor. la consolidarea codoș ti ațelor de geografie, profesoara LUCIA LEPA. DATU folosește la tacție, la afara hăr- ților, schițe colorate ta tabla și al- bume cu fotografii. De asemenea, ea le cere elevilor — atlt cu prilejul fixării cît șl ta verificarea cunoștin- țelor — să localizeze răspunsurile lor pe hartă. La istorie, pe lingă alte mijloace, profesorul ȘTEFAN MARI NOI U acordă o Importanță deosebită convorbirilor cu părinții, pe care ii indrumează sâ intensifice In această perioadă supra- vegherea muncii individuale a ele- vilor. Unul din procedeele Indispensabil* pentru lichidarea golurilor exatenle In cunoștințele elevilor os te — după cum a arătat profesorul de limba romina DAN PROTOPOPESCU — co- rectarea minuțioasă și discutarea cu flecare elev tn part* a caietelor de teme. (De fapt, acest procedeu este folosit de majoritatea proiesoriior — de limbă romlnâ, de matematic1 sau de limbi străine). Pe lingă acestea, profesorul de limba romina CONSTAN- cina tuturor profesorilor șl nu numai a celor de limba romina, credem câ procedeul tovarășului profesor Zgavlr- dici — de a cere elevilor să expună liber cunoștințele pe o tema data — trebuie generalizat. El trebuie folosit tn special la clasele care se pregă- tesc pentru examenele de absolvire. Dificultatea principală în combate- rea rămîneril in urmă la învățătura în această perioada a anului școlar constă în aceea ca, in cadrul lecțiilor, căutind să se asigure de predarea materiei curente, profesorul trebuie să ridice în același timp nivelul ele- vilor râmași tn urma, să revină asu- pra cunoștințelor predate anterior Acest lucru este posibil — după cum au arătat tovarășele profesoare Ana Baljțchi, Georgeta Vîrnav și alții — numai printr o pregătire temeinica a lecției, prin alegerea atentă a acelor exerciții, texte sau probleme care, fiind corespunzătoare însușirii și can- soiidării cunoștințelor predate in lec- ția respectivă, sa cuprindă și date legate de cunoștințele anterioare Bineînțeles că in cadrul lecțiilor pro fesorul nu poate înlătura toate lipsu- rile existente in cunoștințele elevilor, ei numai pe cele care au un caracter general Asupra lipsurilor proprii fie- cărui elev in parte profesorii insista în orele de consultații sau prin te mele suplimentare. Masurile de îndreptar* pe care pe- dagogii din Tîrgu Ocna și le-au pro pus și le aplică In cadru) acestui tri- mestru sint, in cea mai mare parte, bine gîndite, fiind adecvate scopului urmărit Trebuie să recunoaștem, insa, că unele procedee folosite de ei nu sînt dintre cele mal potrivite. Tova rășa Ligia Roșea, de pildă, a arătat că la lecțiile mai grele de științe na- turale pune întrebări, cu prilejul fixă- rii cunoștințelor, numai elevilor buni, care-1 permit să facă fixarea intr-un timp mai scurt. Tot pe elevii buni ii ascultă, în cazul unor asemenea lecții, la verificarea cunoștințelor In ora următoare. Este limpede că în felul acesta, ocolind greutățile in loc să le soluționăm, nu putem să-i ajutăm pe elevii rămași in urmă. Tovarășa Elena Samson organizea- ză în clasa la care este dirigintă grupe de într ajutorare, deși acest procedeu a fost de mult părăsit, dove- dindu-se a fi ineficace. Intr-adevăr grupele de într-ajutorare nu numai că duc la supraîncărcarea elevilor buni, dar nu constituie un sprijin nici pentru elevii rămași in urmă Ba. tn unele cazuri, etnd colaborarea dintre elevii buni șl cel slabi se re duce la simpla copiere a temelor, aju- TIN ZAPODEANU folosește și alt pro. cedeu: pe baza greșelilor de ortogra- fie șl de exprimare in scris și ural ale elevilor, el dictează texte care cuprind grari'le corespunzătoare. Pentru consolidarea cunoștințelor de gramatica — îndeosebi la clasa a vii-a — protesotul NICOLAE BLA- GOI, directorul școlii, recurge la ana. liza completă (monologica și sintac- tica) a unor texte, prin care se asigu- ra repetarea continua a cunoștințelor preoate In anii anteriori. Proiesorul Du.miRu ZGaVikdiCI întocmește și discuta împreuna cu elevii plănui lu- crărilor scrise date pentru acasa. La ascultare, el comunica întrebări- le, apoi le cere elevilor să dezvolte s.ngun suoiectul. Lipsurile principale pe care elevii slabi ia învățătură le manuesla m hnio'k străine constau in saracia vocanularuiui și siapmirea na>aLs- facatoare a formelor gramaucâie proprii limbii respective. Pentru re- meuierea acestor lipsuri, protesoara de limba rusa ELENA SAMSON cere elevilor sa folosească, atu la lecție cit și ia temele pentru acasa, cuvin- tele nou invațate. La începutul iie- carei lecții ea veriiica mai Iutii in ce măsură elevii staplneac vocabu- larul. De asemenea, acorda o deo- sebita atenție studiului verbului ca particularitățile sale fața de verbal In limba romina. alega peatra țzer- cțij texte care să cuprindă formei* verbale studiate. La limba harceia. preleaaara MĂ- RIA ZAPODEANU cere elevilor dla clasele a IX.» și a X-a sâ rezume și sâ povestească liber textele aia ma- nual, sa formuleze scurte propozipi In care cuvintele sâ la diferite for- me gramaticale. Acest procedeu fi folosește In special la • fadă ni verbe- lor neregulate, a căror însoțire est* deoseb't de importantă pentru ca- noașterea liaibii france**. In cadrul predării lecțiilor curente de limna latina, proa**orul DAN PRO- TOPOPESCU urmărește și repetarea sistematica a malariei. Tetodata, ob- serviad ca de regula elevii ramași la urma la Uraba fauna nu st apia esc sufocat cunoștințele de limba romi- na, d începe oncc beție nouă cu recapitularea, pe scurt, a capitolului respectiv din gramatica limbii ro- ruln*. Problema combaterii ramlnerii la urmă la Învățătură te pune na nu- mai la clasele V—X, c! deopotrivă și la clasele 1 — IV. învățătorul SL MION SCHIȚCU, care predâ la clasa l-a * școlii de 7 ani nr. I, a reu- șit să asigure o bană pregătire a majorității elevilor la'. .Hai sint to- tuși cîțiva elevi care inlimpma difi- cultăți la citire, au un vocabular sa- rac, nu staplnesc tehnica celor patru operații aritmetice sau nu au repre- zentări numerice precise. Acestora, in- vățâtorul le cere să efectueze teme suplimentare corespunzătoare lipsu- rilor pe care le manifestă fiecare, le da îndrumar! amănunțite, le pune multe întrebări in timpul lecțiilor. Deși nivelul general de cunoștințe al elevilor din clasa a lll-a de la școala de 7 ani nr. 2 este satisiS- cator. ei mai a* încă unele Fpsurl la ortografie (la special ta folosire* luuoarel), mai Intlmpină greutăți tn judecarea problemelor. In scopul consolidării cunoștințelor de ortogra- fie, Învățătorul CONSTANTIN PISLA. RU analizează Împreuna c* ele*ii texte conținlnd dificultăți ortografice *pa- cific*. Pentru rezol* area prableme- lor mai grele, care pre* «pun 1—l *- perapi. ei li ebițouiaște pe elevi • * reprezinte grafic problema, acolo unde est* ouai, pentru a-fi lămori, prin reprezentări vizuale, raport mi le can- titative existente Intre mărimi. torul se transformă ta deseoiciu. Oricum, daca pentru transmiterea cunoștințelor este nevoie de îndruma- rea directa a profesorului, atunci cu atit mai mult se impune cunapetanț* — Pe care nu o poale avea decît pe- dagogul — in lichidarea lipsurilor elevilor slabi la învățătură. Rolul părinților in înlăturarea râ- minerii In urma la învățătura — așa cum a subliniat tovarășul director Nicolae Blagoi — capătă o deosebit* importanta in cursul ultimului trimes- tru. In această perioada elevii rimași in urmă trebuie să îmbine, In munca lor individuală, pregătirea lecțiilor curente cu repetarea unor cunoștințe mai slab însușite anterior. De aceea, munca lor de acasă trebuie mai bine organizată și supravegheata mai în- deaproape. Este cunoscut,' insa; c* adesea tocmai părinții elevilor .slabi I* Invlțaturâ se Interesezi* mal pă- ți* de situația copiilor lor Măsura luata de conducerea școlii — de a folosi toate căile pentru mobilizarea și îndrumarea In specia) a acestor părinți — este toarte utila. Foarte bine s-a orientat conducerea școlii »' atunci clnd a stabilit că In aceasta direcție accentul trebuie pus pe con- vorbirile individuale cu părinții. I* care scop sini antrenati nu numai dinginții. d și ceilalți profesori. Sublinierea rolului pe care trebuie să-l aiba părinții In ajatorarea ele- vilor slabi nu trebuie sâ ne duca Insa, In nici un ca*, la idee* — ■■ partașita de unii pedagogi dla diie- rite școli — ca principala caua (dacă nu unica) a ramlnerii in urma la învățătură o coaatituie dezintere- sul părinților sau al elevilor. Daca ar fi greșit sâ reducem ansamblul cauzelor care determina nivelul scăzut de cunoștințe al unor elevi la lipsa de pregătire și de interes a pedago- gilor, tot atit de greșit este sa punem lipsurile elevilor exclusiv pe seama părinților Raminerea In urmă la Învățătură se datorește unor lipsuri diferite — aparținind profesorilor, elevilor În- șiși sau părinților. supraîncărcării unor programe și manuale etc. Un lu- cru de care trebuie să fim conștienți (și pe care pedagogii din Tirgu Ocna au dovedit că l-au înțeles) este toc- mai faptul că — In tot cursul anului, dar mai ales în etapa aceasta — ri- dicarea nivelului elevilor rămași In urmă la învățătură este posibilă mai ales prin efortul învățătorilor și pro- fesorilor care, prin interesul și price- perea tor. pot activiza atlt pe elevi cit șl pe părinți. 1. AXENTE In ora de geometrie, 1a școala de 7 ani nr. 157 din București. S-a îmbogățit materialul didactic a sllrșilul anului școlar tre- cut, cei doi profesori-maiștri de la școala medie nr- 10 din Capitală au luat inițiativa ca, în cadrul activităților practice de ate- lier, să execute diferite piese și a- parate pentru laboratorul școlii. Lulnd apoi legătura cu profesoare- le de lizică din școală, pentru a se informa ce nevoi are laborato- rul, și-au întocmit un pian de lu- cru, ținînd bineînțeles segma de cerințele programei. In timpul va- canței de vară și-au procurat ma- terialele necesare, iar o dală cu începerea noului an școlar au por- nit la treabă. In cadrul lucrărilor practice de tlmplărie elevii claselor a V-a au executat pentru laboratorul școlii 10 planuri înclinate. Prolesorul-mai- stru a ales, împreună cu elevii, materialul. După ce s-a făcut tra- sarea (măsurarea) acestuia, s-a tre- cut la lucrarea manuală a lemnului. Pentru a executa planul înclinat, e- levli au efectuat o serie de operații ca tăierea cu ferăstrăul, rlndelui- rea suprafețelor, îmbinarea pieselor componente prin cuie șl șuruburi pentru lemn etc. Apoi, după ce s-au executat montarea și finisa- rea, aparatele au tost vopsite. Tot In cadrul lucrărilor de fim- Schimb de experiență între școlile profesionale (Urmare din pag. t-a) tta.->*ru materia . d tocuc- De p.i- dâ, a fost posutar «’ă ad: . iute* Ia a.eustâ direcție a pro: .ng. Gr. Su- san, de ta centru; koîz' agreo*. d-n Tecuci, oare a «șoferroita’., cu aju-o- ru! eievlor. nurwwaese plana*, mos tre și mutaje. precum ș • tev Gheorghe looe . direcîorul șec t de meseni dm auces-â. oare a *i coiecuvai oad.căx c ia con- iecțiortarea -inor d i fine. p*jp»jZ!; ve etc. ce se utilizează ee snoes ca- drul lecțiilor dm șc Numeroase școL au amenajat ea b'nete de tehnologie, te teetic t»’ Uuc* etc. oaze .:.zz. .■ -c cu pregătire a eie. n-'- Ași «.u "rxed*.. de exemplu, școala de mmecu țui Ploești. centrele ~-ota'e te petro!--m mie din Cimpi^e șt P -.- . e proies:o.Talâ a texep' »«• ..Ețec- țjoputere' din vra^Tvs. ^rtr« și»- lor agricol din P- '-’Mb: F.'fieta ieo*. veterinara ar zarea metoaeXrr înaintate ae muncă Iu produciie In special In sectorul industrie; grele a constituit, de asemenea, un aoteci v pr neipal ai «chimouiui de experiența Intre școlile profesior-âle >i iehn.ee. S-a ooputari- aat astfel metoda Voroș-.n cu privire la organizarea ă n-j Le n'ee Înc’rp-L Sta do. rd:t că or za ura re a a* experiență pe ramuri eermeun^ă esle cea moi taficace; de aeeea. In viîțM trebuia folosit, cp precădere, acest sistem de organizare. „O supraîncărcare ce nu se vede"... Așa hi sn’i'v • senscare* sa c-'.re re-îâde >.w corespon •■r; -.n comuna «ipicen.. ra rinul Trușeș: . regiune* Suceava Noi vșsne însă ca aceas.a su nraincarcare „se vede" și. în specia; Lse simte*. O simt cei că re treruie s-o ducă fn spate. N-o vid ți n-o simt insă unii lucratori de 1a sfatul popular comunal Rioiceni. de Ia sec- ția de invățamint ți cultură din Fruțești și alții. Se vede treaba că cei din partea cărora se exercită aceasta supra încărcare fie că au citit numai pina im“. Și au început să-l folosească cu vîrf și îndesat, cum zice o vorbă omfnească. De altfel, după cit se pare, cei d< a sfatul popular al comunei Ripi reni sint oameni ordonați, cărora li place să organizeze rațional timpul subordonatilor lor Iți dai seama de acest lucru fie și numai dacă ana- lizezi programul unei singure săp tămlni, după cum ne scria corespon- dentul nostru. Bineînțeles că acest executat pentru laboratorul școlii un arc electric. în acest trimestru elevii clasei a Vll-a vor executa in cadrul temei „Lucrări practice aplicate la efectul caloric al curen- tului electric' 10 fierbătoare elec- trice și cinci lămpi de iluminat cu mai multe brațe, fierbătoarele vor ii folosite atlt in laboratorul școJIi, cît și în cele două ateliere, pentru topirea cleiului, pentru înfierbin- tarea metalelor etc. în prezent, jn atelierul de lăcătușerie se lucrează un transformator necesar la con- struirea unei băi pentru nichelarea unor piese executate de elevi. De pildă, pentru a avea un aspect a- trăgător, brațele lămpilor de ilumi- nat pe care le lucrează elevii cla- sei a VIl-a vor ii nichelate- In atelierele școlii s-au executat, pe lingă aparate de laborator, și unele obiecte de uz gospodăresc. De exemplu, în cadrul lucrărilor de lă- călușerie la clasa a Vi-a s-au exe- cutat pentru școală 80 de fărașe. S-a desenat mai întîi schița, s-au ales materialele (tablă, nituri, cosi- tor pentru lipit), s-a efectuat trasa- rea si s-a trecut apoi la executarea fărașului. S’ de data ac-ista elevii au efectuat o serie de operațiuni: au tăiat tabla cu ierăstrăul și cu foarfece, au confecționat niturile pentru prinderea minerului de iă- ras au făcut găurile necesare mon- tăzu euMmhii cu ajutorul niluri- for. Ie cedrtd operației de pllire e- levti iu nw«*et, dintr-o tablă mei gsaeet mlnefele fărașelor. La slirșit au etic luai tfre rațiile de Unitare fi sfeiuere. OrgoAitladn-fi bine activitatea, cei dat profe*-jti-maiștri de la școa- la oted.e er. 10, tovarăș;; Constan- Eâu fi Arsenie Cămări*, au îm- -zboratorul școlii cu apara- te cc. pa care profesorii de Dsică e -ofesesc !n lucrările Irontale de .^bcrsior. ti au rewectat in ace- Ump, eu strictețe, cerințele programei, i-ms Înarmat pe elevi cu deprinderi de muncă practică. V. RADU program se desfășoară după orele de curs. Ută ce scria In Jurnalul* a- cestuî corespondent: Lași. Am ținut lecții la cercurile îg- ::-:tehnice și am efectuat lucrări nr.nad recensămintul animalelor. Marți. Am fost solicitați pentru a sprijini adunarea generală a fntovâ rășiri; din comună, care s-a ținut la școală. Miercuri. Am participat (împreună cu colegii) la analiza muncii cultu- rale din comună, organizată de sfa- tul popular. Am stat în ședință de la ora 17 pină la ora 22. Joi. Seară culturală, la care au trebuit să participe și cadrele di- dactice. Vineri. Am luat parte la repetițiile corului căminului cultural, la care sint obligate sa participe și cadrele didactice. Sîmbătă. Am participat la repeti- ția piesei de teatru ce se pregătește a căminul cultural. Duminică. Ședințe cu părinții ele- vilor pe clase Să nu credeți că programul s-a epuizat cu cele de mai sus. Au mai rămas și alte activități neincadrate în program, din lipsă de timp: lecții la cercurile agrozootehnice, articole la /azeta de stradă și multe alte tre ouri la care cadrele didactice sint solicitate de către sfatul popular co- munal Apoi nu uitați că învățăto- rii și profesorii din Ripiceni mai au și alte obligații In afară de clasă : să participe la activitatea metodică, să întocmească lucrări și referate, să-i viziteze pe elevi la domiciliu, să Un Început bun Activitatea unei școli de meserii Pentru a se da absolvenților șco- lilor de 7 ani din regiune po- sibilitatea de a se califica în meserii necesare deservirii populației locale, la începutul acestui an șco- lar școala profesională din Pitești a fost transformată în școală de me- serii. Pe lînga cele patru secții exi- stente în vechea școală, în acest an a mai fost creată o nouă secție, de croitorie-lenjerie. Avind un profil mai larg, care cuprinde un număr mare de meserii, școala din Pi- tești va putea să devină în scurtă vreme unitate productivă de sine stătătoare. In vederea creării unor condiții cît inai bune de muncă și de cazare pentru ucenici, organele locale ale puterii de stat au repartizat noii școli de meserii un local corespun- zător. O atenție deosebită s-a acor- dat amenajării și utilării atelierelor școlii. Așa, de. pildă, pentru pregă- tirea lăcătușilor-mecanici s-a ame- najat un atelier cu 30 de locuri de muncă, cu secții-anexe moderne de sudură electrică și autogenă, forje, strunguri etc. Pentru pregătirea vii- torilor tîmplari s-a amenajat un ate- lier cu 60 locuri de muncă, iar pen- tru secția de croitorie-lenjerie, nou creată, s-a amenajat un salon cu 20 de locuri de muncă. Elevii școlii de meserii din Pitești își însușesc cunoștințe temeinice, ca- re-i vor ajuta să fie meseriași destoi- nici. Astfel, cei ce se pregătesc să de- vină lăcătuși-mecanici, instalatori tehnico-sanitari etc. învață discipline ca mecanica, organe de mașini, elec- trotehnica. Pentru viitorii croitori s-a introdus obiectul „întreținerea și re- pararea mașinilor de cusut", iar la secția de confecții pentru femei și copii s-au introdus disciplinele „len- jeria" și „gospodăria". In vederea instruirii practice, ele- vii școlii au fost repartizați pe ate- liere și secții productive, potrivit me- seriilor pentru care se pregătesc. In organizarea activităților practice maiștrii-instructori folosesc sistemul operațiilor complexe. Cadrele didactice se străduiesc să-i deprindă pe elevi să controleze procesul tehnologic legat de fiecare etapă a muncii, astfel ca în toate secțiile piesele componente ale unui subansamblu sau ansamblu să fie montate (ară o nouă rectificare. U- cenicii sînt îndrumați îndeaproape în ceea ce privește executarea co- rectă a operațiunilor. Caietele de practică In care ei execută schițele pieselor și își notează zilnic obser- vațiile în legătură cu activitatea de ateliere sint controlate regulat de către maiștrii-instructori. Paralel cu instruirea practică a elevilor, cadrele didactice de la școala de meserii din Pitești urmă- resc cu atenție îndeplinirea planului de producție. In cadrul activităților practice ucenicii execută un mare număr de comenzi. Așa, de pildă, ei au executat bancuri pentru înzestra- rea atelierelor unor școli din regiune, au confecționat peste 500 de bănci școlare, table și catedre, precum și mobilier pentru institutele de învă- țămînt superior din Cluj și Iași și pentru unele grădinițe de copii. Dorind să sprijine procesul de po- litehnizare în școlile de cultură ge- nerală, cadrele didactice și ucenicii școlii de meserii din Pitești vor con- fecționa. din economiile realizate la materiale, 10 truse de scule pentru lăcătușerie și tîmplarie, pe care le vor pune la dispoziția acestor școli. Colectivul de profesori și maiștri desfășoară și o susținută muncă e- ducativă. In dorința de a folosi cele mai bune metode educative, diriginții au organizat discuții și interasisten- țe. Pentru a-șl asigura sprijinul pă- rinților în munca educativă, condu- cerea școlii a organizat pentru aceș- tia un ciclu de conferințe. Consolidînd succesele obținute pină acum, școala de meserii din Pi- tești va reuși, desigur, să obțină realizări și mai mari. DUMITRU COJOCARU corecteze lucrările acestora, nemal- vorbind de pregătirea pentru lecții. Este evident că pedagogii din Ri- piceni nu se pot plînge de lipsă de ocupație. Se pot plînge Insă de lipsă de timp. Se vede treaba că cei ce le-au repartizat atttea sarcini au ui- tat să le repartizeze și timpul ne- cesar pentru îndeplinirea lor. întru- cît cel pe care II au la dispoziție nu este suficient. Credem că e cazul ca tovarășii de la sfatul popular al comunei Ripi- ceni să se gindească dacă un singur om poate îndeplini atltea munci și dacă acestea nu sînt în detrimentul sarcinii lui principale, aceea de a-i pregăti pe elevi cit mai temeinic. Unele dintre aceste munci, ca de pildă organizarea și mobilizarea membrilor la adunarea generală a întovărășirii, puteau să fie îndeplinite foarte bine și de alți salariați din comună. De ase- menea, se putea face și o repartizare mai justă a tuturor celorlalte munci, în așa fel ca fiecărui învățător sau profesor să-i revină numai anumite sarcini în activitatea cuîtural- obștească, pentru ca său rămînă timp și pentru îndeplinirea obligații- lor sale principale. Ar fi bine ca tovarășii de la sfa- tul popular Ripiceni să studieze mai temeinic H.C.M. Nr. 387 din 1956 și să repartizeze cadrelor didactice sar- cini culturale care pot fi aduse la în- deplinire în limita mediei de șase ore pe săptămînă. COSTIN M. IMPERATIVUL Cultura ȘCOALA EGIPTEANĂ De citeva luni de iile, propunerea guvernului sovietic cu privire la • întîlnire la cel mai înalt nivel a itîrnit vii deibateri în rindul aptaiei publice internaționale. Unele cercuri diplomatice occidentale insa, fi în primul rînd departamentul de stat al S.U.A., tarițaneau trecerea Ia acțiuni concrete în aceasta privința, ceea ce determina menținerea anei ilari de spirit încordate. Se dau răspunsuri evazive, se „studiază*4 propuneri clare în timp ee. pe de alta parte, se înfăptuiesc în ritm accelerat masuri practice în doseai^ pregătirilor militare. In actuala situație internaționala, tot mai numemți narai din occident — indiferent de convingeri politice — sînt direct interesați iu problema trata- tivelor între est și vest. în soluționarea chestiunilor litigioase la ardiaea biIcl Criticînd poziția unor diplomati obtuzi, cu vederi înguste, uereali»te, ei rw trecerea imediată la acțiuni menite sa duca la dezarmare, la interzicerea expe- rimentării armelor radioactive, la retragerea trupelor de pe teritoriile altar țari etc. Puternica mișcare pentru încetarea cursei înarmărilor, pentru rezol- varea tuturor problemelor internaționale litigioase pe calea tratativelor, ia amploare într-un mare număr de țari și, în special, în An;Iia. Franța, Italia. R. F. Germană, principalii aliați ai S.U.A. Apelul lansat acum o luna de 44 de profesori vest-gernaaai a găsit peste tot sprijinitori. Au răspuns imediat alți 200 de profesori și. după ei. oameni de toate categoriile. Numeroase organizații obștești și smdicale au protestat împotriva amplasării rampelor pentru rachete în Germania ©ecidenlala. Uniu- nea sindicatelor corpului didactic german, din care far parte toate organiza- ț’Ue vest-germ ane ale cadrelor didactice din școlile primare, medii și supe- rioare. a protestat, de asemenea, împotriva acestui fapt, aratîud ea este necesar să se renunțe la politica de pe poziții de forță. îDYățămintul iu Birmania UI fl VI t n și azi primare, ceva de genul școlii com- plememare de altcoară de ia r.ot. Alteori, „învățămintul p.ega ilor* este atașat direct șco.ii secunuara. tnvățemintul secundar este a nea treaptă a școlii de cultură geneiau. El e conceput ca avînd trei romuri pr.ncipaie : teoretică (cu Irei ani oe studii/, tehnica (patru ani) și a ane- lor menajere (t.ei anij. Cum e și firesc, școaia secundara eg p.eană moi pasireaza caracieze.e mvoiamintuiui dj c.asa. Barc.ne pa care s-a.ul i-o pure in țață esre sa formeze „o c^su m- s.ruita, lucidă, conși.emă. care e_te menită sa asume conoucerea țarii'. U parte din e emenie.e care Lee prin ea merg direct in posiur.ie ce conducere ncii maronie a.e v.eții e- conomice și de slal, alta pare sa pregătește penlru studii universila.e șt posturi ae mai mare raspunaere. Notăm, ca o măsură interesan.ă, obli- gația dată de caire slal maruor între- prinderi de a primi pe absolventi șco.iior termice tn cadrul lor. Grija deosebită a s.atcfui egiptean pentru școala secundară se vecie abl in înzestrarea acesteia cu ceie mei bune localuri și cu material aidac..c toi mai mode.n, cil și in alcă.u rea planurilor și programe.or de mvaja- mint. Menționăm astfel prezența în plan a unui curs de sociologie, da aoi ani, cu aplicații jaraclico, caro dă elevilor nu o seacă și ob.ecliv.stă prezentare a diverselor „teorii* so cioiogice, ci o orientare conformă cu năzuințele de azi ale statului. A- ceeași inienjtonalifafe o are, des.gur, și „organizația de cultură f.zica și sociala’, ceva în genul cercetășie., dar cu conținut național arab. Planul cuprinde de asemenea ob.ecle obli- gatorii și obiecte de opțiune, dind putință tinerelului sa aieagă in.re pregătirea mai mult literara sau mai inun științifică. întregul învățămînt de cultură ge- nerală din Egipt, cu toate cale irei trepte ale lui, se mai caracterizează printr-o trăsătură în plus: o vie miș- care pedagogică a cadreior d.dac- tice, dirijata cu grijă de „Departa- mentul pedagogic’, tforlurile acestu- ia sint îndreptate spre o pregătire în spirit nou a cadre.or tinere și spre o orientare nouă a cadrelor exis- tente. Scopul urmărit este, după cum spun planurile oficiale, să determine aceste cadre de a părăsi vechile me- tode d% educație și învățămînt, me- tode denumite „subiective*, și a-și însuși metode noi, științifice, me.o- de denumite de obicei „obiective*. Pentru aceasta se organizează școli experimentale, cursuri, ses.uni în cere se dezbat probleme la ordinea zi ei etc. Este adevărat că, în toată aceas- tă mișcare, influența pedagog ei bur- gheze apusene este dominanta. Dar alături de aceasta este și o preocu- pare de adaptare a curentelor s.rai- ne la specificul școlii egiptene. Miș- carea va putea deveni mai specific egipteană cînd prob.ema va fi cui.i- vaiă la nivel academic universitar. Poate că vremea aceasta nu este chiar așa da îndepărtata. învățămintul superior eg’pican este, da altfel, și el în afenfia deoseb tu a regimului. Ca organizare ei nu di- feră de cel apusean. Aci, însă, pro- blemele sînt mult mai complexe și depășesc preocupările strict egipte- ne. Universitatea din Cairo, în ace văr, nu e numai a Egiptului. In ace.t sens universitatea din Cairo are lului și, evident, al omu ui, d n sudoarea și priceperea căruia s-a In- Lnpst și a crescut civilizația cu cea mai lungi istorie. Ața cel puțin am invitat noi- Patru milenii da civili- zare faraonici, un mileniu de avih- zafie etenishei, un mileniu ți mai b-ne de civ izafia arabi. Cile po- poare se pot ituda cu un trecut ața de glorios r Savanp. egiptologi, precum ți li— terații, afraș. de misterele iaraom or sau ala povestirilor arabe, alese ți aranjate cu t ic ne-au obișnuit cu -nagmea unui Egipt mac uil. Egip tui. dupi ei, n-ar mai o'en de- ci! un piesaj dezolant, d.n care n-ai putea si guști decit poezia marții ți a ruinelor Lucru complet fals. Drn trecui ți pini azi. Egiptul apere, mai degrabi ca un pa - mier pe Irvncmul ciru*a se vid cicatricele lăsate de vrema, dar care a La fel de viguros, rîiu nd, cu bu- chelu! său de re-daati. mereu spre inălfînv. Un popor cu o istorie milenari are ți o milenari tradijie cuHurală ți școlari. Pentru Egipt, lucrul acesta este mai adevărat decit penlru o i- care loc din lume. In pufine pirji da pe glob istoria ți-a desfășurat lap- te, trecînd prin loale orinduirite, ca aici. $i foaie orinduirite și-iu lisat lămurit amprenta lor pe această tra difie și pa această școală. Să ne gîndim numai. Vremurile în- depăriaie de stăpimre faraonică, a- proape legandaro.e Memtis și Teba, ne-au lăsai eia cela dimii, șura de— pre primele școli care au existat in lume : școlile de scribi. Organiza a la curtea faraonului sau pe lingă temple, aceste școli aveau deja u.i continui, conturai in discipline oe inva|âmint (scris și citit, socotit, e>e- men.e de geomeirie aplicată, ele- mente de astronomic pen.ru nevoi.e agriculturii, medicină), aveau un co.p o dactic, clădiri speciale și chiar m— nuale. In școlile mai înalte — pen- tru că existau și altfel de școli — se cultiva și o țtiin|ă mai inalfă, pre- cum și ața numitele „învățături* (în- vățăturile lui Plahotep, ale lui Ipu- ver sau ale regelui din Herakleopol s către țiul său) — un soi de în,elep- ciune in care preocuparea teoretică e încă inclusă in observafii de na- tură practică morală. In multe privin|e, prin comparație cu Alena sau Roma, țtiinfa și tilozo- lia primelor veacuri faraonice pot să ne apară azi cu iz de prim.tiviiats. Dar să nu uităm că e prima școală. Dacă ea nu ne-ar ti lăsat decit scri- sul, cu întreaga sa evolu|ie de la scrisul pictogratic la cel ioeogra ic ți cel silabic, cu cele două varianie a e lui — hieratică și demolică — și încă ar fi mult. Acest scris insă a servit și o frăminfare intelectuală care, îm- preună cu scrisul ca atare, au fost punct de plecare pentru civilizația lumii. Și acest lucru nu i de loc pu- țin. In epoca elenistici, după cucerire^ Egiptului de către Alexandru Mace- don, și apoi în epoca romană și în cea bizantină, Egiptul nu stă pe loc. Este chiar un moment cînd cap.tata sa, Alexandria, devine centrul cultu- ral cel mai important din lume. In această epocă ia fiin)ă vestitul Mu- zeion i3C8 i.e.n.), prima institut e de mari proporfii tn care găsim în germene viitoarele institufii de in- vătăminl superior, alături de un insti- tut sau academie de cercetări știin- țifice și o mare bibliotecă, avînd nu mai pufin de 500.000 d cărfi. Aci s-au ilustrat, după cum se știe, nume ca Euclid, Eraiostene, Theophrast ș.a. Am putea spune că ciclul antic de dezvoltare a învățămîntului începe și se termină cu Egiptul, trecînd pr n Alena și Roma. Orînduirea feudală nu-i datorează mai pu|in Egiptului din punct de ve- dere cultural. Mahomedanismul, ideo- logia feudalismului arab, născut ca o reaefiune împotriva tendinfelor de cotropire a „drumurilor* ce duceau spre Orientul îndepărtat, dă chiag spiritual unită|ii arabe, consolidînd o lume care preia și adîncește cul- tura antică. Catifelele arabe fac a- cest lucru concomitent cu Bizanțul și cu mult înaintea Apusului. La scur- tă vreme după înființarea noii capi- tale El Kahira (Cairo), care are loc în anul 969, ia iiinfă șl universitatea El Azhar (988), cu 22.000 de sludenfi și o bibliotecă de 120.000 de cărți. Avînful primelor secole de civili- zație arabă este frinal mai apoi de cotropirea otomană, iar o dală cu în trecut cificul ei. Realizările ei sini Insă deja apreciabile : conso- lidarea independentei, prin res- p ngerea tentativei de agresiune an- g.o ranco-izraeliană, infaplu rea Re- publicii Arabe Unite și începuturile unei Uniuni a Stelelor Arabe, o in- dustrie dm ce in ca mai fnilorilcare, in special in ramura textilă, progrese apreoaoile in agricultură, cu o ade- vărate oiensiva impornva deșeriuiui etc. Revoluției politice și economice ii corespunde și una cuilurală și școla- ră. Eg p.ul vrea să o prezinte pa aceas- ta și ca pa o revenire la tradța na- țională milenară. Și ea poala ti p.i- vită și ca atare. In același timp, se simte in toată viața Eg p.ului de azi o sete de însușire a civilizației mo- derne, in ceea ce are ea mai viu și mai înalt. Bucuros este orice e- giptean să-ți arate piramidele, sfin xui, monumentele de la Luxor și Va- lea Regilor, muzeul din Cairo și ves- titele moschei ale acesluia, dar lot așa de bucuros — mai bucuios încă — î|i va arăta el înfăptuirile de azi sau iți va vorbi cu pasiune de visu- ri.a de viilor. Acest sentiment îl încercăm și cînd vorbim cu oamenii școiii, cu condu- cători din administrația acesteia, seu cu slujitorii ei entuziaști — învăță- tori și profesori. ★ Actuala organizare a învățămîntu- lui din Egipr este fructul strădaniei depuse în acest sens de către reg - mul actual. Inlăiurînd eiementul cos- mopolit, dominant pînă acum, regi- mul vrea să dea posibilitate școlii naționale să se afirme și să se dez- volte. Reforma a început de sus, cu re- organizarea ministerului. Acestuia i s-a dat o denumire nouă, penlru a se marca astfel ruptura cu trecutul. Din Minister al Instrucțiunii el a de- venit Minister al Educației. Schimba- rea este motivată și prin accentul pe care conducerea statului vrea să-l pună pa elementul educativ. Așa cum este organizat azi, învă- țăminlul din Egipt se prezintă ca un sistem închegat și unitar, răspun- zînd unei nevoi actuale a poporului și sfatului, cu probleme pe care con- ducerea lui nu le ignorează, ci cau- tă să le pătrundă importanța și să le rezolve. Prima treaptă a școlii de cultură generală este școala primară. Ea se întinde pe patru ani de școlaritate o- bligatorie și gratuită. Invățămin'ul primar este, după cum am arătat, o- biigalor și gratuit din 1923. Forma.l In realitate, nici o condiție, în afară de cea juridică, nu era asigurată pentru ca el să fie fapt. Pentru a asigura realizarea obliga- tivității învățămîntului de la 6 la 12 ani, regimul de azi a luat unele mă- suri practice în acest sens. O pri- mă măsură este aceea a dotării șco- lii cu localuri suficiente. In acest scop a fost instituit un „Oficiu al clădirilor școlare*. Acestei institui i i s-a dat sarcina ca, în ritm de 400 de clădiri anual, să înzestreze țara, în timp de zece ani, cu clădirile șco- lare de care are nevoie. O altă mă- sură, mai complexă și, în felul ei, mai importantă, esfe aceea a înfiin- țării unui „Departament pedagogic’, care concentrează în preocupările sa- le țoale problemele de ordin peda- gogic ale școlii : proiectarea și con- fecționarea materialului didactic au- dio-vizual, cercetări pedagogice, per- fecționarea cadrelor (3.200 de cursanți au trecut deja prin cursuri- le organizate de departament I). „Departamentul pedagogic* nu se ocupă — se înțelege — numai de școala primară, dar aceasta esfe, in unele privințe, preocuparea sa prin- cipală. A doua treaptă în sistemul egip- tean de învățămînt este așa numitul „învățămînt pregătitor', care cores- punde ciclului II al școlii noastre. I se zice „pregătitor* pentru că el es'e conceput ca premergător școlii ce urmează și care, aceasta, e socotită ca avînd cu adevărat un scop deter- minai. Astfel, învățămintul pregătitor, ca grad de învățămînt, este destul de inegal și variat. Complet, el aie patru ani de studii și cere elevilor un examen de admitere la început. Sînt cazuri însă cînd se prezintă și ca o continuare de 2-3 ani a școlii ii dtn Subliniind «finit nun* iop'e ȚOS' M1RCEA IONEL școli primare și cite existau In lor a crescut în și respectiv 4l>. tratative este o cerință imperioasă voltării societății, ale omenirii. față de 3.335 72 școli medii 1952. numărul 1956 la 10.226 înarmare s-ar fi putut construi suficiente locuințe pentru criza de locuințe fi « ar fi putut construi suficiente feoli pentru ea m au ■ existe clase tixite piua la refuz sau cursuri organizate iu magazii ai hambare". hh Oe acreați necesitate, ziarul aeurat eanorr...) „ a. nevoite sa admită ex- invujăm.niuîiii după adoptat in lna:a ort- Paraiel cu așă-zisele sănătoasă pe drumul cel bun. încetarea tergiversărilor ți trecerea imediată la zilei. O cer interesele generale ale dez- .Westfălische Rundschau44 scria: ..cu banii chellniți intr-un singur eu p-mr i Redacția șl administrația: București, Piața Sctnteli nr. 1, Te lefon 7.60.10. Tiparul: Combinatul Poligrafic Casa Santeil „I. V. Stalin" București. Piața Scînteil, Abonamente: l an — 12,50 lei; 6 luni — 6,25 lei; 3 luni — 3,12 lei. Abonamentele la „Gazeta Invățămîn tulul" ae fac la toate oficiile poștale, prin factorii poștali și difuzorii voluntari din Întreprinderi și instituții. Elevii din Hanoi ..Broasca țestoasă*' rea- lizată de Daniel Musz- ka. colaborator științific al Institutului de cerce- tări din cadrul Univer- sității ..Bolyal“. e compusă din II tu- buri electronice. 7 re. leurl. două motoare e- lectronice și alte aparate O situație asemănătoare se întîlnește în Anglia. Repartiziad pentru înar- mare sume imense din buget, guvernul englez a* cerut organelor de conducere locale, printr-o recentă „circulara confidențiala", sa reducă considerabil chel- tuielile pentru construirea și utilarea școlilor, pentru bursele studențești ti pentru alte scopuri în domeniul învațaniîntulni. Niciodată — așa rum a spus un fruntaș laburist — un guvern englez n-a fost in așa mare dezacord cu cerințele poporului. Profesori cu renume mondial iau cuvînt ui iu rad ral mitin- gurilor împotriva pregătirii războiului atomic, pentru tratative. Elevii și stu- denții își exprimă hotarîrea de a nu servi drept carne de tun. Semnificativ este în aceasta privința și faptul petrecut in citeva școli secundare din onșele Bruchsat și Diisseldorf din R. F. Germana, unde în- treaga promoție de elevi care va termina școala în primăvara acestui an a refuzat recrutarea în forțele armat© vest-germane. Deasupra Statelor Unite, la fel ca și deasupra Angliei. Franței, Germaniei occidentale și a altor țări, zboară avioane încărcate cn bombe atomice. Prega- firile de război devin tot mai febrile, apasînd greu asupra aamenilor muncii. Dună un calcul publicai în presa italiană, o ba-ă de lansare ■ proiectilelor- rachetă costă cît 2.100 de clădiri de școli sau cît 1.100.000 salarii lunare aie unui învățător. Guvernul federal german a făcut o comandă militară de tancuri în valoare de 200 de milioane de mărci, iar Strauss, ministrul de război al R.F.G., a afirmat la o conferință de presă câ Statele Unite „își pun speranțe uriașe în capacitatea tehnica industriala și militară a Germaniei occidentale...44 Șî toate acestea au loc în momentul în care guvernele apusene pregătesc răspunsul la propunerea pașnica a guvernului sovietic... Depășind de mult preocupările unor diplomați, tratativele între est și vest au devenit probleme vitale ale tuturor. In prezent, în unele direcții s-au făcut progrese. Primul pas pe calea tratativelor s-a înfăptuit încă din ianuarie, cînd s-a încheiat acordul sovieto-american în domeniul culturii, științei, tehnicii Ș> învățămîntului. Primul pas trebuie să fie urmat de al doilea, de al treilea, de o înaintare Dis-de-dimineată, cînd lumina soarelui este încă slabă, pă- trunzînd printr-o perdea subțira de ceață, orașul se trezeș- te. Pa bulevardele mari apar mii de biciclete care grăbesc spre fa- brici, șantiere, școli. Intîlnești nenumărați tineri, băieți și fete. In grupuri de cîte doi sau trei, ei merg veseli și plini de viață. Vîn- tul primăvăratic al dimineții suflă ușor, fluturind eșarfele multicolo- re ale frumoaselor fete vietna- meze. E ora 6 și jumătate... Aproape da centrul orașului, pe bulevardul Ly-Thuong-Kiet, se înaltă clădirea cu trei etaje a șco- lii in care am învățat și eu — școala medie nr. 1 din Hanoi. Școala a fost înființată ime- diat după eliberarea orașului da sub jugul colonialiștilor fran- cezi, pentru a satisface nevoila culturale mereu crescînde ale po- porului. Scurt timp după aceea, prin străduința secției de învăță- mînt a orașului, prin străduința profesorilor și a elevilor și cu aju- torul primit din partea școlilor din țările frățești de democrație popu- lară, ea a devenit cea mai mare și mai modernă școală a capita- lei. Are săli da clasă luminoase și încăpătoare, o bibliotecă, un club, laboratoare înzestrata cu tot utila- jul necesar pentru experiențe, apa- rate de filmat și de proiecție etc. Aici învață sute de elevi, veniți din toate regiunile tării. Cu un sfert de oră înainte de începerea cursurilor, încă de la poarta școlii se poate auzi me- lodia unui duios cîntec popular vietnamez, cîntat de una din „pri- vighetorile" școlii. II transmite stația de radioamplificare a școlii, care emite programe zilnice. De obicei, înainte de a intra în clasă, elevii se adună cu toții In curtea școlii, pentru a asculta știrile des- pre viața poporului vietnamez, despre prietenii lor din țările de democrație populară, despre situa- ția grea a poporului și a elevilor din sudul țării. La sfîrșitul fiecărei săptămîni, stația da radioficare face cunoscu- te roadele muncii depuse de elevi. Cu cîtă emoția sînt aștepta- te cuvintele directorului, care a- preciază rezultatele obținute la în- vățătură și atribuie celei mai bune clase un steag roșu I Intr-una din zile a vorbit la mi- crofon o elevă care a avut fericita ocazia să sa întîlnească cu iubi- tul nostru părinte Ho Și Min. — Unchiul Ho e foarte vesel si sănătos — a spus colega noastră. Eu l-am invitat să vină și la noi la școală. Strigăte de bucurie au umplut curtea școlii la auzul acestei îm- bucurătoare vești. Fetița continua să povestească : șco-i guvernamentale, conti- nuau să funcționeze — cu greu — școli ,.nerecunoscute“. începind din 1943, anul cu- ceriră independenței sale, in U- nunej Birmană s^a lrecut lu lupta împotriva rămășițelor co-* loniaiismuiui. pentru renaște- rea culturii și învățăm, nt ului ruiționaL De la un procent me- diu de Xj . știutori de carte câți erau in 19-40. procentul lor a crescut in dțiva ani la 76°^. în 1933 s-a trecut la aplica- rea unui plan de invățămint pe următorii patru ani. Aceasta a determinat creșterea rețelei de școli și mărirea considerabila a numărului elevilor. Astfel, Numărul elevilor din școlile primare a crescut de la 595.900 la 1.550 800, numărul elevilor din școlile medii a crescut de la 54.000 la 144.200, iar mimă- rul studentilor de la 16.600 la 31.700. In prezent, guvernul birman studiază un proiect pentru tre- cerea la obligativitatea învălă- mintulu: primar. secolul al XlX-lea. de aceasta împle- tit! cu „protectoratele' capitalismu- lui apusean. Prin asemenea ince cări mai trecuse Egiptul și in trecut, a știut Insă inloideeuna să le iacă Lf j. In secolul al XlX-lea. in prima ju- mătate, se schifeazi chiar o m șes- re de renaștere sub Mahomed Ali- Pașa, insă cu slabe tezuliaîe. Era ce altief și firesc să fie așa. Nu intra în caracterul revoluției burgheze să aiboreze colonii sau semicolonii. D.n contra. Astfel, ulii mul secol și jumătate din istoria Egiptului poarta pecetea unui regim co.omal in care poporul eg-p- lean luptă din greu pentru elibe.a- rea sa. In aceste condiții cultura și școala egipteană au și ele acest ca rader Toată strădania, toată lupta pentru modernizarea școlii egiptene s-au soldat cu crearea unui sictam de învățămînt care purta toate trăsă- turile unui regim colonial: o rețea de așezăminte școlare franceze, a.e diferitelor „misiuni* catolice sau ki- ce, mai tirziu o altă rețea engleză adăugată celei dinții. In ultima vre- me a încercat să sa înfiripe și o re|ea de școli americane. Țoale a- ceslea erau școli pentru clasa con- ducătoare sau pentru străini. Șcca.a națională arabă, ca și națiunea ara- bă însăși, era strivită sub pova.a dublei exploatări. Nici chiar după primul război mondial, cînd tgipful capătă form.l un statul da stai „independeni* in cadrul „comunității* britanice de na- țiuni, școala din Egipt nu se poate dezvolta mai bine. Deși învățămintul național devină „ob.igator* din Î923, anul 1952 — anul adevăraiei e.i- berări a Egiptului de sub domina- ția colonială — îl găsește cu 92% a- nalfabeți și cu învăjămintul securdar, ca și cel superior, cu totul înstrăi- nate. ★ Eliberarea Egiptului de sub domi- nația imperialismului colonialist intră în sena marilor acte de elibera.e pe care le trăiește lumea contempo- rană, care luptă sub semnul soc.aiis- mului, democrației populare și eli- berării de exploatate, sub diversele ei forme. Anul 1952 înseamnă pentru Egipt un an de mare cotitură în istorie sa. E anul aruncării jugului imperia.kt. Da alunei el trâiație sentimentul unei revoluții și luptă pentru înfăptuirea telurilor ei. Frețedinlele Nasser a publicat chiar o carie cu titlul „Fi- lozofia revoluției’ (a revo>uției e- giptane, se înțelege), casa ce eț.o semnificativ. In ce constă revoluția egipteana? Este un lucru pe care este necesar să-l lămurim, dacă vrem să înțelegem și transformările școlare ce se pe.tec azi în Egipt. Preambulul Constituției din 1956 și Constituția însăși arată care sînt în linii mari cuceririle recente a.e po porului egiptean : o ordine sociala care a aruncat lanțurile imperialismu- lui, care vrea să înlăture teudalismul, care luptă pentru limitarea monopo- lului capitaiuiui, care vrea, în s îrș.t, să stabilească „o viață democrată să- nătoasă*. Aceasta este esenfa. Este interesant să notăm că, vorbind des- pre suveranitate, Constituția aială că în Egipt aceasta aparține poporului egiptean, care însă e socotit pane integrantă a națiunii arabe. Aces- teia ii aparține, de fapt și in in.re- gime, suveranitatea. E o idee-forță menită să mobilizeze mereu poporul egiptean și celelalte popoare arabe în lupta pentru unitatea popoarelor arabe, pe cale da înfăptuire. O idee care merită de asemenea să fie subliniată și care este înscri- să în Constituție este în legătură cu structura politică de bază a E- gipfului. Forța conducătoare organi- zată a poporului egiptean este „U- niunea Națională*. Aceasta esfe un fel de partid unic, carQ e constituit pe ideea „solidarității naționale*. Ei ii revine sarcina de a prezenta în alegeri candidați pentru pulerei legiuitoare Și ea veghează, în ge- nere, ca programul „revoluției națio- nale* să se înfăptuiască. Revoluția egipteană este o revolu- ție specific antiimperialistă și antico- lonialistă. Ea se înfăptuiește traplaf, în limite dictate de însuși spe- DupZ amiizi pe Inctntătorul lac din Hanoi. — Unchiul Ho mi-a spus că va veni dacă votp învăța bine și vom obține și de acum înainte note tot atît de bune la învăță- tură. Și tovarășul Ho Și Min a vizitat într-adevăr șooala. S-a intere- sat de felul cum lucrează profeso- rii și elevii, a dat tinerilor sfaturi părintești. A fost un mare eveni- ment în viata școlii. Cuvintele președintelui au devenit călăuză în munca elevilor. Elevii vietnamezi se străduiesc să învețe cît mai bine, pentru că ei știu cîtă nevoie are țara de oameni culti, bine instruiti. Parti- dul și statul le-au pus la dispozi- ție condiții dintre cele mai bune da studiu și de viață. După amie- zile sau în zilele libere, elevii se distrează și petrec minunat. Ei vi- zionează spectacole, filme — pro- duse chiar de studiourile vietna- meze — fac sport, participă la plimbări colective pe încîntătorul Iac din Hanoi. Trăind și învățînd liberi și feri- ciți In regimul de democrație populară, elevii vietnamezi nu uită însă de frații și surorile lor care trăiesc încă sub jugul imperia- list, în sudul tării. Va veni o vreme cînd toți tinerii de pe întreg cuprinsul Vietnamului își vor da mina sub soarele liber- tății. Colonialismul francez va fi sfărimat prin munca si lupta po- porului, care vrea să trăiască li- ber, să-si construiască cu pro- priile sale mîini tara. TRINH-XUAN-AN student vietnamez tn R.P.R PRIMA CARTE CU CARACTERE CUNEIFORME Universitatea din Le- ningrad a editat prima carte din Uniunea So- vietici scrisă cu carac- tere cuneiforme. In limba akkadiană (asiro - babi- loniană). RADIOTELEFON DE BUZUNAR Inginerul sovietic Leo- nld Kuprianovici a con- fecționat un radioteleioii de mărimea a două pa- chete de țigări supra- puse. Aparatul este com- pus din piese foarte complicate, dar de di- mensiuni miniaturale. El uimește prin ex. celentele șale calități, deși este atit de mic. Noul aparat permite a- pelul invers și cupla- rea cu orice abonat al rețelei telefonice. In pre zent toate semnalele e- mlse de acest aparat sint transmise automat prin centrala radiotelc- fonică automată In- clusă în centrala telefo- nică urbană. Mal depar- te comunicația se tace în mod obișnuit. Radio- telefonul realizat de ing. Leonid Kupriano- vici poate fi folosit la orice mijloc de loco- moție. PASTRAREA SINGELUl In Anglia a fost des. coperit un nou preparat care păstrează elemen- tele vitale și proprietă- țile stngelui provenit de la donatori. Noul preparat numit „Guanosiana“ are pro- prietatea de a stimula activitatea hematiilor și este bogat în enzime fosforice, care au un rol important în păstra, rea vitalității. Cercetă- rile clinice efectuate pînă în prezent în cazul transfuziilor au stabilit că guanosiana este ab- solut inofensivă. VOCEA OMULUI PE CALE ARTIFICIALA Directorul Institutului de fizică aplicată de 1a Universitatea din Kiev / i ? a realizat un mecanism rare produce în mod ar- tificial vocea omului. Vocalele se produc cu ajutorul nudelor elec- trice. Iar consoanele cu ajutorul unui dispozitiv. Mecanismul are greutate de o tone. LAC DE ASFALT Pe insula Trinidad din arhipelagul Antilele mici s-a descoperit un lac de asfalt cu o suprafață de 46 ha și o adînclme care atinge pe alocuri 90 m. Densitatea asfal- tului este atît de mare îneît pe el sa putut construi o cale ferată îngustă pentru exploa. tarea acestuia. O BROASCA ȚESTOASA ELECTRONICA La universitatea din Szeged. R. P. Ungară, s-a construit primul mo- del electronic imitînd reflexele condiționate a!e unei broaște țestoase. sensibile. Broasca acea- sta pornește sub influ- ența unei raze luminoa- se și urmează această rază în cazul cînd se deplasează. Ceva mai mult : broasca electro- nică se comportă ca ori. ce broască țestoasă în fața unei primejdii, e. fectulnd mișcări neaș- teptate sub Influența unor reacții exterioare. Astfel de ..animale" sint construite acum In U.R.S.S. și în alte țări din vestul Europei. in foto : Daniel Mu- szka (al doilea din stingă) explicînd func- ționarea ..broaștei țes- toase**.