Proletari din toate țările, uniti-vă ! SITUAȚIA LA ÎNVĂȚĂTURĂ Organ al Ministerului Învățămîntului și Culturii și al Comitetului Central al Sindicatului Muncitorilor din învățămînt și cultura Anul X, Nr. 464 I ȘEDINȚA COLECTIVULUI BE CONDUCERE AL DETAȘAMENTULUI discută felul cum se pregătesc pentru lecții pionierii școlii elementare din comuna Comani, raionul Drăgănești, Elevii noștri intră peste citeva zile în vacanța de primăvară. Ei au la dispoziție două sSptămîni, în care își refac puterile pentru ultimul efort, pentru încheierea cu succes a anului școlar. Odihna elevilor cere o preocupare susținută din partea cadre- lor didactice, a secțiilor de tnvătămtnf ale sfaturilor populara șl din partea organelor U.T.M. Elevii trebuie să se bucure de o odih- nă reală, bine organizată. Pe tot timpul vacanfei de primăvară șco- larii nu vor avea de pregătit mai multe teme decîf se dau în mod obișnuit pe o zi în timpul cursurilor. Cadrele didactice și organizațiile de pionieri și U.T.M. pot or- ganiza activită(i cultural-educaîive atrăgătoare în timpul vacanței de primăvară. Astfel se pof organiza șezători, seri literare de satiră și umor în cadrul cluburilor și colțurilor roșii ale școlilor, reuniuni tovărășești, vizionări colective de piese de teatru, teatru de păpuși și filme. Concursul „Să ne cunoaștem ținutul natal’ esfe deosebit de afrăgăfor, interesant și instructiv. în cadrul lui se pot organiza excursii cu elevii în împrejurimi și acțiuni de strîngere Ș cunoaș- tere a folclorului. De asemenea, se pol organiza excursii pentru cunoașterea patriei, vizite la întreprinderi, monumente și locuri istorice, muzee, expoziții, întîlniri cu muncitori, tehnicieni, Jărani colectiviști, scriitori, artiști, bălrîni din safe ^c. Vacanta esfe un timp deosebit de prielnic pentru activitatea sportivă. Elevii și pionierii iubesc jocurile și sportul și o bine să fie antrenati la cît mai multe acțiuni sportive, competiții, concursuri, ștafeta ele. în cadrul variatelor activităfi de primăvară, elevii și pionierii ■■M |■ |■ I. MV 1. ..7.. • 7, lUIOBBiMUMlIlii WNIUl mmmmiii iiiiiiiiiMiliiiilMiiii 77; .11:711 .f".;7i777 pof să curefe și sport, să curefe cere locuiesc, să ce niște buni și , pentru cea mai De asemenea, copiii trebuie îndrumați să continue cu mai multă sirguinfa acțiunea de strîngere a fierului vechi, a maculaturii ne- folosibile și alte ac|iuni de interes obșiesc. Asemenea activiiăfi vor li organizate în așa fel îneît elevii să fie ocupati doar citeva jumătăți do zi, Vacan|a trebuie să însemne pentru elevi în primul rînd destindere și reconfortare fizică. Buna desfășurare a acfivifăților din vacanfă depinde de grija cu care sînt pregălile și conduse acestea. Este important ca ele să aibă un caracter facultativ pentru elevi și să-i atragă prin modul interesant în care se desfășoară, prin conținutul lor plăcut. De fe'ul cum se vor odihni copiii depind în bună măsură rezultatele ultimului tri- meslru al acestui an școlar. jfflEMmiunmwraniiiiiiuiiiiWiiiiniînmnnwu Activitate în Valea adrele 7 an! didactice de la școlile de din satele Văii Jiului des. fășoară o frumoasă activitate culturală tn rindul maselor populare. La școlile din Vulcan și din Anlnoasa s-au organizat echipe artistice care au pregătit piese de teatru, clntece și dansuri, prezentînd programe în sălile de teatru ale multor localități miniere din Valea Jiului. Astfel, ca- drele didactice din Vulcan, sub îndru- marea organizațiilor sindicale de la școlile cu limbile de predare romînă șl maghiară, au organizat un cor corn, pus din 30 de persoane și au pregătit peste 16 cîntece pe mai multe voci. Corul învățătorilor și echipa de teatru din această comună au participat la concursul pe raion și regiune, corul obținind tn faza regională premiul I, Iar echipa de teatru premiul al II-jea. de de mu- tre- lec- nu- 1848, întruchipînd aspirațiile veacuri ale unui popor obidit. Materialul muzeului în legătură cu Unirea Principatelor, cu reformele social-economice din timpul lui Cuza au contribuit la ilustrarea ideii că toate aceste reforme duceau la In acest număr BUNA PREGĂTIRE TUTUROR ELEVILOR Biii;;:iii.'i’)tMUMiHi!wnwHUiiiiifi«ui Elev!! școlii med!! nr, l din Dej tn vlzlti la muzeu! raional, • ȘCOALA EGIPTEANA TN TRECUT ȘI AZI — de prof. univ. St ane iu Stoian mimiii I ■ I I să îngrijească plantele, să amenajeze terenuri da uli|efe satului, să îngrijească străzile orașului în contribuie la sădirea de pomi fructiferi și flori, harnici gospodari. Se pof iniția chiar întreceri frumoasă stradă", „pentru cel mai frumos sal’ ele. ■ I culturală Jiului Bine pregătit, corul învățătorilor din Vulcan a dat mal multe reprezentatii la Anlnoasa, Petrila, Lonea și Pe- troșani. Echipa artistică a cadrelor didactice din Anlnoasa a pregătit pleea de tea. tru „Gaițele* de A. Kirlțescu, cu care a dat mai multe reprezentatii tn Lu- peni. Vulcan, Anlnoasa și alte loca- lități din Valea Jiului. Alături de cadrele didactice, la ac- tivitatea culturaLeducativă participă și părinți ai elevilor. Oamenii muncii din satele Văii Jiului sprijină aceste acțiuni $1 iau parte la manifestațiile artistice organizate de cadrele didac- tice. EMIL TETILEANU Lupeni Vineri 28 martie 1958 Lecții de istorie la muzeu Se știe că lecțiile de istorie sînt cu atît mai izbutite și au re- zultate cu atit mai bune cu cit se folosește un material intuitiv mai larg și mai bogat. In acest scop se pot folosi cu succes nu numai ta- blouri, hărți, planșe, fotografii sau diafilme, ci și exponatele muzeelor, care au o puternică influență afec- tivă asupra elevilor. Ne-au fost de un real sprijin în munca noastră, de pildă, vi- zitele cu elevii la Muzeul mi- litar central din București. Croat tn scopul de a prezenta trecutul militar al poporului nostru, acest muzeu a devenit, prin lărgirea profilului său, un adevărat muzeu de istorie națională. Piesele pe care le cuprinde înfățișează trecutul istoric al poporu- lui nostru din cele mai vechi timpuri și pînă astăzi, reliefind epocile im- portante ale luptelor sociale, politice și militare. Ca un fir roșu străbate, prin toate materialele muzeului, lupta poporului împotriva cotropitorilor străini, lupta maselor populare pen- tru eliberare socială și progres. Un loc important în tematica muzeului îl ocupă și ajutorul primit în de- cursul istoriei noastre din partea po- porului rus. Bogăția, diversitatea și valoarea materialelor muzeului (arme, cos- tume, uniforme militare, steaguri, lu- crări de artă plastică, gravuri, hărți, documente, grafice și altele) pot folosi profesorului de istorie la realizarea unor bune lecții introductive sau de comunicare, dar în special la lecțiile de recapitulare, în cadrul cărora se urmărește sistematizarea și consoli- darea cunoștințelor elevilor. Pentru exemplificare, vom arăta cum s-a desfășurat ia muzeu lecția de recapitulare cu tema „Lupta Ță- rilor Romîne împotriva stăpînirii oto- mane în sec. XVIII și XIX. Războiul de la 1877 și cucerirea independen- tei Romîniei", tinută cu elevii c asei a Vil-a de la școala de 7 ani nr. 19 Precizăm că planul din Capitală recapitulării a fost stabilit și comu- nicat elevilor într-o oră de curs an- terioară. Lecția a început printr-o discuție asupra situației economice a Țărilor Romine în perioada domniilor fanariote. Tablourile, graficele, măr- turiile contemporane văzute la mu- zeu i-au ajutat pe elevi să-și dea seama mai bine de jaful turcesc in această perioadă. Prin întrebări, am subliniat în continuare că la începu- tul sec. XVIII turcii au desființat ar- matele Țărilor Rtxnîne pentru a avea posibilitatea să intensifice și mat mult exploatarea. Acest fapt a fost exemplificat prin graficul care înfă- țișează situația armatelor romine in timpul lui Ștefan cel Mare și Mihai Viteaz* In comparație cu ceea ce mat rămăsese din armais e Ro- mine în veacul al XVHMr-j, Ideea ca râzboE'ele duse de Ru- sia împotriva turcilor in secolele XVIII și XIX au sprijinit Ia același timp și eliberarea noastră de sub ju- gul otoman a fest ustatâ prin pre- zentarea cftorva fării și gravuri In- fățișînd luptele de la Turtuca-a, Martinești-Rimcic, Focșani, precum și a tabloului „Eliberarea București- lor la 17 noiembrie i"69 de către ar- matele ruse și volintirii romini spri- jiniți de poporul răsculat*. Elevii și-au fixat apoi cuncștințe'e despre răscoala poporului condusă de Tudor Vladimirescu in 182! cercetlnd schița ce înfățișează drumul pandu- rilor pînă la București. înăbușirea răscoalei de către turci le-a fost ilus- trată prin stampa .Intrarea turcilor în București*. Trecînd la perioada „Regulamen- tului organic*, am insistat asupra uneia dintre măsurile însemnate luate de administrația rusă, și anume reîn- ființarea armatelor regulate ale Țâri- lor Romîne, fapt foarte important pentru viitor în dobîndirea indepen- denței noastre naționale. Acest mo- ment a fost ilustrat prin fotografii care înfățișează primele unități ale armatelor regulate rominești, regula- mente militare, uniforme etc. Trecînd la revoluțiile din 1848, ne-am oprit mai mult asupra perso- nalității lui N. Bălcescu, cercetind îndeaproape exponatele privitoare la viața și lupta lui. Elevii au subliniat că Nicolae Bălcescu este figura cea mai reprezentativă a revoluției de la • DE LA TURIl • O MAI 4 pagini 25 bani dezvoltarea capitalismului în țara noastră. Cu acest prilej s-a precizat că această dezvoltare era frînată de lipsa de independentă națională. Astfel am ajuns la capitolul „Războiul Rusiei și Romîniei împo- triva Turciei și cucerirea indepen- dentei noastre". Elevii au cercetat numeroase materiale in legătură cu desfășurarea războiului, începind de la convenția romîno-rusă încheiată la Livadia, continuînd cu trecerea tru- pelor rusești prin (ară și primirea entuziastă pe care le a făcut-o popu- lația la Ploești și București, cu lupta comună a ostașilor romîni și ruși la Plevna etc. Fotografia ce repre- zintă asaltul redutei Grivița a dat posibilitate elevilor să releve cura- jul și viteji* ostașilor romini, care știau că luptă intr-un război drept, de eliberare O altă fotografie, inla- țișind predarea lui Osman Pașa, le-a permis să tragă concluzia ca ălușn-.ș.TBl, oricil oe puternic ar fi. este învins.cînd dace un război de cotropire. Vizionînd o fotografie care în'ățișează un convoi de care minate de țărani spre cîmpul de operațiuni, elvii au putut să-și dea seama că greul războiului a fost dus de ma- sele populare din rîndul cărora se re- ■ croiau nu numai soldați!, ci și bir- nicii, cărăușii. Am prezentat aci o lecție de reca- pitulare a cunoștințelor care a însem- nat, în același timp, un puternic mij- loc de educare patrioiică. In desfă- șurarea ei ne am străduit nu numai să subliniem principalele probleme din capitolele pe care le repetam, ci și să influențăm aîectiv asupra ele- vilor, să dezvoltăm sentimentele lor de dragoste pentru patrie, admirația și mîndria pentru trecutul de luptă al poporului. Citeva cuvinte despre metodica lecției In cursul vizitei la muzeu a- tenția elevilor poate fi distrasă de bogăția exponatelor, de frumusețea lor. Profesorul poate să se folosea- scă de această calitate a lor și să fixeze atenția asupra obiectului care trebuie intuit, întrebuințând metoda conversației. Conversația este menita nu numai să stimuleze atenția elevi- lor, ci și să le dezvolte dorința de a cunoaște, spiritul de observație, pri- ceperea de a deosebi principalul secundar. S-ar părea că lecțiile ținute la zeu ii supraîncarcă pe elevi. Nu buie să uităm, tnsă, că nu toate țiile se țin la muzeu. Se țin aici mai lecțiile cele mai importante și, mai ales, lecțiile de recapitulare. A- cestea, de fapt, ușurează munca ele- vilor, căci îi ajută sa-și reprezinte concret evenimentele trecutului și astfel să le înțeleagă și să le rețină mai ușor. Prof. MARIA BANU prof. AUREL MOLDOVEANU MINISTERUL ÎNVĂȚĂMÎNTULUI Șl CUL- O recenta statistică privitoare la situația la învățătură a elevilor um orașul Galați a arătat că procentul elevilor nepromovați este mai mare decit în anul trecut. O astiel de situație Impunea, tară în- doială, măsuri grabnice și hotârile. Tocmai de aceea cadrele didactice din Galați s-au adunat duminica trecută pentru a discuta împreuna, in cadrul unei consfătuiri, cauzele acestei stări de lucruri și căile care trebuie urmate pentru a o Îndrepta. UN REFERAT Ca punct de plecare pentru Iu. crarile consiatuirii s-a folos.t — după curn se obișnuiește — un referat. Deși acest re.erat a iost alcătuit pe baza ooservațli- lor a doua comisii ue cadre di- dactice care au urmărit activitatea uesiașurată in mai multe școli pe o anumită perioada de timp, deșt cei care I-au redactat s-au referit la aspecte diferite ale muncii școlilor, el nu a fost de natura sa dea consia- tuirli un sprijin eiicient. Acest lucru se datorește taptului ca reieratul nu a avut in permanența in vedere scopul pentru care a iost scris. De aceea, in loc sa arate lipsurile din munca pedagogilor ai căror eievi sint ramași in urma la învățătură, in ioc să determine cauzele care au permis existența acestor lipsuri, reieratul a cuprins o înșiruire de exemple de profesori șl învățători care au obți- nut rezultate bune in muncă, oprln. uu-se in treacăt asupra descrierii me- todelor folosite de ei. Cele citeva exemple negative șl cele citeva afir- mații vagi și generale cu privire la lipsuri au fost prea sumare și super- ficiale ca sa constituie substanța unei analize serioase și de conținut OPINII Aceste deficiențe ale referatului au fost insa suplinite de dis- cuțiile purtate de Învățători și profesori. Majoritatea celor care au luat cu- vlntul au plecat tocmai de la ceea ce referatul nu a reușit sa cuprindă in rindurile sale — definirea cauze- lor râminerii in urma la Învățătură. Am putea împărți diferitele opinii exprimate in această privința în uouă categorii diametral opuse. Prima ca- tegorie ar cuprinde pe cei care au ex- plicat raminerea in urmă la învăța, tura exclusiv prin anumite „cauze o- biective”, „dificultăți intrente" etc. S-a spus, de pilda, că de rămine- rea tn urmă la învățătură sint vino- vați numai părinții copiilor, care de multe ori nu colaborează cu pedago- gii și le fac chiar greutăți. Un Învă- țător era ferm convins că majorita- tea elevilor ramași tn urmă sînt afec- tați de diverse tulburări organice care-i tmpiedlcă să se ridice la nive- lul colegilor. Alții au considerat câ vina o poartă tn întregime programe- le și manualele. A fost reluată și cu- noscuta acuzație in lanț : profesorii de la clasele V—VII ii consideră vi- novați de lipsurile in cunoștințele ele- vilor pe învățători, iar profesorii de la mediu pe cel de la clasele V-VIl. Vorbitorii din a doua categorie Insă — care au constituit, de alt,el, majo. ritatea — au pornit de la o poziție justă. E| au arătat că nici una din „cauzele obiective" nu poate Ii ri- dicată la rangul de cauză principală — și au demonstrat aceasta prin exemplul unor școli cu condiții egale de muncă, dar care au totuși rezul- tate diferite. Au Început astfel să se precizeze cauzele adevărate și pro- funde ale râminerii In urmă la În- vățătura. A reieșit, tn ultima analiză, că deși există o serie de greutăți o- biective, ele nu sint totuși de nein- laturit și că cei de care depinde, in cele din urmă, nivelul la învățătură al elevilor sint cadrele didactice. Pentru a argument* această afirma, ție vom alege citeva exemple scoase la Iveală de discuțiile constituirii. Am amintit mai sus părerea celor care considerau că vina principală a râminerii In urmă la învățătură a multor elevi o poartă părinții lor. Luind cuvlntul In legătură cu această problemă, tov. Uța Alexiu, președinta comitetului sindical, a amintit acțiu- nea cadrelor didactice din comuna Cioara-Doicești, care desfășoară o in- tensă muncă de culturalizare tn rin- dul părinților elevilor, reușind să tre. zească tn sufletele acestora dragostea Schimb de experiență între școlile profesionale Schimbul de experiență între ca- drele didactice din școlile profe- sionale, tehnice șl tehnice de maiștri, prilejuind popularizarea și generalizarea experienței înaintate, contribuie în bună măsură la ridloa. rea continuă a nivelului activității dm aceste școli. Cab’netu! metodic pentru învăță- mintul profesional șl tehnic din Bucu- rești, oare are In raza lui de acti- vitate școlile profesionale și tehnice din 9 regiuni ale tării, a organizat în acest an școlar schimbul de expe- riență între numeroase cercuri peda- gogice ale școlilor profesionale și tehnice cum sint, de pildă, cele din Ploești, Cîmp'na. Bacău, Roman, Te- cuci. Pitești, Suceava, lași etc. O- biectivul central al schimbului de ex- periență a fost îmbunătățirea instrui- rii practice a elevilor atit tu atelierele- școală. cît și în producție. In adevăr, analiza desfășurării unor lecții de in- struire practică tinutc în cursul anu- lui școlar trecut a scos în evidentă, pa lingă rezultate pozitive, șl o serie de b'psuri, oa de pildă necunoașterea și neaplioarea de către unii maiștri- instructori a sistemului științific dc instruire pe operatii complexe, o In- suficientă preocupare pentru utiliza- rea documentației în cadrul lecțiilor de instruire practică etc. Schimbul de experiență organizat în acest an a a- vut ca scop tocmai găsirea căilor de înlăturare a acestor lipsuri. Astfel, la schimbul de experiență organizat la Ploești, maistrul.instruc- tor Teodor Bogdan de la centrul școlar petrol-chimie d’n acest oraș a arătat concret cum aplică sistemul de operații complexe, punînd accentul pe metoda demonstrației. La fel s-a des- fășurat schimbul de experiență Ia Ro- man, unde maistrul-lnstructor Gheor- ghe Rotaru a tinut o lecție deschisă cu tema „Flletarea Interioară", sau schimbul de experiență de la Pitești în cadrul căruia «u fost demonstrate metodele malstrulul.instructor Ion Mila*. Maistrul-lnstructor Ion Mlhalache pentru știință șl cultură. Incontestabil ca o uata staoilita aceasta premisă, părinții ii sprijină pe cei care le euu- ca lin. E ue la sine înțeles ca acest sprijin nu-l vor obține întotdeauna cei care nu au lacut tot ce trebuie pentru a-l avea. u serie ue pedagogi au arătat că nu sint lolosiie depun toate posibili- laiile create de Introducerea elemente- lor de poiitennizare, care ar putea contribui mult la ridicarea niveiuiul ue cunoștințe al elevilor. De piloa, înva|ăioru| cupu Victor a amintit ce laptul ca intr-o serie de școli din Ga. lap loturile experimentale nu sint de- cic niște terenuri pustii, pe care nu se lucrează nimic. Vorbind uespre utilita- tea controlului asupra procesului ce învățămînt, același învățător a arătat ca școala la care lucrează nu a tost controlată in trei ani de zile decit ue doua ori. Bineînțeles ca acolo unse se maniiestă astiel ce neglijențe Iu. crucile nu merg întotdeauna bme. învățătorul C. Bahrim arăta că, deși în orașul și regiunea Galați sint loarte multe monumente culturale și istorice care ar putea contribui la uezvoitarea educației patriotice a ele- vi.or, la mobilizarea lor pentru însu- șirea cunoștințelor, aceste mijloace sint foarte puțin iolosite. Iov. Laura Vasilescu a insistat tn special asupra consecințelor pe care le are folosirea necompetenta $1 ine- cnitablla a sistemului de notare. In acest sens a dat exemplul unul elev venit de la școala elementară uln co- muna Smulti cu note mari, dar cu o pregătire necoiespunzătoare. Indul. gența pedagogului a avut in acest caz un etecl cu lotul negativ. .S-a arătat, de asemenea, că sint ca. zuri in care profesorii șl învățătorii iși irosesc energia in neînțelegeri care le distrag atenția de la procesul de invătămint. Astfel de neințefegeri contribuie la obținerea unor rezultate siabe, după cum contribuie și rever- sul acestei situații — delicatețea prost înțeleasa — care-l determină pe unii proiesori să aibă o atitudine oe tole- rare lațâ de greșelile colegilor lor, in virtutea principiului „sâ nu creada că am ceva cu ei". Exemplele ar putea umple încă mul- te rinduri. Ele ar li totuși departe (le a epuiza aspectele sub care se mani- festa insuficiența preocupărilor pentru ridicarea nivelului la invătâturâ din partea acelor pedagogi al căror elevi sint ramași in urma, deoarece aceste aspecte sint foarte variate și diferă de la caz Ia caz. MĂSURI NECESARE Inițiativa cadrelor didactice din ualajți de a se aduna într-o consfătuire și de a pune in dis- cuție problema râminerii in urina la învățătură a tost necesară șj bineve- nita. Analizind situația la învățătură a elevilor, pedagogii au avut prilejul să-și dea seama care sînt lipsurile uln munca lor, care sint cauzeie rezulta- telor slabe pe care le-au obtlnut o parte din ei și ce anume este făcut pentru îndreptarea acestei situații. S-a subliniat necesitatea ue a se folosi mijloace variate de ajutorare ă elevilor ramași tn urma, punin- du-se accent in primul rind pe fixa- rea și consolidarea cunoștințelor pre- date in clasă, ca șl pe alegerea ace- lor teme și exerciții care Îngăduie re- venirea asupra cunoștințelor predate anterior. A fost scoasa in evidență necesitatea de a se intarj munca edu- cativa, de a se acorda cea mai mare atenție educației patriotice a elevilor pentru a-i face sâ înțeleagă in adin- cime Importanta îndatoririi de a În- văța, de a.și insușl cunoștințe temei- nice. De asemenea, s-a arătat ca tre- bu.e întărită legătură școlilor cu fa- milia prin vizite ale diriginților, în. vațâtorilor șl profesorilor la domici- liul elevilor, ședințe cu părinții etc. îndeosebi, s-a arătat că pregătirea elevilor depinde In primul rind de pedagog, de propria jul pregătire pen- tru lecții, de grija pe care o arată pentru ca toți elevii lui să-și însu- șească temeinic cunoștințele. Mal este incă vreme ca. plnă la sfirșitul anului școlar, prlntr-o muncă sirguincioasă șl susținută, nivelul la învățătură al elevilor să se ridice. Din atitudinea pe care au avut-o partici- pantii la consfătuire s-a văzut că există condițiile șl resursele trebuin- cioase pentru realizarea acestui lucru. OCTAVIAN BUZESCU de la centrul școlar petrol-chlmie din Iași a arătat ’n cadrul unul scfi'inb de experiență cum desfășoară in- structajul de atelier la lăcătușerie tn condițiile tn oare tehnologia meseriei respective nu se predă oa obiect spe- cial. El a predai citeva cunoșl'nte strict necesare privitoare la tehnolo- gia meseriei și apoi a trecut la de- nio.nstralia practică a lecției respec- tive. Șl In alte domenij ale instruirii practice au fost abordate probleme importante. Profesorul inginor Elena Alexandriu a demonstrat concret, la schimbul de experiență de la Ctmpi- na, metodele pe oare le folosește la lecțiile de chimie in laborator. De- moustralii asemănătoare au fost orga- n'zate și la centrul școlar petrol-chi- mie din lași. Nici Instruirea practică în producție nu a tost neglijată In cadrul schim- bului de experiență, punindu-se ac- centul pe ut'lizarea de către ucenici a documentației tehnice necesare. Ast- iel, la lecția deschisă de instruire practică cu subiectul „Lucrări coin- p exe de forjare" tinută la anul III al școlii de ucenici din Ploești. mais- trul-instructor Dumitru Minea a al. cătuit, cu ajutorul ucenicilor. Ușa teh- nologică respectivă, trecînd apoi la executarea lucrării. De asemenea, cu ocazia schimbului de experiență dm- tre cercurile pedagogice din Orașul btalm și Iași maistrul-lnstructor Du- mitru Mihăilă a desfășurat o bună lecție de instru're practică la strun- garie. utihzind un bogat material di- dictic și folosind desenul pe operatii. Astfel de demonstrații s-au făcut șl la Iași, Craiova etc. Schimbul de experiență a prilejuit și popularizarea inițiativei unor oadre didactice in ceea ce privește confec- Ing. EDUARD CUPFER directoiul cabinetului metodic Bucu-eștI pent u tnvătămlntul profesional șl tehnic (Continuare in vas. 3-a) DIN ACTIVITATEA ORGANELOR SINDICALE Sprijin muncii instructiv-educative Este bine cunoscut faptul că principala sarcină a organi- zațiilor sindicale din școli este aceea de a ajuta la buna desfășurare a procesului de in- vătămint. Alături de conducerea școlilor, organele sindicale nou alese caută să asigure o cît mai bună instruire și educare a elevi- lor. Ele încurajează orice inițiati- vă pozitivă, menită să dezvolte elanul in muncă al Învățătorilor și profesorilor pentru încheierea cu succes a anului școlar. Edificator în această privință este exemplul unor organizații sindicale din școlile raionului Tur- nu Severin. Bunăoară, organizația sindicală de la școala medie nr. 1 se preocupă cu seriozi- tate de ajutorarea elevilor rămași in urmă la învățătură. Pentru ca orele de consultație organizate în acest scop să fie cît mai rodnice $1 să nu-i supraîncarce pe elevi, profesorii au fost îndrumați să a- nalizeze la ce discipline se simte nevoia reală a orelor de consul- tatii șt să stabilească elevii care trebuie să vină la aceste ore. Or- ganizația sindicală a școlii s-a în- grijit și de conținutul activității in aceste ore, îndrumlnd pedago- Un cor cu tradiție Corul cadrelor didactice din Craiova. ormatia corală a comitetului sindical raional al munci- torilor din inuâfimînt-Cra- iova a luat ființă in 1946. In pre- zent, formația numără 85 de per- soane (cadre didactice, instructori superiori de pionieri, educatori, personal administrativ). In decursul activității sale, co- rul cadrelor didactice din Craiova a participat la toate concursurile organizate între formațiile arti- stice sindicale, obținind rezultate frumoase. De multe ori s-a califi- cat pentru locul I pe regiune, a primit diferite diplome, iar la cel de al IV-lea concurs al echipelor sindicale din 1956 a primit drape- lul de cor fruntaș Pe regiune. Aceste rezultate se datoresc muncii perseverente depuse de coriști, repetițiilor făcute cu re- gularitate și strădaniilor dirijori- lor care s-au succedat la condu- cerea corului (tov. M. Bîrcă, Pe- tre Severin și Boris Chelaru). Corul pedagogilor din Craiova a dat numeroase concerte cu pri- lejul zilelor festive, in cadrul campaniilor electorale etc. De a- semenea. corul s-a deplasat tH ne- numărate ori in regiune, la uni- juimmiiiimuimiimiiiifiiimiiuiiMiiiiiiiiiiiiiiimMUiiiiiiiiumiiiiiiiiHfiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiimiiuiiSHim^ Ne scriu cititorii Au trecut cinci luni Cursurile de calificare cu durata de doi ani sînt pentru cadrele di- dactice un ajutor însemnat în ridi- carea nivelului muncii lor în școală. Este firesc deci că, la fel cu nume- roși aiți pedagogi, m-am înscris Și eu la aceste cursuri. Din păcate însă, pentru noi, cei care depindem în această privință de Institutul interregional de per- fecționare a cadrelor didactice din Iași, ajutorul necesar pentru buna desfășurare a cursurilor nu s-a fă- cut încă simțit. Deși au trecut peste cinci luni de la înscrierea la cursuri, nici pînă acum n-am primit pro- gramele pentru limba romină, isto- rie, constituție, care trebuiau să ne vină de la Institutul interregional prin secțiile raionale de invățămînt. Cred că trebuie să se rezolve cît mai neintlrziat această problemă, pentru a ne putea pregăti din timp și sistematic în vederea examenelor. RADU VICTOR nroîesor la școala specială nr. 8, Galați Inconsecvențe ortografice Este incontestabil că actualele manuale școlare sint superioare ce- gii să se ocupe în mod diferențiat de elevi, ținînd seama de lipsurile specifice in pregătirea fiecăruia in parte. O problemă dificilă o constituia la școala medie nr. 1 din Turnu Severin situația proastă la învăță- tură a elevilor din internat. Cau- tînd cauzele acestei situații, con- ducerea școlii ți organizația sin- dicală au constatat că unii educa- tori de la internat nu se in- teresau suficient de felul cum învață elevii, iar alții nu erau su- ficient de pregătiti pentru munca educativă. Organizația sindicală din școală a sprijinit conducerea administrativă in măsurile luate pentru înlăturarea lipsurilor . e- ducatorii de la internat au fost trimiși la un curs special inițiat pe întregul oraș ; orele de medl tație ale elevilor interni au înce- put să fie supravegheate prin ro- tație de către profesori etc. O deosebită grijă a manifestat organizația sindicală, sub îndru- marea organizației de partid din școală, pentru pregătirea fiilor de muncitori. în școală s-au organi- zat cursuri în vederea sprijinirii acestora pentru trecerea în școli de grad superior. Luind legătură tătile socialiste agricole din co- munele Segarcea, Troian. Gircov, Terpezita, Coțofenii din Fată. Po- dari. Leamna etc. (fumat in ulti- mul an formația corala a prezen- tat 39 de spectacole in oraș și in regiune : la casa deputatului, la teatrul de vară „23 August", la fabrica }.Electroputere", la filar- monica „Oltenia", la centrele ra- ionale Balș. Segarcea. Filiași etc. In repertoriul corului figurează cintece de masă, cîntece populare și prelucrări de folclor — dintre care multe specifice regiunii Cra- iova — cintece sovietice. bucăți clasice etc. La faza interregională a primu- lui concurs artistic al formațiilor artistice de amatori ale muncito- rilor din invățămînt. formația co- rală a pedagogilor din Craiova se prezintă cu un repertoriu variat, din care amintim piesele „Măreț pămînt al patriei iubite" de I. Chirculescu, „Foicic-a bobului" de Gh. Dumitrescu, „Răsunet de la Crișana" de I. Vidu, „Marș pen- tru partizanii păcii" de A. Stoia. N. SURCEA lor apărute tn anii precedenti. Cu toate acestea in ele apar, in afară de o serie de aite greșeli, dese in- consecvente ortografice. Astfel, în manualele de istorie și geografie pentru clasa a Vl-a găsim „Capul Nord" și „capul Caliacra", sau „munții Carpați", ,.Munții Dinarici", „munții Sumatra", „Munții Meta- lici" etc. precum și „Imperiul Bi- zantin" și „Imperiul Sun“. Se pare că totuși actualul dicțio- nar al limbii romine nu oferă alter- native... MARIN ST. MARIN comuna Eiiza Stoeneștl. raionul Urziceni ★ In manualul de limba romînă pentru olasa a VI-a, la textul „Mo- gîldea" există o inconsecvență care ne îngreuiază munca cu elevii. Se spune aici „în clasa Il-a" și „pe banca VII-a“ în loc de „a Il-a” și „a VILa”. Nu cred că intr-un text pentru clasa a VI-a era necesară respectarea ortografiei autorului, chiar dacă aceasta era așa. EMILIAN I. POPESCU profesor, comuna Bîrzava, raionul Lipova cu organizațiile sindicale din In- treprinderile orașului, organizat a sindicală a școlii a contribuit la organizarea unor asemenea cursuri și in cadrul întreprinderilor, pen- tru pregătirea tinerilor muncitori. Preocupările organizației sindi- cale de la școala medie nr. 1 pen- tru bunul mers al procesului de inv&țămint au stimulat și alte or- gouizații sindicale să-și îmbună- tățească activitatea. Un rol impor- tant în această privință îl au con- sfătuirile de muncă, care au căpă- tat în ultimul timp o mare extin- dere n școlile raionului. In cadrul lor se dezbat probleme legate de procesul de învățămînt se popu- larizează metode de muncă me- nite să stimuleze buna desfășurare a activității instructiv-educative. Astfel, cadrele didactice de la șco- lile din comunele Breznița-Ocol ți Magheru au participat la o cons- fătuire de muncă in cadrul căreia s-au discutat metodele și proce- deele de consolidare a cunoștințe- lor elevilor. Membrii organizației sindicale de bază din comuna Crâ- guiești se pregătesc pentru o con- sfătuire de muncă ce va avea loc in curind și la care se va dsbata tema : „Activitatea cu elevii r*- mași in urmă la învățături*. Pen- tru extinderea rezultatelor bune obținute In activitatea didactică a unor pedagogi fruntași, organiza- țiile sindicale au inițiat deafișu- rarea unor lecții deschise, intera- sistențe etc. De asemenea, calificarea fi per- fecționarea cadrelor didactice pre- ocupă In mare măsură organele sindicale. De curind. In cadrul co- mitetului raional sindical a fost inițiat un cabinet pedagogic unde cadrele didactice fruntașe dau consultatii metodice, țin lecții pen- tru profesorii Înscriși la cursurile de calificare sau in Invățătnintul superior fără frecventă. în urma alegerii noilor organe sindicale, activitatea sindicală din raionul Tumn Severin s-a învio- rat. Se observă un interes viu al acestora pentru sprijinirea proce- sului de invățămînt. Sînt însă și unele organizatii sindicale care n-au reușit să o- cupe locul care le revine In viața școlii, în Îndeplinirea sarcinilor cu privire la dezvoltarea continuă ■ Invățămintului. Printre acestea se află organizațiile sindicale de bază de la școlile din comunele Schela, Cerneți. din satul Mana si altele. Pedagogii de la aceste scoli au si ei realizări frumoase ia procesul instructiv-educativ. Insă acesta realizări sînt roadele unei nun izolate, fără sprijinul efectiv al organizațiilor sindicale respective. Este nevoie ca aceste organizatii sindicale, ajutate de comitetul sin- dical raional, să treacă Ia fonne noi, proprii, de organizare a mun- cii, să ia cele mai bune măsuri care să ducă la îmbunătățirea ac- tivității sindicale. GH FLEANCU Dragostea de patrie oglindită în compozițiile elevilor edarea limbii și a literatorii re- mise oferă profesorilor mișu- nate prilejuri de ed orare a e- levilor în spiritul dragostei Be|ărmo- rite pentru patrie. peatra poporul muncitor. Analiza onor opere literare, prezentarea unor pagini rare cuprind exemple de eroism, de slujire a pa- triei, contribuie mult Ia dezvoltarea sentimentelor patriotice ale elevilor. Ceea ce lecțiile reuțesc aă întipăreas- că bine în mintea elevilor ae reflectă apoi Ș> in ceea ee exprimă aceștia in acris, in compozițiile lor. Profesorii de limba «i literatora ro- mină de la școala medie „CoMache Negruzai" din Iași dau adesea elevi- lor lor, pentru compoziții. teme a căror tratare dezvoltă sentimentul de dragoste față de patrie. Ei nu re mulțumesc numai să aleagă și să in- dice elevilor temele, ei îi și pregătesc temeinic pentru aceasta în timpul lec- țiilor, îndrumîndu-le lectura și fă- cindu-i să înțeleagă in adincime aen sul operelor eitite. în stabilirea tematicii profesorii an avut în vedere si cuprindă manifes- tări variate ale dragostei de patrie reflectate în creațiile scriitorilor din diferite perioade ale istoriei literatu- rii noastre. La clasa a X-a „B“, bunăoară, li s-au dat elevilor pentru compoaiții teme privind evoearea trecutului de luptă al poporului nostru în opera lui M. Sadoveanu. contribuția ope- rei lui Alex. Sahia la eduearea patrio- tică a maselor etc. Elevii clasei a IX-a .,B“ au alcătuit compoziții cu teme ca „Dragostea de patrie în operele cronicarilor". „Opera lui N. Baleescu în slujba idealurilor revoluției de la 1848“ și altele. Tratînd astfel de teme, elevii au reușit să sublinieze în compozițiile lor caracterul profund patriotic al o- perelor lui Bălcescu, Sahia, Sadovea- nu etc., să trăiască alături de scriitori și de eroii lor faptele care glorifică trecutul de luptă al poporului no- stru, să urască pe cei ce l-au făcut să sufere. „Operele lui M. Sadoveanu — scrie elevul Octavian Nanu — au o mart Colaborare între educatoare și învățători 1 Tu de mult, in cadrul cer- / V cului lor pedagogic, edu- catoarele din Sibiu au discutai cu învățătorii care predau la clasa l-a probleme privind slringerea legăturii dintre grădinițe și școlile ele- mentare. A avut loc mai intîi o lecție deschisă de citire, predată de tov. A. Sala, învățătoare la clasa l-a a școlii elementare nr. 13. In desfășurarea lecției de citire s-a apelat deseori la cunoștințele și deprinderile in- tușite de copti in grădiniță. Ca aplicare la lecție, a cărei temă a fost povestirea „Bunicuța și pisica", copiii au decupat o pi- sici folosind procedeul utilizat de ei in grădiniță. In conti- nuare, educatoarea M. Man- draiel de la grădinițe „7 No- iembrie’' a prezentat referatul „Cu ce deprinderi trebuie să plece copui la școala elemen- tară și cum le-am realizat la grupa mea". Referatul a fost bogat in exemple concrete. Pregătirea copiilor pentru școa- la elementari — s-a arătat in referat — trebuie st se bazeze pe metode care ai contribuie la dmoltarea fizici a copii- lor, ia menținerea sănătății lor gt, in Ilrtnaă legături cu aceasta. la formarea deprinde- rilor civilizate « de autode- servire. acestea constituind te- melia edsaoării disciplinei con- pmnsa. Reformid a scos in a- cdeiid fermele de activitate am deprmd pa copii si ob- sari, si gindeaed și si se ex- prime corect. S-a arătat, spre exemplu. ci adu itițile obliga- torii bm bsdrmnate ii de- prmd pe copist din grupa mare a o exprimme corectă și co- herenli. cevo ca ușurează cosuWeroM —"tea învifitoru- hm la dmcszșssie duse pe mar- eele și ‘ - «o auă/inwt o wrao hmoaoi de metode și da procedee roi trebuie piste ta apbnure ia mstituțiile pre- școlare și ia școli. Educatoa- rea F MaZnar a arătat ressAta- trie bune pe rare le-a obținut prm irzaSrle făcute ca grupa mure la etern Im. Aststlnd le o lecție de mumamrt la dom Im. repus de ta ***duw* «O răspuns și ei le unde iasrrbirt pom de tai tlfciore Rbrpense- raia boem dme de aan rwpai lean mărit ineredoreo ta po- terile ier. Iman taMrw