Proletari din toate țările, uniți-vă!
Organ al Ministerului Învățăm intuim și Culturii și al Comitetului Central al Sindicatului Muncitorilor din învățămint și cultura
Anul X, Nr. 459
Vînerî 21 februarie 1958
4 pagini 25 bani
In acest număr:
« DIN ACTIVITATEA ORGANELOR SINDICALE (In
dezbaterea adunării generale. însemnări pe marginea unui
concurs).
o CONSFĂTUIRILE RAIONALE ALE CADRELOR DI-
DACTICE (Instrucțiunile Ministerului Invățămîntului și
Culturii).
o PENTRU ÎNLĂTURAREA SUPRAÎNCĂRCĂRII (Din
scrisorile către redacție).
DIN ȚARA VECINA ȘI PRIETENA — REPUBLICA
POPULARA UNGARA
« PEDAGOGII DIN COLONII CER UN INVAȚA-
MINT NAȚIONAL.
4 ORGANIZAREA ȘI LUPTELE EDUCATORILOR CHI-
LIENI — de Cesar Godoy Urrutia.
ÎN PREAJMA ALEGERILOR
IIIWIMMIIIHIIIIIIffllIIînMMIIIMm^
Re a Ijză r i
In toate regiunile patriei noastre
s-au răspîndit zilele acestea
chemările consiliilor regionale
ale Frontului Democrației Popu-
lare. Ele au găsti un larg răsunet
în rîndul tuturor alegătorilor —
bărbați și femei, tineri și vfrstnici,
aparținînd tuturor naționalităților
conlocuitoare. Infățlșînd realizările
obținute în diferite domenii de ac-
tivitate, chemările vorbesc, desi-
gur, șl despre realizările tnvăță-
mintului.
...Amintiți-vă, de pildă, cum
arăta regiunea CONSTANȚA în
anii regimului buighezo-moșie-
resc. Astăzi, ea este o regiune în
continuă înflorire. De la ultimele
alegeri pentru sfaturile populare,
în regiunea Constanța au fost con-
struite 1 localuri de școală, spa-
țiul școlilor existente s-a mărit cu
încă 27 săli de clasă. Numărul
elevilor a ajuns la 78.500, dintre
care 5.500 in școlile medii. In re-
giune funcționează numeroase
școli în limbile naționalităților
conlocuitoare.
In Manifestul Consiliului re-
gional al F.D.P.-HUNEDOARA se
arată că învățămîntul a luat o
mare dezvoltare în această re-
giune altădată oropsită. Cele 712
școli elementare și medii din re-
giune sînt frecventate de 52.222 e-
levi, iar numărul studenților de la
Institutul de mine din Petroșani a
crescut în anul școlar 1957—1958
la 677 studenți față de 244 cîțl
erau in anul școlar 1948—1949. Jn
regiune funcționează acum 3.137
cadre didactice față de 1.203 cîte
erau în anul 1938—1939.
...In nordul țării, într-o regiune
uitată de regimul burghezo-moșie-
resc, BAIA MARE, existau în 1947
668 de școli de 4 și 7 ani și 14
școli medii și profesionale. Azi,
numărul școlilor de 4 și de 7 ani
a cresbut Ia 785, iar al școlilor
medii și profesionale la 34. O pu-
ternică înflorire a cunoscut în re-
giune și învățămîntul tn limbile
naționalităților conlocuitoare. In
248 de școli de toate gradele în-
vață aproape 27.000 de copii ma-
ghiari, ucraineni, germani.
...Să trecem dincolo, în celălalt
capăt al tării, In regiunea IAȘI. Șl
aici alegătorii au aliat cu mlndrie,
din Chemarea Consiliului regional
al F.D.P., de realizările de seamă
ale invățămîntului public. Numă-
rul școlilor de 4 ani din regiune
a crescut de la 796, cîte erau în
1948, la 836 în 1957, al școlilor de
7 ani de la 138 la 201, iar numă-
rul școlilor medii de la 13 la 17.
Numărul elevilor a crescut de
asemenea, în ultimii 9 ani, de la
81.745 la 83.181 în clasele I—IV,
de la 10.405 la 16.853 în clasele
V—VII și de la 3.187 la 4.267 în
învățămîntul mediu, iar al cadre-
lor didactice de la 3.723 la 4.831.
Și învățămîntul superior a cunos-
cut o puternică dezvoltare. Dacă
în 1938 funcționa în Iași numai o
Instituție de învățămint superior
cu 2.100 de studenți, astăzi sînt 4
Instituții cu 8.000 studenți, dintre
care 3.200 primesc burse de stat.
S-a îmbunătățit mult situația cămi-
nelor și cantinelor studențești.
...CRA1OVA era odinioară re-
giunea marilor latifundiari șl tot-
odată regiunea celui mai adine
obscurantism. Citiți însă ceea ce
se scrie acum in Chemarea Con-
siliului regional F.D.P. : „In re-
giunea Craiova numărul școlilor
de 4 ani a ajuns la 1011, iar al
elevilor a crescut cu 56 la sută
față de anul 1944. Au fost con-
struite prin autoimpunere șl dm
bugetul statului 248 de școli. In-
stitutul agronomic șl Facultatea
electrotehnică din Craiova, înfiin-
țate în anii regimului democrat-
popular, au crescut cadre tinere
de specialiști pentru economia
noastră națională. Numai Institu-
tul agronomic a dat peste 600 de
ingineri agronomi și ingineri me-
canizatori care lucrează în agri-
cultură’.
...Toți cei care iubesc frumoasa
noastră Capitală au citit cu Justi-
ficată mîndrie Chemarea Consi-
liului orășenesc BUCUREȘTI al
F.D.P. Minunate realizări tn in-
dustrie, pe tărîm social-cultural șl
deci succese de seamă și în do-
meniul învățămîntului public. In
București există 44 de facultăți ale
institutolor de învățămînt supe-
rior, cu peste 40.000 de studenti,
față de 13 facultăți cu mai puțin
de 18.000 studenți în 1938. In anii
regimului democrat-popular au
fost înființate 7 noi institute de în-
vățămînt superior. Pentru a îmbu-
nătăți condițiile de studiu și de
viață ale tineretului au fost create
noi laboratoare și biblioteci, că-
mine și cantine, instituții cultu-
rale. Un mare număr de elevi șl
studenți primesc burse și indem-
nizații de merit la învățătură. In
ultimii doi ani au fost create 22
noi școli elementare, s-au con-
struit 76 săli noi de clasă, s-au în-
ființat școli muncitorești serale șl
fără frecvență.
învățători
agitatori
In întîmpinarea alegerilor, peda-
gogii din raionul Drăgănești-
Vlașca depun o însuflețită mun-
că de agitație. După îndeplinirea în-
datoririlor școlare—prima și cea mai
importantă sarcină a lor, în care sînt
hotărîte să obțină succese tot mai
mari — cadrele didactice desfășoa-
ră activitate obștească la căminul
cultural, organizînd conferințe, co-
ruri, serbări etc. Cadrele didactice
din comuna Prunaru pregătesc pen-
tru ziua de 2 martie un spectacol cu
piesa „Scrie, prefectule 1“ Locuitorii
comunei Comoara vor vedea în cu-
rînd la căminul cultural piesa de
teatru „Bărbatul fără opinci" și vor
asculta corul „Hai la vot", pregăti-
te, de asemenea, cu ajutorul învăță-
torilor și profesorilor. In comuna
Letca Veche învățătorii Ion Tarau-
lea, Dumitru Zgubea, Maria Preda
și Anghel Pietreanu au prezentat la
căminul cultural monologurile „E-
coul", „Conul Tache", „Podul" șl
„Așa a fost odată”, care satirizează
alegerile din trecut.
Atrăgînd un mare număr de ti-
neri, pedagogii din comuna Naipu au
organizat echipe de dans și coruri
care vor da spectacole în cinstea a-
legerilor. In comuna Comoara învă-
țătorii au organizat două seri cultu-
rale cu tema „Alegerile de altădată
și de azi", iar în comuna Bălăria
au alcătuit un bogat repertoriu ar-
tistic legat de alegeri-
Numeroși învățători și profesori
din raion popularizează în rîndurile
cetățenilor Chemarea Consiliului re-
gional F.D.P. București. La casa
alegătorului din comuna Tîrnava ță-
ranii muncitori ascultă conferințele
ținute de pedagogi, în care aceștia
vorbesc despre realizările obținute
de sfaturile populare.
Cadrele didactice din comuna Ră-
suceni au organizat, la casa alegăto-
rului din comuna lor, întîlniri între
cetățenii tineri și cei în vîrstă, la care
aceștia din urmă au vorbit despre
alegerile din trecut, arătind cum în-
cercau stăpînitorii de odinioară să
înșele poporul.
GH. FLEANCU
Bilanț
și perspective
Străvechea așezare a Sibiului cu-
noaște in aceste zile premer-
gătoare lui 2 martie obișnui-
tele momente de pregătire a alege-
rilor de deputați în sfaturile popu-
lare : afișe cu listele circumscrip-
țiilor electorale și cu prezentarea
candidaților, anunțuri ce vestesc
locurile unde cetățenii se întîlnesc
cu viitorii gospodari ai treburilor
obștești discutind laolaltă despre
cele ce s-au făcut și ceea ce doresc
oamenii să fie înfăptuit pentru ei,
pentru orașul lor.
Asemenea întîlniri între candidati
și alegători au loc în cele mai dife-
rite puncte ale Sibiului. Dar cum
reporterul nu poate fi peste tot în
același timp, să ne oprim la întil-
nirea ce se desfășoară la casa ale-
gătorului nu de mult amenajată în
clădirea școlii profesionale de cons-
trucții. Aici, la întîlnirea cu tov. Ma-
tei Moss, directorul școlii elemen-
tare cu limba de predare germană
din cartierul Turnișor, candidat în
circumscripția electorală regională
nr. 61, au venit peste 150 de cetă-
țeni.
Discuțiile se leagă repede, firesc.
Oamenii II cunosc pe candidat din
viața de toate zilele, cînd au avut
de rezolvat atîtea probleme împreu-
nă. Mulți i-au fost elevi, alții au
copii ce învață în școala pe care o
conduce. Cetățenii își amintesc cîte
s-au înfăptuit în orașul lor în cei doi
ani care au trecut de 1a ultimele ale-
geri de deputați în sfaturile populare.
Rețeaua de gaz metan s-a extins pe
mai multe străzi, fiind acum cu
11.000 m.l. mal întinsă ca în 1956;
rețeaua iluminatului electric este și
ea mai mare cu 12.000 m. 1. Parcuri
și zone verzi au apărut In locul te-
renurilor virane, creînd mai multe
posibilități de recreare celor mari și
de joacă celor mici.
Despre aceste înfăptuiri au vorbit
mulți cetățeni. Dar ei au arătat și
cîte mai sînt de făcut. Maria Fere-
zan, Olimpia Tomaș, Solomon Pavel,
'M. Vintrlă, Popa Savu au făcut
propuneri concrete privind, repara-
rea unor străzi, mărirea debitului
de apă în diferite puncte ale orașu-
lui, întreținerea fondului de locuințe,
precum și propuneri privind diferite
probleme ale muncii școlilor din
oraș.
...Oamenii vorbesc cumpănit, can-
didatul notează fiecare propunere și
sugestie. Cetățenii își exprimă, o dată
cu dorințele, și hotărîrea lor de a fi
mereu alături, cu fapta, la realizarea
fiecărui lucru nou. Cetățenii spun ce
au de spus cu .convingerea că pro-
punerile lor vor fi împlinite. II știu
pe candidat, - l-au avut alături în
multe acțiuni obștești, și îl cunosc
ca pe un profesor de frunte, un al
doilea părinte al copiilor lor. De a-
ceea, nu se îndoiesc de el.
...Profesorul Matei Moss a stat la
sfat pînă tîrziu cu alegătorii. S-a
stabilit, la întîlnirea aceasta, și un
bilanț, dar s-au trasat și perspec-
tive, planuri de viitor care vor de-
veni fapte ce vor duce la o nouă în-
frumusețare a bătrînei așezări a Si-
biului. r .
HOR1A ȘERBAN
Glorioasa
ArmaU Sovietică
la a 4O-a aniversare
Studierea mitralierei
tn cadrul unei grupe din Divizia „M.
Kalinin" din Taman
La 23 februarie, Armata șl
Flota Maritimă Militară
Sovietică Împlinesc patru
decenii de 'glașicasă existentă.
Forțele Armate Sovietice au
fost create după Marea Revolu-
ție Socialistă din Octombrie
pentru apărarea primului stat
socialist din lume, împotriva
căruia se ridicau plini de ură
imperialiștii de pretutindeni și
gărzile albe contrarevoluționare.
încă de la început Armata
Sovietică, puternică prin con-
știința el revoluționară, prin
devotamentul ei nețărmurit pen-
tru cauza socialismului, s-a a-
flrmat ca scut de nădejde al
tinerel pnteri sovietice. La 23
februarie 1913, la Pskov șl
Narva, ea a dat lovituri nimici-
toare invadatorilor imperialiști
germani, bartndu-le drumul spre
leagănul revoluției — Petro-
grad. Ziua acestor prime vic-
torii a devenit ziua de naștere
a Armatei Sovietice.
Trei ani și mai bine au tre-
buit să lupte poporul sovietic
și armata sa împotriva trupelor
înarmate ptnă In dinți ale ce-
lor 14 state imperialiste inter-
venționiste și a forțelor contra-
revoluției interne. In această
nobilă luptă de salvgardare a
patriei socialiste ele au avut
alături, Intr-o solidaritate fri-
FIXAREA CUNOȘTINȚELOR
MOMENT IMPORTANT AL LECȚIEI
Una din principalele cauze ale supraîncărcării elevilor o consti-
tuie adesea faptul că lecția nu este în așa fel construită incit să
asigure însușirea temeinică a cunoștințelor predate. Atunci cînd
elevii își însușesc încă din clasă, în mod trainic, noțiunile de
bază, munca lor acasă este mai ușoară și le cere timp mai puțin.
Și dimpotrivă, atunci cînd nu se iau măsuri ca elevii să asimi-
leze materialul la orele de curs, ei trebuie să muncească prea
mult acasă și de multe ori rămin cu goluri în cunoștințe. Iată
de ce în lupta împotriva supraîncărcării capătă o mare însemnă-
tate asigurarea fixării cunoștințelor in timpul lecției.
Conform unuia dintre cele mal cu-
noscute principii pedagogice, elevii
trebuie nu numai sa înțeleagă cu-
noștințele, dar și sâ ți le însușească
temeinic, să le memoreze, sa le
transforme intr-un bun al minții lor.
Astăzi importanța consolidării cu-
noștințelor In vederea apUcâr'l lor în
pract'că a crescut considerabil. Poli-
tehnizarea Invățămîntului nu este po-
sibilă fără însușirea temeinică a ba-
zelor științelor.
Dar toate acestea le cunoaștem prea
bine. Tot atit de bine cunoaștem și
unele terme de consolidare a cuno-
ștințelor, ca de exemplu recapitularea
periodică și cea finală. Există însă
un aspect al consolidării cunoștințe-
lor pe care discuțiile pedagogice l-au
vitregit plnă acum. Este vorba de
fixarea cunoștințelor In cadrul lecției.
Indicațiile metodice privind acest
aspect «Int ptnă acum foarte sărace.
Ce-I drept, numeroși învățători șl
profesori II reaJlzeazl cu multă pri-
cepere. Nu toți, Insă. Se înttmplă
chiar ca unele cadre didactice cu
bună pregătire să arate fixării cu-
noștințelor în cadrul lecției o nejus-
tificată subapreciere. In desfășurarea
lecțiilor, fixarea se reduce de multe
ori la repetarea mecanică, de către
elevii mai bine pregătiți, a celor pre-
date. Adesea se și trece chiar peste
această verigă a lecției, sub pretextul
lipsei de timp. Dar parcurgînd ma-
teria fără a te îngriji dacă elevii
șl-au însuțit-o nu rezolvi, desigur,
problema supraîncărcări'. Dimpotrivă,
poți ajuta la evitarea supraîncărcă-
rii dacă asiguri Ia lecție o asimilare
atît de profundă a cunoștințelor in-
cit elevii să nu mai aibă mult de
învățat acasă.
Cele arătate pînă aci ridică Insă
problema dacă fixarea cunoștințelor
este totdeauna necesară in lecția in
care transmitem un nou material. Ga
o verigă separată a lecției, desigur,
nu e necesară totdeauna, mai ales
țească, Întreaga clasă munci-
toare internațională. Lozinca
„Jos mlinile de pe puterea so-
vietică" răsuna în întreaga lu-
me. Proletariatul romîn a des-
fășurat viguroase acțiuni în a-
părarea revoluției ruse. Aceste
acțiuni au avut ecou și în rîn-
dul soldaților care în multe
părți s-au ridicat împotriva in-
tervenției anlisovietice. Pentru
apărarea puterii revoluționare
sovietice au luptat cu arma în
mină batalioane și gărzi revo-
luționare romîne organizate la
Odesa. Mulți romini au luptat
sub comanda unor vestiți eroi
ai războiului civil — Ceapaev,
Kotovski, Lazo, Sciors.
Victoria Armatei Sovietice
Împotriva dușmanilor puterii
sovietice a adeverit cuvintele
Inspirate ale Iui Lenin care a
arătat că „niciodată nu va fl
Învins poporul în sinul căruia
muncitorii șl țăranii și-au dat
seama, au simțit și au văzut,
fn majoritatea lor, că el apără
propria lor putere,... puterea
celor ce muncesc*.
In anii construcției socialiste
pașnice. Armata Sovietică s-a
bucurat de toată grija P.C.U.S.
șl a poporului sovietic, care
l-au pus la dispoziție tot ceea
ce-i era necesar pentru îndepli-
nirea nobilei ei misiuni.
Poporul sovietic șî armata sa
au trebuit să treacă un greu
examen tn anii Marelui Război
pentru Apărarea Patriei. In tim-
pul acestei sîngeroase încleștări
cu barbarii fasciști, orînduirea
socială și de stat sovietică,
Armata Sovietică conduse și
însuflețite de Partidul Comunist
și-au dovedit invincibilitatea,
începând cu bătălia de Ia Mos-
cova și termlnînd cu cucerirea
Berlinului, Armata Sovietică a
străbătut un drum plin de vic-
torii, s-a acoperit de nepieri-
toare glorie. In acest greu răz-
boi poporul sovietic a dat pilda
unui eroism fără seamăn în
istorie.
Victoriile istorice ale Uniunii
Sovietice tn cel de al doilea
război mondial au creat con-
diții pentru ca un șir de popoa-
re din Europa șl Asia să-și ia
soarta tn propriile mîini, să-și
dezvolte lupta de eliberare na-
țională și socială, ruptndu-se
din sistemul imperialist și por-
nind pe calea socialismului. In
condițiile create de ofensiva
victorioasă a Armatei Sovietice,
poporul nostru, sub conducerea
Partidului Comunist Romîn, a
înfăptuit insurecția armată popu-
lară, care a fost organizată
și pregătită din vreme de către
partid. In urma insurecției ar-
la clasele mari. Ar fi un lucru me-
canic s-o includem tn plan și s-o
realizăm la lecție atunci cînd scopul
șî condițiile acesteia nu o cer. Preo-
cupare pentru fixarea cunoștințelor
trebuie să existe însă totdeauna. In
această privință mi se pare foarte
importantă distincția pe care cercetă-
toarea sovietică G. Balaniuk o face
Intre formele fixării inițiale : „Prima
formă este aceea în care fixarea nou-
lui material se desfășoară concomi-
tent cu procesul expuneri lui de
către profesor. In acest caz, expune-
rea fiecărei teze fundamentale este
însoțită de o serie de procedee de
fixare. A doua formă este aceea în
care fixarea are loc numai după ex-
punerea în întregime a noului mate-
rial de către profesor... A treia formă
cuprinde ambele forme de fixare a
cunoștințelor, adică în acest caz fi-
xarea noului material se face atît tn
procesul de expunere, cît și după ex-
punerea lui“ I).
Așadar, modalitatea fixării se hotă-
răște lecție de lecție, de la caz la
caz. Condițiile foarte variate în care
se desfășoară lecția impun metode
tot atît de variate de a organiza fi-
xarea. In cele ce urmeaza ne vom
opri numai asupra metodelor folos te
tn cazurile în care lecția impune o
verigă special destinată fixării.
Dacă urmărim munca învățătorilor
și profesorilor care izbutesc să trans-
mită elev'lor lor cunoștințe într-ade-
văr trainice, remarcăm câ ei asi-
gură fixarea tn legătură cu în-
treg slstemuj predării și consolidării
mate din august 1944 a fost dă-
rtmată dictatura militaro-fasci»-
tă și Romtnia s-a alipit la coa-
liția antihitleristă. Armata Ro-
mînă a pornit lupta alături de
glorioasa Armată Sovietică,
aducîndu-șl contribuția sa la
victoria finală asupra fascismu-
lui german. In lupta comună
purtată pe frontul antihitlerist
s-au cimentat prietenia și fră-
ția de arme romîno-sovletlce.
Victoria de importanță isto-
rică mondială obținută de Ar-
mata Sovietică împotriva fascis-
mului german și a militarismu-
lui japonez au arătat că Armata
Sovietică este de neînvins.
Capacitatea combativă a Ar-
matei Sovietice a crescut mult tn
perioada postbelică. In zilele
noastre, pe baza avîntulul gene-
ral al economiei U.R.S.S-, a uria-
șelor progrese ale științei șl
tehnicii sovietice. Armata So-
vietică a fost transformată ra-
dical și înzestrată cu armament
și tehnică de luptă de prim
rang. Ea a fost pe deplin meca-
nizată și motorizată, dispune de
armament atomic și termonuclear
variat, de puternice arme ra-
chetă cu mare rază de acțiune,
inclusiv racheta balistică inter-
continentală. Armata Sovietică
este capabilă să facă față orică-
ror misiuni și încercări oriei! de
grele ar fi ele. Izvorul trălniciel
și terței Armatei Sovietice con-
stă in orînduirea socială șl
de stat sovietică, în conducerea
sa de către Partidul Comunist
al Uniunii Sovietice. Orîndui-
rea socială șl de stat sovie-
tică, politica P.C.U.S. au deter-
minat caracteristicile Armatei
Sovietice ca armată de tip nou,
fundamental deosebită de arma-
tele imperialiste. Aceste carac-
teristici constau în faptul că ea
este armata muncitorilor și ță-
ranilor eliberați, armata frăției
dintre popoarele sovietice, apă-
rătoarea independenței și liber-
tății statului socialist. Ea este
educată în spiritul patriotismu-
lui socialist și al internaționa-
lismului proletar, al dragostei
și respectului față de oamenii
muncii din toate țările, tn ipiri-
tul apărării și menținerii păcii
intre popoare. Armata Sovieti-
că, ca prima armată de tip nou
din lume, constituie un exem-
plu viu pentru toate armatele
statelor socialiste.
Apllctnd tn viață principiile
marxlst-leniniste cu privire la
apărarea patriei socialiste, par-
Colonel CONST. ANTIP
(Continuare tn pag. 2)
cunoștințelor. Desfășurîndu-se con-
form unui sistem bine chibzuit, acti-
vitatea lor determină o continuă repe-
tare a celor învățate. Cunoștințele
mal vechi sînt continuu activate. In-
tegrate in noi asociații logice, apli-
cate la cazuri diferite, fixarea lor
constituind un proces foarte d'namlc.
La fiecare lecție, fixarea cuno-
ștințelor este gînd'tă de pedagogii
fruntași ca o parte a acestui sistem
didactic șl este menită să pregă-
tească, la rîndul ei, viitoarele reca-
pitulări mai largi. Dacă fiecare lecție
este o creație originală, adecvată
scopului și condițiilor, fiecare „fi-
xare" e un element component, foarte
mobil, al acestei creații.
In multe cazuri fixarea se reali-
zează prin operația logică a grupării
cunoștințelor. Este vorba, desigur,
de cazurile tn care aceasta n-a fost
concepută ca o parte a trans-
miterii noilor cunoștințe. O schemă,
un plan, fragmentarea pe idei lo-
gice, un tabel cronologic constituie
procedee care pot fi folosite In acest
scop la Istorie, geografie, fizică,
limba și literatura romînă șl alte
obiecte de învățămint. O astfel de
fixare este pregătită nu numai pr'n
felul in care s-a predat lecția respec-
MIRCEA ȘTEFAN
lector la Universitatea ,,C. I. Parhon**
(Continuare in pag. 3)
DIN ACTIVITATEA ORGANELOR SINDICALA
pe marginea unui
concurs
Desfășurarea fazei regionale a
concursului formațiilor artisti-
ce de amatori ale Sindicatului
Muncitorilor din Invățămint și
tură este un eveniment care se
ne să fie consemnat, deoarece
glindit marile posibilități de
dispun organizațiile sindicale
școli pentru a desfășura, pe
Cul-
cuvi-
care
din
lingă
munca la clasă, și o bogată activita-
te cultural-artistică in rindul ma-
selor muncitoare.
In regiunea Cluj, la această fază a
concursului s-au prezentat 30 de for-
mâții artistice, 25 de soliști vocali,
instrumentiști, dansatori și un număr
de recitatori și cititori artistici. Ar-
tiștii amatori s-au străduit să prezin-
te un repertoriu corespunzător, să in-
terpreteze cit mai bine. S-a remar-
cat în mod deosebit echipa de teatru
a organizației sindicale din comuna
Beclean, care are în repertoriu nu
mai puțin de 7 piese, unele dintre
ele fiind reprezentate de mai multe
ori pe scenele din Năsăud, Bistrița
și Gherla. La concurs, echipa de
teatru din Beclean a prezentat piesa
„Răfuiala" de T. Vornic. Printr-un
joc simplu și natural, interpreții au
reușit să dea viață personajelor și
să transmită auditoriului mesajul
piesei. Unii dintre el au dat dovadă
de adevărată măiestrie artistică. Cu
greu țl-ar veni să crezi, de pildă, că
Învățătoarea Dumitra Mureșan, in-
ăt„t-l„l «41e»	D f 11 t O I a	TIU
terpreta Măriei din „Răfuiala",
este actriță de profesie, atit de mi-
nunat a știut să se transpună în
ro-
iul respectiv. Un cuvînt de laudă me-
rită $1 profesorul Ștefan Vlăduțlu,
căruia i se datorește regia piesei.
Un succes asemănător au obținut
și brigăzile artistice ale organizați-
ilor sindicale din comunele Hida,
raionul Jibou, șl Teaca, raionul Bis-
trița. Dacă brigada de agitație din
comuna Hida a știut să aleagă su-
biecte din viața școlii și să le pre-
zinte interesant, cea din comuna
Teaca s-a distins mai cu seamă prin
calitatea interpretării. Toate aceste
trei formații s-au clasat pe primul
loc.
IN DEZBATEREA
ADUNĂRII
GENERALE
In ziua de 18 februarie a.c. a
avut loc. la școala medie nr.
3 din Sibiu, adunarea genera-
lă pentru alegerea noului comitet de
instituție. In darea de seamă pre-
z-.mată la adunare și in discuții au
fost analizate o serie de probleme
importante ale activității politico-
cu'lurale dm școală.
Participanti la discuții au arătat
că, in scopul ridicării nivelului ideo-
logico-politic al cadrelor didactice,
pentru îmbunătățirea predării și in-
tensificării muncii de educare pa-
triotică a elevilor, comitetul de in-
stituție a acordat o mare atenție
antrenării cadrelor didactice în în-
vățămintul politic. Au fost scoase in
evidentă succesele dobindite in a-
ceastă acțiune — succese care se
vădesc, mal ales, în îmbogățirea
conținutului lecțiilor de istorie, con-
stituție. literatură etc. — precum și
unele lipsuri (de exemplu, faptul că
unii cursanți n-au frecventat tot
timpul cu regularitate cercul de în-
vățămînt politic, faptul că alții nu
conspectează regulat materialul
etc.) propunîndu-se $i măsuri pentru
înlăturarea acestor lipsuri.
Numeroase cadre didactice din
școală, ca de pildă tovarășele Ro-
dlca Crăciun, Maria Sirbu, Maria
Popovlci, Maria Molodăț, Melania
Creangă etc., au ținut conferințe în
cadrul filialei locale a S.R.S.C., la
Universitatea muncitorească, în în-
treprinderi etc.
Comitetul de instituție s-a preo-
■
I
3
■
I
Pentru înlăturarea supraîncărcării
Numeroase scrisori sosite
la redacția noastră arată
că, în urma apariției
in-

strucțîujiilor Ministerului Invă-
țămîntului și Culturii cu privi-
re la înlăturarea supraîncărcării
elevilor și cadrelor didactice, în
școli s-au luat măsuri concrete,
utile elevilor și profesorilor.
După cum ne scrie tov. D.
Ciocirlan, șeful secției de învă-
țămînt și cultură a orașului
Craiova, toate colectivele peda-
gogice ale școlilor din oraș au
discutat pe larg instrucțiunile
ministerului, scoțînd la iveală
cauzele care au determinat su-
praîncărcarea și luînd măsuri
pentru lichidarea lor. In discu-
țiile purtate, cadrele didactice
au pus accent Îndeosebi pe ri-
dicarea calității lecțiilor, subli-
niind că aceasta, în primul rînd,
trebuie să ducă la îmbunătăți-
rea muncii didactice. De ase-
menea, s-a arătat cum trebuie
înlăturate lipsurile în ceea ce
privește dozarea și explicarea
temelor pentru acasă, întocmi-
rea orarelor, coordonarea acti-
vității în afara clasei și ex-
trașcolare, propaganda pedago-
gică în r'ndul părinților etc.
Intr-o serie de școli Învățătorii
și profesorii au hotărlt să orga-
nizeze în cadrul consiliului pe-
dagogic dezbaterea Unor pro-
lljll|t|l|||MI|l|lî|l||||lini||||lllllllllllllllllllillllllllllllUWIIIllUIHIWIIIIIlllllllllllll1IIMinilll[lllllllllilM^
A cules multe aplauze la concurs
și corul Învățătorilor și profesorilor
din Cimpia Turzil și din împreju-
rimi. Felul cum a interpretat acest
cor, de pildă, „Țarina de ia Abrud"
a entuziasmat auditoriul. învățătorul
Nicolaie Botezan, dirijorul corului, a
știut să imprime Icrmației multă fi-
nețe artistică în execuție. Cu atit
mai mult trebuie apreciată prezenta-
rea ireproșabilă a corului cu cit ți-
nem seama că mulți dintre coriști,
pentru a participa la repetiții, tre-
buiau să parcurgă de două ori pe
săptămină kilometri întregi.
Comitetul sindical din Gherla s-a
prezentat la concurs cu o orchestră
și o echipă de dansuri, amindouă
clasîndu-se pe locul întîi. Echipa de
dansuri, formată din învățători și
profesori cu părul albit de ani, are
meritul că a prezentat un vechi dans
popular rominesc din Ardeal, „Ro-
mana", despre care numai bătrinii
își mai aduc aminte și care era pe
cale de dispariție. Dansul a fost
interpretat cu multă finețe și ele-
ganță.
Cu un dans luat din folclorul lo-
cal maghiar s-a prezentat și echipa
școlii medii din Huedin, care s-a
distins atit prin Interpretarea dansu-
lui cit ți prin frumusețea costume-
lor.
Echipa de păpușari din Bistrița,
singura echipă de păpușari care a
participat la concurs, a prezentat și
ea un program frumos. Credem că
este necesar să se dea o mai mare
atenție dezvoltării teatrelor de pă-
puși în cadrul organizațiilor sindi-
cale din invățămint. dată fiind im-
portanța lor ca mijloc de educare a
copiilor.
Desfășurarea fazei regionale a
concursului a scos in evidență preo-
cuparea multor organizații sindicale
pentru îmbunătățirea continuă a
muncii cultural-ariistice. A ieșit insă
în evidență, totodată, că unele comi-
tete sindicale, deșî cu multe posibi-
lități, nu s-au îngrijit de loc de
această problemă, manifestlnd delă-
sare șl lipsă de interes. In această
cupat și de răspîndirea cărții in rin-
durile cadrelor didactice. Numărul
cititorilor din școală a crescut In ul-
timul timp cu peste 30’/» și s-au di-
fuzat cărți in valoare de mii de lel.
Membrii de sindicat desfășoară o
intensă activitate culturală și in rin-
durile elevilor, contribuind in felul
acesta la întărirea educației lor pa-
triotice. Elevii au fost ajutați, de pil-
da, să se pregătească pentru con-
cursul „Drumeții veseli". De aseme-
nea, au fost mobilizați să participe
la o serie de concursuri de desen,
dintre care unele cu caracter inter-
național, la un concurs dramatic pe
oraș, Ia concursul tinerilor natura-
liști (la care elevii clasei a IV-a au
ocupat locul întîi pe regiune) etc.
In momentul de față, activitatea
culturală a membrilor de sindicat
din școală se desfășoară mai ales în
cadrul campaniei electorale.
In proiectul de măsuri adoptat de
adunarea generală au fost înscrise
numeroase măsuri menite să inten-
sifice munca pentru ridicarea nive-
lului cultural al tuturor membrilor
de sindicat din școală. Printre aces-
tea se numără măsuri privind cu-
prinderea Întregului personal de în-
grijire la cercul de politică curentă,
mărirea numărului de abonamente
la reviste, dezvoltarea activității
membrilor de sindicat în cadrul for-
mațiilor artistice etc.
MARIA POPOVICI
Sibiu
bleme privitoare la cerințele
principale ale lecției și la justa
folosire a metodelor pedagogice
și a materialului didactic, să
programeze lecții deschise în
laborator, în muzeu, la colțul
naturii vii, pe parcela experi-
mentală etc.
In unele școli din orașul Cra-
iova, însă, instrucțiunile cu pri-
vire la înlăturarea supraîncărcă-
rii elevilor și cadrelor didacti-
ce n-au fost înțelese cum se
cuvine. Așa se explică de ce la
școala de 7 ani nr. 15, de pil-
dă, s-au prevăzut în planul pri-
vind această problemă sarcini
cum sînt : cuprinderea în școală
a tuturor copiilor de vîrstă șco-
lară, completarea registrelor
de evidență, organizarea de vi-
zite la întreprinderi etc. E drept
că este vorba de sarcini impor-
tante și care trebuie îndeplinite
— dar în cadrul altor
ale școlii.
acțiuni
Corespondentul nostru
Berea, inspector la secția
1. V.
de în-
vățămînt șl cultură a raionului
Gilort, relatîndu-ne dezbaterea
instrucțiunilor de către pedago
gii din comunele Vladimir, Său-
lești și Andreiești, se oprește
situație se află comitetul sindical
din orașul Cluj, care nu a prezentat
nici o formație artistică, nici măcar
la faza raională, sau comitetul sin-
dical Turda, unde activitatea cultu-
ral-artistlcă lîncezește, deși cu ani
în urmă ea se dezvoltase frumos.
Multe formații artistice ale munci-
torilor din invățămint au activat
pină acum fără a avea o îndrumare
din partea unor cadre de specialita-
te. Socotim că ar fî necesar ca a-
cele comitete sindicale care au for-
mații ce s-au clasat pentru faza
Interregională să facă tot ce le stă
in putință pentru a asigura o astfe'
de îndrumare, apelind ia ajutorul
instituțiilor de artă din Cluj,
să le sprijine într-o pregătire cit
mai temeinică a echipelor.
PETRE BUCȘA
Cluj
Zile cu zor de muncă, specifice
ajunului unul eviniment deo-
sebit. Pionierii șl elevii clasei
a Vl-a a școlii medii nr. 1 „Andrei
Șaguna*1 din Orașul Stalin lucrează
fără preget. Pregătesc adunarea pio-
nierească cu tema „Școala noastră
dragă", care-l va ajuta să cunoască
șl mai bine, șl mai adine trecutul
școlii în care învață. Pe drept euvint
te mindresc elevii cu școala
ici au predat, cu zeci de
urmă, Ciprian Porumbescu,
ghe Dima, lacob Mureșan.
lor. A-
an| în
Gheor-
Printre
absolvențil școlii s-au numărat po-
eții St. O. losif, Octavian Goga, E-
ugen Jebeleanu.
„Să fim demni
lor ce au făcut
ma școlii" — este
urmași ai
in trecut
cuvintui de
fal-
dine care însuflețește întreaga ac-
tivitate a fiecărui elev din clasa a
Vl-a, clasă fruntașă pe școală. Cu-
vintui acesta de ordine — concreti-
zat in note bune la învățătură, com-
portare demnă, tovărășească față de
ei vor să-l transmită.
colegi
drept chemare, tuturor elevilor șco-
lii. Ei Înșiși îl îndeplinesc cn riv-
nă. Cercetind notele din catalog, as-
cultind răspunsurile la lecții
nu
este greu să recunoști că elevii cla-
sei a Vl-a obțin succese in străda-
nia lor de a fi demn) urmași
înaintașilor.
Pregătind adunarea cu
ai
tema
„Școala noastră dragă", elevii au a-
vut multe idei interesante. In sala
unde urma să aibă loc adunarea, au
organizat o expoziție. Intr-o parte a
sălii sînt panouri cuprinzind foto-
grafii ale directorilor, profesorilor și
ale unor absolvenți ce au făcut cin-
ste școlii și țării și cu care se min-
drește șl astăzi poporul nostru. In
altă parte a sălii au organizat un
colț cu material didactic datind din
anii de Început și următori al șco-
lii. Unele materiale servesc doar ca
piese de muzeu. Ele amintesc de
greutățile de care se izbeau în tre-
cut cadrele didactice in predarea cu-
noștințelor. Cel ce au asistat la adu-
asupra unor probleme privind
supraîncărcarea cadrelor didac-
tice. El arată astfel că profeso-
rul N. Mohora a fost nevoit să
absenteze de la școală, numai
în luna ianuarie, 6 zile una după
alta, fiind chemat la raion pen-
tru diferite instructaje. Bineîn-
țeles că, la întoarcere, a tre-
buit să încarce suplimentar pe
elevi cu materia ce rămăsese
nepredată. In continuare,
I. V. Berea arată că s-au
măsuri pentru a se lichida
viitor asemenea lipsuri.
tov.
luat
fn
Colectivul școlii de 7 ani
din
Zalău, ne scrie tov. N. Năstase,
profesor la această școală, a
discutat despre felul cum tre-
buie predată materia de învăță-
mînt la acele obiecte la care
s-au făcut reduceri în progra
me și manuale. De asemenea,
la această școală s-a discutat
despre necesitatea reducerii vo-
lumului de teme date pentru a-
casă.
Aplicarea Instrucțiunilor cu
privire la înlăturarea supraîn-
cărcării elevilor si cadrelor di-
dactice contribuie peste tot la
crearea unor condiții mai bune
de muncă pentru elevi și peda-
gogi.
Ci* ochita centenarului industriei petrolifere, la clubul „M. Erninescu” din noul
oraș Luclccțti s-a deschid o expoziție lluatrtnd aspecte din istoria extragerii petro-
luluL Elevii din localitate vizitează cu interes expoziția.
NSTESC
nare au avut posibilitatea să com-
pare situația de atunci cu cea de
astăzi cind. prin grija partidului și
guvernului, școala a fost înzestrată
cu un bogat șl variat material di-
dactic. Grija pe care o poartă statul
nostru democrat-popular școlii cons-
tituie pentru elevi un puternic în-
demn de a se strădui să învețe cu
slrguință pentru a dobindi cunoș-
tlnțe temeinice, pentru a fi cît mai
folositori patriei.
La adunare, pionierii și elevii au
prezentat și un frumos program ar-
tistic. Elevul Radu Lupu — care este
șl un talentat compozitor — a Inter-
pretat la pian, pe lingă bucăți de
Ciprian Porumbescu și Gheorghe
Dima. și compozitii proprii. Elevul
Florea Andreescu a recitat po-
ezii de St. O losif, Octavian Goga
și Eugen Jebeleanu. Măiestria ver-
sului acestor poeți i-a dat și lui in-
Știri
din ș
Copiii învață
■â facă economii
La școala din comuna Cristian,
raionul Sibiu, s-a statornicit o tra-
diție : la sfîrșitul fiecărui an șco-
lar, elevii din clasele mai mari
pleacă într-o excursie prin țară, fo-
losind pentru aceasta banii econo-
misiți de ei prin C.E.C.
Și in cursul acestui an școlar se
desfășoară susținut acțiunea de eco-
nomisire prin C.E.C. în vederea orga-
nizării excursiei. Toți elevii școlii au
fie un libret, fie o foaie de economie.
Rezultate frumoase pe linia eco-
nomisirii prin C.E.C. s-au obținut
și la școlile din comunele Gura-
rîului, Veștem, Tălmaciu, Șura Mică
și altele.
C. BOSINCEANU
Sibiu
Consfătuire
cu cadrele didactice
La școala medie mixtă din Lupeni
a avut loc, din inițiativa comitetului
orășenesc P.M.R., o consfătuire a ca-
drelor didactice la care au participat
și reprezentanți ai comitetului execu-
tiv al sfatului popular și ai întreprin-
derilor care patronează școlile.
A fost analizată situația la învă-
țătură a elevilor în ultima perioadă
și s-au stabilit o serie de masuri pri-
vind ridicarea nivelului de predare și
înlăturarea supraîncărcării elevilor
și pedagogilor.
EMIL TETILEANU
Lupeni
Stație de radioficare
In comuna Budești, la școala de
7 ani, a fost montată și pusă in
funcțiune o stație de radioficare.
Pentru funcționarea stației s-a
format un comitet de redacție din
elevi ai clasei a Vil-a. De la stația
de radiofioare a școlii — separată
de stația comunei — se transmit:
emisiunile postului central de radio
București I, programe speciale pre-
gătite de cadrele didactice și elevi,
muzică, basme, recenzii etc.
Prin emisiunile sale, această sta-
ție contribuie la ridicarea nivelului
la învățătură al elevilor, la îmbună-
tățirea disciplinei în școală.
ROȘU DUMITRU
Budești
Activiști
pe târim obștaic
Majoritatea cadrelor didactice
din regiunea Baia Mare partiaipă
activ la opera de culturalizare a
satelor. Prin conferințe ți expuneri
cu ocazia adunăriloi populare, în
ședințele cu părinții, la cercurile
Iii lor
credere să-șl pună la Încercare ta-
lentul, să învețe să dăltuiască cu mi-
gală versurile. A recitat aceste ver-
suri la adunare, culegind numeroase
aplauze.
De altfel, sala a răsunat deseori
de aplauze puternice — mărturii că
străduințele pionierilor și elevilor,
bine îndrumate de pedagogi și de
instructoarea superioară de pionieri,
au fost încununate de succes.
Reamlntindu-șl de trecutul școlii
lor dragi, cinstind pe foștii profesori
și elevi ai școlii, slujitori credincioși
ai luminării poporului, pionierii și
elevii și-au arătat dorința de a ajun-
ge oameni destoinici, de a duce mai
departe tradiția Înaintașilor, de a-;l
sluji cu devotament patria pe care
o iubesc cu înflăcărare,
Prof. ANTON VASILESCU
București
co »i
culturale ți la cercurile de citit,
învățători ți profesori ca Gheor-
ghe Herta, din comuna Rogoz, Mi-
hai ți Georgeta Nap, din comuna
Moisei, Mihai Valeanu ți loan
Ofrim din Borșa-Vișeu popu-
larizează tn rindurile țăranilor
muncitori realizările regimului
nostru democrat-popular, răspîn-
desc cunoștințele științifice, expli-
că evenimentele interne ți Inter-
nationale etc.
In această perioadă, cadrele
didactice din regiunea Baia Mare
dau un sprijin susținut campaniei
electorale. învățătorii ți profesorii
din comunele Berbețti, Dăsețti,
Ocna Sugatag, Vad, Strîmtura ț a.
scriu la gazetele de perete arti-
cole In care arată realizările ob-
ținute de staturile populare ale
comunelor respective, contribuie
la organizarea agitației vizuale
etc.
MAX1MILIAN BOROS
Baia Mare
Glorioasa Armată Sovietică
la a 40-a aniversare
(Urmare din pag. l-a)
Udele comuniste șl muncitorești
din țările socialiste au făurit
armate populare capabile să
stea de strajă cuceririlor revo-
luționare ale poporului. Pe a-
ceit drum un ajutor prețios l-au
constituit bogata experiență a
P.C.U.S. tn domeniul construcți-
ei militare, exemplul și expe-
riența Armatei Sovietice. Parti-
dul Muncitoresc Romtn, credin-
cios Învățăturii marxist-lenlni-
ste, a făurit Armata Populară
Romtnă, armată de tip nou,
scut de nădejde al cuceririlor
revoluționare populare, al liber-
tății, independenței șl suvera-
nității de stat a Republicii
Populare Romîne. Partidul și
guvernul acordă toată grija în-
zestrării, instruirii și educării
militarilor noștri pentru a-șl
putea îndeplini cu cinste mi-
siunea încredințată. Ostașii ar-
matei noastre populare sînt le-
gati printr-o strtnsă și trainică
prietenie cu Armata Sovietică
și armatele populare irățeștl
De la Ministerul Invâțâmîntului și Culturii
Consfătuirile raionale
ale cadrelor didactice
Recent, Ministerul Invăițămîntu-
lui și Culturii a elaborat in-
strucțiuni privind organizarea
consfătuirilor raionale ale cadrelor
didactice.
După cum se arată în aceste in-
strucțiuni, consfătuirile raionale ale
cadrelor didactice se vor ține o sin-
gură dată pe an, în zilele de 28 și
29 iunie, și vor fi urmate de „Ziua
învățătorului” care are loc la 30
iunie.
Bazîndu-se pe experiențe unui în-
treg an școlar, cadrelor didactice le
revne sarcina de a se pregăti cît
mal teme’nic pentru lucrările consfă-
tuirilor din iunie și de a contribui
la ridicarea nivelului științific și pe-
dagogic al discuțiilor din cadrul con-
sfătuirilor. De asemenea, secțiile de
Invățămint și cultură, avînd timpul
necesar pentru cunoașteraa temeinică
a activității colectivelor didactice de
la toate -școlile din raion (oraș), au
posibilitatea să prezinte la consfă-
tuiri un material complet și cores-
punzător.
Consfătuirile vor avea loc în toate
raioanele și orașele de subordonare
regională care au secții de învăță-
mint și cultură și se vor desfășura
în ședințe plenare și pe secții- La
ședințele plenare vor participa toate
cadrele didactice din școlile elemen-
tare, medii, pedagogice, case de co-
pii, case de pionieri, precum și ca-
drele didactice care predau obiectele
de cultură generală în școlile profe-
sionale și instructorii superiori de
pionieri. La ședințele pe secții vor
participa cadrele didactice pe spe-
cialități.
In ședința plenară, care va avea
loc în ziua de 28 iunie, va fi expus
referatul secției de învățămînt și
cultură, după care vor unma discuții.
In prima parte a referatului, șeful
secției de învățămînt și cultură va
prezenta pe scurt : situația bazei
materiale a școlilor, problema rea
lizării îinvățămîntului general obli-
gator, a planului de școlarizare la
școlile elementare de 7 ani și medii
(de zi și serale) și la școlile specia-
le, a planului de cuprindere a copiilor
în casele de copii. In mod deosebit se
vor analiza rezultatele obținute în
cursul anului școlar tn munca In-
structiv -eduoat'vă.
In partea a doua a referatului se
va prezenta una din problemele ur-
mărite de secția de învățămînt și
cultură în cursul anului școlar în
toate școlile sau tn cîteva școli din
raion ca problemă specială în mun-
ca Instructiv-educativă din raionul
(orașul) respectiv, ca de exemplu :
educația patriotică, politehnizarea
invățămîntului, supraîncărcarea ele-
vilor, felul tn care cadrele didactice
asigură educația comunistă a elevilor
o dată cu predarea obiectelor de învă-
țămînt și altele.
In raioanele în care numărul ca-
drelor didactice de aceeași speciali-
tate este restrlns, secțiile vor func-
ționa după cum urmează : limbă
și literatură, istorie-filozofie, matema-
tică-fizică-lucjări- practice, științe
natunale-geognaf-e-chimie, desen mu-
zică-educație fizică și secția instruc-
torilor superiori de pionieri.
La clasele I-IV se vor constitui
secții separate pentru fiecare clasă,
la care vor participa numai învăță-
torii care predau la o Jingură clasă.
Pentru învățătorii care predau la
două sau mai multe clase se va con-
stitui o altă secție. Directorii de școli,
case de copii și case de pionieri vor
participa la secțiile corespunzătoare
specialității lor.
In secții se pot discuta probleme
ca : activitatea ou clasa in timpul
lecției în vederea prevenirii supra-
încărcării; îndrumarea studiului in-
dividual al elevilor și munca cu
manualul ca mijloace importante
pentru formarea deprinderilor de
muncă independentă; contribuția o-
biectului respectiv la politehnizarea
invățămîntului; cum s-a realizat pre-
darea unor capitole dificile etc.
Ministerul Invățămîntului și Cul-
turii împreună cu C.C. al U.T-M. au
stabilit ca tematica referatelor ce se
vor prezenta în secțiile instructorilor
superiori de pionieri să fie fixată a-
nual de către secțiile de învățămînt
și cultură raionale în colaborare cu
comitetele raionale U.T.M. și apro-
bată de organele regionale respec-
tiva
Lucrările consfătuirilor se vor în-
cheia în după-amiaza zilei de 29
iunie, în ședințe plenare, cînd șeful
secției de învățămînt și cultură va
prezenta concluziile și rezoluția. Re-
zoluția va oglindi măsurile ce se
din celelalte țări de democrație
populară, care sint însuflețite
de aceeași nobilă cauză comu-
nă, cauza socialismului și păcii.
Călăuzindu-se după principiul
leninist al coexistenței pașnice
între statele cu orînduiri soci-
ale diferite, statele socialiste,
tn frunte cu Unfunea Sovietică,
duc o politică externă de slă-
bire a încordării In relațiile in-
ternaționale, de colaborare, de
asigurare a unei păci trainice
între popoare. In același timp
ele nu pot să nu țină seama că
cercurile imperialiste agresive
continuă politica de pe „pozi-
ții de forță", politică de pregă-
tire a unui nou război. De a-
ceea, statele socialiste nu-și
slăbesc vigilența, acordă aten-
ția necesară Întăririi capacității
de apărat^ a patriei, de apăra-
re a întregului lagăr socialist.
In acest sens un rol important
îl are Tratatul de la Varșovia,
care unește eforturile statelor
semnatare și ale forțelor lor
armate în vederea apărării îm-
potriva agresiunii.
vor lua pentru înlăturarea lipsurilor
constatate în munca unor școli și
cadre didactice și va stabili tematica
consfătuirii viitoare.
La 30 iunie, cadrele d dactice vor
participa la serbările organizate cu
prilejul „Zilei învățătorului".
După încheierea lucrărilor consfă-
tuirilor, la secția de invățămint și
cultură regionaJă se va ■analiz'a modul
cum s-au desfășurat consfătuirile și
se vor fixa măsurile ce trebuie apli-
cate pentru îmbunătățirea activității
școlilor. Pe baza rapoartelor secțiilor
de învățămînt și cultură raionale,
organele d.e învățămînt regionale
vor înainta Ministerului Invățamin-
tului și Culturii, pina la 20 iulie, un
raport de sinteză asupra desfășură-
rii consfătuirilor r-aionale ale cadre-
lor didactice.
Pentru anul școlar 1957/1958 te-
matica consfătuirilor șl colectivele
de lucru vor fi stabilite de îndată
de secțiile de învățămînt și cultură
raionale (orășenești) și vor fi aduse
la cunoștința cadrelor didactice, prin
directorii de școli, în prima ședință
a consiliului pedagogic.
Intre I —15 septembrie, în ședința
consiliului pedagogic care precede
deschiderea anului școlar, dircc.orJl
școlii va prezenta proiectul planului
de muncă anual alcătuit în lum.na
sarcinilor trasate de rezoluția con-
sfătuirii din iunie' In acest plan vor
fi incluse și problemele ce vor fj stu-
diate Și urmărite de colectivul res-
pectiv peniru consfătuirea viitoare.
In aceeași perioadă se vor ține șe-
dințe ale cercurilor pedagogice, pe
clase sau specialități, în care cadrele
didactice vor lua cunoștință de con-
ținutul programelor și manualelor,
se vor consulta reciproc cu privire
la metodele noi ce vor fi folosite
în muncă în anul ce urmează, ia
planurile calendaristice și la alte
aspecte legate de metodica obiec-
tului respectiv.
Illllllllllllllllllllllllllllttllllllllllllllllllllllllim
INFORMAȚII
Editura de stat didactică și pe-
dagogică face cunoscut că dint e
manualele de matematici superioare
pentru clasa a Xl-a prezentate la
concurs n-a îost premiat și nici ad-
mis spre publicare nici un manual.
*
Admiterile în școlile muncitorești
— cursuri serale și fără frecvență
— s-au făcut pe bază de concurs,
în limita locurilor prevăzute prin
planul de școlarizare- Intrucît con-
cursul de admitere s-a ținut încă
din luna noiembrie 1957 și elevii
admiși au început cursurile. Minis-
terul Invățămîntului și Culturii a-
nunță că la această dată nu se mai
pot face înscrieri. Cererile de acest
fel adresate Ministerului Invățămin-
tului și Culturii sau organelor de
învățămînt nu vor mai fi luate In
considerare.
■ir
Atelierele de material didactic a'e
Ministerului Agriculturii și Silvicul-
turii aduc la cunoștință tuturor sec-
țiilor de Invățămint și cultură și
școlilor de toate gradele câ în ma-
gazinul lor de difuzare a materialelor
didactice din București, str. Șerban
Vodă nr. 30—32, se găsesc manuale
ce se folosesc în școlile agro-zoo-ve-
terinare și care pot fi folosite In
vederea politehnizării învățămîntu-
lui în școlile de cultură generală.
De asemenea, se găsesc aici ma-
teriale didactice cu caracter agricol,
ca mulaje botanice, zoologice, vete-
rinare, animale de rasă, planle, pre-
parate anatomice etc. Acestea s •
pot procura fie cu numerar, fie prin
virament.
★
Universitatea „C. I. Parhon" aduce
la cunoștința studenților înscriși in
anul de învățămînt 1957—58 la
cursurile fără frecvență ale facultă-
ților de matematică.fizică, științe
naturale-geologie-geografie, filologie
și științe juriaice-administrative că
pe data de 16 februarie a început ac-
tivitatea cercurilor de studii. Infor-
mații suplimentare în legătura cu
funcționarea acestor cercuri se pot
primi de la secretariatele facultăților
respective.
Sărbătorirea Împlinirii a 40
da ani de existență a primei ar-
mate socialiste din lume este
tnttmpinată cu bucurie de toate
popoarele țărilor socialiste de
oamenii cinstiți de pretutindeni
Poporul nostrn participă cu bu-
curie la această măreață săr-
bătoare a poporului sovietic,
de care sîntem legați prin tra-
diții istorice de prietenie, prin
rodnica colaborare și intr-ajuto-
rare socialistă. Sentimentul înăl-
țător cu care poporul romtn sa-
lută această sărbătoare cuprinde
și tînăra generație de pe băn-
cile școlilor, viitoarele cadre
de constructori ai socialismului
în scumpa noastră patrie.
Mîndri că muncim și ne pre-
gătim într-o patrie liberă, să
dăm glas sentimentelor noașfrii
de internaționalism socialist nriii
hotărirea de a ne aduce în»-ea-
ga contribuție la înflorirea prie-
teniei și frăției cu m«rS Uniune
Sov'efică, cu toate popoarele
marii familii a țărilor social’xte,
purtătoare ale stindardului pro-
gresului uman.
wmmmiffliiniiiiiiimiiiiiiiiiiiiiiiiiiiniiiiiiiniiiiiiiiiiiiiiiiiM
inima
I
i
I
■
■
।
■
I
I
§
=
■
I
=
I
Februarie. Să fi greșit oare,
cu toții, numărătoarea fi-
lelor din calendar ? E zvon
de primăvară. De la fereastra
trenului ce aleargă spre Slobo-
zia, caut Înadins un petic de ză-
padă. II descopăr cu mare greu,
pitit de frica soarelui te miri pe
unde. Au ieșit tr.actoarele-n ogor.
Pluguri harnice mușcă primele
brazde din pămîntul reavăn. S-a
dus iarna ?
Cînd am ajuns în Poiana, se
înnoptase de-a binelea. De cum
am intrat în comună, temerile
mele anterioare s-au spulberat:
nici întuneric beznă, nici pustiu,.
Lampa lui Ilici s-a aprins și in
această așezare de pe malurile
lalomitei, iar ulițele nu mai a-
dorm o dată cu găinile.
Iată șl școala. O fereastră lu-
minată se proiectează enormă pe
pămîntul încă umed. încolo, gea-
muri întunecate; e ora cînd pă-
rinții își trimit copiii la culcare,
iar dascălii, la masa lor de lu-
cru, se pregătesc cu sîrg pentru
o nouă zi de muncă.
Am intrat. In încăperea lumi-
nată, un om scria. Cînd ne-a
văzut, s-a ridicat în picioare și,
răspunzîndu-ne amabil la
lut, ne-a poftit mai aproape.
L-am recunoscut îndată.
sa-
Era
|
I
I
întocmai cum ne fusese descris:
un bărbat cam la 45 de ani, de
statură mijlocie, îmbrăcat îngri-
jit. Fruntea lată, marcată de un
păr bogat. O figură foarte vo-
luntară și preocupată. învățăto-
rul comunist Nicolae I. Stoian.
Multe lucruri frumoase am au-
zit despre acest dascăl. Price-
put și perseverent în muncă, a-
vînd întotdeauna rezultate pozitive
în activitatea sa școlară, a fost
mereu apreciat ca unul din cei
mai buni pedagogi ai raionului.
Cinstea, hărnicia și capacitatea
sa profesională au făcut pe cei
in drept să-i încredințeze, încă
din 1951, sarcina de director al
școlii, iar în 1957 să-i acorde ti-
tlul de „învățător fruntaș"*.
Devotat școlii și tinerei genera-
ții de făuritori ai vieții noi, di-
rectorul a îndrumat fără înceta-
re cadrele didactice spre o acti-
vitate din ce în ce mai bună, ast-
fel îneît nivelul învățămintului
să crească. Rezultatul ? Copii
bine pregătiți (în anul 1956—57
In școală nu au existat decît 4
repetenți). mereu mai puține ab
sențe și cazuri de indisciplină.
Organizînd personal acțiunea
de școlarizare a copiilor, comu-
nistul Nicolae Stoian a făcut ca
în ultimii 4—5 ani Poiana să nu
mai aibă copii rămași în afara
școlii, iar rădăcinile analfabetis-
mului să fie lichidate.
După ce tovarășul Nicolae Sto-
ian ne-a vorbit cu căldură des-
pre școală, despre elevi, despre
colectivul cu care lucrează și pe
care se poate bizui, l-am rugat
să ne arate și cîteva din preocu-
pările sale extrașcolare.
„Mă simt legat sufletește de
frumoasele plaiuri ialomițene, de
oamenii acestor locuri, cinstiți și
impresionant de harnici. Vă în-
chipuiți, atunci, că e firesc ca
iiiiiuiiiiiiiiiiiiiiMiniiiniimiiiffliniiiimmiimmiiniiitiiiN
Fixarea cunoștintelor-moment important al lecției
(Urmare din pag. 1}
tivă, dar și prin clasificările făcute
la lecțiile anterioare, ia care elevii
au Învățat să grupeze cunoștințele
după caracteristicile lor escnț'ale.
Acolo unde predarea noului mate-
rial a oferit o anumită grupare a
cunoștințelor, fixarea poate folosi
caracterul pohvalent al noțiunilor
pentru a oferi o nouă grupare, o
nouă sistematizare a acelorași no-
țiuni, după un alt criteriu. Orice grup
de cunoștințe se pretează la o mare
varietate de combinații.
Fixarea prin gruparea și regruparea
cunoștințelor este frecvent folosită tn
sistemul de lucru al profesoarei de
științe naturale Sofia Munteanu de
la școala medie nr. 5 din Bucu-
rești. La lecția despre insectele trans-
mitătoare de boli molipsitoare, bună-
oară, tov, Munteanu a prezentat, pe
rind, țintarul malariei, musca de
casă, păduchele și purlceie, arătlnd
la fiecare insectă structura șl parti-
cularitățile biologice, bolile pe care
le transmite șl felul în care putem
lupta împotriva lor. Expunerea s-a
bazat pe desene la tablă, reproduse
de elevi în caietele lor. Fixarea
a fost realizată prin cîteva întrebări
care au permis parcurgerea verticală
a acelorași cunoștințe și anume :
care stnt insectele transmițătoare de
boli molipsitoare ? ; ce boli transmit
ele ? ; cum răspîndesc ele bolile mo-
lipsitoare ? ; prin ce mijloace ducem
lupta împotriva lor ?
Există insă o formă de fixare a
cunoștințelor care asigură o utilizare
și mal largă a polivalenței noțiuni-
lor : fixarea realizată pe calea com-
parației între cunoștințele noi și
cunoștințele anterioare ale elevilor.
Ea este recomandabilă, se înțelege,
tn cazurile în care procedeul com-
parației n-a fost folosit în verigile
anterioare ale lecției. O tntîlnim în
predarea literaturii (comparații între
diferitele specii ale genurilor literare,
între opere, intre eroi al operelor
etc.), în predarea științelor naturale
(comparații între fetide și canide,
între alge verzi șl alge brune etc.).
în predarea geografiei (între forme
de relief, între datele privind dis-
tanțe, suprafețe, populație etc.), pre-
cum și în predarea tuturor celorlalte
obiecte. Pe calea comparației se pot
face legături, în cadrul fixării, între
cunoștințele de geografie și științele
naturale, de istorie și de literatură,
de geografie și de istorie etc. Com-
parațiile duc la Integrarea noilor no-
țiuni în sistemul celor vechi, inte-
grare care uneori sparge vechiul sis-
tem, crelnd unul nou. Acest fel de
fixare, stabilind raporturile cauzale
dintre noțiuni, pregătește, mai bine
ca oricare altul, viitoarele lecții de
șinteză.
fn preocupările mele să intre și
multe din problemele ce frămin-
tă pe sătenii din comună. Mie,
de pildă, nu mi-a fost indiferent
dacă țăranii din Poiana noastră
se înscriu sau nu în gospodăria
agricola colectivă și, în momen-
tele în care ei stăteau să cumpă-
nească, m-a îndemnat conștiința
să-i ajut și eu ca să aleagă dru-
mul cel mai bun, drumul colecti-
vizării". Și fiindcă vorbele învă-
țătorului izvorau dintr-o convin-
gere și fiindcă el dorea să le în-
soțească de fapte, și-a îndrumat
familia să se înscrie — printre
primele — în gospodărie. Multi
țărani au urmat atunci exemplul
familiei Stoian, iar astăzi în-
treaga comună este colectivizată.
Ca deputat în sfatul popular
comunal, tovarășul învățător a
participat la mobilizarea cetățe-
nilor pentru diferite acțiuni gos.
podărești. Ba mai mult, a lucrat
cot la cot cu aceștia, prestînd
muncă voluntară in vederea con-
struirii uzinei electrice, a digu-
lui ce avea să-i apere de inunda-
ții ș..a- La fel de activ s-a do-
vedit și în ce privește răapî-ndi-
rea culturii în masa țăranilor
muncitori. Astfel, s-a preocupat
de organizarea muncii la cămi-
nul cultural și de înzestrarea a-
cestuia cu cele necesare. Toate
cadrele didactice au fost antre-
nate în activitățile desfășurate
aci, ceea ce a făcut ca în scurt
timp căminul cultural să devină
un loc foarte atractiv pentru să-
teni. Astăzi, un număr mare de
tineri și vîrstnici își petrec aci
timpul liber, citind revistele ori
cărțile împrumutate de la biblio-
teca înzestrată cu peste 2500 de
volume, ascultînd radio, jucind
șah; circa 30 de tineri cîntă în
corul căminului cultural, 16 fac
parte din echipa de dansuri, iar
12 din colectivul de teatru.
Să mai vorbim despre cele trei
cercuri de citit îndrumate cu per-
severență de comunistul Nicolae
Stoian, despre cercul de învăță,
mînt politic condus cu compe-
tență de acesta, despre activita-
tea sportivă în care a antrenat
tineretul, ori despre munca des-
fășurată pentru lichidarea nești-
inței de carte în rîndul vârstnici-
lor ?
fn .adevăr, nu puține sînt pro.
blemele pe Ungă care dascălul
nu trece cu indiferență și multe
sînt sarcinile — școlare sau ex-
trașcolare — de care caută
se .achite conștiincios.
Ne-ani despărțit de dînsul
dindu-ne cu satisfacție ce
gere bună au făcut cetățenii
sa
gin-
ale-
din
comuna Poiana cînd Lau propus
— pentru a treia oară — candi-
dat al F.D.P. în actuala cam-
panie electorală.
Și ca o încununare a bogatei
sale activități desfășurate în
școală sau pe tărîm obștesc, ca
o răsplată a eforturilor pe care
le depune din toată inima pentru
Tob temelor
rezolvarea tuturor pr<
datorită devotamentului
său în
muncă, tov. Stoian a fost distins
nu de mult cu „Medalia muncii".
ANA COSMIN
O variantă a fixării care aduce o
contribuție serioasă la dezvoltarea
gîndlrii elevilor constă într-o demon-
strație logică făcută de elevi pe baza
materialului însușit. Profesorul ridică
o problemă grea, dar accesibilă dacă
predarea s-a desfășurat cu succes,
cerînd elevilor să folosească cuno-
ștințele însușite ca pe niște argu-
mente ale demonstrației, ca pe niște
premise ale raționamentelor. Astfel,
după ce s-au predat cetaceele, pro-
fesorul de științe naturale poate cbre
elevilor: „Demonstrați că strămoșii
balenei au fost mamifere de uscat"
Sau, recapltulînd lecția despre revo-
luția de Ia 1848, profesorul de istor e
poate cere să se arate de ce revoluț’a
a putut fl înfrtntă. S-ar părea că
acest procedeu este posibil numai la
clasele mari. Nu de mult am
asistat însă la o lecție despre însu-
șirile aerului ținută la clasa a IV-a, la
care învățătorul a obținut rezultate
excelente punînd, în cadrul fixării,
problema: „Dovediți că în clasă este
aer".
Pe aceeași linie, H se poate cere
uneori elev!lor să combată o teză
nejustă, opusă celei demonstrate la
lecție.
Practica ne arată că forma cea mai
importantă de fixare a cunoștințelor
este cea bazată pe aplicarea imediată
a acestora în practică, în vederea
dobîndirij unor priceperi. Consolida-
rea cunoșt'nțelor la matematică sau
la gramatică n-ar fi posibilă prin
alte procedee ; iată de ce. la «ceste
obiecte, veriga fixării constă aproape
totdeauna în exerciții apl’cative, tu
probleme matematice sau analize gra-
maticale. Exerc'țiile de matematică
cu conținut din fizică sau din chimie
stabilesc legătura Intre aceste obiecte.
In predarea fizicii și a chimiei se
folosesc in cadrul fixării diferite ex-
periențe. Ni se pare inutil să mai
subliniem rolul extrem de important
pe care îl au aceste aplicări nu nu-
mai în fixarea, dar și în adînclrea
cunoștințelor
Merită relevată aci experiența pro-
fesorului de geografie C. Mărcu-
lescu de ia școala medie nr. 13 „Mi-
hai Vifeazu" din București. La majo-
ritatea lecțiilor de geografie ținute la
clasa a VIII-a el a organizat
fixarea cunoștințelor pe baza unor
aplicări practice Lecția despre orien-
tarea pe glob, de exemplu, s-a în
cheiat cu exerciții de aflare a latitu-
dinii pe glob cu ajutorul riglei de
latitudine. La lecția despre mișcarea
de rotație, cunoștințele au fost fixate
prin exerciții de aflare a orei locale
pe diferite puncte ale globului, cu
ajutorul riglei fuselor orare. La lec-
țiile despre hartă s-au făcut, pentru
fixare, exerciții cu scara șl s-au re-
zolvat probleme cartografice. Lecțiile
„Pămtntul și sistemul solar" șl „At-
AJU
i n e f i
cace
In munca noastră cu părinții ne
interesăm adesea dacă ei su-
praveghează învățătura copiilor
lor și îi îndemnăm să facă aceasta.
Ne interesăm însă mai puțin de ca-
litatea ajutorului pe care-1 acordă
părinții în pregătirea lecțiilor copiilor
lor, nu ținem seama de faptul că,
uneori, acest ajutor este orientat oe
o direcție care nu concordă cu aceea
pe care o urmărim noi.
Stăteam de vorbă, nu de mult, cu
tatăl unul elev din clasa a V-a. Inii
spunea că se ocupă mult de pregă-
tirea la matemat'că a copilului sau.
L-am rugat să-mi descrie amănunțit
ce procedee și metode folosește. Mi-a
satisfăcut rugămintea și iată ce am
aflat : părintele Începe prin a rezolva
el însuși problemele și exercițiile care
au fost date fiului lui pentru acasă.
Analizează datele problemei, stabi-
lește dependența dintre ele, caută so-
luția cca mai simplă, cea mai „ele-
gantă" a problemei. După aceea, el
explică copilului, amănunțit, Întreaga
rezolvare a problemei, fără să-i scape
nimic. Cu cea mal mare atenție ur-
mărește cum transcrie copilul pro-
blema pe curat și are grijă ca între-
bările explicative în dreptul fiecărei
operații să fie formulate cit mal clar,
cit mal concis. Nu se consideră mul-
țumit decît atunci cînd copilul a în-
țeles bine absolut totul.
Fără să fie conștient că greșește,
părintele crede că a făcut tot ceea ce
este necesar. Un asemenea ajutor din
partea celor mar1 — ajutor care con-
stă In faptul că ei se străduiesc să-1
facă pe copil să Înțeleagă ceea ce
au gîndit ei și nu să-l obișnuiască
să gindească singur, să studieze
singur, să capete priceperea de a re-
zolva singur problemele ce I se pun
— nu poate duce însă decît la o în-
ttrzlere a procesului de dezvoltare a
copllulu1. Elevii care primesc un timp
îndelungat un astfel de sprijin vin,
ce-i drept, la școală cu temele bine
efectuate, știu chiar să le explice
bine, însă întîmplnă dificultăți mari
de îndată ce sînt puși în situația de
a rezolva singuri probleme chiar
mult mai ușoare decît acelea pe oare
le-au „rezolvat" acasă.
Una dintre sarcinile cele mai Im-
portante ale școlii o constituie dez-
voltarea capacității elevilor de a
munci independent, de a gîndl inde-
pendent. Aceasta se dobîndește trep-
tat, de-a lungul anilor de învățătură,
nu numai tn clasă. în timpul lecții-
lor, cl și acasă, cu prilejul efectuării
temelor. De aceea este foarte necesar
să le arătăm părinților că, atunci
cînd își ajută copiii în efectuarea
temelor, trebuie să lase cît mai mult
loc contribuției personale, Inițiativei
lor. Practica muncii în clasă ne a-
rată că elevii care nu pot rezolva o
problemă de greutate mijlocie au ne-
voie, de cele mai multe ori, nu de
a II se da soluția In întregime, ci
doar de un impuls pentru a porni
ei singuri mai departe. O întrebare
auxiliară, o aluzie tangențială la ceea
ce ar trebui să „vadă", le dă posi-
bilitatea de a rezolva ei singuri cu
succes problema ma1 departe.
Un ajutor ‘neficace, dăunător, îl
constituie și rezolvarea problemelor
de către părinți, frați etc. pe baza
unor cunoștințe pe care elevul nu le
posedă încă, care depășesc puterea
sa de înțelegere. In acest caz elevul
nu numai că nu poate aduce nici
cea mai mică contribuție la rezolva-
rea problemei, dar nici nu înțelege
ceea ce i se explică. Nu de mult, o
elevă din clasa a VI-a avea de re-
zolvat acasă o problemă simplă de
geometrie. Problema putea II rezol-
vată ușor pe cale aritmetică, întrucît
se reducea la determinarea a două
mărimi cînd se cunoaște suma șl di-
ferența lor. Se pare că cel ce o a-
jutase n-a văzut această soluție și
a recurs la un sistem de ecuații cu
două necunoscute. Evident, eleva nu
a înțeles soluția algebrică, care se
mosfera", care au coincis cu lansa-
rea sateliților artificiali al pămîntu-
lul, au permis completarea datelor
științifice pe baza unor informații
furnizate de cei doi sateliți. La fi-
xarea cunoștințelor elevii au putut
da răspunsuri competente despre im-
portanța științifică a sateliților arti-
ficiali (de exemplu, tn ce privește
cunoștințele despre grosimea atmo-
sferei).
Aplicarea cunoștințelor în cadrul
fixării trebuie înțeleasă într-un mod
foarte larg. Uneori ea constă în gă-
sirea de către elevi a unor exemple
care să Ilustreze cele învățate, alte-
ori în recunoașterea legilor învățate
în fenomenele lumii înconjurătoare.
Sînt cazuri în care fixarea se poate
realiza prin prezentarea unui nou
material care să completeze cunoștin-
țele primite. De obicei e vorba de
un material evocator — mai ales un
text literar — care să provoace re-
zonanțe afective. Nu totdeauna, însă,
La o lecție de pedagogie cu tema
„Cercul tinerilor naturaliști", un a-
semenea material poate fi darea de
seamă a cercului tinerilor naturaliști
din școala pedagogică respectivă.
O fixare de acest tip a realizat, cu
multă originalitate șl cu bune rezul-
tate, profesorul de istorie Nlcolae
Antipa, la școala medie nr. 5 din
București, la lecția „Marea Revoluție
Socialistă din Octombrie". El a cen-
trat fixarea în jurul „Tezelor
din Aprilie" ale |ui V. I. Lenin, izbu-
tind să adlncească astfel cu elevii o
serie de probleme fundamentale ale
revoluției. Bineînțeles, n-au putut fi
parcurse astfel toate problemele lec-
ției, dar nici nu era necesar. La în-
ceputul lecției următoare, în cadrul
verificării cunoștințelor, prof N. An-
tipa a insistat asupra chest'unilor
care nu fuseseră fixate, ceutrînd ve-
rificarea pe problema „Importanța
internațională a Marii Revoluții So-
cialiste din Octombrie".
Prin exemplele date pînă aci n-am
epuizat variata gamă a formelor de
fixare a cunoștințelor la lecție. De
multe ori folosirea unui tip de fixare
se poate îmbina cu indicarea lecțiilor
pentru acasă, cele două verigi conto-
pindu-se astfel în una singură
Dar fixarea „clasică", bazată pe
simpla reproducere a materialului de
către elevi trebuie oare înlăturată ?
Cîtuși de puțin Ea trebuie să-și gă-
sească locul în sistemul fixării, pen-
tru că în multe cazuri — și mai ales
la clasele mici — se dovedește utilă
Acest fel de fixare se realizează fie
prin expunerea liberă a elevilor, f'e
cu ajutorul întrebărilor pedagogului,
fie pe baza schemei sau a planulu1
de pe tablă sau din maculator. Și
această formă cuprinde, Implicit, o
anumită sintetizare, căci elevii repetă
de fapt numai esențialul. Ea este mal
baza pe cunoștințe pe care ea încă
nu le studiase.
Sisteme de ecuații se pot tnttlnl
chiar și în ca!etele unor elevi de
clasa a V-a. S-ar părea că cei care
Ii ajută pe acești elevi rezolvă pro-
blemele pentru profesori — și de
aceea le este Indiferent cu ce mij-
loace se realizează aceasta.
Uneori, cei care îi ajută acasă pe
copii în efectuarea temelor nu numai
că ignorează obiectivele urmărite de
profesori prin anumite teme, dar ac-
ționează chiar într-o direcție cu tptul
opusă realizării acestora, lată ' un
exemplu : în clasa a VII-a, la alge-
bră, li se dau elevilor spre rezolvare
ecuații simple chiar înainte de a se
trece la capitolele speciale privind
studiul sistematic al ecuațiilor. Re-
zolvarea unor astfel de ecuații se
realizează, în această perioadă, pe
baza cunoștințelor de aritmetică. Prin
aceasta se urmărește, pe de-o parte,
ca elevii să se obișnuiască a aplica
operațiile algebrice, pe care șl le În-
sușesc treptat, la rezolvarea de ecua-
ții, iar pe de altă parte, să-și re-
amintească și să-și fixeze mai bine
unele cunoștințe privind operabile
aritmetice, să lege aceste cunoștințe
de cunoștințele de algebră. Rezolva-
rea ecuațiilor simple în acest mod
este legată, ce-i drept, de unele di-
ficultăți, pentru că se bazează pe
cunoștințe de aritmetică pe care
elevii și le-au însușit tn clasa a V-a.
Unii dintre cei care îi ajută pe copii
acasă, pentru a evita aceste mici
dificultăți — sau poate pentru că nu
Înțeleg rostul rezolvării ecuațiilor tn
acest mod — preferă să le dea elevi-
lor regulile de rezolvare a ecuației
de gradul I, pe care aceștia trebuie
să le învețe însă mai tîrziu.
Acestea nu sînt singurele deficiențe
care se pot constata în ajutorul pe
care-1 primesc unii copii acasă. Am
observat la un moment dat, la o
elevă din clasa a V-a, o schimbare
serioasă, pe care nu mi-o puteam
explica. De unde la început era
foarte atentă și punea mereu între-
bări, devenise, dimpotrivă, neatentă,
pasivă. Am stat de vorbă cu mam.
ei și i-am povestit ceea ce obser-
vasem.
— Cum e posibil aceasta, tovară.:
profesor ? — mă întrebă ea m
rată, l-am luat doar și un meditator
la matematică !
Primisem răspuns la întrebarea pe
care mi-o pusesem înainte. Deși aver.
o medie mare la matematică, eleva
căpătase un preparator numai pentru
a i se ridica media la 10. Conține
pe ajutorul pe care-1 avea asigurat
acasă, ea încetase de a mai fi atent
în clasă, de a urmări tot ceea ce se
petrece aici.
Unii copii sînt pregătiți acasă pen-
tru lecția care urmează a fi predată,
numai pentru ca să poată ..ridica
mina" în timpul explicației lecției noi
și să producă astfel o impresie buna
asupra profesorului. Și aceasta dău-
nează mult copiilor căci, crezind că
știu tot ce trebuie cu privire la lecția
respectivă — pe care însă au Invă-
țat-o, cum este și firesc, superficial
— nu mai sînt atențl In clasă și
rămîn cu multe goluri.
După cum se vede, ajutorul acor-
dat elevilor trebuie privit cu multă
atenție. Ajunge, de cele mai multe
ori, o simplă supraveghere. Mii de
elevi lucrează singuri, își pregătesc
singuri temele și obțin rezultate
foarte frumoase Ia învățătura. Dar
dacă unii stnt ajuTați. nu ne poate
fi indiferent cum se acordă ajutorul.
In discuțiile indlviduik sau la con-
sfătuirile pe care le avem cu părinții
trebuie să le dăm acestora Îndrumări
amănunțite, să i Învățăm cum să lu-
creze cu copiii lor. De fapt, problema
se reduce la răspîndirea cunoștințe-
lor pedagogice tn rindurile părinților
— una din sarcinile importante ale
muncii noastre.
M SCHEIN
profesor la școala nr. 127
din București
valoroasă atunci cind materialul este
reluat la un nivel superior, elevii a-
vînd acum posibilitatea să interpre-
teze cunoștințele în lumina conclu-
ziilor pe care le-au aflat abia la
sfîrșitul lecției.
Necesitatea unor forme variate
de fixare a cunoștințelor nu
trebuie să ne ducă In nic un caz la
goana după variație, la mijloace de
tlxare spectaculoase dar formale. Ale-
gerea acestor mijloace nu poate fi
arbitrară, ci strict condiționată. Se
cuvine dec! să ne oprim pe scurt
asupra principalilor factori care o
condiționează.
Prima condiție o constituie, desigur,
conținutul lecției. Fiecare obiect I|
are formele specifice de fixare (de
exemplu, matematica — exercițiul)
Dar fiecare lecție poate avea, de ase-
menea, specificul său In ce privește
fixarea, în funcție de calea logică ur-
mată în predarea materiei (inductivă
sau deductivă), de legăturile ob'ec-
tului respectiv cu alte obiecte, de
sistematizarea lecției, de gradul ei de
complexitate.
O condiție care poate juca
adesea un rol foarte important,
o constituie specificul clasei — vlrsta
elevilor, nivelul cunoștințelor lor. Nu
ne oprim asupra acestei condiții, a
cărei importanță este. In general,
cunoscută. Trebuie să insistam In
schimb asupra alte' condiții, adesea
trecută cu vederea.
In adevăr, de multe ori se Intimplă
să uităm.că fixarea cunoștințelor are
loc după 30—40 minute de muncă in-
telectuală, care pentru elevi poate fi
foarte obositoare. Aceasta face să
apară, adesea, acea diminuare a ca-
pacității de lucru a celulelor corticale
pe care psihologii o numesc ..inhibiție
de protecție" și care se manifestă fie
prin scăderea capacității de autocon-
trol, fie prin somnolența, elevul
fiind din ce în ce mai puțin
receptibil. în condițiile In care
are loc fixarea, inhibiția de protecție
se poate accentua și mai mult, de-
oarece acum nu se ma> comunică lu-
cruri noi, ci se repeta elemente cuno-
scute și repetarea implică pericolul
stingerii reflexului de orientare, ceea
ce face ca excitațiile provocate de
procesul învățării să se situeze fn
afara zonei corticale de opt'mă exci-
tabilitate. Pentru a se evita acest pe-
ricol este necesar să folosim, cu pri-
lejul fixării, no< stimulenți ai reflexu-
lui de orientare.
Problema" noului In cadrul fi-
xării nu se pune Insă în sen-
sul unei deșteptări a interesului cu
orice preț prin mijloace izbitoare, arti-
ficiale, care ne-ar putea depărta de con-
ținutul lecției Este vorba in special de
deșteptarea Interesului pentru proble-
mele proprii obiectului de predare.
Este necesar să fie folosită trebuința
Elevii clasei a X-a de la școala medie nr. I din Turda efectuează lucrări de laborator sub îndrumarea prof.
N. Botezatu

Cine vizitează școala medie nr.
1 din Turda nu poate să nu
treacă și pe la laboratorul de
fizici și chimie, care este mîndria
școlii. Iar cine vizitează laborato-
rul nu se poate să nu-1 intilnească
pe profesorul Nicolae Botezatu,
care este sufletul acestui laborator,
Cind pășești in laboratorul de fizi-
că te impresionează liniștea și cu-
rătenia de aci,
elevii învață
nele naturii,
nomenele pe
și legile ce
fenomene. încă
condițiile in care
să dezlege tai-
să înțeleagă ie-
care la studiază
guvernează aceste
din coridor, alături
de vitrinele cu material didactic
care nu tnai au loc în încăperile
laboratorului, lămiii și portocalii
ce cresc în vase mari creează at-
mosiera unei sere in care apara-
tele sint îngrijite ca niște plante
gingașe. Pereții celor cîteva .încă-
peri ale laboratorului sipt acope-
riti cu vitrine și dulapuri in care
r-nsinile și aparatele lini aranjate
într-o ordine desăvirșită. Iată in-
tr-o parte aparate pentru preda-
rea acusticii. In alte părți pentru
predarea opticii, a electricității, a
mecanicii etc. Intr-un colț se află
masa de lucru încărcată cu cărți,
la care profesorul Nicolae Boteza-
tu își pregătește lecțiile sau stu-

Metodă greșită
4fHndu-se la o școală, un inspec-
tor fu invitat cu insistență de
o învățătoare de la clasa a
lll-a să-i viziteze clasa,
In clasă, elevii așteptau cu caietele
deschise, gata de vizită. Aveau in-
tr-adevăr, caiete foarte frumoase:
scrisul era corect, iar problemele re-
zolvate fără nici o greșeală.
Ajungind în cancelarie, inspectorul
o întrebă pe învățătoare :
— Cum ați reușit să-i faceți pe
de i doblndi cunoștințe, trebuință
care se manifestă la elevi foarte de
timpuriu. „Noul" devine tntr-adevăr
interesant numai tn măsura tn care
are legătură eu cunoștințele vechi,
bazlndu-se pe ele, folosindu-Ie. com-
plettnduie. Cercetările psihologice
au «cătat că noul tn fixare are un
efect mai puternic atunci cind este
legat de o anumită activitate a ele-
vilor, care se desfășoară cu un
scop precis. Proiectarea mintală a
scopului face ca excitațiile apărute
tn procesul activității să se situeze
tn zona de excitabilitate optimă șl.
deci, să se man'feste cu maximum
de eficacitate.
Se înțelege că Interesul unei acti-
vități depuse fn cadrul fixării de-
pinde și de interesul pe care l-a pro-
vocat lecția In întregul el. E greu
să faci o fixare interesantă după o
lecție plictisitoare.
Acordtnd 'nteresulul importanța cu-
venita. adăugăm că tot atit de im-
portante stnt aci și voința elevului
de a-și încorda atenția spre procesul
fixării cunoștințelor, precum și obiș-
nuința — pe care i-o educăm treptat
— de a se concentra asupra materia-
lului care trebuie reținut. Ușinski a-
răta. pe buna dreptate, că ..orice
exerețiu de reproducere voluntară în-
tărește puterea voinței noastre asupra
sistemului nervos"1). Un mare rol II
are și dezvoltarea încrederii elevilor
tn capacitatea lor de a reține și re-
produce cele învățate.
După cum se vede, consolidarea cu-
noștințelor nu este legată numai de
procesele gindirii logice și memoriei,
ci și de procesele atenției și voinței
și, in general, de întregul complex
ai vieții psihice
Principala concluzie a celor ară
tate in acest articol este că pedagogul
trebuie să se pregătească pentru fi-
xarea cunoștințelor cu aceeași grijă
ca și pentru transmiterea lor. El tre-
buie să aleagă, pe baza condițiilor
arătate, cea ma‘ potrivită forma de
fixare, să chibzuiască asupra meto-
delor prin care o va realiza, să-și
pregătească întrebările sau proble-
mele pe care le va da elevilor, pla-
nurile și schemele pe care le va fo-
losi. Numai astfel fixarea, ocupîn-
du-șl locul meritat în lecție, va putea
aduce contribuția sa la înlăturarea
supraîncărcării elevilor, Ia îmbunătă-
țirea rezultatelor muncii didactice.
I) G. Balaniuk. însușirea teme nică a
cunoștințelor șl locul fixării Inițiale a cu-
noștințelor tn procesul de tnvățămtnț,
Analele romlno-sovie‘i-.e nr. 1/1955, pag. 24.
2) K D. Ușlnskl, Opere pedagogice ale-
ae, București, E.S.D.P., 1957, ÎI, p, 347.

diază diferite probleme întocmind
lucrări originale, căci are și astfel
de preocupări. Unele dintre lucră-
rile Iul au fost chiar publicate,
stîrnind o justificată mîndrie în
sufletul autorului.
în ultimii ani, școala a fost înzes-
trată de minister cu multe apa-
rate și mașini noi pentru predarea
fizicii și chimiei. Alături
se văd insă și numeroase
strinse cu trudă, cu mulți
urmă, și care au servit la
de ele
aparate
ani în
instrui-
rea multor generatii de elevi. Ală-
turi de numeroasele aparate pen-
tru predarea electricității, iată o
veche mașină Whimshurst, care
produce încă sarcini electrice. Ală-
turi de un vechi aparat Rontgen se
vede un alt tip, perfecționat, care
are o poveste bine cunoscută în
școală. In timpul războiului anti-
hitlerist, cînd în orașul Turda se
dădeau lupte, profesorul Nicolae
Botezatu a rămas Ia postul său,
salvind laboratorul de distrugerea
de către bandele fasciste. Apara-
tele cele mai valoroase — și in
special „Ronlgen-uî" —au fost as-
cunse cu grifă, pentru ca să-și reia
locul în laboratorul școlii după a-
lungarea fasciștilor.
Elevii Îndrăgesc laboratorul șco-
lii pentru că el le dă posibilitatea
-......
toți elevii să rezolve atit de bine
problemele ?
învățătoarea zimbi
— Vedeți, eu nu le dau niciodată
o problemă acasă înainte de a o face
cu toți elevii In clasă.
— Vreți să spuneți, probabil, că le
dați unele explicații asupra temei...
— Nu, protestă învățătoarea. Fa-
cem problema de la un capăt la al-
tul in clasă — eu la tablă și copiii
pe maculatoare .
— Atunci... acasă
lac?
— Acasă o trec pe
— Nu înțeleg; de
elevii ce mai
curat,
ce rai le dați
ca temă o altă problemă, pe care să
o rezolve ai singuri ?
— Singuti?.. Se vede că dvs.
sinteți obișnuit cu elevii din clasele
mari. Trebuie să știți, însă, că un
elev de clasa a lll-a nu poate rezolva
singur o problemă.
De ce niște elevi din clasa a lll-a
nu pot rezolva singuri o problemă
la nivelul clasei 'or, am înțeles : pen-
tru cd învățătoarea nu i-a lăsat ni-
ciodată sd învingă singuri dificultă-
țile. Mai puțin am înțeles cum este
posibil ca o iniațătoare calificată, cu
RĂSPUNDEM
la întrebările cititorilor
Scriindu-ne, mal mulți învăță-
tori și profesori ne intreabă
cum ii pot ajuta pe elevii
rămași in urmă la învățătură fără
a recurge la ore suplimentare, care
duc la supraîncărcare.
Măsurile In vederea evitării su-
praîncărcării nu suspendă activita-
tea de prevenire și combatere a ră-
tninerii in urmă la învățătură, ci
dimpotrivă Pe ce cale poate fi fă-
cut acest lucru ?
In primul rind, prin alegerea ce-
lor mai potrivite metode și procedee
de predare, prin folosirea judicioasă
a materialului didactic, care-i ajută
pe eievi să-și însușească cunoștințe-
le. Un alt mijloc este interogarea
frecventă la lecție a elevilor mijlo-
cii și slabi, îndeosebi ia verificarea
cunoștințelor și la fixare, in cazul
unor anumiți elevi, care au unele
goluri in cunoștințe, pedagogul va
alege și va da pentru acasă teme
speciale, a căror efectuare va con-
tribui la lichidarea lipsurilor carac-
teristice fiecărui elev.
Pentru a veni în sprijinul elevilor
cu ambii părinți în producție sau
care sint lipsiți de condiții de lucru
acasă, conducerile școlilor, cu aju-
torul întreprinderilor care patronea-
ză școlile, vor depune toate strădu-
ințele pentru amenajarea unei săli
de meditații, unde elevii respectivi
să-și poată pregăti lecțiile sub su-
pravegherea și îndrumarea învățăto-
rilor și profesorilor de serviciu.
Elevilor care întimpină greutăți la
Învățătură li se vor da și consulta-
ții. Orele de consultații trebuie pro-


să descopere multe taine și să ve-
rifice în practică cunoștințele teo-
retice. Elanul profesorului, intere-
sul lui pentru cercetările de labo-
rator, dragostea lui pentru mașini
și aparate se transmit șt elevilor.
Mulți di:, re foștii elevi ai școlii
au devenit oameni de știință, cer-
cetători, ingineri, profesori. Cit de
mult a contribuit laboratorul școlii
la orientarea elevilor pentru acti-
vitatea lor viitoare reiese clar din
cele pe care i le scrie pro-
fesorului Botezatu unul dintre
foștii Iui elevi; „Nu pot să
vă mulțumesc pentru faptul
mi-ați dat posibilitatea de a ii
proape de mașinile și aparatele
nu
că
a-
de
laborator,... să îndrăgesc electro-
mecanica, lucru care a contribuit,
desigur, Ia faptul de a mă puica
număra astăzi printre studentii po-
litehnicii „Kalinin" din Leningrad".
Srisori de felul acesteia sosesc în
număr mare pe adresa profesorului
de fizică de la școala medie nr. 1
din Turda. Ele scot În evidentă ro-
lul pe care îl are laboratorul școl i
în dezvoltarea aptitudinilor tinere-
tului pentru știință și tehnică, a-
tunci cind munca și elanul profe-
sorului dau viață mașinilor și apa-
ratelor.
C. M.
• . •: >:-:
peste douăzeci de ani de practici
In Invățămint să poată folosi aseme-
nea procedee, dar mai ales cum
pină astăzi nimeni (în special
directorul școlii) nu s-a sezisat
de greșeala învățătoarei. Cum a
fost posibil acest lucru ?
Se pare că mulți directori, por-
nind de ta ideea că problemele acti-
vității instructiu-educative sint mai
complexe la clasele U—X, negli-
jează clasele l—IV, asistă rar la lec-
ții In aceste clase. Și interasistențele
sau lecțiile deschise sînt mai rare la
aceste clase.
Este adevărat că, lucrînd mai mulți
ani cu același colectiv de elevi, în-
vățătorul îșt poate organiza mai bine
munca. Prin aceasta însă el nu eli-
mină automat dificultățile (de loc
ușoare) legate de metodica predării
la obiecte și clase diferite. De aceea
credem că învățătorii — deopotrivă
cu profesorii — au nevoie de mai
mult sprijin și îndrumare din partea
directorilor, a colegilor sau a orga-
nelor de control.
A. I.
gramate in continuarea orelor de
clasă, pentru ca elevii să nu fie
puși In situația de a se deplasa de
acasă pină la școală in timpul lor
liber numai pentru a cere o lămurire
profesorului. De asemenea, credem
că in cadrul consultațiilor fiecare
elev trebuie reținut numai atit timp
cit este necesar pentru a fl lămurit
asupra chestiunilor ce i-au rămas
neclare la lecție.
Acestea sint numai citeva indica-
ții. Analizlnd condițiile specifice din
școală, pedagogii pot găsi, fără 'în-
doială, și alte mijloace pentru com-
baterea răminerii in urmă la Învă-
țătură care să nu ducă la supraîn-
cărcarea elevilor.
★
Tov. Borș, profesor din Piatra
Neamț, intreabă ce instituții de !n-
vățămint superior pot urma absol-
venții celor două secții — reală și
umanistică — ale școlilor medii.
fn instrucțiunile M.I.C. cu privire
la organizarea cursului mediu pe
secții se arată că absolvenții secții-
lor reale vor putea susține mal ușor
concursurile de admitere la facultă-
țile de științe fizlco-matematice șl
de științe tehnice, iar cel ai secțiilor
umanistice la facultățile de filologie,
istorie, filozofie, științe juridice,
științe naturale, medicină etc. Nu
înseamnă însă că un absolvent al
secției reale nu poate da examen de
admitere la facultatea de medicină
sau filologie, după cum un absol-
vent al secției umanistice nu este
oprit de a da examen de admitere
in facultățile de științe tehnice etc.
—
« m, ■ i . n«rw .
CONCURSURI
ale pionierilor
și școlarilor
DIN ȚARA VECINA ȘI PRIETENA
REPUBLICA POPULARĂ UNGARĂ
In timpul
Muzica
în slujba pedagogiei
populare
• In ultimii ani în școlile
de cultură generală din R.P.
Ungară numărul claselor a
crescut de la 17.442, cîte erau
in anul 1942, la 28,054. Acea-
sta înseamnă o creștere a nu-
mărului claselor de 60,8 la
sută.
Kecskomăf asia orașul natal al
compozitorului și muzicologu-
lui ungar Zollăn Kodă'y. In
1950, la inifialiva a doi foști e'evi
ai lui Kodăly, la Kacskemăt a fost
înfiinfafă □ școală media tn cara
muzica și cîntul au fost introdusa cs
obiecte de învăfămînt obligatorii în
toate clasele.
Tn ce privește înclinațiile lor, co-
piii înscriși la această școală nu se
ei. Copiii învață relativ ușor să cîn-
te la vioară sau pian.
Experiența reușită de la Kecske-
met a confirmat părerea muzicienilor
de seamă Zoltăn Kodaly și Bela Băr-
fok cu privire la influența pozitivă a
muzicii asupra dezvoltării
abs!«cle a copiilor și a
gind rii
dragostei
deosebesc cu nimic de
lor pentru colectiv.
Organele de conducere ale i
țămintului public din Ungaria
sprijinit inițiativa pedagogilor
învă-
i au
d n
O înainte de război numă-
rul cadrelor didactice din șco-
i.le elementare ungare
aproximativ 26000.
1948 această cifră
29.000, Iar in 1957
la 53.667. Numărul
In
a
se
era de
1947—
depășit
ridica
profesori-
lor din școlile medii a sporit
de la 3.500, cit era în 1937-
1938, la 7.000 tn 1947—1948.
In prezent el depășește cifra
de 8.000.
O In 1938 urmau cursurile
școlilor merii din Ungaria
52.342 de elevi. Numărul lor a
școlile obișnuita. Tofuși, exparianța
a arătat că pînă și aceia care erau
„lipsiți de ureche muzicală' după
doi ani au începui să cinfa și puteau
cili notele.
S-a slabilif că prin lecfii sislama-
fice copiii capătă toarte repede cu-
noștințe relativ vasla In domeniul
culturii muzicala. Elevii din clasa a
III—a, de pildă, pot să transcria piesa
pentru două voci pa oara le aud
executate tn (ața tor. Elevii din cla-
sa a Vll-a cunosc bine teoria armonL
Kecsknmdf. In decurs de șapte ani,
In Ungaria au fost înființat® 20 do
școli în care cîntul și muzica sînt
materii obligatorii in foaie clasele.
Pentru viitorul an școlar se prevede
sporirea considerabilă a numărului
școlilor de acest fel.
în Budapesta, pesle 10.000 de e-
levi iau lecfii de muzică. Capitala
Ungariei dispune, de asemenea, de
două școli pentru copii mici, specia-
lizate In învățămint muzical.
crescut pină tn 1955
119.106, iar in prezent este
125.501.
la
de
© 1.255.000 elevi între 8
»l
14 ani urmează cursurile șco"
Iilor elementare din R. P. Un-
gară.
O La Budapesta s-a deschis
o școală experimentală prote.
sională pentru fete. Scopul ei
este de a da fetelor care au
absolvit: școala elementară de
8 ani canoștințe șl deprinderi
cu privire la diferite meserii
cum sint: croitoria, broderia,
țesătoria etc. Elevele sint in-
struite pină la virsta de 16
ani cînd, după ce primesc o
calificare, pot intra in produc-
ție. In prezent școala are 22
de eleve. Pe baza experienței
acumulate se clarifică progra-
ma ți profilul definitiv al șco-
lii.
1n fiecare an la 21 feb'varie oa-
menii cinstiți din fumea rr-
treagd Iți cxainad s'<ida-i:u-
tea lor cu luata .de e ibe-are dusă
de popoarele din eo.--. :. Z s ez-
sta este totodată un P'ue) de trecere
In revistă a su-teselo' Urinare de
frontul comun al popovrl-' sif --
rnfai, domnesc mizeria și incul-
•a.
C
l-sare.
ițtii r-ei in'eresul să dea
o -.nstraciie cnrespunză-
le'tt-wie subfugatg școala
unde există și in măsura
'ii oameni i.vL'wente docile
dl intensificare a luptei penj-w cuce-
rirea independenței națiorare,
Tn ultimul timp — in anii de d-pi
cel de al doilea război mondial —
aproape întreaga Asie si o parte H-
semnatd din Africa, insumlnd peste
un miliard de oameni, scuar:.'
pentru totdeauna jugul cdcnzaC.
Lupta continuă, pentru că pe harta
lumii mai exiști pete negre unde
stăpinește biciul colonialiștilor p
unde, ca o consecință directa a o-
g-ec O
<Ln Africa, îndeosebi,
tcmî-.lalui es?e foarte
bdfti.tzș-Jo' pat i.rma cursu--ii' —
p scria sird numai reprezentanții
a'istocrtției iacale, ai burgheziei și
în parte <s funcționarilor. După trei
sxte de c.ni de ocupifie francez-i.
prir-ar obigazc'iu. Mei
Le Rhodesia de Seri p de Sud nu
ORGANIZAREA
ȘI LUPTELE EDUCATORILOR
Unul dintre țectoarele cele mal
combative ele Invățămîntului
din America Latină este cel din
Chile. La sflrțltul secolului trecut,
organizațiile de pedagogi din Chile
aveau doar un caracter profesional ți
de ajutor reciproc. Insă schimbările
petrecute fn economia ți politica țării
au avut o Influență pozitivă asupra
celor ce lucrau In învățămint, făcîn-
du-i să schimbe fizionomia organiza-
țiilor lor șl să treacă tn primele rtn-
duri ale luptei. Firește că tn tot acest
proces a avut o însemnătate apre-
ciabilă situafla economică șl socială
tn care societatea șl guvernele II
mențineau pe educatori.
Evenimentele care au zguduit lu-
mea tn perioada primului război mon-
dial, îndeosebi Marea Revoluție So-
cialistă din 1917, au avut un mare
răsunet fn America Latină, unde a
luat naștere o mișcare de afirmare a
maselor muncitoare șl a avut loc un
proces de clarificare Ideologică în
rîndurile Intelectualilor, tn 1918, edu-
catorii chilieni, mobilizați pentru re-
vendicări economice, au organizat
prima lor grevă, care s-a bazat pe
sprijinul popular. Tot în același an a
început tn Cordoba (Argentina) miș-
carea tineretului pentru reforma uni-
versitară, mișcare ce s-a extins ase-
menea unei dire de lumină in toată
America și care a dus pe studenți la
încheierea unei strinse alianțe cu
muncitorii. Doi ani mai tîrziu, tn
august 1920, a fost adoptată tn Chile
legea pentru învățămîntul primar
obligatoriu, care a dat mai mari ga-
ranții și prestigiu pedagogilor.
Sub semnul acestor drepturi cîștl-
gate, educatorii «u deschis o perioadă
de lupte care au culminat In 1922 cu
crearea Asociației generale a profeso-
rilor din Chile, animată și condusă
de un grup de tineri profesori: gene-
rația din 1920. In scurt timp, asocia-
ția a reușit să stringă sub steagul său
majoritatea educatorilor din învăță-
mîntul primar și avangarda profeso-
rilor din Invătămtntul secundar. Pro-
movtnd o vie activitate profesională
Tn rîndurile cadrelor didactice, ea a
desfășurat totodată largi acțiuni cul-
turale In sinul poporului. In întreaga
țară s-au deschis case ale pedagogi-
lor, centre culturale șl s-au înființat
numeroase ziare și reviste. Asociația
s-a situat tn fruntea curentelor de
reînnoire artistică ți ideologică, a în-
chegat o alianță strtusă cu masele
muncitoare.
tn cadrul
barea lui
a eăpătat
unor mari mitinguri, apro-
ofidală. Presiunea maselor
un astfel de caracter tedt
dictatura militară care exista
ani (1927-28) in Chile a tost
tă să adopte un decret-lege
reforma Invățămîntului ți să
mina educatorilor conducerea
In acel
nevoi-
pentru
aces-
tel acțiuni. Un an mal tîrziu. tnsA,
guvernul a anulat reforma și a înde-
părtat din muncă mii de educatori,
tn acea perioadă asociația a ținut
cinci mari congrese naționale, care an
reunit delegați din întreaga țară șl
tn care s-au dezbătut cele mal ar-
zătoare probleme ale Invățămîntului.
Congresele tșl țineau sesiunile In să-
lile teatrelor. In prezența unui pu-
blic numeros.
Pretextlnd că asociația profesorilor
era „un focar de agitație comunistă*4,
guvernul reacționar a dizolvat-o, In-
chlztndu-l localurile și suspendlnd zia-
rele el.
Eșecul reformei educației a vindecat
pe mulți educatori de excesele la
care împinge idealismul filozofic, a
dat multă experiență cadrelor didac-
tice șl poporului însuși. Represiunea
exercitată asupra educatorilor a ac-
centuat delimitarea Ideologică.
După căderea dictaturii, In 1932, s-a
produs tn rindurile pedagogilor o sci-
ziune sindicală care avea să dureze
trei sau patru ani. De o parte s-au
situat rămășițele vechii asociații, iar
de cealaltă pedagogii tineri, grupați
tn „Federația învățătorilor44. Aceasta
din urmă, care a primit lovituri grele
din partea guvernului, a aderat la
Internaționala lucrătorilor din invă-
țămlnt (I.T.E.) cu sediul la Paris,
care grupa educatorii de avangardă
din întreaga lume.
In acei timp s-au tntrunlf primele
congrese ale educatorilor din Ame-
rica Latină : tn ianuarie 1928 la
Buenos Aires și tn februarie 1930 la
Montevideo. Aceste congrese s-au si-
tuat pe poziții avansate, s-au pronun-
țat tmpotriva imperialismului șl a
rămășițelor feudale, au cerut striqge-
rea alianței Intre intelectuali și mun-
citorii manuali. La congresul de la
Buenos Aires a fost creată Interna-
ționala Profesorilor Americani (IMA),
al cărei prim secretar a fost cel ce
scrie aceste rinduri.
RECONSTITUIREA UNITĂȚII
tează •«■ral ca cele mal diferite con-
cepții — de la cMBsniști ptnă la ca-
tabd — fără a>d a discriminare ideo-
la<ica Uaiaaca Profesărilor din Chi-
la a caatnbait activ la triumful Fron-
talM Pap a Iar, la octambrie 1138 fiind
alea prepediate al sUtaiui Chtfe
profesoral ■iiverțttar Pedro Aguirre
Cerda. care a dat ea marc impuls
dezvoiUrii lavățămlatalal lefeaic-pro-
festonal. AceaxM victorie populară a
permis ca Serie te prvgneslste din în-
treaga țară să treacă la ofensivă.
Din inițiativa argaalaațiilor de cadre
didactice din Chite a fost convocat
cel de al IV-lea Congres american al
educatorilor, care s-a Întrunit la
Santiago la sP^șitul anulai IM3 șl a
pns bazele Conferinței Americane a
cadrelor didactice (C_A.M.(. Al V-lea
Congres s-a t>uut In Mezic In ÎMI.
iar al Vl-lea, la cere a participat ca
reprezentant al F.I.S.E. tov. Nicoiae
Pasca, a avut loc In Uniguay In fe-
broarte 1K7.
Ca urmate a hotlriritor Congresului
al IV-lea. In IM4 a fost organizată
Federația Educatorilor din Chile, care
reunește Uniunea învățătorilor din
școlile primare. Societatea națională
a profesorilor secundari. Societatea
profesorilor din școlile normale. Aso-
ciația profesorilor din învățămîntul
tehnic, Asociația prolesorilor din tn-
vâțămlntul comercial, Societatea pro-
fesorilor pensionari. Asociația porta-
rilor ți a personalului de serviciu din
țcoli. Asociația educatoarelor din m-
vățâmlntul preșcolar. Asociația profe-
sorilor și a personalului administra-
tiv de la Universitatea din Chile ți
Asociația studenților in pedagogie.
Federația Educatorilor (FEDECH)
este afiliată la Centrala Unică a Mun-
citorilor din Chile. In cadrul ei mili-
tează aproximativ două treimi din cei
30.000 profesori chilieni. Pe plan in-
ternațional, federația este afiliată la
Confederația Educatorilor Americani
(C.E.A.) ți are legături excelente cu
Federația Internațională Sindicală a
Invățămîntului (F.I.S.E.), cu Sindica-
tul pedagogilor din U.R.S.S., cu Sin-
dicatul muncitorilor din învățămint
ți cultură din Rominia etc. In acest
an se pregătește pentru a primi o de-
legație de profesori sovietici. De ase-
menea. tșl propune să semneze noi
convenții bilaterale de schimburi cu e-
ducatorli din Bulgaria ți din alte țâri.
REFORMA INVĂȚĂMÎNTULUI
Asociația a elaborat un proiect de
reformă a Invățămîntului ți a reușit
ca poporul să șl-l Însușească, certnd,
După anii de sciziune sindicală, care
au însemnat o experiență amară,
prin 1935—1936 educatorii au Început
din nou să se regrupeze. In felul a-
cesta s-a organizat Uniunea Profe-
sorilor din Chile, care numără acum
22 ani de lupte sindicale, profesionale
șl politice. Principiile acesteia sint
deosebit de largi ți tn cadrul el mill-
LUPTELE CADRELOR DIDACTICE
DIN CHILE
Avlnd tn frunte Federația Educato-
rilor, profesorii din Chile au luptat
cu perseverență pentru îmbunătățirea
situației lor economice, pentru o școa-
lă democratică și pentru ridicarea
nivelului cultural al maselor, fn ulti-
In R. P. Ungară se introduc în tot mai mare măsură elementele în-
vătămîntului politehnic. Pe lingă lucrările practice din cadrul orelor de
fizică, de chimie, de biologie etc. într-o serie de școli au fost introdu-
se, cu titlu de experiență, ore de lucru în atelier.
în clișeu: în atelierul de tîniplărie elevele
medii de fete „Berzsenyi Daniel11 din Budapesta
flori confecționate de ele.
secției reale a școlii
lăcuiesc etajerele de
există învățămint
băștinași. Acolo
obligatoriu pentru
unde formal el a
fost promulgat — de pildă In Ma-
dagascar sau in Uganda — practic
nu se poate aplica. Școlile sint foar-
te puține și așezate la mari distanțe
intre ele. așa incit transportul ■—
foarte scump de altfel — este o pro-
blemă greu de rezolvat. In majori-
tatea cazurilor clădirile școlilor sint
vechi și dărăpănate, cu săli de cla-
să improprii. Se resimte lipsa ma-
nualelor și a materialului didactic.
Rezultatul acestor slă'i de lucruri
se vede in marele procent de anal-
fabeți. In Africa Occidentală Fran-
ceză, de exemplu, procentul acesto-
ra este de 80*h. Dar toate acestea
nu-i tulbură cu nimic pe stăpinii
colonialiști. Ei știu foarte bine că
regimul de asuprire și exploatare se
CHILIENI
mii ani au avut loc Îndelungate con-
flicte cu autoritățile, cum a fost gre-
va din 1952, care a durat 18 zile și
la care au luat parte toți
ni din învățămîntul primar,
și tehnic. In cursul anulu*
avut loc două greve : una
tul lui august și cealaltă la
Iu* septembrie.
Lupta pedagogilor, pe care
a încercat s-o reprime cu
muncito-
secundar
1957 au
Ia sfirși-
tnceputui
guvernul
brutalita-
te, a fost sprijinită de mase, de pă-
rinții elevilor, ca șl de studenții din
universități, care au declarat chiar
o grevă de solidaritate. Pentru pri-
ma dată profesorii universitari au
suspendat șl ei cursurile pentru 24
de ore. De asemenea, pedagogii au
fost sprijiniți de Parlament, care s-a
Întrunit în sesiuni speciale pentru a
sprijini cererile greviștilor.
In putinele școli al căror profesori
nu au aderat la lupta generală, por-
tarii au încuiat ușile, împiedicînd ast-
fel pe trădători de a continua munca
ți de a sparge greva.
La cererea guvernului, instanțele ju-
diciare au ordonat arestarea conducă-
torilor greve'., însă aceștia s-au Ir.fă-
țișat Ia Palatul de justiție, pentru
declarații, înconjurați de mii de pro-
fesori. Presiunea maselor a împiedi-
cat guvernul de a aplica sancțiun*.
S-ar putea aminti multe alte exem-
ple. Este de ajuns să spunem că se
desfășoară acțiuni mari și îndrăznețe.
In acestea joacă un rol de frunte
educatorii tineri, care ies In strada
la luptă hotărîtă și curajoasă.
Anul acesta oferă mari perspective
pentru lupta generală a poporului
chilian, a cărui mișcare se află in
netă ascensiune. In septembrie va fi
ales noul președinte al Republicii
Chile. Din cei 4 candidați care con-
curează, are mari posibilități de a
reuși candidatul sprijinit de blocul
socialist-comunist șl de mari mase de
muncitori independenți, dr. Salvador
Allende. în orice caz. condițiile po-
lit'ce evoluează favorabil și se pot
produce mari schimbări în raportul
de forțe și în lupta de clasă. Aceste
schimbări trebuie să ducă, atît pen-
tru Chile cit și pentru alte țări d'n
America Latină, la stabilirea de legă-
turi în toate domeniile cu lumea so-
cialistă.
Educatorii din Chile vor ști să-și
îndeplinească datoriile lor politice
alături de poporul lor, luptind pentru
pace, pentru eliberare națională.
Afirmînd în mod categoric aceasta,
salut cu efuziune fraternă pe marii
noștri prieteni, educatorii din Ro-
minla.
poate menține numai finind pe băș-
tinași într.o stare de totală înapo-
iere culturală.
In școlile din colonii se duce o
politică de segregație rasială. Șco-
lile pentru albi sint separate de cele
în care învață copiii de culoare. To-
tuși, și la unele și la altele, învă-
(ămintul se face în limba puterii
coloniale. In Ugan-da, atît în învă-
țămîntul primar cit și tn cel secun-
dar limba de predare este engleza.
In școală se dă o instrucție cu totul
străină de interesele poporului băști-
naș. Cursurile proslăvesc regimul
colonial și pe exponenții acestuia,
ignorind istoria și cultura poporului
din Uganda, In Madagascar limba
de predare este franceza, in timp
ce limba malgașă — limba maternă
a populației — se predă numai în
primii ani de școală.
Invățămîntul tehnic și profesional
este aproape inexistent. In țări cu
un pronunțat caracter agrar — cum
ar fi Africa Occidentală Franceză,
unde din populație este forma-
tă din țarani — nu există învăță-
mînt agricol decît într-o formă em-
brionară, care a luat naștere de cu-
rind, in urma presiunilor forțelor
progresiste.
Situația învățătorilor și profesori-
lor este la fel de grea ca și a șco-
lii. Tn raport cu alte categorii de
funcționari, pedagogii sint cu mult
mai prost plătiți. Acesta este și mo-
tivul pentru care mulfi — In spe-
cial femeile — sînt nevoiți să renun-
țe la profesia lor.
învățătorii și profesorii din țările
coloniale sint organizați în sindicate
care luptă pentru îmbunătățirea si-
tuației invățămîntului, pentru asigu-
rarea drepturilor pedagogilor. Prin-
tre revendicările Sindicatului educa-
torilor din Madagascar figurează
obținerea drepturilor legale ale învă-
țătorilor, obținerea unui salariu echi-
tabil care să satisfacă nevoile me-
dii de trai, unificarea școlilor par-
ticulare cu cele publice Intr-un
învățământ național cu limba de
predare malgașă etc. Pedagogii din
Africa Occidentală Franceză organi-
zează adesea greve și manifestații
împotriva politicii școlare coloniale.
Recent, Federația învățătorilor Afri-
cani a fuzionat cu celelalte sindicate
ale muncitorilor din Africa, consti-
tuind Uniunea Generală a Muncito-
rilor din Africa Neagră (UGTAN).
Alături de popoarele din țările
lor, pedagogii din colonii luptă pen-
tru obținerea independenței națio-
nale. Ei sint convinși că lupta pen-
tru îmbunătățirea situației învăță-
mintului, pentru ridicarea culturală
a maselor este totodată lupta pen-
tru emanciparea de sub jugul co-
lonial.
Astăzi, sute de patrioți algerieni
cad sub gloanțele trupelor coloniale
franceze. Avioanele engleze
bombe asupra populației din
Colonialiștii olandezi instigă
boi fratricid in Sumatra. In
aruncă
Oman,
la răz-
agonie,
Cesar Godoy Urrutia
vicepreședinte el F.I.S.E.
colonialismul — monstru detestat de
milioane de oameni — caută prin
toate mijloacele să păstreze ultimele
rămășițe ale stăpinirii sale. Dar pă-
mintul i se surpă sub picioare și
perspectiva unei groaznice prăbușit’
devine tot mai înspăimântătoare.
Prăbușirea aceasta este inevitabilă.
MIRCEA IONEL
In scopul intensificării muncii
de educare patriotică a pionie-
rilor și școlarilor, pentru an-
trenarea unui cît mai mare număr
de elevi în activitatea cultural-artis-
tică, în cunoașterea și valorificarea
bogățiilor culturale ale poporului
nostru, Uniunea Tineretului Munci-
tor, Sindicatul Muncitorilor din In-
vă{ămînt și Cultură și Ministerul In-
vățămintului și Culturii organizează
în toată țara concursuri cultural ar-
tistice ale pionierilor și școlarilor. La
aceste concursuri pot participa for-
mații de cor, de dansuri populare, de
teatru, brigăzi artistice, orchestre de
muzică populară, clasică și ușoară,
teatru de păpuși, precum și soliști.
Concursul are patru etape. Prima
etapă constituie o trecere în revistă a
echipelor artistice pe centre de școli
și va dura pînă la siîrșitul lunii
martie. Cea de a doua etapă, pe ra-
ion și pe oraș, se va desfășura în
timpul vacanței de primăvară. Etapa
a treia, regională, va avea loc pînă
la 15 mai, iar etapa a patra, pe țară,
se va desfășura cu ocazia serbărilor
tradiționale de sfîrșit de an.
Se recomandă ca în prima parte a
etapei l-a să se organizeze o sea-
mă de acțiuni cum ar fi : reorgani-
zarea formațiilor cultural-artistice e-
xistente și crearea de noi formații a-
colo unde nu există, prezentarea da
programe artistice etc.
Repetițiile trebuie în așa fel or-
ganizate incît să fie evitată supraîn-
cărcarea elevilor. In acest scop vor
fi folosite orele de ansamblu coral,
de colectiv sportiv, unele cercuri pe
obiecte care au contingențe cu acti-
vitatea cultural-artistica, cit și unele
activități pionierești.
Juriile concursurilor vor fi compu-
se din delegați ai comitetelor raio-
nale, orășenești și regionale U.T.M,
delegați ai caselor de pionieri, cadre
didactice și specialiști în activitatea
culturală de la cluburi, case de cul-
tură, cămine culturale etc. Criteriile
de apreciere a echipelor vor fi :
conținutul repertoriului (care trebuie
să oglindească în primul rind pro-
bleme privind educația în spiritul pa-
triotismului socialist și al internațio-
nalismului proletar), calitatea inter-
pretării, aportul adus în manifestările!
cpItural-artistice cu diferite ocazii și
estetica exterioară a formațiilor.
Comitetele regionale, raionale și o-
rășenești U.T.M., împreună cu secții-
le de învățămint și cultură și cu or-
ganele sindicale respective vor acor-
da formațiilor fruntașe premii con-
stînd în aparate de radio, instru-
mente muzicale, diferite materiale cul-
tural-artistice, diplome etc.
.......................imnia.iiniiiiiiiiiiiiniimiiiiiihiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiim^
ș
|S ă folosim
diafilmele
în școli
M1CIURIN
MARELE TRANS-
FORMATOR AL NATURII
Acest diafilm tratează despre
„laboratorul verde' care a luai
ființă acum aproape un veac în-
tr-o pitorească regiune de dinco-
lo de Don, la Kozlov. Diafilmul
urmărește, într-o suită de mai
multe zeci de imagini, munca în-
suflețită și plină de dragoste a
aceluia care, grădinar ziua, cea-
sornicar seara și cercetător știin-
țific in timpul nopții, nu a pre-
cupețit nici un efort pentru a face
aspre
ure",
Joase,
pentru
dilatea
vișinul
Ș>
să reziste
ca mărul ,
cu fructe
să înfrunte
mari
iernilor
„belle (Ie-
și gus-
marile geruri.
a demonstra astfel că ere-
planfelor poale fi transfor-
mată prin aclimatizare, selecțio-
nare și încrucișare.
VIAȚA IN MARI $1 OCEANE
Adîncurile necunoscute ale a-
pelor au preocupat pe oameni
Încă din timpuri străvechi. Cer-
cetarea lor și rezultatele acestei
cercetări au dus la o cunoaștere
fol mai amănunțită a adincuiilor.
Diafilmul „Viața în mări și ocea-
ne" prezintă unele aspecte deo-
sebit de interesante din viața
plantelor și animalelor marine
ARHITECTURA RENAȘTERII
ITALIENE
Pornind de la lucrări
Brunelleschi, Michelozzo,
Lombardi, Michelangelo,
le lui
Gallo,
Peruzzi
•Ic. diafilmul
prezintă impresio-
nante capodopere ale arhiteciuril,
Astfel se succed imaginile pala-
tului Medici din Florența, ale
Domului din Sienna, ale bazili-
cii Sf. Petru, ale palatului Farne-
sse etc.
SCULPTURA RENAȘTERII
ITALIENE
Conlinuînd prezentarea capodo-
perelor Renașterii, acest diafilm
prezintă un strălucit capitol in
istoria arfei universale, făcind să
defileze prin fața privitorilor per-
iile de răsărit ale baptis'er.ului
din Florența, minunata statuie a lui
David de Donalello, statuia Con-
doffierului, Madona în adorație
sau David de Michelangelo.
PRIN COSMOS
Este primul diafilm din dome-
niul științifico-fantastic și prezintă,
în cîieva zeci de imagini, pleca-
rea de pe pămînt a astronavei
„Terra” care ajunge în planeta
Harrus și care, după o serie de
descoperiri uimitoare pentru cei
care efectuează acest zbor inter-
planetar, se întoarce cu bine pe
pămînt.
STAȚIUNEA „MIRNÎI1
Construită la marginea mării
Davis, stațiunea „Mirnîi* este un
punct de cercetare a Antarcticii.
Diafilmul prezintă viața acelora
care trăiesc în această sfaf e
lupla lor pentru a descoperi
nele continentului înghețat.
ăiiiiniiimiuiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiM
Și
fai-
Echipa „Olimpia" campioană la handbal
Sîmbătă seara a luat sfîrșit, în sala
Floreasca, turneul final al concursu-
lui republican feminin de handbal de
sală. Echipa Ministerului Invăță-
mîntului și Culturii „OLIMPIA*4 a
terminat neînvinsă această compe-
tiție, situîndu-se astfel pe primul
loc.
După ce a dispus, în partidele an-
terioare, de I.L.E.F.O.R.-Tg. Mureș
(13—5), C.F.R.-București (12—1) și
Progresul-Orașul Stalin (6—3), O-
limpia M.I.C. a întîlnit In finală for-
mația Steagul Roșu-București, pe
care a întrecut-o clar cu scorul de
9-5.
Echipa M.I.C. reușește această
performanță pentru a doua oară con.
secutiv, ceea ce subliniază o dată în
plus valoarea formației.
Sus: Elena Pădureanu, Irlna Nagy, Brunhflda Neurohr : Mijloc; Aurelia SzokA Să-
lăjan, Carolina Ctrllgeanu. Ella Jecu ; Jos : Hllde Roth, losefina Ugron.
Desen de Petre Stoeneseu
Redacția fl administrația: București, Plata Sein teii nr, I, Telefon 7.60,10, Tiparul; Combinatul Poligrafic Casa Sctntell „I. V. Stalin* București. Plata bclnteil. Abonamente: 1 an — 12,50 lei; 6 luni —• 6,25 lei; 3 luni — 3.12 lei.