Proletari din toate țările, uniți-vă! Organ al Ministerului lEvătEmîntului și Culturii și al Comitetului Central al Sindicatului Muncitorilor din iGvățămfnt și Cultura Anul X, Nr. 463 Vineri 21 martie 1958 4 padini 25 bani Hhbr rrwnmmiiiiiiiiiiiiiii:iiM^ j In acest număr : • LECTURILE PEDAGOGICE IN SESIUNI RE- GIONALE. • DIN ACTIVITATEA ORGANELOR SINDICALE. I » DE CE MERG PROST LUCRURILE LA ȘCOALA DIN PODUL ILOAIEl? • FORMAREA REPREZENTĂRILOR LA LECȚIILE DE ARITMETICA. • ÎNDRUMĂTOARE METODICE DE SPECIALITATE. • MANUALUL DE FIZICA PENTRU CLASA A IX-a. 1 • ȘCOALA CENTRALA PEDAGOGICA PENTRU MI- z NORITAȚI NAȚIONALE DIN R. D. VIETNAM. • CADRE PENTRU INDUSTRIA MINIERA (corespon- dezjâ Dimiirovgrad). g I în ultimul trimestru b i ■ I Sfîrșitul anului școlar se apropie. Pentru elevii de clasa a IV-a trimestrul al 111-lea nu numai ultima perioada din unui an |colar, ci și încheiere a unui ciclu tamînt, etapa în care i este cursul etapa de de înva- ficâ și se definitivează pregătire» pe care ei au capatat-o în cei patru ani de școală, în care se consolidează baza lor de plecare către clasa a V-a. Este, am putea spune, o perioadă de- cisiva, în care învățătorul mai poate interveni pentru completarea și con- solidarea cunoștințelor, pentru întă- rirea deprinderilor. Dar daca în cursul claselor V-VII și ulterior mai pot fi completate golurile din cu- noștințele elevilor, este mult mai greu să le formam elevilor acele deprin- deri de gindire pe care ei trebuiau sa și Ie însușească în procesul de pre- dare a cunoștințelor din clasele I-IV. De aceea credem ca in cursul ultimu- lui trimestru, pe lingă celelalte obiec- tive pe care le urmăresc, învățătorii de la clasa a IV-a trebuie sa acorde o atenție deosebita consolidării de- prinderile de gindire ale elevilor. Cu oeazia verificării cunoștințelor, la o lecție de limba romînă ținuta de tovarășa învățătoare Elisabeta Sandu la clasa a IV-a de la școala de 7 ani din comuna Leordeni, raionul Topoloveni, mai mulți elevi au citit ideile principale din bucata de lectura studiată, după care învațatoarea ceru clasei să aprecieze calitatea temelor prezentate. Cei cîțiva elevi care s-au ridicat au fost de părere că cel mai bine a scos și a formulat ideile unul dintre mijlocii fa învățătură, deși printre elevii ascultați erați* unii buni sau chiar foarte buni. Aprecie- rea lor a fost justă. Faptul că elevii i-au orientat bine, fără a se lăsa in- fluențați de reputația colegilor ascul- tați, dovedește câ ei și-au format gin- direa printr-un exercițiu îndelungat. Intr-adevăr, ața cum s-a văzut în renul predării lecției noi, în orele de leetura învățătoarea, urmărind for- marea deprinderilor de citire expre- sivă și exprimare corectă sau imbo- gâțirea vocabularului elevilor, caut» să dezvolte in același timp gindire» lor (De fapt, lectora expresivă se sprijină pe cunoașterea conținutu- lui operei, îmbogățirea vocabularului presupune o serie de legături asocia- tive, povestirea corecta cere o anumi- tă organizare a ideilor). Valabil pentru orele de lectură, principiul folosirii cailor logice în în- tnșirea cunoștințelor capătă o deose- bita însemnătate la lecțiile de grama- tici și matematici. Cercetînd caietele de teme ale elevilor din clasa a IV-a de la școala din Leordeni, se poate constata că cei mai mulți dintre ei stăpinesc cunoștințele de gramatica și știu să le aplice in analiza pe text. De asemenea, ei rezolva cu succes problemele de aritmetica sau de geometrie. Acest lacra se dato- rește metodelor și procedeelor folo- site de învat>toare. lata citeva exemple. In introducerea lecției despre fraza, elevii arata, la cererea învățătoarei, ee intr-o propo- ziție pot exista mai multe subiecte, a- tribute sau complemente, dar aninai un singur predicat. Această precizare era concluzia lecției anterioare (des- pre propoziții ca mai multe părți de același fel) și constituia, in același timp, punctul de plecare pentru lec- ția noua. Astfel elevilor le-a fost ușor sa ințeleage ulterior de ee in stabi- lirea numărului de propoziții dintr-e fraza ne orientam după numărul pre- dicatelor. La matematică, înainte de a trece la lecția de aplica|ii pe care și-o pro- gramase, învațatoarea se asigură mai întîi ca elevii stapîncsc cunoștințele ce le vor folosi în rezolvarea proble- melor (despre multiplii și submultiplii metrului pătrat, despre aflarea supra- feței dreptunghiului, pătratului și a paralelogramului). Pentru a-i ajuta pe elevi in rezolvarea problemei date ca tema pentru acasă. învațatoarea dis- cuta cn ei o problema asemanatoare în clasă, la sfîrșitul orei. Dar, în cursul ultimului trimestru, lecțiile Au trebuie sa se limiteze nu- mai la comunicarea și fixarea noilor cunoștințe, ci sâ urmareasca, pe eit posibil, și consolidarea cunoștințelor însușite anterior. Repetarea cunoștin- țelor mai slab însușite de elevi este asigurata de învatatoarea Elisabeta Sandu, in această etapa, în cadrul lecțiilor de predare a materiei curen- te și mai ales în orele de aplicații. Și in acest caz invătatoarea proce- dează prin apel la giudirea elevilor. Am întîlnit unii învățători — ba chiar și profesori de limba romiua uneori — care înțeleg prin analiza sintactico-morfologiea analiza mei în- tii sintactică a unui text, urmata apoi de analiza lui morfologica — sau in- vers. Un asemenea procedeu, in afara câ cere mai mult timp, duce la ru- perea sintaxei de morfologie. Învăță- toarea Elisabeta Sandu i-a obișnuit pe elevi ca ori de cile ori asalizeaza o parte de propoziție sâ arate prin ce este exprimată aceasta. Țiuind seama că îndeosebi în pe- rioada ultimului trimestru trebuie sa acordam mai multa atenție elevilor slabi, învațatoarea cauta să-i antre- neze pe aceștia mai mnlt la leetie, punindu-le întrebări eit mai dese. Fo- losirea acestui procedeu nu este insa șoficiestâ. Elevii râmași îi Școli noi| pentru fiiil mijloacele lecție ,O iar latimea de 2 5 dia Issgime, îa lungimea de 411 doua ori mai mi fata mat mare și ea eit 9* Dupi a comunicat problema și a pre eu ajutorul elevilor care sint di cunoscute ale acesteia și ce lr« la tablă al doilea elev care a c»a- ■area, după care a f»st Deși urma M dea seama cam trebuie dată pr»ble- na o înțelesese. înainte de a se trece operațiilor, îavațatoarea pentru a afla diferența la efectuarea trebuia sa elevilor ca dintre eele două dreptunghiuri trebuie să cunoa- ștem mai întîi suprafața acestora, pe care o putem afla prin înmulțirea ce- lor doua laturi ; ca întrucit la ambele dreptunghiuri una din laturi este ne- cunoscuta, de fiecare data trebuie sa începem prin calcularea valorii acesteia. Faptul cu elevii buni și mijlocii au rezolvat bine problema arată ca, fara sa-1 redea, ei au faeut acest raționa- ment. învațatoarea, însă, trebuia sa se asigure câ și elevii slabi au jude- cat problema, iar daca nu, să-i ajute s-o judece. Nu trebuie să uităm că o dată cu transmiterea și consolidarea cunoștin- țelor tuturor elevilor, in aceasta eta- pă avem datoria sa depunem toate eforturile și să folosim toata price- perea noastră pentru ridicarea elevi- ceasta este • datorie a tuturor peda- gogilor, dar mai ales a ee!»r care predau la clasele a IV-a și a VII-a, nul de absolvire. Ajutorarea elevdar râmiși îa arma este posibila numai gria feleairta e- celor procedee care aiigara • baza lor și care, în același timp, ii ajuta sa-și formez» deprinderea de a gindu M. LUCH1AN SAPTAMINA MONDIALA A TINERETULUI w ] ndeva, în univers, s-a săvlrșit o schimbare — II echlnocțiul — care pune între două anotimpuri ** un hotar așteptat întotdeauna nerăbdare. Iarna capricioasă a anului siîrșit silită să se retragă pentru a mai frumos și mai iubii anotimp — mintul eliberat de zăpadă va respira Îmbrăca din nou haina multicoloră a ilorilor. Un Hor nou de vitalitate și cu emo/ie șl acesta va fi în iaci loc celui primăvara. Pă- rcavăn șl va ierburilor și a prospefime va jumătate din cel 16 milioane de muncitori sint tineri, centrul de greutate al luptei organizațiilor sindicale pentru diversele revendicări cade pe tineret. Lucrările ultimului congres al F.M.T.D. au pus pe primul plan probleme de importantă vitală pentru tinerii de pretutindeni: problema primejdiei pe care o reprezintă pentru toate statele reînvierea lltarismului german, problema recunoașterii mi- de oamenilor muncii In regiunea CuJ. ca Și in toate celelalte regiuni ale pa- triei noastre, se Întărește ne- contenit baza didactîco-mate- rială a Invățămîntului. Numai in ultimii doi ani tn cuprinsul regiunii au luat ființă II uni. tățî preșcolare și 29 unități școlare noi, s-au înființat noi secții și s-au dezvoltat școli’e existente. S-au înființat 7 in- ternate noi, in care au fost cu- prinși 883 elevi- Cu sprijinul deputatilor au fost construite, din fonduri centralizate și prin autoimpunere, un număr de 49 localuri de grădinițe, școli și internate. S-au construit săli noi de clasă pe lingă caturile existente și s-au cut reparații capitale la 57 lo. fa- un număr de 267 localuri de școli. Unitățile școlare au fost în- zestrate cu mari cantități de mobilier, material didactic, s-au înființat ateliere școlare pe lingă o serie de școli etc- Numărul de copii cuprinși în școlile elementare și crescut fată de anul 1955—1956 cu 10.176. lași timp, numărul medii a școlar In ace- cadrelor didactice a crescut cu 232. Progresele realizate sînt deosebit de evidente în specia! în raioanele pe care regimu: trecut le-a lăsat Intr-o vădită stare de înapoiere. Ga merge te să nu răm'să surprins de transformări^ realizate aci, '.n nostru demoerat-popular. Prin satele corodate pe vremuri de Horia ș< Avram lancu se rid.că astăzi localuri frumoase de școli șl internate. In care copiii moților, ținuți altădată In în- tuneric, primesc lum.na știin- ței de carte. Toate aceste realizări In do- meniul Invățămîntului obținute în regiunea Cluj sînt puse deopotrivă Ia Indemina tuturor fiilor celor ce muncesc, indife- rent de naționalitate. G MIHAI MARX ca dascăl al revoluționarilor In anii 1850 și 1851, Marx (mu o serie de prelegeri asup'a e- conomlel politice. Nu se deci- sese cu plăcere să o facă, d:r, după ce finuse citeva prelege i cea mai mare osteneală te expresiile ce n-ar fi Inlr-un se lăsă cerc inlim ce p.ieeni, lotuși convins de noi sl le expună In lafa larg. In aces>e pr puntru tofi «cei ca-n unui cure iu avui norocul rari — expuse in mod comp el linii e fundamentale ale sistemului său. aia oin le găs m expuse tn „Ci* piialul*. In sala p' -vă pini la re'uz a Asociației comuniștilor sau a „Aso- cvafiei culturale a muncitorilor co- muniști', care pe vremea aceea îți mai avea sediul în Grea! Windmi I Șlreel — In aceeași sală fn care, cu doi ani și jumătate fn urmă, se a- doptase Manifestul Comunist — Marx dovedi un deosebii talent pentru populerizere. Nimeni nu ura mai mult ca dinsul vulgarizarea, adică falsificarea, banalizarea și desconsi- derarea spiritului științific: nimeni fn- să nu avea darul de așa de limpede ca el. bit este rezultatul unei o gindire clară implică a se exprimi Claritatea lim- gîndirl clare; în mod nece- JtNu există șosea pie- truită care să ducă la ști- ință, și numai acei pe care nu-i sperie oboseala ascensiunii pe cărările sale abrupte pot nădăj- dui că vor ajunge la cul- mile ei luminoase"» (Karl Marx) S-au împlinit trei sferturi de veac din ziua în care a încetat uin viață Karl Marx, întemeie- torul socialismului științific, cel dinții organiza- tor și conducător al pro.etariatului revoluționar. Chipul lui Marx trăiește viu In amintirea celor ce muncesc din întreaga lume. Învățătura lui Marx șl a tovarășului său de luptă, Engels, apărată și continuată de Lenin, a aprins în inima și in mintea oamenilor muncii flacăra încrederii tn victoria luptei pentru eliberare de sub exploatarea capitalistă, s-a dovedit de neînvins. Ea luminează, cu o putere uriașă, calea luptei popoarelor pentru o viată fericiti, înarmează pe cei împilați în lupta împotriva exploatatorilor, călăuzește pe oamenii muncii din țările in care marxismul a triumfat, pe drumul construirii socialismului și comunis- mului. fragmente din amintirile (ui Wiihsim Lisbknscht dsspre Marx și evite foa- fosf Înțelese de muncitori. După aceea Îndemna pa auditori să-i pună întrebîri. Dzcî nimeni nu punea întrebări, începea să examineze, și o făcea cu afifa in- deminare pedagogică, incit n'ci o lipsă, nici o greșeală de inlerprelare nu-i scăpau. Cind mi-am arătat uimi- rea peafru «ceasfă indeminar», a-n aflat că Marx mai finuse prelegeri despre economia politică și la Aso- cîatia muncitorilor din Bruxelles. In tot cazul, avea slola unui dascăl ad- m.săbii. Ir timp ce preda, se folo:ea do tablă neagră d» lemn, pe ca e — lucru pentru care ne și dădea stalurile necesare. Dacă te găseai singur cu dinsul, ta supunea unui e- xamen în toată regula. Și aceste exa- mene nu erau o glumă. Marx nu se lăsa legal la ochi. Și dacă băga da seamă că sfaturile lui nu aveau nici un rezultat, se sfirșea și cu prietenia. Era o cinste pentru noi să fim „dăs. călifi* de dinsul. Nu mi s-a tnlîmplaf niciodată să fiu împreună cu Marx și să nu învăț ceva... Pe vremea aceea se clădise mă> rea|a sală de loclură de la Briiîsh Musoum, cu nesecata ei comoară de scrin lormulele — printre care și fer-^ cârfi, și Marx, care se ducea acolo mulele cunoscute nouă, tuturor, d n primele pagini ale „Capitalului*. fn privinfa limbii era purist, și cî- taodali atingea pedanteria. Dialectul meu din Hessa de Sus, care se )inea scai de mine — sau de care mă zilnic, ne Îndemna și pe noi s-o vi- zilăm. In»l|i|i I Invăfatl I Acesta era imperativul categoric, pe care ni-l repeta destul de des, care reieșea însă și din propriul său exemplu, ba chiar și din fui spirit In simpla observare a aces- conlinuă activitale. (ineam eu scai — mi-a numărate dojeni. Dacă povestesc astfel mărunte, e numai pentru prilejuit ne- da lucruri că vreau să Marx era un profesor sever: nu străbate întreaga fire. Este al 16-Jea an de cînd zilele acestea de întine- rire universală, zilele din prima săplămînă a primă- verii, au fost consacrate sărbătoririi tinerelului, săr- bătoririi celor care reprezintă primăvara și viitorul omenirii. Este vorba aici nu numai de o iigură de stil, ci de o certitudine netă, incontestabilă. Intr-ade- văr, rolul pe care-1 joacă tineretul, în prezent, în viața socială a lumii este fără precedent. In rîndurlle tineretului și organizațiilor sale au pălruns adine ideile păcii și prieteniei intre popoare, Tineretul se ailă întotdeauna in primele rinduri ale forțelor păcii, pentru a da o replică imediată celor care reprezintă torțele războiului și planurile de agresiune. Pentru a dovedi aceasta sînt suficiente doar citeva exemple. Este de ajuns, de pildă, să amintim citeva nume ale fiilor luptătorilor din rezistenta franceză morți în timpul ocupației hitleriste, care refuză categoric sd se înroleze în armata lui Speidel și sâ bată din căf- cîie în lata călăilor propriilor lor părinți. Teroarea nu înfringe hotărîrea tineretului francez. Claude Marty zace de nouă luni în închisoare- Anul trecut, la 15 mai, a fost întemnițat Victor Beauvois. La 9 iulie 1957, încadrat de jandarmi, Claude Dubois a fost și el lirit In Închisoare. Numărul celor care nu acceptă să trădeze memoria patriolilor uciși de fas- ciști creste mereu. Cînd Egiptul a fost victima agresiunii anglo-iranco- israeliene, în urma naționalizării Canalului de Suez, tineretul din Africa și Asia s-a ridicat cu miile. Pre- tutindeni s-au organizat mitinguri și manifestații pen- tm a sprijini Egiptul. Milioane de tineri cer in una- nimitate libertate pentru Algeria, îsi ridică glasurile pentru ca Goa sâ fie redată Indiei Iar Irianul de vest Indoneziei, cer un loc în O.N.U. pentru China popu- lară. Tinerii muncitori din Australia au hotărlt, cu prilejul unul impresionant miting care a avut loc la Sidney, să organizeze greve de protest împotriva ho- tărlrilor care duc la scăderea salariilor și sporirea profiturilor patronilor. In Japonia, unde mai mult de către toate statele a dreptului de muncă, problema realizării principiului „la muncă egală salariu egal'. Chiar și aceste citeva aspecte, oriclt ar" ii de su- mare, demonstrează din plin cit de mari și de impor- tante sint sarcinile și acțiunile tineretului. Săptămina mondială a tineretului din acest an va fi un nou prilej de trecere In revistă a tortelor pe care le re- prezintă tineretul și de strîngere a legăturilor de prietenie intre tinerii de pretutindeni, In tara noastră, Săptămina mondială a tineretului se va desfășura sub semnul mobilizării Întregului tineret la lupta poporului muncitor pentru înflorirea economică și culturală a patriei. Săptămina mondială a tineretului va fi totodată un minunat prilej de dez- voltare in rîndurlle tineretului a sentimentului inter- naționalismului proletar, de dezvoltare continuă a prieteniei cu tineretul țărilor socialiste, In irunte cu gloriosul tineret sovietic, de solidaritate cu tineretul din toate țările, luptător activ pentru pace și priete- nie, împotriva atitătorilor la război. Antrenati în ac- țiunile întregului tineret, elevii, studenții, tinerii e- ducatori, învățători și profesori din țara noastră vor participa Ia maniiestările cultural-artistice și sporti- ve, la întilniii cu comsomoliști, cu tineri din țările de democrație populară șl participanti la festivalul de Ia Moscova, la întllniri cu scriitori, compozitori, oameni de știință, la muncă pe șantiere locale, la ac- țiunile de curățire și înfrumusețare a satelor și ora- șelor și la alte felurite și numeroase manifestări care vor avea loc zilnic, cadrul acestei săptămîni. Săptămina mondială a o dată tinerilor din toate pe tot cuprinsul țării. In tineretului va aminti Încă coifurile lumii că nu sint singuri In lupta lor pentru realizarea visurilor de fericire. Grandioasa forță a solidarității împle- tește Intr-un singur mănunchi toate năzuinței» de pace șl prietenie peste granițe, peste paralele Șl meridiane. sar formă dară. Marx proceda In formula o teză — posibil, pe care o Ir-o expunere mai mod melodic. El cît mai pe scurt explica apoi în- lungă, dîndu-șl arăt tn ce măsură se slmfea Marx fafă de noi, „băieții*, un dascăl. Această atitudine se mai manifesta bineînțeles și tn alt chip. El cerea mult. De îndată ce descoperea un gol In cunoștințele noastre, stăruia cu tot dinadinsul să fie completat numai că ne îndemna si tnvăfăm, dar voia să se și convingă dacă în- văfăm... Ca profesor, Marx avea rara însu- șire de a fi sever fără să descurajeze. Și mai avea Marx □ minunată în- sușire de profesor: el ne silea să ne facem autocritica șl nu ne permitea să fim satisfăcuti de rezultatul atins. , Prietenii copilului J Vacanța școlară de primăvară Vacanța școlarâ de primdvarâ pentru elevii din toate școliiie elementare, medii de culturâ generală (cursuri da xl șl serale), școli pedagogice, școli profesionale do ucenici, școli de meserii șl școli agricola, precum șl pentru copil! din grădinițele cu orar redus din orașele șl centrele muncitorești, începe In seara zilei de 19 martie 1958, după ultima orâ de curs, șl durează pînă In seara zilei de 15 aprilie a.c. In dimineața zilei de 14 aprilie a-c. se reiau cursurile la toate școlile șl grădinițele menționate mal sus. La școlile muncitorești (cu durata de 3 ani) Infilnfale pe baza H.C.M. nr. 1009/1967, vacanța de primăvară încape In seara zilei do 16 aprilie a.c., după ultima ord de curs, șl du» reazd pînă tn seara zilei do 4 mai a.c. ORGANELOR SINDICALE Faza interregională a concursului formațiilor artistice de amatori Zilele trecute, la sediul C.C. al Sindicalului Muncitorilor din Invătămint și Cultură a avut loc ședința comisiei centrale a pri- mului concurs al formațiilor artistice da amatori ale muncitorilor din în- văfămînt. La ședință s-au discutat unele pro- bleme privind rezultatele fazelor raională și regională ale concursu- lui, precum și măsurile pentru orga- nizarea fazei interregionale. S-a sta- bilii ca faza interregională să se desfășoare In perioada vacanfei de primăvară (29 martie — 13 aprilie) in centrele : Cluj, Ieși, Ploești, Craiova. La Cluj se vor prezenta formațiile artistice clasificate pentru faza inter- regională, din următoarele regiuni : Baia Mare, Oradea, Regiunea Auto- nomă Maghiară, Cluj; la lași, for- mațiile clasificate din regiunile Ba- cău, Suceava, Galafi, lași; la Ploești, Selecționarea va fi făcută de numite de comisia centrală. jurii, La ședință a fost confirmată parti- ciparea le faza interregională a urmă- toarelor formatii artistice propuse de comisiile regionale respective : Centrul CLUJ Piatra Brăila, Neamț, Rădăufi, Galați, Tecuci, lași, Huși. formafiila clasificate din regiunile București, Constanta, Sfalin, Ploești ; la Craiova, formațiile clasificate din regiunile Pitești, Timișoara, Hunedoa- ra, Craiova. Faza interregională va fl organi- zată de comisia centrală a concursu- lui, cu sprijinul comitetelor sindicale raionale ale muncitorilor din Învă- țămînt din centrele respective. în fie- care centru se va constitui un colec- tiv de organizare. Faza interregională se organizea- ză sub formă de spectacole publice. 1) Coruri : Corurile cadrelor didac- tice din Sighet, Satu Mare, Oradea, Tg. Mureș, Cîmpia Turzii. 2) Teatru : Formațiile de teatru ale cadrelor didactice din Satu Mare, Baia-Sprie — raionul Somcuta, Ora- dea, Zetea — raionul Odorhei, Be- clean — raionul Beclean. 3) Brigăzi artistice de ăgitațta : Brigăzile artistice de agitație ale ca- drelor didactice din comuna Ap* — raionul Satu Mare, comuna Sebiș — raionul Gurahont, comuna Teaca — raionul Bistrița, comuna Hid* — ra- ionul Jibou. 4) Dansuri : Echipele de dansuri ale cadrelor didactice din raioanele Negrești, Cărei, Inău, Sf. Gheorghe. STngiorgiu de Pădure, Năsăud, Hue- din. 5) Orchestre : Orchestra cadrelor didactice din Gherla. 6) Teatru de plpuil : Teatrele de păpuși din Sighef, Bățanii Mici — raionul Sf. Gheorghe. Bistriț*. Centrul IAȘI 1) Coruri : Corurile cadrelor didac- tice din Tg. Neam), Adjud, Mo'*eș' 2) Teatru : Formațiile cadrelor di- dadice din Roman, Valea Seacă — raionul Bacău, Dărmănești — raionul Moinești^ Borieșh — ra.onul Buhuși, Podu Turcului — raionul Zeletin, TTrgu Neemț. Bo’oșarv. Brăila, lași. 3) Brigăzi artistica de agitație: Formatii.e cadrelor d dact'ce din co- munele Chetriș — Bacău și Săbăoan. — Roman. 4] Dansuri : Echipa cadrelor di- dactic* d n comuna Urechaști — ra- ionul Adjud. 5) Orchestra : Orchestrala cadrelor didactice dm Bacău ți Botoșani. Ceeha CRAIOVA tka din Rm. Vikea, Paețtis Lugoj. 2) Tealre : Echa^a-a ceareior d- dedica dn Rlmnca VAcea, Fi CmM floesti Consultații pentru cadrele didactice Preocupîndu-se de sprijini- rea pregătirii temeinice a cadrelor didactice cu- prinse la cursurile de perfec- ționare, comitetul sindical ra- ional al muncitorilor din învă- țămînt din Arad și secția de Învățămînt a orașului Arad au organizat, încă de la începutul lunii noiembrie 1957, consulta- ții bilunare pentru aceste ca- dre. Consultațiile — care se țin la sediul sindicatului ți te adre- sează edocatoareinr, învățători- lor și profesorilor — sint da:e de pfuăeaoM de ipirMlWae. Aceștia lucrează pa oaza va O dovadă grăitoare a faptu- lui că aceste consultații ccree- pund unor necesități reale o constituie regularitatea cu care participă la de pedaengi. ca și atenția pe care □ acordă *- tură, de metodică ian note cu eter hei. L VARTACIU Lecturile pedagogice în sesiuni regionale In întreaga tară se desfășoară lucrările sesiunilor regionale ale „Lecturilor pedagogice'. Tn regiunea Baia Mare, parllcipan- fii la lecturi au acordat o deose- bită *ten(i» problemelor invă)ămîn- fului politehnic. Lucrările prezentate la sesiune au arătat cum rezolvă pro- fesorii de fizică, chimie, biologie, geografie etc. sarcinile invă|ămîntu- lui politehnic atît ia lecții cit și în afara orelor de clasă și în activitatea axlrașcolară. A sftrnit mult interes, îndeosebi, lucrarea intitulată „Des- pre unele elemente de Invătămint politehnic introduse în școala noa- stră la șliin)ela naturale'. Probleme interesante au fost ridicate și in lu- crările : „Cum am realizat confecțio- narea materialului didactic necesar lecțiilor de geografie', „Metode de predare a problemelor simple, com- puse și tipice', „Confribufia desenu- lui liniar la realizarea sarcinilor invă- mini ți cultură s-e orientat just In îndrumările date cadrelor didactice în ceea ce privește alegerea teme- lor pentru lucrări. Schimbul de ex- periență pe care l-au prilejuit lucră- fost viu discutate lucrările : „Cum lolos>m abecedarul In condițiile muncn simultane la două oase* ți „Metodica muncii independeafe a fămîntului politehnic Afentia acordată etc. învățămîntului politehnic la sesiunea „Lecturilor pe- dagogice' din regiunea arată că secția regională Baia Mare de învăță- rile din mai de sesiunii îi va ajuta pe profesorii regiune să-și îndeplinească ți bine, in viitor, sarcinile legale politehnizarea învățămîntului. >-au prezentat intereșanfe prin pnn cont nulul pildă, .ucrarea cț*a de matema'ică de asemenea lucrări vene'a'M temelor și lor, cum a fost, de „Greșeli tipica In La sesiunea „Lecturilor pedago- gice' din regiunea Pitești au luat parte 150 de cadre didactica, care au participai tn mod activ la discu- tarea celor 16 lucrări prezentate tn ședințele plenare și pe secții. Ace- ste lucrări s-au referit la probleme variate și de mare actualitate pentru școală, atenția principală Fiind acor- dată problemelor privitoare la dis- ciplina conștientă și munca indepen- dentă a elevilor. In seefia învățămîntului preșcolar a sesiunii s-au prezentai lucrări pri- vind dezvoltarea vorbirii înfr-o gru- pă combinată, jocurile de creafie în grupa mare a grădinițelor etc. In secția învățămîntului elementar au rezolvaree prob'emelor ți e:eduarea calculelor. Mijloace pentru prelntîm- prin calitate* și voJumui lucră'iioc prezentate, cad'*» didactice dm raionul șf orașul Rimnicu VTIcea. Cerodenjfic pentru șes unea tun tor pedagogice' din regiunea Copiii invațâ sâ facă economii Acțiunea de economisire prin C.E.C. desfășurată în școlile din raionul I. V. Stalin al Ca- pitalei a cuprins un număr de depunători din rîndul vilor. Depunerile făcute cu gularitafe de către elevi rezultatul muncii educative mare ele- re- sînt duse de cadrele didactice, în special de diriginți, cu sprijinul rganizațiilor U.T.M. și de pionieri. Fruntașă pe raion este școala me- die nr. 19, unde numărul depunăio rilor la C.E.C. crește continuu. In luna noiembrie 1957, cu prilejul „Săptămînii economiei', la această școală au fost efectuate aproape 300 operațiuni C.E.C., în valoare totală de peste 30.000 lei — depuneri din partea cadrelor didactice și a elevi- lor. In luna ianuarie a.c. numărul de- punerilor a crescut cu 37%. Crește- rea depunerilor se datorește în pri- mul rind preocupării pe care o ma- nifestă conducerea școlii pentru an- trenarea tuturor cadrelor didactice in aejiunea de economisire. Metoda în- trecerilor pe clase Tn ceea ce privește economisirea prin C.E.C. folosită la școala medie nr. 19 a avui un efect stimulator în rindul elevilor. Și cadrele didactice de la școala medie nr. 18 caută să-i deprindă pe elevi să facă economii. Numai într-o singură lună au fost emise pentru e- levii acestei școli aproape 200 de librete noi. O activitate mulțumitoare pe linie de C.E.C. desfășoară și școa- la medie nr. 9 cu limba de predare maghiară și școala medie nr. 1. Este necesar ca și pedagogii din acele școli unde elevii acordă mai pufină alenfie economiilor — ca, de exemplu, școala medie nr. 7 „I. L. Caragiale' sau centrul școlar sanitar — să se preocupe mai stăruitor de lămurirea lor asupra importantei și avantajelor aefiunii de economisire prin C.E.C CONSTANTIN EDULESCU Pioaști « toc abordare* unor tem* adixl» ți important* d* cătr* cai car* «u prezentai lucrări. Astfel, au fost «bordata teme privind educarea comunistă a elevilor in cadrul lec- țiilor și al activităților in afară de clasă, formarea și închegarea colec- tivului de eievi, munca educativă in condițiile școlii mixte etc„ vădind preocuparea autorilor de a soluționa In cel mai potrivii mod problemei» muncii educative, interesul lor pen- tru această muncă. Lucrările cuprind un început de generalizare * expe- nenfet didactice, fiind valoroase din acest punct de vedere. Tn domeniul metodicii lecției s-au prezentat comunicări privind pregăti re* lucrărilor de control, melodica lecției de discutare a acestor*, me- todele folosite in prederoa șfiinfelor naturii ta ctasa a III—o. Tn Regiunea Autonomă Maghiară, la sesiunea „Lecturilor pedagogice* au fost prezentate 12 lucrări. Lucră- rile prezentate in plenară s-au re- ferit la activitatea dirigintelui, ia for- marea deprinderilor de purtare civili- zată la elevii din casele de copii, la organizarea activității de vară in rîn- durile pionierilor și școlarilor. Tn secții au fost dezbătute cu in- teres lucrările : „Realizarea educafiei patriotice în cadrul orelor de limbă și literatură*, „Metodica traducerii din limba maghiară in limba romînă și din limba romină în limba ma- ghiară', „Material didactic pentru predarea limbii germane în școlile cu limba de predare maghiară' etc. In concluziHe sesiunii, șeful secfiel regionale de invătămint și cultură a subliniat importanta acestora pentru popularizarea experienței înaintata. • - tlJCMORI* MARTfțlLOH RĂSCOALEI ȚĂ9ĂN£ȘTf «uî784MMp«^ s A ȘCOUS-A ACORDA" *X«TDA ffWtLE DE '8M«rei358 x Ațcoaa medie ..Horit. Cloșca și Crișan" din Abrud ZI DE SĂRBĂTOARE LA ABRUD KUa dăruit eterilor di a Abrud, ca yrile jul semicentenarului țcoln lor ac a- mint ți culturi a regiun. l ■■ acor- .«De la cănii ai caltwa) ncryum la școală, unde se dezvelește placa comemorativă pe care stă tem > memoria martirilor ritotr tl-ă- nești de iu 1754, trap, rctc-se S. :• ani de existență a șco’:;. s-a a— :r acesteia numele de ..Hor a. Coși și Crișan*. 9 Martie 1958* E lume multă aici InU tace im- presia că toți locuitorii BiCA.a oră- șel s-au adunat tn fața școli1 *• *- siste Ia acest eveniment mmerill Chipurile celor trei luptători pestm libertate trăiesc adine In sunetul mo- ților. ca și al întregului popor. Vizităm expoziția cu lucrări ale elevilor și ne plimbăm prin te_ie clasele. Observ că s-a tatreda» apa tn toată clădirea și s-a făcal canalizare, lucrări care nu se pome- neau pe timpul clnd eram eu elev. Pe atunci nimeni nu purta de griji școlii. Afacerile traficantilor de am mergeau strună și fără ea CM de ■ uit se interesau ieri de dezvoltarea din faptul că, tn conducător de țcoRI se vede ți decurs de nenai 19 ani. ea a fost înființată p desfiin- țată de 8 ori. Și. cu toate aceste vitregii. aici au absolvit multi învățători care au dm lumina cărții in satele moțești. ...Trec prin dormitoarele elevilor (baraca a dispărut de mult, după cum au dispărut și crișmeie de altă- dată și traflcanțil de aur, și samsa- rii de cereale și cherestea). Perdelu- țele de la ferestre ți cuverturile de pe paturi imi dau o impresie deose- bit de plăcută. Și sufrageria e noii, cu mozaic și mese acoperite cu fețe albe cum e neaua. De ce merg prost lucrurile la școala din Podul Iloaiei? După masă, program artistic pre- rralat de elevii școlii. Nu voj uita aaltA vreme cin tetele lor despre Ho- rit ți dansurile executate cu măies- trie de el Școala medie din Abrud nu mai este aceea pe care o știam. S-a traaaiormat radical, o dată cu întreg raioaaă. la anii puterii populare, in rianal Cimpeni a mai luat ființă iacă • țcsala medie, la Baia de Ari- eț. Din 'Mi ți plot acum. In satele și cătunele din văile Apusenilor au fast laiflatate nu mal puțin de 31 de nnrtip joilare, an lost construite 27 de Incalnri nai de țceală ți na inter- na de tenta fc»ai|ia. ia camvna B>ura_ Nouă tascraate B adapetiesc pt eteri. ia ca totul alte .rnadrtii deefl acelea care an existat ian 20 de aac Și toate acestea nmhaj ln- zr-^a »a« roma* Ce altceva ar potea am tMaa Aa<« «nța w un • poartă arte*»! w «mea* ■JP» a£c»"j»a 0^1 *• ____In plecat din Abrud ca ala dna celor InEapteite pentru urmașii lui Hona Moța pe care-i luttlaeac nu sun an echi Btaa. ca u Smintră. In prmsfle far. la eanul ți Ia atitudi- ana lor dnaobea ■ăadria de a fi cu ade>arat numi liberi, care muncesc neutru el p xVu patria întreagă. rrwAol ta rfllnrui ei l■al■m PETRE BL'CȘA Cai Școala elementară de 7 ani din comuna Podul Iloaiei, ra- ionul Tg. Frumos, este o școală mare, cu un loca! corespun. zător, cu laboratoare, bibliotecă și internat- Așadar, aici sînt asigu- rate condiții pentru ca procesul de învățămînt să se desfășoare la un nivel ridicat, ca elevii să fie bine pregătiți și educați. Lucrurile nu stau însă așa. Pe trimestrul I, mulți dintre elevii șco- lii au medii sub 5, la unul sau mai multe obiecte. Situația nu s.a schimbat prea mult nici pe trime- strul II. Cărui fapt se datorește această situație ? In primul rînd, ea se datorește fap- tului că elevii școlii continuă să fie supraîncărcați, că nu li se lasă su- ficient timp liber pentru pregăti- rea lecțiilor. Acest lucru este cu atît mai grav, cu cit se știe că mi. nisterul a elaborat recent măsuri pentru înlăturarea supraîncărcării elevilor și cadrelor didactice. Ace- ste măsuri nu au fost însă aplicate de către colectivul pedagogic al școlii. Nu s-au analizat cauzele pen- tru care sint în școală mulți elevi rămași în urmă la învățătură și nu s-au luat măsuri concrete pentru remedierea lipsurilor. Mar mult chiar, conducerea școlii și unele cadre didactice nu cunosc și nu a. plică o serie de dispoziții impor- tante ale ministerului. Așa, de pil- dă, nu sa aplică întocmai prevede- rile planului de învățămînt al șco- lii de cultură generală, din care cauză elevii sînt solicitați la acti- vități care de fapt nu sînt obliga- torii. Deși planul de învățămînt, ca și instrucțiunile nr. 2011 din 8 oct. 1956 ale Ministerului Invățămintu- lui și Culturii și C.C. al U.T.M. sta. bilesc că participarea elevilor la ansamblul coral, la cercul (colecti- vul) sportiv și la cercul „nuini înde- minatice* este facultativă, elevii fiind obligați să participe numai la una dintre aceste activități, la școala de 7 ani din Podul Iloaiei majoritatea elevilor participă atît la ansamblul coral cît și la cercul sportiv. Aceste activități sînt pro- gramate în zile diferite, în orele de după amiază, iar nu in jumăta- tea de zi In care se țin cursuri, în continuarea celorlalte ore, așa cum prevăd îndrumările in vigoare. In felul acesta elevii nu mai au li- bere 5 după-amieze pe »ăptămfnS pentru pregătirea lecțiilor, in tr li- cit trei dintre ele sînt ocupate cu activitățile arătate mai sas, în afa- ră de cele ocupate cu activități pionierești. Este explicabil atunci de ce la școala din Podul Iloaiei există un mare procent de elevi cu note proaste. Nu este explicabilă, însă, lipsa de preocupare a colecti- vului pedagogic pentru a crea ele- vilor condiții mai bune de învăță- tură și pentru întocmirea mai judi- cioasă a orarului școlii. Cu toate că orarul a fost modi. ficat de nenumărate ori, lucru cu totul contraindicat, el nu este nici acum întocmit în mod corespunză- tor. De pildă, Ui orarul mo- dificat recent se întîlnesc 1 situații de felul acesta : elevii clasei a V-a „B" au marți matematică, geogra. fie, istorie, limba romînă și limba franceză, iar miercuri — matema- tică, științe naturale, educate fizi- că, limba rusă și muzică. Elevii clasei a Vl-a „A" au vineri geo- grafie, fizică, științe naturale, lim. ba romînă, limba rusă și diriginția, iar sîmbătă — istorie, educație fiai- că, matematică, matematică și mu- zică. Se pare că Ia întocmirea ora- rului se continuă a se ține seama mai mult de interesele personale ale cadrelor didactice decit de in- teresele elevilor. Necunoașterea instrucțiunilor și normelor elaborate de minister se manifestă la școala din Podul Iloa- iei și sub alt aspect. Astfel, la a- ceastă școală au fost introduse lu- crări practice de atelier, deși nu s-au asigurat condiții materiale co- respunzătoare pentru îndeplinirea programei respective. Prin aceste lucrări, în cadrul cărora se face nu. mai tîmplărie, nu se urmărește su- ficient legarea cunoștințelor teore- tice de practică, iar între profesori de specialitate și maistruLinstruc- tor nu există colaborarea necesară. Orele de lucrări practice sînt pro- gramate tot după amiaza, fără să se tină seama că si această activi, tate trebuie programată în conti- nuarea orelor de curs. In acest fel li se ocupă elevilor și cea de a pa- tra după amiază din săptămînă. De această situație este vinovată nu numai conducerea școlii, ci și sec- ția raională de învățămtnt și cul- tură, care a admis introducerea lu- crărilor practice fără să controleze dacă s.au asigurat condițiile pen. tru desfășurarea lor conform pro- gramei. La școala din Podul Iloaiei mai sîrrt și alte defecțiuni care dăunea- ză bunului mers al muncii. Astfel, școala nu este bine gospodărită. In localul ei continuă să se dea ba- luri, deși se știe că acest lucru este cu totul nepotrivit. In' colectivul pedagogic nu există o unitate de- plină. Multe din aceste lipsuri se datoresc și faptului că școala n-a fost controlată niciodată de la în- ceputul anului școlar. Este necesară o examinare mai atentă a situației de la școala din Podul Iloaiei și luarea unor măsuri eficace pentru înlăturarea defecțiu- nilor existente, pentru aplicarea in- tegrală a dispozițiilor în vigoare. C. M. La casa de copii care poartă numele lui Makarenko tor cu pr.Iejul sArhAinnm a 70 de as: de La nașterea ku A. S Maka- renko. nume'.e peda- loc» de la '.a ființarea casei de co- pa. opera tui Makarnnko ideile ti experiența hu au călăuzit îndea- proape activitatea educatorilor de la această casă — Cu Anton Semeonovid Maka- renko. cu acest mare om care-i în- țelegea att de bine pe copii, cu acest făuritor de suflete ți caractere m-am sfătuit în nenumărate seri, clnd simțeam că mă copleșesc probleme dificile, cînd nu știam cum să le Piatra ■ dnsti miHaria «nalnan- laW loviettc Antaa Se* mancwlci*ie In slujba făuririi ■nd vieți noi constituie pentru ca* ^rlc didactica |i elevii din pa- tria noastră an exeapla luminos la lupta psntm raalizarta mlrețe- lar idcalarl ala camstrăirii socU- tiții socialiste. ținind seama de dorința organelor locale de partid și de stat sie regiunii Suceava și orașului București, ministrul in- vițimfntnlal șl Culturii a dispus ca școala pedagogic* de învățători din orașul Suceava aă poart* de* nnmirea de Școala pedagogică de Învățători ..Anton Semeonovid Makarenko'4. iar casa de copii nr. 6 din orașul București să poarte denumirea de ,,Casa de copil (lAn. ton Semeonovid Makarenko" rezolv... — spune tovarășa Maria Minea, directoarea casei. La fel cu ea au procedat educatoarele Ileana Nicolae, Elena Niculescu sau Mar- gareta Tănăsescu — și astfel au izbutit ză le creeze copiilor un ide. vărat cămin părintatc. Ețta da înțeles, de aceea, bucu- ria ce a cuprins inimile copiilor ți ale educatotHqr oînd au aflat că se atribuie casei lor numele lui Ma- karenko. Această bucurie ei ți-au manifestat-o din plin la festivitatea de atribuire a numelui. In fața oas- peților, copiii au prezentat cu «cest prilej, cu o deosebită grație și gin- gășie, dansuri rominești și sovietice sau cîntece executate de corul și orchestra lor. Mîndri de numele pe care-l poar- tă casa lor, cei educați la casa de copii „A. S. Makarenko" sînt hotă- rîți să învețe cît mai bine, să se pregătească astfel îneîț să devie oameni de ișpravă. N. V» Cîteva din membrele orchestral easel de copil „A, S. Makarenko": MANDOLINA.Munteanu Rodlca, clasa a Ml.a ; ACORDEON-Cîmpulungeanti Elena’, claia a V-a ; CHITARA.Popa Voica, clasa a VILa FORMAREA reprezentărilor la lecțiile de aritmetică 1 Îndrumătoare METODICE DE SPECIALITATE . _ I Manualul de fizică pentru clasa a IX-a Aritmetica este unul dintre obiec- tele de învătămînt care recla- mă în cea mai mare măsură folosirea materialului didactic. Numai datorită folosirii acestui material îi putem ajuta pe copii ca, pornind de la concret, să alungă la reprezentări, să-și dezvolte capacitatea de genera- lizare și abstractizare. Lucrînd cu elevii de vîrstă școlară mică și, în special, cu elevii din ele* «ele I-a și a II*a, ne convingem mai mult de acest lucru. Existăl în clase- sele I a elevi care cunosc numetația pină la 10, cunosc și cifrele, dar că- rora le lipsesc complet reprezentările despre numere, ceea ce le creează mari dificultăți în efectuarea opera- țiilor aritmetice. Aceleași dificultăți sînt întîmpinate și de elevii clasei a Il-a dacă în predarea numerației nu s-a urmărit formarea reprezentărilor numerelor mai mari de 100. Voi arăta mai jos unele mijloace și procedee pe care le-am folosit pentru a le forma elevilor reprezentări des- pre numerele cuprinse între 100 și 1000. Am pornit de la perceperea u" nor relații cantitative din lumea obiectivă. Am numărat cu elevii 10 bețișoare și le-am legat într-un mă- nunchi. Am numărat și am legat ast- fel 10 mănunchiuri de cîte 10 beți- șoare. Am prins aceste 10 mănun- chiuri a 10 bețișoare într-o legătură de 100 de bețișoare. Am format 10 legături a 100 bețișoare, pe care le-am grupat apoi într-o legătură de 1000 de bețișoare. Am repetat aceas- tă operație cu fire de paie. Am comparat între ele cantitățile : un bețișor, 10 bețișoare, 100 bețișoa- re, 1000 bețișoare. In felul acesta e- levii au putut stabili precis relațiile cantitative între unitate, zece, sută și mie și și-au format reprezentări clare nu numai despre aceste numere, dar și despre sistemul zecimal de nume* rație. Am făcut apoi exerciții de nu- mărare cu sute Întregi, de la 100 la 1000 și invers, mînuind în același timp cantitățile de obiecte concrete și avind grijă ce elevii care nu a- veau încă reprezentări suficient de precise să nu denumească deocam- dată prin noțiuni abstracte legăturile de sute, fără să-și reprezinte canti- tatea. Am continuat cu numărarea din 1 în 1. de la o cantitate la alta, urmă- rind îrr special trecerea peste sută (de exemplu, de la 491 la 520), de- oarece trecerea peste sută este o operație pe care elevii nu și-o pot re- prezenta nicidecum dacă] nu au re- prezentarea unor relații cantitative, în succesiunea lor, prin adăugarea a cîte o mdtate. Cînd am ajuns la 499, am adăugat o unitate (un bețișor) a- lătun de ceia 9 existente. S-a fonnpt astfel o zece care, legată într-un mă- nunchi împreună cu ceialte 9 mănun- chiuri. a dat 10 zeci (o sută). Aceas- tă legătură de 100 am așezat-o ală- turi de celelalte 4 legtlturi existente, formind astfel numărul 500. Chiar dacă operația cere o oarecare pier- dere de timp, este necesar să o facem, căci în felul acesta vom îm- bogăți reprezentările elevilor despre numerele mai mari de 100 Formarea numerelor din prima mic a fost urmată de scrierea lor. Am împărțit masa pe care lucram în pa- tru părți, rezervînd primul loc din dreapta unităților, al doilea loc zeci- lor, al treilea sutelor, al patrulea mi- ilor. Tabela corespunzătoare a fost desenată pe tablă și apoi reprodusă pe maculatoare de către elevi. După ce s*a format numărul cu' ajutorul 0- biectelor concrete, el a fost scris în tabelă- In formarea numerelor pînă la 1000 ne putem folosi cu succes și de nu- mărătoare, stabilind în prealabil cu ele-'ii că pe prima slrmăl de jos se află unitățile, pe a doua zecile, pe * treia sutele, iar pe a patra miile. După ce elevii au învățat să for meze și să scrie numerele, am făcut operații de descompunere a acestora înnmmmn catoarelor. In cadrul acestei fedtnțe s-a organizat o Interaslstență la clasa La a unei școli, zeniat referatul trebuie să intre după care s.a pre. ..Cu ce deprinderi copiii tn clasa I-a". VIORICA TIRNEA Clsnădie I UN SCHIMB DE EXPERIENȚA INTRE DIRIGINȚI a fost oiganizat, de curtnd, la secția raională de Invâ- IMmlnt si cultura a -raionului Tg. Lă- puș. In cadrul schimbului de experien- ță s-au prezentat referate cu privire „ la sarcinii* dirigintelui In menea in- structtv-educativă. Deosebit de intere- sante au fost discuțiile purtate asupra conținutului orelor educative, discuții la care au participat șl părinții. AL. BALANESCU Tg. Lăpuș • UN INTERESANT CURS PENTRU PĂRINȚI s-a organizat la școala de 7 ani din comuna Sebiș, raionul Gu- rahont. La acest curs lecțiile se tln □ dată pe lună, avînd teme variate și atractive, care lămuresc pe părinți a. supra sarcinilor ce le revin In educa- rea copiilor. V. BRAILO1U Sebiș • DECENII DE-A RINDUL copiii țăranilor din satul Măgurenl, raionul Roșiori, au lost nevoiti să tnvete In- tr-o clădire veche șl dărăpănată. Prin contribuția țăranilor muncitori din co- mună, tn satul Măgurenl s-a ridicat acum un local nou de școală, spațios și primitor NICOLAE ȘTEFAN satul Măgurenl I I • IN FIECARE SAPTAMINA. fn ca- drul căminului cultural din comuna Domnești, raionul Curtea de Argeș, se organizează pentru copii .Joia basme- lor" Intr-o liniște desăvtrșltă, coptii o ascultă ca viăjiți pe educatoarea de la grădinița din comună, care are un dar deosebit de a le povesti basme. L. I. IONESCU Domnești i i din LA CASA DE COPII PREȘCOLARI CIsnAdle ■ avut loc de curtnd o ședinU a cercului pedagogic al edu- PuidllIWUlIlllllllllllllHIIIMMIIHIHIIMIIiniIIIIIIIM în sute, zeci și unități și de transfor- mare a sutelor în zeci și unități. In aceste condiții se poate trece mai ușor la predarea celor 4 operații cu numere de la 1 )a 1000. Dar nici îu această etapă nu trebuie să renunț; tn total la folosirea materialului intui- tiv, întrucît reprezentările elevilor sînt prea proaspete, iar la unii dintre ei nu sînt îndeajuns de conturate. Am întîmpinat unele dificultăți la predarea adunării cu trecere peste sută tocmai pentru faptul că aid, unde operația devine mai complicată, n-am folosit suficient material intui- tiv, rezumindu-mă numai la nomă" rîltoare. De exemplu, în rezolvarea exercițiului 380 plus 70, numărătoarea nu concretizează îndeajuns operația, deoarece pe numărătoare nu se pot forma ambele numere pe care urmea- ză să le contopim, ci la primul adău- găm pe al doilea rupt In bucăți (La 380 adăugăm mai întîi 20 Se fac 3 sute și 10 zeci. Se dau zecile înapoi și se adaugă pe sînna sutelor încă o sută, după care se alătură restul de 5 zeci, obținîndu-se astfel rezultatul de 450). De aceea a trebuit să re- curg iar la legăturile de bețișoare. în modul următor : am format ambele numere, am luat din al doilea și am adăugat la primul mai întîi partea care completează sute întregi, apoi restul. In felul acesta toți elevii au putut învinge dificukățle. Același material didactic și aceleași procedee de calcul le-am folosit Și la predarea scăderii. Un alt material care m a ajutat întro bunii măsură la precizarea re- prezentărilor elevilor derpre numerele de la 100 la 1000 a fost un dispo- zitiv format din 3 cartoane de lun- gimi diferite, suprapuse în trepte și prinse în 3 capse in partea superioară (fig. 1). Intre aceste cartoane am in- Membrii cercelul «plcol de la școila medie or. >1 la lucru • CU VII APLAUZE a lost răsplă. tltă piesa de teatru „Nota zero la purtare" Interpretată de viitori Înv», țători. elevi ai secției pedagogice de pa Ungă școala medio din Gura Hu. morulul. C. HOROVITZ aura Humorului • O ORCHESTRA DE MANDOLINE ȘI CHITARE s-a organizat la casa de copii din Piatra Neamț Orchestra se bucură de mult succes tn rtndul ele- vilor șl al locuitorilor orașului. De asemenea, la casa de copil s-a organi- zat șl un cor. care execută frumoase cîntece patriotice șl populare. C. TUDOSE Dorohol a ELEVII $1 medii din Htrliu PROFESORII școlii au pregătit un bogat program artistic închinat marelui poet rua M. Larmontov. Ei au pre. zentat acest prog am la mai multe școli din localitate. N. LISCHER Hîrlău • PENTRU PREGĂTIREA SANI- TARA A ELEVILOR, comitetul rato. nai de Cruce Roșia și secția de tnvă- țămtnt și cultură a raionului Clmpu. lung Moldovenesc au organizat un concura sanitar. Cea mal bună pre. gătiră sanitară au dovedit.o elevii de la școala de 7 ani din comuna Vama. ȘT. GINSCA Vama trodus cartonașe pe care erau' scrise sute întregi, zeci Întregi și unități. Am format, de pildă, numărul 537. Am introdus cartonul cu sute (fig. 2). 5 o o Fig. 1 Fig. 2 Am introdus apoi cartonul cu zeci. Acum elevii au observat clar cum îți ocupă zecile locul lor, marcat mai înainte prin zero (fig. 3). A urmat a- poi fixarea cartonașului Cu unități (fix 4). Am folosit acest material și în timpul formării și scrierii numerelor, dar mai ales la scădere. Unii elevi, cînd aveau de efectuat, de pildă, o* peraba 537—30. omiteau pe zero care marchează locul zecilor. Folosind a- ceste cartonașe, am înlăturat greșelile de acest fel. Elevul trăgea cartonașul cu 30 și îi râmi nea rezultatul 507 Cunoscind bine tabla înmulțirii și sprijinindu-se pe reprezentări clare despre numere, elevii au deprins ușor apoi înmulțirea și împărțirea nume- relor pînă la 1000. Insușindu-și temeinic capitolele a- rihneticii parcurse pînă acum, elevii își dezvoltă gîndirea. ajung nțai ușor la generalizări și abstractizări. Tot ceea ce se acumulează de aci înainte în domeniul matematicii se constru- iește pe această temelie. ION PREOTU tnvițstor. comuna BeliiorI filonul Roșiorii de Vede Tinerii apicultori ■ julți dintre elevii școlii medii lyl nr. 31 din Capitală au devenit *™ membri ai cercului apicol în- ființat nu de mult la școala lor. Cercul are stupi dintre cei mai mo- derni. unelte pentru îngrijirea fami- liilor de albine, pentru prelucrarea cerei și pentru extragerea mierii. Familiile de albine și inventarul apicol al stupind au fost procurate cu ajutorul unității ,,Apicola". In cerc activează peste 50 de elevi, Impărjifi tn două grupe: una a elevilor din clasele 111—IV și alta a elevilor din clasele V—Vll. Gru- pele iau parte la toate lucrările practice din stupină. Aici profesorii de științe naturale le transmit ele- vilor noțiuni elementare de creștere a albinelor și ti înarmează cu de- prinderi practice tn această direcție. Primele începuturi ale activității cercului sint încurajatoare. Membrii lui lucrează cu multă dragoste și interes. D. DABIJA Pregătiri de primăvară Cei 157 de pionieri și școlari de la școala de 7 ani din comu- na Boroaia, raionul Fălticeni, au începui pregătirile pentru activi tatea de primăvară pe lotul școlar. Totodată, ei ajută țăranilor muncitori la pregătirea campaniei agricole. Ast- fel, pionierii și școlarii au executat numeroase probe de germinație a semințelor de cereale, de plante teh nice și plante furajere, de legume și zarzavaturi. Semințele cărora li s-au făcut probele de germinație vor fi tnsămîntate pe lotul experimental entru a veni în sprijinul maiștrilor-lnstructori cate asigură instruirea practică a ucenicilor din școlile profe- sionale, cabinetele metodice pen- tru învălămînlul profesional din București și Cluj elaborează în- drumătoare metodice privind predarea unor discipline de spe- cialitate. Așa, de pildă, cabinetul metodic din București elaborează îndrumătoare pentru instruirea practică la lăcătușerie, fesălorie și pielărie, iar cabinetul metodic din Cluj pentru predarea chimiei, ca și pentru pregătirea elevilor în meseriile de frezor-rabotor și vi- nificalor- Îndrumătoarele privind predarea chimiei, a lăcătușerie! și acelea pentru frezor-rabotor vor putea fi folosite și de maiș- trii-instructori care predau in școlile tehnice pentru muncitori calificati. Îndrumătoarele metodice dau lămuriri asupra organizării lo- cului de muncă, asupra alcătuirii și utilizării documentației tehni- ce, asupra pregătirii maistrului pentru lecție. De asemenea, se arată cum trebuie să se desiă- șoare lecțiile de diferite tipuri Sînt descrise lecții linute de maiștri cu bune rezultate în ac- tivitatea didactică. In colectivele de redactare a îndrumătoarelor lucrează cei mai buni maiștri-instructori. între- gul material cuprins în în- drumătoarele metodice, redactat în forma definitivă, va fi discu- tat cu reprezentan/i ai ministere- lor care tutelează diferitele tipuri de școli profesionale. îmbunătă- țite în urma propunerilor acestor al școlii, precum șl pe tofurilt celor patru întovărășiri agricole din co- mună. De asemenea. In școală se vs pregăti • răsadniță calda, care va produce răsadurile necesare lotulu: experimental. ALEX. TAR A NIT* Boroa a Lucrînd in atelierele întreprinderii Elevii din ultima clasă a șco- lii de 7 ani nr. 46 din Ca- pitală își desfășoară activita- tea practică in atelierele întreprin- derii „Electroaparataj”! Aici ei au posibilitatea să cunoască principiile de bază privind funcționarea motoa- relor termice sau electrice, folosirea aparatelor de măsură etc La începutul practicii, elevii au vizitat întreprinderea, au cunoscut, în mare, organizarea ei. măsurile legate de protecția muncii, de fo- losirea rațională a materialelor, sculele și mașinile cu care se lu- crează aici. Trecind la activitatea practică propriu-zisă, elevii au în- vățat să mînuiască pila și alte scu- le, au Învățat să confecționeze line- le obiecte simple. Dacă în trimestrul I elevii au lu- crat mai mult in atelierul-școală al întreprinderii, în trimestrul al Il-lea și-au desfășurat activitatea chiar fn întreprindere. Repartizați pe lingă muncitori, ei au posibilitatea să lu creze, de pildă, la strung. In ate Herele întreprinderii ei au învățat cum se fac pornirea și oprirea strungului, cum se fixează piesele pentru strunjit Ei înșiși au execu tat la strung diferite piese, după dimensiunile indicate de maiștrii sau de muncitorii pe lingă care lu- crează. Lucrînd în atelierele între- prinderii, văzînd nemijlocit cum variază vitezele la pornirea motoa- ministere, precum șl a propune- rilor Ministerului Invăfămintu- iui și Culturii, îndrumătoarele vor H multiplicate șt trimise in școli pentru a fi experimentate. Îndrumătoarele vor înlesni in- troducerea în școlile profesiona- le a sistemului de Instruire pe operatii complexe, care reprezin- tă un stadiu avansat fată de sistemele anterioare. Ele prevăd de asemenea ca, în cadrul activităților practice, diferitele operatii să se execute pe obiecte utile. Este cunoscut faptul că în cadrul lec/iilor de instruire prac- tică mul/i maiștri-instructori se mulțumeau doar să dea unele in- dicatii, fără a participa ei înșiși, alături de ucenici, la executarea diferitelor operații. Noile îndru- mătoare prevăd ca, alături de ex- punere și conversație, demonstra- ția să devină principala metodă în predarea lecțiilor practice. Cele arătate mai sus consti- tuie doar un început pentru ca- binetele metodice din București și Cluj. In anul ce urmează ele vor elabora astfel de îndrumă- toare pentru predarea unor spe- cialități ca zidărie, dulgherie, fi- latură, a unor specialități privind pregătirea cadrelor pentru diferi- te sectoare ale industriei alimen- tare etc. Unele din noile îndrumătoare pentru școlile profesionale — ca de pildă cele pentru predarea lă- cătușeriel sau tlmplăriel — pot constitui un sprijin și pentru maiștrii care conduc activitățile practice In învă/ămîntul de cul- tură generală. V. RADU relor, cum se produce mișcarea de translație a cuțitului de la strung și a pieselor de raboteză, învățînd ce măsuri trebuiesc luate, de pildă, pentru preîntîmpinarea încălzirii burghiului șl cuțitelor strungului în timpul funcționării acestuia, e- levii au putut înțelege mai bine multe chestiuni teoretice studiate de ei în clasă. Totodată, lucrările desfășurate în atelierele întreprinde- rii au asupra elevilor o importantă influentă educativă, apropiindu-i de muncitori, făcîndu-i să pretuiască disciplina muncitorească, să aibă o atitudine justă fată de muncă, fată de bunul obștesc, trezindu-le dorin- ța să învefe cit mai bine, să se pregătească cit mai temeinic pentru activitatea în producție. ȘT. GLEB O pepinieră școlară Ana! treexa ia școcia din laocn- eșt:. raiOM] Careu i-n aaa bazele sar peparere școlare care că dea e*n:or pcakjra:ea de a și însuși anele cunoștarțe practice de potnxnktri. La iocepst. s-as procurat pentr j pepiniera 40 de x*i și dțrra măceși Apoi R-ic ata ta pădure 30 de mec și pvi sfebabc.. care au fost plantați detodaU !■ școala de ahoM. Existau dec- aoan #0 de pomi ți w«o 7—8 -«icmi pe oare arma ti aa aăkaaaci fiwvWw, In luna mat, în urma unor plex abundente, sub dreși: unor săum din comună an răsărit, din semxțe. o mulțime de alți cirești. C= în- voirea sătenilor, pui: de cireși au fost luiți cu pămint cu tot, fără sa fie mișca ți, și s-au transportat cu a- Iuterul unei lărgi, in pepiniera șco- ară. Aici au fost plantați cu griji In gropi făcute de elevi Cireș transplantați au lost udati cn regu- laritate. diva din ei s-au uscat, dar tot au rămas vreo 80. Astăzi, pepuuera școlii —■îră circa 120—130 de pocni. Cauze obiective sau neglijență? Directorii școlilor din raionul N. Bălcescu al Capitalei au fost foarte surprinși cînd, în ziua de 7 martie a.c., au primit de la sec- ția raională de invățămînt cîte patru buletine ale Ministerului Invă(ămîn- tului și Culturii deodată. Nu mai primiseră astfel de buletine de vreo opt luni de zile și, după ce s-au în- trebat o vreme care să fie cauza, unii dintre ei și-au închipuit, pur și simplu, că nu mai apar. Nu puteau crede că secția de învățămînt raio- nală a neglijat să ridice buletinele de la întreprinderea de litografie și tipografie a ministerului și să le di- fuzeze în școli, așa cum avea obli- gația- In legătură cu manualul de fizi- că pentru clasa a IX-a a mai apărut in «Gazeta în- ▼ă(a m intului"* un articol, a»'um citeva luni. Autorul acestui arti- col, profesorul îoan Giurgiu, a se- zisat o serie de aspecte impuri an le în legătură cu manualul, atît în ceea ce privește meritele, cît și în ceea ce pri- vește lipsurile acestuia. Observațiile sale ini s-au părut juste. Folosind însă manualul in predare, r.ii-ani dat seama ca el cuprinde ți o serie de lipsuri care n Au început să citească, foarte in- teresați, instrucțiunile din buletine — de pildă instrucțiunile publicate în buletinul nr. 4 din 25 iulie 1957 cu privire la organizarea și desfășu- rarea consfătuirilor raionale din toamna trecută, sau cele din buleti- nul nr 5 din 3 august 1957 cu pri- vire la înscrierea elevilor în anul școlar 1957/1958. Aveau prilejul să verifice acum daca s-au orientat bine cind, cu luni și luni tn urmă, avind de rezolvat tot felul de probleme, au trebuit să se descurce singuri, fără să li se fi pus la îndemfnă îndrumă- rile necesare. Așadar, buletinul ministerului nu-și încetase apariția. Atunci — s-au gîndit directorii — pe semne că secția raională de învățămint a ținut neapărat să pună la încercare capacitatea lor de orientare, să cre- eze plmp liber inițiativei lor. trebuie să spunem câ atunci cînd • mărime rămine constantă ea este ma- nifestarea alteia (sau altora) ce va- riază în timp. Ceea ce este mai ne- plăcut esle că, după această formu- lare, urmează o definire a teoriei ci- netico-inoleeulare, ea însăși discuta- bila, care ar parea concluzia logica a ceea ce s-a spus mai înainte. Lucru- rile stau altfel. Admi(indu-se apriori ca valorile mărimilor maproscopice sint valori medii ale unor mărimi ale micropurticulelor, s-a constatat ea re- zultatele teoretice au corespuns veri- ficărilor practice. Astfel s-o ajuns ia teoria amintita, și nu pe calea uuor „raționamente*" de genul celui din manual. Definiția vitezei medii patratice (de altfel inexacta) este data în ma- nual (pag. 95) cu litere mici, deci este socotita ca neobligatorie pentru elevi. Cn toate acestea, la subcapitolul 61 se spune „...Temperatura unui corp este o măsură pentru viteza medie palrulicâ..." După cum știm, insă, o relație anuluaga eu aceea ce leagă temperatura de viteza medie patrali- ca o leaga de viteza medie a molecu- lelor, noțiune ușor de intuit și care aproape n-are nevoie de definire. Nu înțeleg alunei de ce s-a preferat în manual a se considera legătură dintre temperatura și viteza medie patratica noțiune greu intuită de elevi și de cure se pol lipsi în înțelegerea cursu- lui de fizica, Cred cu in manual s-a dat o im- portunța prea mare scărilor Keaumur și Falirenlicit, neutiiizate lu noi și neeseuțiule pentru cursul de fizica, mai ales dacă le comparam cu scara absoluta, foarte importantă pentru înțelegerea capitolului ce urmează, scara care este subapreciata. La sfîrșitul capitolului (pag. 151), se dau 3 probleme referitoare la transformări din seara Celsius în scă- rile Reaumur și Fahrenheit, dar nu se dă nici o problemă referitoare la transformările din scara Celsius în cea absolută. De asemenea, la capi- tolul „Presiunea atmosferica44 se da numai o singură problemă referitoa- re la presiunea atmosferica și o aha referitoare la legea lui Arhimede pen- tru gaze, deși ar fi fost necesare mai multe probleme, iar la capitolul atît de important „Cantitatea de căldnrâ41 nu se dau decît patru probleme care, de altfel, nu-și ating scopul, fiind prea complicate. Voi adăuga un exemplu tipic de rezultat greșii dat la probleme, exem- plu luat din capitolul „Elasticitatea44. La problema 1 de la pag. 211 se cere alungirea relativi a unui fir de oțel, cu toate că în manual această mări- me este denumită „aiangire specifi- că". Citind problema elevii trebuie sa ghicească identitatea celor doua de- numiri. Rezultatul este greșit ca va- loare. Pe lingă aceasta, este exprimat ia ceatimetru cu toate ca este știut eă raportul a două mărimi de ace- leași dimensiuni este un număr fără rfineasianL Este greșit și al treilea rezultat, care se află în Contradicție cu valoarea modului de elasticitate pentru oțel dată la pag. 200. Am cantat sâ subliniez, prin eîteva exemple, lipsurile manualului existen- te io special in capitolele parcurse pini la sfîrșitul trimestrului II. Con- sider că la o noui ediție aceste lip- suri trebuie înlăturate. Prof. C. SULFINA Informație Secția meiodico-științifică Bucu- rețti a Societății de științe naiurale și geografie din RT.R. și-a propus să organizeze la începutul lunii iu- nie ix. o sesiune de comunicări și referate privind metodica predării geografiei și științelor naturale, la care să participe cu lucrări profeso- rii școlilor de 7 și II ani din Bucu- rești. Societatea invită pe profesorii de geografie și cei de științe natu- rale din Capitali să participe ia a- ceastă sesiune cu lucrări care să re- flecte procedee și metode de lucru originale folosite in predare. Se pot prezenta lucrări individuale și colective. Titlurile comunicărilor sau refera- telor trebuie anunțate Societății pină la 10 aprilie a c. pe adresa S.S.N.G. — Splaiul Independenței nr. 91-95- Lucrările trebuie să fie primite de Societate Cel mai tîrzru la 5 mai a.c. Sesiunea se va încheia cu o ex- cursie biogeografică. Lucrările bune vor fi publicate. Vrmd să verificăm această presu- punere. ne-am adresat tov. Stela An- dreescu, șefa secției de fnvățămînt a raionului N. Bălcescu. Și iată ce am aflat: buletinele ministerului n-au fost difuzate la timp pur și simplu pentru că salariatul secției care avea această sarcină a fost... in concediu medical. Este un motiv obiectiv, deci, opinează secția de în- văță nînt. Un asemenea „motiv obiectiv14 poartă însă, după cum se știe, nu- mele de neglijență, căci dacă s-ar fi sezisat de lipsa în școli a mate- rialelor de Îndrumare elaborate de minister, conducerea secției de în- vățămint ar fi putut foarte ușor să asigure suplinirea salariatului res- pectiv pe timpul absenței sale. COSTIN MIHAI MWIII1DMUIMI1IMI1IUIM INDICAȚII DE REPERTORIU I și școlarilor 1 Cadre ■ pentru industria minieră I I 1 I din 3 3 dana al minorității naționale Thay. executat de elevi din ITetnam 3 In R. D. Vietnam Școala centrala pedagogică Note bibliografice naționale pentru minorități De ce nu mal are puricele potcoave de A APARUT: SOARELE $1 OMULEȚII DE ZAPADA de Heria Wllk >i Mioara Cremene DIN LUMEA pri' nici lăcătuș dn enul Flecar» două grupe de predici, de cit» cel mod deosebit ev Are ji profesionale M*n Ktnpr T. G. S. Vedere din Dimitrovgrad imnuwnr ■■RRKimînmm’iiMiininiiiiiiiiiiiiiiiînniiiiiiiiMînniw^ Căpitanul Ușurelul și secția de învățămînt gOTAMICĂ I ,Și căpitanul Iar mai departe : iSToe.lt SoTMucX Puncte de vedere asupra programelor de învățămînt Desen de M. IONEL IIIIIIIIIIIIIIIIIIIUIIilIIIIIIIIN pujin 15 ucenici, cu un ducilor. Mei mult de profesorii care predau specialitate sînt cadre buni, care lucrează în Povestirea dup* o Idee pări pian voce. In școlile ib sludiazl Invițâ- „Mein această povestire de pățania de zăpadă care pornesc în soarelui să*l roage să plece și să nu vină să-i topească. de din 13 • Dezbaterea proiectului de buget >1 Ministerului InvițAinta- tuliri din Turcia atît ta cocuri» bugetară cit și ta Medțilis a pri- ti- cu unor omuleți tnttmpinarea în alt! parte Dar pe drum Ieri*, pentru noștri de lucru numai o șlintetor mainică ■ Conducători ai tavă|ămtatu- lui din Berlinul occidental inten- martie 1958, unde se găsește în ultima redactare. ------„Steagul partidului” de Ma- tei Socor se găsește in aranjament la 2—„3 voci în manualul de mu- scris! de Mioara Cremene de He.'la Wilk va fi citită r au apreciat ia poziția. mi- iau in- ia profesor ccn- jumătata d n obiedee di medii, maiș.ri producție. POVEȘTI de Charles Perrauit padă, care se Jertfesc pentru binele colec- tivității. Povestițoarea a reușit astfel să găsească o fericită modalitate pentru a l ata □ temă mal greu de Înțeles pentru copiii de vîrstă preșcolară. mai bun! p-eoare a ct.no- noi, ci și o ver b ca re te- a pregă1 ri ueeriolor. F»- i O expoziție da ■alertai didact e romlnesc la Cairo SHoația gr»a a tavl|ăalBtale| din Turcia ționează să folosească In mint cartea lui Hitler Kampf". După cum informează la concurs se va cinta la o Ca text, față de alte pu- Radu Paladi, pag. 43. Se va Primim cuvinfe de laudă și felul cum lucrează absolventii la minele Sliven, „Ciumerna* MINUNATA ÎMPĂRĂȚIE CU PALATE DE HiRTIE de Călin Gruia FL. POPESCU : Din activitatea dl- rlglnțllor din raionul Snagov. A. MAHLER: Un început bun In sprijinirea organizației de pio- nieri. V. ȚÎRCOVNICU: Interacțiunea dintre cuvtnt șl Intuiție tn pro- cesul de Invățămînt. I. B. : Noutăți din presa pedago- gică sovietică. AL. F. i Buletinul de documentar» pedagogică din R.P.P. Iugo- slavia. ți la 4 voci mixte DE CE NU MA1 ARE PURICELE POTCOAVE DE ARGINT de Viorica Huber M da a pregăti pe ucenici ca buni specialiști, muncitori cu ridicai nivel cu mult interes de copil. Este vorba tn tă în Buletinul oficial nr. 28 1 septembrie 1953. — „Cîntec pentru pionieri" Corneliu Mereș se va lua „Scînteia pionierului" din di-eetoru! școlii profesionale ■ miere din Dimitrovgrad R P. Bulgaria Redacția și administrația: București, Piața Sctnteli or. 1, Telefon 7.60.10. Tiparul: Combinatul Poligrafic Casa Sctnteli „I. V. Stalin" București, Pia(a Scîntell, Abonamente: 1 an — 12,50 lei; 6 luni — .6.25 lei: 3 luni — 3,12 lei, • Abonamentele la „Gazeta învățămîntului” se fac la toate oficiile poștale, prin factorii poștali și difuzoril voluntari din întreprinderi și instituții. vestbâlinez „Țelegraf", . . neri în acest sens au fost făcute fușerie, piulițe, clești, dălfi de neri ele., iar cei d;n anul II parte nemijlocită la întreținerea sfalațiilor de iluminat din mină, cul'ural și polilic, constructori cepufi și «ctivi ai socialismului. T. TOPLZOV mal Atatterh. „în 17.000 de sate — a declarat deputatul Molmaed Aaraftan dm Partidul m-tcii locatari jita și p»