Proletari rdin toate țările, umfl-v5 Z Eaiefu invâîomînîului Organ al Ministerului învățăm iotului $î Culturii și al Comitetului Central al Sindicatului Muncitorilor din lovățămlnt șl cultura Anul X, Nr. 461 Vineri 7 martie 1953 4 pagini 25 bani \ tui • ■' i taînn t.'iHiijiuffliiHiiiitiiiwiwtiisiiltw n'iT 1 unc iui1’îuuuni.uMj 8 MARTIE zi de sărbătoare v n fiecare an, la 8 Martie, popoarele lumii sărbătoresc Ziua I internațională a femeii. In fiecare an, în această zi de primă- * vară, femeile de pretutindeni, indiferent de concepțiile lor retigioase, de convingerile politice, gradul de cultură, îți unesc ți mai puternic rîndurile în lupta ce se duce pe plan mondial pentru asigurarea păcii în lume, pentru bunăstarea ți fericirea căminelor. Și cînd, împreună cu ele, în fiecare an la 8 Martie răsfoim filele istoriei, adinei sentimente de mindrie, admirație ți respect ne cuprind în fața minunatului ți valorosului lor aport la înfăptui- rea idealurilor omenirii progresiste. Cu fiecare pagină, trac rînd pa rînd în fața noastră eroine ca Zoia Kosmodemianskaia, Danielle Cassanova, Olga Bancic, Liubov Șevfova, Ethel Rosenberg, Haia Lifșitz, alături de multe mii de anonime care au luptai ți au murit pe baricade, în tranșee sau pe cîmpul de execufie, pentru pacea ți libertatea popoarelor. Dacă astăzi peste 950 de milioane de oameni elibera)! pentru totdeauna de exploatarea capitalistă se întrec în făurirea unei vieți fericite și prospere în patriile lor, și dacă astăzi milioane de oameni din Asia ți Africa, scuturind jugul robiei coloniale în țările lor, pol să spere înlr-un trai mai bun — aceasta se datorește fără îndoială ți luptei pline de sacrificiu duse de femei. Puternica Federație Democrată Internațională a Femeilor, care numără peste 200 milioane de membre din mai mult de 80 de țări, are mari merite în atragerea femeilor la toate acțiunile prin j care sînf condamnate sau zădărnicite planurile războinice și spri- jinite propunerile de pace. Cel de al IV-lea Congres el F.D.I.F., care se va desfășura nu peste mult la Viene, va fi în acest sens un bun prilej de confirmare a forței ți prestigiului de care se bucură F.D.I.F. în rîndul femeilor și al tuturor oamenilor cinstiți din lume. Ziua de 8 Marlia se sărbătorește în patria noastră în condițiile unui puternic avinf economic și cultural. Eliberate din situația umilitoare în care au fost ținute de secole, femeile din Republica Populară Romînă, reprezentind mai mult de ( jumătate din populația țării, au luat parte activă la toate realizările obținute de poporul nostru în drumul său spre socialism. Punînd in slujba patriei toată capacitatea lor de muncă, toată energia lor creatoare, femeile din R.P.R. lucrează cu avînt în uzine și fabrici, pe ogoare ți pe șantiere, in țcoli sau în laboratoare, fiind pilde minunate de pricepere și devotament. Ilustrativ pentru încrederea In capacitatea lor de a rezolva chiar și cele mai grele probleme este faptul că în recentele alegeri pentru staturile populare cetă- țenii au votat nu mai puțin de 35.082 femei, Deosebit de însemnat este aportul învățătoarelor, profesoare- lor și educatoarelor la opera de construire a societății noastre, cu alîf mai mult cu cîl activitatea lor este închinată educării și instrui- rii tineretului, deci se leagă direcf de formarea omului nou. Cu grija unor adevărate mame, ele educă fînăra generație în spiritul dragostei de muncă, al respectului față de avutul obștesc și fată de munca altora, cultivă cu răbdare în sufletele școlarilor dorința de a deveni cît mei folositori societății. Eforturile învățătoarelor și profesoarelor din țara noastră se îndreaptă în permanență ți înspre creșterea unor copii însuflețiți de dragostea fierbinte pentru patria socialistă, de admirația față de trecutul eroic al poporului nostru muncilor, de sentimentul prețuirii marilor lui cuceriri revoluționare, al frăției cu oamenii muncii apar|inînd naționalităților conlocuitoare din R.P.R. și cu toți cei ce muncesc din lumea întreagă. Tinere sau vîrsfnice, sfăpînile de aceeași arzătoare dorință de a contribui la înflorirea patriei, învățătoarele și profesoarele stau in primele rinduri ale celor ce luptă pentru culturalizarea maselor de oameni ai muncii din noastră. Și lor le sini recunoscători mii de foști analfabe|i care acum se descurcă lesne în cărți, și nenumărefi țărani muncitori care au aflat din conferinței® ținute de aceste femei explicațiile științifice ale atifor fenomene din natură și au fost ajutați să scape de mentalitățile învechite. Le sînf recu- noscători colectiviștii fiindcă și ele i-au îndrumat să aleagă calea ce duce spre belșug și fericire, calea colectivizării. Guvernul și partidul nostru, cunoscind munca învățătoarelor și profesoarelor, au acordat în repetate rinduri înalfe distincții 'celor mai devotate ți mai merituoase dintre ele, astfel îneît astăzi aproa- pe 1000 de femei care lucrează în învățămînt sini decorate șl alte cîteva sute poartă titlul de „învățător fruntaș", „profesor fruntaș", „învățător emerit", „profesor emerit". Conferința națională a femeilor ce se deschide acum, la 8 Martie, constituie pentru femeile din țara noastră un minunat prilej de trecere în revistă a prețioaselor lor realizări închinate din toată inima patriei și păcii în lume, un prilej de ana- ' tiză a noilor sarcini ce le stau în față. Sîntem încredin- țați că și de aici înainte învățătoarele, profesoarele și educa- toarele din Republica Populară Romînă, împreună cu tovarășele g lor din uzine și fabrici, de pe ogoare și din laboratoare _ își § vor ține angajamentele și vor arăta, prin fapfe, dragostea lor adîncă § • pentru patria socialistă și pentru poporul nostru harnic, atașamentul g față de partidul clasei muncitoare și adeziunea lor totală la lupta omenirii progresiste împotriva ațîțăforilor la un nou război mondial. =_ ¥i:!!l!l!lllll!llll!llll|l|IIUIțlll!lllllllltlllll|illll!IHIIIIIllllllllll(IIIUIIIIIHIIIIIIIIIM^ Pentru ziua de 8 Martie, cercul de mtinl tndemtnatlce de la Palatul pionierilor din București a lucrat diferite obiecte spre a fl oferite profesoarelor, instructoarelor de pionieri, mamelor, surorilor. In clișeu : Elevele Boriceanu Maria și Isor Viorica, din clasa a VII.a a școlii speciale nr. 4, lucrtnd casete din lemn sculptat. încrederea întregului popor Poporul romln ți a dat votul, !ntr-o imensă majoritate, candldațilot Frontului Democrației Populare In alegerile pentru sfaturile popu- lare. Datele comunicate Prezidiului Marii Adunări Naționale de către comisiile electorale regionale sint categorice : candidați! F.D.P. au primit 99,43% din voturi In alegerile pentru sfaturile populare regionale, 99,25% pentru sfaturile populare raionale, 98,91% pentru sfaturile popu- lare comunale. Și aceasta, în condiții în care au votat 99,62% din ale- gători pentru sfaturile populare regionale ți raionale și 99,63% din ale- gători pentru sfaturile populare comunale. Unanimitatea aproape totală a alegătorilor în acordarea votului pentru candidatii Frontului Democrației Populare exprimă deosebit de limpede încrederea poporului nostru în partid, în membrii acestuia, căci dintre deputății aleși 47,87% sînt membri și candidați de partid. Iar faptul că 52,13% din deputați sînt oameni ai muncii fără de partid, 35.082 din- tre deputății aleși sînt femei și 13% fac parte din rîndul naționalităților conlocuitoare demonstrează lără putință de tăgadă că orînduirea noa- stră oferă cele mai largi posibilități de participare activă la viața po- litică, la gospodărirea treburilor obștești tuturor cetățenilor patriei. Intensa participare a maselor la campania electorală, încrederea cu care s au prezentat la vot, căldura cu care i-au primit pe condu- cătorii partidului și guvernului la secțiile de votare constituie o nouă și puternică manifestare a hotăririi oamenilor muncii de a sprijini din tot sufletul politica Partidului Muncitoresc Romîn, a Consiliului de Mi- niștri al Republicii Populare Romîne, de a ridica tot mai mult nivelul activității sfaturilor populare. Votul acordat candidatilor Frontului De- mocrației Populare reprezintă o nouă și sigură chezășie a viitoarelor succese, a înfloririi necontenite a orașelor șl satelor noastre, a unei ac- tivități tot mai rodnice duse de sfaturile populare cu sprijinul tuturor oamenilor muncii. Printre cel 137.790 de deputați in sfaturile populare aleși la 2 martie se află un număr impresionant de cadre didactice. Aproape că nu există sfat popuîar din care să nu facă parte învățători ți profesori. Alegerea lor, alături de fruntașii în producție și în activitatea culturală și politică din întreaga țară, ilustrează înalta prețuire pe care o dă poporul celor ce instruiesc și educă tînăra generație. încrederea manifestată de oamenii muncii prin votul din 2 martie ridică în fața pedagogilor-deputați sarcini de înaltă răspundere pen- tru activitatea lor în cadrul sfaturilor populare. Atribuțiile lărgite ale acestora oferă tuturor deputaților un larg cimp de acțiune. Alături de ceilalți deputați, învățătorii și profesorii din sfaturile populare au da- toria să lucreze cu devotament, cu spirit gospodăresc pentru valorifi- carea sistematică a resurselor locale, pentru îmbunătățirea aprovizio- nării oamenilor muncii și, în același timp, pentru continua dezvoltare a învățămîntului, a activității culturale. In fața tuturor oamenilor muncii din școli stă îndatorirea patrio- tică de a sprijini această muncă plină de răspundere, de a participa la toate acțiunile sfaturilor populare, ajutîndu-le să-și îndeplinească mereu mai bine rolul ce le revine tn opera de construire a socialismului tn patria noastră. Femei cu care ne mîndrim Tovarăși Ioana Cosma, șefa secției de Tnvățlmtnt ■ raionului I. V. Stalln, rezolvă cu pricepere problemele ridicate de munca ce 1 3.a încredințat învățătoarele din Șoldanu Cînd am ajuns în comuna ȘoL danu era ora prînzului. Copiii își purtau gălăgioși ghiozda- nele, incrucișindu-se unii în drumul spre casă, alții spre școală. Un vînt aspru mușca lacom din obrajii îm- bujorați. La școală se fac pregătiri tainice. Elevele din clasa La lucrează cu- sături pentru ziua de 8 Martie. In fundul clasei, o mică expoziție de z- semene? (ucrări, toate meșteșug.t realizate. Învățătoarea, tovarașa Li- via Popescu, o tinără in.-'tă și oa- cheșă, care a absolvit de cîțiva ani școala pedagogică, pregătește cu copiii daruri pentru mamele lor. Daruri pregătesc toate clasele. Se organizează și o serbare. Febra pre- gătirilor a cuprins nu numai pe șco- lari, ci și pe învățătoarele lor. Constanța Dragomir, profesoară de științe naturale, de curind decorată, a fost aleasă în unanimitate deputată în sfatul popular comunal, a carul vicepreședintă era și pînă acum. Cu puțin înainte fusese aleasă președinta comisiei de femei pe comună. Vor- bind despre munca pe care o duc învățătoarele și profesoarele în rin- dul femeilor din comună, tov. Dra- gomir ne spune că nu există proble- me, începînd cu cele educative și sfîrșind cu cele gospodărești și cetă- țenești, pe care colegele ei să nu le fi discutat cu sătencele fie la cămin, fie la școală, fie acasă. Președintele sfatului popular ne spune că nu există acțiune culturală sau socială Ia care să nu participe Constanța Dragomir. Și alte în- vățătoare din comună aduc o con- tribuție importantă la munca ob- ștească. De pildă. Ioana Văsii, Ro- dica Caianu și M. Micu, învățătoare tinere, sîr.t adevărate animatoare ale activității artistice de la căminul cultural. învățătoarele din Șoldanu și-au luat nu de mult un angajament. Școala a fost vizitată nu de mult de către inspectorii secției de învă- tămînt a raionului Oltenița. In pro- cesele-verbale întocmite de aceștia se vorbește cu multă căldură și des- pre munca de la clasă a învățătoa- relor de aci. Am plecat de la școală cu imaginea învățătoarelor care poartă cu cinste și devotament făclia culturii în co- muna de pe Argeș. La plecare, vîntul se domolise. Copiii alergau veseli, iar în obraji se oglindea același roșu aprins. Culoa- rea sănătății, a bucuriei și viitorului lor luminos. C. RADOI Activista ♦ Plină de vioiciune, prezentă la toate acțiunile întreprinse pe li- nie școlară, exigentă fată de ea însăși și față de colectivul cu care lu- crează, dar apropiată de oameni, în- vățătoarea Uța Alexiu, directoarea școlii elementare de 7 ani nr. 16 diu Galați, este bine cunoscută de cadrele didactice din craș. în urmă cu aproa- pe patru ani, ele au ales-o pre- ședintă a comitetului sindical orășe- nesc, funcție pe care o îndeplinește și astăzi cu mult devotament. Învățătorii și profesorii din Galați o stimează și o apreciază pentru grija sa atentă față de nevoile lor, pentru activitatea sa rodnică și pentru sufletul pe care îl pime în orice muncă. Președinta s!n- dictatului a cunoscut însă și vremuri grele — vremurile regimului burghe- zo -moșieresc. Fiică a unui țăran să- rac, în 1932, cînd a absolvit școala nermata, n a putut căpăta post In învățămînt. „Abia mult naai tkrâu ne sp-rneu tovarăși Alexia, dri rr.i t necaz iwzșit ș«i v navM raplteMna**. «ta® eram In*A®*aa«e ea dfofnani. îa a- tnația aceasta ani. de fiecare dar; fiind nu- ’L te altă parte. N-u n-ar «a am fost mutată în locaÎKățC. Eliberarea țării neastre i i de»rhi« căi luminoase pentru ac- -..atea ei viitoare și a chemat-^ la * ' a învățătoarea Uța Atesti și-a pa ? - ate forțele In slujba itstrs” u edscĂnt fiilor oamenilor nraelfe irăr-un spjil nou. Ea a intrat in partid pentrr a fi în primele rinduri âJ? relcr ce luptă pentru construirea unei vieți mai bune. Prin munca sa neobosită, tovarășa Uța Alexiu contribuie, alătari de toate femeile din patria noastră. la construi- rea societății noi și la întărirea picii între popoare. Hărnicie /n fiecare după-amiază, la ter- minarea lucrului, o vezi cu cărțile sub braț, indreptindu- se grăbită spre școală. In clasă o găsești de obicei in bancă și, de cele mai multe ori, cufundată în studiu. Are 23 de ani și o nestă. vilită dorin/ă de a învăța, de a cu- noaște. Este muncitoarea Viorica Ungureanu de la Fabrica de con- fecții „Gh. Gheorghiu-Dej'. Am găsit-o in clată. dezlegind. •rj rabdateal caracteristică proble- me -rate de trigonometrie. Nu vă mlrafi. Muncitoarea Viorica Ungureanu este acum în clasa a X-a și se numără printre cele mai bune eleve ale școlii medii serale pentru tineretul muncitoresc de pe lingă 'întreprinderea F. C. Gheorghiu-Dej din București. Harnică și perseverentă, a fost mereu un exempju pozitiv pentru colegii săi de clasă avind întotdeauna cele mai bune note și cea mai bună frecventă la cursuri. Profesori și elevi, deopotrivă, o a- preciază și o stimează pentru serio- zitatea cu care Învață. „îmi este dragă școala — ne-a declarat — Îmi sin! dragi cărfile șl caietele mele, In tovărășia cărora îmi petrec o bună parte din timpul liber. Oare aș putea să răsplătesc grifa partidului nostru pentru mine și pentru al fii ca mine altfel deci! pregătindu-mi temeinic lecțiile și muncind cu conștiinciozitate In fa. brică ?“ O asemenea tovarășă face Intr-a- devăr cinste fabricii șl școlii care au crescut-o, care au format-o pen- tru viată, lat noi, în această zi de sărbătoare a femeilor, o felicităm cu toată căldura pentru meritele sale la carte și In activitatea pro- fesională. VAL. MURA C. MINCA Al cui e meritul Dacă o întrebi pe tovarășa Va- lentina Georgescu despre mun- ca ei ca șefă a secției de fnoă- (ămlnt a raionului 1 Mai din Bucu- rești, afli îndată cum au izbutit lo- cuitorii cartierului Proletarul să ri. dice o școală nouă, cum au rezolvat cadrele didactice de la școala nr- 30 problema disciplinei, cum lucrează cabinetul pedagogic raional sau care este activitatea artistică a pedago- gilor. In ciuda modului impersonal al re- latării, tn ciuda sublinierilor repe- tate că .asta e c realizare a oameni- lor din cartier, a directorilor de școli“, înțelegi Insă că peste iot femeia care povestește nu numai că fusese de fală, dar luase chiar o parte foarte însemnată la treabă. Fără îndoială, tovarășa Valentina Georgescu are dreptate. Meritul rea- lizărilor din școlile raionului este al fiecăruia dintre cei care au muncit acolo — al pedagogilor, al părinți- lor, al cetățenilor. Dar meritul este și al ei. In fiecare realizare tși are și tovarășa Georgescu — și încă cu prisosință — partea ei. îndrumătoare a oamenilor, sfătui- toare, participantă activă la rezol- varea tuturor problemelor comunista Valentina Georgescu, femeia mo- destă cu părul sur și fața tînără, este una din sutele de mii de femei cu care ne mîndrim. V. SAPUNA Cu ocazia zilei de 8 MARTIE urăm tovarășelor noastre învățătoare, profesoare și educatoare noi succese în muncă E PUT DE TRIMESTRU recul de linia brazilor, mer- glnd în urcuș, drumețul se oprește pentru o clipă. în la[a lui se-nalță ultimul pisc. Pu- terile lui sînt mai puține acum ca la început, iar drumul începe să fie mai anevoios. Dar vraja piscului — abia bănuit dincolo de nori — 11 atrage, dîndu-i puteri noi. Pornește la drum mai hotărî t, mai plin de elan... Pedagogul poate fi asemuit dru- mețului. Dar el răspunde nu numai de sine, ci și de soar- ta acelora pe care-i condu: e pe drum, elevii. Întrebarea legitimă pe care el și-o pune în momentul cînd se află în fala ultimei etape este aceasta : ce trebuie să fac de aci înainte pentru a-i putea duce pe tofi cei ce mi-au iost încredin- țați pînă sus, la capătul drumului ? Nu vom încerca să dăm soluții aci. Fiecare drum își are caracte- risticile sale : diferite sînt și trăsă- turile proprii iiecărui colectiv seu liecărui elev. Există însă în aceas- tă diversitate unele trăsături comu- ne care lac posibilă o orientare de ansamblu. O primă grijă a profesorului Ia a- cest început al ultimului trimestru trebuie să fie revederea planului său de muncă. Se știe că unii pro- fesori se află în avans cu predarea materiei. Este bine ca In asemenea împrejurări el să nu prelungească excesiv predarea ultimelor capitole din materie (așa cum se latîmplă uneori), ci să completeze planul cu acele teme sau aplicafii care pot contribui ia consolidarea cunoștin- țelor mai slab însușite In cursul a- nului. Pe de altă parte, profesorii rămași in urmă cu predarea mate- riei nu trebuie să caute ieșirea din situație prin eliminarea din plan a unor capitole sau probleme, ci prin concentrarea materialului de pre- dat. Nici profesorii care se află cu predarea la curent nu sint scutiti de examinarea planului. Toți peda- gogii deopotrivă au datoria acum să-și îmbunătățească planul pe baza datelor iurnizate de experiența tri- mestrelor anterioare. Dar activitatea la clasă în cursul celui de al fll-lea trimestru nu se poate rezuma numai Ia predarea ultimelor capitole din materie. în această efapă, mai mult ca în cele precedente, se pune problema con. solidarii cunoștințelor sau deprin- derilor mai slab însușite de elevi, a umplerii golurilor existente, a eli- minării confuziilor. O asemenea ac- țiune, care presupune timp, nu tre- buie în nici un caz aminală pen- tru perioada recapitulării linale, ci începută imediat. Aceasta presupu- ne Insă cunoașterea aproiundată și, pe cît posibil, exactă a situației la învățătură a elevilor. Sînt cazuri cînd directorii sau profesorii încearcă să aprecieze si- tuația la învățătură și să stabileas- că măsurile de îndreptare exclusiv pe baza situației statistice. Situația notelor elevilor — exprimată în ci- fre și procente — constituie, lără îndoială, un ghid important. Totuși, notele nu spun Întotdeauna totul, nu oglindesc întotdeauna în modul cel mai exact cunoștințele elevilor. Sondajele tăcute în ultimul timp — de către unii directori sau inspec- tori — Io diferite școli și clase a. rată că se menține încă tendința anumitor învățători de a acorda cu ușurinfă note mari, după cum pe alocuri se mai face simțit excesul de parcimonie al unor prolesori în acordarea notelor. Iată un exemplu : situația pe tri- mestrul al H-lea a unei școli arată că Ia clasa a Vll.a procentul elevi- lor promovati a crescut lată de tri- mestru! I doar cu 5,89’/» în timp ce in aceeași perioadă la clasele a V-a și a Vl-a creșterea înregistrează un procent de 20"/t. După aceste date 1. AXENTE (Continuare în pag. 3) DIN ACTIVITATEA ORGANELOR SINDICALE Stiluri de muncd diferite — rezultate diferite Două comitete sindicale raiona- le aie muncitorilor dm învă- tămint (Medgidia și Tulcea) au ținut aproape simultan conferin- țele .pentru analiza activității des- fășurate de la alegerea lor și pînă în prezent. Cele două analize au scos la ivea- lă două stiluri diferite de muncă și, deci, și rezultate diferite în ac- tivitatea de pînă acum. Darea de seamă prezentată de co- mitetul sindical raional din Medgi- dia s-a limitat Iar o simplă înșiruire a sarcinilor și a arătat o serie de realizări și lipsuri. In felul cum au fost relatate acestea se reflectă pă- rerea greșită că realizările aparțin comitetului sindical raional pe cită vreme lipsurile aparțin doar mem- brilor sindicatului și nu comitetului sindical raional. Astfel, s-a arătat că asigurarea bazei materiale la majo- ritatea școlilor din raion este rezul- tatul acțiunilor comitetului sindical, dar de insuficienta aprovizionare cu combustibil a unor școli, cum este cea din Tîrgușor, sînt vinovate ca- drele didactice. Singurele sarcini despre care co- mitetul sindical a putut vorbi ca despre sarcinile lui au fost: înca- sarea cotizațiilor și distribuirea locu- rilor pentru cură și odihnă. Darea de seamă a comitetului sin- dical raional Tulcea a oglindit în adevăr activitatea comitetului și a tuturor organizațiilor sindicale de bază. Ea a prezentat în mod docu- mentat contribuția adusă de orga- nele sindicale în domeniul școlari- zării, la îmbunătățirea pregătirii ele- vilor, la ridicarea nivelului cultural ari maselor și la colectivizarea agri- culturii. Astfel, s-a arătat că suc- cesele obținute de școala de 7 ani din Crișan, care a reușit să cuprindă la cursuri toți copiii de vîrstă șco- lară, se datoresc și organizației de bază sindicale care, avînd și snriii- nul conducerilor celorlalte unități sindicale și orientînd activitatea con- siliului pedagogic spre o perma- nentă conlucrare cu părinții elevi- lor, a contribuit efectiv la obținerea acestui rezultat. La fel, dacă la Chilia Veche mai există copii neșco- larizați aceasta se datorește și lip- sei de preocupare în acest domeniu a organizațiilor sindicale din școlile respective. Vorbind despre activitatea cultu- rală, comitetul sindical raional din Medgidia arată că membrii de sin- dicat și-au îndeplinit sarcinile lor în acest domeniu în cadrul căminelor cultutale și al caselor de cultură. In ce raisută menea pedagogilor de la școlile din raionul Medgidia a fost urmărită și apreciată, aceasta nu s-a mai putut arăta. Comitetul raio- nal sindical s-a ferit să pomenească In vizită la Sindicat la zia« dc K martie a.c. au făcut o vizită li C.C. al S.M.l.C. tovarășii Calini Profitilova și Vladlmlr Korol. bel. activiști sindicali din URS.S.. actualmente participanți la cursul in. ternihnnal pentru activiști sindicali din țările Europei organizat la Bucu- rești de către F.S.M. in colaborare cu U.N.E.S.C.O. Cei doi oaspeți au fost primiți de tovarășul 1. Nistor, președintele C.C. al S.M.l.C., tov. Elena Bolog, vlce. președintă a C.C. al S.M.l.C., Ion Mnntesn, secretar il C.C. sl S.M.l.C., membri ai prezidiului C.C. al S.M.l.C. șl reprezentanți al institutelor Se cer- cetări științifice ale Academiei. Tov. I. Nistor a Ucut o expunere măcar în treacăt despre felul cum s-a preocupat de dezvoltarea forma- țiilor artistice de amatori ale mun- citorilor din invățămînt, cu toate că na găsim în plină desfășurare a concursului acestor formații. La Medgidia a existat pînă acum cîțiva ani o formație corală și una de dăn- suri, compuse din învățători și pro- fesori, care au desfășurat cîtăva vreme o activitate bogată și se cla- sificau printre formațiile fruntașe la concursurile ce se organizau la re- giune. De această activitate unii pe- dagogi își amintesc azi cu plăcere, dar și cu regret, pentru că ea a ră- mas doar o amintire. In schimb, comitetul sindical raio- nal Tulcea a putut arăta cu satis- facție adunării generale că, prin munca susținută a membrilor comi- siei culturale, prin sprijinul acordat de organele secției raionale de învă- țămint și cultură și datorită atentei îndrumări din partea organelor de partid, în ultimul an mișcarea cul- turală în rîndul învățătorilor și pro- fesorilor s-a dezvoltat foarte mult. In afară de formațiile de la centrul raionului (cor, dans, teatru), forma- ții cu tradiții și cu renume, în care activează peste 100 din membrii or- ganizațiilor de bază și ai grupelor sindicale din oraș, au apărut la gru- pele sindicale din școlile raionului formații caTe au obținut rezultate deosebit de frumoase. Așa sînt for- mațiile de teatru de la Murighiol, Niculițel, M. Kogălniceanu, Chilia Veche, Crișan sau brigada artistică a învățătoarelor de la Sulina, cu bogat și variat program de duete vocale, dansuri, program satiric. Mai mult încă, activitatea persistentă pentru a atrage în acest concurs cit mai mulți pedagogi a dus la afir- marea calităților artistice ale unor buni soliști vocali (ca tov. Elena Barău de la Crișan, Tatiana Cerno- moreț de la Murighiol etc.) sau ale unor buni recitatori (tov. Letiția Nanu, Ivona Vizireanu și alții). Lipsa de activitate a comitetului sindical al raionului Medgidia a dus pînă și la lichidarea bibliotecii, care a fost contopită cu cea a școlii me- dii de la reședința raionului; în schimb, biblioteca sindicală de la Tulcea și-a îmbogățit fondul de cărți cu noi achiziții, iar comitetul chibzuiește azi la crearea unor bi- blioteci volante care să pună la în- demîna pedagogilor din satele Deltei cărțile de care au nevoie. De ce această mare diferență între rezultate ? Pentru că stilul de mun- că a fost el însuși diferit. Comitetul raional Medgidia n-a desfășurat o muncă colectivă. Izo- lîndu-se de masa membrilor de sindicat, membrii comitetului au ui- tat că sarcinile pot fi îndeplinite nu- asupra organizării Învățămîntului su_ perior in țara noastră, asupra orga, ni zării în sindicat a muncitorilor din Instituțiile de invățămînt superior și institutele de cercetări științifice ale Academiei R.P.R. și asupra felului cum organizațiile din aceste instituții Iși desfășoară activitatea. Oaspeții s_au interesat apoi îndea- proape de felul cum este organizată munca In general In sindicatul nostru, de unele probleme privind sprijinirea muncii profesionale de către organiza- țiile sindicale și au arătat cîteva din preocupările actuale ale sindicatului muncitorilor din învățămînt din r.s.f.s.r. mai în măsura în care bogata rețea de activiști sindicali va fi o rețea activă. Dar ei, în loc să-i atragă in muncă pe acești activiști, în loc să-i îndrumeze și să-i mobilizeze pentru rezolvarea sarcinilor sindica- le, i-au neglijat, le-au subapreciat posibilitățile. Și așa s-a ajuns ca unii membri ai comitetului să re- zolve singuri chestiuni mărunte, să dea îndrumări prin adrese scrise si să aștepte rezultatele consemnate în rapoarte. Comitetul sindical raional Tulcea s-a sprijinit mai mult ca în trecut pe un larg activ sindical. Ședințele de comitet s-au ținut regulat, cu participarea aproape a tuturor mem- brilor, chiar și a celor din cuprinsul raionului. Colectivele de conducere ale organizațiilor sindicale de bază n-au fost nici ele neglijate, fiind permanent îndrumate și controlate. Măsura în care s-a ținut legătu- ra cu masa membrilor de sindicat s a reflectat și în discuții. Partici- panții la conferința de la Medgidia au discutat în general, au făcut multă „teorie" Chiar și critica au făcut-o în general. Delegații la conferința de la Tul- cea au vorbit despre munca lor, au arătat succesele, au reliefat lip- surile și greutățile și au criticat cu toată energia, concret, greșelile sec- ției raionale în problema premieri- lor ș‘ evidențierilor și lipsa de e nergie a comitetului sindical față de activitatea sectară a secției de invățămînt și cultură. Proiectele de rezoluție supuse con- ferințelor din Medgidia și Tulcea marchează și ele diferența de orien- tare a celor două comitete. Proiectul prezentat conferinței de la Medgidia a avut mai mult caracterul unui in- structaj care reamintea organizato- rilor de grupă sindicală sarcinile lor. în timp ce proiectul prezentat con- ferinței de la Tulcea a precizat con- cret sarcinile comitetului pentru îm- bunătățirea continuă a muncii. Prin noua componență a comite- tului raional Medgidia s-au creat perspectivele îmbunătățirii rapide a stilului de muncă al acestuia. Orga- nizarea unui schimb de experiență cu comitetul sindical raional Tulcea va ajuta tovarășilor din Medgidia să găsească procedeele cele mai po- trivite pentru a obține rezultate bune. ION BĂDICA în concurs Scenă din piesa „Millo director", Interpretată de echipa de teatru a comitetului sin- dical al muncitorilor din Tnvățămtnt.Iași tn cadrul celui de al IV.lea concurs al tor. mațiilor artistice de amatori organizat de C.C.S. Echipe artistice De la Ministerul învățămîntului șl Culturii Cu privire la învățămîntul de cultură generală fără frecvență ■ Echipa de teatru a comi- tetului sindical al mun- citorilor din învățămînt din Uși a luat ființă tn anul 1950. In repertoriul formației au fost incluse la început mici scenete și piese tntr-un act. In anul 1953, echipa obține succese deosebite cu piesa tn- tr-un act „Nae portarul", piesă legată de acțiunea de alfabe- tizare, cu care prezintă 27 de spectacole in cartierele orașu- lui precum și tn comunele Comarna, Voinești, Popricani, Frumușica, Buznea șl altele. Mal ttrziu, pedagogl’-artlști amator) din orașul lași pregă- tesc piesa „Mlllo director", cu care obțin mari succese șl cu care prezintă de asemenea multe spectacole. Cu prilejul actualului con- curs a| C.C. al S.M.l.C., e- chlpa și-a îmbogățit reperto- riul cu piesele „Titanic Vals" de Tudor Mușatescu și „Diri- gintele" de prof. V. Mlhnea din lași. Piesa „Dirigintele" tratează una din problemele cele mal actuale ale școlii noastre, aceea a educației co- muniste a elevilor. La faza regională a con- cursului artist'c organizat de C.C. al S.M.l.C. formația tea- trală a pedagogilor din Iași s-a clasificat pe locul I, fiind apreciată ca una din forma- țiile de amatori care au ctș- tigat multă experiență artistică. In prezent, echipa se pregă- tește pentru a tnttmp'na cu soi realizări „Ziua Învățătoru- lui". Pentru g da posibilitate unui număr cit mai mare de oameni ai muncii să-și completeze studiile prin învățămîntul de cultură generală fără frecvență, Ministerul învăță- mintului și Culturii a hotărît să se aducă următoarele modificări Regu- lamentului de organizare și funcțio- nare a învățămîntului de cultură ge- nerală fără frecvență : 1. înscrierile în vederea prezen- tării la examene se fac în fiecare an școlar pînă la 31 octombrie. In cazuri bine motivate, secțiile de în- vățămînt și cultură ale sfaturilor populare regionale pot aproba în- scrieri și cu cel puțin 30 de zile înaintea fiecărei sesiuni de examene. 2. In cursul unui an școlar sînt trei sesiuni de examene: 2—14 ianuarie; 16 mai — 16 iunie și 1—14 septembrie. In sesiunea din ianuarie se pot da examene la cel mult jumătate din obiectele de stu- diu prevăzute în planul de învăță- mînt al unei clase, la alegerea can- didatului. In sesiunea mai se pot da examenț la obiectele la care can- didatul nu s-a prezentat în sesiunea ianuarie, la obiectele la care s-a prezentat și nu a promovat, indife- rent de numărul lor, sau la toate obiectele de invățămînt ale unei clase. In sesiunea septembrie se pot da examene integrale, precum și cele nepromovate sau la care candi- datul nu s-a prezentat în sesiunile anterioare. La sfîrșitul acestei se- siuni se încheie situația școlară a fiecărui candidat: promovat, cori- gent, repetent, retras sau aminat. Elevii care în sesiunea septembrie nu s-au prezentat la examene la toate obiectele de Invățămînt slnt so- cotiți retrași, iar examenele date li se anulează, urmînd ca tn anul școlar următor să repete clasa. Elevii care în sesiunea septembrie dau examene pentru ultima clasă medie (integral sau examene nepro- movate) vor începe sesiunea cu 15 zile înaintea începerii examenelor de maturitate. Elevii care tn sesiunea septem- brie nu s-au prezentat la examen la toate obiectele de studiu din cauză de boală gravă sau din mo- tive bine justificate pot da exame- nele amînate tn presesiunea din ia- nuarie, e dată cu examenele de co- rigentă. Amtnarea examenelor se cere de către candidat prin școala medie cu secție fără frecvență, în cel mult 10 zile de la data ultimului examen, și se aprobă de către secția de în- vățămînt și cultură raională (orășe- nească). Corigentele se dau în prese- siunea din ianuarie a anului urmă- tor. Elevii care în presesiunea din ianuarie nu au obținut cel puțin nota minimă de promovare la toate examenele de corigentă sau la toate examenele aminate sînt declarați repetenti. Amtnarea examenelor de la un an școlar la altul nu se admite. 3. Admiterea elevilor la examene nu este condiționată de participarea lor la orele de consultații, acestea avînd caracter facultativ. La înce- putul anului șco'ar, cu prilejul în- scrierilor, candidații care doresc să participe la orele de consultații vor arăta aceasta în cererile lor, pre- cizînd și obiectele la care urmează să dea examene în sesiunea ianuarie, spre a se putea organiza din timp cursurile necesare. 4. Ținînd seama de faptul că preve- derile HCM. nr. 1360/1956 s-au a- plicat în unele întreprinderi și insti- tuții chiar și în cursul ultimelor luni, Ministerul învățămîntului și Culturii aprobă în mod excepțional ca în anul școlar 1957/1958 înscrie- rile să se facă direct la școlile me- dii cu secții fără frecventă, pină Ia 31 martie a.c., pentru următoarele categorii de candidati: a) salariatii care intră în preve- derile H.C.M. nr. 1360/1956 și care pînă la data aceasta nu s-au înscris la cursul fără frecventă; b) cadrele militare și civile care aparțin Ministerului Forțelor Arma- te, Ministerului Afacerilor Interne și Direcției Generale . a Serviciului Muncii; c) absolventii școlii medii de cul- tură generală care au dat exame- nul de maturitate de două ori In se- siunile iulie și septembrie 1957 fără să promoveze și urmează să repete clasa. In cazuri bine motivate, secțiile de învățămînt regionale pot aproba și acestor elevi înscrierea cu 30 de zile înaintea fiecărei sesiuni de exa- mene, așa cum se arată și în pre- zentele instrucțiuni, la punctul 1. 5. Pentru ridicarea calității Invăță- mîntului de cultură generală fără frecventă, se cere tuturor factorilor de răspundere o sporită exigentă în organizarea și desfășurarea exame- nelor. In lumina acestei cerințe, or- ganele de învătămînt de la comite- tele executive ale sfaturilor popu- lare raionale (orășenești) și regio- nale vor asista la examene în mod organizat, astfel ca nici un centru să nu rămină neîndrumat. Cu acest prilej se vor încheia procese verba- le care să arate condițiile desfășură- rii examenelor și rezultatele obți- nute. O copie de pe fiecare proces verbal va fi trimisă la regiune. ★ In legătură cu examenele de ma- turitate din acest an se fac urmă- toarele precizări: La examenele de maturitate din sesiunile anului școlar 1957/1958 se pot prezenta : a) absolventii clasei a Xl-a ai școlilor și secțiilor serale pentru ti- neretul muncitoresc (seria 1958) ; b) absolventii clasei a X-a de la învățămîntul de cultură generală fără frecvență seria 1958, ultima serie care termină școala medie de cultură generală pe baza programei de zece ani; c) absolvenții restanțieri din serii mai vechi de la cursurile de zi, se- rale și fără frecvență, indiferent de cîte ori s-au prezentat la examenul de bacalaureat, de absolvire sau de maturitate înainte, de anul 1957; d) absolvenții școlii medii de cul- tură generală sau ai vechiului liceu care în sesiunile iulie și septembrie 1957 s-au prezentat o singură dată la examenul de maturitate și nu au promovat au dreptul să mai dea o singură dată acest examen, fără să repete clasa ; e) absolvenții care nu s-au pre- zentat în sesiunile iulie șl septem- brie 1957 la examenul de maturi- tate au dreptul să se prezinte de două ori în sesiunile anului școlar 1957/1958. Se precizează că elevii școlilor medii de zi care în anul școlar 1957/1958 vor promova clasa a X-a vor face și clasa a Xl-a și numai după aceea se vor putea prezenta 1a examenul de maturitate din anul școlar 1958/1959. Examenele de maturitate din se- siunile iunie și septembrie 1958 se vor organiza și desfășura în con- dițiile stabilite pentru anul școlar trecut. Pregătirea elevilor pentru exame- ne se face potrivit îndrumărilor Mi- nisterului învățămîntului și Culturii publicate în „Gazeta învățămîntului" nr. 458 din 14 februarie a.c. Informație Ministerul învățămîntului și Cul- turii face cunoscut cadrelor didac- tice din Invățămintul de cultură ge- nerală. profesional și tehnic care do- resc să se transfere dintr-o localitate In alta pentru anul școlar 1958/1959 că cererile de transferare, insoțite de actele care să motiveze aceste cereri și de o fișă personală, se depun la secțiile de Invățămînt și cultură ale sfaturilor populare raionale numai intre 10 martie — 10 aprilie a.c. Modelul de fișă personală se găseș- te la secția de invățămînt șl cultu- ră raională (orășenească). Motivele pentru care se poate so- licita transferarea sînt: a) apropiere de soț (soție) care este in producție și nu poate părăsi localitatea; b) a- propiere de părinți bătrîni sau bol- navi, incapabili de muncă și care sînt intreținuți de persoana care solicită transferarea; c) îngrijirea sănătății. Transferările aprobate vor intra in vigoare pe ziua de 1 septembrie 1958, dată după care orice transferare e§te interzisă. ROADELE UNEI BUNE MUNCI CULTURALE In zilele de 22 șl 23 februarie, în comuna Cioara-Doicești din ra- ionul Călmățui, regiunea Galați, • avut ioc, din inițiativa comitetului regional P.M.R., un valoros schimb de experiență cu privire la munca cultu- ral-educativă. Au luat parte șefii sec- țiilor de Invățămînt și cultură regio- nală ii raionale, inspectori școlari, președinți ai comitetelor sindicale ra- ionale ale muncitorilor din învățămînt și cuilară. activiști de partid și de stat. Participanții la consfătuire au ascultat referate prezentate de comi- tetul executiv al sfatului popular co- munjl, comitetul comunal U.T.M., diredorul căminului cultural și di- rectapul lealii de 7 ani nr. 1 cu pri- vire la lelivitatea cultural-educativă de masă desfășurată tn comună. omuna Ciora-Doicești, raionul Călmățui... Cu )3 ani în urmă, sute de țărani muncitori din această comună au fost împroprietăriți. Statul le-a a- cordat semințe. îngrășăminte chimice și credite cu care să-și cumpere u- nelte și vite de muncă. Tm v ■ N'-'.lae, dfrecinml școlii nr. 1 din comuna Cioara-Doicești. vorbind cetățenilor despre formarea pămîntiilui Mai ttrziu, ca urmare a muncii po- litice și cultural-educative temeinice ce s-a desfășurat printre țăranii mun- citori, ei și-au unit micile fîșii de pă- mtnt laolaltă, devenind o mare și pu- ternică familie — o familie socialistă. In casele din această comună unde cu ani în urmă sălășluia sărăcia, a- cum sua aprins lumina electrică, s-au instalat difuzoare, aparate de radio. In comună au luat ființă o stațiune de mașini și tractoare, o stație de egrenat și de tratat semințe, o largă rețea de unități comerciale și agricole, s-au amenajat un staționar și o casă de naștere, s-a construit o școală nouă de 7 ani, au luat ființă 3 grădinițe se- zoniere. La întărirea economico-organizatori- că a G.A.C.. precum și la ridicarea nivelului cultural al țăranilor munci- tori, un mare aport l-a adus mun- ca politică de masă desfășurată, sub conducerea organelor de partid, de către învățători, profesori, funcționari, tehnicieni și colectiviști. Aceștia au fo- losit tn munca lor metode bune, va- riate, datorită cărora au atras în ac- tivltatea cultural-educativă mase largi de colectiviști. Din referatele prezentate, precum și din discuțiile purtate de participanții la consfătuire, a reieșit munca fruc- tuoasă desfășurată de pedagogii din această comună. Fără să știrbească din timpul necesar activității lor di- dactice sau odihnei, ei au știut să fie permanent prezenți tn munca ob- ștească. au adus un aport însemnat la ridicarea culturală a comunei. îm- binînd munca lor la clasă cu activi- tatea obștească desfășurată în cadrul comunei, ei au știut să se facă pre- zenți permanent în acțiunile princi- pale aie satului. Una dintre principalele 1or preocu- pări a fost informarea țăranilor mun- citori din comună asupra politicii partidului și guvernului statului nos- tru, lămurirea lor asupra situației politice și economice a statelor veci- ne și prietene țării noastre și asupra altor state ale lumii, precum și asu- pra raportului de forțe dintre lagărul socialist șl lagărul capitalist. împreună cu tehnicienii agricoli, pe- dagogii au elaborat expuneri scurte, clare și pe înțelesul țăranilor munci- tori privind sporirea producției la ha., aplicarea regulilor agrotehnice etc. Ei au exemplificat aceste expu- neri cu date din viața comunei. In ultimele luni, în comună s-au ținut un mare număr de conferințe pe diferite teme la căminul cultural, colțurile ro- șii, la casele de citit, pe circumscrip- ții electorale. Datorită temelor și ac- tualității lor, un mare număr de ță- rani muncitori au luat parte la ase- menea conferințe. Înainte cu cîtăva vreme, mulfl lo- cuitori ai comunei mai credeau în tot felul de superstiții, foloseau leacurile date de „doftoroaie”. Pentru a-i aju- ta să se dezbare de superstiții. învă- țătorii și profesorii, urmînd indicațiile comitetului comunal de partid, au for- mat două cercuri de știință populari- zată. la care iau parte 84 de colecti- viști. In cadrul acestor cercuri s-au ținut lecții care i-au interesat mult pe țăranii muncitori și au contribuit la lămurirea acestora. Pedagogi ca Elena Toader, Tudor Giol și mulți al- ții, din cei 29 cîți sînt în comună, au vorbit colectiviștilor despre ..Apariția vieții pe pămînt'', „Strămoșii omu- fiii”. „Mișcările pămîntului” etc. In munca de propagare a cunoștințe- lor științifice, cadrele didactice folo- sesc, pețitru mai buna lămurire a pro- blemelor, planșe, globul pămîntesc. planiglobul, microscopul etc. Bunăoa- ră, învățătorul Tudor Giol i a adunat pe colectiviștii din circumscripția sa tntr-o cameră întunecoasă și, cu aju- torul unei lumtnări aprinse, dînd glo- bului mișcarea de rotație sau de re- voluție, a demonstrat formarea ano- timpurilor, a zilelor și nopților. învă- țătoarea Elena Pricop a explicat țăra- nilor muncitori din circumscripția sa cauzele cutremurelor, iar învățătorul Nicolae Vasile le-a arătat, folosind materiale intuitive, mișcarea pămîntu- lui în jurul soarelui. O adevărată surpriză le-a pricinuit țăranilor muncitori privirea la mieros, cop a unor secțiuni în frunză sau în tulpină, a unor picături de apă sau de slnge, a unor culturi de microbi. Deseori pedagogii comunei, cit șl medicul dispensarului le-au vorbit co- lectiviștilor despre „Doftoroaie. leacuri, vrăji”, despre curățenia cor- pului și necesitatea respectării regu- lilor de Igienă. Ascultînd astfel de lecții și confe- rințe, colectiviștii găsesc răspuns la numeroase întrebări ce-I frămtntă șl, la sfîrșitul fiecărei conferințe, ei pro- pun noi teme, ruglr»du-i pe învăță- tori să fe vorbească cit mai des. Căutlnd să dea activității culturale un caracter cît mai atractiv, peda- gogii au organizat un concurs „Cine știe cîștigă” cu tema „Lucrări In a- gricultură și zootehnie în perioada 1 ianuarie — 1 mai” la care au fost antrenați peste 300 de țărani munci- tori. De un real folos tn obținerea unor bune rezultate în activitatea politică de masă a fost și munca cu cartea. In comună și-au găsit o largă răspîn- dire cărți despre viața nouă a oa- menilor muncii din patria noastră, despre transformarea socialistă a sa- telor etc. Biblioteca comunei, care numără peste 6000 de volume, atrage lunar aproape 300 de cititori. In co- mună au luat ființă și 6 cercuri de ci- tit în cadrul cărora se prezintă re- cenzii, au loc discuții asupra celor mai interesante cărți nou apărute. Optzeci de tineri din comună au luat parte la concursul „Iubiți oartea" și, dintre aceștia. 30 au primit insigna „Prieten al cărții”. îndrumate de comitetul de partid, cadrele didactice desfășoară o muncă vie în rîndurile tinerilor. Pentru dez- voltarea sentimentelor patriotice și a dragostei față de frumusețile patriei noastre, s-au organizat cu tinerii din comună cercuri politice pe tema „Să ne cunoaștem patria", la care parti- cipă 170 de băieți și fete. Pedagogii țin conferințe interesante la aceste cercuri. In fiecare săptămînă peste 100 utemiști și utemiste iau parte la „joia tineretului", unde se prezintă jurnale vorbite, recenzii etc. Cu aju- torul comitetului comunal U.T.M. ca- drele didactice au pregătit pentru ti- nerii din comună conferințe numeroa- se. Printre acestea se numără confe- rințele: „Să apărăm și să îngrijim a- vutul obștesc", „Ce se înțelege prin morala proletară”. „Tradițiile progre- siste de luptă ale poporului nostru”, „U.T.C., ajutor al P.C.R. în lupta pentru dobortrea regimului burghezo- moșieresc” etc., care au avut o in- fluență pozitivă asupra tinerilor. Tineretul a fost atras în toate for- mele muncii politice de masă. Pînă acum, echipa de teatru și brigada ar- tistică de agitație, în care stnt cu- prinși numeroși tineri, au prezentat multe spectacole Interesante. Majo- ritatea fetelor din comună, care altă dată se codeau să iasă pe scenă, par- ticipă acum la viata culturală a sa- tului. Multe forme ale muncii politice de masă din comună se adresează fe- meilor muncitoare. Așa sînt cercurile de artă culinară și de croitorie, care încă de ia înființarea lor s-au bucu- rat de o largă popularitate. Tematica acestor cercuri a fost stabilită cu grijă, ținîndu-se seama de propunerile cursantelor. Cu ajutorul sfatului popular comu- nal, un grup de cadre didactice a or- ganizat o expoziție cu obiecte de artă națională — țesături, cusături, Împle- tituri etc. — lucrate cu multă tnde- mînare de colectiviste. Această expo- ziție a fost vizitată de multe femei din satele învecinate, prilejuind un bogat schimb de experiență. In strinsă colaborare cu personalul dispensarului veterinar din comună și cu comitetul comunal de femei, ca- drele didactice au atras un mare nu- măr de colectiviste tn acțiunej de creștere a păsărilor și animalelor și le-au îndemnat să valorifice aceste păsări și animale prin cooperativă. Pentru a da extindere acestei acțiuni, gospodinele din Cioara-Doicești au chemat la întrecere toate gospodinele din raion. Muncind sub îndrumarea comitetu- lui comunal de partid, folosind metode variate. activiști) pe tărhn obștesc din Cioana-Dol- ceștl iau izbutit să dea ac- tivității cultural-educative un ca- racter de masă. Au folosit pen- tru aceasta, după cum am văzut, ac- țiuni concomitente — la cămin, la colțurile roșii, la casele de citit, pe circumscripții electorale. In urma rezultatelor obținute de ei, majoritatea comunelor din -raionul Călmățui, precum ș! din raioanele Li- ești, Bujoru, Focșani etc. au în- ceput să le urmeze exemplul. Schimbul de experiență organizat în comuna Cioara-Doicești a arătat ca activitatea culturală la sate trebuie șl GH. FLEANCU Expjunerea devine mal Interesantă etnd privești prin microscop poate să cuprindă masele șl să fie orientată spre ridicarea nivelului ge. neral de cultură și de viață al țărani- lor muncitori. El a contribuit la răs- pîndirea metodelor bune de muncă, a arătat cît de multe lucruri se pot face atunci cînd se lucrează cu pricepere, cu Interes și tragere de inimă, atunci etnd tofi intelectualii satului, depu- tați, utemiști, colectiviști își aduc sprijinul la dezvoltarea activității cul- tural-educative de masă. ! £ Echipe de elevi ai școlii medii nr. 1 din Cărei la practică pe chnp.., *i studiind semănătoarea "a* ELEVII INVAȚA SA CONDUCĂ MAȘINILE AGRICOLE Raionul nostru — Care! — este un raion in care predomină producția agricolă. Aceasta ne-a îndemnat ca, în acțiunea de pollteh- nizare a Invățămîntului, să-i familia- rizăm pe elev' îndeosebi cu proble- mele producției agricole, să le facem cunoscute mașinile agricole și prin- cipiile de funcționare a acestora, tn acțiunile pe care le-am inițiat pen- tru a atinge acest scop ne-a fost de mare ajutor stațiunea de mașini și tractoare din orașul nostru. Vi- și totodată plă- ținut substanțial man'pularea auto- diverselor B“. In ce urmează mă voi ocupa părțile active și TINERII RADIOAMATORI le- întări la părinți, care se prezintă expuneri pe teme L. (Urmare din pag. I) fn Makarenko Sărbătorirea lui lui A. S. Makarenko. mașinile agricole pentru elevii au cunoscut seceră- ca in organizarea să respectăm cerin- la arături și la matului plugului. Ne-am străduit acestor activități țele programei. s.ar putea crede la învățătură al a VII-a este cu decît al elevilor ochi multe lu- nu le cunoșteau din explicațiile dat insă seama este în măsură iată, de pilda, ce lucrări au efec- tuat in perioada de iarnă elevii da- înțelegere putea ca în din Tot ceea ce am reprezintă doar un bule consolidat în printr-o organizare din o mare a IV-a celor cunosc semințe gradat). Studiind recoltare, rat-o aici murea scă altfel nu greu. In cele astăzi Attifa la lupta co- tineretului de samblare și reparare p>ese sau mecanisme. ba de pagini cativ. cartea Barbu, DUNAJECZ Timișoara nctiv de genul neutru. La matematică, cea mai tarte a elevilor din clasele dăpînesc tehnica efectuării oatru operatii In schimb, nu a în- lita. am explicat elevilor scopul conținutul acesteia, le-am atras vadă cu proprii lor cruri pe care înainte decît din carte sau profesorilor. Ne-am că vizita singură nu făcut pînă acum inceput care tre- anii ce urmează, mal sistematică cunoașterea de citirea la aceste ore a unor cu un puternic conținut edu- Lectura unor fragmente din „Pe un picior de plai" de E. făcută la o oră educativă de cd nivelul general elevilor din clasa mult mai scăzut din celelalte clase. un număr exprimat In poate li împărțit la altul în centimetri înainte de transformarea metrilor în Iri sau invers. Unii elevi, metri nu exprimat a lace centimb- pentru a tice, cînd secerătoarea-legătoare fost pusă In funcțiune, elevii au vătat să manipuleze comenzile. In momentul de față, elevii, cunoscut caracteristicile tilie" au tehnice, । echipe de clte 4, învață să cunoască tipurile de tractoare : tractoare pe roți metalice de tip LA.R.-23, trac- contribuție importantă mună pentru pace a pretutindeni. la hectar, pe sectorul stațiune, desfășu- sâ-și lă- pe care decft CU le-au dat prilejul multe probleme le-ar fi înțeles accesorii comen- El și-au educadive. NICOLAE CHIVU Cralova pecte ale producției agricole. Prof. PAUL PTEANCU Cărei ale plugului, mecanismul zllor sau automatului. ți a- îndeajuns formulele la geometrie și se descurcă mai greu fn jude- lui pedagogic a organizat un lectorat pentru părinți, L a activității, prin către elevi a celor mal variate as- zi te le făcute de elevi la munca practică pe care au selor a IX-a „A“ și * IX-a expoziții care vor sovietice. La posturile de radio (la emisiunea „Părinți și co- pii") se vor transmite conferințe în legătură cu viata și opera de una dintre vizitele pe oare am făcut-o împreună cu elevii școli' medii nr. 1 din Cărei la stațiunea de mașini și tractoare din localitate, de felul in care am organizat lucră- rile practice de cunoaștere și ex- ploatare a mașln'lor agricole. înainte de a vizita Împreună cu elevii stațiunea de mașmi și trac- toare, am vizitat-o pe îndelete eu în- sumi, pentru a cunoaște mai îndea- proape organizarea întreprinderii și procesul tehnologic. Cu sprijinul in- ginerului șef șl al mecanicului șef al stațiunii, am întocmit apoi planul vizitei. Pentru a trezi Interesul ele- vilor pentru ceea ce aveau să vada In stațiune am organizat in școala proiectarea unul diaf'lm privitor la mașinile agricole folosite in agricul- tura noastră socialistă. Apoi, in ca- drul unei lecții care a precedat vi- tențla să urmărească cum sint apli- cate cunoștințele teoretice în tehnica, tn producție. Vizita, care s-a desfășurat sub con- ducerea inginerului șef al stațiunii, a început cu o convorbire privind istoricul ți importanța stațiunii in mecanizarea agriculturii, in transfor- marea socialistă a satelor, în obți- nerea unor recolte bogate. S-a făcut apoi un scurt instructaj privitor la securitatea muncii și s-a subliniat necesitatea respectării de către elevi a disciplinei muncitorești. Elevi1 au fost apoi conduși in atelierele de reparat mașini agricole și in atelierul mare de montaj, unde au văzut trac- toare, pluguri, dezmiriștitoare, se- mănătoare, diferite t'puri de grape, cultivatoare, secerătoare-legătoare, batoze, combine etc. Li s-a arătat cum funcționează aceste mașini și li s-a spus ce lucrări agricole execută. Vizita la S.M.T. a fost urmată de discuții In legătură cu cele văzute, discuții în cadrul cărora s-a închegat o vedere de ansamblu asupra între- prinderi'. Vizita a dat elevilor prilejul să să asigure o cunoaștere mai adîn- cltă a mașinilor agricole și a mo- dulul de funcționare a acestora. O asemenea cunoaștere se obține nu- mai atunci cînd creăm elevilor posi- bilitatea de a participa el tnșiși la munca productivă. De aceea am căutat să-i antrenam pe elevi la exe- cutarea unor lucrări practice de cu- noaștere și exploatare a mașinilor agricole. Stațiunea de mașini și tractoare ne-a acordat în această privință cel mai larg sprijin. In ul- tima vreme, mai toate lucrările prac- tice ale elevilor se desfășoară în să- lile sale — fie în atelierele de re- La 13 martie 1958 se împlinesc 70 de ani de la nașterea marelui pedagog a] timpurilor noastre — Anton Semeonovici Makarenko. Numele lui Makarenko este cunoscut nu numai în Uniunea Sovietică și în țările de democrație populară, ci și în întreaga lume progresistă. Bogata sa activitate pedagogică, precum și operele sale constituie pentru mii și mii de peda- gogi un izvor nesecat de învățăminte. Viața și munca sa plină de abnegație și perseverentă constituie pentru cadrele didactice din țara noastră un exemplu luminos în lupta pentru formarea unui tineret devotat mărețe- lor idealuri ale construirii societății socialiste. Cu prilejul sărbătoririi a 70 de ani de la nașterea ma- relui pedagog sovietic A. S. Makarenko, se organizează in tara noastră. între 9—16 martie, numeroase acțiuni. La insti- tutele de perfecționare a cadrelor didactice din București, Cluj, lași. Timișoara, în centrele regionale și în principalele centre raionale vor avea loc simpozioane urmate de discuții pe teme ca : „Via(a și o-pera lui A. S. Makaranko", „Folosirea în^șco- lile noastre a metodelor pedagogice ale lui Â. S. Makarenko" etc. In școlile pedagogice și în institutele pedagogice de 2 ani pentru învățători se vor prezenta expuneri cu privire la opera pedagogică a lui A. S. Makarenko, vor avea loc seri literare în cadrul cărora se va vorbi despre cărțile sale, se vor organiza ilustra aspecte din activitatea școlii parat mașini agricole, fte tn sala mare de montaj pentru tractoare, fie in remizele de parcare ■ tractoarelor șl mașinilor agricole. Elevii ascultă adesea lecții de teh- nologie, organizate in buna parte cu sprijinul inginerului șef și al meca- nicului șei de la stațiune. Aceste lecții sint urmate de demonstrații privitoare la cunoașterea pârtilor componente ale mașinilor și la func- ționarea lor. Adesea, elevii partldpă activ la lucrările de demontare, a- legătură cu tema „Mașini agricole pentru prelucrarea solului, pluguri cu tracțiune mecanica (tractate și suspendate), grape, dezmirițtltoareM, elevii au studiat părțile componente ale plugului polibrazdar de tractor PT3—R3S, șl plugurile „llie Pin- iormat priceperea ți uneori deprin- derea de a manipula comenzile plu- gului ; comanda sau automatul de ridicare și coborire a plugului d