Proletari din toate țările, uniți-vH l



.. _.....................
-
eîa invafumnîului
Organ al Ministerului luvălăraîntului și Culturii și al Comitetului Central al Sindicatului Muncitorilor din Invățâmiul șl cultura

Anul X. Nr. 462
i
-
• , < ;Z
Pentru legarea leoretiei de practică în eadrul învățămîntului de cultură generală, s-a Înființat tn raionul	„Gh. Gheorghlu. Dej" din Capitală un atelier raional cu
secții de tîmplărie șl lăcătușerie, frecventat de 1300 de elevi.
Sub îndrumarea maistrului Valerlu Cioflec, elevii clasei a V-a ,,A“ de la școala ,,Gri gore Preoteasa" execută lucrări de tîmplărie.
Conferința
națională
a femeilor
Reîncepe activitatea
pe lotul școlar

In zilele de 8, 9 șl 10 martie
a.c. s.a desfășurat in Bucu-
rești Conferința națională 1
femeilor din Republica Populară
Romină,
participat
peste 500 de delegate și un număr
însemnat de invitate din toate col.
țurile țării. Au participat, de ase-
menea, membri ai Comitetului
Central al Partidului Muncitoresc
Romin, în frunte cu tov. Gheorghe
Gheorghiu-Dej, membri ai guver.
nulul și ii Prezidiului Marii Adu_
năM Naționale, conducători a| in-
stituțiilor centrale și ai organiza,
fiilor obștești.
Conferința a trecut In revistă
realizările obținute în ultimii ani
de femeile din țara noastră, larga
lor participare la marea operă de
construire a socialismului in R. P.
Romină, a subliniat aportul femei,
lor în lupta pentru asigurarea
păcii și liniștii în lume și a sta.
bilit programul activității de viitor
a mișcării de femei din R.P.R.,
sarcinile femeilor din țara noastră
în lupta pe care o duce Întreg po-
porul muncitor pentru propășirea
patriei, pentru prosperitatea și
fericirea căminelor, pentru pace și
prietenie între popoare.
Discuțiile ce s.au purtat în cele
trei zile au arătat hotarîrea fermă
a femeilor din R. P. Roinînă de a
închina din tot sufletul, $1 de acum
Imlntc, întreaga lor capacitate de
muncă, toată energia lor creatoare,
patriei șl poporului muncitor.
Conferința a discutat șl adoptat
normele de organizare și funcțio-
nare a comitetelor și comisiilor
femeilor din R.P.R. A fost ales
noul for de conducere al mlșcâni
de femei din țara noastră — Con-
siliul național al femeilor din
R.P.R. — alcătuit din 121 persoane
provenind din cele mal db’erite
sectoare de activitate. Un număr
însemnat de învățătoare și profe.
soare au avut cinstea să fie alese
în Consiliul natîonil.
De o mare torță mobilizatoare,
Chemarea Conferinței
femeilor către toate
Republica
produs
rindut
patria
hotărîre
naționale
femeile
Romină
impresie
din
In
din
cu
Populară
puternică
milioanelor de femei
,,Să pășim
mereu înainte,
noastră :
înainte,
pentru progresul social și cultural
al patriei, pentru un trai îndestu.
lat șl civilizat al întregului popor
fiecărui cămin ; să
muncitor,
creștem o generație
în viitor, pătrunsă
socialist, capabilă
orice greutăți. Să
încrezătoare
de patriotism
să înfrlngă
muncim cu
ardoare pentru clădirea ediJclulul
socialist al țării noastre, pentru
apărarea marii cauze a păcii șl
colaborării Intre popoare".
Poporul nostru muncitor este în.
credlnțat că femeile de pe Întreg
cuprinsul tării vor răspunde aces.
tel înflăcărate chemări ;l vor
pune șl mal mult In slujba patriei
socialiste
talentele
continua
Populare
hărnicia, priceperea șl
lor contribuind astfel la
Republicii
înflorire
Romtne.




Activitatea elevilor pe parcela
experimentală în cadrul atu*
dierii științelor naturale con-
Btiîuie unul dintre mijloacele cele
mai însemnate pentru realizarea în-
vațamîntului politehnic. Subliniind
importanța pe care o are aceasta
activitate pentru apropierea școlii de
viața, Hotarîrea partidului și guver-
nului CU privire la îmbunătățirea în-
va țamîntului de cultura generala a
trasat organelor locale ale puterii de
stat sarcina de a înzestra școlile cu
terenuri experimentale. îndeplinind
prevederile Hoturîrii, marca majori-
tate a organelor locale de stat a asi-
gurat școlilor de cultura generala
loturi corespunzătoare. In Capitala
și în alte orașe unde nu s-au putut
asigura terenuri pentru fiecare
școala în parte s-au amenajat parcele
pe grupuri de școli.
Lucrind cu elevii pe loturile expe-
rimentale, cei mai mulți dintre pro-
fesorii de științe naturale au reușit
Ba trezească dragostea și interesul
acestora pentru munca agricola, i-au
ajutat sa-și adîncească cunoștințele
teoretice însușite în cadrul lecțiilor,
i-au înarmat cu deprinderea de a
mînui uneltele, de a efectua impor-
tante lucrări agricole. Astfel do
rezultate s-au obținut, de pildă, la
școala de 7 ani din Titu-Tîrg, la
școala medie nr. 1 din Cărei, la
școala de 7 ani din cartierul Apără-
torii Patriei al Capitalei etc. Profe-
soara Florentina biavescu, bunaoara,
care preda științele naturale la școala
de 7 ani nr. 103 din cartierul Apără-
torii Patriei, i-a învățat pe elevi sa
efectueze lucrările de baza ale solu-
lui și lucrările pregătitoare pentru
însamințat, să aplice îngrașăiniutele
necesare. Pe cele doua asolamente
ale lutului experimental — primul
cu cereale, plante industriale, textile
și furajere, iar al doilea cu plante
legumicole — elevii ei au efectuat
experiențe pe care le-au urmărit pe
întreaga etapa a evoluției plantelor,
facînd în același timp observațiile
necesare.
Experiența anilor trecuți a arătat
însă ca activitatea elevilor pe lotul
experimental nu se desfașoara pre-
tutindeni mulțumitor. Una dintre
principalele lipsuri o constituie fap-
tul ca munca pe purcciu are, nu
rareori, un caracter meșteșugăresc.
Elevii sînt învațuți să sape pamîntul,
sa faca straturi, sa semene unele
plante, sa ie plivească atunci cînd
le-au năpădit buruienile și, în sfîrșit,
sa culeagă recolta. Toate aceste acti-
vități se desfășoară însă la întîm-
plare, fără legătura cu studierea baze-
lor științelor naturale. Prinlr-o ase-
menea activitate elevii ajung, ce-i
drept, sa-și însușească unele deprin-
deri de muncă, dar și le însușesc
meșteșugărește. Ei nu sînt ajutați sa
înțeleagă pentru ce pe un pămînt cu
o anumită structură ie cultivă un

Vînerî 14 martie 1958


anumit soi de plante și nu altul, nu
cunosc condițiile de creștere a diferi-
telor plante, influența anumitor fac-
tori de sol și de clima asupra dezvol-
tării lor, nu-și dau seama de ce anu-
mite metode de cultivare a plantelor
sînt superioare altora. A da elevilor
deprinderi agricole fara a le lega de
bazele științelor naturale nu înseamnă
însă nicidecum a răspunde cerințelor
învățămîntului politehnic.
Caracterul muncii pc lotul experi-
mental se vădește foarte limpede îu
caietele de observație ale elevilor. In
școlile unde profesorii leagă activita-
tea practica de cunoștințele studiate
la curs, elevii fac observații înteme-
iate îu legătură cu dezvoltarea plan-
telor, explică condițiile care au
determinat aceasta dezvoltare și trag
concluziile științifice necesare. Astfel
de caiete de observații sînt o utila
completare a manualului de științe
naturale. De multe ori însă observa-
țiile elevilor se efectuează necomplet,
cu superficialitate, tocmai pentru ca
munca însăși are un caracter neștiin-
țific. Așa, de pilda, se notează data
la care a fost însâmînțata planta asu-
pra careia se face observația, apoi
data Ia care a încolțit, a dat rod etc.,
fara a se arata condițiile care au
determinat aceste etape importante
în dezvoltarea plantei, fara a se
trage concluziile științifice necesare.
S-a constatat dc asemenea, într-o
serie de școli, ca activitatea pe Iot —
începută bine în primavara — este
lăsata treptat în părăsire. Deși
planurile de cultura prevăd expe-
riențe pe întreaga perioada a activi-
tății pc lot, aceste experiențe sînt
întrerupte pc parcurs. Elevii nu mai
sînt antrenați în munca în timpul
verii, culturile sînt uapadite de
buruieni, intra în paragina. Un ase-
menea stil de munca nu numai ca nu
ajuta cu nimic la buna pregătire a
elevilor, dur urc și un efect educativ
dăunător.
Existu de asemenea școli, în-
deosebi școli cu iuternat, unde
parcela experimentală este privita
doar ca o gradină de zarzavat. In
aceste școli, în stabilirea planurilor
de cultură se ține seama, în priinul
rînd, nu de cerințele programei, ci
dc nevoile cantinei sau dc alte nece-
sitați ale școlii.
Ne aflam în pragul unei noi etape
de munca pe loturile experimentale.
O dată cu primele zile de primăvara,
elevii își reîncep activitatea practica
la științele naturale. Desfășurarea
întregii munci, rezultatele ce se vor
obține depind în marc măsură de
felul în care pedagogii își vor orga-
niza munca ținînd seama de expe-
riența de pîna acum și de condițiile
specifice fiecărei școli. Deoarece ne
aflăm la mijlocul lunii martie, lucră-
rile de pregătire în vederea începerii
activității pe parcela experimentala
trebuie intensificate.

Multe parcele experimentale, fie
dintre cele recent amenajate, fie cu
activitate de cîțiva ani, sînt încă
neîngrădite. Se înțelege ca, în aseme-
nea condiții, nu se pot obține rezul-
tatele dorite. In rezolvarea cît mui
grabnica a acestei probleme conduce-
rile școlilor trebuie sa ceara sprijinul
sfaturilor populare, al întreprinderi-
lor care patronează școala, al comi-
tetelor de părinți. Este de asemenea
necesar ca școlile sa-și procure din
timp uneltele de care au nevoie.
V. POPOV1CI
(Continuare in pag. 2)
agricole
Școli
La începutul acestui an școlar a
luat flintă un nou tip de școli
— școli agricole și de meserii
— pentru pregătirea muncito-
rilor necesare deservirii populației
și în special a populației din
mediul rural. In prezent, rețeaua a-
cestora este constituită din 10 școli
agricole și 29 școli de meserii, în
care au fost cuprinși peste 2000 de
absolvenți ai școlilor de 7 ani, viitori
agricultori, horticultori,	viticultori,
electricieni, instalatori, lăcătuși, tini,
chigii, fierari, tîmplari,	croitorese,
lenjerese etc.
Școlile agricole și de meserii asi-
gură tinerilor o profesiune interesan-
tă, necesară, și constituie totodată
un însemnat rezervor de cadre pen.
tru deservirea populației, a întreprin-
derilor mici, a cooperativelor etc.
in adevăr, se știe că numai 2/3
din numărul total al absolvenților
școlilor de 7 ani își continuă de o-
bicei învățătura în școlile medii sau
profesionale, în timp ce 1/3 rămîn
să lucreze în producție, să se califi,
ce, prin cursuri de scurtă durată, la
locul de muncă. Experiența a dove-
dit insă că muncitorii pregătiți prin
cursurile de scurtă durată Ia locul
de muncă rămîn în urmă față de
cerințele producției moderne, față de
metodele noi de muncă folosite pen-
tru ridicarea producției și producti-
vității muncii, deoarece aceste
cursuri nu pot da decit o pregătire
îngustă și incompletă. De aceea, în
vederea unei mai bune pregătiri a
muncitorilor, cursurile de scurtă du-
rată se restrîng și multe din ele se
lichidează. In schimb se lărgește
profilul meseriilor pe care tinerii pot
să și le însușească în școlile profe-
sionale din cadrul întreprinderilor,
cît și în noile școli agricole și de
meserii. Deoarece în școlile profe-
i
, i '-O

4 pagini 25 bani
Diriginta
și părinții
Tovarășa Ana Negoescu,
diriginta clasei a Vll-a
„A" de la școala de 1
ani nr. U4 din Capitală, este
cunoscută nu numai la școală
dar și în cartier. Cetățenii o
văd adeseori deschizind cîte o
portiță, cînd merge să-și vizi-
teze elevii.
Mai deunăzi stătea în can-
celaria școlii aplecată asupra
unui caiet cu însemnări pe
care.l răsfoia încet, filă cu
filă. Asupra uneia a stăruit
mai mult. Era vorba acolo
de elevul ei Marin. însem-
nările arătau că băiatul a
neglijat in ultimul timp în.
vățătura: nu vine regulat la
școală, nu-și pregătește lec-
țiile, este nedisciplinat. Tre-
buie să vadă mai îndeaproape
ce se petrece cu el, ce spun
părinții lui. Ii va vizita, aed.
Pe Marin îl cunoștea bine.
Ii cunoștea și părinții.
Era convinsă că ar da rezul-
tate minunate dacă ar fi mai
mult supravegheat de părinți.
Părinții lui, insă, se lasă co-
pleșiți de treburi casnice in
care-l antrenează și pe el, ne-
glijînd complet pregătirea lui
școlară.
Ea le vorbise elevilor săi
despre regimul de zi. Cum
să-și organizeze munca, cum
să învețe. S.a dus la elevi în
vizită tocmai să vadă dacă in-
dicațiile ei sint respectate.
Pentru Marin mai avea un
semn de întrebare : de ce nu
vine regulat la școală. In a.
jun, băiatul lipsise. Se spunea
în clasă că ar fi bolnav.
Diriginta se așteptase, prin
urmare, să-l găsească în
pat. Dar, spre surprinderea ei,
de cum a deschis poarta l-a
zărit In curte. După o clipă au
apărut și părinții lui. Discuția
dintre ea și părinți a pornit de
la acest fapt.
— De ce n-a venit fiul dvs.
la școală ? — i-a fost prima
întrebare.
— Păi, să vedeți, tovarășă
dirigintă — a răspuns mama.
E cam bolnav... A răcit.
De fapt, nu răcise. Diriginta
și.a dat seama că părinții l-au
reținut acasă pentru a le da
ajutor in gospodărie. Se pre-
găteau și acum să-l trimită
după cumpărături.
Deși supărată de atitudinea
părinților, diriginta și.a păs-
trat calmul. Pe un ton așezat,
domol, le-a arătat greșeala pe
care o săvirșcsc reținlnd co.
M. ILEA
(Continuare în pag. 3)
sionale se pregătesc muncitori nu-
mai ptntru marile întreprinderi,
urmează să se lărgească rețeaua
școlilor de meserii și a școlilor agri-
cole, potrivit specificului fiecărei
regiuni.
Școlile agricole care, în general,
funcționează în cadru! școlilor de 7
ani, sub conducere unică, sînt am-
plasate pe lîngă gospodării agricole
colective și de stat, care pot asigura
o bună instruire practică a elevilor.
In aceste școli predarea obiectelor
de cultură generală este asigurată
de către cadrele didactice de la șco-
lile de 7 ani din localitate, în timp
ce predarea obiectelor de cultură
tehnică și de tehnică generală și in-
struirea practică a elevilor sînt asi-
gurate de specialiștii și inginerii care
lucrează în.gospodăriile agricole res-
pective.
Anul acesta funcționează școli a-
gricole în următoarele localități :
Buftea, raionul Răcari, Albești, raio-
nul Trusești, Ardud, raionul Satu-
Mare, Priboieni, raionul Topoloveni,
Ceptura, raionul Cricov, Cuza Vodă,
raionul Călărași, Drăgănești, raionul
Drăgănești, Ivești, raionul Liești, Lă-
zarca, raionul Gheorghieni, și Caran-
sebeș.
Pentru pregătirea de agricultori,
horticultori și viticultori va trebui
ca, în cel mai scurt timp, în fiecare
regiune să funcționeze 3—4 școli a-
gricole, în care tinerii din mediul ru-
ral vor învăța să folosească cele mai
noi metode în munca agricolă.
In prezent, sfaturile populare stu-
diază posibilitatea dezvoltării rețelei
școlilor agricole. In viitorul an șco-
lar, potrivit propunerilor sfaturilor
populare, vor lua ființă încă 13 școli
agricole în regiunile București. Pi-
tești, Craiova, Iași, Constanța și
Ploești,
Pregătind consfătuirile raionale
O CERINȚĂ
IMPORTANTĂ
Au fost date publicității de
cuiînd noile instrucțiuni ale
Ministerului Invățămînlului
și Culturii privind organizarea
consfătuirilor raionale ale cad’e-
lor didactice. Experiența acumu-
lată pînă acum a arătat că sînt
necesare măsuri care să doiermi-
ne desfășurarea in mai bune con-
dițiuni a lucrărilor consiătuir.lor,
pentru a face ca ele să aducă un
sprijin mai larg la îmbunătățirea
muncii instructiv-educative.
Constatîndu-se că discutarea
problemelor școlare în consfă ui-
rile raionale este mai rodnică a-
tunci cînd sînt lua.e în conside-
rare rezultatele globale ale unui
an întreg, s-a hotărît ca aceste
consfătuiri să aibă loc numai o
dată pe an, după încheierea
cursurilor, atunci cînd se poate a-
precia întregul tablou al activită-
ții, cînd se pot trage concluzii ba-
zate pe cunoașterea mai cuprin-
zătoare a faptelor. Se creează in
felul acesta condiții pentru ridi-
carea nivelului științific al discu-
țiilor în consfătuiri, cerință sub-
liniată de noile instrucțiuni.
Ridicarea nivelului științific al
consfătuirilor nu este numai o ce-
rință a instrucțiunilor. Ea este și o
dorință a tuturor învățătorilor și
profesorilor care vor să tragă un
folos cît mal mare din această
analiză largă a activității desfă-
șurate intr-un întreg an școlar.
Plecînd de la consfătuiri, fiecare
învățător și profesor vrea să con-
state că a învățat cît mai mult, că
a primit un ajutor concret în re-
zolvarea propriilor lui sarcini.
Cerința de a ridica nivelul ști-
ințific al discuțiilor are bază
reală, puternică. A fost prelungi-
tă durata de școlarizare, au fost
îmbunătățite planurile și progra-
mele de învățămînt, a început ac-
țiunea de politehnizaie a școlilor,
s-au luat o serie de măsuri pentru
înlăturarea supraîncărcării elevi-
lor și cadrelor didactice etc. In
aceste condiții se poate face mal
mult pentru îmbunătățirea conți-
nutului muncii, pentru perfecționa-
rea metodelor de predare, ridica-
rea într-o măsură holărîtoare a
nivelului ideologico-științific al
pregătirii elevilor. In realizarea a-
cestor sarcini rolul cel mai însem-
nat revine pedagogilor. Consfă-
tuirilo din anul acesta trebuie să 1
ajute tocmai în această privință.
După ce cîțiva ani la rînd s-au
întîlnit în consfătuiri raionale, ma-
rea majoritate a învățătorilor și
profesorilor au învățat să prețu-
iască valoarea discutării in colec-
tiv a problemelor școlare. Cons-
fătuirile i-au obișnuit pe cei mai
mulți învățători și profesori să pri-
vească cu spirit critic tot ceea ce
înfăptuiesc ei și întregul coleciiv
din care fac parte, să manifeste
interes pentru întreaga activitate,
nu numai pentru ceea ce se refe-
ră direct la preocupările lor — și
acesta este un fapt important în
procesul creșterii nivelului profe-
sional al pedagogilor noștri.
Noile instrucțiuni cer acum să
se facă un pas mal departe, să se
meargă în profunzime, să se ridi-
ce nivelul științific al discuțiilor.
Se știe că numai pe baza acti-
vității concrete din școli organe-
le de învățămînt pot elabora în-
drumări care să ducă la îmbună-
tățirea generală a activității. A-
supra desfășurării muncii concre-
te din școli poate să facă cele
mai atente și mal concludente
constatări învățătorul sau profe-
sorul care muncește efectiv cu e-
levii.
Trebuie să recunoaștem Insă că
nu întotdeauna consfătuirile au
însemnat un prilej de valorificare
a acestor constatări — și aceasta
din cauza formalismului care s-a
manifestat de multe ori în lucră-
rile lor.
In multe cazuri referatele pre-
și de
In școlile agricole, a căror perioa-
dă de școlarizare este de 3 ani, ele-
vii primesc o pregătire tehnică co-
respunzătoare aceleia din școlile
profesionale. In afară de pregătirea
tehnică profesională ei își însușesc
cunoștințe de matematică, de agri.
mensură, de fizică și chimie, de geo-
grafie economică, cunoștințe privind
istoria mișcării muncitorești și ele-
mente de economie politică. In pro-
grama acestor școli sînt prevăzute de
asemenea lecții de compunere, de
lectură și de educație fizică. Pregă-
tirea multilaterală a elevilor este
completată prin activitățile organi-
zate in cadrul cercurilor tehnice și al
cercurilor cultural-artistice. Pentru
predarea obiectelor de, cultură gene-
rală, la școlile agricole s-a rezervat
în planurile de învățămînt circa
15 la sută din totalul orelor de în-
vățămînt. Din restul timpului de
școlarizare două treimi sînt rezerva-
te pentru instruirea practică a ele-
vilor, iar o treime este rezervată
pentru predarea diferitelor disci-
pline.
După absolvire, muncitorii pregă-
tiți în școlile agricole vor putea lu-
cra în gospodăriile individuale, în
gospodăriile agricole colective și în
gospodăriile agricole de stat. Cunos-
cînd metodele agrotehnice noi, ei vor
contribui prin cunoștințele lor la
creșterea producției agricole.
Școlile de meserii funcționează, în
majoritatea lor, în cadrul școlilor
profesionale care au trecut de la
Ministerul Învățămîntului și Culturii
la sfaturile populare regionale. In
unele localități ca Giurgiu, Curtea
de Argeș, Piatra Neamț, R. Vtlcea
și Tg. Mureș s-au amenajat clădiri
speciale pentru aceste școli.
zentate de organele de învăță-
mint locale în cadrul consfătuiri-
lor, ca și discuțiile, au arătat rea-
lizările și lipsurile muncii. Dar
mersul înainta al activității nu se
poate determina prin simple con-
siatări, sublinieri, recunoașteri.
Esto necesar ca problemele să
fie discutate pe baza observații-
lor sistematice șl neîntrerupte ă-
supra procesului de învățămînt in
desfășurarea lui, pe baza anali-
zei atente a metodelor și procede-
elor folosite, a rezultatelor obți-
nute. Numai în urma unor obser-
vații sistematice ropetate un pro-
fasor poate veni la consfătuire ca
aprec.eri do valoare, cu propuneri
car să ducă la antrenarea tutu-
ror școlilor în mersul general
înainte al învățămîntului nos'.ru.
Ce s-a întîmplat în multe cazuri
pînă acum ? învățătorii și profeso-
rii au povestit la consfătuiri, cu
lux de amănunte, un caz sau 1-
tul întîlnit în clasa lor, au prezen-
tat un procedeu sau altui pe care
l-au folosit, dar nu au desprins
învățăminte din observarea sau
cercetarea unor procese, a unor
fenomene didactice In dezvoltarea
lor, pentru ca datele prezentate
să poată avea valoarea ui r ob-
servații științifice.
Rareori expunerea a îmbrăcat
formelo obișnuite de prezentare a
unor observații lărgite, extinse pe
cazuri numeroase, cum ar fi de
pildă : „am constatat că ori de
cîte ori...*, sau „folosind metoda
arătată am observat cum, treptat,
elevii mei...” sau „mi-am dat sea-
ma că elevii au înțeles mai ușcr
explicațiile atunci cînd..." Desigur,
pentru a putea vorbi în felul a-
cesta. trebuie să fi făcut observa-
ții atente, problemele respectiva
să te fi preocupat timp mai înde-
lungat, să fi putut ajunge la con-
cluzii generalizatoare.
Mai este un fapt legat de nive-
lul discuțiilor în consfătuiri. Unii
dintre cei caro muncesc bine și ar
putea comunica observații intere-
sante nu iau cuvîntul. De tfceea
se poate ca într-un raion în ca a
munca a mers în general bina
consfătuirile să aibă un nivel scă-
zut. Unii s ar grăbi să spună că.
de fapt, acesta este principalul
— ca munca din școli să meargă
bine. Sîntem și noi de aceeași
părere. Trebuie să ținom însă
seama că dacă nu se aduc în dis-
cuția colectivă problemele ridi-
cate de activitatea din cursul a-
nului școlar, nu se poate face un
pas înainte. Dacă nu sînt expusa
realizările, succesele și căile pa
care au fost obținute, acestea nu
vor fi cunoscute și aplicate în alte
școli ale raionului, deci experien-
ța bună nu va rodi. Raionul poate
rămîne în urmă în anul viitor, căci
nu-și va baza activitatea pe con-
cluzii trase d ntr o temeinică ana-
liză a muncii.
Iată de ce trebuie combătută pa-
sivitatea, de ce trebuie ca fiecare
pedagog să se pregătească de pa
acum pentru o participare activă
la lucrările plenare și pe secții.
Pentru consfăiuirila care vor a-
voa loc la sfîrșitul acestui an tre-
buie să fie valorificate de pe a-
cum cu grijă rezultalele și obser-
vațiile dm etapa, caro a trecut, iar
concluziile la caro s-a ajuns să
fia verificate și întregite în conti-
nuare, pînă la încheierea anului.
Experiența masei de învățători
și profesori esto baza solidă de
susținere pentru toate măsurile
generale care so iau po linie da
învățămînt. Prin consfătuiri, ca-
drele didactice își aduc contri-
buția la elaborarea măsurilor me-
nite să ducă școala spre noi suc-
cese. Acest lucru trebuie să-l aibă
în vedere cadrele didactice acum,
cînd se pregătesc să-și spună cu-
vintul în consfătuirile raionale.
E. M.
■ ll
meseni
Ca și elevii școlilor agricole, ele-
vii școlilor de meserii primesc timp
de 3 sau 4 ani, după specificul me-
seriei, o pregătire tehnică la nivelul
școlilor profesionale de pe lingă în-
treprinderi, însușindu-și totodată și
cunoștințe de cultură generală. După
absolvire, ei vor putea lucra în
cooperative, în întreprinderile gospo-
dăriilor locale, în S.M.T. etc. și vor
executa lucrări pentru deservirea
populației locale.
Pentru a asigura o pregătire cît
mai bună a elevilor din școlile agri-
cole și de meserii, secțiile de invață-
mint și cultură ale sfaturilor popu-
lare au datoria să le acorde tot spri-
jinul în ceea ce privește încadrarea
profesorilor pentru unele obiecte de
învățămînt, in înzestrarea cu mate-
rial didactic, în organizarea unor
laboratoare pentru efectuarea lucră-
rilor practice etc.
După cum se vede, școlile agricole
și de meserii dau tineretului o pre-
gătire temeinică în vederea exercită-
rii unor profesiuni variate. Tocmai
de aceea una dintre sarcinile de
seamă ale cadrelor didactice care
lucrează în școlile de 7 ani și ale
organelor învățămîntului este de a
orienta spre aceste școli un număr
cît mai mare de absolvenți ai clase-
lor a VH-a.
Este necesar ca îndrumarea să
fie făcută din timp, cu pricepere, ți-
nînd seama de înclinațiile elevilor și
de specificul regiunii. In această ac-
țiune trebuie să se lucreze nu numai
cu elevii, ci Și cu părinții lor, pe
baza cunoașterii tipurilor de școli
existente în regiune și a perspective-
lor de extindere a rețelei lor.
Jng. EMIL RIZESCU
director adjunct tn Ministerul
învățămîntului șl Culturii
70 DE ANI
DE LA NAȘTEREA LUI
Izvor neprefuit
de învățăminte
La 13 martie s-au împlinit 70 de
ani de la nașterea marelui pe.
dagog sovietic Anton Semeono-
vlcl Makarenko. Viața șl bogata
lui activitate, lupta pe care a desfă-
șurat.o și rezultatele pe care le.a ob-
ținut constituie un exemplu măreț de
slujire a intereselor oamenilor muncii,
de principialitate și perseverență în
urmărirea mărețelor Idealuri ale pro.
greșului social.
fn procesul nimicirii vechii orinduirl,
a vechilor concepții șl al făuririi și
dezvoltării ortndulrll socialiste, Maka-
renko, cu simțul fin ți imaginația ele.
râ a Inovatorului, a sezisat întreaga
semnificație pedagogică a schimbărilor
uriașe ce s-au produs în toate dome,
niile vieții sovietice. Bazlndu.se pe în.
vățătura marxist-leninistă despre sco.
pul educației comuniste, el a căutat și
a găsit metode și procedee care să
asigure formarea omului de tip nou.
Ideile sale despre educație au constl.
tuit o serioasă contribuție la dezvolta-
rea pedagogiei sovietice, păstrîndu-și
pe deplin actualitatea și în zilele
noastre
Activitatea teoretico.pedagogică și
literară a lui Makarenko este deosebit
de valoroasă, tnsemnînd un Izvor
neprefuit de învățăminte in munca de
educație comunistă a tinerel generații.
Operele lui, tn care este generalizată
bogata experiență de făurire a omului
de tip nou, de formare a caracterului
comunist sînt cunoscute și studiate nu
numai tn Uniunea Sovietică și în ță-
rile de democrație populară, ci In în-
treaga lume progresistă. Pătrunse de
un profund umanism socialist, de opti.
mlsm pedagogic, aceste opere arată că
tn flecare copil, oricit de dificilă ar
părea educarea lui, există trăsături
pozitive, a căror valorificare face po-
sibil ca fiecare tînăr să poată deveni
un om de Ispravă, un membru prețios
al societății- Scrierile lui Makarenko
reflectă totodată lupta lui consecventă
și hotărttă împotriva aspectelor înve.
chite ale muncii educative, Împotriva
ideilor, metodelor și procedeelor străi.
ne educației comuniste.
Dar nu numai moștenirea pedagogi,
că a lui Makarenko, nu numai operele
lui exercită o mare influentă pozitivă.
O asemenea influentă exercită șl e-
xemplul vieții sale. Imaginea lumlnoa.
sa a personalității iul.
Makarenko și-a consacrat întreaga
viață, cu însuflețire și devotament ne.
mărginit, cauzei oamenilor muncii,
încă înainte de Marea Revoluție So-
cialistă din Octombrie, în condițiile
grele ale Rusiei țariste, el a desfășu-
rat o bogată șl multilaterală activitate
educativa, considerînd munca sa drept
parte integrantă a luptei generale a
clasei muncitoare. în timpul revoluției
din 1905, școala din Kriukovo, unde
preda el, devenise centrul local al ac.
tlvitățll revoluționare.
Firește însă că abia după victoria
Marii Revoluții Socialiste din Octom-
brie s-au creat condiții obiective pen.
tru o adevărată muncă Inovatoare în
domeniul educației. In colonia „Gorki“
șl, mai tlrziu, tn comuna „Dzerjlnski",
Makarenko a reeducat și a format a-
devărațl patrioti din mii de copil șl
tineri, devenlțl delincventi tn urma sl.
tuatiei grele create de războiul civil.
La început, tn colonia „Gorkl“, Maka-
renko a tntîmpinat nenumărate greu-
tăți, a indurat lipsuri. Nimic nu I-a
descurajat Insă. Lupta tmpotriva greu-
tăților i-aoțelit voința, încrederea fn
puterea educației. El a creat miilor de
copil alungați din familiile lor de soar-
ta nemiloasă o viață fericită, plină de
conținut, de emoții și bucurii. Le-a fost
părinte, prieten înțelegător, educator
sever șl exigent, urmărind cu multă a.
tentie lupta și schimbările ce se pe-
treceau în sufletele lor. Datorită unei
munci tenace șl perseverente, Maka.
renko a reușit să formeze In coloniile
UN MARE PEDAGOG NOVATOR
Odată, aievll din clasa a V-a
a unei scoli din Moscova au
scris □ compunere cu tema
„Ca vreau aă fiu*. Cel mal mulțl
dintre ei visau să devină marinari
sau aviatori. Alții șovâlau să-șl
aleagă o profesiune : pe lume sînt
atîtea meserii interesante 1 Dar
unul dintre el a scris cu hotârîre:
„Doresc sâ fiu ața ca Makaren-
ko*. Cu puțin timp înainte băiatul
citise „Poemul pedagogic*.
Această carte a lui Makarenko
este Îndrăgită de toți cei care o
citesc. Ea nu e scrisă tn versuri,
dar o citești ața de parcă ar fi
Intr-adevâr un poem — cu attta
ardoare, cu atita forță pasionată
vorbește ea despre devenirea o-
mulul.
...Toamna anului 1920. Vremea
grea a războiului civil țl a ruinei.
Prin țară rătăcesc copil vaga-
bonzi — unii ți-au pierdut părinții
in învălmășeala evacuării, alții
au rămas orfani în timpul războ-
iului, pe alții mizeria i-a aruncat
în stradă încă înaintea revoluției.
Ei trebuie înapolațl societății, tre-
buie sâ devină oameni cinstiți.
Pedagogului Anton Makarenko,
om perseverent și plin de bârbă-
țle, 1 se încredințează sarcina de
a crea o coloirie pentru „dallnc-
venți minori*.
Șl tată primii pași al coloniei.
Zile pline de insuccese. Cercetări
perseverente, nopți tntregl de gîn-
durl, permanente discuții cu sine
însuți. Cu ce trebuie să începi,
cum trebuie sâ lucrezi ?
Primii patru tineri au nimerit în
colonie pentru jaf prin spargere,
doi erau învinulți de furt. După cî-
tâva vreme a sosit un nou grup
de vagabonzi înfometați și zdren-
țăroși.
Makarenko era un om uimitor
de ager, el știa sâ vadă în fiecare
copil trăsăturile cele mal tâlnuite,
știa sâ găsească pînă și în copilul
In aparență cel mai fără de nă-
dejde coarda care putea sâ ră-
sune puternic și curat. I-a încre-
dințat lui Semeon Karabanov bani.
MAKARENKO
ȘTIRI
DIN ȘCOLI
lui puternice colective de tineri, co-
lective care deveneau factorul principal
de educare a membrilor lor. După ce
i-a vizitat pe coloniști, după ce a vă-
zut rezultatele muncii educative din
colonie, Maxim Gorki a scris : „Cine
ar fi putut sa transforme atît de mult,
să reeduce sute de copii atît de crud
și de jignitor persecutați de soartă ?
Organizatorul și directorul coloniei
este A S. Makarenko. El este, fără
îndoială, un pedagog talentat. Co-
loniștii ii iubesc și vorbesc despre
el cu atîta mîndrie, de parcă ar fi
creația lor '
In timpul șederii mele în Uniunea
Sovietică am avut prilejul să întâlnesc
cîțiva colaboratori ai lui Makarenko.
Toți, fără excepție, vorbeau cu o caldă
însuflețire și admirație nu numai des-
pre pedagogul Makarenko, ci și des.
pre omul minunat care a fost acesta.
Mi_a rămas vie în amintire întîlnirea
cu un artist din Leningrad care a lu-
crat cu Makarenko timp de doi ani în
comuna „Dzerjlnski". Acesta ne a des-
tăinuit că, înainte de a ajunge în co-
mună, asculta cu neîncredere cele ce
se povesteau despre rezultatele educa,
tive obținute de Makarenko. Curlozita.
tea I-a indemnat să plece în comună.
In momentul întîlnirii cu Anton Se-
meonovici, a fost frapat de personali-
tatea acestuia. Atitudinea simplă, po-
liticoasă, umană șl totodată hotărită a
marelui pedagog La Impresionat pu-
ternic El ne-a povestit că Makarenko
discuta rar și puțin despre sine. Se
puneau în discuție munca, activita-
tea, procedeele educative. Viața bo-
gată și interesantă a comunar-
zilor era organizată pînă la cele
mai mici amănunte, fără ca elevii să
albă Impresia că sînt „educați" în
mod special. Flecare moment al vleț'l
colectivului era astfel organizat fncît
să influențeze pozitiv asupra comunar-
zilor. însuși Makarenko era foarte
atent ca orice gest, orice mișcare,
orice vorbă a lui să aibă efecte for-
mative asupra elevilor săi.
Am avut prilejul să întîlnesc și un
fost elev al lui Anton Semeonovici. La
clubul studențesc al Institutului „Her.
zen“ din Leningrad se organizase un
simpozion despre ideile pedagogice ale
lui Makarenko. Intre timp, un
student a descoperit că la școala mili-
A. M. Gorki șl A .8. Makarenko tn mijlocul unul grup de co loniștl (Kuriaj, 1923).
„Știu câ ești un om tot atît de cin-
stit ca și mine* — i-a spus el, !n-
țelegînd ae forță se ascunde în
inima înflâcâratâ și curajoasă a
tînărulul. Și chiar prin aceasta, ca
râspuns la această încredere, Ka-
rabanov a devenit un om cinstit.
Sau iată povestea a doi băieți,
cele mai mari haimanale din co-
lonie — Galatenko și Volkov. Nici
unul din el nu știa șl nu voia sâ
facă nimic. Dar Makarenko a știut
sâ trezească și în ei trăsăturile
cele mal adînc ascunse, mindria
adormită și le-a arătat în mod
convingător ce bucurie ti dă omu-
lui faptul câ meritâ prețuirea șl
dragostea tovarășilor, cit de sin-
gur se simte cel care este lipsit
de aceasta.
Makarenko a educat ți prin pri-
virea lui prietenoasă ți caldă, și
prin cuvinte mînioase și disprețui-
toare, și prin atenția stăruitoare
iațâ de flecare, chiar tațâ de cel
mai mic ți mai neînsemnat colo-
nist. Inovator șl pedagog îndrăz-
neț, Makarenko a dovedit ce
uriașă forță transformatoare are
munca în educație, cît de impor-
tant este să-f unești pe copil In-
tr-un colectiv adevărat.
La șase ani după înființarea co-
loniei, tn fata pedagogului a fost
pusă o nouă sarcină. In apropiere
se găsea o altă colonie pentru
orfani, părăsită, înnămolită, lipsită
de orice ordine sau disciplină. I-a
fost predată lui Makarenko. Acum,
pentru a-i educa pe acești noi e-
levi ai săi nu l-au mal trebuit
ani mulți sau eforturi grele. Chiar
prima întîlnire cu colectivul strîns,
unit, i-a uimit pe cei noi. El au
simțit că se poate trăi altfel și au
început să se străduiască din toa-
te puterile sâ trăiască o viață
nouă, curaiă și folositoare.
In colonie, colectivul a devenit
principalul educator. Dezaproba-
rea lui era temută, aprobarea lui
ti umplea pe coloniști de mîn
drie. Tocmai lăurirea colectivului
— activ și iubitor de muncâ, ma-
tară „Suvorov" lucrează un profesor
care timp de 4 ani a fost elevul Iul
Makarenko în comuna „Dzerjinskl".
S a hotârit să fie invitat la simpozion.
Acest fapt a trezit un viu Interes tn
rîndul studentilor. Sala a fost arhipli-
nă. La sosirea tovarășului căpitan Or.
Iov (așa se numea fostul elev al Iui
Anton Semeonovici), publicul a izbuc.
nit în aplauze furtunoase. Chiar după
ce s-a deschis ședința și a început ci-
tirea referatelor, ochii și atenția pu
blicului se îndreptau spre Orlov. Deo-
dată, pe neașteptate, cineva strigă :
„Să.l auzim pe tovarășul Orlov !“ A.
plauze entuziaste au întrerupt refera-
tul și Orlov a fost nevoit să vorbeas-
că. A vorbit interesant, cu ceva din
umorul sănătos al lui Anton Semeo-
novici A răspuns Ia nenumărate între-
bări. In „delincventul" de odinioară
am cunoscut un om minunat, un ade-
vărat caracter comunist. Astfel de
roade a dat munca plină de abnegație
a lui Makarenko !
In fața noastră au reînviat perso-
najele, situațiile din „Steaguri pe tur-
nuri", a reînviat viața aceea în care
colectivul avea rolul activ, ca și artis-
tul pe scenă, Iar Makarenko, regizorul
vieții, urmărea evenimentele din dosul
culiselor. Și totul se întlmpla așa cum
intenționa și prevedea Anton Semeo-
novici. Tovarășul Orlov vorbea cu în-
suflețire despre talentul, despre măies-
tria pedagogică a marelui pedagog și
sublinia că această măiestrie s-a for-
mat în cursul unei munci îndelungate
și susținute.
fn adevăr, Makarenko s.a ocupat
îndeaproape și în mod direct de toa-
te problemele principale ale coloniei.
Cunoștea și îndruma nu numai ac-
țiunile instructlv-educative, cl și pro-
blemele de producție. El coordona
planurile de producție, discuta și e.
labora proiecte de muncă, urmărea
rezultatele obținute. Colaboratorii și
elevii săi îșl amintesc că lucra în
biroul său plnă noaptea tîrziu și,
cu toate acestea, se scula deodată
cu întreaga colonie. Toate acțiunile
erau conduse și îndrumate de el,
realiztndu.se tn practică acel centru
al colectivului despre care ne vor.
bește tn lucrările sale. Așa cum
spune Gorki, el vedea tot, cunoștea
pe fiecare colonist, caracterizîndu-1
nifestlnd cerințe îndreptățite și în-
totdeauna la fel de atent — lată
ce socotea Makarenko drept vic-
toria lui, drept cea mai importan-
tă dintre realizările sale.
Este șl o altă problemă către
care Makarenko se întorcea ne-
obosit : „proiectarea* personalită-
ții umane. Această idee a preocu-
pat mult timp pedagogia rusă.
Makarenko exprima în modul ur-
mător această idee proiundă șl
deosebit de importantă pentru e-
ducatori : „Atunci cînd 11 vedeți
pe elevii voștri — băieți sau fete
— trebuie să știți să vă imaginați
mal mult dectt apare în fața ochi-
lor...* Studierea copilului, pricepe-
rea de a înțelege în ce constă mie-
zul personalității date, al caracte-
rului dat, priceperea de a făuri
noi trăsături de caracter ți de a
stabili ce stingherește înflorirea
deplină a capacităților pe care
le are copilul — aceasta este una
din principalele probleme ale e
ducatiei.
Ml s-a întîmplat odată să citesc
caracterizările pe care le-a făcut
Makarenko unor tineri educați de
el, în momentul cînd părăseau
colonia ți se pregăteau să intre în
învățămîntul superior. „Om cu
simțul colectivului*, „tovarăș mi-
nunat', „sincer”, „fără nici o urmă
de egoism* — aceste caracteri-
zări ți altele asemănătoare răsu-
nau ca cel mal înalt elogiu. Prin
expresia „om cu simțul colectivu-
lui', Makarenko înțelegea foarte
mult : un bun membru al colecti-
vului, adică un om pentru care
cuvîntul „eu* nu poate șl nu tre-
buie să stea niciodată mai presus
decît cuvîntul „noi*, pentru care
preocuparea de sine stă întotdea-
una pe al doilea plan, după pre-
ocuparea pentru tovarăși, pentru
colectiv, pentru patrie.
Foștii coloniști au confirmat, prin
viața și prin munca lor, fiecare
cuvînt al aprecierii date de profe-
sorul lor. Cititorii „Poemului peda-
gogic* îșl amintesc de Burun, car-
tofor și hoț, care a devenit apoi
fn cîteva cuvinte ca șl cum l.ar fi
făcut o fotografie, un instantaneu.
Pe Ungă această muncă practică
de toate zilele, Makarenko a des-
fășurat și o bogată activitate de
propagandă pedagogică. A dus o
luptă hotărttă împotriva pedologilor,
a dat îndrumări și sfaturi multor pe.
dagogl și părinți din Uniune, a pri-
mit scrisori chiar din America, prin
care unii părinți îl cereau sfatul cu
privire la educarea copiilor.
Marele merit al lui Makarenko
este faptul că el a reușit să
generalizeze experiența pozitivă a.
cumulată în coloniile lui și în alte
instituții de educație fruntașe din
Uniunea Sovietică în privința educa-
ției comuniste a tinerei generații.
Chiar și în operele sale literare, în
imagini artistice, se generalizează a.
ceasta strălucită experiență pozitivă.
Operele lui Anton Semeonovici
sînt Iubite și studiate de către ca.
drele didactice din patria noastră.
Ele constituie un ajutor prețios tn
munca noastră educativă. Se poate
afirma în această privință că, mai
cu seamă în domeniul educației mo-
rale a elevilor, nu se întîlnește la
noi experiență pozitivă în care să
nu recunoaștem, într.o formă sau
alta, influența ideilor Iui Makarenko.
fn problema formării colectivului de
elevi, a educării disciplinei conștien-
te, a educației prin muncă, tn pro.
blemele educației copiilor în familie,
precum și tn formularea principiilor
care stau la baza educației morale,
operele lui Anton Semeonovici Ma-
karenko constituie un izvor prețios
din care se inspiră nu numai peda-
gogii teoreticieni, cl și mii și mii de
educatori. Pe lingă o serie de Indi-
cații practice concrete, aceste opere
ne ajută în formarea unei concepții
pedagogice pe baza căreia putem
desfășura o activitate educativă crea>
toare, țintnd seama de situația con-
cretă a școlilor noastre.
Vom păstra neștearsă amintirea a.
cestui mare pedagog și artist, cin.
stindu-l opera și aplictnd în practi-
că învățătura Iul.
Conf. univ. ANDREI DANCSULY
Cluj
sprijinul de nădejde al lui Maka-
renko. In întunecatul au 1941 el a
plecat pe front, a luptat la Stalln-
grad, a participat la luarea Kâ-
nigsbergului și a terminat războ-
iul cu gradul de colonel.
Cel mal violent, cel mal neîm-
blînzit dintre tinerii educați de
Makarenko, cel mai viu poate din-
tre eroii „Poemului*, Semeon Ka-
rabanov, șl-a închinat viața edu-
cației copiilor. El a devenit peda-
gog, conducătorul unei case de
copii. In timpul războiului Semeon
s-a înrolat în rîndurlle Armatei
Sovietice, a fost grav rănit, iar a-
poi s-a întors din nou la munca
Iul dragă.
Alexandr Zadorov a venit în co-
lonie cu primul grup de „delinc-
vent! minori*, neascunzînd depli-
nul său dispreț față de colonie,
față de educatori, față de muncă,
față de orice pe lume. Și în minu-
natele, negrăit de adevăratele ți
convingătoarele pagini ale cărții
el a devenit cel mai bun prieten
și ajutor al lui Makarenko, mîn-
dria coloniei. Acum, Zadorov lu-
crează ca inginer hidrolog la
Tallnn.
Au trecut 19 ani de la moartea
lui Anton Makarenko. Dar, cînd
citești cărțile sale, îți dai seama
că totul este viu — fiecare Idee,
fiecare sfat, fiecare concluzie. Ni-
mic n-a îmbătrînit, nu s-a acoperit
de praf, n-a prins rugina vremii,
toate răsună așa de parcă au fost
create astăzi, de parcă ți tn anii
noștri autorul acestor cărți — ce-
tățean, scriitor, pedagog — a lup-
tat, s-a războit, a învins ți a con-
struit împreună cu poporul lui.
Cărțile lui sînt profund iubite de
popor, sînt primite cu o fierbinte
recunoștință de profesori. Tot ceea
ce a creat gîndlrea sa, experien-
ța sa. îmbogățește știința șl prac-
tica sovietică, slujește cu credin-
ță educatorului în munca sa atît
de nobilă.
FRIDA V1GD0R0VA
• O INTERESANTA ȘEDINȚA a
avut loc în cadrul cercului pedagogic
al învățătorilor care predau la clasa
a 11-a din orașul Sibiu. In prima
parte a ședinței s.a prezentat un re-
ferat despre prevenirea gieșelilor de
ortografie apoi s-au ținut două lecții
practice : una de citire și alta de
educație fizică.
• EXPERIENȚE INSTRUCTIVE fac
membrii cercului ,,Tinerii miciurlniști"
de la școala din satul Mânu, comu.
na Izvorălu, laionut' Turnu Seve. in.
Pentru a încerca puterea de germina-
ție a semințelor, ei au pus la în-
colțit diferite soiuri de semințe. Ob-
servațiile făcute șl le notează în ca-
iete speciale.
•	UN ATRACTIV COLȚ VIU al na.
turil se află la școala elementară cu
limba de predare maghiară din comu.
na Seuca, raionul Tirnăveni. Aci se
găsesc 14 acvarii cu diferite soiuri de
pești, printre care și pești meditera.
nleni și tropicali.
•	O EXPOZIȚIE DE LUCRĂRI ale
elevilor s.a organizat la școala ele.
mentară din satul Giulus, raionul Tir-
năveni. La această expoziție s.au
prezentat împletituri și cusături, cio.
plituri In lemn, precum șl obiecte lu.
erate din argilă, hirtie etc.
•	EMISIUNI TELEVIZATE PENTRU
ELEVI au loc la școala de 7 ani nr.
46 din București. In cadrul acestor
emisiuni elevii văd filme de desene
animate, filme documentare și alte
programe artistice speciale pentru ei.
• FAMILIA POATE și trebuie să
contribuie la înlăturarea. supraîn.
că.-cării ele\ Hor. Pornind de la acest
fapt, cadrele didactice din orașul Baia
Mare, tn colaborare cu filiala S.R.S.C.,
au organizat un lectorat pentru pă.
rlnțl compus din 6 conferințe pe ■-
ceastă temă.
•	NUMAI IN CURSUL ULTIMILOR
DOI ANI, în raionul Gllort s.au con-
struit li localuri noi de școală. Alte
localuri sînt la finisaj. Aceste reali-
zări au înlesnit cuprinderea în școală
a tuturor copiilor de vîrstă școlară
din raion.
•	PĂRINȚII elevilor școlii de 7 ani
nr. 3 din Poiana Țapului șl.au exprl.
mat hotărîrea de a sprijini construirea
unui nou local de școală în localitate.
Construirea acestui local va începe
In curînd.
•	O ȘCOALA NOUA S.A CON-
STRUIT în comuna Tudor Vladlmi.
rescu din regiunea Galați. Prin a.
ceasta s.au creat condiții pentru cu-
prinderea în clasa a V-a a tuturor
absolvenților clasei a IV.a din co-
mună.
•	UN NOU LOCAL DE ȘCOALA,
înzestrat cu mobilierul necesar, a fost
dat în folosință în satul Marga. co-
muna Godeanu, raionul Turnu Se-
verin.
•	IN CURIND VOR ÎNCEPE LU.
CRARILE pentru lărgirea localului
școlii de 7 ani nr. 1 din Lupeni. Lu.
crările vor fi efectuate cu sprijinul
cadrelor didactice, al elevilor și al
părinților.
• PROBLEMELE TRANSFORMĂRII
SOCIALISTE A AGRICULTURII ocu-
pă un loc de frunte în repertoriul e.
chipelor artistice ale muncitorilor din
învâțămînt și cultură din orașul șl
raionul Roman. Pedagogii pun în
scenă piese de teatru, scenete, cu.
plete, execută coruri care contribuie
la atragerea țăranilor muncitori pe
făgașul socializării agriculturii.
• FORME VARIATE DE ACTIVI.
TATE cultural.educativă folosesc pe-
dagogii din comuna Dagîța, regiunea
Iași. Prin adunări cu părinții elevilor,
prin conferințe interesante, prin au.
dițil colective la radio, panouri com-
parative, gazete cetățenești. ei
popularizează în mijlocul țăranilor
muncitori avantajele lucrării în comun
a pămlntulul.
• O ÎNTRECERE INTERESANTA
are loc între căminele culturale și ca-
sele de citit din satele Sălciua de
Sus, Sălciua de Jos, Sălciua Valea
Largă și Sălciua Subplatră din raionul
Cîmpeni, în scopul activizării echi.
pelor de teatru, de dans, de cor etc.
(După corespondențele tovarășilor
I. ALBESCU.Sibiu, M. 1. URSU.
LESCU. satul Mânu, ȘT. COVRIG.
Tîrnăveni. A. ȘEULEAN.satul
Giuluș, Șt GLEB.București, LIVIU
HOSU.Baia Mare, I. V. BERCA.
Tg. Cărbunești. GH. IVAN-Poiana
Țapului, M. DONCIU.comuna T.
Vladimlrescu. N. ARMULESCU.
comuna Godeanu. D. PAUNESCU.
Lupeni, N. BOTEZATU.Roman, I.
TRIFAN.comuna Dagîța, I. LEAHU-
Cîmpeni),
Formafil artistice
fruntașe
Printre formațiile ar.
tistice de amatori
ale muncitorilor
din învătămînt care au
o activitate rodnică, un
repertoriu bogat și va-
riat, se numără și echi-
pa de teatru a comite-
tului sindical raional O-
radea. Din anul 1949.
cînd a luat flintă, și
pînă tn prezent, această
echipă a dat un număr
de 143 de spectacole. În-
drumătorul și animato-
rul el este profesorul
Eugen Groza.
Repertoriul echipei cu.
prinde 14 piese. Este de
remarcat faptul că,
printre acestea, trei
piese sînt creatii origi-
nale ale profesorului
Eugen Groza: „Cînd ră-
sare soarele", „întrece-
rea lor" și „Cînd va
suna clopoțelul". Piesa
într-un act „Cînd va
•una clopoțelul" ne
bucură de mare succes
în rîndurlle cadrelor di-
dactice, tratînd proble-
me legate de munca șl
viata lor. De asemenea,
în repertoriul echipei se
înscriu piesele „O seri,
aoare pierdută". „O
noapte furtunoasă” și
„D-ale carnavalului" de
I. L. Caragiale. Minerii
din Suncuiuș, Bratca și
Sărmășag, țăranii colec-
tiviști din Mădărași, Ba-
tar, Tăut, Drăgești, Ucu-
rlș, Ceplu, Cefa, Sanis-
lau, muncitorii între-
prinderilor din Aleșd,
Beiuș, Marghlta și Șim.
1eu au urmărit măies-
tria artistică a membri-
lor acestei echipe de
teatru în spectacolele cu
piesele „Revizorul*' de
Gogol, „Piaton Krecet**,
de Korneiciuk, ,,Doc.
tor fără voie*4 de Mo-
Scenă din „Doctor fără voie", piesă Jucată de echipa de teatru
a pedagogilor din Oradea
O chemare către
utemiști, pionieri
și școlari
Comitetul Central al U.T.M., Ministerul învățământului și Cul-
turii, Ministerul Industriei Petrolului și Chimiei și Ministerul In-
dustriei Bunurilor de Consum a u adresat ponierilor și școlarilor, pre-
cum și utemiștilor și elevilor d in școlile medii o chemare in legă-
tură cu inițierea unei campanii de strîngere a maculaturii de hirtie.
Iată textul acestei chemări :
Utemiști, pionieri și școlari I
Cine dintre voi nu știe clte
întrebuințări i se dau lemnului ?
De la penar și pînă la hîrtia din
care se iac cărți șl băiete, de la
scindările trebuitoare șantie-
relor de construcții Și pînă la
stîlpii folosiți în minele de
cărbuni, peste tot este nevoie
de lemn. Pentru aceasta, voi pio-
nieri și școlari, utemiști și elevi
din școlile medii, puteți aduce
aportul vostru la sporirea canti-
tăților de lemn necesare constru-
irii de noi și noi case, școli și
fabrici.
Unul dintre mijloacele prin
care se pot elibera pentru alte
nevoi cantități suplimentare de
lemn îl constituie economisirea
într-o măsură mai însemnată a
lemnului ce se întrebuințează la
fabricarea hîrtiei. Dacă în indus-
tria noastră de hirtie ar crește
la 20 la sută procentul de folo-
sire a maculaturii, se va putea e-
libera pentru alte necesități o.
cantitate de peste 20.000 de tone
de material lemnos. Iată, deci,
ce importantă are pentru econo-
mia tării noastre stringerea ma-
culaturii de hirtie-
In acest scop, voi pionieri și
școlari, utemiști și elev! din șco-
lile medii, sinte/i chemati să
strîngețl și să predați depozite-
lor raionale ale D.C.A. hîrtia care
în vederea desfășurării în bune condițiuni a acestei importante
acțiuni patriotice, este necesar să se organizeze acțiuni perma-
nente de colectare a hîrtiei în școlile elementare și medii din orașe
și centre muncitorești, iar în raport cu posibilitățile și în școlile ele-
mentare de la sate. Se vor iniția întreceri trimestriale între grupe și
detașamente de pionieri, între unități pionierești, precum și intre
organizațiile de bază U.T.M. din școlile medii, pentru a se strînge
din locuințe, instituții și întreprinderi manuale școlare ieșite din uz,
caiete întrebuințate, ziare și reviste, carton care nu mai este de fo-
losință etc.
La fiecare sfîrșit de etapă a campaniei de colectare, comitetul
raional U.T.M. și secția de învățămînt a sfatului popular raional,
pe baza rezultatelor obținute, vor acorda pionierilor și școlarilor pre-
mii constînd în echipament sportiv, cărți, caiete și alte obiecte, or-
ganizînd de asemenea excursii pentru acei care s-au evidențiat.
Prima etapă a campaniei va avea loc între 15 martie și 31 mai
continuîndu-se și in perioada vacanței de vară In taberele de pio-
nieri și școlari, iar de la 1 octombrie va începe campania pe anul
școlar 1958—1959, care se va desfășura în cadrul trimestrelor șco-
lare'
Reîncepe activitatea
pe lotul școlar
(Urmare din pag. 1)
Elaborarea planului de cultură în
concordantă cu cerințele programei
— stabilirea asolamentelor, a soiuri-
lor de plante care urmează sa fie
cultivate — stabilirea muncilor ce
vor fi efectuate în diferite etape, a
lucrărilor pe care trebuie sa le exe-
cute elevii fiecărei clase, împărțirea
acestora în echipe au o importanța
deosebita pentru buna desfășurare a
activității. Este necesar ca cele sta-
bilite în planul de cultură să fie res-
pectate cu strictețe, pentru că numai
așa activitatea pe parcelă va decurge
liire, „Zestrea Ilenutei",
de Mircea Ștefănescu,
,...escu“ de Tudor Mușa-
tescu, „Omul care a
văzut moartea" de V.
Eftlmlu etc. După cum
se vede, repertoriul echi-
pei cuprinde atît piese
care tratează probleme
din viata noastră de
azi, cit și piese din
dramaturgia clasică.
Apreciind maturitatea
artistică a formației de
teatru a comitetului sin.
dical al muncitorilor din
învătămînt din Oradea,
comisia regională care
a vizionat spectacolele
echipelor artistice pre-
zentate în faza regio-
nală a concursului or-
ganizat de C.C. al
S.M.I.C. i-a acordat
premiul I pe regiune.
N. BURCEA
nu mai este de trebuință: ma-
nuale și caiete vechi, ziare șl re-
viste, cartoane etc., putindu-se
fabrica din toate acestea hirtie
și mucava pentru cărți și caiete.
C.C. al U.T.M. cheamă organi-
zațiile U.T.M. din școlile medii și
unitățile de pionieri să fie iii
fruntea campaniei de colectare a
maculaturii, organizînd întreceri
între organizații, detașamente,
unități de pionieri, pe raioane și
regiuni, mobilizînd pe utemiști
și pionieri, antrenînd în această
muncă pe toți școlarii.
Utemiștii, pionierii și școlarii,
precum și organizațiile U-T.M. și
unitățile de pionieri care se vor
evidenția în mod deosebit în ac-
țiunea de strîngere a maculatu-
rii vor primi premii constînd în
obiecte și materiale cultural-
sportive.
A porni munca de colectare,
a aduna cît mai multă hirtie care
nu mal este de folosință, să În-
semne pentru fiecare utemist,
pionier și școlar, o datorie patri-
otică.
C C. al U.T.M., Ministerul In-
vățămintului și Culturii, Minis-
terul Industriei Petrolului și Chi-
miei și Ministerul Industriei Bu-
nurilor de Consum 1și exprimă
convingerea că pionierii și șco-
larii, utemiștii și elevii școlilor
medii vor răspunde cu avlnt a-
cestei chemări.
în mod firesc, în conformitate ca
cerințele programei.
In întocmirea planului de activitate
pe iot pentru elevii claselor I—IV
învățătorii trebuie să țină seama de
cunoștințele elevilor din aceste clase
și de puterea lor de munca, astfel în-
cît lucrările pe care le vor efectua
să-i ajute în cunoașterea principale-
lor plante de cultură fi a însușirilor
lor biologice, în formarea unor
deprinderi elementare de munca a-
gricola. Discutarea acestui plan cu
profesorul de științe naturale din
școala sau cu profesorul de la școala
cea mai apropiata, în cașul școlilor
de 4 ani, poate constitui un ajutor
de preț pentru învățători. Pe elevii
din clasele mai mari, activitatea pe
parcelă trebuie să-i ajute să cunoască
condițiile de creștere ale plantelor,
influența anumitor factori asupra
dezvoltării lor, metodele înaintate de
cultivare a diferitelor soiuri de
plante.
întreaga activitate pe parcelă tre-
buie să respecte cerințele programei,
trebuie să se desfășoare într-n strînsa
legătură cu cunoștințele teoretice
studiate în clasă, fără însă a-i supra-
încarcă pe elevi. încă din primele
zile ale activității pe parcelă peda-
gogii îi vor îndruma pe elevi să-și
noteze cu atenție observațiile privind
lucrările efectuate, îi vor învăța sa
tragă concluzii asupra fiecărei expe-
riențe în parte, ca și asupra întregii
etape de dezvoltare a plantelor.
Pedagogii nu trebuie să uite că
activitatea pe parcela experimentală
este urmărită cu mult interes și de
țărănimea muncitoare. Bine organi-
zată, această activitate le poate
dovedi țăranilor muncitori ca, prin
folosirea celor mai înaintate metode
agricole, se obțin producții deosebit
de bogate. In multe locuri s-au obți-
nut pe parcele recolte care au
depășit chiar media raionului respec-
tiv. Activitatea pe parcela experi-
mentală trebuie sa îndeplinească
deci și un rol propagandistic, con-
tribuind la răspîndirea celor mai
bune metode agrotehnice.
Indrumînd cu pricepere activitatea
pe parcela experimentala, pedagogii
vor reuși să aprofundeze cunoștin-
țele elevilor, sa-i învețe să aplice ■-
ceste cunoștințe în practică, îi vor
înarma cu deprinderi de muncă, cu
cunoașterea metodelor agrotehnice
avansate, le vor cultiva dragostea
pentru munca în agricultură și inte-
resul pentru problemele generale ale
acestei munci.
Informație
Comisia centrală a concursului
artistic organizat de C.C. al S.M.I.C.
anunță că data pentru depunerea
lucrărilor literare, a conferințelor,
monografiilor etc. pentru concurs
se prelungește pînă la I mai 1958.
Lucrările vor fi trimise pe adresa
Comitetului Central al Sindicatului
Muncitorilor din Invățămînt și Cul-
tură, str Sfinții Apostoli nr- 14 —
București,
Din experiența organizației de
baza de la școala medie nr. 3
„Mlhal Viteazul' din Ploeșih
candidatii de
Pentru ca stagiul de candidat 1K
nu rămfni o simpli formalitate
— se spune tn Stalului parti-
dului nostru — organizația de par-
tid este datoare si se îngrijeas-
că	necontenit de educarea	j!
de creșterea nivelului politic al
candidatilor, st-i atragă tn Întreaga
muncă a organizației de partid, să
ajute candidatilor să se pregătească
In vederea Intrării lor tn part d".
In articolul de fa|S ne propunem
să arătăm citeva din preocupările or-
ganizației de partid de la școala me-
die nr. 3 „Mlhal Viteazul" din Plo-
ejti pentru îndeplinirea sarcinilor sa-
le statutare cu privire la educarea ;l
creperea candidatilor de part'd.
In organizația de bază a școlii e-
xlsfă doi candidati de partid, tovară-
șele Aurelia Chirlfă șl Ecalerina Sl-
mionescu. încă de la primirea lor In
rindul candidatilor, biroul organiza-
ției de bază a început să se inlere-
seze de activitatea lor profesională
și politică, să se ocupe de ind uma-
rea lor. Astfel, nu numai că a urmă-
rit In mod special felul cum răspund
la chemări, prezenta lor la ședințe,
regularitatea cu caro Ișl plătesc co-
tizațiile, dar a avut grijă și ca fieca-
re din ele să albă ctte o sarcină po-
lltică permanentă. Ca urmare, tova-
rășa Ecalerina Slmlonescu face parte
din colectivul gazetei de perete, Iar
tovarășa Aurelia Chirită, fiind aleasă
1n comitetul de instituție, a pr mit
sarcina să Indrumeze grupa sindica-
lă a personalului administrativ ș| de
îngrijire.
Bineînțeles că biroul organiza-
ției de bază Încredințează can-
dlda|llor de partid șl sarcini ocazio-
nale, de campanie, cum ar fl finerea
de conferințe, mobilizări In vederea
unor acțiuni ș.a. Este bine că in re-
partizarea sarcinilor biroul a ținut
seama de greutățile personale ale
fiecărui candidat, de specialitatea în
care predă șl chiar de unele prefe-
rin|e.
La începutul anului școlar tn tnvă-
fămînlul politic, biroul organizației
de bază a avut grijă ea șl candidați!
de partid să fie înscriși In una din
fermele organizate pentru cadrele
didactice, Inferes1ndu-se eu regulari,
fale — fie prin propagandiști, fio
parllclplnd Io semlnarll — de felul
cum se prezintă aceștia la ședințele
de cercuri, do felul cum studiază, de
frecventă etc.
Folosirea manualului de către elevi
Arătînd principalele cauze care
fac ca elevii să irosească un
timp prețios fără a obține re-
zultatele necesare în însușirea cu-
noștințelor, instrucțiunile Ministe-
rului învățămîntului și Culturii re-
feritoare la înlăturarea supraîncăr-
cării elevilor constată că între a-
ceste cauze se numără și faptul că
unii profesori nu-i învață pe elevi
cum să folosească manualul, cum să
muncească independent.
In adevăr, munca elevilor cu car-
tea, cu manualul nu trebuie să se
desfășoare la voia întîmplărîi, ca
un lucru care se rezolvă de la sine.
Este necesară în direcția aceasta o
activitate planificată și consecvent
susținută, pentru a forma la elevi,
în mod treptat, priceperea de a se
descurca independent într-un text.
Cu toate acestea, există încă în
școlile noastre unii profesori care
subapreciază importanța manualului,
care cred că se pot lipsi de manual
In activitatea lor didactică și că
explicațiile din clasă (în unele ca-
zuri dictate) și notițele lua-
te de elevi sînt suficiente pentru
ca aceștia să-și însușească mate-
ria tn mod temeinic. Nu sînt rare
cazurile cînd elevii învață exclusiv
după notițele luate tn clasă, pentru
1 reproduce apoi, cînd sînt exami-
Diriginta și părinții
(Urmare din pag. 1)
pilul acasă tn asemenea im.
prejurări.
— Situația copilului dvs. ar
trebui să vă dea mal mult de
glndit Dacă pe primul trimes-
tru a avut o situație de ajuns
de bună, acum ea s-a înrău-
tățit. E căzut la șase materii.
Părinții au făcut ochi mari
la cele auzite. Marin se lăuda
că învață bine, și părinții li
crezuseră. Au început de in.
dată mustrările, amenințările.
— Am să-l bat I — amenin-
ța mama
Diriginta a avut prilejul de
data aceasta să le vorbească
părinților ceva despre căile de
educare a fiului lor. Le
arătă că această situație nu
se îndreaptă prin bătaie
— cum, de altfel, nu se
coate îndrepta prin bătaie nici
o altă situație. I.a făcut să
înțeleagă că principalii vino-
vați de toată această poveste
sînt în primul rind ei. care
nu dau cu lunile pe la școală,
cred fără să controleze tot ce
le spune copilul și, mai mult,
îl opresc ei înșiși de la înda-
toririle școlare, l-a sfătuit să
vie mai. des la școală, să ur.
mărească zilnic comunicările
pe care le fac profesorii in car.
Ga ■ w
Tija
Pozltlv este șl faptul că, Tn adună-
rile generale sau in ședințe speciale
de birou, comuniștii obișnuiesc să ia
în discuție șl activitatea candldațllor
de partid, ajulindu-l să-ți Imbunltă-
țeaică metodele de munci. Bunăoa-
ră, pe luna martie a.c. și-au propus
să analizeze in ședință de birou cum
muncesc candidați! de partid pentru
îndeplinirea sarcinilor profesionale și
pentru ridicarea nivelului lor ideolo.
gle și politic (participarea la diferi-
tele forme organizate pentru îmbună-
tățirea metodelor de predare, parti-
ciparea la Invățămîntul politic, citi-
rea presei, a literaturii politice, greu-
tățile pe care le au tn muncă ș.a.)
Discuțiile individuale, purtate de se-
cretara organizației de bază și de
ceilalți membri al biroului, ori de
ctte ori este nevoie, stnt de un ma-
re ajutor pentru biroul organizației
de bază In munca lui cu candidați!
de partid, fiindcă ele 11 ajută să-și
Întregească părerile cu privire la ni-
velul Ideologic și politic al candida-
tilor, să le cunoască preocupările,
frămlntărlie. Asistența la unele lecții
ținute de candidați, la micile serbări
șl manifestări organizate de aceștia
cu elevii lor constituie, de asemenea,
un mijloc de a urmări felul cum
cresc, cum se maturizează din punct
de vedere politic, un prilej de a-i
sprijini In muncă.
La tot acest ajutor pe care candi-
dați! de partid 11 primesc din par-
tea comuniștilor din școală se adau-
gă șl dorința lor de a munci mal
bine, pentru a dovedi prin fapte că
sint demni să Intre în partid. Tovară-
șa A. Chirlță este una din cele mai
active profesoare din școală, II.nd
totodată și una din cele mal bine
pregătite din punct de vedere pro-
fesional. După propriile sale decla-
rații, stagiul de candidat a ajutat-o
să „privească lucrurile mal adine',
să se Intereseze mal mult de latura
politică In activitatea sa profesiona-
lă, să se orienteze mai bine In mun-
că. De pildă tovarășa Chirlță a fosl
printre primii profesori din școală
care s-au angajat voluntar și au spri-
jinit efectiv acțiunea de ajutorare la
învățătură a fiilor de muncitori și da
țărani muncitori șl a copiilor cu am-
bii părinți In clmpul muncii, care a
sezisai din timp necesitatea unei
preocupări mal vii pentru educarea
tovarășilor din personalul administra-
tiv șl de Îngrijire șl s-a ocupat cu
însuflețire de realizarea acestui iu*
cru. Cealaltă candidată, tovarășa E-
calerina Simionescu, face de «teme-
nați- întreaga lecție cu fidelitatea
unei bande de magnetofon, folosind
exemplele date de profesor, succesi-
unea ideilor și chiar limbajul în-
trebuințat de acesta în expunere.
Asemenea elevi, neutilizînd manua-
lul în pregătirea lor acasă, nu au
posibilitatea să adîncească și să-și
lărgească cunoștințele, să-și for-
meze deprinderi de muncă indepen-
dentă. Mai tîrziu, la cursurile din
școala medie, din învățămîntul su-
perior sau la orice fel de alte
cursuri ei vor întîmpina mari difi-
cultăți în consultarea bibliografiei,
în alcătuirea unui conspect ele.
Dacă elevii nu sînt deprinși din
timp să folosească în studiul lor
manualul vor apare, în mod inevi-
tabil, anumite lipsuri în dezvolta-
rea lor intelectuală, în formarea
unui limbaj științific bogat în noți-
uni și variat în expresii.
Manualul trebuie să fie în primul
rînd o importantă călăuză tn pregă-
tirea științifică și metodică a pro-
fesorului. Pe lingă materialul bi-
bliografic corespunzător, în pregăti-
rea sa pentru lecții profesorul tre-
buie să consulte cu seriozitate Și
conținutul manualului.
Dacă profesorul constată că ma-
nualul conține greșeli de fond, el
trebuie să Ie semnaleze elevilor și
netul elevului. Le-a promis că
și ea, la rindul ei, va urmări
în mod special comportarea lui
Marin și atitudinea lui față de
învățătură.
Tovarășa Negoescu l-a che.
mat apoi pe Marin și a început
să stea de vorbă cu el despre
felul cum își pregătește lec-
țiile. despre locul lui de muncă.
Răspunsurile copilului au
nemulțumit-o. îndrumările ei
nu erau respectate de e-
lev. Nu avea nici un program,
nici nu se gindise că trebuie
să-și rezerve timp pentru în.
vățătură. Dimineața (Marin
are ore de clasă după amiaza)
nu.și începe lecțiile înainte de
ora 10, fiind ocupai cu treburi
gospodărești sau cu joaca. Era
clar că părinții nu se preocu-
pau să.i organizeze un regim
rațional. Diriginta le-a reco-
mandat cum să procedeze pen-
tru ca treburile gospodărești
să nu.l împiedice de la pre-
gătirea lecțiilor.
S-a oprit, desigur, și asupra
necesității de a lăsa copilului
timpul necesar odihnei și jo.
cului.
Dtscutînd despre notele lui,
Marin a arătat că la geome.
trie are note slabe fiindcă-l
lipsește manualul. Tatăl a gă-
pentru
partid
nea eforturi pentru a II la îniiflmea
sarcinilor sale profesionale și pol ti-
ce. Grija sa pentru educarea patrio-
tică a copiilor (prin îndrumarea lec-
turii lor exlrașco'are, prin compozi-
țiile pe care le dă la limba romînă,
prin discuțiile cu copiii despre ope-
rele marilor noștri scriitori efe-j, preo-
cuparea mereu crescindă pentru pu-
rllalea ideologică a lecțiilor sînt măr-
turiile unor Influențe bune exercita-
le de organizația de partid asupra
•i.
Stagiul de candidat al acestor două
tovarășe se apropie de sfîrșit. Biroul
organizației de bază a și început sa
facă bilanțul activității lor politice și
prolesionale. A crescut, oare, nive-
lul lor ideologic și politic î Se simt
elementele educației comuniste in
foaie manifestările lor? Lecfiile ținu-
te de aceste profesoare reflectă gri-
jă pentru educarea tinerel generații
in spirit comunist, penfru Instruirea
școlarilor de pe pozițiile științei mar-
Xii1-leninitie 7 Pentru tovarășele Si-
mionescu șl Chirlță stagiul de can-
didat a fost, deci, cu adevărat folo-
sitor, sau a fost o simplă formalitate?
lată citeva din Întrebările pe care
șl le pune, in prezent, cu tot mal
multă sfărulnfă, biroul organizației
de bază. Ele îl vor ajuta să tragă
concluziile generale cu privire la ac-
tivitatea candldațllor, dar și învăță-
minte pentru munca sa viitoare In di-
recția creșterii și educării viitorilor
membri de partid.
Nu putem să încheiem fără să ară-
tăm că biroul organizației de part.d
din această școală are și unele lipsuri
tn munca sa cu candidații. Astfel, el
nu a vegheat ca oamenii să nu fie
supraîncărcați cu sarcini, fiindcă, de
pildă, tovaiășei Chirifă I s-au atri-
buit, credem, prea multe sarcini pe
linie profesională. De asemenea, ar
fi trebuit ca membrii biroului să fl
asistat cu mai multă regularitate la
lecțiile candidatelor de partid fiindcă
aceasta l-ar fl ajutat să stabilească
mai ușor măsura In care ele au cres-
cut din punct de vedere politic șl
le-ar fl dat posibilitatea să ajute pe
candidate să-și formeze mal repede
deprinderea de a aplica în viață în-
vățăturile marxism-leninismului.
Pe viitor ar fi necesar ca biroul
organizației de bază să manifeste
mai multă preocupare pentru primi-
rea de noi candidați de partid, in-
trudi In școala medie nr. 3 din Plo-
eștl există destule elemente care, în-
drumate cu grijă, ar putea deveni
comuniști de nădejde.
MARIA DINESCU
să le îndrepte încă de la începutul
anului sau, cel puțin, în timpul lec-
ției, pentru a evita crearea unor
confuzii în mintea acestora. De ase-
menea, trebuie corectate unele gre-
șeli strecurate în desenele din
manual. Toată această activitate
preliminară a profesorului este me-
nită să ușureze munca elevilor cu
manualul. Dar el nu se poate mul-
țumi cu atît. Este necesară o în-
drumare atentă, minuțioasă, care să
înceapă cît mai din vreme.
îndrumarea elevilor în această di-
recție trebuie să înceapă încă
de la lecțiile din clasele a 111-a și
a IV-a. In aceste clase însăși citi-
rea explicativă folosită de învăță-
tori dă elevilor primele indicații
privitoare la felul cum trebuie
folosit manualul. Această activitate
trebuie continuată însă în clasele
următoare.
Plecînd de la constatarea că ele-
vii învață mai ușor și mai bine
acasă dacă au înțeles pe deplin ma-
terialul expus în clasă, tovarășa
Irina Bulzan, profesoară la școala
medie nr. 5 din Timișoara, se preo-
cupă, înainte de toate, de calitatea
explicațiilor ei. Știind apoi că notițele
sînt un important mijloc auxiliar în
munca independentă a elevului, pro.
fesoara controlează din cînd încind,
sit insă repede soluția : „o să
se ducă la colegul lui din ve.
cim să-și scrie exercițiile".
— Nu-i suficient — a obser.
vat ea. Geometria nu se poate
învăța copiind in fugă exer-
cițiile. Copilul are nevoie de
manual, trebuie să învețe pe
îndelete șt cu atenție.
Calmul dirigintei, vorbele ei
serioase și cumpănite n-au ră-
mas fără efect asupra părinți-
lor. Ei au înțeles că au greșit
și și.au manifestat hotărirea de
a-și schimba atitudinea.
Părinții și.au dat seama că
diriginta are dreptate în tot
ce spune. Acum păreau necă-
jiți, îngrijorați că situația co.
pilului lor nu este mulțumi-
toare Tovarășa Negoescu i-a
încurajat, arătîndu-le că baia,
tul e deștept și capabil, și că,
dacă vor acorda mai multă
grijă pregătirii lui, felului cum
se poartă, lucrurile vor merge,
fără îndoială, bine
Cînd diriginta a plecat din
casa familiei lui Marin, fețele
se înseninaseră. Părinții erau
bucuroși de încurajarea pri-
mită șt de hotăririle pe care
le luaseră ei înșiși, iar diri.
ginta — de gîndul că o pro-
blemă ce păruse grea pornise
pe drumul unei rezolvări fi-
rești și sigure.
Ora de gramatică la școala elementară cu limba de predare turcă, din Constanta
Îmi stăruie în minte chipul unui
copil pe care l-am găsit într-o
tabără, la mare, într-o dupîf
amiază însorită de august. Mic
și grăsuț, cu părul cafeniu cîrlion-
țat și ochii, negri seînteietori. Bron-
zat cum era, părea mai degrabă o
păpușă de ciocolată sau... un drăcu-
șor zburdalnic ce-și făcuse ocupație
din a trage fetele mai mari de co-
dițe.
Era în ultimele zile de ședere în
tabără. Copiii își pregăteau cea din
urmă serbare : măști și costume, ser-
pentine și conferi, fețe vesele — dar,
în străfundul sufletelor, păreri de
rău...
în mijlocul curții, un profesor. Ve-
nise tocmai de la Cristurul Secuiesc
să-și ia copiii „acasă". De cum l-au
văzut, școlarii i-au sărit înainte :
— Tovarășe profesor, ați venit să
ne luați ? Și cei mai tnulți l-au îm-
brățișat ori s-au prins grămadă de
brațul lui; unii s-au mulțumit doar
să-l mîngîie ori să-l privească în-
în timpul lecției, felul cum elevii
iau notițe și le arată, totodată, cum
trebuie folosite acestea alături de
manual : trebuie citite în primul
rind notițele — care cupr.nd insă
numai părțile esențiale ale lecției
— și apoi va urma studierea textu-
lui din manual. Pentru a împiedica
pe elevi să folosească în pregătirea
lecțiilor numai notițele luate în cla-
să, profesoara le cere să cunoască
întotdeauna și exemplele, figurile
sau planșele din manual, să răs-
pundă la chestionarul de la .sfîrși-
tul lecțiilor, Iar ca teme pentru
acasă dă adeseori probleme sau lu-
crări practice ce se pot rezolva cu
ajutorul manualului. Pentru a com-
bate obiceiul unor elevi de a învăța
„cuvînt cu cuvînt". tov. Bulzan
cere de multe ori ca aceștia să-și
expună cunoștințele după un alt
plan decît cel din manual.
Și tovarășa Lucreția Țenchea,
profesoară la școala medie nr. 10
din Timișoara, este preocupată de a
găsi metodele cele mai potrivite
spre a forma la elevi priceperea de
a folosi manualul. Astfel, de pildă,
ea a ținut la începutul anului școlar
o lecție cu tema : „Cunoașterea ma-
nualului de științe naturale și cum
trebuie să muncim cu el.“ De ase-
menea, ea a organizat în mai multe
rinduri citiri explicative în legătură
cu unele paragrafe sau lecții care ar
fi putut să ridice în fața elevilor
anumite dificultăți. A folosit proce-
deul acesta, de pildă, la unele capitole
ale botanicii în clasa a V-a, la lec-
țiile despre fotosinteză, fecundație
etc.
Dacă profesorul constată că în
clasă mai există elevi care nu și-au
însușit încă deprinderea de a munci
independent cu manualul, atunci, în
cadrul unor consultații individuale
(după terminarea orei sau vizitind
elevii acasă) le arată acestora cum
trebuie să-l folosească.
In timpul vizitelor acasă la elevi,
tov- Țenchea, îndrumînd și contro-
lînd studiul individual al acestora,
a observat că mulți dintre ei își
încep pregătirea cu executarea te-
melor pentru acasă, pentru ca abia
apoi să studieze lecția cu ajutorul
notițelor și manualului. Ea le-a
arătat că studiul individual trebuie
început cu cercetarea notițelor, ur-
mat cu studierea manualului și ter-
minat cu executarea temelor pentru
acasă.
Aplicînd aceste metode și altele
care depind în mare măsură de ini-
țiativa și spiritul creator al fiecărui
profesor în parte, vom reuși ca și
pe calea aceasta să înlăturăm supra-
încărcarea elevilor și — ceea ce
este deosebit de important — să le
formăm deprinderi temeinice de
muncă individuală.
1OAN PETRAȘTU
Timișoara
C A S Ă
delung. Iar bunul lor dascăl găsise
pentru fiecare din ei cite un cuvînt
potrivit.
Băiatul de ciocolată — cel maf
tînăr din tabără — își cuprinsese pro-
fesorul, atît cît îl putea cuprinde cu
brațele lui mici, și nu se mai dezlipea
de dînsul:
— Tovarășe profesor, cînd mer-
gem acasă ?
— Bine, Sandor, dar voi mi-ați
spus că a fost atît de frumos în ta-
bără... ■— se miră profesorul.
— A fost frumos, dar mie mi e
tare dor de oasă I Și spuse aceasta
apăsat și cu o seriozitate mișcătoare.
Am aflat apoi că, de fapt, „casa"
după care tînjea ființa aceea de o
șchioapă era... o casă de copii 1 De-
sigur, una din multele case de copii
în care se face totul pentru ca mi-
cuții să simtă cu adevărat căldura
căminului părintesc, farmecul și bucu-
ria copilăriei.
Printre asemenea „cămine părin-
tești" nu putea fi numărată pînă de
curînd casa de copii „I. C. Fri-
mu" din Blaj. Și pe bună dreptate,
fiindcă aci unii „pedagogi" au obiș-
nuit să bată copiii, să-i umilească și
să-i jignească. Este vorba mai ales
de Marin Gheorghe, fostul director al
casei, de Urian Augustin, Comșa Ni-
colae, Popa Irina și Purdilă Ion. Alții,
e adevărat, nu au bătut. Dar ce fo-
los dacă au privit cu sînge rece fap-
tele condamnabile ale colegilor lor ?
Sînt și ei vinovați ? Desigur.
Această gravă încălcare a princi-
piilor pedagogiei noastre noi, firește,
nu a fost trecută cu vederea de
către organele de stat. De aceea, toți
cei vinovați — adică toți educatorii
de la casa de copii „I. C. Frimu"
din Blaj — au fost sancționați. Pe-
depsele ? Scoaterea din învățămînt,
transferul disciplinar, mustrarea cu a-
vertisment, mustrarea.
Se înțelege de la sine că, pentru
îndreptarea situației, aceste măsuri
trebuie să fie dublate de eforturile
noului director al casei și afe colec-
tivului pedagogic de curînd reîm-
prospătat.
Prin urmare, este rindul cadrelor
didactice de la casa de copii „I. C.
Frimu" din Blaj să facă tot ce de-
pinde de ele pentru ca într-un viitor
— pe care îl dorim cît mai apropiat
— copiii ce le-au fost încredințați
spre educare, puși în situația micului
Săndor de la începutul povestirii
noastre, să simtă și ei „dor de casă".
A. C.
Teza, extemporal,
lucrare de control
Unii profesori spun lucrare scrisă
de control final alții teză:
unii folosesc termenul de ex-
temporal, alții expresia lucrare scrisă
de control curent. In cataloage, la
rubrica respectivă scrie „Nota la te-
ză", In instrucțiunile M.l.C. privind
înlăturarea supraîncărcării se spune
cind teză, cînd lucrare scrisă trimes-
trială.
De ce două forme pentru o sin-
gură idee ?
Poate că termenul de teză nu este
cel mai propriu — și în plus are
dezavantajul de a fi un omonim.
Este știut că limba, în tendința ei
spre maximum de precizie proce-
dează prin diferențiere. Dar tot o
tendință a limbii este și aceea de a
elimina formele greoaie, de a pre-
fera termenii care sintetizează ideea.
Această a doua tendință capătă, se
pare, mai mult adeziunea omului de
azi, întrucît ea corespunde orientării
sale spre simplitatea formelor, spre
economie de mijloace.
La școala din
Valea lui Mihai
SOLUȚIA A FOST GĂSITĂ
cțiunea de politehnizare a în-
ceput la școala de 7 ani nr. 1
de la Valea lui Mihai încă din
anii trecuți. Sub îndrumarea cadre-
lor didactice elevii au făcut o serie
de vizite la GAS, cu care	ocazie
și-au consolidat și completat unele
cunoștințe cu privire la cultura plan-
telor, la creșterea animalelor sau a
păsărilor. Vizitele la SMT le-au dat
posibilitatea să cunoască o serie de
mașini-unelte folosite in executarea
diferitelor lucruri agricole. Școala
fiind lipsită de un teren geografic,
elevii fac unele aplicații la observa-
torul meteorologic de la stațiunea de
fermentare a tutunului.
Folosirea condițiilor locale a dat
posibilitate elevilor să se familiarizeze
cu unele aspecte ale producției. Acest
stadiu trebuia insă depășit. Se im-
punea înființarea unui atelier șco-
lar.
La Valea lui Mihai sint două școli
de 7 ani — una cu limba de predare
romînă și una cu limba de predare
maghiara. Cină secția de Invațămint
și cultură a raionului Săcuieni a în-
tărit să repartizeze școlilor de la
Valea lui Mihai unelte pentru orga-
nizarea unui atelier, conducerile u-
cestora au fost puse în încurcătura.
Nici una din școli nu avea spațiul
adecvat amenajării unui atelier șco-
lar. Și, totuși, o soluție trebuia gă-
sită.
La casa pionierilor din localitate
exista o sală disponibilă. Prinlr-o în-
țelegere intre conducerile școlilor și
conaucerea casei pionierilor s-au in-
stalat aci, cu uneltele primite din
partea secției de invațămint, un ate-
lier de lăcătușerie și unul de tim-
plărie care, adăugate secțiilor exis-
tente la casa pionierilor — de țesă-
torie și aeromodelisrn — asigură u-
cum elevilor de la cele doua școli
posibilitatea de a-și forma deprinderi
practice.
Dar să nu încheiem acest prim ca-
pitol înainte de a semnala și o de-
ficiență. Este de neînțeles cum școa-
la nr. 1 din Valea lui Mihai, care se
află intr-o regiune agricolă, nu are
pină la această dală un iot experi-
mental. Ce s-ar putea face in acest
sens '2 Ar trebui mai multă insistență
din partea școlii sau mai puțin dez-
interes din partea sfatului popular al
comunei 7 Probabil și una și alta.
In funcție de particularitățile
CLASEI
Desfășurarea oricărei lecții tre-
buie să țină seama de conținu-
tul și scopul acesteia, dar și
de particularitățile colectivului ae
elevi. Profesorul Gheorghe Boboc, de
la școala nr. 1, aplică just acest
principiu. Dovadă : felul cum a des.
țășurat la clasa a Vl-a ora de lec-
tură literară cu tema „Arendașul
romin" de l. L. Caragiale. Dindu-și
seama de faptul că înțelegerea subi-
ectului schiței este condiționată de
cunoașterea, in prealabil, a diferite-
lor categorii de personaje și a rapor-
turilor dintre ele. profesorul. înainte
de a trece la lectura schiței, le-a vor-
bit elevilor despre condițiile de ex-
ploatare existente in trecut la sate,
despre rolul arendașilor in intensifi-
carea acestei exploatări.
Pentru a concretiza cele spuse, pro-
fesorul a apelat la informațiile pe
care le au elevii cu privire la rela-
țiile din satul lor și boierul de aci
înainte de 23 August. Totodată, le-a
dat indicații asupra ierarhiei în apa-
ratul administrativ burghezo-moșie-
resc (primar, subprefect, prefect), pre.
cizind și funcția acestora — de unelte
ale clasei stăpinitoare.
O altă dificultate in înțelegerea
schiței „Aiendașul romin" se leagă
de caracterul oarecum complicat al
desfășurării acțiunii: nedreptățit și
bătut de boier. Ion se pllnge prima-
rului. apoi subprefectului care-l tri-
mite la primar, după aceea prefectu-
lui, care-l trimite la subprefect ș.a.
m.d. Povestirea schiței era necesară
pentru a asigura lectura conștientă,
condiție indispensabilă a receptării
emoționale. De aceea. profesorul a
povestit mai tntli schița și numai a-
poi a trecut la lectura ei.
încă o particularitate a schiței Iul
Caragiale este aceea că autorul folo-
sește in cuprinsul ei o serie de neo-
logisme, In mare parte necunoscute
de elevi. Ținind seama de aceasta
precum Și de faptul că o parte dintre
elevii closet stnt bilingvi, profesorul
a pus un accent deosebit. In cwsui
lecției, pe explicarea cuvintelor, pe
exercitarea exprimării corecte.
Argumentele — pentru una sau
alta din forme — se pot înmulți. Nu
există însă, credem nici un argu-
ment care să pledeze pentru folosi-
rea ambelor forme- N-ar fi oare
timpul să ne decidem pentru una
din ele ?
Numai cei buni?
Majoritatea profesorilor — obser
va pe bună dreptate un in-
spector — pun întrebări, cu
prilejul fixării cunoștințelor, numai
elevilor buni. Și nu numai atunci
cînd asistă cineva la lecție, ci deo
bicei.
De ce ? Pentru că e mai comod.
„Nu — vor protesta unii — nu
pentru că e mai comod, ci pentru
că in fixare profesorul urmărește
să extragă esențialul dintr-o lecție,
să organizeze eventual materialul
predat într-o altă ordine, să-l sinte
tizeze. Toate acestea impun profeso-
rului să apeleze la cei mai buni
elevi din clasă".
Intr adevăr, în fixare pedagogul
sintetizează, împreună cu clasa, ceea
ce este esențial in lecție. Dar acesta
Reproducerea orală a schiței de că-
tre elevi (in încheierea lecției) a ară-
tat că aceștia și-au insușit subiectul
operei și că, deci, baza de plecare
către analiza conținutului de idei al
lucrării (ce urma să se facă ia lec-
ția următoare) a fost asigurată. Fură
îndoială, acestea s-au datorat. in
mare parte, priceperii cu care profe-
sorul a desfășurat lecția, faptului că
el a ținut seama atit de particularită-
țile de conținut și de compoziție ale
operei, cil și de particularitățile și
de nivelul elevilor, de condițiile spe-
cifice ale școlii.
Lecția n-a fost totuși lipsită de u-
neie stingăcii sau scăpări (unele ex-
primări deficitare in cursul povesti-
rii, aproximații in explicarea unor
termeni sau imprecizii tn stabilirea
cronologiei operei lui Caragiale etc )
Am lăsat insă la o parte amănuntele,
pentru a sublinia ceea ce a constituit
pai rea pozitivă (de fapt decisivă) a
lecției.
IMPROVIZAȚIE
vind de ținut o lecție de caligra-
fie la clasa a IV-a, învățătoa-
rea Carolina Șichet, de la a-
ceeași școală, după ce a împărțit ca-
ietele, a citit din carte, fără nici un
fel de pregătire, un proverb pe care
l-a scris apoi pe tablă. Cîțtva elevi
au fost puși să repete proverbul, după
care toți au tnceput să-l scrie pe ca-
iete. In vremea asta, învățătoarea a
trecut printre bănci corectind pozi-
ția corpului și scrisul elevilor. A ur-
mat enunțarea celui de al doilea pro-
verb, care de asemenea a fost scris
pe tablă. De data aceasta, învățătoa-
rea a cerut elevilor să explice sensul
proverbului („Vede paiul din ochiul
altuia, dar nu vede bîrna din ochiul
său"). Explicațiile dale de elevi au
fost confuze, ceea ce a arătat ca ei
n-au sezisat ttlcul. învățătoarea n-a
insistat tnsă. A trecut mai departe și
elevii au început să scrie cel de al
doilea proverb fără să-i fi pătruns
semnificația. La fel s-a procedat și
cu cel de al treilea. Lecția s-a în-
cheiat cu stringerea caietelor.
Nu vom duce o discuție amplă tn
legătură cu această lecție. Ne vom
opri doar !a citeva aspecte. Credem
că, tn primul rind, ar fi fost bine ca
proverbele să nu fie luate din carte,
ci obținute de la elevi. Aceasta cu
atit mai mult cu cit elevii — mal ales
cei de la țară — pot da destule exem-
ple din folclorul local. Ar fi trebuit,
apoi, ca explicarea proverbelor să se
facă prin folosirea unor exemple lu-
ate din viața de toate zilele, pentru
ca elevii să-și poată însuși sensul.
Ținind seama de particularitățile cla-
sei, de greșelile tipice de scris ale e-
levilor, era necesar să se facă și a-
naliza unor elemente grafice. In
sfîrșit, înainte ca elevii să fi trecut la
scris, ar fi fost necesar ca învățătoa-
rea să le amintească pe scurt care
trebuie să fie poziția corpului la
scris, cum trebuie ținut caietul, tocul
(și de ce).
Lecția trebuia tncheiată prin discu-
tarea unor caiete, prin corectarea cu
tntreg colectivul clasei a greșelilor
celor mai generale observate tn tim-
pul desfășurării lecției, după care ar
fl trebuit să se dea o scurtă temă
pentru acasă.
Toate aceste lucruri tovarășa Și-
chet le cunoaște. De ce nu le-a apli-
cat. atunci ? Pentru că lecția, nefiind
glndită dinainte (cum ar fi fost ne-
cesar) învățătoarea a fost nevoită să
improvizeze.
Dacă examinarea acestor ctteva
aspecte din activitatea desfășurată la
școala nr. I de la Valea Iul Mihai
nu este suficientă pentru caracteri-
zarea muncii din școală, luată în
ansamblu, ea ne permite totuși să
facem unele observații. Vom subli-
nia tn primul rind faptul că intro-
ducerea elementelor de politehnizare
tn școală nu trebui» amlnati ptnă
cînd condițiile necesare vor fl create
„de sus". Dacă pornesc de la studie-
rea posibilităților locale, dacă știu să
folosească tn chip adecvat aceste po-
sibilități, pedagogii pot obține succe-
se importante.
Un al doilea lucru pe care trebuie
să-i spunem (un lucru care, deși bine
cunoscut, realitățile ne obligă să-l a-
mintim) este că experiența la catedră
și calificarea pedagogului nu sint su-
ficiente pentru asigurarea unor lecții
de calitate. Reușita unei lecții, pe
Ungă capacitatea șl priceperea peda-
gogului, presupun» — ca o condiție
indispensabilă — pregătirea sa pen-
tru lecția respectivă.
I. ADRIAN
nu este singurul rost al fixării. Prin-
tre altele, fixarea urmărește și pre
cizarea cunoștințelor, lămurirea e
ceea ce a rămas neclar pentru elevi
Totodată, momentul fixării îl ajută
pe profesor să-și dea seama dacă
toți elevii au înțeles lecția. Or, cum
se poate asigura profesorul de acest
lucru dacă antrenează în fixare nu-
mai pe elevii buni ? Procedind ast-
fel, el nici nu poate controla
dacă elevii mijlocii sau mai slabi iau
înțeles lecția, nici nu i poate ajuta
să și clarifice anumite chestiuni.
Consecințele sînt cunoscute : un elev
care la sfîrșitul orei este neclarificat
asupra conținutului lecției întîmpina
dificultăți în munca sa de ao;-să și
rămine de rnulte ori cu goluri în cu-
noștințe.
După cele spuse, credem că nu
mai trebuie să insistăm asupra so-
luției. Pentru a se asigura că toți
elevii au înțeles lecția și pentru a-i
putea ajuta, pentru a contribui și pe
această oale Ia evitarea supraîncăr-
cării, profesorul trebuie să antrene
ze în fixarea cunoștințelor întreaga
clasă și în deosebi pe elevii mijlocii
sau mai slabi. Da, tn special pe a
ceștia din urmă.
Predarea
educației fizice
Școlile
9
In momentul eliberării de sub
jugul colonial, India, deși pur-
tătoare a unei tradiții mile-
nare de cultura, moștenea în toate
domeniile vieții economice și sociale
o situație deosebit de grea. Ea se
numără printre țările cu procentul
cel mai mare de analfabeți, cu ua
număr foarte scăzut de instituții da
învățămînt. In aceste condiții, una
dintre primele sarcini care S-au pus
în fața poporului indian, a guvernu-
lui Indiei, a fost aceea a ridicării
imediate a nivelului de cultura ai
maselor, a organizării unei rețele cît
mai largi de școli.
Pentru a ilustra succesele repurtate
în ultimii ani în domeniul învațamin-
tului in Republica India, cate sufi-
cient sa analizam datele statistice
publicate de Ministerul Invățamînlu-
lui al Indiei, date care scot în evi-
dența și perspectivele de viitor ale
dezvoltării învățămîntului. In anul
școlar 1947—1948, procentul copiilor
între 6—11 ani cuprinși în rețeaua
de învățămînt era de 30%. El a cres-
cut în 1950—1951 la 42%, în 1955—
1956 la 51%, iar în 1960—1961 va
ajunge la 62,7%.
Creșterea vertiginoasă a numărului
de elevi din școlile elementare în
India este evidentă. In cursul unui
singur an — 1953—1954, de pilda —-
numărul total al copiilor între 6—11
ani cuprinși în școli a crescut de la
17.607.000 la 21.256.003. Constituția
adoptata în 1950 prevede „asigurarea
de către stat a învățămîntului ele-
mentar obligatoriu și gratuit pentru
toți copiii pîna la vîrstă de 14 ani. în
cei zece ani urmutori de la data pro-
clamării constituției^.
învățămîntul de toate gradele a
fost organizat în India după principii
progresiste, științifice. Copiii între
3—6 ani ®înt încadrați în grădinițe
de copii, cei între 6—11 ani în școli
elementare cu o durata de 5 ani, cei
între 11—14 ani în școli secundare
cu o durata de 3 ani, copiii între
14—17 ani învăță fie în nșa numitele
școli superioare, fie în școli tehnice
superioare, fie în școlile secundare
dc cultură generală avînd o durata
de 3—4 ani. Exista de asemenea un
curs intermediar, de un an, pre-uni-
versitar care pregătește elevii pentru
MPoat« >1 «xlsh 0 «oluțto «I mal bună"—gtndeșt» micul Indian pregătlndu.șl lecția.
SCHIMB DE
EXPERIENȚĂ
Casele de pionieri eu un rol im-
portant în organizarea aclivi-
tăfii exfrașcolare a pionierilor
și în dezvoltarea aptitudinilor aces-
tora. Interesul crescind al pionierilor
pentru formele muncii exfrașcolare
cer celor ce lucrează în casele de
pionieri să îmbogăfească neconlenil
conținutul activității în aceste case,
să folosească forme și metode cît
mai variate de muncă.
Pentru a ne îndeplini cil mai bine
aceste sarcini, noi, activiștii de la
Casa pionierilor din Sighișoara, am
căutat să cunoaștem și să folosim ex-
perienfa pozitivă a unor institufii si-
milare din U.R.S.S. și din fările de
democra|ie populară. In prezent
întrefinem strinse legături cu palate'e
pionierilor din Moscova, din Leipzig
și din Budapesta. Schimbul de expe-
riență cu aceste institufii no ajută să
desfășurăm cu copiii o activitate re-
creativă, atrăgătoare și plină de con-
finut educativ.
De pildă, de 1a Palatul pionierilor
din Moscova am primit discuri pen-
tru montarea unor spectacole de ba-
let, albume cu vederi, material docu-
mentar. în cadrul acestui schimb da
experiență am urmărit o serie de
probleme concrete, cum ar fi : con-
tribuția casei de pionieri la ridicarea
nivelului muncii organizației de pio-
nieri, educarea comunistă o pionie-
Indiei
a intra în învățămîntul superior,
organizat la rindul sau in colegii ți
universități.
Potrivit datelor recensamintului
din 1954, numai la trei ani după eli-
berare in Republica India existau
426 grădinițe de copii, 239.267 școli
elementare, 16.253 școli secundare,
9.531 școli superioare, 803 școli peda-
gogice, 1.790 școli tehnice* și profesio-
nale, 85 școli pentru copii înapoiați,
39.965 școli pentru adnlți, 4.203 alte
școli speciale, 613 colegii de știința
și arta, 61 colegii pedagogice, 191 co-
legii tehnice și profesionale, 87 colegii
speciale, 113 institute de cercetări și
33 universități. Numărul celor care
frecventează cursurile instituțiilor de
învățămînt de toate gradele din India
rute foarte mare, cifrîndu-se la peste
31.000.000 de elevi și studenți.
Rezultatele dezvoltării invațămîn-
tului in India sînt convingător ilus-
trate și de progresele realizate în
ceea ce privește reducerea numărului
mare de analfabeți.
O atenție deosebită se acordă pre-
gătirii cadrelor didactice. 0 situație
specifica Indiei este aceea că în
numeroase școli elementare cadrele
didactice n-au încă studii de specia-
litate. Astfel, numai 389.000 din în-
vățătorii școlilor elementare au studii
de specialitate, față de 234.000 fără
asemenea studii. Numai 151.000 ca-
dre didactice din școlile secundare
cu studii de specialitate, fața de
119.000 fără studii speciale. Aceasta
situație, care începe a fi lichidata, a
fost determinată de necesitatea de a
crea, în primii ani de existența ai
Republicii India, un număr cît mai
mare de școli, tocmai pentru a
lichida într-un răstimp scurt
înapoierea la care a fost condamnată
India de către colonialiști.
In prezent, guvernul Indiei depune
eforturi susținute pentru a ridica în-
vațămîntul la un nivel înalt, demn de
luminoasele tradiții de cultură ale
poporului indian. Alocarea unor sume
importante din bugetul statului pen-
tru nevoile învățămîntului dovedește
că politica de pace a guvernului și
poporului indian are legături strinse
cu politica ridicării culturale și știin-
țifice a Republicii India.
J. CLEJAN
rilor 1n cadrul activității din casa da
pionieri, aportul desenului în reali-
zarea învățămîntului politehnic etc,
Da altfel, cu privire la unele proble-
me ale muncii în rîndurile pionieri-
lor ne-am adresai și unuia din insti-
lutele Academiei de știinfo pedago-
gice a R.S.F.S.R., care ne-a dat lă-
muririle corespunzătoare. Astfel, pro-
fesorul Tudor Tudor, care lucrează
în cadrul casei noastre, a trimis a-
ceslui institut materia! documentar în
legătură cu activitatea pionierilor la
cercurile de pictură și sculptură, care
a fost apreciat pozitiv, primind în
același timp materiale privind conj-
nutul și metodele de predare a de-
senului, familiarizarea copiilor cu ar-
tele plastice, precum și o tematică
model a cercurilor de arfă plastică
din cadrul caselor de pionieri din
U.R.S.S. Pe baza acestor materiale
cercul de pictură și sculptură al ca-
sei noastre și-a putut îmbunătăți
mult activitatea.
începuturile legăturilor noastre cu
casele de pionieri din R. D. Germa-
nă au fost prilejuite de vizita pe
care ne-a făcul-o scriitorul german
Walfer Hering în 1956. Am întocmi
atunci un album cu fotografii și 25
d< diapozitive privind activitatea
pionierilor în diferitele cercuri ale
casei noastre, pe care scriitorul Wal-
ter Hering le-a transmis Palatului
Poarta principală a Fortului Roșu, unul din cele mal Impunătoare monumente din
Delhl, construit la începutul secolului XVII. Intr.una din piețele Fortului Roșu a avut
loc duminică mitingul cetățenesc în cinstea președintelui Consiliului
de Miniștri al R. P. Romîne, Chivu Stoica.
Conferința pedagogilor
cehoslovaci de la sate
w-j eceni a avui loc la Praga cea
de a patra conferință a pedago-
gilor de La sate. Conferința s-a
întrunit pentru a discuta cum anume
contribuie învățătorii de la sate și de
la orașe la construirea agriculturii so.
cialiște prin munca lor cultural-poli-
tică și educativă in rîndurile popu-
lației sătești și pentru a stabili noile
sarcini ce revin învățătorilor tn peri,
oada in care ritmul de dezvoltare a
agriculturii socialiste crește conside-
rabil. Conferința a stabilit legătura
directă intre munca educativă a pe-
dagogilor și efortul general al popo-
rului in lupta pentru socialism.
Așa cum arată rezoluția adop-
tată la conferință, agricultura socia-
listă are nevoie neapărată de tineret.
Tineretul trebuie atras tn nobila mun.
că de transformare socialistă a agri-
culturii. Un mare rol in această ac.
țiune ll au învățătorii și profesorii.
Școala trebuie să crească oameni bine
pregătiti, cu dragoste și respect pen-
tru munca agricolă, pentru istoria sa.
tulul natal și pentru ridicarea sa eco-
nomică și culturală.
Trebuie reținut deci faptul — sub.
liniat cu insistentă aiit in referatul
prezentat de tov. Frantisek Rahuda,
ministrul învățămîntului șl Culturii,
cit și in discuțiile participantilor la
conferinfă — că munca de educație
șl culturalizare la sate nu este un
scap in sine, ci trebuie privită in ca-
drul complex al unei acțiuni cu sco-
puri practice evidente: crearea unul
tineret nou, sănătos, capabil să în-
tărească din toate punctele de vedere
munca tn agricultură șl. In primul
rînd, cooperativele agricole.
In momentul de fală, o sarcină
concretă și imediată a învățămîntului
cehoslovac este îmbunătățirea pregă.
Urii politehnice a elevilor din școlile
de cultură generală de la sate, prin
familiarizarea acestora cu principiile
tehnico-știintifice ale producției agri-
cole. In vederea rezolvării acestor
probleme a fost organizată colabo-
rarea tntre Ministerul învățămîntului
șl Culturii și Ministerul Agriculturii
și Gospodăriilor Silvice, precum șl
pionierilor din Leipzig. Da atunci,
între Casa de pionieri din Sighișoara
și Palatul pionierilor din Leipzig a
început un permanent schimb da
scrisori și albume, de corespondentă
înlre pionieri, între profesorii con-
ducători de cercuri și între conduce-
rile celor două institufii. Trepfaf, re-
lafiile de prietenie cu Palatul pionie-
rilor din Leipzig s-au adîncit, pri-
lejuind un permanent schimb de ex-
periență. Astfel, am primit din par-
tea Palatului pionierilor din Le pzig
documentație metodică și științifică
cu privire la activitatea în cercuri și
la munca educativă, broșuri edilate
de seefia de educație politică de
masă cu privire la acțiunile organi-
zate pentru instructorii de pionieri,
pentru activul pionieresc și pionieri,
planuri de muncă anuale și de pers-
pectivă. Acest material ne-a fost de
un real ajutor. Am putut să cunoaș-
tem în felul acesla cum se muncește
în cercurile practice și distractive ale
Palatului pionierilor din Leipzig, a-
tenfia care se acordă realizării în-
văfămîntului politehnic și asigurării
bazei materiale a cercurilor practice.
Profesoara Claudia Avachian, con-
ducătoarea cercului de balet de la
Casa de pionieri din Sighișoara, care
a pregătit o serie de spectacole, fine
o sfrînsă legătură cu colega ei de
la Leipzig, împărtășind acesteia ex-
tntre unitățile subordonate lor. Potrl.
vlt înțelegerii tntre cele două ministe.
re, direcțiile agricole și silvice ale
consiliilor comitetelor naționale reglo.
nale, in colaborare cu direcțiile de
invătămint și cultură ale acestor con-
silii organizează cursuri de perfec.
(ionare pentru pedagogii din școlile
sătești, cu scopul de a-i ajuta să cu-
noască mai aprofundat lucrările agri-
cole. De asemene.-., se organizează
schimbul de experiență Intre profesa,
rii din școlile agricole și silvice și
profesorii din școlile sătești de cul-
tură generală. Elevilor din clasele
IX—XI ale școlilor medii li se asigură
posibilitatea de a face practică in în-
treprinderile agricole socialiste și tn
S.M T.-uri.
Un important mijloc de educație
este formarea brigăzilor de elevi și
participarea elevilor, în timpul vacan-
telor, la munca de folos obștesc. In
felul acesta tineretul are posibilita-
tea de a cunoaște direct viata și
munca cooperativelor agricole sau a
fermelor de stat, de a veni tn con-
tact direct cu lucrătorii In timpul
muncii, invăfind de la ei ce înseam-
nă ajutorul tovărășesc și colaborarea,
atitudinea justă fată de munca fizi-
că și fafă de rezultatele acesteia. De
aceea este necesar ca fiecare brigadă
să fie temeinic pregătită din toate
punctele de vedere.
N-ar fi insă just cp școlile să se
limiteze, tn această acțiune, numai
la formele tradiționale. Trebuie asi-
gurată varietatea in desfășurarea
muncii de pregătire a tineretului pen-
tru munca agricolă. Ministerul Invă.
țămintului șl Culturii al R. Cehos-
lovace se gindește la metode cores-
punzătoare care să ridice această ac-
tivitate pe o treaptă mai înaltă, să.l
dea mai multă libertate, In sensul ca
școala să poată folosi beneficiile ma-
teriale provenite din această activi-
tate, cel puțin in parte, pentru nevoi
proprii cum ar fi, de pildă, îmbunătă-
țirea alimentației elevilor. In felul
acesta tineretul va vedea că munca
Iul nu este numai Interesantă și in.
structivă, cl și avantajoasă.
periența sa In confecționarea costu-
melor, decorurilor etc. La rîndul său,
tov, Avachian a învăfal din activita-
tea cercului de balei de la Leipzig
să pună mai mult accent pe gimnas-
tica artistică și ritmică și pe valorifi-
carea folclorului nafional.
Am primit materiale interesante și
de la Palatul pionierilor din Buda-
pesta, cu care întrefinem de aseme-
nea legături sfrînse.
Folosind schimbul de experienfă
cu instituțiile pionierești din U.R.S.S.
și fările de democrație populară am
reușit să îmbunătățim munca de edu-
care comunistă a pionierilor, să des-
fășurăm în mijlocul lor o activitate
mai bogată, mai interesantă.
Credem că ar fi necesar să se ex-
tindă și să se adîncească legăturile
și schimbul de experiență înlre ca-
sele de pionieri din fara noastră și
cele de peste hotare. Folosind cu
pricepere experiența caselor de pio-
nieri din U.R.S.S. și din fările da
democrație populară vom contribui
la îmbunătățirea muncii din casele
noastre de pionieri, pentru ca ele
să devină adevărate centre metodice
pentru activitatea pionierească.
MIRCEA BALTESCU
profesor fruntaș
Sighișoara
Din
R. P. Albania
înainte de eliberare, In R. P.
Albania nu existau decit
două școli normale. In pre-
zent 10 școli pedagogice tor-
mează cadrele necesare învă-
țămintului public albanez.
Tot după eliberare s-au creat
pentru prima dată două Insti-
tute superioare pedagogice de
2 ani pentru formarea profe-
sorilor la clasele V—VII, și
Universitatea de stat din
Tirana, care formează cadre
didactice pentru 'școlile medii.
In școlile elementare de 7
ani și medii sînt acum 7200
pedagogi față de 1680 clți
erau in 1038.
La Tirana funcționează un
institut pentru perfecționarea
cadrelor didactice, care contri-
buie mult la ridicarea nive-
lului profesional al profe-
sorilor albanezi. In princi-
palele orașe ale țării se
găsesc cabinete pedagogice
pe lingă care Își desfășoară
activitatea cercurile pedago-
gice aie profesorilor.
Datorită grijii Ministerului
Invățămintului și Culturii din
R. P. Albania, la Tirana apare
o revistă lunară care tratează
probleme de invătămint.
De asemenea, tn scopul stimulării
interesului tinerilor pentru munca a-
gricolă șl totodată pentru a li se da
posibilitatea să-și însușească o mai
înaltă calificare pentru munca in a-
griculturd, tnceptnd cu anul școlar
1958—1959 va fi introdus un curs de
doi ani cu privire la creșterea păsă-
rilor șl animalelor. Această formă
de Invățămînt va fi organizată pentru
tinerii care vor pleca să lucreze tn
agricultură după absolvirea învăță-
mintului obligatoriu. învățămîntul se
va desfășura sub conducerea unor
cadre de specialitate și a unor peda-
gogi calificați. Timpul de învățătură
va fi consacrat, in proporție de două
treimi, instruirii practice, rezervindu-
se numai o treime invățămintului teo.
retic. Vor fi înființate de asemenea
școli agricole de ucenici, care vor
avea caracterul unor școli obișnuite
tn sistemul învățămîntului agricol pe
întreaga țară și care vor da elevilor
lor și pregătirea teoretică necesară.
★
învățătorul — a subliniat In refera-
tul său la consfătuire tov, Frantisek
Kahuda — este unul din principalele
instrumente In transformarea socia-
listă a societății cehoslovace.
In scrisoarea pe care a adresai-o
conferinței, tov. Novotny, președintele
Republicii Cehoslovace, arăta că tn
îndeplinirea celui de al doilea plan
cincinal. In asigurarea bazei tehnico,
materiale a societății socialiste satul
trebuie să se afle și el In frunte.
Rezoluția adoptată de cea de a pa-
tra conferință a pedagogilor de la sate
din R. Cehoslovacă — sinteza lu-
crărilor conferinței — spune, printre
altele: „Legătura intre dezvoltarea
economiei și nivelul conștiinței popo.
rului impune organizarea consecven.
tă a activității educativ-polltice și
culturale la sate. La această muncă
este chemat, In primul rlnd, învăță-
torul. El își desfășoară munca sub
îndrumarea organelor și organizații-
lor de partid și are la dispoziție bi.
bliotecile, cinematografele, radio-ul,
televiziunea șl alte forme corespunză.
toare ale muncii de propagandă și a-
gitație".
De asemenea, rezoluția arată că in.
vițătorul trebuie să ducă o muncă e-
ducativă multilaterală și trebuie să-și
aducă contribuția In toate sectoarele
vieții sătești. Profesoarele au dato-
ria ca, sub îndrumarea organizațiilor
de partid și in colaborare cu celelalte
organizații obștești și instituții cul-
turale să ajute femeile de la sate
să se lepede ae prejudecățile și con.
cepțiile retrograde cu privire la
viață, să le sfătuiască Și să le spri-
jine tn conducerea menajului, in edu.
carea copiilor etc.
Uniunii sindicatelor salariaților din
invățămînt și instituțiilor științifice
care organizează mișcarea învățăto-
rilor de la sate le revine o sarcină
importantă: aceea de a atrage in
sprijinul satului nu numai pe toți in.
vățătorii sătești, dar și pe profesorii
școlilor de la orașe, personalul di-
dactic din învățămîntul superior, oa.
menii de știință etc. de a dirija
munca lor in concordanță cu ne-
voile concrete ale satului.
Organizată de Uniunea sindicate-
lor din învățămînt și instituțiile ști-
ințifice din Cehoslovacia, conferința
pedagogilor din școlile sătești — la
care au asistat, printre alții, minis-
trul Agriculturii și Silviculturii, Mi-
chel Bukuta, reprezentantul Comite-
tului Central al Partidului Comunist
Cehoslovac, Zdenek Urban, reprezen-
tantul Comitetului Central al Partidu-
lui Comunist Slovac, lulius Lihacky
etc. — s-a bucurat de o largă parti-
cipare a pedagogilor (10—15 delegați
de fiecare regiune) și s-a desfășurat
tn condiții cu adevărat creatoare. Lu-
crările ei prezintă un indiscutabil in-
teres teoretic și practic și se vor
face simțite cu intensitate In activi-
tatea viitoare a pedagogilor din șco-
lile sătești ale Cehoslovaciei.
G. J.
în discuția profesorilor
In zilele de 7 și 8 martie a. c.
au avut loc in Capitală dez-
baterile primei conierințe pe
fără a profesorilor de educație fizi-
că privind problemele gimnasticii
școlare. La conferință au participat
și antrenori, reprezentanți ai sec-
țiilor de învațâmint și cultură
regionale, directori de școli, condu-
cători de instituții și cluburi spor-
tive, medici sportivi, părinți etc.
In cuvintul de deschidere, rostit
de tov. S. Baranyi, directorul educa-
ției fizice școlare din M.I.C., a fost
subliniata importanța conferinței
pentru îmbunătățirea conținutului și
metodicii lecțiilor de educație fiz.ca
în școii. In continuarea lucrărilor a
fost prezentată o informare asupra
gimnasticii în învățămînt și au lost
expuse referatele „Conținutul lecți-
ilor de gimnastică la orele de curs ‘
și „Specializarea sportiva timpurie
in gimnastică".
Animați de dorința de a contri-
bui cu bogata lor experiență la cia-
nlicarea problemelor privind prac-
ticarea gimnasticii în școli, partici-
panții la conferință au făcut propu-
neri valoroase pentru îmbunătățirea
acestei actvități. Pornind de la fap-
tul că numărul de ore rezerva.e
educației fizice, atît la clasa cît și
la colectivul sportiv, este insuficient
și nu satisface pe deplin cerințele
dezvoltării fizice a elevilor, nume-
roși participanti la conferință au
propus mărirea numărului de ore
rezervate educației fizice și sportu-
lui, in vederea întăririi sănătății
elevilor, a dezvoltării lor armoni-
oase, a formarii unei ținute corecte.
Tov. Silvia Negreanu, Elvira Chi-
vulescu și alții au arătat necesita-
tea ca anual să fie organizate con-
ferințe ale profesorilor de educație
fizică, pentru a prilejui un schimb
de experiență mai largă în dome-
niul educației fizice școlare.
Una din problemele mult dezbă-
tute de participantii la conferință a
fost problema luptei împotriva
supraîncărcării elevilor. Profesorii
Marin Trincă, Romulus Spirescu,
Gheorghe 'Mătușă, tovarășii Ștefan
Gherciu și Ion Andrîță, părinți ai
elevilor au arătat că educația fizică
bine organizată nu numai că nu
supraîncarcă activitatea elevilor ci,
dimpotrivă, contribuie la îmbunătă-
țirea procesului de învățămînt prin
întărirea sănătății și mărirea capa-
cității de muncă a elevilor, prin
alternarea efortului intelectual cu
cel fizic, prin organizarea rațională
a timpului lor liber etc. Este greșit
însă ca același elev să facă parte
din mai multe secții pe ramuri de
sport, sau să fie antrenat în același
timp și într-o echipă pe ramuri
de sport și într-o echipă de dansuri,
de cor, de teatru etc. Supraîncărca-
rea rezultă uneori și din repartiza-
rea nejustă a orelor de educație fi-
zică și sport, repartizare care {ine
seama de interesele și timpul liber
al profesorului, in loc să aibă in
vedere in primul rînd necesitățile
elevilor.
Arătînd rezultatele pozitive pe
care le-a dat experimentarea predă-
rii educației fizice la clasele 1—IV
de către cadre calificate, tov. Ilea-
na Jipa, Felicia Pap și alți vorbi-
tori au propus ca acest procedeu să
fie generalizat, ca orele de educație
fizică să fie predate de cadre cali-
ficate la toate clasele I—IV. Nume-
roși profesori de educație fizică,
printre care tov. Petre Dungăciu,
Anton lonescu și alții, au arătat că
în activitatea lor practică au nevoie
de un organ metodic, de o revistă
de specialitate care să-i ajute să-și
îmbunătățească munca, intr-adevăr,
dezvoltarea actuală a educației fizi-
ce școlare ridică necontenit proble-
me noi și complexe care fac nece-
sară editarea unei reviste de spe-
cialitate.
A fost discutată, de asemenea,
problema mai bunel organizări a
predării educației fizice în clasele
VIII—XI în condițiile învățămîntu-
lui mixt, arătîndu-se unele lipsuri
existente în această privință. Majo-
Cum Înțeleg unii Inspectori să fndrumeze cadrele didactice
PROFESORUL : — AU pîeeaf. tovarăje Inspector, ți nu ml.atl spus nimic
despre lecția la care atl «statei.
INSPECTORUL: — Dumltale? Voi spune eu celor de |a secției
(Desen de 1. DORU)
ritatea celor care au luat cuvintul
au propus să se asigure predarea
separată a educației nzice în clasele
mari, cu programe separate pentru
băieți și fete.
In încheierea lucrărilor conferin-
ței a luat cuvintul tov. S. Baranyi,
directorul educației fizice școlare
din M.I.C., care a prezentat con-
cmziile pe marginea discuțiilor pur-
tate. Subliniind că gimnastica ește
mijlocul de bază al educației fizice,
vorbitorul a reliefat făptui că
practicarea gimnasticii sportive tre-
buie făcută pe baza unei pregătiri
fizice generale corespunzătoare
cerințelor pe care le ridică efec-
tuarea exercițiilor la aparatele de
gimnastică sportivă. In legătură cu
specializarea timpurie în gimnas-
tică, s-a arătat că aceasta înseamnă
practicarea predominantă a unui
sport de la o vîrstă cît mai mică,
respectînd sarcinile și principiile
generale ale educației fizice. Spe-
cializarea — indiferent la ce vîrstă
începe și indiferent de sport — tre-
buie precedată de o pregătire fizică
generală multilaterală, pe care o
asigură în primul rînd gimnastica
de bază .Specializarea timpurie se
realizează astfel treptat, datorită
pregătirii fizice generale tn cadrul
căreia elevii primesc primele noțiuni
și deprinderi asemănătoare sau spe-
cifice gimnasticii sportive.
In continuare vorbitorul a arătat
că lucrările conferinței au fost
rodnice. In cadrul lor s-au ridicat
cu competență și pricepere probleme
importante ale predării gimnasticii.
Este îmbucurător faptul că majori-
tatea soluțiilor propuse la conferin-
ță s-au bazat pe rezultatele muncii
practice a profesorilor, pe experien-
ța lor.
Prof. TRAIAN PREDEȚEANU
AU APARUT revistele:
Cercetări
filozofice
nr. 6, 1957
Studii
revistă de istorie
nr. 6, 1957
*
Limba romină
nr. 1, 1958
IN SUMAR :
D. MACREA : Opera lingvis-
tică a lui Alexandru Phi-
lippide
V. N. RIBALKA: Despre mij-
loacele de redare a comple-
mentului circumstanțial de
mod in limba romină con-
temporană.
GH. BULGAR : Lexicul lim-
bii literare și jargonul la
1844.
I. GHEȚ1E : Aspecte stilisti-
ce ale verbului la N. Fiii-
mon.
LAURA VASILIU: Greșeli
de limbă tn „Revista de pe-
dagogie".
CONSTANT MANECA: Con-
tribuția specialiștilor sovie-
tici in domeniul lingvisticii
romanice.
I- POPESCU: Limba romină
tn tnvătămtntul mediu.
STELA TOMA : Sesiunea ști-
ințifică a Institutului de
lingvistică din București.
RECENZII
NOTE BIBLIOGRAFICE
Redacția și administrația: București, Piața Scînteii nr. 1, Telefon 7.60.10. Tiparul: Combinatul Poligrafic Casa Sctnteii „I. V. Stalin" București, Piața Sctnteli, Abonamente; 1 an
Abonamentele la „Gazeta învățămîntului” se fac la toate oficiile poștale, prin factorii poștali și difuzorii voluntari din întreprinderi și instituții.
— 12,50 lei; 6 luni — 6,25 lei; 3 luni — 3,12 lei.