Vineri 14 februarie 1953 Anul X, Nr. 458 PAGINI GLORIOASE reia i au căzut victimă, ///// bl'cații muncitorești șl antifasciste, far acțiunilor ho- tarite ale muncitorilor organizați de partid, guvernul reacționar ie-a răspuns cu o represiune singeroasă că- ’ " ” asasinați mișelește, unii dintre Proletari din toate țările, uniți-vă! ~ .... DE FEBRUARIE ‘Mț “r"*" Intilnire cu Moș Bîgu de vii în mintea lui Moș Bîgu deapănă una cîte una... Plină de înflăcărare, de elan neresc a fost această povestire tfuiui se Elevii școlilor din Capitală depun fiori !a monumentul Iui Vasiîe Roaită ti- a Organ al Ministerului Învățăm fotului și Culturii și al Comitetului Central al Sindicatului Muncitorilor din Invățămint și cultura Eroismul Griviței — cîntat de poeți și prozatori, redat în viguroase trăsături de penel sau modelat de dalta artiștilor plastici — trăiește puter- nic și înălțător în inima întregului popor și domină atmosfera acestor zile de februariei Ciocanele pneumat ce izbesc mai puternic parca, nituitorii sint mai vioi, mecanicii de locomotivă își încleștează mina pe manetă mai dirz. Întreaga clasă munciicare comemorează, alaturi de ceferiști și pe- troliști, împlinirea unui sfert de Viac de la mărețele lupte din '33. Munci- tori, țărani muncitori, intelectuali, militari, tineri — mai ales foarie mulți tineri, elevi și studenți din toate școlile și instituțiile de învățăm nt — vizitează locurile istorice,- depun flori la busturile lui Vasile Roaita și llie Pintilie. Schimbul de miine învață să cunoască lupta predecesorilor, își dă tot mai bine seama că viața iui fericită de azi a fost făurită _pr n lupta eroica a clasei muncitoare. Gazete de perete, adunări festive, intîl- niri cu participanti la grevă, ore educative, vizite la muzee și la Atelierele Grivița, toate sînt folosite de educatorii noii generații. 4 pagini 25 bani Am plecat de la „Grivita Roșie" încrezător în for(a clasei muncitoare și în viitorul luminos al poporului, ca și elevii școlii nr. 11, pe care i-am însoțit. Una din cele mal însemnate lupte ale prole- tariatului condus de partid a zguduit acum un sfert de veac orînduirea capitalisto-moșierească din Rominia. Eroicele lupte ale muncitorilot ceferiști si petroliști din februarie 1933, prin amploarea și carac- terul lor combativ, revoluționar, prin nivelul înalt de organizare și claritatea țelurilor, prin mobilizarea unor mase largi ale muncitorimii și ale altor pături populare constituie o pagină glorioasă in ’storla poporului romin. Ele au arătat capacitatea proletariatului și a avangardei sale comuniste de a conduce lupta de eliberare a oa- menilor muncii și și-au pus pecetea asupra întregii desfășurări a evenimentelor din ani' următori, deachi- zind calea luptelor încheiate victorios prin răsturnarea burghezo-inoșierimil, prin cucerirea puterii de stat și eliberarea maselor de sub jugul exploatării, Luptele ceferiștilor și petroliștilor din 1933, duse cu i sprijinul celor mai largi mase populare, s-au desfășurat ^in perioada culminanta a crizei economice mondiale de ^supraproducție, ale cărei urmări au Întrecut pierderile F materiale provocate de primul război mondial. In țara noastră, urmările crizei economice mondiale au fost resimțite din greu de clasa muncitoare ți țărănimea muncitoare. Concedierile In masă, „curbele de sacri- ilciu", inflația au făcut să scadă catastrofal nivelul de trai al oamenilor muncii. Ridlcindu-se în apărarea Intereselor vitale ale oame- nilor muncii, part'dul comunist, înarmat cu hotăririle Congresului al V-lea, a desfățurat o susținuta muncă poilltcă țl organizatorică In rindurile maselor largi ale poporului, acordînd o atenție deosebită activității sale tn rindurile ceferiștilor și petroliștilor, detașamente de frunte aîe clase1 muncitoare, ale mișcării populare îm- potriva jafului burgheziei romînă ți monopolurilor străine. Pentru pregătirea și organizarea luptelor munci- torești, tn cursul anului 1932 au avut loc două plenare ala Comitetului Central a1 partidului comunist, care au stabilit sarcini concrete politico-economice, supunînd unei cr.tici necruțătoare metodele sectariste care apăruseră fn partid ți Imierind acțiunea scizioniste a șefilor sociaf- democrați de dreapta de teapa lui Flueraș, Jumanca, Grigorovici, Gherman etc. In această perioadă, comu- niștii și au intensificat munca in sindicate, demasetnd tactica reformistă a elementelor oportuniste țl arăttnd maselor ca trebuie să-și cucerească drepturile prin luptă. Acțiunile hotărite, pătrunse de spirit revoluționar ale muncitorilor ceferiști și petroliști, mobilizați de partid, răsunetul acestor acțiuni In întreaga țară au produs deruta in rindurile reacțiunii. Grevele din 2 februarie 1933 ale ceferiștilor din București și de la N'collna- lați, acțiunile hotărite ale muncitorilor de la societățile petrolifere „Orion". „Astra romînă" și ,,Romlno-ameri- cana" din Ploești, ale celor de la Galați, Pașcani, Con- stanța etc„ greva din 14 februarie a ceferiștilor din Cluj țl, in' slirșit, marea grevă d’.n 15—16 februarie de la atelierele Grivlța-Bucurețti au însemnat tot atltea succese ale politicii partidului de mobilizare a proleta- riatului la luptă revoluționară. Clasele stăpinitoare, ne- maifilnd in stare să-ți asigure dominația și profiturile, au trecut la măsuri teroriste de fascizare a țării, de- cretind starea de asediu. Interzicerea comitetelor de fa- brică ți a sindicatelor care au condus luptele muncito- rilor, a unor organizații antirăzboinice și a unor pu- cel mai devotați luptători pentru fericirea poporului. .Monstruosul proces intentat tmpotrfva conducătorilor ceferiștilor și petrollștl'or — Gh. Gheorghiu-Dej, Chivu Stoica, Gh. Vasilichi, C. Doncea, Gh. Stoica și alții — a fost transformat de partid Intr-o tribună de dema- scare a politici criminale a statului burghezo-moșieresc. „V'novați nu slntem noi, care luptăm pentru plinea și viața noastră — arăta tovarășul Gh. Gheorghiu-Dej la proces. Vinovății sint ce1 care ne-au «căzut salariile. Vinovății «int cei care au omorlt șl au ajutat la să- virșirea omorului... vinovată e ordinea capitaUsta care aduce foamete, șomaj, teroare și moarte întregii clase muncitoare și tuturor expîoataților și împilaților aceste: orinduiri'*. Luptele revoluționare din ianuarie șl februarie 1933 ți procesul au avut un puternic ecou șl peste hotare, bu- curindu-se de o Înaltă apreciere din partea mișcării muncitorești internaționale. Iar istoria a arătat că, in cuda represiunii singeroase și terorii dezlănțuite de regimul burghezo-moșieresc, aceste lupte au constituit, atit prin rezultatele lor practice imediate dt șl prin urmările lor proiunde In dezvoltarea mișcării muncito- rești, o victorie politică a proletariatului romln. Căci muncitorii ceferiști și petroliști s-au ridicat la luptă nu numai pentru Interesele lor, cl și pentru ’nteresele vi- tale ale latregului popor munca»ran. El a trecut în revis- tă, desigur, realizările Înfăptuite în ultimii ani in Capitală, ca și măsu- rile luate sau care urmează să fie luate pentru rezolvarea diferitelor probleme ale activității gospodă- rești. Să nu uităm insă că tov. O. Șafran este prefesor, director de școală ți, deci, nu putea să nu vor- bească șl despre problemele invăța- mintului. El a amintit, printre rea- lizările dobîndlte pe acest tlnm in Capitală, despre creșterea continuă a rețelei de școli, despre îmbunată- țirea condițiilor in care lucrează școlile și numeroasele facultăți ale Capitalei, despre ridicarea nivelului muncii de instruire șl educare a ti- neretului. Cetățenii care au luat cuvintui au relevat cu bucurie, la întilnirea cu candidatul lor, progresele realizate în ultimii doi ani tn școala condusa de directorul O, Șafran, unde în- vață mulți dintre copiii lor- A fost realizată încălzirea centrală a între- gului local al școlii. S-a amenajat o frumoasă sala de spert ți cultură fizică, dotată cu instalații moderne de gimnastică, ventilație, grup sani- tar și vestiare speciale pentru bă- ieți șl fete- de lîngă „Ateliere" popular, au ci. In același timp. In multe probleme de interes comun cetățenii pot lua guri inițiativa de a le renlva. Două ore a durat iatilairea. timpul a trecut repede pentru că sia- Dar roi- au preunâ, candidat și alegători. discutat despre problemele gospodă- rești ale cartierelui, despre ceea ce s-a făcut și oui trebuie făcut in in- teresul fiecărei cetățean. ANDREI VALENTIN Io mijlocul alegătorilor In aceste zile, cînd în întreaga Ură au îx întiiniri intre can- di-uaii! pentru alegerile de la 2 martie alegători, stau Ia sfat cu „legătcn : candidații din rindu- r.le pecagug.’or. învățătorii și pro- fesorii prep-ț i^ndidați discută cu cetâienu probleme gospodărești ale satelor, cartierelor, orașelor, anali- zează arunca in școli Și văd ce mă- suri ar mai trebui luate pentru ca treburile să meargă cit mai bine. La astfel de intilniri participa to- varășii ZE1DLLA MAMBET. șeful secției de invățămint și cultură a raionului Negru Vodă, candidat în circumscripția electorală raională nr. 21, DUMITRU APRODU. di- rector de școală medie, candidat în circumscripția electorală oră- șenească nr. 11 din Corabia VIORICA MIHUȚ. educatoare, can- didată in circumscripția electorală orășenească nr. 34 din Corabia, NI- CUL1NA COSTACHE, învățătoare in comuna Sdișticara. candida ia in cir- cumscripția nr. 38 din Corabia. electorala orășenească EUFROSINA STANOIU, Învățătoare in comuna Bilca. candidată intr-o circumscnp. ție electorală comnuală din regiunea Suceava, ALEXANDRE M. COSTIN. șeful secției de invățâmint și cnltură a orașului Sibiu, candidat intr-o cir- cumscripție electorală orășenească etc. (După corespondentele tovarășilor AGLAIA FRLNZA Brâila. IL1E CR1Ș- Constanța. VIRGINI A CRISiLA.Co. rabia. 0. ZLATARL'Bika și AL PU. POVICISibiu). In sală se așterne tăcerea, iar privirile înfierbîntate de emo- ție se îndreaptă deodată spre ușă. îmbrăcat în straie de sărbă- toare, un om mic de stat, cu tîmple ninse și ochi sclipitori de inteli- gență urcă domol pe scenă : Moș Bîgu! Cercetează cu luare aminte sala, apoi își începe simplu poves- tirea : „Dragi școlari, pe vremuri, copii ca voi duceau grija zilei de mîine..." Și faptele ce sînt încă atît bătrînului ceferist. Școlari și profe- sori deopotrivă au ascultat încre- meniți mișcătoarea evocare a întîm- plărilor din trecutul de luptă al muncitorimii de la Grivița. Cînd, în ropote de aplauze. Moș Bîgu și-a încheiat cuvîntul, elevii, oferindu-i flori, s-au angajat în fața vechiului luptător să învețe tot mai bine, fiindcă trebuie să fie demni de înaintașii lor care au luptat și și-au sacrificat viața pentru ca as- tăzi să avem un trai fericit. întilnirea cu Moș Bîgu i-a scos pe elevii școlii medii „I. L. Cara- giale“ din Capitală din obișnuit, din cotidian. Relatările făcute chiar de un participant la eroicele lupte din februarie au pătruns adînc în mințile și în inimile ascultătorilor. înțelegeți pentru ce școala a pri- mit prin aceasta un foarte prețios ajutor. STELA ȘERBANESCU O orâ educativa De sus, de pe Copou, valea de sub muchia Galatei ți Cetățu- iei îți apare învăluită intr-o fumegare necontenita, creind impre- sie unei veșnice trămir.tări. Acolo metalul se preface In piese de ma- șini, bumbacul se multiplică tn flu- vii de fire, trenurile bat neebesit șinele. Aici, în această vale a atelierelor și halelor, se află școala medie nr. 5. care poartă numele. BciafriCătu- fui luptător Bîe Pînf. ie. Am popo- sit cîteva ceasuri, ÎRT-unj din a- cezte zile, între zidurile școl i. Am fost tle față ia o Miluiri a olarils!! țaclă on doi vkHI l-iptă’-ori reieiaști rie 1933, depănînd amintiri. Au vor- bit despre comitetul de grevă al muncitorilor ce avea în fruntea sa pe llie Pintilie și al cărui secretar era chiar Mihai Crivei, despre adu- narea conspirativă de pe dealul Ce- tătuia, despre copiii care, prefăcîn- du-se că se hîrjonesc in preajma orașului, luau seama ce adunarea să nu fie descoperită de. zbirii Stă- pinitorilor. Cuvintele povestitorilor, calde și blajine cîteodată, mînioase și aspre alteori, cu amănunte im- presionante de viață, au trecut răs- colitoare prin inimile tinerilor, în- călzindu-le, făcindu-le si păstreze — tovarăși de luptă a’ tilie. „.In clasa a Xri s-a J Iî»e Prn- adunat mul țime de elevi. Printre din; ., mulți fii ai ceferiștilor care mancesc i-i la ateliere. Cînd au intrat ce oaspeți — tovarășii Miha. Criră și Paraschiv Popa — : ; s-au în- dreptat. plini de a.'.rpUfe, cl'.re Tinerii ^u vrut să citească rarcă chipurile lor ceva :.n învoi: urarea anului '33, ceva din eroism.i acelor vremi de cumpănă. Oaspeții au povestit despre lapte- le ceferiștilor de la io;i. din feerua- pa‘rn totdeauna amintire» latelor 1 la atelierele Kicolina. La școala de lingă atelierele C.F.R. „llie Pintilie* a reînviat, fn acele ceasuri de amiază, un episod impresionant al luptei duse de par- tid pentru libertate, pentru dreptate sociala, pentru o viață mai buna și mei demnă a celor ce muncesc. Sto- lul de copii care, după termira-ea intiinirii, a zburat pe poarta școli: spre cartierul muncitoresc Nxol sa. ls. s a părut, sub c-iu: Jum na, a. aceste, iem b'-niz. un SO; spnn,a» al n: m însoțit grupul de elevi ai școlii nr. 11 din Capitală în vizita sa Ia „Grivița Roșie" și am trăit emoțiile sale. I-am se- condat pe învățătoarea Angela Pa- săre și pe Dumitru Bobircă, instruc- torul superior de pionieri, în discu- țiile cu copiii, am privit turnul si- renei lui Roaită — cu inima ticăind ca și atunci cînd l-am văzut prima oară — și am ascultat cu interesul elevilor din clasa a IH-a istoria zi- lelor din februarie '33. Ne-a întîmpinat tovarășul Vasih Alecu, unul din participantii la gre- vă. Bănuiesc că în fiecare an tova- rășul Alecu povestește și repovesteș- te cum s-a intîmplat atunci... Și to- tuși, astăzi, 1a a nu știu cita poves- tire, glasul său, de obicei sigur, în- cepe să tremure. Evocarea e intr- adevăr mișcătoare... — Aici eram noi, flămînzi ți zdrențuiți. Acolo, birourile de la ie- restrele cărora ne priveau îmbui- batii. oamenii direcțiunii. Curînd, însă, rinjetul le-a pierit de pe buze. Acesta e balconul de unde răsunau cuvintele drepte ale tovarășului Gbeorgbiu-Dej. Acaei e pia cuie a fost ocapită de Jandarmi ți gră- niceri. *Aid„. au căzut primele vic- time. Vizităm apoi atelierele: sala ca- zangeriei, unde lucra tovarășul Chivu Stoica, sala de montaj, poăul rulant, hala vagoanelor— — Cit timp vă trebuie vouă să in- tr’ți fn clasă, supă ce sună c:opo- țelul ? Vedeți această hală de cite- va sate de metri ? Le un semnal stâbiiit. In cine: minute era plină. P.nă prindeau de veste jandarmii. Cînd a intrat în clasă, a aiiut o clipă de ezitare. Era ceta schimbat, ieșit din comun I Pînza roșie care învelea catedra, buchețelul de ghiocei și fețele expre- sive ele copiilor îi dădeau senzația unei sărbători. Ce coincidență! Toc- mai astăzi voia să le vorbească e- levilor despre luptele ceferiștilor și petroliștilor. De iapt lucrul acesta nu era un lucru neobișnuit. Diriginta Viorica Lăbușcă obișnuiește totdea- una ca înaintea unei sărbători a po- porului muncitor să închine ora edu- cativă evenimentului respectiv. Și elevii clasei a Vll-a a școlii nr. 111 se așteptau la aceasta. Astăzi e ul- tima oră educativă dinaintea lui 16 februarie. Era cler... Și de aceea pînza roșie, florile și toate celelalte. Clipa de ezitare a trecut. Dar a rămas atmosfera caldă, s-a creat a- cea comuniune sufletească între dascăl și elev, fără de care nici un profesor nu-șj poate transmite me- sajul. Școala nr. 111 este situată în- tr-unul din cartierele muncitorești ale Capitalei. Cei mai mulți din re elevii săi sint fii ai muncitorilor (ie la uzinele „Tudor Vladimirescu". Le- gătura cu mișcarea muncitorească e mai profundă aici, datorită mediului. Nu e prima oară cînd aud ei vor- bindu-se despre luptele muncitorești din 1933 — și aceasta nu numai Ia lecțiile de istorie, sau literatură. La gura sobei, bunicii și părinții și-au amintit adeseori de zilele eroice ale acelui en. Și ei ascultau... Profesoara cunoștea această parti- cularitate, știa că desfășurarea eve- nimentelor le este cunoscută elevi- lor. De aceea i-a lăsat mai mult pe ei să vorbească. Intervenea doar din cînd în cînd cu o precizare privitoa- re la situația internă și internațio- nală din acea vreme, la situația c- conomică a muncitorilor, la răsune- tul mondial al grevei, Ia consecin- țele luptelor din februarie. Antrenați în discuții, aproape toți copiii au spus ce-au știut, și au a- flat ce știau alții. Ora educativă a contribuit la creșterea dragostei ele- vilor pentru trecutul de luptă al partidului, pentru eroii de ieri și de azi ei clasei muncitoare. Bustul lui Roaitâ ...Sîntem în curtea școlii nr. 184 din cartierul Chitii a. Printre copii se află, ca invitat de onoare, tov. Nicolae Dragu — director gene:; l în Ministerul Metalurgiei, partici- pant activ la luptele din februarie. Este o zi mare azi: școala a pri- mit în dar de la elevii școlii medii nr. 6 un bust al lui Vasile Roaită. — Fiți demni urmași ai uteciști- lor ! — le-a spus tov. Dragu. In fo- cul luptelor. In munca dini itigali- tate, fn lagăre și fnchiiori tineretul utecist a fost mîna dreaptă a co- munlștifor. Mulți au suferif, mulți au căzut la datorie, dar nici unul nu s-e plins, nici unul n a trădat cuvintui dat clasei muncitoare și partidului. — Vasile Roaită a murit pentru ca noi, copiii de astăzi, să avem un viitor luminos, o viață mai fericită, mai multe școli — a adăugat eleva Stătescu Constanța în numele dele- gației școlii medii nr. 6. Vă dăm bustul eroului utecist, să-l păstrați cu grijă, să vă fie îndrumar în — Amintirea Iui Vasile Roaită și a eroilor de 1a Grivita ne e scumpă. Noi, elevii școlii elementare nr. 131, vom munci și vom învăța fără pre- get, ca să devenim oameni priceputi, vrednici apărători și constructori ai patriei noastre de mîine — și-a luat angajamentul elevul Burghelea E- mii. de oameni și zbirii răminșau nepu- N. EFT1MIE SI tKamenele U IM ;l minie La placa comemorativă Închinată luptelor de Ia Grivița 1 JERTFIT IN LUPTA PțNTMJ i PACE LIBERTATE JTBlMnW i POPORUL'! MUNCITOR (Instrucțiunile Mi niște rului Invățămîntului și Culturii) Ce arată Intr-o sală dările de seamă rarea multora coridoarele. au militat se găsi formele cele ★ * desrhiik l'Weeri aințuuiteie iții etecrtor. e nevoie de mai cu D e^era rarișa 3 învățămint interasistentele și de bază de lucrează ganizati» sindicală ți-a propus să nentă în învițimii concluzia că acti de Ia organizarea aduni au Prof. MARIN riSLARU întocmirea dărilor de seamă. De la Ministerul InvățămTntutul șl Culturii de absolvire și Examenele a VIL tcatâ materia. oral) In respective pentru dasel» Distilarea uscată a cărbuni- # Glkertna Fenolul ; de absolvire a dasel Examenul Ni- Hterară. de maturitate se dă din Examenul lim- la ale anul de absolvire a clasei din materia prevăzuti care le depinde fixează vitatea nărilor Pro- Insu- care pele ganizației sindicale de bază de școala elementară de 7 ani nr. din București Aceasta si rezunut la enumerarea cl'.ona regizări oo- finute tn didactice, și tn cea seamă a de spirit 3. Electricitatea : electric continuu ; gile și aplicațiile școală poate și trebuie mult în activitatea ei — stabilind trebuie folo- ora 6 după amiază. Orele curs s-au termnat. Elevii s-au ținut pfuă acum in gru- sindicate din școli au prilejuit să la să să facă mai de viitor. în Sin- taxa). 2 Lectura dispo- cofă reali- (albina și fluturele de mătase). 4. Vertebrate (materia studiată zoologie în clasa a VILa). 111. Geografia R.P.R (oral). (alcătuirea plan- — a) Cereale: Legume : varza. a za in băncile :te mai in;'“le. sportivă sau administrativă. Tn acest an va rănrine la ritia comitetelor sindicale o mire din cotizații. Fondurile VILa se dă din materia claselor V— VII, după cum urmează : 1. Matematica (scris ți oral) — i- ritmetică. geometrie plană și In spa- despre nmnci I cum a fost viforficați rwe-n pedagogică înaintrâ. au lei ca care participant la prindă eu claritate zerul; kw de etilic-. ciale Și a planurilor financiare caselor de ajutor reciproc pe 195b. Aplicîndu-se sarcinile trasate Plenara Consiliului Central al consfătuirile de muncă totodată cînd $1 cum site. Organizația sindicală rare ‘rr-sSubs propunerile. Hi puteai Oa Manei ^2 & Nimlae Nedeku, și Gcre. Și Georgeta Mihu|ă, ca ReTKi Tsrforu șl Lidia Dră- gineva abs ce! mai vrednici cu) și sfecla de zahăr; d) Pomi ți alte plante fructifere: mărul (reali- zările lui 1 V. Miciurin), căpșunul. 2. Dezvoltarea regnului vegetal. orb'’-- Acidă.' carbonic, Sili. . Btoxiătai ăe siliciu; Sticla; Me- e (ta întregise. conform progra- schimbului de experiență. cer nd se renunțe >« gindul „m-aș duce ora profesoruiui X. dar mă tem școală de către cadre e tn activitatea proiesxxuj social-culturală Darea de fost cu deaâvirșire L?» tă critic, nertușind să apre- lor din învățămint da fcrmici . Acizi;: acetic, stearic, oleic. Săpunuri, Grăsuni; Glucoza; pu'.a iimji ședința pratru alegerea neulu coeitei oe instituție al orga aoaitei sutdicak de ia școala nr. 154 din Capitala Clasa are o înfățișare Examenul IV-a se dă programele I-1V griul, porumbul . b) pătlăgeaua roșie și cartoful , c) Plan- te tehnice: floarea soarelui, bumba- Primul punct din ordinea de zi a adunărilor generale II ocuua prezes- tarea dării de seamă Este că de felul cum este elaborată darea de seamă, de problemele pentru ideea că organizația sindicală de bază din organ- znjȘia jc- Tar rezultatele vo- taiui ss ttaAsit din plin această ■sereata Toț, membrii comitetului de isgiiiHtikr trz fost aleși eu unani- VOLUMUL DE CUNOȘTINȚE CERUT PENTRU EXAMENELE DE ABSOLVIRE ȘI MATURITATE ridică, de analiza acestora caracterul dezbaterTor, zt-r apoi cum trebuie dusă acti dc viitor. In perxuda adu generale din grupe multe îe un^rijit «cr-s» tuci Dc-: • irum-is așezate intr-o g‘.a<4ri *î mc; tra"'i'o- aaiz ptnxâ me acoperă CUM icr>«Si»hn. Zahareza. Am donul; Celuloza; trobenrer^l. Andina. Aibumine. pentru părinți a ajutat la Inlâtn- din deLaențefe pe pimint; Petrolul; Alcoolul Aldehi- 2 Cb'mU organici : Hidrocarburi saturate. Meraml ; izomene; Teo‘ n* szz«cturs co^t! șilor organici; Etitei. Acetilena . Cauciucul, Ben- Legile curentului Electroliza — le- ei ; Curentul In țiu. algebră. 11. Științele naturale (oral)— ur- materia de bota- altor probleme. Astfel activitate» desfășurată ia cadrul lectoratului l-ie de clasa >> se a~ m care, cu citeva m.r. Rind pe rind tovarășii Boris Iva- nov. Vasiie Savastru. Ecaterma Po povici Zeaaid: Gore. Nu '« Nedel- cu as umAi? ilraspre necesîtsîes a Perii uur R «aata»0 dis toată Mtenz. IV. tstorta Rmr.-mri icriil. Elev- nr :. uimeau am nuferi» cupruisă în lec; > de patriei DIN ACTIVITATEA ORGANELOR SINDICALE întocmirea bugetelor Sâ cinstim i i n I Adunările generale pentru pre- zentarea dărilor de seamă și alegerea organelor sindicale analiza activității membrilor de sin- dicat sub cele mai diferite aspecte. Dezbaterile care au urmat dările de seamă — fie că au privit activi- tatea profesională a membrilor de sindicat fie că s-au referit la mun- ca social-culturală sau la probleme le privind îmbunătățirea condițiilor de via(ă și de muncă ale muncitori- In ansamblul preocupărilor orga- nizației sindicale din școală grija pentru desfășurarea procesului de învățămint a ocupat și pînă acum — după cum a reieșit din. adunările generale ale grupelor sindicale — un loc important. Școlarizarea tutu- ror copiilor de vîrstă școlară, ridi- carea nivelului predării, sprijinirea perfecționării profesionale a cadrelor didactice, îmbunătățirea pregătirii lor ideologico-politice au constituit pro- bleme la rezolvarea cărora organi- zațiile sindicale din școala au adus, în marea lor majoritate, o contri- buție importantă. In cursul anului care a trecut, de Ia ultimele alegeri și pînă în prezent, chiar și acele organizatii care înainte își rezumau activitatea la încasarea cotizației și la rezolvarea unor probleme de asi- gurări sociale au înțeles necesitatea sprijinirii activității profesionale din școală și au găsit mijloacele de a da acest sprijin. Deosebit de important este faptul că dările de seamă, ca și dezbate- rile, au confirmat utilitatea unor forme ale schimbului de experiență specifice organizațiilor sindicale din la școala elementară de 7 ani nr 3 din Pitești, de pildă, a ajuns la concluzia că activitatea ei profesio- nală trebuie să vizeze acele proble, me a căror rezolvare poate contribui cel mai mult la Îmbunătățirea mun- cii instructiv-educative Cum tn pe- rioada respectivă problemele cele mai acute ale școlii priveau înche- garea colectivelor de elevi și co- laborarea între școală și familie, or- sprijine direcția școlii în primul rind In rezolvarea acestor probleme Planul de acțiune stabilit împreu- nă cu direcția școlii prevedea orga- nizarea unei consfătuiri de muncă pe tema „Probleme privind închega- rea colectivelor de elevi tn școala noastră*, organizarea mai multor in- terasistențe Intre profesorii-diriginți 1a orele educative, precum ți a unor interasistențe la lecții, organizarea unui lectorat pentru părinți. Preve- derile planului de acțiune au fost realizate în întregime, ceea ce a contribuit nu numai la rezolvarea problemelor care constituiau obiecti- vul lor principal, ci și la rezolvarea De curlnd. Direcția generală a Tn- vățămîntului de cultură generală din M.I.C. a elaborat îndrumări tn vede- rea pregătirii examenelor de absol- vire (la clasele a IV-a și a VÎI-a) și de maturitate (la școlile de zi, la șco- lile serale pentru tineretul muncito- r«sc ți la școlile M.F.A.) în anul șco- lar 1957—1958. In aceste îndrumări se arată că e- xamenele pentru absolvirea claselor a IV.a și a Vll-a, cît și examenul de maturitate, se dau din materia pre- văzută în programele ciclurilor res- pective de învățămint: I—IV. V—Vil și VIII—X (VIII—XI în școlile pen- tru tineretul muncitoresc și tn șco- lile M.F.A.). Examinarea elevilor din întreaga materie va da posibilitatea ca. la absolvirea școlii, aceștia să stăpinească un sistem Închegat de cu- noștințe temeinic însușite, care le va ușura atît continuarea studiilor, cît ți o mai bună orientare și pregătire pentru viață. Pentru a sprijini pregătirea temei- nică a elevilor, este necesar să se acorde o atenție deosebită recapitu- lării materiei prevăzute pentru exa- mene. In acest scop, în etapa de re- capitulare finală profesorii și învă- țătorii wr organiza lecții de sinteză în care vor trata problemele impor- tante cerute pentru examene. în a- ceastă perioadă, ca și în perioada de pregătire pentru examene, cadrele di- dactica vw ÎBdruffia in permanență studhif individual al elevilor, vor or- ganiza consultații individuale și co- lective, discuții, experiențe, demon- strații. etc, adinfind și sisternatizind astfel cunoștințele însușite de elevi. Cadrele didactice vor planifica din timp Zilele țf ateîe pentru lecțiile de sinteză, cît și pentru alte activități care vin în sprijinul, pregătirii elevi- lor. în ața fel ca timpul acordat a- cestoră pentru pregătire să fie judi- cios folosit . Atît tn etapa de recapitulare finală cît ți fn perioada premergătoare exa. menelor. un rol important și de mare răspundere revine directorilor de școli, dirigintilor și organizațiilor de tine- ret. care trebuie să Coordoneze cu pe 1958 amintirea lui | ROAITA care le aveau ș<„»la sau fașnPia in privința supraîncărcării ele >-lor Dis- ciplina elevilor *-a ImbiaiăUțit sim (itor, ca și situația lor la invăță- tură. Organizația sindicală *:-a Indre? tat atenția și in dire<;:« Sjșifinirt școlii in acțiunea de pălArtmzait ■ invățămîntului. Ea a iDobdizz: mem- brii de sindicat la munca pentru crearea atelierelor de lucrări p-rsc1' ce, pentru înzestrarea acestora, pen tru confecționarea ae matenzi didac- tic. Școala are acum două atd ere — unul de tîmpiăne ți altul de îâ cătușerie Aici, sub conducerea pro fesorului Marin pbnan se deslâ șoară activități practice care au tre- zit un mare interes in riadul ele vilor. părăsind sanie ce clasă și indreptin- duse spre -.r-jare. In scurt timp, o dată cu umbrele iwxrcrii. ir, yccz-’ s< așterne liniștea. Spre deosebite oe ce« ce se intim- plă îr mod o^șniat. ințș. profesorii vor fi hetăritoare pentru intrarea a- cestora In cursul mediu. Directorul școlii insistă îndeosebi asupra sar- cinilor care revin sindicatului pentru lichidarea suc . pl h:li;ății pe care o manifestă unu profesori cu prilejul IA au aaalual activitate? nrgmai- tie, siBd'cale. au relevat ceea ce « fost bun și ceea ce a fost greșit in munca lor de pisă acum. Toîa: » ijst spus cinstit cu sinceritate, din dv- rința de a obuse cft mai multe ma- liniate centra flasca viitoare. „Tre- buie acoriaU mai multă atenție edu- caj»i țielriotice și educe'.iei in gene- ral. trebui» sâ se lucreze mai mult v. a profesori datoria de a se ocupa arest anaKi jireccjpare pentru activitatea oaliiHli_• — au spus participantii la discuții. Au «maî ar*-* propunerile pentru m«i cositrL Caracterizările au fost iRirKltva formale «n>eitriale, „sche- matief* — cub ar spâne un critic literar, ’taz entuzîasttiai cu care Ne găsim în ajunul începerii lu- crărilor de întocmire a buge- telor financiare, a planurilor de venituri ți cheltuieli de asigurări so- dări de seamă au rwjit să cm climatul cel mai potrivit pentru dezbaterile să lămurească Ir.ir ai văr chestiuni importante «> utuacn grupei sindicale. Despre aceasta > a mai scris în gazeta noastră Dar la adunările generale s au prezen'.t-. uneori și dări de seamă intocra :e cu superficialitate L'n asemenea exem piu ne-a oferit darea de scamă prezentată adunării generale a ar fundeze nici una din pr_elemrie im- portante ale activității o«*aa-u'*c sindicale. De aceea și d iscati ie care au urmat i-au Menținui la runda dării de seamă. Totuși, în școală erau ta ut te pro- bleme care puteau constitui ottatla? dezbaterilor adunării gnereae — ca de pildă, paralelismul Intre nrjrra metodică și activitatea profesoca'U a organizației sindicale. Ia Problema fel cătuită darea de ses tuală. dat fiind ei școli au Ioc adunările genera fru alegerea comitetelor de ție. Din exemplele citate se de* multă grijă munca de pregătire ■ e- levilor. sâ le creeze cele mi. bune condiții de studiu (pun'ndu-le la dis- poziție săli de clasă. laboratoare, bi- blioteci, cabinete etc.). să se îngri- jească de justa planificare a consul- tațiilor etc. mătoarele leme din nică și z.oologie : Botanica. 1. Plante cultivate tei și cultivarea ei) Zoologie 1. Profozoare: Parameciul; tozoare producătoare de boli; șirile animalelor unicelulare. 2. Viermii paraziti : Tenia și bricul; Mijloace de combatere 3. Artropode : Cărăbușul ; Albilita (fluturele de varză) ; Insecte dăună- toare (buha semănăturilor, gîndacti cerealelor, gărgărița comună a sfeclei, gindacu! de Colorado, Puricii de gradină — de varză, păduchii cenu- șii, păduchele de San-Jose. păduchele roș sau lînos) ; Insecte folositoare as£^js=«st al tâoels: comitet de in- Sezwil.siea ți simțul de ră^mmue c* rarî nruncesc mem- b- de tmăwal ai acestei organiza- ții c-'CâfilsBe * sisena! g”- pentru valabilitaica asgajamentuzaL dicatelor din 22 23 ianuarie 1957. in anul trecut s a acordat o mat mare autonomie comitetelor sindicale în gospodărirea fondurilor proprii. Tn acest fel s a reușjl a se întocmi bu- gSe mpi corespunzătoare posibilită- ților și ■ecesiiăîilor organizațiilor s«dical«. .mobiliztndu-ie In acelaș» t.noo roasa membrilor de sindicat pmtru o fustă gospodărire a fondu- rilor. In anul 1958 trebuie ob(inute noi realizări în această privință Țtnind seama de faptul că prin- cipala sursă de venituri in bugetul sindicat o constituie cotizația mem- brilor de sirșdicat, trebuie să se ia măsuri in vederea intensificării mun- cii fiolitico-orgenizatorice penlru ca fiecare membru de sindicat să achi- te cotizația sindicală la timp ți în conformitate cu prevederile statuta- re. In acest fel, fiecare membru de sindicat iși va da contribuția la bu- nul mers al organizației sindicale din care face parte și o cărei acti- vitate se desfășoară în interesul său propriu și în interesul tuturor mem brilor ei. La întocmirea bugetului și, mai ales, ta realizarea lui, comitetul sin- dical trebuie să dea dovadă de un spirit sever de economii, să anga- jeze cheltuielile cu atenție, să păs- treze cu cea mai mare grijă inventa- rul existent, făcind noi achiziții nu- mai în caz de strictă necesitate , să reducă continuu cheltuielile admi- nistrativ-gospodărețti Pentru desfășurarea în bune con- ditiuni a muncii sindicale este ne. cesară atragerea unu, larg activ ob- ștesc. Numai în caz de strictă ne- cesitate edunarea generală sau con- ferința poate aproba angajarea unor activiști scoși din producție sau an- gajarea de tehnicieni sau personal de îngrijire pentru munca cultural- rate In acest fel trebuie îndreptate spre activitatea culturală și sporti- vi ji cnre ajutorarea materială a ssesibrilor de sindicat. Numai în ritriuf a! doilea se vor aproba sume pentru salarii ți cheltuieli athninis- frativ-gospodărești. ți numai dacă se va considera că este strict nece- sar. Pentru ca bugetul să reflecte în cifre pUnul de muncă a] comitetului, la întocmirea lui trebuie să partici- pe eomisiHe pe probleme ale comi- tetului respectiv. Proiectul de buget întocmit de co- rn tetul de întreprindere, instituție, orășenesc sau raional este supus a- probării adunării generale a mem- brilor de sindicat sau conferinței sindicale. Astfel, el devine expresii voinței totalității membrilor de sin- dio't, o lege pentru aplicarea căreia comitetul sindical respectiv trebuie să depună eforturi susținute. Prevederile din planul de venituri și cheltuieli pe anul 1958 trebuie să contribuie și mai mult la ridicarea nivelului de tr- i material și cultural al oamenilor muncii. Comisia de ve- nituri și cheltuieli tie asigurări so- ciale pentru anul 1958 constituită speria! în cadrul fiecărui comitet de întreprindere, instituție, orășenesc sau raional pentru întocmirea planului, are sArcina să .analizeze execuția planului de venituri șl cheltuieli din 1957 țit ținind zeama de acesta, să întocmească planul de Venituri șl cheltuMi pentru 1958. După în- tocmire. planul de venituri și chel- tuieli se discută împreună cu comi- tetul sindical respectiv și cu comisia de asigurări sociale. Comitetul de întreprindere, instituție, orășenesc sau raional prezintă apoi planul în fața adunării generale a membrilor de sindicat sau a conferinței, ară- tînd modul cum au fost stabilite veniturile și cheltuielile, după care îl supune discuției adunării generale sau conferinței. Pentru ca desfășurarea activității de asigurări sociale să devină o pu- ternică acțiune de masă, trebuie să atragem in această muncă un larg activ obștesc, să determinăm o opi- nie de masă împotriva tuturor acelo- ra care folosesc în mod nejusț fon- durile din bugetele de asigurări so- ciale. Prin îmbunătățirea condițiilor de muncă, prin aplicarea măsurilor de prevenire a îmbolnăvirilor și prin justa acordare a drepturilor de asi- gurări sociale vom contribui la în- tărirea sănătății oamenilor muncii, la întărirea disciplinei în muncă. O mare atenție trebuie acordată și întocmirii planurilor Financiare ale caselor de ajutor reciproc, care con- tribuie în mare măsură la ridicarea nivelului material și cultural ai oa- menilor muncii. La întocmirea planului financiar al caselor de ajutor reciproc pentru anul 1958 trebuie să se aibă tn ve- dere înscrierea de noi membri, în- trucît actualmente numărul membri- lor C.A R. abia depășește 50% din numărul membrilor sindicatului nos- tru. Planul financiar C.A.R trebuie întocmit pe principiul aplicării unui regim sever de economii In ee pri. vește cheltuielile administrativ-gos- podărești. Acest plan va fi întocmit de către comitetul de direcție și va fi supus discuției și aprobării primei adunări generale a membrilor C A R Să desfășurăm o muncă susținută pentru cît mal buna întocmire a bu- getelor financiare, pentru asigurări sociale și pentru casele de ajutor reciproc, să asigurăm executarea lor în cît mai bune conditiuni, contri- buind astfel la ridicarea nivelului de viată ți de munză ai muncitorilor din învățămint ți cultură. ION PETRUSCA șeful «ctiei TeminisfUIlv.financiare șl de asigur8rl sociale ■ C.C. al S.M.I.C. I I I I I i ■ I 5 S I I 3 I 1 . Gramatica i morfologia ți sin- taxa). 2 Lertwi Merari Limba romînă la școlile ca limba de predare a ■riaorităților națiunile (scris) : I. Gramatica (morfologia ți sin- materia claselor VH1—X pentru can- didatii de la cursurile de zi (cu și fără frecventă) ți din materia clase lor VIII—XI pentru candidati' de la cursurile serale (școlile sau secțiile pentru tineretul muncitoresc și șco- lile M.F.A.). după cum urmează : I. Matematica (scris și oral). 1. Algebra : candidatii de la cursu- rile de zi vor fi examinati din ma- teria prevăzută in programele clase- lor a VlILa, a IX-a și a X-a, iar cei de la cursurile serale din materia prevăzută In programele claselor a Vlîf-a, a IX-« a X-a și a XLa. 2. Trigonometrie i candidatii de la cursurile de zi vor fi exam nafi din materia prevăzută în programele cla- selor a IX-a și a X-a, iar cei de la cursurile serale din materia prevă- zută în programele claselor a X-a și a XT-a. 3. Geometrie: candidatii de la cursurile de zi vor fi examinați din materia prevăzută în programele cla- selor a VIILa. a IX-a (fără demon- strația teoremelor) și a- X-a. iar cei de la cursurile serale din materia prevăzută in programele claselor a Vni-a. a IX-a. a X-a r-»-i > strația teoremelor) ți j a: « Se vor avea în vedere .-• ■ fundamentale, fără să se -i-sie pra amănuntelor. II. Fizica: (oral). C?-..;?,.- examinați din următ'*-zj 1. Mecanica: Mițcar«s -er; ’ - niformâ; Mișcarea rr * ew variată fără viteză imtieU; i rea liberă a corpur lor ; L=gLîe Newton; Greutatea corr-ari-x . crul mecanic, puterea ; Uirgra TIT Cbtatta. 1. CMnni margankl i Hidrogenul; Halngen: , Aedul ck>’hidric; Oxige- 3»;; ■ Brs- i-jl de ealf; Aci- da! ; Azctul; Amoniacul; Acxu; atoric; Foșiorul; Acidal fos- tici ; Energia pc**r’ jV , Legea tranformării și conservări, >a procesele mecanice ; Unități d-- — ă- sură; Compunerea forțelor concurente și paralele de acela»; sens im:—u: compunerea) ; Legea lui Pasca. . Le- gea lui Arhimede; Pres unea atmos- ferică. 2. Căldura : Măsurarea cantității de căldură ; Căldura specifica, pute- rea calorică ; Ecuația caforimetrkă ; Echivalentul mecanic a1 caloriei; Le- gea conservării și transformării ener- giei ; Legea Boyle-Mariotte; Legile Gay-Lussac și Charles; Ecuat» ga- zelor perfecte; Mașina cu vapori ; Motorul cu combustie internă. gaze; Electromagnetismul; Inducția electromagnetică , Curentul alterna- tiv ; Dinamul, Motorul electric de curent continuu; Transformatoare; Bobina de inducție. 4. Oscilații și unde. Acustica (tn în- tregime, conform programei). 5. Oscilații și unde electromagnetice (în întregime, conform programei). 6. Optica: Viteza luminii; Re- flecția , Refracția ; Oglinzi și lentile , Aparate optice; Interferența ; Di- fracția ; Rețele optice. Radiațiuni; Spectre; Analiza spectrală . Raze Roentgen ; Fenomene fotoelectrice ; Acțiunile fotochimice ale luminii; Lu- mina ca fenomen ondulatoriu și cuan- tic. 7. Structura atomului și energia nu. cleară (în întregime, conform pro- gramei). 3. Chiaia geaerală -. Legea perio- diciiățh și suienrji periodic al ele- memescr . Structura atomilor ; Diso- ciații electrci că (toate In întregime, conform programei). IV. Istoria Rom iniei (oral). Canei:-:-" vor fi examinati din în- treaga e i Romintei V. Limbi și literatura roenlnl (scris și oral). 1. Gramatica: vocabularul, foneti- ca, n----i->!og-.a și sintaxa (analiză grama’iial; 2 Literatura mină : Cultura și li- teratura rcm:na in secolele al XVU-lea și a) XVllLIea ; Istoriografia romi- nă (Grigore Ureche, M. Costm. I. Ne- culce, D. Cantemrr) ; Școala ardelea- nă ; N. Bâlcescu (Viața și activita- tea, „Istoria Rominilor sub Mihai Vodă Viteazul") ; Gr. Alexandrescu (lirica oatnotică -. „Umbra 1ui Mircea la Cozia"; Fabule: „Ciinele și cățe- lul"); C. Negruzzi („Alexandru Lă- pușneanu") ; V. Alecsadri (poezia : „Peneș Curcanul"', „Concertul in lun- că"; Proza : „Istoria unui ga!bln“ ; Teatru ; „Chirița in provincie") , Al. Odobescu („Mihnea Vodă cel Rău", „Pseudokfnighetikos") ; B P. Hașdeu („Răzvan și Vidra") ; Revista „Con- temporanul" — tribună de luptă a cla- • in învățător cu părul i / nins povestea cu o voie subțire, venită parcă de undeva de departe, din tari- mul amintirilor. despre copi- lul acela firav și cu privirea pătrunzătoare. A venii pe lume In anul 19J4. in țamilia unui munci- tor ceferist din cart.erul Gri- viței. A cunoscut de mic o viață grea plină de nevoi, care a devenit șt mai grea după moartea tatălui său. Copilul acesta purta In el încă de pe atunci o nemaiin- tilnită sete de a cunoaște, d» a învăța. Ca o rază, ca stră- fulgerarea unui gind frumos, o clipă a avut și el impresia că va putea să-șt împlinească visul. A fost trimis la liceu ca bursier. Rămas tn curlnd și fără mamă, a trebuit să re- nunțe la visul de a tnvăfa. Copilul însetat de a cunoaște s-a înhămat la povara traiu- lui de rob al ucenicului. La Atelierele C.F.R. Gara de Nord, Vasile Roaită cu- noaște direct exploatarea ca- pitalistă, Dar tot aici cunoa- ște Vasile Roaită, pentru pri- ma dată, lupta clasei munci- toare împotriva jugului ca- pitalist tot aici află de parti- dul clasei muncitoare, care conducea șt îndruma această luptă. O dată cu anul 1929, econo- mia capitalistă a intrat in- tr-unu din cele mai cumplite crize ale sale. Guvernul serv prea Credincios al bur- gheziei, a început o ofen- sivă criminală împotriva ni- velului de trai al dusei mun- citoare. Vasile Roaită a înțe- les că împotriva unei astfel de situații nu se poute lupta de unul singur fi de aceea fi-a legat întreaga sa viață ți toate nădejdile sale de par- tid. Desfășurlnd o muncă în- suflețită participlnd la toate acțiunile organizației U.T.C., Vasile Roaită a ciftigaf în- crederea tovarășilor săi. deve- nind membru al U.T.C- In 1931, după desființarea Atelierelor București-Nord, Vasile Roaită este transferat, împreună cu alti ucenici, la Grlvița-lncomotlve. Aid parti- cipă ș> mai larg la acțiunile U.7 .C.-ului. sf alătură și mai mult cauzei partidului. Ne-arn obișnuit tă-l oedem pe Vasile bine spus cu mlinile făcind să Roaită. sau mai să ni-l închipuim, ridicate spre cer sune sirena Ce a dus plnă departe, in zilele iui februarie '33, vestea răz- vrătirii ceferiștilor. Ne-am o- bișnuit să-l vedem ca pe un simbol al dtrzeniel, al luptei plnă la ultima picătură de slnge pentru cauza partidu- lui. Ața tl vedem oe Vasile Roaită. ața tl vom păstra întotdeauna în sufletele noa- stre. wilHlllllIlIIIIUWIIIIIIIIIIlinillNllllllllHW^ I I s I î maturitate i sei muncitoare; । Activitatea oe critic literar a lui C. Dobrogeanu-Gherea; M. Eminescu (Viata și activitatea. Poezii: „ letar", deal“. „ Creangă „Povestea .Epigonii", „împărat și pro- ,Scrisoarea III". „Sara pe .Călin", „Luceafărul”); I. („Amintiri din copilărie", lui Harap-Alb") ; I, L. Caragiale („O scrisoare pierdută", „Un pedagog de școală nouă", „Aren. dașul romîn") ; G. Coșbuc (Poezii: „Nunta Zamfirii", „Noapte de vară", „Pașe Hassan", „Doina"); Al. Vla- huță („Unde ni sînt visătorii", „1907“, „Socoteala") . B. Șt. Delavrancea („Hagi Tudose", „Apus de soare") ; Literatura secolului al XX-lea (mate- ria studiată în clasa a X-a). Limba și literatura romină penlru școlile cu limbile de predare ale na- ționalităților conlocuitoare (scris și oral). 1. Gramatica: Vocabularul; Fo- netica ; Morfologia ți sintaxa (ana- liză gramaticală)- 2. Literatura romînă : începuturile gia ți sintaxa (numai sub formă de analiză gramaticală). 2. Lectura (citit, răspuns la între- bări, povestit) din următoarele texte din manualul pentru clasa a X-a: „La Muzeu", „O intimplare din via la lui Gaidar", „Tntllnirea cu Derjavin" de A. S. Pușkin, „Mesagiu în Sibe- ria" de A, S. Pușkin ; „Moartea poe- tului" de M. Lermontov; „Drum de fier" de Nekrasov. Absolventii școlilor și secțiilor se- rale pentru tineretul muncitoresc (M.F.A.) vor fi examinati din același material la gramatică, iar la lectură din următoarele texte: „O intîmpla- re din viața lui Gaidar"; „A. S. Pușkin" (biografie) ; ..fntîlnirea cu Derjavin" de A. S. Puțkin. „Mesagiu în Siberia" de A. S. Pușkin. „M. Lermontov" (biografie). Vil. Limba latină (scris și oral). Numai la școlile și secțiile clasice. Candidați! vor fi examinati la gra- matică din materia studiată istoriografiei în limba romînă ; Cro- nicărrt ; Școala 1 aMblezna ; N. Bal- ceseu (Viata șl activitatea. „Istoria Romînilor snb Mfhai Vodă Viteazul"); Gr. Alexandresctf' („Umbra lui Mircea ia Cozia" . „Clinele și cățelul") ; C. Negruzzi („Alexandru Lăpușnea- nu") ; V. Aîecsandri („Sergentul", „Iarna") ; M Eminescu (Viata și opera, „împărat și prdletar". „Ser - soarea III*. „Freamăt de codru"); I. Creangă („Amintiri din copilărie", „Capra cu trei iezi") . I. L. Cara- giale („O scrisoare pierdută*, „Dom- nul Goeu) ; 1. Slavici („Budulea Tal- chii") . G. Coșbuc („O ser soare de la Muselim Selo", „Noapte de vară*, pămînt") ; Al. Vlahuță „Noi vrem („Socoteala", „1907“) ; Materia stu- diată în clasa a X-a (literatura seco- lului XX). Volumul de cunoștințe la limba șl literatura maternă pentru școlile cu limbile de predare ale naționalităților conlocuitoare va fi comunicat școlilor prin secțiile de învățămint regionale. VI. Limba rusă (oral). 1. Gramatica : Fonetica, morfolo- clasele VIII—X, iar la lectură textele studiate tn clasa a X-a. tn din Anul acesta nu se cere la examenul de maturitate Geografia R.P.R . în- trucît elevii nu au studiat-o în cursul mediu De asemenea, nu se cere la examen materia prevăzută la bazele darwinis- mului. Informație In legătură cu aplicarea in- strucțiunilor Ministerului in. vățămintului și Culturii cu pri- vire la înlăturarea supraincăr. cărți elevilor și cadrelor didac- tice, se precizează că întocmi, rea planului zilnic de lecție este obligatorie pentru toți cei care predau la clasele V-V1I și nu au studii superioare. Mereu aproape de utemiști Cîtă energie creatoare, ctt »pî* rit de sacrificiu, citi dra- goste de muncă se cere pen- tru ca tineretul nostru să poată îndeplini cu cinste sarcina ce-i re- vine, anume aceea de a continua opera începută de vîrstnici: cons- truirea societății socialiste I Organi- zațiile U.T.M. din toate sectoarele muncii sînt chemate să contribuie la educarea și pregătirea tinerilor pentru ca ei să poată prelua și să poată desăvîrși această măreață o- peră. In școli, ca și în alte domenii de activitate, munca organizațiilor U.T.M. se desfășoară sub condu- cerea, îndrumarea și controlul siste- matic al organizațiilor de partid. Este firesc, atunci, ca realizările or- ganizațiilor U.T.M. în ceea ce pri- vește educarea maselor de tineri să depindă în mare măsură de modul cum sînt conduse, îndrumate ți con- trolate de către organizațiile de par. tid. de stilul folosit de acestea în munca lor cu tineretul. In cele ce urmează ne vom opri la cîteva as- pecte ale acestei probleme — stilul adoptat de organizațiile de partid din școli în activitatea lor ou U.T.M.-ul — analizînd din acest punct de ve- dere munca din școala medie nr. 7 „I. L. Caragiale“ din București. De fa început trebuie să spunem că organizația de partid din școală urmează o cale bună în conducerea muncii organizației U.T.M.: nici tu- telare măruntă a organizației, dar nici lipsă de preocupare pentru pro- blemele ei. Linia pe care o urmează în activitatea sa cu U.T.M.-ul porne- ște de la cunoașterea vieții de orga- nizație a școlarilor și se bazează pe o justă apreciere a posibilităților ti- neretului de a rezolva problemele, de a se descurca atunci cînd dă de greu- tăți. Pe scurt, nici subapreciere, nici supraapreciere a posibilităților lui. Organizația de partid este întot- deauna ia curent cu evenimentele petrecute în masa utemiștilor, cu munca de fiecare zi a tineretului, nu atît din referate și dări de seamă, cit din faptul că membrii biroului orga- nizației de bază ca de altfel toți co- muniștii din școală sint mereu pre- zenti în mijlocul elevilor, ajutîndu-i să muncească mai bine. Un exemplu edificator în acest sens este munca desfășurată de co- muniști în perioada alegerilor U.T.M. Biroul organizației de bază a dat sarcină membrilor de partid- diriginti să se ocupe îndeaproape de pregătirea acestei sărbători a ti- RĂSFOIND CAIETELE ELEVILOR Caietele de teme și maculatoarele elevilor îți dau posibilitatea să faci unele observații nu numai cu privire la munca elevilor, ci șf cu privire la munca pedagogi- lor. Tocmai asupra acestui aspect — al muncii învățătorului sau profeso- rului, așa cum se reflectă în caietele elevilor — am vrea să ne oprim de astă dată. Să luăm cîteva exemple. Faptul că majoritatea temelor de gramatică pin caietele elevilor din clasa a IV-a „A" de la școala de 7 ani nr. 97 dih București sînt executate corect, că pînă și cei mai slabi elevi rezolvă cu succes problemele de aritmetică și geometrie date acasă ne arată nu numai că elevii și-au însușit cunoș- tințele predate în lecțiile curente, tkir și că învățătoarea lor, tovarășa’ Elena Popescu, depune o muncă sus- ținută și sistematică. De asemenea, perseverența pe care tovarășa Elena Corlănescu, învățătoare la clasa a IlI-a „A“ de La școala de 7 ani nr. 50, urmărește formarea deprinderilor de scriere corectă a elevilor se oglin- dește în calitatea remarcabilă a scrisului lor sub aspect caligrafic. O impresie favorabilă îți produc și majoritatea caietelor de teme la limba romînă ale elevilor din clasa a Vil-a de la școala de 7 ani nr. 97. Compozițiile multor elevi — înche- gate logic și redactate într-p formă căreia nu i se pot reproșa decît u- nele inadvertențe de exprimare — fi- rești ta copii de această vîrstă — dovedesc preocuparea tovarășei pro- fesoaire Constanța Vlădescu pentru formarea la elevi a deprinderilor de gîndire și exprimare corectă. Bogă- ția de date (din literatură, istorie etc.) pe care elevii o folosesc în com- pozițiile cu caracter de sinteză, pri- ceperea de a plasa datele la locul po- trivit și de a le raporta la tema dată indică un apreciabil grad de maturi- tate a elevilor, rod al unei munci sis- tematice de îndrumare din partea profesorului. Că este eșa stau măr- turie și caietele de notițe ale acestor elevi, din care se poate vedea că fie- care lucrare de proporții mai mari și care impune un efort de sistemati- zare a materialului este precedată de un plan dat în clasă, care-i ajută pe elevi să se orienteze în efectua- rea compozițiilor acasă. Relevăm acest procedeu — chiar dacă el este folosit într-o măsură mai mare sau mai mică de majoritatea învățători- lor și profesorilor — pentru a subli- nia încă o dată importanța sa atît în formarea și consolidarea deprinde- rilor de muncă organizată a elevi- lor, cît și în înlăturarea supraîncăr- cării întocmind cu elevii in clasă un plan — a cărui schițare ne ia doiat cinci minute — ne asigurăm că ei vor putea efectua lucrări bune și, în același timp, îi scutim de un efort (uneori steril, dacă dificultățile de. pășesc posibilitățile) care le răpește mult timp. Toate acestea și încă multe alte aspecte îmbucurătoare pot fi culese răsfoind numai sau exeminînd cu atenție caietele elevilor. Alături cu ele, însă, se oglindesc tot aci și unele lipsuri ale elevilor — lipsuri care, cel puțin în parte, se explică prin greșeli în munca pedagogilor. neretulul, iar dfrlgințli nemembri' de partid au *fost dublați, în același scop, de cîte un profesor comunist. Fără a subaprecia posibilitățile tine- rilor, comuniștii au ajutat atunci fie- care organizație de bază U.T.M. să întocmească dări de seamă com- plete, pătrunse de spirit critic »i au- tocritic, i-au ajutat pe tineri si cu- noască mai bine ce condiții trebuie să îndeplinească viitorii membri ai birourilor U.T.M. pe clase și ai comitetului U.T.M. pe școală, deci să se orienteze asupra unor ute- miști disciplinați, harnici și bine in- formați din punct de vedere politic. Ca urmare, în școala medie nr. 7 au fost aleși în birourile organizațiilor de bază și în comitetul U.T.M. frun- tași la învățătură, școlari discipli- nați și dornici să muncească pe tă- rîm obștesc. Secretara organizației U.T.M. pe școală, Elena Ion, este o tînără harnică, pricepută, cu Ini- țiativă și cu prestigiu între elevi. Așa stînd lucrurile, birou! orjfan>- zației de partid se poate bizui pe ca- drele de conducere ale organi»at*ei U.T.M. din școală, pe puterea lor de influențare a elevilor. El își poate permite să le acorde libertate în a-și alege singuri acțiunile ce trebuie or- ganizate in școală, fără însă ca a- ceasta să excludă intervenția birou- lui organizației de partid atunci cînd, din lipsă de experiență, tinerii nu se orientează îndeajuns de binei Un exemplu: pentru trimestrul II al anului școlar 1957—58. utemiștii pre- văzuseră mai multe acțiuni — foarte necesare de altfel — privind ridicarea nivelului la învățătură și educarea politică a tineretului. Biroul organiza- ției de partid — datorită unei mai mature cunoașteri a situației din școală — a arătat că este necesar ca utemiștii să prevadă tn planul lor de muncă șl inițierea unei puternice ac- țiuni de lichidare a indisciplinei, care are efect negativ asupra învățăturii. El a avut însă grijă să-i lase pe ute- miști să găsească metodele ce aveau să îmbunătățească disciplina In școală. $1 metodele au fost găsite: critica la gazeta de perete și eviden- țierea elevilor cu o comportare bună, demascarea pe loc a celor nedisci- plinați, discutarea lor în adunările generale de organizație, chemarea In fața biroului U.T.M. pe clasă. în fa- ța comitetului U.T.M. pe școală, al- cătuirea unor brigăzi ae ordine for- mate din cei mai buni utemiștl etc. Biroul organizației de partid nu s-a mulțumit numai să se infor- meze asupra mijloacelor prin care Să luăm, de pildă, caietele de te- me ale elevilor din clasa a IH-a „A“ de la școala nr. 50. Ele sint pline de desene artistice: cîte un chenar din arabescuri multicolore pe fiecare pagină, cite o imagine in fruntea fiecărui titlu. Și nu numai Ia unii elevi, ci la toți. Dacă o întrebi pe tovarășa învățătoare Elena Corlă- nescu de rostul acestor desene, îți răspunde că elevii le fac de bună- voie. Sîntem convinși că elevii fac acum desenele de bunăvoie, dar tot atît de convinși slntem că ei și-au format această deprindere pentru că au fost îndrumați și încurajați de către învățătoarea lor. Tovarășa învățătoare nu este de acord că desenele artistice pe caie- tele de teme (și notați că elevii din clasa tovarășei Corlinescu nu au nu- mai caiete de teme la limba romlnă și matematici. Ci și caiete de rezu- mate la istorie, geografie și științe naturale) i-ar supraîncarcă pe elevi, „pentru că — spune dînsa — elevii Ie fac din plăcere". Admitem că e- levilor le face plăcere un asemenea gen de activitate. Dar tot din plă- cere s-ar putea ca elevii să joace fotbal de dimineața și pînă seara. Asta înseamnă că noi trebuie să cul- tivăm și să încurajăm un asemenea exces ? Este de neînțeles cum nici astăzi, după publicarea instrucțiunilor Mi- nisterului învățămintului și Culturii cu privire la înlăturarea supraîncăr- cării, tovarășa învățătoare Corlă- nescu nu a înțeles că trebuie să re- nunțe la acele activități suplimentare care consumă din timpul de învăță- tură și odihnă al elevilor. Unele lipsuri putem constata și în caietele de teme ale elevilor din cla- sa a IV-a „A“ de la școala nr. 97. Ele aparțin, ce-i drept, elevilor, dar lasă să se întrevadă unele lipsuri ale învățătoarei. Faptul că tovarășa învățătoare Elena Popescu, despre ale cărei rezultate frumoase am vor- bit mai sus, corectează uneori caiete- le în grabă, lăsind neîndreptate une- le greșeli, ne arată de ce și elevii, la rindul lor, au unele scăpări (de fond, de exprimare sau de ortogra- fie). Corectarea caietelor de limba ro- mină ale elevilor din clasa a VII-a a aceleiași școli se face cu mai multă grijă. In general, așa cum am arătat la început, din caietele elevilor se poate vedea că tovarășa profe- soară Constanța Vlădescu este un bun pedagog Dar tot aci apar și unele lipsuri ale sale. Astfel, exami- nind maculatoarele, constati că la orele de gramatică majoritatea ele- vilor nu-și notează decît foarte pu- ține lucruri. La lecțiile despre subordonatele circumstanțiale de timp și de cauză, bunăoară, cei mai mulți elevi nu și-au notat decît textul pe baza căruia s-a făcut pre- darea și tema pentru acasă. Deși au subliniat predicatele, parte din ei nu au despărțit frazele în propoziții, nu și-au notat felurile subordonatelor șl nici conjuncțiile sau locuțiunile con- juncționale prin care acestea se in- troduc. Lipsesc, de asemenea. din caietele de notițe definițiile subor- donatelor studiate în lecțiile respec- tive. Se pune întrebarea: la ce-i folo- utemiștii s-au gîndit să ajute școala pentru întărirea disciplinei. El a ur- mărit și urmărește cu consecvență felul cum lucrează organizația deti- neret în acest domeniu. In carnetul tn care membrii biroului organiza- ției de partid notează aproape zilnic constatările lor In legătură cu muti- ca utemiștilor, precum și măsurile luate pentru remedierea lipsurilor, găsim menționat la un moment dat, bunăoară, faptul că artico- lele de la gazetele de perete nu sînt suficient de combative și că s-a stat de vorbă în această ches- tiune ou secretarul organizației U.T.M. pe școală. Mai tîrziu. carne- tul semnalează îndreptarea situației, și pe bună dreptate: articolele au în- ceput să se refere la fapte concrete, la anumifi elevi, stigmatizînd aba- terile de la disciplină. Nu trebuie să credem însă că, la ora actuală, utemiștii au reușit să lichideze abaterile disciplinare. A- cest lucru nici nu ar fi fost po- sibil într-un timp atît de scurt. Dar s-a realizat — deocamdată — un lu- cru bun. $i anume, faptul cit ’sn creat un început de opinii ptiblică în această problemă. Atitudinea șco. larilor față de abaterea de la dis- ciplină a elevului Panaitescu din clasa a VIII-a și față de abaterile altor elevi, care au fost dezaprobați în masă de colegii lor, ilustrează acest început pozitiv. Din cele arătate mai sus reiese că organizația de partid din școala me- die nr. 7 are un sistem bun de lucru cu U.T.M.-ul: ea îi lasă pe tineri să găsească singuri cele mai patrivite soluții pentru problemele ce le stau în față ; tn felul acesta îi ajută să capete o oarecare maturitate tn via- ța lor de organizație; dar îi și spri- jină cu răbdare atunci cînd ei au nevoie de ajutor; de asemenea deosebit de bun este faptul că biroul organizației de partid urmărește pas cu pas munca utemiștilor, căutînd să o cunoască în mod temeinic pen- tru ca să-i poată îndruma. „In toată activitatea noastră — ne-a spus tov. Băcioiu, secretar al organizației de partid din școală — urmărim să sădim încrederea tine- rilor în forțele lor proprii, vrem să-i învățăm să se organizeze singuri, să muncească din ce în ce mai bine". Este, de fapt, ceea cer urmărește școala noastră nouă de la care so- cietatea așteaptă să primească oa- meni însuflețiți de idealuri înalte și capabili să le realizeze. ANA COSMIN sesc elevului niște notițe care nu cu- prind nimic altceva decît textul copiat de pe tablă și specificarea temei? II ajută ele în vreun fel în munca sa de acasă ? Răspunsul tovarășei profesoare — cum că elevii, probabil, nu au cre- zut necesar să-și noteze mai mult pentru că au înțeles'foarte bine lecția din clasă — pe lingă că ocolește în- trebarea, cuprinde un nonsens. Căci putem oare pretinde că elevii au în- țeles lecția din primul moment, îna- inte de a se face analiza textului dictat, adică înainte de a se trece la predarea propriu-zisă a noilor cu- noștințe ? Oricum, pentru a efectua cu succes și cu minimum de efort temele, elevii au nevoie să revadă notițele luate în clasă — notițe care le dau posibilitatea să reconstituie întreaga desfășurare a lecției, cu da- tele și demonstrațiile respective. Controlul sistematic aî caietelor de notițe este o obligație de la care nici un profesor — și cu atît mai puțin cel de limba romînă — nu se poate sustrage. De altfel, de multe ori acest control nu cere decît foarte puțin timp. In cazul dat, era suficient ca tovarășa profesoară să fi trecut din cînd în cind, în de- cursul lecției, printre bănci. Tn felul acesta, ar fi putut observa nu numai că o parte din elevi nu-și notează explicațiile date la lecție, dar și că unii din ei nu-și însemnează nici măcar titlul sau data lecției Examinînd caietele elevilor de la clasele a IV-a ,,A“ și a VII-a de la școala nr. 97 îți poți da seama că temele pentru acasă sînt bine alese și dozate. Nu trebuie să pierdem din vedere, însă, că supraîncărcarea se evită nu numai prin alegerea judici- oasă a temelor, ci prin întreaga ac- tivitate desfășurată de pedagog. 1. AXENTE G 0 M ENTAR11 >■ :_:______ O sugestie adresata Casei de discuri „Electrecord" A existat o vreme cind discurile se editau in țara noastră după criterii exclusiv comerciale. Abundau pe atunci discurile de „mu- zică ușoară". Prea puțină muzică simfonică, aproape de loc muzică de cameră și nici un fel de preocupare față de discul educativ, cu caracter școlar. Astăzi, cind muzica începe să cu. noască o răspindire tot mai largă in școlile de cultură generală, cind s-au înființat școli elementare șl medii de muzică, cind au apărut numeroase școli populare de artă, discul școlar a devenit o necesitate. Ce-ar fi dacă trimestrial ar apărea măcar un disc care să cuprindă lu- crări inserate in programa școlară? Muzică gregoriană, muzica trubaduri- / La școala de 7 ani nr. 110, recent construită de sfatul popular al raionului V. I. Lenin din București. In ora de dictare pe jmiMit PoumizAun i^Wlmg LEGĂTURA CU PRACTICA Lecțiile de fizică predate de profesorul Bogdan Pauliuo la școala medie „Filimon Sîrbu" din Sighet îi înarmează pe elevi nu numai cu cunoștințe teoretice, ci și cu priceperea de a le aplica în viață, în practică. Aceasta se datorește faptului că profesorul își însoțește lecțiile de demons- trații experimentale, de rezolvări de probleme aplicative și execută cu elevii lucrări în cadrul laboratorului, al atelierelor și al cercului „tinerilor fizicieni". Au fost astfel deosebit de interesante și lămuritoare pentru elevi experiențele făcute în clasă cu privi- re la formarea cîmpului magnetic, ac- țiunea reciprocă dintre magneți și cu- renți, efectul caloric al curentului e- lectric, studiul legilor electrolizei, pre- siunea fluidelor, forța absorbantă a unui curent de fluid, repartizare-, sar- cinilor electrice pe suprafața unui conductor, verificarea legii mișcării rectilinii și uniforme, verificarea legi- lor mișcării rectilinii uniform-accele- rate etc., ca și experiențele cu mașina electrostatică, cu morișca și vagonașul hidraulic etc. Pentru a verifica modul în care elevii își însușesc cunoștințele de fi- zică, profesorul le cere să pregătea- scă și să rezolve lucrări practice care apoi sînt demonstrate în fața clasei. . Pentru a nu-i supralncărca pe elevi,. 1 lucrările — una în timp de un an pentru fiecare elev — sînt indicate cu mult timp înainte. La data fixată, în urma unei planificări generale pe clasă, elevul susține lucrarea în fața colegilor lui, iar aceștia o discută, fac observații critice și aduc eventu- ale completări. In cazul cînd elevul a confecționat, pentru susținerea ex- perienței, un aparat nou, el se ocupă în cadrul expunerii și de procesul tehnologic de confecționare a apara- tului. După terminarea discuțiilor profesorul caracterizează pe scurt lu- crarea, o notează în funcție de con- știinciozitatea și priceperea cu care a fost pregătită, apreciind totodată și observațiile altor elevi care au parti- cipat la elucidarea diferitelor proble- me legate de tema respectivă. La repartizarea lucrărilor se ține seama atît de materia predată, cît și de posibilitățile elevilor. Așa. de pildă, elevii clasei a VIII-a au pre- gătit experiențe din mecanică, au confecționat o trusă cu scule, au re- parat presa hidraulică, au confecțio- nat cilindrul lui Pascal și morișca hidraulică. Elevii ol ase i a IX-a au con- fecționat fîn^na arteziană, pendulul Tui Maxwell etc. Elesni clasei a X-a au reparat tablonl oe comandă și aparatul de proiecție, au confecțio- nat un transformator de ridicare, un ampermetru termic, un motoraș elec- tric, un termometru și au electrificat macheta unei case. Foarte interesante sint si lucrările efectuate în cadrul cercului de fizică. Unele din acestea, ca de pildă expe- riențele cu butoiul lui Pascal, căru- cioipl cu reacție, construirea unor a- parate de radiorecepție — au fost pregătite individual. Altele, ca mon- tarea unei sonerii electrice, experien- țe de galvanizare (baia de nichelare, de arămire), instalarea unui telefon, a unui telegraf Morse, construirea unui aparat de radioemisie, demon- strațiile în legătură cu descărcările electrice în gaze rarefiate etc. au lor și melstersingerilor, a contrapunc- tiștllor școlii flamande, piese ale epo- cii renașterii italiene, ale preclasicilor lipsesc total de pe piața. Educația spre muzica simfonică și de cameră se face însă numai trecind prin acest repertoriu, in străinătate s-a ajuns chiar la discuri școlare cu anumită tematică. Pe cînd șl la noi asemenea preocu- pări — și, mai ales, realizări ?... VICOS Pentru că 4 e mai mic decît 10 Să a)ungl profesor nu e lucru ușor. Trebuie să studiezi mult, să-(i însușești multe cunoș- tințe legate de specialitatea pe care ti-ai ales-o, pentru ca după aceea să poți împărtăși aceste cunoștințe elevilor. Conștienti de răspunderea fost pregătite și prezentate de cîte un colectiv de elevi. Pe lingă lucrări de felul acesta „tinerii fizicieni" se ocupă, în cadrul cercului lor, și de discutarea unor chestiuni teoretice de fizică, precum și de rezolvarea diferi- telor probleme. Elevii școlii „Filimon Sîrbu" din Sighet așteaptă întotdeauna cu nerăb- dare vizitele pe care le fac sub con- ducerea profesorului lor de fizică în producție. Asemenea vizite sînt orga- nizate în special după terminarea studierii unui capitol. De exemplu, după terminarea studierii capitolului privitor la alternatoare electrice ele- vii clasei a X-a au vizitat uzina elec- trică, unde un elev care s-a pregătit dinainte a explicat principiile de funcționare a uzinei. Cu ocazia unei vizite făcute la cooperativa de pro- ducție „Unitatea" o elevă a pus în funcțiune grupul electrogen al coope- rativei, iar altă dată, cu prilejul vi- zitei la depoul C.F.R. Sighet, o elevă din clasa a VIII-a a explicat modul de funcționare a locomotivei. Uneori vizitele în întreprinderi sînt necesare pentru că elevii își pregătesc aici lucrările. Bunăoară, e- levul Vasile Gojda și-a susținut lu- crarea „Proprietățile și aplicațiile ra- zelor Rdntgen" în secția de radiolo- gie a Spitalului unificat din Sighet. El a dat explicațiile necesare în le- Cîteva observații referitoare la MANUALELE DE GEOGRAFIE ■ Jganualele noi de geografie repre- /Mr zintd un progres fată de cele anterioare Așa. spre exemplu, manualul de geografie fizică pentru clasa a VIIl-a spre deosebire de manualul vechi, prezintă învelișurile planetei in ordinea lor firească at- mosfera, hidrosfera. litosfera bio- sfera. El cuprinde mai multe exem- ple din gegorajia R.P.R., (ine seama de ultimele cercetări și descoperiri In domeniul geografiei fizice Unele capitole — in special cel privitor la hidrosfera — sint redactate clar și concis, intr-p formă atractivă. Este de asemenea îmbucurător faptul că, pentru prima dată, se face In ma- nual un scurt istoric al geografiei ro- minești și al explorărilor geografice făcute de romini Din păcate, insă, noile manuale de geografie stnt încă destul de în- cărcate In manualul pentru clasa a VIH-a, bunăoară, in special in ca- pitolele privitoare la atmosferă și biosferă sau în cel privitor la carto- grafie, se dau unele cunoștințe ce nu sint numaideclt necesare și ar putea fi indicate doar pentru lectură, precum și unele cunoștințe care ar putea lipsi cu totul din manual Spa- țiul nu ne îngăduie să menționăm aici toate aceste cunoștințe. Mențio- năm numai ci la capitolul privitor la cartografie se dau prea multe a- mănunte privitoare la proiecțiile car- tografice. Găsesc cu totul de prisos pentru elevii clasei a VUI-3 cu- noștințele despre măsurarea sacre- lor, cei mai mulți di-dre noștri țin jaertt la ~ :tz- tea lor și sini ne.:u;i(i cî-i i, salină anumitor impr ii l i li se .--j ?d predea o altă -peciatitâte, -Fior dacă e înrudită cu aceasta. Se pare, Insă, că tov. Nirolae Fu- sea are o altă atitudine decît marea majoritate a colegilor lui. Profesor de științe naturale șt geografie, el exercită acum funcția de director ai școlii de 7 ani din comuna Grădiș- tea, raionul Oltețu, unde predă... franceza. De ce oare disprețuiește tov. Fusea specialitatea lui ? Să vă lămuresc a- ceustă taină din cauza unei dife- rențe de număr. Pentru cu numărul patru este mai mic decît zece șt zece este mai mare decît patru. Predînd franceza, tov. Fusea are zece ore pe săptămînă, pe cind, dacă ar preda geografia, ar avea numai patru ore. Și pentru că zece este mai mare decît patru, tov. director Fusea a preferat să predea g&tură cu emiterea razelor Rdntgen și a expus principiile de funcționare a aparatului. De asemenea eleva Ma- ria Fonta și-a susținut lucrarea „Te- lefonul, centrala telefonică, instalarea telefonului' la centrala de telefoane din oraș și a ajutat în mod efectiv la instalarea unui telefon într-un ma- gazin de stat, iar elevul loan Feier și-a susținut lucrarea „Aplicațiile practice ale motoarelor electrice" la întreprinderea regională „Ilie Pinti- lie“. Vizitele în întreprinderi au contri- buit mult la strîngerea legăturilor dintre elevi pe de o parte și muncitori și tehnicieni pe de altă parte. Elec- tricieni, strungari și mecanici de la uzina electrică, de la întreprinderea regională „Ilie Pintilie", de fa coope- rativa de producție „Unitatea", de'la depoul de locomotive etc. nu și-au precupețit nici timpul liber și nici răbdarea cînd au fost solicitați să dea explicații elevilor. Sprijinit de întregul colectiv de profesori și în primul rînd de direc- ția școlii, avînd ajutorul întreprinde- rilor din oraș, tov. Pauliuc izbutește să obțină rezultate tot mai bune în munca lui, asigurînd un nivel ridicat de pregătire a elevilor la fizică. YVONNE LANYI Sighet fețelor, măsurarea pantelor, cele 4 tabele cu privire la calcu- larea suprafețelor în hm2 și a trapezelor sferice de I, 2, 5 și 10 grade latitudine și longitudine. Lec- ția privitoare la țauna continentala nu e destul de sistematică. S-ar putea evita supraîncărcarea tnlocu- indu-se descrierea regiunilor zo- ogeografice cu descrierea sumară a citorva animale reprezentative, pe continente legate de formațiile ve- getale. Sau. dacă se menține de- scrierea regiunilor zoogeografice, ea trebuie tratată mai sistematic, la nivelul de înțelegere al elevilor. In schimb, sint culese cu litere mărunte (și deci indicate doar ca lectură) unele paragrafe ușor accesi- bile elevilor și de mare însemnătate pentru procesul politehnizării, Astfel cităm paragrafele In care e vorba despre construirea scării de propor- ție numerică și grafică cunosclndu-se distanțele pe harfă și pe teren, cal- cularea distanțelor pe hartă cunos- cindu-se scara de proporție șl dis- tanța p* teren etc. La capitolul ..Me- tode de reprezentări grafice' e-a necesar să fie menționate historio- gr imele. cartogramele și cartodia- gramele. Să luăm un alt exemplu. Noul ma- nual de geografie pentru clasa a franceza — pentru care nu este caii- ficat — iar orele de geografie să le repartizeze unei tinere absolvente de școală medie — de asemenea ne- calificată. Dacă seefia de tnvățămlnt și cul- tură raională ar controla mai îndea- proape situația școlii din Grădiștea, ar găsi aici și alte asemenea încurcături. Ar constata, de pildă, că profesorului de matematică și fi- zică i Se dau ca ore suplimentare ore de desen. Și s-ar mira, poate ca și noi, de faptul că direcția școlii o socoate pe tinăra absolventă de școală medie Maria Stoica atît de polispecialistă, incit i-a încredințat nu numai predarea geografiei la cla- sele a Vl-a și a VII-a, dar și pre- darea fizicii la clasele a Vl-a și a limbii romîne la clasa a V-a, ...Nu mai facem nici un Comenta- riu. Lăsăm secția să-și facă datoria. m. a, Preqâtirî pentru sesiunile regionale ale „lecturilor pedagogice" La „lecturii* pedagogice* din anul 1956, cadrele didactice din regiunea Craiova e-au prezentat ou multe lucrări Intere- sante și valoroase. Aceasta «-a datorat șl faptului că secția de Invățămint a îndrumat cu price- pere acțiunea de studiere și popu? larizare a experienței înaintate.' Asum, în școlile regiunii se des- fășoară noi pregătiri — care au început, de altfel, încă de mult —■> în vederea sesiunii din acest an. Ca urinare a muncii susținute pe care a dus-o secția de tnvățâmînt și cultură pentru mobilizarea ca- drelor didactice la studierea pro- blemelor predării, ale activității educative etc., s-au înscris la se- siunea din acest an peste 200 de învățători și profesori, oa și oa- meni din afara învățămintului. Secția le-a acordat mult ajutor prin consultațiile organizate tn e- tapele de documentare, de strîn- gere a materialului faptic și ela- borare a lucrărilor. De asemenea, au fost luate din timp măsuri în vederea selecționării lucrărilor și a organizării sesiunii regionale. Pină la 20 ianuarie, la secția de Invățămint și cultură a regiunii au sosit 50 de lucrări selecționate de către comisiile de specialitate de la raioane. La 25 ianuarie și-au început activitatea cele 7 comisii de specialitate de la regiune — și anume comisiile de limbă și li- teratură romînă. de istoria, de ma- tematică-fizică-chimie, de științe naturdle-gaografie, comisia pentru clasele I—IV, comisia de învăță- mint preșcolar ți comisia pentru probleme generale. Aprecierea lucrărilor se face ținîndu-se seama de fundamen- tarea lor științifică, de valoarea șl interpretarea materialului faptic, de elementele noi ce le aduce lu- crarea în domeniul respectiv, pre- cum și de forma expunerii. Unele lucrări se restituia pentru a fi Îmbunătățite pe baza observațiilor și indicațiilor date de recenzotll de specialitate. Autorii lucrărilor ce urmează să fie prezentata la sesiunea regio- nală, împreună cu recenzorii, În- tocmesc rezumatele acestor lu- crări, rezumate care vor 11 publi- cate într-o broșură, o dată cu pro- gramul sesiunii, pină la 5 martie. In program se indică, de aseme- nea, ce lucrări vor fi susținute în plenară, precum șt ce lucrări vor fi susținuta în cale șasa secții pe specialități ăle sesiunii. M. T1MOFTE IX-a are la început 23 de pagini de introducere in obiectul geografiei e- conomice, pentru care programa a prevăzut 3 lecții. Dar acesta nu este un curs universitar, introducerea In geografia economică n-ar trebui să ocupe mai mult de 5—6 pagini de text De asemenea, nu e recomanda- bilă predarea geografiei economice pe ramuri In 10 lecții, la începutul manualului, așa cum prevede pro- grama Acestea fiind socotite ca lec- ții de sinteză, ar putea face obiectul citorva ore de recapitulare la sfirși- tul anului școlar. Dacă elevii și-au însușit bine cunoștințele studiate tn cursul anului, nu e nevoie de un nu- măr prea mare de ore pentru sinte- ză Desigur, ar fi bine ca geografia pe ramuri să se studiez» mai pe lărg, dar atunci ar fi necesare nu 10 ore, ci aproximativ 25, și în acest caz ar trebui să se introducă studiul geo- grafiei și In clasa a X-a, astfel ca geografia economică regională să se predea în doi ani. tn clasă a IX-a și In clasa a X-a In acest caz geogra- fia economică pe ramuri s-ar preda tn ultimul trimestru al clasei a X-a. Nu împărtășesc părerile unor pro- fesori de geografie care susțin că este suficient să se predea In ca- drul geografiei regionale numai cîteva țări mai importante. Cred Că • bine să nu se omită nici o țară, pentru ca elevilor să nu le rămtnă necunoscută existența vreunor țări pe harta lumii. Se poate evita ta alt mod supraîncărcarea. Astfel, condițiile fizico-geografice pot ff- tratate sumar, numai oa o simplă caracterizare. De asemertea, la geo- grafia economică nu trebuie enume- rate toate resursele, ci numai cele dominante, caracteristice. In situația actuală, cele 10 lecții de geografie pe ramuri din manual cuprind toate ramurile principale ale geografiei economice. Lipsesc numai cîteva schițe de hărți care să întregească textul și care să ușureze predarea acestor lecții. Tre- buie arătat aici că editura nu a reu- șit să înzestreze manualele de geo- grafie cu o ilustrație reușită; schi- țele de hărți, tn special, sînt prea mici și adesea imbicsite de cerneală, Incit nu pot fi descifrate. In ansamblu — făcînd abstracție de deficiențele arătate tn parte — manualele noi de geografie stnt superioare celor anterioare. Prof GH. TEODORESCU București iwiiiMiiiiiiiiiiiiiiiiiiiitiiiiiiiiiiiiiiiiiiinitiiiiiiiiiiiiiiiniitiiM^ jCESAR 60D0Y URRUTIA vicepreședinte ÎN TARA NOASTRA s La invitația C.C. ai Sindicatu- g lui Muncitorilor din Invățămint = și Cultură, ne-a vizitat țara timp g de 10 zile învățătorul chilian Ce- = sar Godoy Urrutia — vicepreșe- g dinte al F.I.S.E. g Oaspetele a vizitat Muzeul de g artă al R.P.R., Biblioteca Acade- g miei, Expoziția de artă pcpulară, g Muzeul Doftana, Palatul pionieri- £ lor, Clubul muncitorilor din învă- Ițămînt din Capitală, școala ele- mentară de 7 ani nr. 172 din car- tierul muncitoresc Grivița Roșie, școala elementară de 7 ani nr. copii. Chiar și asupra celor care 3 14 și școala medie nr. 4 din Pto- y ești, Orașul Stalin și s Combinatul poligrafic Sinaia, „Casa con- J Scînteil", șantiere pentru 1 strucții de locuințe muncito- = rești, întreprinderi și gospodării ș agricole colective. 3 In timpul acestei vizite Cesar Ș Godoy Urrutia s-a întîlnit la Clu- § bul sindicatului muncitorilor din 3 Invățămint și cultură din Bucu- g rești cu cadre didactice din Capi- = tală și cu activiști ai S.M.LC. La g această intilnire tov. 1. Nister, s președinte al S.M.LC., a vorbit H participantilor despre personalita- S tea și activitatea progresistă a J vicepreședintelui F.I.S.E., Cesar E Godoy Urrutia, iar tov. Elena Bo- log, vicepreședintă a C.C. al g S.M.LC,. a expus probleme pri- = vind organizarea și dezvoltarea = Invățămîntului în R.P.R. A luat a- g poi cuvîntul tov. Cesar Godoy g Urrutia care a prezentat situația = Invățămîntului din Chile șl din a celelalte tar> a!e Americii Latine. In America Latină, muncitorii = împreună cu intelectualitatea pro- și țresistă luptă în prezent pentru = lărgirea și democratizarea învăță- Ș mîntufui $1 ridicarea nivelului g cultural al poporului. Vorbitorul si » arătat că în țările Americii La- fî tine există 70.000.000 de analfa- 3 beți. In Chile 300.000 de copii de ii vîrstă școlară rămîn în fiecare m neșcclirizați. învătămîntul nu a este accesibil decît unei minori- ■ făți formate din reprezentantii U claselor avute șl are un pronunțat § caracter clerical. In felul acesta g cămine in afară de școală un mare R număr de copii. Așa se explică g creșterea continuă a vagabonda- g jului. Numai pe străzile orașului H Santiago vagabondează 20.000 de frecventează școala se resimte in- fluența nefastă a comicsurilor, cinematografului, radioului și presei capitaliste. 1n ta]a acestei situații educatorii, alături de fer- |eie progresiste din America La- tină, luptă pentru îmbunătățirea situației școlii. La cel de al VI- lea Congres al educatorilor din America, care a avut loc in luna ianuarie 1957 la Montevideo, mulți delegati au arătat că cele mai arzătoare probleme ale școlii din țările Americii Latine sînt de- mocratizarea școlii, obligativitatea și gratuitatea invățămîntului pri- mar. cuprinderea unui număr mai mare de tineri în invițămintuf mediu, precum și lichidarea anal- fabetismului. Oaspetele a vorbit apoi cu ad- mirație despre realizările înfăp- tuite in țările de democrație popu- lară in toate domeniile, realizări pe care le-a cunoscut personal în călătoriile sale in aceste țări. In numele învățătorilor și pro- fesorilor din București, prof. Eliza Paveliu a mulțumit oaspetelui pentru expunerea făcută și l-a a- sigurat de simpatia și solidari- tatea cadrelor didactice din țara noastră față de lupta pe care o duc educatorii din America Lati- nă pentru pace și progres social. înainte de a părăsi țara noa- stră. Cesar Godoy Urrutia a vizi- tat C.C. al S.M.LC., unde s-a In- tîlnit cu membrii prezidiului C.C. al S.M.LC. Oaspetele s-a intere- sat de organizarea sindicatului precum și de activitatea social- culturală a cadrelor didactice din țara noastră. După lămuririle date de tov. Ion Nistor, oaspetele a făcut un scurt istoric al luptei pe- dagogilor chilieni pentru demo- cratizarea școlii și pentru organi- zarea lor în lerea acestei posibilitățile turile intre sindicate. In înche- vizite s-au discutat de a dezvolta legă- pedagogii din țara "TW L INVATAMINTW învătămîntul Seminarul internațional s 3 cuiva De 1> Inspector la leihovo. membri al delegație? de învățători •; profesori din R. P. Bulgaria văzuț! de desenatorul nostru Petre Stoenescu. stînga la dreapta: Boian Pei'ov B:»cev inspector în Ministerul Invățămîntului și Culturii; Petrov Vitkov^ky, secția de Invățămint și cultură a regiunii Plovdiv și Gheorghi Diifitrov Fedin directorul școlii de 7 ani din DE VORBA CU OASPEȚI' BULGARI Zilele acestea delegația de cadre didactice d'n învătămîntul su- perior, de culturi generală, pro- fesional și tehnic din R.P. Bulgaria șl-a continuat vizita in țara noastră. Oaspeții bulgari s-au interesat în- deaproape de sistemul de organizare a Invățămîntului In R.P.R. și de ac- tiv-tatea cadrelor didactice. De ase- menea. ej au împărtășit pedagogilor romlni aspecte din munca lor. Vizita a constituit un valoros schimb de experiență Intre pedagogi’ din cele două țări. Am rugat pe cîțiva membri ai de- legației — cadre d'dactice din învă- țămintul de cultură generală — să ne vorbească despre unele probleme actuale ale invățămîntului din R.P. Bulgaria. bine o meserie el să capete șl ate- starea respectivă. — Ne interesează dacă tn școlile din țara dvs. există vreo deosebire între lucrările practice pe oare le e- fectoează fetele și acelea pe care le efectuează bă'CțTf. — La noi nu ex'stă nici o deose- bire de acest fel. fetele fac aceleași să dezvoltăm munca de educare triotică a tineretului școlar. Pentru evitarea supraîncărcării pa- Politehnizarea învâțămîntului lucrări ca și m>te meserii — croitoria, speciale. Noi băie|ii. Cit pentru anu- cum ar avem punem accent pe specificul regiunea In care se îndeplinește astfel și fi — să zicem școli tehnice însă un mare economiei d'n află școala. Se una din sarci- n'le principale trasate de hotărirea partidului și guvernului, care prevede dezvoltarea Invățămîntului politehn’c în strinsă legătură cu nevoile indu- striei locale. legătura intre scoală noastră și pedagogii chilieni. In acest scop a fost redactat un pro- iect de convenție care va fi supus spre aprobare conducerii celor două sindicate. Oaspetele chilian a părăsit tara vineri dimineața, tndreptîndu-se cu avionul spre Budapesta. — Deosebit de actuală ș! de portantă este desigur și tn R.P. gârla, ca și tn țara noastră. Im- Bul- pro- blema pol'tehnizării Invățămîntului. — La noi ne-a răspuns tov. £ ÎNSEMNĂRI BLBLinUHAFICi: A apărut „REVISTA DE PEDAGO- GIE" nr. I. 1938. In cuprins : • • • rRoadele unui an de ac- tivitate tn domeniul științei- pedago- gice. P. Murariu: Contribuția matema- tici' la realizarea Invățămîntului po- lllehn'c. P. Pufan : C’teva observații cu privire la pos'bMttățile de concreti- zare a noț:un:lor de câlre preșcolari. I. Dragu : P. C. Francez tn fruntea lupte: pentru o școală democrată. B. Popescu : Conferința 'nternațio- nală de la Praj-a dedicată lu> J. A. Komensky. G. Kovach : Procedee predice pen- tru predarea noțiunilor de cronolo- gie la clasele V—VII, C. S.: Șed-nța consiliului științific al Institutului de științe pedagog'ce. • • • :PLanu1 tematic al „Revistei de pedagogie" pe anul 1958. L. G.: Se pregătesc sesiunile re- gionale ele „Lecturilor pedagogice". Slmioanca Izidor: Problema edu- cației patr’ot'ce în discuția cadrelor didactice fruntașe din raionul Huedin. Ștefan L’nul: Prima sesiune de comunicări metodice în Invățămîntul profesional șt tehnic. A. Coman : „Făclia saa aprins" de D. Almas. D. Salade: Colecția „Tn ajutorul păr’nților". 1. G. : .Noi lucrări pedagogice. A aoărut „GAZETA MATEMATICA ȘI FIZICA" ser-a A, nr. 12, decem- bre 1957. In cuprins : Gr. C. Molsll : Matematica în R.P R. în anii de democrație popu- lară. Al. Stoenescu : Elemente de calce! pentru racheta și satelitul artii cie A. Rip'anu : O proprietate a miș- cării cardanice. DIMCIO HARIZONOV. d'rectorul li- ceului din Patrie — învățămintul po- litehnic s-a introdus relativ de scurt timp. El a luat însă un mare avînt o dată cu traducerea în viață a sar- cinilor trasate de C.C. al Partidului Comunist Bulgar și Guvernul R. P. Bulgaria prin Hotărirea cu privire la îmbunătățirea invățămîntului de cultură generală. Există in țară 14 școl' experimentale pentru invăță- mlntul politehnic, care se află sub directa îndrumare a ministerului. Acestea au un plan de Invățămint diferit de planul de învățămfnt al celorlalte xol>- Elemente ale Invlțl- mlntului politehnic au fost introduse Ins! in toate școlile. In multe locuri s-au obținut succese frumoase, ca urmare a strădanie- directorilor și cadrelor didactice. Multe școli care nu experimentează oficial învăța- mintul politehnic au depășit școlile experimentale Ministerul dă în a- ceastă privință deplină 1-bertate di- rectorilor de școli de a organiza a- teliere, loturi experimentale și orice alte forme de politehnizare a învă- țlmintului. La școala noastră — liceul d!n Patrie — există cabinete speciale pen- tru fizică, ch'mie. biologie etc. Dis- punem nu numai de uneltele șl ma- șinile obișnuite, care se află în orice atel!er școlar, dar și de un tractor. Despre problema patronării școl'lor dm orașe de către t.itreprinderile In- dustriale. precum și a celor din me- diul sătesc de către stațiunea de mașini și tractoare și gospodăriile agricole de stat ne-a GHEORGHI DIMITROV FEDIN, în- vătător. directorul școlii din leihovo. vorb't tov. de 7 ani E. Rusu : concrete. N. Vădim : S S.M F. d’n Aritmetica Măsurarea $edinfa numerelor vidulu: Con=: Ui'j: 10 noiembrie 1957. Rezultatul concurs-jlg' pentru lucrările de metodica mate- matici' și fizicii. E. Gergely : Sesiunea de Jub:leu d’n Szeged a Societății de matema- tică „Bolyal Janos" din R.P.L'. C. lacob : Colocviul de mecanica fluidelor de la Krynica (Polonie). V. Daimaca: Fenomene cereșt' în luna februarie 1958. Tabla de materii ■ G.M.F. serii ,.A“ pe anul 1957. Probleme rezolvate (Soluțiile pro- blemelor 552). Probleme propuse. Elevii Invata să-l conducă și plice tn practică cunoștințele mecanică. Pe lingă aceasta, elevii din să a- lor de clasele destă- VIII —XI. pe clase și grupe, șaarl și practica in producție la stivunca de mașini și tractoare. în gospodăria agricolă de stat și în întreprinderile industriale din locali- tate. Inginerii ți maiștrii din între- prinderile respective, care conduc practica elevilor. Ii in’țiazl fn tainele diferitelor meserii. După terminarea practic'; tn producție mulți elevi s-au prezentat la examenele din întreprin- deri și au devenit muncforl calificați. Aceasta nu înseamnă Insă că se tinde spre profesionalizare. Politehnizarea este socotiti la noi ca un element de culturi generali și e tratată ca atare. Nu este Insă rlu ca atunc' cind un elev a reușit sl-șl însușească — Legătura dintre școală și între- prindere are o mare importantă so- cială. La noi se țin periodic, la raioane și regiuni, consfătuiri la care participă lucrători din invățămint, activiști de partid și sindicat, repre- zentanți ai organelor puterii de stat. La aceste consfătuiri se discută, sub diferite aspecte, toate problemele le- gate de activitatea școlii. Pe lingă foitul că această legătură are o însemnată influență educativă, ea constituie pentru școli și un pu- ternic sprijin material. De pildă, în- treprinderile ajută invățămîntul în importanta acțiune de politehnizare despre care va vorbea mai înainte colegul meu, prolesorui Harizonov. Din cele 47 de școli ale raionului nostru, bunăoară, 32 au ateliere în- zestrate de întreprinderile care le pa- tronează. In majoritatea cazurilor le- găturile între școli și întreprinderi sînt concretizate și prin contracte și planuri de muncă amănunțite. Elevii școlilor sătești învață pe mașinlîe-unelte ale S.M.T.-urilor cum se efectuează anumite munci agri- cole. A fost o mindrie pentru noi cind anul trecut, la demonstrația de I Mai, au defilat tractoare conduse de elevi. — Vorbeați mal înainte de latura educativă... — Aș vrea să dau un singur exem- plu in legătură cu aceasta. Unitatea de pionieri de la școala la care sint director este membra a gospodărie' agricole colective din comună. Pio- nierii îndeplinesc anumite munci In gospodărie, alături de colectiviști, și primesc remunerația zilelor-muncă efectuate. Activitatea practică tn gos- podărie tl face să prindă dragoste pentru munca în colectiv, să-și dea seama de avantajele ei. De aseme- nea, această activitate face să crească spiritul lor de răspundere. Toate a- cestea ne ajută să obținem succese mari pe drumul educării viitorilor constructori al societății socialiste. — Ce acțiuni se întreprind în tara dvs. — l-am întrebat pe tov. BO1AN PETROV BOICEV, inspector în Ministerul Invățămîntului și Culturii — pentru a se asigura evitarea su- praîncărcării elevilor și cadrelor di- dact'ce ? — Supraîncărcarea constituie șl Ia noi, ca și la dvs. o problemă, șl ea este in discuție încă mal de mult. S au analizat toate cauzele care o determină începînd de la programe și manuale și pină la sarcinile șco- lare și extrașcolare pe care le pri- mesc pedagogii și elevii. Ministerul a elaborat în acest sens noi pro- grame, care sînt supuse prin presă dezbaterii cadrelor didactice. De ase- menea, se studiază la minister îm- bunătățirea muncii de elaborare a manualelor. Pină acum, autorii care voiau să scr>e manuale prezentau propunerile lor unei comisii — con- stituită In acest scop de Ministerul Invățămîntului și Culturii — care a- naliza aceste propuneri. Comisia alegea o singură propunere, după care autorul sau colectivul de autori începea munca dc elaborare sub di- recta îndrumare a consiliului meto- dlco-științific din minister. In mo- mentul de față, ministerul își pro- pune să introducă concursul de ma- nuale. Cea mai mare datorește părerii unor cred că valoarea unui greutate se autori care manual de- pinde de grosimea Iul. Vom căuta ca noile manuale să fie cît mai bune și mai pufin voluminoase. Sistemul de inspecție în încheierea discuției noastre am rugat pe tov. PETROV VITKOVSKY. inspector la secție de învățăminl și cultură a regiunii Plovdiv, să ne vorbească despre organizarea îndru- mării și controlului asupra muncii școlilor. — De curind, tn R.P. Bulgaria sis- temul de inspecție a fost reorganizat. Munca profesorilor care predau la clasele VIII —XI este controlată șl îndrumată acum numai de către In- spectorii secțiilor cultură profesor nu pot din minister. Inspectorii regionale de învătămlnt și pot controla munca unui de aceeași specialitate, dar face asupra acestei făcută numai nister și ea proces-verbal o apreciere oficială munci. Aprecierea este de inspectorul din mi- se exprimă pr;ntr-un și un califlcat’v. In- spectorii regionali controlează munca secțiilor de Invățămint și cultură raionale și a inspectorilor ra'onali. Inspectorii raionali controlează și în- drumă munca profesorilor care pre- dau la clasele V —VII șl a învăță- torilor. Ne-am despărțit de oaspeții bul- gari mulțum'ndu-le pentru Interesan- tele informații asupra problemelor actuale ale învătămîntului din R.P. Bulgarie și l-am as gurat că schim- bul de experiență realizat pe această Conferința penlru învățămin- tul politehnic caro a avut loc nu de mult la Bratislava a însemnat, iară îndoială, înce- putul unei noi etape în colabora- rea dintre pedagogii țărilor so- cialiste pentru rezolvarea unor în- semnate probleme teoretice și prac- tice ale Invățămîntului. Conferința a arătat că Invăță- mîntul politehnic este o preocu- pare comună a țărilor socialiste. Luînd cunoștință de acțiunile în- treprinsa și de problemele care se pun spre rezolvare școlilor și pedagogiloi din fiecare țară so- cialistă, participanții la conferin- ță au înțeles mai limpede că rea- lizarea Invățămîntului politehnic este o problemă care îi privește pe toți și la rezolvarea căreia tre- buie să lucreze împreună. Prin comunicările făcute de de- legații acestor țări, cît și prin re- zoluția adoptată, conferința a luat caracterul unul adevărat congres internațional pentru învățămintul politehnic. Din discuții a rezultai limpede că educația în viitor a tineretului din țările lagărului socialist este legată In momentul de țață de dezvoltarea. întărirea și perfecțio- narea sistemului invățămîntului politehnic. Convinși de acest a- devăr și de necesitatea de a lucra împreună, delegații celor opt țări socialiste care au participat la Conferința de la Bratislava au convenit să nu se despartă înain- te de a uni efortul lor spre a găsi formele șl modalitățile de □ lucra împreună pentiu clarificarea pro- blemelor teoretice și practice ale invățămîntului politehnic. In acest scop, după conferință a avut loc, la Castelul Smolenițe al Academiei de științe a Republi- cii Cehoslovace, o consfătuire a reprezentanților din U.R.S.S. (acad. A. Kalașnikov și A. Șibanov), B.P. Bulgaria (Ivan Pavlov și Dimitri Sredkov Kolev), R.P. Ungară (Botl Istvăn), R. D. Germană (H. Knob- loch și H. Wolfgramm), R. Ceho- slovacă (dr, Gustav Pavlovict, dr. Ludovic Bacosz și dr. Josef Trajer), R.P.F. Iugoslavia (Branko Janicz), R. P. Polonă (Tadeusz Novacki) și R.P. Romînă (Anghel Manolache). La această consfătuire au fosl subliniate succesele obținute în domeniul politehnizării învățămîn- tului. S-a arătat totodată că, fiind la începutul realizării sale, învă- țămintul politehnic intimpină, cum este și tiresc, o serie de greutăți. Pioblemele sale nu sînt încă sufi- cient clarificate De cea mai mare Însemnătate pentru bizuirea aces- tor greutăți este tolosiiea crea- toare a experienței școlii sovie- tice, ca și cunoașterea reciprocă a experienței dobindite in dome- niul politehnizării în toate țările socialiste Legătura strînsă și trainică și sub acest aspect, între țările socialiste, între pedagogii specialiști tn problemele învățâ- mîntului politehnic va ajuta, de- sigur, la obținerea unor noi și mari succese pe acest drum. Pentru a traduce în fapt aceas- tă necesitate a fost adoptată „Re- soluția grupului da inițiativă" (grup format din delegații care au participat la consfătuire). Re- zoluția a prevăzut constituirea u- nei organizatii internaționale pen- tru învătămîntul politehnic, denu- mită „Seminarul International pen- tru învătămîntul politehnic". Scopul și sarcina acestui semi- nar, se spune în rezoluție, este schimbul sistematic de informații și de experiență în domeniul fn- vătămîntului pol tehnic, prin se- siuni anuale ale seminarului cît și pe alte căi (schimb de reviste, cărți, filme didactice etc.). Pentru asigurarea continuității muncii între sesiuni și pentru rezolvarea problemelor organizatorice și ii- nanciare va lua ființă un birou caie să aibă sediul într una tarile lagărului socialist. S-a hotărlt, de asemenea, sesiunile seminarului să se dln ca țină anual, pe rind, în fiecare dintre țările amintite. In tara indica'â pentru desfășurarea seminarului se va constitui un comite! de or- ganizare care va duce la îndepli- nire toate sarcinile legate de or- ganizarea seminarului : elabora- rea programului, anunțarea cu 6 lunt înainte a referatelor și comu- nicărilor, prelucrarea materialelor sesiunii, traducerea și publicarea acestora. Rezoluția prevede ca prima se- siune a acestui seminar să aibă loc în Republica Cehoslovacă — la Praga — la sfirșitul anului 1958 sau la începutul anului 1959. „Grupul de Inițiativă’ s-a adre- sat ministerelor Invățămîntului din țările socialiste solicitindu-le să adere la Seminarul internațional pentru invățămîntul politehnic și să stabilească Instituția pedaao- gică prin care să se asigure le- gătura cu seminarul. Inițiativa aceasta a fost primită cu bucurie în țara noastră. La pro- punerea Ministerului învățăm lu- tului șl Culturii, guvernul a apro- bat această inițiativă șl a hotărlt aderarea R.P B. la Seminarul in- ternațional pentru Invățămîntul politehnic Institutul de știfnfe pe- dagogice a primit sarcina să asi- gure legătura permanentă cu noua organizație internațională șt să tn- dtplinească din această Seminarul învătămîntul obligațiile ce decurg sarcină. International pentru politehnic constituie forma de organizare șl instrumen- tul de acțiune pentru conlucrarea pedagogilor din țările socialisto în vederea atingerii scopului co- mun : educarea multilaterală a tineretului. El va contribui la dez- voltarea învătămîntului în fiecare tară socialistă, la educarea co- munistă a tineretului. Intîlniri'e anuale pe caro le va organica pentru specialiștii în prob'eme'e invățămîntului politehnic, schim- bul de reviste, cărți. filme, in- formații vor ajuta școala și peda- gogii să pășească mai sigur îna- inte pe drumul politehnizării învă- țămîntului. Conf. univ. ANGHEL MANOLACHE In vizită la Sindicat cale va fi, învățătorilor noastră. fără îndoială, fo'os'tor și profesorilor din tara In ziua de 14 februarie a.c., tovară- șii Boian Petrov Boicev și Gheorghi Dimitrov Fedin. membri al delegației de învățători și profesori din R.P. Bulgaria au făcut o vizită la sediul C.C. al S.M I C. Cei doi oaspeți au fost primiți de către tov. /. Nistor, președintele C.C. al S.M.I.C., și Niky Atanasiu, vicepreședinte al C.C. al S.M.I C Oaspeții s-au Interesat de organiza- rea sindicatului nostru și au relatat aspecte din activitatea organelor sin- dicale din instituțiile de tnvățămînt din Bulgaria. AL. I. VLADIMIR o scurti cerere la secția raională de ori de două zile de Insă — VALENTIN SAPUNA (Desen de t. DORU) Mare lucru nu-i, dar chibzuit ca Florentin muzică, de tenor ore — nimic. La chenzină leaji refinute. pentru un om Și mai avea o tenor. De cind a ambele însușiri folos. Cînd avea modulațiile glasului lui INSPECTORUL : — Ce-I asia, flrtate ? Mi.ai adus școala aici ? PROFESORUL : — Păi. măcar să vedeți cum arati I LORENT/N PIȚIGOI era un însușire. Era devenit învățător, i-au fost de mare Florentin Pițigoi se legănau prin toate sălile școlii. Se opreau oamenii in uliță să-l as- culte. Și cine era solistul corului din sat ? Cînd începea Florentin Pi- țigoi: „N-am venit la voi Ia șură, Ano, lugojano...” oftau toate fetele satului de înduio- șare. Cit despre chibzuință, fetele satu- lui oftau și mai avan. Căci rar un om tinăr atit de gospodar ca Flo- rentin Pițigoi. Din indemnizația de instalare și din primele chenzine și-a luat mobilă în rate, radio și un rind nou de haine. Ba, ascul- tind sfatul celor încintafi de vocea lui, și-a cumpărat, pentru a avea ouă proaspete — de băut crude — și o găină. Ouătoare. De aci i s-a tras însă. De fapt, nu atit lui Florentin Pițigoi, cit bie- tei găini. Și nu direct. Dar a fost un concurs de împrejurări tragice. Mai întîi a fost un lucru mărunt. Florentin Pițigoi, avlnd un interes la oraș — trebuia omul să-și facă radiografie la o măsea — a depus invățămint: două zib Radiografia și drumul, renunțat la concediu. A imr-o zi liberă. Așa că resat de cerere, n-a dat-o directorului, n a de concediu. Pe urmă a fost la oraș nu s.a inte- luat-o, n-a lipsit de la Pițigoi, cu toată leafa chivernisită la ban, chestiunea deranja. învoit de director, care se minuna și ei, Florentin Pițigoi se duse la secție, să lămurească Dădu de un inspec- tat nervos; „Fleacuri! .-Ii cerere? .li! hu mă interesează 1 Scurt I". Cu greu, dar se resemnă. Mai tăie din tainul de porumb al găinii. Să mai ciugulească și ea prin curte. Și găina. înțelegătoare, a continuat să-i oui Curind trisd, la o altă chenzină, se pomeni iar dijmuit: cică pentru bilete la un festival raional al coo. perației. — N-am fost și nici nu mă duc! — se frlnse la o notă înaltă vocea lui curată de tenor. La secție Insă de data aceasta era un alt inspec- tor. Unul convingător, li vorbi de necesitatea justei folosiri a timpului liber, de utilitatea ridicării nivelului cultural, de importanta cooperației. Florentin Pițigoi se resemna iar. La festival nu se duse, dor mai tăie un pic din porția găinii. Iar găina, tot înțelegătoare,. Dacă s-ar fi sfîrșit aicil Dar chen- zinele veneau tot scurtate. Nu cu mult. Dar permanent. Pentru o nouă pereche de bilete de festival, pentru absenta la o ședință la secția raio- nală, drept „cotă-parle" pentru o bi- cicletă necesară secției... Pină cînd. la o zi de chenzină, brusc, aceasta nu mai veni de loc. Și nu numai pentru Florentin Piti, goi. Pentru toată școala. Fu ca tn. tr-o zi capricioasă de primăvară tir- zie: întîi se înnourează, picură, pi- atră O’e întregi cite un Pic și. din- tr-o dată, se pornește o ploaie cu clâbuci Iar răspunsul secției — se- nin ca cerul după o asemenea ploaie: — Am intirziat pufin cu statele... De aici se precipitară evenimen- tele. A fost luptă mare. Florentin Pi- țigoi șt altii, cu directorul în frunte, atacau La secția de învățăminl. De la secfla de Invățămint la cea finan. ciară. De la secția financiară la cea de Invățămint. Uși trintite. pumni în mesă, nervi— Găina, săraca, se oua înainte. Flo- rentin Pițigoi mai trecea pe acasă, mai bea un ou să-și dreagă vocea șl o lua de la capăt. Și Intr-un iureș fi- nul, cu tot colectivul școlii, reuși in sfîrșit să pornească pe drumul victo- riei. Evenihtentele, cum am spus, se precipitară. Pe Ungă chenzina buclu- cașă, care ieși, în sfîrșit, ieșiră la iveală și istoriile neplăcute cu reți- nerile, ieșiră din seefie și inspectorii — și cel nervos și cel convingător — ieși in sfîrșit și Florentin Pițigoi de la casierie, cu banii in buzunar. Primul gind — la găina cea înțe- legătoare Primul drum — după un sac de porumb. Un munte de boabe veni lu găina lui Florentin Pițigoi. Dar — ah, capriciile astea I — tocmai acum, cind găina avea mincare din plin, ea începu, nefericita, să se ouă mai rar De unde înainte, chiar iarna, ii oferea lui. Florentin Pițigoi cel pu- țin trei ouă pe săptămlnă, începu să se ouă doar de două ori In acest in- terval. Florentin Pițigoi nu spuse nimic In prima săptămlnă. Tăcu și ''în a doua. Și în a treia. Dar în cea de a patra săptămină. răscolit in cele mai negre amintiri, se năspusti ingrat la biata găină: — Și tu Îmi fac! rețineri ? !? — strigă el exasperat, cu frumoasa-i voce de tenor. Și li suci gitul. Pentru că era o biată găină... Redacția șl administrația: București, Piața Scînteil or. I, Telefon 7.60 10. Tiparul: Comblnalul Poligrafic Casa Scînteil „I. V. Stalin" București, Plata bcînleil. Abonamente: l an — 12.50 lei; 6 luni — 6,25 lei; 3 tuni — 3,12 lei.