Proletari din toate țările, uniți-vă Z Organ al Ministerului invățămîntului și Culturii și al Comitetului Central al Sindicatului Muncitorilor din Invățămint și cultura OBȘTESC pentru continua înflorire Poporal nottra a cunoscut prin Anul X, Nr. 460 Vineri 28 februarie 1958 4 pagini 25 bani ACTIVIȘTI PE TARIM a patriei muncesc Mă tot gîndeam, stăm la Maria. (Continuare in pag. 2) Gh. Zamfir, candidat tru alegerile de la mobilizat pe țăranii Zâval iâ tieacâ din individuale de învățători cum Țibucani de țăranii muncitori. ...Tn seara aceasta de februarie, la al F.D.P. pen- 2 martie, i-a muncitori din nou la treabă dării spuse Iul din și despre roadele casa alegătorului din comună are loc o discuție Însuflețită. Țăranii muncitori Întovărășiți și cu gespo- Pedagogii din raionul Zeletin, se zile din preajma comuna Buda, află și în aceste alegerilor alături pentru terminarea localului. In cu- rind In satul Zâval va fi un nou locaș de culturâ. ascultă cele despre fe- colectiviștii în sfaturile Alegerile de la 2 martie con stituie o sărbătoare a întregului 1LIE CRIȘ Profesoara !•!&:; Drăgan - J *' w ’ fășoară și o rodnici activitate ștească în calitate de deputat. ob. Cu s-au construit, din de școli. In pre» alege reprezentanții populare. părinți- crească varășului Bulzan și In tistic. Pionierii clujeni frumoase serbări cu OB domeniul ar- organizează programe de că profesorul comunist Zeldula Mam- bet va ști să-și țină cuvîntul dat fn fața lor. multe ori expuneri In ia/a lor arătindu-le cum să-fi fi să-și educe copiii. De la protesoara Maria j NICOLAE NEMȚEANU, directorul școlii de 7 ani de băieți nr. I din Bucu. rești. lucrează de 36 de ani In tnvătă mtnt. El este iubit de elevi, prețuit de colegi ți respectat de cetățenii cartierului, care l-au propus candidat In alegerile pentru sfaturile populare. tru utilarea școlilor aproape 4.000.000 lei. didactice a ajuns la aproape 8.000. „.In ultimii ani, tn regiunea GALAȚI tund centralizat și prin autolmpunere, 88 Alegătorii din da cu încredere lui pe care l-au alegătorii așteaptă și In viitor o vie și bogată activitate. A VASILE satul Tătaru își vor votul lor candidatu- propus, deoarece știu ■■ ’ ' ■ ; $ sporit Ia peste 1.500. S-a mărit, de asemenea, numărul bur- selor. Numai în anul 1957 sfaturile populare au cheltuit pen- N umărul cadrelor Prin gria slaMor aoaulare Cu toții la vot! Să ne dăm cu încredere votul candidaților Frontului Democrației Popu- lare I Aceste ginduri stăpinesc a- cum inimile tuturor oamenilor cinstiți din patria noastră care se pregătesc cu însuflețire să se pre- zinte în fața urnelor pentru a-și nostru popor. Dîndu-și votul can- didaților Frontului Democrației Populare, oamenii muncii de pe întreg cuprinsul țării iși exprimă mindria patriotică pentru marile cuceriri revoluționare dobindite în anii puterii populare, pentru uria- șele realizări înfăptuite sub con- ducerea înțeleaptă a partidului. Cu prilejul alegerilor, masele populare vor dovedi, o dată mai mult, atașamentul lor pentru regi- mul de democrație populară, pen- tru politica partidului și guvemu- lui de construire a și apărare a păcii. Marea sărbătoare socialismului a alegerilor constituie o strălucită expresie • profundului democratism al regi- mului nostru democrat-popular, o dovadă a incontestabilei superiori- tăți a democrației noastre socia- liste.' propria sa experiență adevăratul caracter al democrației burgheze, înăbușirea prin forța armelor a luptei oamenilor muncii pentru pîine, pentru pămint, pentru Bber- tate, împiedicarea maselar popu- lare de ■ participa Ia viața «tată- lui, asigurarea celor mai bune condifii de exploatare pentru cla- sele avute — iată cum cunoștea poporul nostru mult trimbi|ata „democrație pentru toți". In opoziție cu această „demo- crație" strimtă, ciuntită, falsă, ipocrită care, așa cum arăta Le nin, reprezintă „un rai pentru cei bogați, o capcană și o minciună pentru cei exploatați ți săraci**, democrația noastră socialistă re- prezintă un nou tip de democra- ție. Ea este o democrație reală pentru cei ce muncesc fi o dic- tatură împotriva claselor exploa- tatoare. Statul socialist — arată Lenin — este „în chip nou de- mocratic (pentru proletari și nea- vuți în genere) și în chip nou dictatorial (împotriva burgheziei)". Statul nostru socialist este pu- ternic prin legăturile sale indes- tructibile cu poporul. Democrația socialistă unește intr-un singur tot puterea exercitată prin intermediul reprezentanților aleși ai poporului cu participarea nemijlocită a ma- «elor largi la rezolvarea probleme- lor obștești. O uriașă însemnătate su sfaturile populare, care aut ■- til organe ale puterii de stat, dt și organizatii de masă care co- prind întreaga populație munci- toare. Pentru alegerile de la 2 martie, cetățenii patriei noastre au propui din mijlocul lor drept candidați ai F.D.P. pe cei mai buni go^rodari, oameni cinstiți fi cu inițiativă, fruntași în muncă, membri fi ae- membri de partid, oameni hotă- rlțl d lupte pentru traducerea in viață ■ politicii partidului fi gu- vernului. Au fost propuși munci- tori fi ingineri, țărani colectiviști, întovărășiți și cu gospodărie indi- viduală, cadre didactice, oameni de știință, activiști de partid fi ai organizațiilor obștești, funcționari, gospodine, mici meseriași. Adună- rii* pentru propunerea candidați- lor, ca și numeroasele intilniri ale acestora cu alegătorii sini o puter- nică mărturie a largii participări a matelor de milioane Ia rezolvarea problemelor obștești. Prezentiudu-ne la alegerile din 2 martie și votind pentru candi- dați! F.D.P. votăm pentru conti- nua înflorire a patriei, pentru con- Inttmpintnd alegerile de depu- tați in siaturll* populare, învă- țătorii și profesorii din raionul Gura Jiului și-au intensificat munca didactică și obștească. O activitate deosebit de rodnică des- iășoară învățătorii și profesorii propuși drept candidați. .„Printre cetățenii din circum- scripția electorală regională nr. 66 din comuna Ostrovenl, adunați nu de mult la căminul cultural din comună, se ailauși cadrele didac- tice. Discutînd cu candidata F.D.P., tinăra tractoristâ Maiia Zi- daru, cetățenii au iăcut multe propuneri juste. De pildă, învăță- torul Florian Ciișu, directorul școlii din Ostrovenl, a propus, îm- preună cu alți cetățeni, să se a- menajeze un drum care să lege satul de clmpul de muncă de la punctul .Bacului*. La îndemnul lui Florian Crișu șl al celorlalți învățători, a doua zi a și Început lucrul. ...In satul Zăval din comuna Gighera începuse să se ridice, prin autolmpunere, un local pțn- tru căminul cultural. Lucrarea nu fusese Insă terminată. învățătorul muncii lor. îndemnul învățătorilor este urmat: 12 familii de țărani cu gospodărie mijlocie anunță că vor face cereri pentru a fi primiți în în- tovărășirile agricole, 13 țărani înto- vărășiți spun că au hotărlt să ame- najeze o grădină de zarzavat și să cultive 3 ha cu plante tehnice. ...După ce își termină pregătirile pentru lecțiile de a doua zi, tînărul învățător Gheorghiță Boghiu vizitea- ză pe cîte unii din alegătorii din cir- cumscripția electorală. Gospodarii ies la porți și îl așteaptă. — Apoi vezi mata, tușică Mărie — spune învățătorul — ce scoteam înainte de pe fîșiile noastre de pă- mînt ? O nimica toată... Nu ajungea să hrănim copiii nici jumătate de an. Dar azi? Bucățile unite în tar- lale întinse aduc recolte bogate. Belșugul a intrat în casele satului. — Ai dreptate — răspunde tușa îndoială... dar să știi că mîine fac cerere să fiu primită în întovărășire... ...In case, luminile s-au stins. Sa- tul a adormit. Numai la căminul cultural activitatea nu a încetat în- că. Profesoara Coca Popa dă tine- rilor artiști amatori, pe îndelete și amănunțit, îndrumări cum să inter- preteze cît mai bine personajele din piesa „Se alege primarul", (Din corespondentele tovarășilor ION CALIN — Craiova șl CONSTAN. TIN PREDESCU — Colonețtl, Bacău). De ciirtnd a fost dată în folosință noua grădiniță de copii de pe lingă Ate< lierele C.F.R. „llie Pintilie" din Iași. Clădirea are 23 săli de Joc. clase ți o sală specială pentru colțul această fotografie. camere — dormitoare, sufragerii, naturii vii, unde a fost luată Pregătindu-se să se prezinte tn fața urnelor de vot pen- tru a-ți alege reprezentanții lor tn organele locale ale puterii de stat, oamenii muncii din Invățămint trec cu mindrie fn revistă realizările sfaturilor populare pe tărlmul școlii. - ...In regiunea BUCUREȘTI se acordă o atenție și o grijă deosebită invățămîntului. Numărul școlilor din regiune a PRIMULUI VOT In biroul tovarășei Elisabeta Briigger, directoarea școlii medii nr. 4 din Iași, un mănunchi de fete cu priviri curioase ascultă aten- te. Toate sînt în clasa a X-a. In anii petrecuți în școală tovarășa Briigger a fost pentru ele nu numai o bună profesoară, ci și o bună prietenă, o căutată și ascultată sfătuitoare. A- ceasta explică de altfel și atenția cu care îi urmăresc acum șirul vorbelor. Se află în cancelarie și tovarășa Elena Bădrăjan. directoare adjunctă, candidată a F.D.P. în actualele ale- geri de deputați în sfaturile popu- lare- Tovarășa Bădrăjan e mișcată: își amintește că, abia acum cîțiva ani, trăia și ea emoțiile de care sînt stăpînite acum aceste fete care se pregătesc să participe pentru prima dată, cu pline, la drepturi cetățenești Re- alegerile de deputați In zent, tn rețeaua Invățămîntului de toate gradele din regiune învață peste 143000 de elevi. Analfabetismul, această ruși- noasă moștenire rămasă de Ia regimul burghezo-moșieresc, a dispărut aproape în întregime. ...Numeroase sînt realizările sfaturilor populare in re- sfaturile populare. Vorbele directoarei răscolesc vremi de mult trecute, făcind să se perinde prin fața fetelor tabloul dureros al înjosirii femeii de către societatea burgheză, al îndepărtării ei de la viața politică a țării. Drepturi pen- tru femei ? Da — femeile aveau dreptul de a fi exploatate de multe ori chiar mai cumplit decît bărbații. Privirea caldă a tovarășei Briigger se oprește cu dragoste asupra tete- lor- — Voi sînteți fericite — le spune ea. Sînteți fericite pentru că astăzi, în statul nostru democrat-ipopular, cuvîntul vostru are greutate, păre- rile voastre sint solicitate, sint as- cultate. Și cea mai bună mărturie este dreptul ipe care îl aveți de a vota, de a alege și a fi alese. Raia Suciu, ca și celelalte colege ale ei, trăia o emoție firească. Avu- seseră multe discuții cu directoarea lor, de la lucruri mărunte ptnă la probleme generale a'.e vieții noss. tre politice și sociale. De data aceas- ta însă era parcă altfel. Femeia din fața lor le.a vorbit despre viața grea a femeilor generației ei. A fost ce o fereastră deschisă spre niște vre- muri necunoscute de ele. — Vedeți voi, fetelor — continuă directoarea — pentru voi pare să fie firesc! „Am împlinit 18 ani, sint majoră și am deci dreptul să votez". Dar aceasta înseamnă mult, extrem de mult. Dreptul acesta înse.mnă Încredere, încrederea partidului, în- crederea poporului în capacitatea voastră de a gindi matur, în posibi- litatea voastră de a judeca lucru- rile. Pentru a merita această în- credere v-au pregătit și școala și organizația U.T.M. Cine sînt candidați! F.D.P., ce rol au ei, fetele au aflat și mai amănun- țit de la tovarășa Eiena Bădrăj.zn. Ea le-a vorbit și despre tov. Cracea. maistru sudor la Atelierele C.F.R. „llie Pintilie“-Iași, candidata! F.D.P. in circumscripția lor electorală, des- pre hărnicia și pasiunea în muncă a acestui destoinic muncitor. — Reprezentanti a i oamenilor mun- cii de la orașe și sate, oameni pri-. cepuți. capabili, buni gospodari, oa- meni cere iubesc cu pasiune patria noastră și se află printre luptătorii de frunte pentru înflorirea ei — a- Directorul Casei pionierilor Cum urci pitoreasca stradă du- jeană Emil Racoviță, după vreo zece case frumoase, înconjurate de arbori înalță, ajungi la Casa pio- nierilor. O clădire înaltă, cu aspect plăcut, frecventată de peste 1700 de pionieri și elevi — fii ai oamenilor muncii romlni și maghiari. Intr-lina din încăperi, pionierii Nagy, Jido și o fetiță Înaltă, cu bu- cle blonde lucrează la instalarea unei stații de radiorecepție și de radioemi- sie pentru amatori. Lucrarea e im- portantă și nu tocmai ușoară, dar pionierii o scot la capăt ajutați de di- rectorul casei lor, tov. Aurel Bulzan, candidat al F.D.P. în circumscripția electorală orășenească nr. 141. — Membrii cercului nostru de ra- dio — ne explică tov. Bulzan — au trecut cu succes examenul pentru ra- dioamatori, obținînd autorizația pen- tru instalarea stației de față. Zece dintre pionieri au mai dobîndit, fie- care, o autorizație individuală pentru radioamatori. Așa că, vedeți, nu stăm degeaba... Directorul Casei pionierilor din Cluj nu se ocupă însă numai de ra- diotoniști, ci îndrumă și sprijină în- deaproape activitatea tuturor celor 27 cercuri constituite aici. Și rezultatele nu întîrzie să se arate. Membrii cercurilor de miini îndeminatice, de croitorie și desen au executat lucrări frumoase care s-au bucurat de suc- ces la expozițiile internaționale de la Geneva și Phenian. In cercul de ști- ințe naturale se desfășoară cercetări foarte interesante. Tinerii naruraliști au reușit, printre altele, să altoiască roșii pe cartofi. Nu se lasă mai pre- jos nici membrii cercului de chimie, care produc — prin mijloace proprii — cerneluri, praf de dinți, cremă de ghete etc. Prin grija cercului de lite- ratură apare revista „Mlădițe tinere', unde se publică versuri, scurte schițe și alte producții ale pionierilor. Tov. Bulzan are multă experiență în munca pedagogică. A fost deco- rat de două ori cu „Medalia mun- cii" și distins cu titlul de „învățător fruntaș". De trei ani, de cind îndeplinește funcția de director al Casei pionie- rilor din Cluj, Aurel Bulzan a în- dreptat eforturile colectivului de pe- dagogi al casei spre îmbunătățirea conținutului muncii în cercurile pio- nierești, urmărind îndeosebi întărirea muncii de educare patriotică a pio- nierilor. Preocupările intense în a- ceastă direcție și rezultatele obținute se vădesc și în studiul „Din contri- coruri, dansuri, scenete etc. și au luat de multe ori premii la concursurile artistice. Ei s-au distins și pe linie sportivă — de pildă la concursurile de aerotnodelism. la campionatul o- rățenesc de fotbal pentru pitici etc. în prezent, ei pregătesc o frumoasă serbare pentru aniversarea a 9 ani de la Înființarea organizației de pionieri, precum si o serie de manifestări pen- tru toamnă, cind casa lor împlinește 5 ani de activitate. In afara sarcinilor sale de director al Casei pionierilor, tov. Bulzan des- sprijinul său s-a introdu* gazul me- tan pe clteva străzi, s-au refăcut u- nele trotuare, s-au procurat materiale de construcție pentru refacerea unor locuințe. Adesea tovarășul Bulzan Ii vizitează pe cetățenii din circumscrip- ția lui — circumscripția nr. 141 — interesindu-je de nevoile gospodărești comune, de felul cum frecventează școala și învață copiii lor etc. Numeroasele realizări din munca tovarășului Bulzan arată că în cir- cumscripția nr. 141 din orașul Cluj candidează pentru alegeri un om cu adevărat destoinic. MIHAI SAVIN Șeful secției de învăță mint Membrii gospodăriei agricole co- lective „Albina" din satul Tă- . taru, comuna Comana, raionul Negru Vodă, 11 cunosc bine pe tovară- șul Zeldula Mambet, șeful secției raionale de Invățămint și cultură. El a fost fnvățător în comună timp de mai mulți ani șl a contribuit la alcă- tuirea manualelor școlare In limba maternă pentru populația tătară. Pentru munca lui rodnică, l-au propus drept candidat al F.D.P. tn circumscripția electorală raională nr. 21. La tntîlnirile care au avut loc In- tre candidat și alegătorii săi au venit atit de mulți cetățeni incit sala cămi- ircumscriptia electorală orășe- nească nr. 34 din Sighișoara cuprinde un cartier așezat In preajma centrului orașului Este suficient să treci clteva minute printre casele cartierului pen- tru a-ti da seama că aici locuiesc gospodari vrednici, care-și păstrea- ză curate străzile, Jși intre/in bine casele fi curțile. In mijlocul circumscripției func- ționează școala medie mixtă nr. 2, condusă de mai mul fi ani de profe- soara Maria Drăgan, candidata ale- gătorilor din circumscripție pentru alegerile de la 2 martie. Tovarășa Maria Drăgan s-a năs- cut și a crescut pe meleagurile Si- ghișoarei. încă din primii ani de școală ea s-a distins prin rivna de- pusă la Învățătură. Liceul l-a ter- minat In orașul natal, apoi a urmat cursurile Facultății de științe natu- rale și fizico-chimice din București. In anul 1949, primul an după ternii- narea facultății, i s-a Încredințat o catedră la școala medie de băieți din Sighișoara. Din anul 1952 se află la direcția școlii medii mixte nr. 2 De aproape 7 ani de cind conduce școala, tov. Drăgan și-a clștigat simpatia și prețuirea cadre- lor didactice cu care lucrează. .4- ceastă prețuire este pe deplin În- dreptățită căci, sub conducerea Mă- riei Drăgan, cu fiecare an ce trece, școala obține noi succese in instrui- rea și educarea elevilor. Anul tre- cut, de pildă, școala a avut cel mai bun procent de promovare din oraș. In anul acesta rezultatele se anun- ță tot a Iii de promițătoare. Tovarășa Drăgan are o bogată ac- tivitate și pe tărlm obștesc. Ca membră In comisia permanentă de invățămint și cultură a sfatului popular ea a contribuit la rezolvarea multor probleme ce interesau pe toți cetățenii. A fost Întotdeauna preocupată ca nicj un copil să nu rămină In afara școlii, a ținut de ceștia sint candidatii F.D.P. — spus profesoara elevelor ei. Acestor oameni s-au angajat vele școlii medii nr- 4-lași să de primul lor vot. le-a el fi- dea I. p. I M de școli medii cu aproape fa la di- candidați tu nului cultural din putea cuprinde pe purtate la aceste ptnă seara tirziu. ale patriei, țț tn regiunea considerabil. Numărul unl- Deso- pentru printre Frontului vor vota cuceriri, public. La 2 martie, vottnd pentru candidați! orației Populare, cetățenii patriei noastre consolidarea și dezvoltarea marilor noastre care la loc de frunte se află lavățămlntul localitate nici nu-l toți. Convorbirile Intllnlri au durat căci s-au dezbătut ELISABETX MARIES. directoarei f rf! £1 ectvuaa Apa, ceglguM Vata Mare, este pentru I treia alegerile pentru sfaturile populare, 9.000 de elevi. ...Ca *i fn celelalte regiuni STALIN învățămintul s-a extins la to- gitanoa TIMIȘOARA. Dacă tn 1944 tn regiune erau doar 899 de școli primare și 11 licee, azi funcționează aici 737 de școli de 4 ani cu 70.000 de elevi, 284 de școli de 7 ani ca peste 26.000 de elevi șl peste 40 tăților școlare de toate gradele a crescut de la 914 la 1.359. In regiune funcționează 251 de școli cu limba de predare germană și 184 de școli cu limba de predare maghiară. Prin grija ^laturilor populare au fost înființate 98 de internate școlare, tn care aproape 5.000 elevi, fii de muncitori și ță- rani muncitori, se bucură de o bună îngrijire. Un număr hi- semnat de elevi primesc burse din partea statului. buția Casei pionierilor din Cluj educația patriotică a pionierilor", părut recent fn Editura de stat dactică și pedagogică. O vie activitate se desfășoară Casa pionierilor sub îndrumare* aici multe probleme care-i priveau de aproape pe cetățeni. S-au făcut aici ți multe propuneri constructive : pentru amenajarea unei șosele Intre satul Tătaru și comuna Comana, pen- tru întărirea economico-organlzato- rică a gospodăriei colective, pentru îmbunătățirea muncii culturale șl a condițiilor de funcționare a școlii. Candidatul Zeldula Mambet i-a asigu- rat pe colectiviștii din satul Tătaru că nu-și va precupeți forțele pentru ca toate aceste propuneri să fie tra- duse ta lapte. Din activitatea organelor sindicale ROADELE COLABORĂRII In ultimii doi ani, la școala me- die nr. 10 „Zoia Kosmode- mianskaia* din Capitală s-au obținut o serie de însemnate reali- zări. Astfel, s-au organizat două «I»- liere bine înzestrate, s-au utilat ca- bin*t»l» d» fizică, chimi», geografie, s-a organizai un cabinet de matama- tică, s-eu amenajat o sală de sport și un amfiteatru, s-au făcut reparații capitale localului școlii. Școala esle bin» întreținută, curată. Internatul este model de ordine și curățenie, iar elevii care iau masa la cantină - primesc o hrană substanțială. Trecînd In revistă, la adunarea generală pentru alegerea noului co- mitat de instituție, toate aceste rea- lizări și multa altsle car» n-au fost enumerate aci, tovarășele Jana Crii- tu, directoarea școlii, Maria Eremla, directoarea adjunctă, și aljl vorbitori rezulta!» practice o serie de măsuri, Ele au contribuit îmbunătățirea colaborării dintre profesorii d» spe- cialitate și maișfrii-inslructori, lucră- rile practic» fiind slrîns lagat» de cunoștințele predate în cadrul obiec- telor respectiv», la o mai temeinică pregătire a lecțiilor practice da ate- lier șl le o mai bună organizare a practicii în produefie. Pentru mun- ca lor de calitate depusă în vederea instruirii și educării elevilor și pen- tru buna organizare a întregii acli- vlfăfi din școală, o serie de cadre didactice au fost recompensate. Ast- fel, tovarășei» jana Cristu și Aneta Gheorghiu au fost decorat» cu „Or- dinul muncit*, iar lovarSș»la Stea Manolascu și Bug« Elena au fost dl- O deosebită afenjie a acordat miletul de instituție și activității tural-educative. Sub îndrumarea au fost organizate o serie de cursii pentru cadrele didactice cui- elevi. Astfel au fost organizate ex- cursii la Giurgiu, Orașul Stalin, Cîm- pina, Sinaia, Bușteni, vizitindu-se în- treprinderi industriale, monumente istorice etc. De asemenea, coleciivul școlii participă periodic la vizionarea de spectacol» și filme, audiază con- ferinfe cu caracter expozijii ele. fn același timp nut unele realizări asigurărilor social* cii, prin sprijinire» științific, vizitează comitetul a obfi- și în domeniul și protecției mun- salarlafilor bol- Școala medie nr. 5 din Herăstrău poate să fie mlndră 1 Două dintre profesoarele sale tovarășa MARIA AVRAM (stingă) 'cdre funcționează îh‘această școală de 27 de ani și tovarășa au iost propuse candidate: ANA BUGHIC1 (dreapta). eu scos datorase membrii laborării insflfu|ia in evidentă faplul că ele se •forlurllor depuse de do sindical din școală și sfrlns* dintre comitelui și conducorea școlii. fo(i co- de stinse cu ceM ce muncă și colectiv. titlul d» „Profesor fruntaș*, constitui» un 1nd»lnn 1n o mindrie pentru întregul Comitatul mobilizeze de institufie a știut să personalul administrativ Comitatul de instituție de la școa- la medie nr. 10 s-a preocupat și de sprijinirea procesului inslructiv-educa- fiv, care ocupă un loc important in activitatea sa. Potrivit sarcinii trasata de cel d» al IV-lea Congres al Sin- dicalului Muncitorilor din Invăfămînt și Cultură, comitetul da instituție a considerat îmbunătățirea procesului insfructiv-educativ și popularizarea experienței pedagogice înaintate ca sarcini principale ale sale, aducînd prin aceasta un real ajutor conduce- rii școlii. Comitetul a organizat o serie de lecții deschise, ținute de ca- drele didactice cu experiență (Sleia Manolescu, Maria Marini, Margareta Ailincăi, Alexandra Verdeș ele.), lec- ții care au fost apoi analizata și co- mentate în colectivele profesorilor de specialitate, prilejuind un rodnic schimb de experiență. S-a pus accent în speeial pe probleme ca : folosi- rea rațională a timpului în ora de curs, ridicarea nivelului predării prin pregătirea pentru lecții, înlăturarea rămînerii în urmă la învățătură a e- I avilor, evitarea supraîncărcării ele- vilor și altele. De asemenea comite- tul sindical s-a preocupat de ajuto- rarea la învățătură a fiilor de mun- citori și țărani muncitori, desemnînd cadre didactice pentru organizarea de consultații și pentru îndrumarea meditației elevilor din internat. Tot în legătură cu realizarea acestor sar- cini comitetul de instituție a orga- nizat periodic consfătuiri de muncă în cadrul cărora s-au dezbătut unele probleme mai importante ale activi- tății InsSructiv-educalive. De pildă, în anul care a trecut, în cadrul acestor consfătuiri au fost discutate teme ca : recapitularea moferiei, realizarea sar- • cinilor fnvățămînfutui politehnic etc. Consfătuirile de muncă, bine organi- zat», au avut ca punct de plecare referate întocmite de colective de profesori care au urmărit problemele respective. Consfătuirile eu avut Ca (i de serviciu pentru ca în perioada examenelor să asigure elevilor con- diții cit mai bune de învătălură (hra- nă substanțială, curățenie, liniște). Comitetul sindical nu a fost străin nici de problemele ridicării nivelului profesional și idaologic-polilic «I membrilor de sindicat. Mulți drine aceștia au fost cuprinși in formele invățămîntului politic. Comitatul de insfitufie se îngrijește în mod perma- nent de felul in care membrii da sindical participă la cercurile de fi- lozofie marxistă, tn care sînt cuprinse majoritatea cadrelor didactice. O serie de profesori au fost antrenați pentru a participa la conferințe de specialitate, la unele sesiuni al* A- nevi șl prin confecționarea de îm- brăcăminte de proiecție pentru per- sonalul de îngrijire. Activitatea rodnică .a comitetului de insfitufie de la școale medie ne. 10 este rezultatul colaborării eu con- ducerea școlii, al sprijinului acordat d» organizația de partid și ai unei munci bine orgoniMte. InloldMvma comitetul în-J cademiei R.P.R. Ținind seama de faptul că (coaie medie nr. 10 este o (coală de bată a Institutului de științe pedagogice, comitelui da in- stituție a sprijinit munca de obser- vare și cercetare științifică pe care cercetătorii institutului și cadrai» di- daclice o desfășoară în școală. Co- lectivul didactic furnizează un pre- țios material pentru elaborarea unor lucrări pedagogice, participă la ela- borarea și îmbunătățirea programe- lor, a manualelor și materialului di- dactic. O contribuție însemnată la ridlca- rea nivelului profesional al colecti- vului pedagogic au adus-o comisiile metodice pe obiecte, care sini spri- jinite și de comitetul Sindical și au o vie activitate. Multa delegații stră- ine care au vizilaf școala au apre- ciat bogata activitate melodică ce se desfășoară aci. Pentru personalul ad- ministrativ și de îngrijire se organi- zează cu regularitate ședințe in care se fac lecturi din presă și se duc duscufii asupra situației interne și in- ternaționale. In același timp, membrii de sindicat din școală țin o slrinsă le- gătură cu părinții elevilor și desfă- șoară o variată propagandă pedago- gică in rîndul acestora. tocmit un plan concret de activi- tate pe baza propunerilor făcute în grupat» sindical» și a repartizat just sarcinile 1ntr» membrii comitatului, sprijiniți de colective p» resoaite. A foit evidențiată in mod deosebit ac- IrvilalM depusă de tovarășele Anala Gheorghiu, președinta comitetului de instituție, Agapia Pavel, Tatiana Cio- cldie și «Iți membri din comitet. In activitatea comitatului de insti- tuție au existat insă și unele lipsuri, care ou fost analizate pe lerg atît In dare* da seamă cit și în discuțiile ce au urmat. S-a scos in evidanfă In special laplul că ectivilatea gru- pelor (indicele nu este le nivelul ce- rut, ceea ce a determinat comitetul să s» substitui» acestora in unele •efiuni, tn loc să desfășoare o mun- că largă de «divizare a grupelor sindicale. Da asemenea, s-au adus critici comitetului pentru că ș-a preo- cupat insuficient da activitatea ga- zetei de perete și a bibliotecii, ca și pentru insuficienta lagălurj cu co- mitetul sindical raional. Deși in hotărîrea adoptată tn adu- narea generală s-a prevăzut o serie de măsuri ce vor trebui aduse la îndeplinire de noul comitet, ea nu este suficient de cuprinzătoare. Ast- fel, hotărîrea nu cup-nda suficiente măsuri concrete pentru activitatea noului comitet prvnd problemele muncii profesionale și alta sectoare Apreciindu-se idriritat»» vechiului comitet majonta'ea membrilor acuhi» au ferit -eelesi in noul comitet. Membr i de sindicat au cerut noului lor com 'et de ins*hj- lichidării lipsurilor semna'ate ?n adu- narea generală să roadele coiaborS’* (colii să fia (< mai ridx» activitatea cu conducerea bune. C. MINCA Observatii cu privire la MANUALELE PENTRU CLASELE I-IV Despre hotărîrile adoptate în adunările generale Adunările generale pentru pre- zentarea dărilor de seamă ți de alegeri sint un prilej de bilanț și de privire retrospectivă in munca organizațiilor sindicale. Dă- rile de seamă prezentate cu acest prilej membrilor de sindicat anali- zează activitatea organizațiilor sin- dicale, sub toate aspectele și din toate punctele de vedere, pe timp de un an de zile. Ulterior, discuțiile a- preciază obiectivitatea dării de sca- mă, complinesc cu informații supli- mentare lipsurile, scot în evidență neajunsurile din munca organizației respective și subliniază rezultatele pozitive ale activității. Această com- plexă trecere in revistă a muncii membrilor de sindicat constituie, de fapt, premisa pentru alcătuirea unui proiect de hotăriri care, îmbogățit cu completările membrilor de sindi- cat șl adoptat prin votul acestora, devine un ghiu cu caracter de obli- gativitate In munca sindicală. Așa s-au petrecut lucrurile la alegerea noului comitet de instituție de la școala medie nr. 3 din Buzău, unde hotărîrea adoptată de aduna- rea generală cuprinde, in mare, sar- cinile muncii sindicale, dind atenția cuvenită atît pregătirii politico-ldeo- loglce și culturale a cadrelor didac- tice, cit și sprijinirii efective a pro- cesului de învățămint prin diverse forme specifice muncii sindicale. In general așa se petrec lucrurile mai întotdeauna. Sint insă unele cazuri in care ho- tăririle adunărilor generale sint de- parte de a răspunde adevăratelor obiective ale muncii organizației sin- dicale. De pildă, la casa de copil nr. 1 din Buzău, primul punct al hotăriri! adoptate de adunarea gene- rală este „Ședințele se vor ține re- gulat, cu participarea tuturor tova- rășilor", Iar ultimele două sună ast- fel : „întocmirea unui panou de onoare cu tovarășii fruntași în mun- că" și „Gazeta de perete să-și tră- iască viața". In total, hotărlrea are șapte puncte. Dacă trei din ele au fost epuizate cu asemenea formulări, este de ia sine înțeles că nu rămine loc pentru celelalte probleme ale muncii sindicale. Departe de noi gîn- dul de a reproșa conciziunea unei hotăriri. Chiar și în șapte puncte pot fi redate problemele de bază ale muncii unei organizații sindicale. Adunarea generală de alegeri care a avut ioc la școala medie nr. 1 „B. P. Hașdeu a adoptat o hotărire încă mai lipsită de obiective concre- te, în care sînt cuprinse doar dezi- derate, îndemnuri : „Să folosim din piîn metoda activă îmbinată cu cea expozitivă", „Să folosim din plin limba literară, să avem o tonalitate potrivită, să fim demni și buni", „Să dăm cunoștințe temeinice de bază și să nu ne mulțumim cu superficia- lul". Este de neînțeles cum membrii de sindicat din organizația școlii respective au acceptat ca hotărlrea să se rezume la asemenea formulări, care ocolesc de fapt ceea ce este esențial: formele concrete de mun- că pentru transformarea în realitate a tuturor dezideratelor expuse. Dacă am considera aceste hotă- rîri drept oglindă a activității orga- nizațiilor sindicale respective am face, fără îndoială, o greșeală. Ală- turi de aceste hotăriri se află dările de seamă și procesele verbale care arată că aici se muncește, că se ob- țin multe rezultate pozitive. Deci superficialitatea cu care sînt Intocmi- te hotărîrile nu indică superficialita- te în întreaga activitate sindicală. Este vorba de cu totul altceva. A- ceastă superficialitate denotă negli- jența cu care sînt privite hotărîrile și lipsa de înțelegere pentru impor- tanța pe care o au ele. Nu a devt- nît încă, pentru toți membrii de ..sin- dicat, o certitudine și o convingere adevărul că hotărîrea adunării gene- rale este un document important, care trebuie să călăuzească activita- tea organizației sindicale, s*o ajute să albă In vedere ansamblul obliga- țiilor care-i revin. Este de la sine înțeles că atunci cînd o organizație sindicală nu-șl delimitează precis sarcinile și obiectivele, munca sa va avea un caracter dezlinat, iar rezul- tatele vor fi nemulțumitoare. Rămine ca la alcătuirea planurilor concrete de activitate comitetele de instituție din școlile respective să revadă cu atenție și discernămint hotăririle adunărilor generale, pentru a suplini șl a repara, printr-o Judi- cioasă planificare a sarcinilor, ca- rențele acestor hotăriri. OCTAVIAN BUZESCU Manualele noi pentru clasele l—IV marchează, fără îndo- ială, un simțitor pas înainte față de cele anterioare In aceste manuale cunoștințele sînt prezentate in mod sistematic, gradat, la un ni vel accesibil elevilor, ceea ce face ca ei să le folosească cu plăcere La conținutul mult îmbunătățit al ma- nualelor se adaugă șl Condițiile gra- fice Tn care sint redactate : culoa- rea adecvată, mărimea literelor po- trivită, desene expresive etc. Manualele actuale au însă și unele lipsuri care îngreunează asimilarea materiei respective de ca'tre elevi, iar uneori cuprind chiar noțiuni greșite. Redistribuirea materiei a iăcut ca in manualul de gramatică pentru clasa a IV-a să apară, în partea con- sacrată repetării cunoștințelor din clasa a lila, lecții despre atribut și complement (pag. 7,8,9). In clasa a IlI-a însă elevii nu au învățat aceste părți de propoziție. Ei nu au decît priceperea de a sezisa celelalte părți existente in propoziție in afară de subiect și predicat, pe care le denu mese „părți secundare". Dacă ‘atri- butul și complem^ttul nu s-au pre- dat ca lecții noi la timpul-' potrivit, este bine să se predea in această clasă, dat fiind că sînt elemente de bază ale materiei pe care elevii o studiază în clasa a IV-a. Tn manualul de gramatică pentru clasa a 11-a, la lecția „Cuvinte care arată cum sînt lucrurile și ființele" (pag. 186) sint trei desene repre- zentind o floare, un urs și un măr, iar dedesubt este notat; floare roșie, urs mare, măr dulce. Elevii fiind întrebați cum este floarea din poză, au răspuns greșit : „floarea este albă", fiindcă desenul era necolorat, lată dar cum lipsa de grijă pentru un amănunt chiar „tehnic" poate duce la dificultăți în cursul lecției. Manualele noi de aritmetică, in ge- neral, acordă prea puțină atenție re- petării materiei din anul anterior. Așa spre exemplu, în manualul pen- tru clasa a II-a nu se insistă sufi- cient, în cadrul repetării de la ince putui anului școlar, asupra scăderii cu sCăzătOrUl zeci întregi. De ase- menea. in manual stnt neglijate compunerea și descompunerea nume- relor, atît de necesare pentru calcu- lul mintal. De altfel, exceptînd ma- nualul de aritmetică pentru clasa l-a, celelalte manuale de aritmeti- că acordă prea puțină atenție exercițiilor menite să fixeze mai te- meinic cunoștințele elevilor. Tn manualul de aritmetică pentru clasa a II-a nu se respectă princi- piul pedagogic de la ușor U greu, de la cunoscut la necunoscut. Astfel, se dau întîi exerciții care necesită descompunerea de numere mai grele, ca 68—15 (problema nr. 35, pag. 21), pentru ca, după ele, să fie altele mai ușoare, cum sînt 15—10 (problema nr. 38) sau 18—11 (problema nr. 39). In acesl manual sînt șl unele a- firmații greșite. Să exemplificăm printr-uti caz de la pag 25. Aici se trată că înmulțirea mai repede folosind 3 luat de 2 3 luat de 2 deci: 3 luat de Că tn acest fel face „mai repede" dent. Tn adevăr, se poate gruparea : ori fac 6 ori fac 6 4 ort fac 12 face tințe generale noștințelor de în detrimentul cu- Partea Tafie a R.P.R. din geografia patriei care a Hl-a la un nivel I I = I Dar nu așa hotărlrea de din Buzău. stau lucrurile cu la casa de copii I Din această hotă- f rire au fost total omise problemele | muncii culturale, iar problemele pro- fesionale sînt tratate nu atît din punctul de vedere al sarcinilor care revin sindicatului, cît de pe poziția obligațiilor obișnuite, de ordin — ca să spunem așa — administrativ. în- seamnă că, apreciată prin prisma a- cestel hotăriri, munca sindicală va avea un caracter formal, că se va limită la ședințe, la citeva consfătu- iri d» producție, la un panou de onoare o gazetă de perete. ■ înmulțirea nu este un lucru ayi'4 gruparea propusă, se predă în clasa accesibil elevilor clasa a IV-a la ceea ce face ca în această clasă este reluată în un nivel scăzut, studiul geografiei să devină neinte- se bazează pe descompunere, openarl ție ce necesită mult mai mult tlmfr decît operația 3X4, cate se bazeană pe memorie ți adunare repetată.^ asemenea, prezentarea grafică a dBS'r compunerii de mai sus poate detair mina confuzii în mintea copiilor.-.ițjj fiind contiariaȚ de faptul că pot la *>atea*»Mea d Rufia rsenfci orgaaiaate pentru etonii An cU i a VII-a de ta peiaii «te 7 airt *r. 17S tn vederea prtzzsisrt cu Mk- cee la tiianal de abvcțvtoe. pre- cum și la concnrsnl de admitere In clasa a VIII-a. Ajutați tn felul xe«ți foarte mulți fii de munciterl și-an i-nb*- școlar trecut un concurs pentru a- menajarea celui mai bun lot școlar și un concurs pentru organizarea ce- lui mai bun cabinet geografic, fi- liala Hunedoara sprijină în locali- tate concursul ou tema „Să ne cu- noaștem ținutul natal", filiala Lu- goj a organizat o expoziție de ma- terial didactic etc. In ultima vreme, un număr tot mai mare de profesori membri ai societății stnt antrenați ți in munca de cercetare științifică. Cu prilejul sesiunii științifice a societății care a avut loc anul trecut la Bucu- rești, numeroși profesori de geo- grafie au prezentat comunicări interesante pe astfel de teme. Așa au fost, de pildă, comunicările „Regimul precipitațiilor la Șibot în- tre anii 1960—1956“ (prof. B.Vulcu și L. Vulcu-Orăștie), „Importanța transporturilor pentru economia ra- ionului Oravița" (E- Pfaff). „Reîm- pădurirea regiunilor muntoasa din nordul raionului Tg. Jiu ți lupta contra torenților" (V. Udriștoiu) etc. La aceeași sesiune profesorul G. Ilieș din Pojorîta, regiunea Suceava, a prezentat 4 comunicări în cadrul secției de geografie și o comunicare cu tema „Contribuție la cunoașterea unor plante de la Pojorîta folosite de localnici în scopuri medicinale" în secția de botanică. După cum se vede, activitatea fi- lialelor, cercetată global, este meri- tuoasă. Dacă ne-am opri Insă asu- pra muncii fiecărei filiale în parte, am constata că numai unele dintre ele și-au îndeplinit sarcinile. Merită de pildă menționată filiala Roman, care a arttrenat profesorii de spe- cialitate 1n activitatea de cercetare științifică. Bunăoară, profesorul D. Andone, membru al acestei filiale, cercetează flora pădurilor Gidinți și Stănița, iar prof. M. Poenaru cerce- tează ortopterele din jurul orașului Roman. Cercetînd carierele de loess cuaternar din Roman, profesorul Poenaru a găsit molari de Elephans primigenius nemenționat pină acum la Roman. Filiala Roman a îndru- mat profesorii de geografie fn con- fecționarea aparatelor meteorologice și în organizarea concursurilor geo- grafice. Au obținut- de asemenea realizări ce merită a fi subliniate și filialele din Sibiu, Orățtie ș.a. In același timp însă, filiale ca Ga- lați, Focșani, Rîmnicu Vîlcea, Ora- șul Stalin s-au limitat doar să or- ganizeze cîteva conferințe. Neglijînd celelailte forme de activitate, condu- cerile acestor filiale au lipsit ca- drele didactice de specialitate de sprijin metodic și științific substan- țial, au lăsat nefolosite inițiative și fonțe. De aceste lipsuri sînt vinovate în primul rînd comitetele locale. Răs- punde însă de ele și consiliul de-con- ducere al societății, care nu a în- drumat în suficientă măsură munca filialelor. Congresul societății, care a avut loc în anul trecut, a trasat consiliului de conducere, printre al- tele, sarcina de a îndruma activitatea fiecărei filiale prin «nemboii «ai PregatindiMi lecțiile la școală, sta conducerea pedagogilor, tiu de muncitori au pm't i utee «1 Imețe mzi temeinic, sl.și însușească 1n adln. eime cEMpitelnle. In dlsen: Ajutate de 3kOtesor.il lor. elevele se prepară pentru lee- ția de zr> » - natațit situația la învățătură. Vom da cîteva exemple elocvente, luate de la școala medie nr. i ..fure! Vlalca". Popescu Odeta. elevă tn clasa a VIII-a. corigenta pe tri- mestrul I la istorie și romlnă. da- torită sprijinului priaslt. are note de 7 și respectiv de S pe trimestrul H. De asemenea, elevul SimptilîcJ loaa. corigent la matematica și Seogratie pe trime«t*ul 1. are nete e trecere pe trimestrul II. Tot așa Demilreoci GAeorgRe. cate avea 7 la matematica In trimestru! I. acum are sete de !0. iar Tocaou Mirii la aceîate obicei «-a ridi- cat de la t la !•- Slteațu £■ a- cealaa sta’ foarte molie și nai nn- mri la li—■ ' .Aterț Vhxl Orgamaamle de p*td «a școli șa fa întreprinderi na on rămas pmive In fața sarcinii de n cn*- tribm la hu-2 pregătire jenară a fiilor de «unciinri Ete s-au «tea- duit să caae-stzs atenua genera- li la UluI lor da -minei înspre folosirea t«T»rc-r ș—-..N.t ’-t--—r re eii’t^ r—atr- a vt*1 ■* *RTi Ai tor de Biiv'lali In Vhe-te fa- -no și =zi"e. b r—org*n;z«pi- ■ar de partid • • evident» Utmm copiilor ce lre_“, . s-kf-tej tectăW la incința ts’.rețrritedrru se mte- n-—de frecvența lor. laa lega- tara cu pirințil pentru a i fcter- mtsa riy trimită, cu toți, c^ni ia mee-tsti L Iu Jrsmnă sa teaar- •> mal dna pa la școală, ba mai ■uit ■ certnd ion paul școlilor KfMOiul euoăennle cu caracter pedag»țK centra părinții munci- tori dea întreprinderile respective eU. Organizațiile de partid tatas- nr*c legătura scohtor eu întreprin- derile sprijină cedri ii di dac tec e care suprareal—*za pe eăevi. indrn- eare lucrează chiar în cadrul a- cestor filiale sau al filialelor din apropiere. Judecind insă după sla- bele rezultate care s-au obținut p< alocuri, ne putem da seama că a- c ea stă sarcină n-a fost îndeplinită așa cum trebuia. Activitatea metodică ți științifică nesatisfăcătoare a unor filiale se datoreșite ți unor defecțiuni de or- din organizatoric. Nici pînă acum, la aproape un an de la congres, nu, s-a terminat acțiunea de reînscriere a membrilor societății. Pentru anul acesta consiliul de con- ducere a societății și-a întocmit un plan care prevede o serie de măsuri în vederea îmbunătățirii activității filialelor și a sprijinirii cadrelor di- dactice de specialitate. Acest pian a și început să fie pus ia practică. Bunăoară, pentru a-i sprijini pe profesori în lămurirea unor pro- bleme legate de organizarea și desfășurarea lucrărilor practice la MAI APROAPE DE SARCINILE Emisiunea radiofonică „Drumeții vesel1" ți-a ctțtigat un apre- ciabil număr de ascultător!, fiind așteptată cu nerăbdare și In- teres nu numai di tineretul care participă ta asemenea concursuri, ci ți de oamenj mai fn vîrstă : părinți al elevilor, profesori etc. Mă număr șl eu printre cei ce nu lipsesc din fața aparatului de radio la ora trans- miterii concursurilor șl mărturisesc că mult mai des ml se intimplă să mă minunez de unele răspunsuri ne- așteptat de bune, decit să fiu sur- prins de unele scăpări tn pregătirea concurențllor. Admirația mea nu este fără re- zerve. Nu odată am constatat că se face mai puțin apel la judecată și mai mult Ia memorie, cu o vădită predilecție pentru amănunte a căror cunoaștere nu garantează înțelegerea problemei In ansamblu. Admirația ml-a scăzut mai ales de ctnd am avut prilejul să asist la pregătirea și desfășurarea unor concursuri ale ,,Drumeților veseli" ținute în orașul Ctmpulung Muscel. Chiar dacă e vor- ba de un caz izolat, este bine să nu trecem cu ușurință peste el șl să tra- gem învățămintele ce se desprind. In luna no'embrie au avut loc la Ctmpulung, tn aceeași zl, două con- cursuri „Drumeții veseli", cu temele „Itinerar Pitești—Orașul Stalin" și „O călătorie tn China", la care au participat respectiv elevii șl elevele a cite două din clasele X șl IX de la cele două școli medii din acest oraș. îndată ce s-au comunicat te- mele și s-a anunțat că peste două săptămini va avea loc concursul, s-au format ech’pele șl a început munca de pregătire. Aceasta, însă, tn loc să fie o întrecere colegială, a că- pătat foarte curtnd caracterul de con- curență între tabere adverse. Astfel, tntr-o luni dimineață s-a observat cu surprindere că întreaga echipă a uneia din clasele a X-a Mpaoțto da la teoBdd. Ca m tatim* meuă In școli pe diriglnțl și p: profesori sa acorde atenția cuve- nită elementelor muncitorești și se interesează tn mod sistematic de toiul cum se face pregătirea aces- tor copii Ar fi necesar ca legătu- ra dintre organizațiile de partid din școli și cele din întreprinderi sa se țină in mod mai regulat, pentru ca ele sa-și poată coordo- na activitatea desfășurată In di- recția sprijinirii fiilor de muncitori. De asemenea, considerăm că or- ganizațiile de partid ar putea face ■ai mult penlru întărirea legătu- rii Intre organizațiile de tineret din școală și organizațiile U.T.M. *n fabrici Cine altcineva decît organizația de partid din școală poate să mijlocească mai bine In- tllnirile elevilor noștri cu tinerii dan producție ? Realizările obținute pină acum te domeniul ajutorării la învăță- tură a fiilor de muncitori nu con- elituie decît un început, pe care II tcsț'derlto destul de bun. Roa- dele acestui început sint oglindite tei situapa la învățătură a fiilor de muncitori, care in multe ca- zuri este îmbucurătoare. Rezulta- tele vor fi din ce in ce mai bune d»c«. bineînțeles, această ac- b«ne va II privită cu aceeași stâ- fa.oță ca ți piuă acum de către toii (actorii de răspundere che- te ați de partid și de guvern să •sigure pregătirea temeinică a vii- toarelor czdre necesare construirii vieții noi Iu patria noștri. M. CONSTANTIN STAICULESCU act-vtel al secției știință »i cviturâ a Coeiietiihii orășenesc P.M.R. — București științe satarale ; grograiie con- siliul de cocJ^are a societății șl-a propus sâ .« legătură cu secțiile de în scoruI co- ordonării acLvitățu MuMor cu ac- tivitatea cercsTitor pedagogice. De asemenea pesta a spr.jfni aețiunei de înlăturare a supraîncărcării eteri, lor, societatea a KoXiliial pe man- brii săi în activâea de analizare a programelor ț a nunatieior de științe natarafe și geograf in ve- derea simplii £ăni ser. Traducerea ts Viță a nowte plan de acțiune, care prerese și aite ac- țiuni important cea de pitdă. litografierea l^rir; de s«ecu litate. organizarea schimbuhil de ex- periență intre iiliaie, taincparea unor noi filiale etc. va contribui, de- sigur. la ridearea nivelului muncii societății *t implxit, la îmbunătăți- rea predăr i țiimieior naturale și geografiei In școală. v. popovici plase t-a aflat aa! Urzi a. Elevele, In frunte ca diriginta, plecaseră fnca de stmbătă pe troteaj Clmpulung— Orașul Stalin. pentru a se docu- menta pe teren Bineînțeles, era ne- cesar cel mt| ttrict tecret, pentru ca echipa „advena". neprinzlnd de veste, să tie pusă In inferioritate în ceea ce privește informarea. O intlr- zlere neprevăzut! a avat ca urmare dezvăluirea intregnlai aranjament. Iar amînarea cu două săptămini a con- cursului a dat posibilitate șl celeilalte echipe să parcurgă același drum, de data aceasta ca știrea tuturor. A urmat apoi căutarea febrilă a amănuntelor „de Incuiere" pentru cazul cînd elevii se vor întreba reci- proc. Au urmat și o serie de absențe de la ore mu „tcazarea* de la pre- gătirea lecțiilor, din oficiu sau la cerere, a componenților echipelor. Chiar șl cei mat exlgențl profesori au trebuit să fică oarecare concesii, fie pentru „preatigiul pcoMI", fie din înțelegere față de sarcinile supli- mentare impuse elevilor. Dacă nu toți elevii au vrut să be- neficieze de aiemenea scutiri, dtn- du-șl seama ci după concurs le va veni greu si recupereze lecțiile lă- sate nepregătite, el au simțit în schimb toetă greutatea orelor supli- mentare la care au participat In vede- rea concursului. In special a orelor de istorie șl geografie, cu dictarea a numeroase date, nume și amănunte In asemenea condiții, nu e de mi- rare că mai toți concurențll au do- bindit multe cunoștințe In legătură cu temele date. Dar, deși au me- morat numeroase amănunte, au do- vedit la concurs șl lipsuri surprin- zătoare. Astfel, e| n-au observat că munții din vecinătatea Cîmpulungu lui, pe care-1 colindaseră de multe ori. nu sint vulcanici ; de asemenea, niște plopi uriași, aflați de o parte șl de alta a șoselei ce străbate o bună parte a Cimpulungului, au fost («ați drept pini, dogi eiervit trecuseră ACEL Intf-ufla din cele trei încăperi ale laboratorului de științe naturale de la școala medie nr. 12 din Capitală colectivul profesorilor de specialitate a amenajat, împreună cu elevii, un colț ai naturii vii. Se află aici o grotă construită din ghips și vopsită în ulei. In partea infe- rioară a acesteia, într-un mic bazin cu apă, trăiesc pești pe care elevii îi îngrijesc cu multă atenție. Gă- sești la colțul naturii vii un acva- riu cu pești exotici precum și două colivii cu un sticlete și un scatiu. Pe rafturi, în ghivece cu pămînt, diferite plante: mușcate, asparagus, tradescantia, begonia, cîteva feluri de cactuși etc. Cît de interesante sînt experiențele pe care le fac elevii aici 1 Dacă te uiți cu atenție la frun- zele plantelor, bunăoară, observi că, în timp ce multe sînt frumos dez- voltate, altele au frunze mai puține și ușor îngălbenite. Aspectul diferit al plantelor nu este însă întîmplă- tor. Sub conducerea profesorului Voiculescu, elevii clasei a VIII-a a- plică acestor plante săruri minerale în doze diferite și urmăresc cu răb- dare felul în care reacționează ble. Elevii folosesc pentru aceasta îhgră- VIZIONAREA DIAFILMELOR cu ajutorul luminii solare StianM lățimi Lanapol i» rtu (timinl] In dulapurile școlii noastre stăteau închise un mare număr de dia- filme care ne-ar fi folosit mult la introducerea elementelor de polițehnizare dar pe care nu le puteam proiecta din cau- za lipsei de curent electric. Ne-atn gîndit atunci să adap- tăm ta lumini sokră aparatul de proiecție „Tehnodn", fabricat de EM.D. Pentru aceasta aparatul nu suferă ■tel o modificare. Se folosesc numai obiectivul și portfihnul, care se mon- tează intr-un dispozitiv ațe cum se vede fn odiițele anexata Lentila de 4—5 dioptrii, așezată în spatele pe- liculei, are rostul de a mări discul luminos ce apare pe ecran pină îl de nenumărate ori pe sub ramurile lor. Ctt privește valoarea educativă, am arătat ceva ctnd a fost vorba de pregătire : colaborarea tovărășea- scă lipsește în unele caturi cu desă- virșire. Un alt amănunt ne va lămuri pe deplin. Elevii șl elevele uneia din clasele a IX-a conveniseră, Împreună cu di- riginta lor, ca răspunsurile să nu fie monopolizate de un singur partici- pant : cel dlhttl va răspunde la tre1 întrebări, va pune cuvenita întrebare concurentului său, apoi va ceda locul celu1 de-al doilea, care va proceda la fel. Cînd s-a propus ordinea de prezentare, eleva care era pe tocul al doilea a cerut să fie lăsată ea să răspundă prima, sub cuvtnt că primele întrebări sint mai Ușoare șl la întrebări mai grele s-ar putea Intimida. Cererea i-a fost satisfăcută. Cind s-a văzut tnsă In fața micro- fonului, Înconjurată de aclamațiile galeriei, a făcut uitată Înțelegerea prealabilă șl n-a mal vrut să plece, cu toate îndemnurile din partea to- varășilor el de echipă. Fata a cules aplauze, a căpătat bicicletă și carnet C.E.C., iar ceilalți din echipă, prin- tre care și eleva cea mai bine pre- gătită, care trebuia să răspundă prima, au fost puși în situația de a se mulțumi cu ctte un răspuns de minimă importanță in cadrul „tn- trebărlîor-fulger". lată deci cum se cultivă vedetis- mul, iată cum apar atitudinile ne- tovătășești, incompatibile cu educa- ția In colectiv. Dar. tn sfîrșit, concursul a trecut. Elevii cîștlgătorj și-au auzit vocea la radio șl gîndul la frumoasa ex- cursie ce-l aștepta i-a făcut să uite de toate ostenelile. Mare le-a fost de- zamăgirea cind s-a comunicat că excursia se va face urgent, înainte de vacanță, la cabana Voina, care se Săsește numai ta W. kn da Cîmpuluni A Ș I șimîntul complex de flori, procurat din oonterț. Ei văd că florile tra- tate cu săruri minerale se dezvoltă mai bine, mai frumos. Tratarea cu săruri a acestor plante s-a făcut ca aplicație practică la lecția despre îngrășăminte. Foarte interesante stnt și expe- riențele cu privire la formarea re- flexelor condiționate față de sunet, pentru care se folosesc cei cîțiva șoareci albi ținuți în cușca de la colțul naturii vii. Mulți elevi sînt atît de atrași de experiențe, îneît și-au amenajat și acasă un colț viu. Îndrumați de pro- fesori, ei execută acasă experien|e privind extragerea clorofilei din frunze sau încolțirea semințelor la diferite adincimi, urmăresc rezulta- tele date de semințele mici și de se- mințele mari etc. ...Astă-toamnă, elevii clasei a VIII-a au făcut împreună cu profe- sorul lor de științe naturale două excursii în pădurile Băneasa și An- dronache. Au adunat atunci pentru ei și pentru colecția școlii multe plante. Parte din acestea, lipite pe foi de ierbar înrămate, se află prin- se pe pereții laboratorului. Ele sint 1. >n«pvl de rtu/fanteiti} J.rfUpKfflYll I. MTMR/ 1 Dbitchv Tehmcin DF6 2 Porffiltn Tehtwcin ÎIF6 5 lobint prffilm 4 Ltnftii 5 Pliu de sprijin tnrlfibn 6 Tob pcrhblPtliV 7 Plic» iopsrl y PM ■ șl nu prezintă alt interes decît ca punct de plecare pentru ascensiuni pe munții învecinați. Totuși elevii s-au resemnat s-o facă; prea se obișnui- seră cu gîndul excursiei ! Bineîn- țeles, tiu fără a face numeroase Ironti In legătură cu denumirea de „drumeții veseli" care |1 se potrivea ca nuca in perete. Aceasta era Insă numai prima de- cepție, căci în ziua fixată. 1n fața biroului de turism, cele două clase cfștlgătoare erau așteptate nu de un autobus elegant nici măcar de unul obișnuit, cl de un biet camion, a- vtnd ca singure obiecte de confort două bănci și o prelată. Nu toți tn- căpeau In acest camion, ața că transportul s-a făcut în două serii : a plecat mal întil o clasă, iar cea- laltă a rămas in drum, să-și aștepte rindul. Mai penele, mal supărarea șoferului care nu voia să facă șl al doilea drum au lungit mult aștepta- rea : seria a doua s-a îmbarcat după mai bine de trei ore, ctnd se în- serase de-a blnelea. Aceasta a fost prima din cele două zile de „dnlthe- ție veselă". întoarcerea de-a doua zi a fost ți mai grea, căci băncile din camion fu- seseră scoase, șipcile care susțineau prelata s-au rupt la prima zmucltură, ața tnctt prea veselii drumeți au călă- torit tn chip de cariatide, susțlnlnd întregul eșafodaj care le căzuse tn cap. In felul acesta, chiar și epilogul concursului s-a soldat cu efecte ne- gative asupra educației elevilor. Semnalez aceste neajunsuri deoarece e păcat ca o inițiativă atît de frumoa- să — care se bucură de tot sprijinul din partea C.C.S., care pune la dis- poziție fondurile necesare — să fie compromisă din cauza neglijenței bi- roului local de turism. Ața a fost cu drumeții veseli Ia Cîmpulung. Nu știu ce se înttmplă tn altă parte. Dar odată ce s-a tntlmplat ta noi, e bine să semnalăm neajunsu- rile oa să tie luate măsuri de îndrep- tare. SCOP folosite în timpul predării ca mate- rial didactic^ Acum, colecția de plan- te a elevilor începe să se îrflbogă- țească cu noi plante, de primăvară, ...Cu cită nerăbdare sint așteptate de elevi lecțiile de științe naturale la care se proiectează diafilrae I A- ceste lecții sînt atît de interesante, incit nimeni n-ar vrea să lipsească de la ele. Așa a fost, de pildă, lecția despre stadiile de dezvoltare ale plantelor la care s-a proiectat dia- filmul „larovizarea griului și a car- tofului", așa au fost lecțiile la care elevii au avut prilejul să vadă dia- filmele „Dezmiriștitul și aratul a- dînc", „Mașini agricole", „Insecte dăunătoare in agricultură", „îngră- șăminte naturale și îngrășăminte chimice" etc. Toate aceste mijloace — experien- țele la colțul naturii vii, excursiile, materialul didactic, diafilmele — sînt folosite de profesorii de științe naturale de la școala nr. 12 în ve- derea atingerii aceluiași scop : înar- marea elevilor cu cunoștințe temei- nice, cu priceperea de a aplica a- ceste cunoștințe, cu deprinderi prac- tice de muncă. V. P. acoperă pe toată suprafața. Se obține astfel o imagine foarte vie. Dispozitivul se poate monta chiar pe panoul de camuflaj al geamului^ Panoul este prevăzut cu un orificiu prin care pătrunde lumina. Lumina este reflectată de o oglindă plană, așezată pe axul optic al dispozitivu- lui. Pe un ecran așezat la 4—5 m. se obține o imagine destul de (nara și foarte luminoasă. Dispozitivul e simplu și ușor da realizat. Tocmai de aceea ne-am gîn- dit să împărtășim și altor școli ex- periența noastră în această privință^ Tnv. ALEXE VAZNAl Boțoteni, raionul Caracal ȘCOLII Ce s-ar putea face ? Să se desfiin- țeze concursurile „Drumeții veseli" ? Nicidecum, căci această manife- stare prezintă multe părți pozitive, care trebuie păstrate șl valorificate. Llpsur'le stau nu tn natura tnsășl a concursurilor, cl tn organizarea lor. Ar trebui, de exemplu, ca temele să fie comunicate mult mal din vreme, pentru ca pregătirea să nu se facă în pripă, supunlnd la eforturi prea mar! pe participanti ; temele ar putea să fie mal apropiate de programa claselor respective, pentru ca studie- rea lor să sprijine procesul de în- vățămlnt, nu să-l dezorganizeze j un cit mai mare număr de elevi să treacă prin fața juriului, ca să răs- pundă, pe cit posibil, toți cei ce s-au pregătit; să ee găsească un alt mijloc de a recompensa pe concu- renti, "u prin „cadouri"; excursiile să nu fl» simple plimbări pînă ia marginea orașului. Cea mal mare răspundere revine însă conducerilor de școli ți diriginți- lor. Aceștia trebuie să organizeze pre- gătirea concursurilor cu multă grijă. Să repartizeze tn chip proporțional sarcinile, pentru ca elevii să nu fie supratncărcațl. In nld un caz nu trebuie să se admită absențele de la cursuri, scutirile sau „motivările** in perioada de pregătire a concursului. Măsurii» d» îndreptare trebuie dis- cutate mal pe larg, pentru a se face cit mai multe propuneri. In orice caz, chestiunea trebuie studiată în amănunt, pentru ca emisiunea „Dru- meții veseli" — a cărei valoare in- structiv-educativă s-a dovedit a fl atit de importantă — să devină un mijloc și mal puternic de întărire țl comple- tare a cunoștințelor căpătate de elevi în școală, de educare a tineretului tn spiritul dragostei de patrie șl al Inter- naționalismului proletar, în spiritul unei adevărate colaborări tovărășești. Prof, IOAN SIMIONICA Cîmpulung—Muscel - Institutul central se rm a n DIN TOATA pentru material didactic B. P. «ULGABA Cursul HCMru sȘmși: sivdKilH Aitailzat de f .1^ A apărut Revista „NATURĂ" nr. 1, ianuarie—februarie 1958. permanentă organizată de institut la Berlin. Se află acolo mulaje din termoplast (un material plastic re- zistent) pentru lecțiile de științe naturale, «a tdunu acționat cu e- lectrieitate. ua tablou in care re- gulile de circulație snt explicate cu îjutorui magneți.or un glob pă- mlntesc cu d: ui de 60 cm, hărți geografice și istorice — între care am văzut o hartă a tuturor ță- njer de democrație populară din Europa — diferite aparate pentru studiul electricității etc. Toate mo- r1»» sint însoțite de broșuri cu- pr urzind îndrumări amănunțite pen- tru folosirea aparatelor in scoli. De pildl broșura care prezintă mono- cordul — un instrument cu o sin- -jură coardă — lămurește cum tre- bniii: folosit acest instrument in ca- drai studiului acusticii In clasele «a fo*o«i aparatul In clasa a Vl-a, pentru ca elevii să înțeleagă că irăturaea ««setului și frecventa stau intr-un raport determinat, și cum se poate folosi același aparat pet’ru producerea sunetelor fun- dameatale st armonice care se stu- diază in clasa a X-a. In școlile pe care le-am vizitat am văzut cit de mult prețuiesc pe- danocd diu R.D.G. materialul di- dactic și cită atenție acordă folo- siră lui in predarea lecțiilor. La o Soi regimul burghez, popu- lația turci d:n Bu.gC a avea un nwel cultural exj-em de scăzut. După oictoria de li 9 septembrie 1944, puterea populari e-a preocupa: in mod continuu de ridicarea nivelului cui'--ai al muioriti- ții turce. In prezent, tindra generație turcă din R.P. Bul- garia Invajă in limba mater- nă. In Bulgaria funcționează 1154 de școli cu limba de predare turcă. In timp ce îna- inte de 1944 na exista nici o țcoald --ir pentru popu- lația turcă, în prezent func- ționează opt școli medii, trei școli pedagogice și un insti- tut pedagogic cu limba de predare turcă. înainte de 9 septembrie 1944 existau in întreaga țară 847 de profesori turci. In prezent numărul lor este de peste 4.6OV- Un număr de 297 tineri și tinere din rtndul minorității turce studiază la Universitatea de stat din So- fea, la institutele superioare agricole fi tehnice, la Con- servatorul de stat fi la Insti- tutul superior de arte plasli- Consiliile populare au des- chis 137 de grădinițe pentru 5,000 de copii turci. Școala de cultură generală din R.D.G. a făcut în ultimii s ani pași hotăriți pe drumul realizărji științific, deosebit Institutul material unui învățămînt realist- legat de viață. Un rol in această direcție îl are central german pentru didactic (Deutsches Zen- trai Institut fur Lehrmittel). Insti- tutul pregătește prototipuri de ma- terial didactic pentru toate gradele de invățămint, de la cel preșcolar pină la cel universitar. Sarcina lui n-a fost prea ușoară. Reînzestrarea școlilor cu material didactic cores- punzător noii orientări a învăță- mintului implica o muncă siste- matică și cuprinzătoare. Pentru fiecare obiect de învăță- mint în institut lucrează specialiști care colaborează îndeaproape cu cadrele didactice din școli. Sint constituite comisii pe specialități, care analizează proiectele de ma- terial didactic. După experimenta- rea proiectelor in citeva școli se hotărăște producerea lor in serie. Institutul cuprinde două sectoare de activitate.. Primul proiectează materiale care se percep prin a- nalizatorii auditivi și vizuali — fil- me, benzi de magnetofon etc. — iar al doilea, materiale care se etc. Institutul stabilește ce filme trebuie lucrate, elaborează scecă- riile, dă indicații Centraliți cine- matografic DIFĂ și urmlreșta rea- lizarea filmelor pe parcări*te ă- semenea, institutul editează bro- șuri care însoțesc filmele si in care sînt date explicații metodice pentru profesori. Se folosesc din ce In ce mai mult în școli și benzile de magne- tofon. Pe asemenea benzi au fost înregistrate, de pildă, texte d.n marii scriitori — Goethe, Lessin;, Heine etc. — citite de actori re- numiți, care se folosesc la lecțiile de limba și literatura germană. S-au înregistrat pe benzi de mag- netofon și materiale necesare lec- țiilor de istorie (de exemplu, ple- doaria lui Gh. Dimitrov la procesul de la Leipzig, după originalul din muzeul de la Leipzig), de știinte naturale (glasul unor păsări), de fizică (sunetul satelitului artificial, sunetul unui motor care funcțio- nează bine și sunetul aceluiași mo- tor deteriorat), de muzică etc. In prezent se hicrvază la produ- cerea a 4.000 de magnetofoane ne- cesare școlilor. Filmele si benzile de magnetofon sint distribuite șco- lilor prin rotație de către institut, percep prin toți analizatorii. In ultimii 10 ani s-au produs 1300 de filme didactice. Acestea tratează teme din materia ce se predă în cadrul diferitelor obiecte de învă- țămînt, cum ar fi, de pildă, apli- cații ale principiului vaselor co- municante, evoluția embrionului prin : giune Cel vitate man filialele sale din fiecare ie- și prin subfilialele raionale, de al doilea .sector de acti- al Institutului central ger- pentru material didactic In parafai ■ eoE-dactorȘot" ți- nxă *3 oatanc:_- le fkid al șco- lii coedii nr. 3 dia Droaia, cei 3 elevi care au fost examinati au executat cu pricepere introducerea tn circuit a unor ampermetre, re- OiMente, fqtroropătoate. ElovH au fecțatj ca arJlîa ușurință/ ttovedind "că sint familiarizați cu acest gen de lucrări. Școlile primesc și îndrumări cu privire la confecționarea cu mij- loace proprii a materialului didac- tic. Revista „Jugend und Tehnik' publică regulat un supliment in care se dau indicații pentru con- struirea unor materiale cum ar fi un model de motor Diesel, mon- tarea unui schimbător de viteză la biciclete, construirea unui bidro- metru etc. Pentru a se asigura buna folo- ure a materialului didactic, înfte- tinerea lui și luarea la timp a măsurilor de recondiționate a a- paratelor defectate, tehnicieni din cadrul filialelor regionale ale In- stitutului central german pentru material didactic se deplasează in școlile din cuprinsul regiunii, con- trolează starea materialului didac- tic din școli și efectuează repara- țiile necesare. Școala de cultură generală din R.D.G., datorită grijii pe care i o acordă statul, are condiții din cele mai bune pentru a pregăti un ti- neret înarmat cu temeinice cuno- ștințe științifice. pe care să le 44 F. GERMANĂ de profesori universitari vest-germani au adresat tutu- ror membrilor sindicatelor din Germania Occidentală un apel în care ii cheamă să lupte a- lături de ceilalți reprezentanți ai intelectualității, împotriva s războiului -atomic. Oamenii de. = știință care au semnat apelul cer crearea unei zone denu- clearizate, renunțarea La inclu- derea Germaniei Occidentale fn sistemul american de baze pentru lansarea armei-rachetâ și renunțarea la înzestrarea Bundeswehrului cu arma nu- cleară. INDONEZIA proiectează modele extrem de va- riate. Am putut vedea o mare par- te din aceste modele la expoziția poată aplica cu pricepere în prac- tică, în opera de construire a so- cialismului. PARASCHIVA NASTASE inspector general in M.I.C. Datorită politicii pozitive duse de actualul guvern in- donezian in problemele invă- lamintuiui, in toate colțurile țării se desfășoară o muncă susținută pentru dezvoltarea Invățămîntului ș: a rețelei școlare. In momentul de fată, in Indonezia, din 13 milioane de copii între 6 ți 12 ani ibia 60 la sută pbt să mearga la școală. Guvernul se stră- duiește să creeze condiții pen- tru ca toți copiii să poată li cuprinși in școli. Este o acțiu- ne dificilă ți care cere efor- turi mari. Activitatea se des- lățoară intens. In fiecare an se deschid numeroase țcoli noi. De asemenea, numărul in- vățătorilor a crescut simțitor, TAIWAN Amintiri dintr-o călătorie în în ultimul timp secretă ciankaișista poliția a în- REPUBLICA DEMOCRATA VIETNAM Cît am stat la Hanoi eram tre« zit in fiecare dimineață de ci- rițitui păsărelelor șt de corul -.unor glisuri firave. Peste drum de ‘hotelul unde locuiam, sub cerul li- ber, în patrulaterul format de zidu- rile clădirilor înconjurătoare, cîteva bănci și o tablă neagră, peste care se Înălța un acoperiș ușor din tul- pini de bambus și frunze de palmier, improvizau o școală. Pentru băiețașii și fetițele care buchiseau cu rîvnă primele slove, nu exista nimic din tumultul străzii apropiate. Astfel de școli am văzut nu numai în capi- tala republicii, ci in toate orașele și mai ales în satele pe unde mi-am purtat pașii. Am văzut și alte lucruri. Pe zi- durile multor case am deslușit gru- puri de litere însemnate cu cărbu- ne, cu cărămidă sau vopsea. Ase- menea litere am zărit pină și pe marile pălării conice din pai de o- rez, purtate de orășeni sau țărani. In sate am văzut nu o dată, gru- puri de femei ce munceau la cimp, adunate în timpul pauzei de prînz în jurul unei tovarășe ce desena pe pămint diferite Utere. Așteptam, în- tr-un Tind, sosirea bacului pentru a trece peste Fluviul Roșu. Din mul- țime cineva se săltă pe o grămadă de pietre și începu să conducă un cor : se repeta alfabetul. Toți acești oameni, țărani sau • tîrgoveți, veniți fiecare acolo cu treburile sale, nu se cunoșteau, dar luau parte la un act colectiv, ca și cînd anume pentru asta se adunaseră. Aștern aceste rînduri amintin- du-mi că, privite la început, multe din aceste scene mi se păreau oare- cum ciudate și, în orice caz, de ne- înțeles. Le port în amintire mereu, deoarece ele m-au emoționat pro- fund. Ele mărturisesc setea de învă- țătură a unui întreg popor. Și a- ceasta este una din primele consta- tări pentru călătorul sosit de pe alte meleaguri în R. D. Vietnam. Administrația colonială franceză — care încuraja cultivarea plantelor pentru extragerea stupefiantelor — practica' un obscurantism general. Nici nu e de mirare. Puținele școli, în care limba de predare era cea franceză, iar vietnameza figura ca o limbă străină, alături de engleză. de pildă, urmăreau să formeze o pătură subțire de funcționari în slujba colonialismului. Pentru cooîii marilor plantații de cauciuc, cafea sau orez nu era nevoie de carte. In proporție de 95%, marea'masă a poporului era fără știință de carte. Revoluția din August 1945 prelua astfel o grea moștenire, hotărîtă însă să o biruie de la început. In cea de a șasea zi după declarația de in- dependență, la 8 septembrie 1945, guvernul provizoriu al R. D. Viet- nam a legiferat crearea Serviciului Invățăminiului popular. Lupta împo- triva analfabetismului devenea o luptă patriotică. Chetnind poporul să lupte impotriva ignoranței, a foa- metei și a agresiunii colonialiste, președintele Ho Și Min se bizuia pe conștiința poporului. De îndată, cei care știau să scrie și să citească s-au inroiat in această operă mă- reață, ca învățători voluntari, in timp ce cursurile create în cadrul învățămintului popular peste tot, la sate și orașe, în piețe, pe malurile apelor și pină in virluri de munte, primeau sute și sule de mii de oa- meni, bărbați și femei, tineri sau bătrini. Intr-un singur an, din 1945 și pină ia începutul Rezistentei, în 1946, mai mult de trei milioane de oameni Jnvățaseră să scrie și să ci- tească, dobîndiseră primele cuno- ștințe elementare pentru viața de toate zilele. Atacul perfid al trupelor franceze în 1946, care a determinat începutul Rezistenței generale in R. D. Viet- nam, n-a întrerupt și n-a dat înapoi cu nici un pas marea luptă patrio- tică pentru lichidarea analfabetismu- lui. Dimpotrivă, unind și mai mult rindurile poporului, această luptă a cunoscut un nou avînt. Cuvîntul de ordine era acum: „A participa la Rezistență, învățînd", Dintr-o înde- lungă convorbire cu tovarășul .Vuong Kiem Toan, directorul Servi- ciului invățămîntului popular, am putut afla cum s-a desfășurat acti- vitatea acestei instituții de-a lungul anilor de luptă, sub lozincile „A în- văța la școală înseamnă a participa la Rezistență", „A studia este un act patriotic”. Cursurile se desfășu- rau sub lorme diferite : școli colec- tive, cursuri de familie (cei care știau carte Ii învățau pe ceilalți), clase' mobile pină șl ia zorele de luptă, cfleodată pină în apropierea posturilor dușmane, unde l^tătorii * învățau cu arma în Iwndulieră. In timp ce se aflau in marș, ostașii armatei populare vietnameze citeau literele alfabetului agățate pe mici pancarte de ranițele celor din fața lor. In lipsa hîrtiei, se scria pe frunze de banan. Drept table erau folosite pină și ferestrele. Emulația era generală. Numeroși neștiutori de carte din zonele ocupate se furișau pe pâmîntul eliberat al patriei pen- tru a învăța, reîntoreîndu-se apoi a- casă pentru a preda cele Însușite. Luptînd fără răgaz în perioada celor 8 ani ai Rezistenței, Serviciul Invățămîntului popular a reușit să cuprindă la cursuri 8 milioane de a- naifabeți. După eliberare, autoritățile și-au fixat ca scop lichidarea analfabetis- mului în nord, în cadrul unui plan special de trei ani. Anul acesta este ultimul in cadrul planului trienal. In ultimii 12 ani, peste 11 milioa- ne de persoane au putut astfel să dobindească cunoștințe elementare, iar dintre aceștia, mai mult de 3 milioane au dobindit cunoștințe ge- nerale în cadrul invățămîntului pen- tru oamenii muncii și in școlile com- plimentare pentru muncitori și ță- rani. In această luptă tenace împo- triva „dușmanului Ignoranță" au trebuit învinse și marile greutăți create de colonialiști în retragerea lor precipitată : ei au distrus pe loc sau au evacuat in Vietnamul de sud ființat în toate școlile, pre- cum și în instituțiile și în- treprinderile din Taiwan. „ser- vicii de securitate". închisori- le și lagărele de concentrare sînt pline de muncitori, stu- denți, învățători și funcțio- nari arestați. Toate aceste măsuri de te- roare și represiuni împotriva populației din Taiwan au fost elaborate și aplicate de clica ciankaișistă cu ajutorul așa- zișilor „specialiști“ ai Direcției centrale de informații și ai Biroului federal de investiga- ții din S.U.A. De curînd, reprezentanții a- mericani din Taiwan au vizitat lagărul de concenUare de pe insula Hoșao, exprimindu-și satisfacția pentru „realizările" acestui lagăr înființat cu „a- jutorul S.U.A.". .3IIIIIIIIIHIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIN materiale ratoare. Astăzi, cîntă in îți iei de didactice, biblioteci, labo- tinerele fete vietnameze timp ce muncesc: „Cind bărbat un om care știe să scrie și să citească, ești fericită ca o zînă". Lupta pentru lichidarea urmărilor regimului colonialist, luptă care in- clude și alfabetizarea Unui popor întreg, constituie una din cele mai mari realizări culturale și sociale ale regimului popular din Republica De- mocrată Vietnam. E. MIRONESCU Cursul pentru activiști liadicall din țările Europei, organizat Ia București in perioada dintre 24 februarie și 16 martie de către F.S.M. in colaborare cu U.N.E.S.C.O., constituie o nouă etapă In activitatea pe care o desfășoară F.S.M. pentru întărirea sindicatelor. Acest curs, la care participă reprezentanți ai sindicatelor din Austria, R. P. Bulgaria. R. Cehoslovacă. Franța, Italia, R.P.F. Iugoslavia, Luxemburg. Olanda. R. P. Polonă, R. P. Romînă, R. P. Ungară și U.R.S.S.. are o însemnătate deosebită pentru stringerea legăturilor intre activiștii sindicali și organizațiile pe care le reprezintă, cit șl pentru întărirea legăturilor de prietenie și a unității mișcării sindicale internaționale, pentru pace in lumea intreagă. In cadrul cursului, activiștii sindicali audiază conferințe șl poartă discuții pe teme privind organizarea și activitatea sindicatelor, drep- turile universale ale omului, dreptul și condițiile de muncă, discri- minarea in muncă și profesiune, dezbat problema colaborării interna- ționale a muncitorilor și organizațiilor sindicale, precum și teme legate de procesul de formare a națiunilor in Europa, dezvoltarea economică a țărilor europene, Organizația Națiunilor Unite și instituțiile sale specializate etc. O atenție specială este acordată problemelor tinerelului muncitor. Conferințele sint expuse de oameni de știință și cultură, precum șl de activiști de frunte ai mișcării sindicale din diferite țări. Interesul pe care particlpanții la curs il manifestă atit pentru conferințe cit și pentru discuțiile de care sînt urmate, arată că acest curs va ti un puternic sprijin in activitatea lor viitoare. In cuprins : V. Mantilei : Activitatea vulcanică de pe teritoriul R. P. Romtne V. A. Tanaevski: Raioanele econo- mico-admmistratlve tn U.R.S.S. CI. Giurcăneanu: Despre raioaarea hldrogeografică a teritoriului R. P. Romtne I. Susan: Republica Cehoslovacă Tr. Ștefureac: Mușchiul lumlniscent Al. V. Alexandri șl I. Drtmba: Fo- losirea atomilor marcati în agricul- tură Al. Borza: Nomenclatura plantelor tn opera lui FI. Porcius C. Motaș: Zece ani de la moartea marelui savant și explorator romln Emil Racovită J. Steinbacher: Viața animalelor din Delta Dunării. Păsările Mlrcea Pop: Dominanta ca princi- piu general de funcționare a centri- lor nervoși M. Mihalcea: Lucrul cu globul Ia lecțiile de geografie fizică generală V. Petruș: Stup de observatii C. M. Ștefănescu: Consfătuirea științifică a l.C.G. I. Buta: Lacul Cătina I. I. Popescu-Argeșe! : Probleme de toponimie hidrografică In bazinul Ar- geșului E. Negrescu: Utilizarea energiei interne a pămintului V. V. Tunsoiu: Locuințe din bazi- nul Șincii D. Melber: A. J. Eames: „Unele aspecte ale progresului Înfăptuit tn morfologia vegetală tn ultimii 50 de ani tn S.U.A.” Lucrâri de istorie și filologie APPIAN „ISTORIA ROMEI — RĂZ- BOAIELE CIVILE" Publicarea în romînește a acestei părți a „Istoriei Romei", scrisă de Appian pe la 165 e. n., constituie un eveniment științific deosebit. Con- sultat în trecut numai în traduce- rile franceze și germane care circu- lau la noi, marele istoric din Ale- xandria nu era cunoscut declt de număr restrîns de specialiști. Traducătorii și editorii cărții ales, din cele 24 de lucrări ale Appian, pe cea mai apropiată un au lui de pe preocupările noastre istorice, cea care tratează epoca cea mai fră-. mîntată a istoriei Romei, epoca răz- boaielor civile. Mai mult expozitivă decît explicativă, opera lui Appian tratează totuși cu mult realism cen- dițiile economico-soclale în care au apărut războaiele civile. Creșterea latifundiilor și înmulțirea numărului sclavilor sînt expase cu multă eloc- maniști deoarece articolele de ger- manistică sînt mai puțin numeroase. Acad. Tudor Vianu semnează un studiu intitulat „Antichitatea -și lite- raturile moderne. Renașterea", Elena Vianu un articol despre „Antichitate și orient în romantismul francez". N. Fațon sorie despre „Umanism, iluminism în Italia și Franța". Problemele de lingvistică sînt sus- ținute de acad, lorgu Iordan în stu- diul despre „Lexicul limbilor ibero- romanice". I. Șiadbei scrie despre „Proteza vocalică în limbile romani- ce", B. Capessius despre „Dialectul german Landlerisch din Transilva- nia". N. N. Condeescu discută dis- pariția verbului francez ouir, igr Mi- hail Isbășescu cercetează „Inscripția de pe colanul din tezaurul de la Pie- troasa". Mai colaborează I. Brăescu, Ale- xandru Bălăci, Ana Cartianu, Edith larovici, N. Dănilă, C. Maneca, FI. Sădeanu și C. Poghirc. EMIL MÂNU ferească țara de „binefacerile" aces- tei „civilizații". întors după multe peripeții tn Insula natală, Ako luptă pentru luminarea semenilor săi și se opune cu îndîrjire exploatării. Scri- itorul reușește să imprime eroului principal trăsături care-l fac viabil șî să creeze atmosfera specifică roma- nului de aventuri. MISIUNEA H. S - de I. D. Mușat, Această carte narează peripețiile docentului universitar On BI1L care, printr-un concurs de împrejurări, este antrenat în iureșul unor eveni- mente ce-1 silesc să-și părăsească o- bișnulta lui atitudine de intelectual pasiv șl să lupte hotărît împotriva cotropitorilor fasciști. Intelectualul străin de lume devine astfel un com- batant pentru o cauză umanitară.- Acțiunea, plină de neprevăzut, zugră- vește evoluția acestui personaj pe fun- dalul unor agitate întîmplări din timpul celui de-al doilea război mon- dial. Prin publicarea „Misiunii H. S.'" Editura tineretului oferă tinerilor ci- titori un roman care, în cadrul unor acțiuni captivante, transmite un valo- ros mesaj educativ. vență. Textul „Războaielor civile" a tradus după originalul grecesc colectivul catedrei de filologie sică de la Universitatea „C. 1. hon" din București. DICȚIONARUL EM1NESCU fost de cla- Par- Una dintre frumoasele lucrări în- chinate lui Eminescu in anii puterii populare o constituie și redactarea unui dicționar al poeziilor sale. Aca- demia Republicii Populare Romîne așează pe Eminescu, prin această lu- crare, alături de marii poeți ai lu- mii a căror limbă a fost studiată de mult în țările lor: Shakespeare, Goethe, Pușkin etc. „Dicționarul Eminescu" corespunde stadiului în care a ajuns în momen- tul de față cultura noastră și folo- sește deopotrivă tuturor categoriilor de intelectuali. Profesorii vor găsi aici pentru fiecare cuvînt al poezii- lor lui Eminescu un articol — o ade- vărata monografie lexicografică — folositor pentru predarea operei sale; scriitorii vor afla un minunat labora- tor de creație; publicul larg va pu- tea avea o imagine a ariei lingviste pe care lucra marele poet. Elaborarea „Dicționarului Emines- c«“ de către un colectiv al Institutu- lui de lingvistici marchează o nouă etapă a aprofundării muncii de cerce- tare a operei marelui nostru poet, care se adaugă realizărilor tului eminescolog acad. D. tescu-Perpessicius. REVISTA DE FILOLOGIE eminen- Panai- ROMA- NICA ȘI GERMANICA nr. 1 Subsecția de limbă și literatura a Academiei R.P.R. a publicat primul număr al „Revistei de filologie roma- nică și germanică". Sumarul revis- tei e bogat și cuprinde articole și studii de literatură, lingvistică, re- cenzii, note bibliografice. Se pare că majoritatea colaboratorilor sînt ro- Colecția „CUTEZĂTORII11 PATRIA PIERDUTA de Vllis Lafîs ..Patria pierdută", romanul scriito- rului sovietic Viiis Lațis, descrie în- tîmplările pline de neprevăzut ale Insularului Ako. Luat cu forța de pe insula lui de niște marinari englezi și silit să pribegească mai mulți ani prin lume în căutarea patriei sale. Ako dobîndește multă experiență și o serie de cunoștințe valoroase. El cu- noaște totodată și nedreptățile lumii capitaliste și exploatarea pe care albii o exercită în colonii asupra oa- menilor de culoare. Ako vrea să-și LA VEST DE MAJORCA de M. Pop Nuvela pe care Editura tineretului o pune la Indemhia cititorilor săi sub titlul „La vest de Majorca” evocă un episod din lupta comuniștilor romîni în timpul ilegalității. Comunistul Sin» cu se îmbarcă pe un vas care trans- portă muniții pentru fasciștii din Spania și reușește să saboteze planu- rile criminale ale căpitanului Veluro. Ei antrenează în luptă pe toți oa- menii cinstiți de pe vapor. Sub influ- ența lui, aceștia reușesc să înțeleagă lupta comuniștilor și se alătură cau- zel lor. Avtnd un nuvela este nantă, dînd unei lecturi bogat conținut educativ,' tn același timp antre- cititorului satisfacția plăcute și instructive, , 0 interesantă gazetă satirică In activitatea educativă cu elevii, colectivul de profesori de la școala medie din Pucioasa folosește mijloace variate. Printre acestea se numără și gazeta de perete satirică „Ariciul re- porter”. Ideea a pornit de la inserarea unor rubrici de acest gen în gazetele de perete ale claselor. Eficacitatea, evi- dentă și aici, era totuși încă slabă. Astfel s-a ajuns la hotărirea de a se edita o gazetă satirică pe școală. îndrumat de doi profesori (M. Stă- nescu și Eug. Plat) colectivul de re- dacție al „Ariciului reporter" asigură o bună selectare a materialelor și o redactare corespunzătoare. Numerele gazetei dezbat fiecare o problemă privind comportarea elevilor. Astfel, într-unul din ele au fost criticate ma- nifestările nejuste ale cîtorva elevi din diferite clase care suflau și co- % î «MB Președintele Ho.Și-Min acordă □ m are Importanță lichidării analfabetismului. Iată.1, In timpul unei vizite intr-o clasă populară destinară lucrătorilor Ia Luong-Yen. piau. Au fost publicate note, carica- turi și epigrame pe această temă, precum și un articol redacțional în care s-au arătat caracterul și urmă- rile. nefaste pe care le au atit sufla- tul ctt și copiatul, susținîndu-se afir- mațiile cu exemple concrete. Efectele acestui număr au fost foarte pozitive. Elevii criticați și-au îmbunătățit în mod vizibil atitudinea, au început să învețe cu sîrguință și și-au îndreptat situația la învățătură pe trimes- trul II. Colectivul de redacție reușește să mențină vioiciunea gazetei și intere- sul elevilor pentru ea folosind diverse căi: anunță cu 2—3 zile înainte apa- riția fiecărui număr, cînd este cazul scoate o ediție specială etc. Gazeta are corespondenți în fiecare clasă, ceea ce contribuie la alegerea unor fapte semnificative, care interesează nu numai un colectiv sau altul, ci pe toți elevii școlii. La eficiența materialelor din gazeta de perete contribuie sprijinul cadrelor didactice șl al consiliului pedagogic. Consiliul pedagogic cheamă elevii ale căror abateri sint dezvăluite în gazetă să răspundă la critică. Răs- punsurile acestora stnt apoi publi- cate de gazetă și îndeplinirea anga- jamentelor luate este urmărită de di- riginți și de colegi. Astfel -de angaja- mente publice au duș la bune rezul- tate în îndreptarea greșelilor și lip- surilor manifestate. Activitatea gaze- tei de perete satirice a contribuit In felul acesta .șl la crearea unei opinii publice tn rindurile elevilor. .Ariciului reporter", care apare sub îngrijirea profesorilor, i se poate cere însă o mai mare grijă pentru unele rubrici — spre exemplu, pentru ru- brica „De ce ? — Pentru că..." une- ori neinteresantă sau superficial ne- dactată, ca și pentru calitatea rietatea caricaturilor, uneori țipe. Interesanta experiență de la și va- stereo- școala medie din Pucioasa, unde gazeta de perete satirică are un rol destul de im- portant In munca educativă, merită să fie aplicată și tn alte școli. Editarea unor astfel de gazete poate contribui cu succes, după cum arată rezulta- tele, la îmbunătățirea învățăturii șl comportării elevilor. *4. I' ~~ - II I ți ■■^1 ,■ 1 " — ■" ' --.ii - ■ . , . , । ..... .. .li <■ Redacția f! adgilnlsfralll! București, Plaja Scînteil nr/T, Te'elotJ 7^0,10, Tiparul: Combinatul Ppllgratfc Caia Scînteil .T. V, Stalin" București, Plata Sclnitll, Abonamente; I an — 12,50 le!। B luni « 6,25 lei; 8 luni 8,12 IeL G, VARZARU