Proletari din toate țările, uni(i-vi / Organ al Ministerului Invătămîntului și Culturii și al Comitetului Central al Sindicatului Muncitorilor din Invățămfnt și cultura Anul X, Nr. 457 Vineri 7 februarie 1958 4 pagini 25 bani Pregătirea pentru lecții Voi începe cu o amintire. Pe cînd eram elev, la o oră de limba romînă, profesorul — un suplinitor — ne-a spus că Ni- colae Bălcescu s a născut In 1812. Un coleg care trăgea cu ochiul pe carte l-a corectat în surdină : „1819“, Profesorul se înfurie : — „Cine-a vorbit ?... Cine a vorbit să se scoale In picioare 1“ Elevul se ridică. — „Stai jos, unu 1“ Și-i puse nota unu in catalog. Apoi, pe un ton foarte încurcat, ne lămuri că în carte, pro- babil, s-a strecurat o greșeală, că de fapt data nașterii lui Bălcescu este aceea pe care ne-a spus-o el. Adevărul e cunoscut. Profesorul s-a făcut de rușine. Curind, cazul fu discutat la ora de diriginție. Dirigintele, un om bla- jin, zîmbi trist : — „Cum sinteți voi, elevii. Nu iertati nimic profe- sorului. După voi, profesorul trebuie să știe tot, nu are dreptul să facă nici cea mai mică greșeală". Acesta este adevărul: elevul este convins (bineînțeles pînă la proba contrarie) că profesorul știe tot, că informația sa în specialitate este nelimitată. în realitate, informația profesoru- lui, orlcit de vastă ar fi, are limi- tele sale. De aceea, un profesor conștient nu se prezintă in clasă îna- inte de a fi revăzut materia pentru lecția respectivă, datele ce se leagă de cunoștințele ce le va transmite. Și nu numai atît. fn funcție de ma- terialul ce are de predat, de scopul lecției și de nivelul clasei, el chib- zuiește asupra metodelor și proce- deelor ce le va folosi, asupra ma- terialului didactic pe care-1 va uti- liza. a temelor ce le va da pentru acasă. Problema pregătirii lecției — im- portantă în general — se pune în- oeosebi astăzi, cînd unele categorii de învățători și profesori sint scu- tiți de obligația de a-și întocmi pla- nuri de lecție, cînd, jn același timp, problema evitării supraîncărcării elevilor stă în centrul atenției peda- gogilor. în ce constă această pregătire? Pentru a răspunde la întrebare ne vom referi la o lecție de geografie, cu tema „Acțiunea ghețarilor asu- pra scoarței pămîntului", ținută de tovarășa profesoară Elena 'loader la clasa a V-a „B“ a școlii medii nr. 19 „Ion Creangă" din București. Nu vom face aci o anaiiză amănunțită a lecției. Menționăm doar că lecția a avut un caracter sistematic și u- nitar, că, apelînd continuu la gindi- rea elevilor și folosind material di- dactic adecvat, profesoara a reușit sâ-i facă pe elevi să înțeleagă feno- . menul studiat, astfel incit ei au ple- cat din clasă cu lecția învățată. Elevii au știut să explice fenome- nele prin cauzele ce le determină, iar în expunere au folosit un lim- baj corect. In general, din desfășu- rarea lecției s-a putut vedea că fie- care moment, fiecare element al acesteia fusese bine gîndit, dozat, plasat, astfel încît nimic nu era de prisos. Am discutat în recreație cu tovară- șa profesoară, care mi-a arătat în amănunt cum a pregătit lecția- Pre- gătirea a început eu examinarea pla- nului trimestrial. Revăzînd lecțiile anterioare și cele ce urmau, a sta- bilit locul ce urmează să-l ocupe lec- ția despre acțiunea ghețarilor în an- samblul celorlalte lecții ale capitolu- lui. Studiind programa și manualul, și-a dat seama că predarea îi va lua mai puțin timp decit de obicei. Dea- ceea, ținind seama și de faptul că în curînd elevii vor da lucrarea de con- trol, a rezervat mai mult timp as- cultării, pentru recapitularea cunoș- tințelor din capitolul respectiv. A stabilit apoi materialul didactic pe care-ț va folosi: planiglobul, harta R.P.R., planșe tnfățișînd ghe- țari (de la pol, din zona temperată și din zona ecuatorială) și urme de ghețari (morene și lacuri glaciale). A precizat momentele în care va fo- losi materialul didactic. După aceas- ta. a meditat asupra metodelor și procedeelor adecvate pentru fiecare verigă a lecției, a stabilit elementele esențiale asupra cărora se va opri în fixare, a stabilit elevii pe care-i va asculta. In ceea ce privește te- mele pentru acasă, tovarășa profe- soară a apreciat că nu este cazul să dea o temă scrisă (schema for- mării morenelor urmînd să fie dată pe tablă și reprodusă de elevi pe maculator, nu avea sens să mai fie copiată pe caietul de hărți). S-a gîn- dit să le ceară, în schimb, să ci- tească din manual lecțiile despre formarea și acțiunea ghețarilor, a- mîndouă fiind strîns legate între ele și de dimensiuni mici. Pentru a se asigura că elevii au înțeles și știu să Interpreteze fenomenul, și-a pro- pus să le ceară de asemenea să ex- plice fotografiile existente fn ma- nual la lecția curentă. Astfel tovarășa profesoară Elena Toader a pregătit și a ținut o lec- ție bună fără să întocmească un plan scris, deoarece specificul lecției respective nu-i impunea acest lucru. Ori de cite ori, însă, lecția Implică dificultăți, își întocmește o schiță. Transpunerea în scris a planului gîndit o ajută, în asemenea împre- jurări, să-și organizeze mai bine ideile. Pregătind și organizînd din timp materialul, meditînd asupra întregii desfășurări a lecției, tovarășa pro- fesoară s-a asigurat nu numai de însușirea cunoștințelor de către elevi, ci și de evitarea supraîncărcării lor. Procedee juste folosește și tova- rășa Maria lordăchescu, învățătoare la clasa l-a „B“ de la școala de 7 ani nr. 50. S-ar părea că problema supra- încărcării elevilor și a pregătirii lec- țiilor se pune mai puțin la clasele I—IV. In realitate, orice lecție ne- pregătită — indiferent de clasă — duce la supraîncărcarea elevilor, prin efortul suplimentar pe care îl impune acestora pentru învățarea lecțiilor și efectuarea temelor date acasă. Dacă la aceste clase, dat fiind vo- lumul redus de cunoștințe, învăță- torul are nevoie de mai puțin timp pentru rememorarea lor, în schimb alegetea metodelor și procedeelor, a exemplelor, exercițiilor și probleme- lor îi cere o foarte atentă și te- meinică pregătire prealabilă. De aceea, tovarășa Maria lordăchescu, deși lucrează de 27 de ani în In- vățămînt, își întocmește, ori dz cîte ori simte nevoia, planuri de lecție. Astfel, la o dictare mixtă — care urmărea consolidarea cunoștințelor asupra grupurilor de litere ce, ci, ge. gi, etc. și formarea deprinderii ele- vilor de a închega logic cuvintele în propoziții — tovarășa lordăchescu și-a notat exemplele ce le va folosi, metodele și procedeele de lucru, a stabilit dinainte temele ce le va da pentru acasă. în cazul povestirii după imagini pe tema „Toată lumea muncește", tovarășa învățătoare, dîndu-și seamă de dificultatea aces- tei teme pentru elevii din clasa întîia, a pregătit un bogat material ilustrativ și a întocmit un plan de lecție în care a stabilit drumul ce-l va urma de la intuirea imaginilor la închegarea unor povestiri, pentru a ajunge la ideea cuprinsă în temă. In ce măsură, însă, pregătirea u- nor asemenea lecții influențează a- supra timpului și calității muncii in- dependente a elevilor ? Legătura în acest caz este mai puțin evidentă, dar nu șl mai puțin importantă. In primul rînd, o lecție' bine pregătită și realizată ti va ajuta pe elevi să rezolve cu mai multă ușurință și cu mai mult succes temele date pentru atașă (formarea unui număr de pro- poziții care să cuprindă grupurile de sunete respective — în cazul pri- mei lecții din cele la care ne-am re- ferit — înjghebarea unei povestiri pe o temă de muncă — pentru cazul celei de-a doua). Dar efectul unor lecții care contri- buie Ia formarea de deprinderi nu se oprește aci. El se pre'ungește, in- I. AXENTE (Continuare In pag- 3) ȘEDINȚA PREZIDIULUI C. C. AL S. M. I. C. b ziua da S fabruarie a avut loc ședința Prezidiului Comitetului Central al Sindicatului Muncitorilor din Invâțâmint șl Culturâ. Prezidiul a analizat munca biroului Juridic din cadrul Sindicatu- lui, oprlndu-ze cu deosebire asupra felului cum au fost rezolvate cere- rile șl sezisârlle oamenilor munciL Dezbaterile au dus la stabilirea unor masuri menite iâ Imbunatâțeascd pe viitor activitatea biroului Juridic. In continuarea ședinței. Prezidiul a luat In discuție rezultatele obținute In urma experimentării sistemului Imbundtâțlt de salarizare In întreprinderile poligrafic» șl a stabilit concluziile ce se Impun pe baza experimentării. In acest număr: • DIN ACTIVITATEA ORGANELOR SINDICALE (Uri * comitet care și-a uitat angajamentele — Ce a arătat darea de seamă — La școala din Săcelu). • PENTRU ÎNTĂRIREA EDUCAȚIEI PATRIOTICE • STUDIIND ÎNVĂȚĂTURĂ MARXIST-LENINISTA (Din experiența organizației de bază de la școala medie nr. 15 București). • CE ARATA NOTELE DIN CATALOG. • PEDAGOGII DISCUTA APLICAREA INSTRUCȚIU- NILOR MINISTERULUI. • UN FRONT PUTERNIC: REPUBLICA ARABA U- NITA. • LA CONGRESUL SINDICATULUI PEDAGOGILOR MAGHIARI. • LOGICA FANTEZIEI (130 de ani de la nașterea Iul Jules Verne). La orele de lucru manual Elevele școlii medii „Gh. La zăr" din București vin cu bucurie la orele de lucru manual, unde își însușesc numeroase deprinderi pra etice folositoare. Ele învață aici să coasă, să împletească, să brodeze. lată-le lucrlnd cusături cu motive naționale, pe care le îndrăgesc îndeosebi. ÎN ÎNTÎNPINAREA •I V Candidați din regiunea Constanța rovarășa ELENA F1RVAN este învățătoare la școala din Ilganii de Jos, comuna Ada Marinescu, raionul Tulcea. De aproape zece ani se ocupă ea de instruirea și educarea copiilor din sat. Toți îl sînt elevi, căci lucrează cu toate cele 4 claie. Con- știinciozitatea ei, dragostea pentru co- pii, interesul pe care-l arată pentru ca toți să capete cit mai bogate și mat temeinice cunoștințe i-au ciștigat res- pectul și stima tuturor locuitorilor satului. Dar țăranii muncitori din llgani rt sînt recunoscători și pentru altceva: veșnic în mijlocul lor, tovarășa Elena Pîrvan le-a arătat multora drumul spre gospodăria colectivă. Acum doi ani au ales-o deputată în sfatul comunal și ea nu le-a în- șelat așteptările : s-a ocupat intens de închegarea echipei artisticei a prezen- tat în dese rlnduri, în conferințele ți- nute în fața maselor, probleme intă. resante, care au lărgit orizontul cul- tural al țăranilor, s-a preocupat de so- luționarea nevoilor satului. Cînd a fost decorată cu Medalia muncii, s-au bucurat toți. Cinstirea ce se fă- cuse învățătoarei era și cinstirea lor Anul acesta au propus-o din nou, drept candidată pentru sfatul popula- regional, convinși; că învățătoarea lor u va ajuta cu aceeași căldură să în- făptuiască noi realizări. Pe tovarășa EMILIA STOIAN o cunosc aproape toți cetățenii Cerna- vodei. Din mijlocul lor a pornit la învățătură. Azi este profesoară de- geografie și directoare adjunctă a școlii medii din oraș. Pentru munca ei rodnică, pentru bu- nele rezultate obținute în școală și pe lărim obștesc a fost distinsă cu titlul de „profesor fruntaș", iar cu prilejul aniversării a zece ani de la instaura- rea republicii a fost decorată cu Me- dalia muncii. Acum doi ani, cernavodenii au a- les-o deputată în sfatul popular al o- rașului. S-a afirmat de la început ca o organizatoare pricepută a muncii fe- meilor din localitate. Aceasta a făcut ca mai tîrziu să fie aleasă membră a comitetului executiv al sfatului popu- lar și apoi ca vicepreședintă a aces- tuia. Prin exemplul ei personal a reu- șit să mobilizeze femeile în acțiunile întreprinse de comitetul executiv pen- tru înfrumusețarea orașului, acțiuni al căror rezultat a făcut ca Cernavoda să fie declarat oraș fruntaș pe țară în această privință. Așa se explică faptul că pentru alegerile din 2 martie tovarășa Emilia Stoian a fost propusă cu toată încre- derea drept candidată pentru sfatul popular raional Medgidia. ION LUNCU, directorul școlii de 7 ani din Sudiți, este recunoscut de toți cetățenii din sal ca unul din bunii gospodari ai comunei. Feciorul unui țăran sărac de aici, s-a întors acum 22 de ani ca învățător la școala unde deprinsese odinioară buchiilg abece- darului. Șl oamenii sînt mîndri de a- cest vrednic fiu al satului lor, care ca membru în comitetul executiv al sfa- tului comunal se află în fruntea tutu- ror acțiunilor gospodărești. Mulți ță- rani muncitori a atras tovarășul Lun- gu în gospodăria colectivă. Iar cadrele didactice îl prețuiesc pen- tru că le îndrumează cu pricepere ac- tivitatea din școală și din afara școli:. Sub conducerea lui, școala de 1 ani din Sudiți a devenit fruntașă în ra- ionul Fetești. Încă în 1954 tov. Ion Lungu a fost decorat cu Medalia muncii. Pentru priceperea lui, pentru dra- gostea lui de muncă, pentru atașamen- tul față de oameni, colectiviștii și cadrele didactice din Sudiți l-au pro- pus din nou candidat pentru sfatul popular al comunei. Comuna Topalu din raionul Hirșova are una din cele mai bogate gospodă- rii colective. Numeroși țărani munci- tori din împrejurimi au venit adesea aici să se. convingă de viața îmbelșu- gată a colectiviștilor topoleni. Prin- tre cei mai activi propagandiști pen- tru colectivizare s-a numărat întot- deauna și directorul școlii de 7 ani, învățătorul ION BALMUȘ. Nu odată a demonstrat el țăranilor că munca în gospodăria colectivă este deosebit de rodnică și duce spre tot mai nuire belșug. La organizarea expozițiilor comparative de ia căminul cultural, la activitatea fructuoasă a bibliotecii, la închegarea echipei artistice tov. Balmuș și-a adus adesea contribuția, alrăgind tot mai mulți țărani munci- tori în activitatea culturală. tar școala, cu pricepere îndrumată, este și ea fruntașă pe raion. De aceea l-au propus topolenii drept candidat, de aceea sînt convinși că munca lui îl na ajuta să facă din ca- muna lor o localitate și mai înflori- toare. ION BĂDICA Constanta Scurta cronica electorala r* INDURILE ACESTEA s-au in- chegat dintr-o întimplare, a- * ' cest bun prieten al reporteru- lui. Călătoream zilele trecute într-un compartiment de clasa a Il-a, auînd tovarăși de drum doi bărbați strașnic incotoșmănați. Ningea lin; urmă- ream cu toții jocul măiestrit al fulgi- lor. Apoi, unul a prins să citească ; celălalt dormita. Era o liniște de- plină. Deodată răsună o voce: — Hei. frate, auzi ? Pe Elena Tăbăcaru, învățătoarea noastră, au propus-o deputată. — Aha ! Bună treabă. Privii și eu ziarul pe care-l citea cel de lingă mine și văzui fotografia unei tinere in mijlocul unei clase pline de prichindei. Intrlnd in vorbă cu vecinul meu, am înțeles că tină- ra învățătoare din comuna Aîihăilești, raionul Mizil, a fost propusă pe bună dreptate drept candidată. De abia sosită in comună, Elena Tăbăcaru s-a făcut iubită de oameni, a devenit un prieten și sfătuitor al fiecăruia. Țt-e mai mare dragul să vezi copiii educați de ea. Dar nu numai cu învățătoare s-a remar- cat Elena Tăbăcaru : ea se află tot- deauna alături de săteni și în acțiu- nile obștești. /Ișa am intrat în temă... Ajuns la Ploești am făcut primul drum, prin orașul inveșmintat în haină albă, spre -sfatul popular. — Candidați din rindul cadrelor didactice? Avem. Și încă mulți — primii. răspuns la întrebare. Și. intr-adevăr, mulți învățători și profesori au fost propuși drept candidați pentru alegerile de la 2 martie- lat-o, de pildă, pe Dina Voichin, directoarea școlii medii nr. 4 și vicepreședinte al Comitetului regional de luptă pentru pace. Nu- mele ei este bine cunoscut ploește- nilor, care au propus-o acum pentru a treia oară drept candidat in ale- gerile de deputați pentru sfaturile populare. Ca și tovarășa Voichin, profesorul Dumitru lonescu, Olim- pia lavolschi, directoarea școlii me- dii nr. 2, sau Aurelia Voinea-Geor- gescu de la școala de 7 ani nr. 12 sînt acum propuși din nou candidați, drept recunoaștere a muncii lor neobosite- Și alte cadre didactice se numără printre candidații propuși de cetă- țenii din raionul Ploești: Gh. Co- coș, directorul școlii din comuna Aricești, Marin Mihail, învățător în comuna Timoșu, Maria Moșoiu, în- vățătoare în comuna Strejnic etc., oameni harnici, prețuiți de locuitori. Toate acestea — scurtă cronică e- lectorală ploeșteană — culese re- portericește și prezentate sumar, sînt doar o mică mențiune pentru munca harnică obștească a cadrelor didactice din orașul petrolului romî- nesc- H. ȘAICU țllllimillIIIIIIIIIIIIIIIUIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIHIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIlllllllllllllllim 1 = fi i I I I I Ne vizitează DELEGAȚIA DE MEMBRI Al CORPULUI DIDACTIC DIN R.P. BULGARIA Cu prilejul Im 10 ani de la Tratatului de împlinirii semnarea prietenie. colaborare și asistență mu- tuală dintre R. P. Romînă și R. P. Bulgaria, luni dimineața a sosit în Capitală o delegație de cadre didactice din învățămintul superior, de cultură generală, profesional șl tehnic din R. P. Bulgaria. Delegația este condusă de prof. univ. loachim Ivanov fa- chimov. Luni la amiază, membrii dele- gației au avut la Ministerul fn- vătămîntului și Culturii o între- vedere cu tovarășii Constantin Nicuță șl Constantin Prlsnea. ad- juncți al ministrului Invățămîn- tului șl Culturii, C. lonescu Bu- jor și Petre Drăgoiescu, directori generali, și alți funcționari din Ministerul Invățămintului și Cul- turii. Discuțiile purtate s-au des- fășurat Intr-o atmosferă cordială. De asemenea, membrii delegației au vizitat unități de invățămînt și cultură din Capitală, printre care școala medie nr. 11 „Dlml- trie Cantemir", Institutul de științe pedagogice. Institutul de perfecționare a cadrelor di- dactlce, școala cu limba de pre- dare bulgari. Casa de culturi a studenților „Grigore Preoteasa", școala nr 4 Galvani Tei, Muzeul de arti ai R. P. R., Muzeul de istorie a P.M-R., Institutul po- litehnic, Institutul agronomic „Nicolae Bălcescu** etc. Astăzi la ora 18 la „Casa Uni- versitarilor** oaspeții bulgari se vor intllni cu cadre didactice din București. In continuarea vizitei, delegația de cadre didactice din R. P. Bul- garia va întreprinde o călătorie “ la Sinaia, Orașul Stalln, in țari Iași și Brăila. C. GODOT URRUT1A vicepreședinte al F.l.S.E. La invitația Comitetului Cen- tral al Sindicatului Muncitorilor din Invățămint ți Cultură miercuri 5 februarie a sosit in Capitală Cesar Godoy Urrutia, învățător din Chile, vicepreședln- te al FISE. Timp de 10 lian va vizita zile oaspetele chl- școli șl internate din Capitală și din provincie, case de odihnă, cluburi ale ca. drelor didactice etc. șl se va in- forma asupra activității organi- zațiilor sindicale din invlțămint. FjtiiiiiiiiiitiiiiiBiiMtJiiMiiiiiiinJiiiiiiiiiiHiiiiiiinNiiiiiiiiiiiiiiiit^ I I £ i î I ALEGERILOR Tot mai multe școli în Țara Moților B1STRA e o comună frumoasă din mima Țării Moților. O comună trezită la viață în anii regimului nostru democrat- popular. Găsești aici un dispensar medical, difuzoare în peste 300 case și multe altele. Mîndria bistrenilor, insă, o constituie școala cea nouă, școala cu etaj. Școală cu etaj la Bistra I Acesta-i un lucru pe care moții nici nu l-au visat fn trecutul lor Întunecat, cînd pribegeau prin țară cu fluiere și ciubere. De altfel, în „Țara Moți- lor" erau pe atunci doar citeva școli, și acelea numai de patru ani. La acele școli aveau acces mai cu seamă fiii exploatatorilor de aur și de păduri, ai primarilor și notarilor, îmbogățiți pe spinarea moților neș- tiutori de carte. Astăzi, însă, la Bistra este o școa- la mare, înzestrată și cu internat pentru copiii de moți. O altă școală ș-a construit în satul Gîrde, iar în acest an se va mai construi una la 6 km de Bistra, în satul Hu- dricești, pitit tocmai sub muntele Balomireasa. O școală mîndră s-a construit și în comuna Sohodol, iar alta s-a ridicat, prin autoimpuncre, în satul Corna. In total, în raionul moțesc Cîm- peni funcționează azi 98 școli de patru ani, 18 școli de 7 ani, 2 școli medii și o secție pedagogică. La a- ceste școli — unde predau peste 430 de profesori și învățători — sînt înscriși 7.555 copii ai mineri- lor și ai țăranilor moți. Mulți ab- solvenți ai școlilor medii studiază în învățămîntul superior, pregătin- du-se să devină ingineri, profesori, medici. Localurile școlilor sînt bine în- treținute. La școala pedagogică din Abrud, de pildă, ca și la casa de copii din același oraș, s-au efectuat reparații însemnate. Totodată, anul trecut s-a procurat mobilier șco- lar în valoare de 272.369 lei și ma- terial didactic în sumă de 124.000 lei. In bugetul din acest an al sfa- tului popular al raionului Cimpeni a fost înscrisă suma de 17 milioane lei pentru acțiuni social-culturale, dintre care o bună parte pentru ne- voile învățămîntului. Prin grija comitetului executiv al sfatului popular raional Cîmpeni și a secției sale de învățămfnt și cul- tură, elevilor li se asigură condiții bune de studiu și de trai. 810 elevi primesc burse, iar alți numeroși elevi sînt cazați și primesc masa la cele 20 de internate ale școlilor medii și de 7 ani din acest raion. O largă dezvoltare a luat și fn- vățămîntul preșcolar. Dacă în anul 1948 existau în tot raionul Cîmpeni 4 grădinițe cu 4 educatoare și 155. copii, azi numărul grădinițelor a a-, juns la 17, al educatoarelor la 27, iar al copiilor Înscriși la 650. in trecut tn raion se numărau aproape 10.000 de analfabeți. Astăzi ei știu sa scrie și să citească. Lu- mina cărții pătrunde tot mai mult în satele moțești. Iar răspînditorii culturii noi, socialiste, sînt cadrele didactice. Din rîndurile lor au. fost propuși acum noi candidați ai F.D.P. îți alegerile de deputați pentru sfa- turile populare. Alături de ceilalți candidați, învățătorii și profesorii din Țara Moților se străduiesc Să răspundă cu cinste încrederii pe care le-o arată oamenii muncii. M. S. Noui ,coall din Bistra DE LAMINISTERUL INVÂȚAMÎNTULUI Șl CULTURII Pentru întărirea educației patriotice De curînd, Ministerul Invăță- mîntuiui și Culturii și Comi- , tetul Central al Uniunii Tine- retului Muncitor au elaborat un ma- terial menit să vină în ajutorul ca- drelor didactice și al organizațiilor U.T.M. și de pionieri în ceea ce pri- vește întărirea muncii pe care o des- fășoară acestea pentru educarea pa- triotică a elevilor. Educație patriotică a elevilor — se subliniază în acest material — ur- mărește să cultive dragostea fier- binte fată de patrie, mîndria pentru trecutul de luptă al poporului pentru libertate și independentă, pentru marile realizări obținute de masele muncitoare din tara noastră, în frun- te cu Partidul Muncitoresc Romîn, în opera de construire a socialismu- lui. Educația patriotică urmărește cultivarea spiritului de abnegație al elevilor, întărirea hotărîrii lor de a apăra cuceririle poporului, dezvol- tarea sentimentului de frăție între poporul romîn și naționalitățile con- locuitoare, a sentimentului de frălie și dragoste pentru Uniunea Sovie- tică și popoarele care construiesc socialismul, a solidarității cu oame- nii muncii din toate țările. De ase- menea, prin educa(ia patriotică se urmărește sădirea în inimile și conș- tiința tineretului a hotărîrii înflăcă- rate și combative de a munci pentru înflorirea patriei și construirea so- cialismului, înfruntând cu curaj ori- ce greutăți. In școpul realizării și întăririi edu- cației patriotice în rindurile tinere- tului nostru școlar se indică luarea următoarelor măsuri: Pentru dezvoltarea dragostei ele- vilor față de locul natal și de me- diul înconjurător — prima etapă in cunoașterea patriei, a trecutului și a realizărilor actuale ob(inute de po- porul nostru — educatoarele, in- vătătorii și profesorii vor organiza cu prilejul orelor de curs, la clasele mici și la grupele mari de preșco- lari, lecții despre ulița, strada, car- tierul, satul și orașul în care tră- iesc copiii. Li se vor face cunoscute copiilor monumentele, locurile, in- stituțiile și întreprinderile importan- te, transformările care au avut loc, prin efortul oamenilor muncii, în special în timpul regimului demo- crat-populaț, li se va vorbi despie oamenii de, seamă care s-au ridicat din satul, cartierul, orașul sau re- giunea lor. După astfel de expuneri, cadrele didactice, în colaborare cu organizațiile de pionieri și U. T. M., vor organiza vizite la locurile des- pre care s a vorbit în lecții. Odată cunoscute elementele de istorie lo- cala, li se vor da treptat elevilor cu- noșliuțe despre raion, regiune, pa- trie. jk ! >, In cadrul-lecțiilor pe care le pre- dau la diferite obiecta, in cadrul di- verselor expuieri pe care le fac in fața ălevilofi precum și cu orice pri- lej potrivit pentru aceasta. învățăto- rii și profesorii vor lămuri ele- i’or noțiunile de patrie și patriotism, in funcție de vîrsta și paterei lor de înțelegere. Cu elevii din clasele mai mari se vor organiza, in cadrul con- cursului „Să ne. cunoaștem ținutul natal", excursii în cuprinsul raionu- lui, regiunii și in diferite locuri din tară, spre a cunoaște și înțelege frumusețile patriei, monumentele de seamă caie vorbesc despre trecutul ei eroic, creațiile populare ș> marile realizări obținute de poporul liber, condus de partidul clasei munci- toare. In cadrul cercurilor pe obiecte (li- fergr, istoric, geografic, de tineri naturaliști etc.) se va organiza cu- legerea de material folcloristic, de obiecte istorice și de artă, de mate- rial care reprezintă flora, fauna și structura geologică a ținutului, se vor aduna amintiri despre oamenii de seamă și eroii care au trăit în localitate, documente privind luptele muncitorești. Aceste materiale vor fi folosite pentru organizarea sau îmbogățirea muzeelor școlare și a muzeelor raionale. De asemenea, cu ajutorul elevilor mai mari se vor strînge materiale documentare nece- sare în vederea elaborării unor mo- nografii privind trecutul și dezvolta- rea satului, cartierului. orașului, precum și cronici și anuare privind activitatea școlii. Organizațiile U.T.M. șl de pionieri și cadrele didactice vor organiza acțiuni de folos obștesc în cadrul școlii șl localității respective, pen- tru îngrijirea și amenajarea parcurilor, a monumentelor culturii materiale, a monumentelor eroilor, pentru ajutorarea gospodăriilor agri- cole colective și de stat la întreți- nerea și îngrijirea culturilor, la strîngerea recoltelor etc. Secțiile de învățămint și cultuiă șl comitetele regionale U. T. M. vor organiza pentru elevii din învăță- mîntul mediu și pedagogic cit mal multe tabere în cadrul G A. S. și GA.C., pentru punerea în practică i cunoștințelor de științele naturale. Sc va extinde în toare orașe'e șl raioanele inițiativa utemiștilor din comuna Vladimir privind păstrarea și îngrijirea monumentelor de către elevi și pionieri. Cadrele didactice și Instructorii superiori de pionieri vor organiza prezentarea în colective de elevi (la orele educative, în simpozioane, șe- zători) a unor lucrări consacrate trecutului de luptă aj poporului, muncii eroice pentru construirea so- cialismului, figurilor de seamă aie luptei pentru libertate și indepen- dență. ale luptei revoluționare a co- muniștilor și uteciștilor în ilegali- tate, ale culturii și științei romînești, vor înfățișa viața oamenilor poli- tici. de știință și artă și contribuția adusă de aceștia la progresul pa- triei și ta ridicarea prestigiului țării noastre pe arena internațională. Pentru a stimula preocuparea șl Interesul elevilor față de cunoaște- rea patriei, temele legate de trecutul de luptă al acesteia, de frumuselile și bogățiile ei, de lupta eroică a po- porului pentru libertate și indepen- dentă v.or fi tratate în cadrul con- cursurilor literare ee se organ'zeă- ză cu elevii. De asemenea, se v* extinde pe școli și pe clase con- cursul „Drumeții veseli". Pentru a păstra mereu vie în memoria elevi- lor amintirea figurilor și faptelor eroice ale tineretului comunist din țara noastră și pentru a educa pio- nierii și utemiștii în spiritul tradi- țiilor revoluționare ale Uniunii Ti- neretului Comunist, în cadrul școli- lor medii , pedagogice, tehnice și Srofesionale se va crea „Colțul . T. C.” Școlile și organizațiile U.T.M. vor organiza festivități cultural-artistice cu prilejul sărbătorilor naționale și al aniversării diferitelor evenimente însemnate din istoria poporului, a figurilor de seamă in domeniile po- litic, militar, științific Si artistic și a momentelor ÎQ-asirut* din viața școlii șt a ținutului kf»| (sat, oraș, raion, regiune)*- Sfaturile populare, prin secțiile de învă|ămînt și cultură, vor face pro- puner1 Ministerului invățămîntului șf Culturii pentru ca pînă la sfir- șitul anului 1958 să se atribuie tu- turor școlilor medii nume sie unor personalități istorice și culturale. Cu ocazia acordării șeilor denumiri se vor organiza manifestații și ser- bări care să mobdizeze roiectivele școlare pentru a obțin- succese m*I mari în munca lor, pentru *-i lega mai mult de școala iar, pentru cin»- tarea personalității al cărei nume îl poartă școala. In atribuirea de numiri școlilor cu limba de predare a minorităților naționale, secțiile de tnvățămtnt și cultură vor avea grija să propună și numele unor personalități de sea- mă ale naționalității respective. in toate școlile și instituțiile de educație se vor organiza sărbători tradiționale, legate de diferite mo- mente din viața școlii (înființarea școlii sau a unităților șf detașamen- telor de pionieri, atribuirea de nu- me ele.), din viața localității, a pa- triei. de lupta și cuceririle poporului muncitor. La aceste serbări vor fi invitați să participe pă-.nții, locui- torii satelor și carțieieior respec- tive. Flecare școală va sărbători anual e zi legată de un moment important din viața ei (înființarea, atribuirea numelui, înființarea unității sau de- tașamentului de pionieri etc.) sau de activitatea personalității al cărei nume îl poartă. Cu această ocazie școlile vor întocmi albume și foto- montaje șl vor prezenta programe artistice al căror conținut va fi ast- fel alcătuit îneît să trezească și să întrețină mereu vie dragostea față de patrie, față de clasa muncitoare și realizările ei. Organizațiile de tinemt. învățăto- rii -.și profesorii de educație fizică vor antrena elevii »ă predice îu<ș- mul. La lecții, te achviteti ef'î- școHre, li se vor da pionierilor ji elevilor, ind ^ții despre ăi?f:.Ka-ea turismului, despre mijloacele de orientare 7i Ii se va arăta impor- tanța turismului ea mijloc de cu- noaștere a naturii patriei. Elevii vor fi antrenați să confec- ționeze hărți, albume și fotomontaje în legătură, cu locurile pitorești sie patriei, incepind de la cele mai apropiate de școala lor și plnă la ceie mai îndepărtate. De asemenea, elevii vor fi îndemnați să manifeste o grija deosebită fală de monumen- tele naturii, să respecte regulile sta- bilite pentru vizitarea acestora. Pentru întărirea dragostei elevi- lor față de Armata R.P.R. — apără- toare de nădejde a patriei noastre — școlile și organizațiile U.T.M. și de pionieri vor organiza întîlniri ale ele- vilor cu militari, care să le vorbea- scă despre faptele de arme ale osta- șilor noștri, despre întărirea capaci- tății de luptă a armatei noastre popu- lare pentru a deveni scut de apărare a intereselor poporului muncitor, de- sp’e viața nouă pe care o trăiesc ti- neiii noștri ostași. De asemenea, țe va organiza participarea elevilor la sărbătorirea „Zilei Forțelor Armate ale R. P. R.“, „Zilei aviației” etc. Se va urmări ca, prin toate mijloa- cele educative, sâ se întărească la elevi sentimentul de respect și de cinstire a eroilor patriei, în special a eroilor căzuți în lupta împotriva fascismului, prin cunoașterea eroilor care s-au ridicat din ținutul încon- jurător, prin îngrijirea mormintelor și monumentelor, a caselor memo- riale, prin participarea la pregăti- rea, organizarea și desfășurarea „Zilei Eroilor". Pentru a deștepta dragostea șl interesul elevilor față de arta popu- lară, ei vor fi îndrumați să colec- ționeze obiecte de artă populară și să le expună în muzeele școlilor lor, în vitrine, la colțul „arta populară". De asemenea, în cadrul orelor de lucrări practice speciale pentru fete, se vor executa cusături pe motive romînești, iar la cercurile de „mîini îndemînatice" elevii vor fi deprinși să lucreze obiecte de traforaj, de sculptură și ceramică cu motive na- ționale. îmbunătățirea muncii de educație patriotică în rîndul școlarilor se va realiza în strinsă legătură cu dez- voltarea sentimentului de prietenie între poporul romîn și naționalită- țile conlocuitoare din țara noastră, dintre poporul nostru și popoarele Uniunii Sovietice, popoarele țărilor de democrație populară și oamenii muncii din celelalte țări. In acest scop, în localitățile cu populație din rîndurile naționalităților conlocui- toare se vor organiza serbări co- mune ale școlarilor romini și de alte naționalități, la care se vor prezenta producții literare și artistice romî- nești și ale naționalităților conlo- cuitoare. Se vor organiza tabere, co- lonii de preșcolari, activități în ca- sele de pionieri, excursii, activități sportive la care să participe laolaltă școlari romîni și din rîndurile na- ționalităților conlocuitoare. Se vor organiza conferințe, prezentări de fotomontaje cu privire la popoarele Uniunii Sovietice, popoarele de de- mocrație populară, popoarele colo- niale de curintf eliberate. Organele regionale, raionale ți orășenești de învățămtnt și U.T.M. vor îndrum* școlile să lărgească schimbul de acrișori cu copiii din țările prietene. ★ Munca pentru educația patriotică a tineretului nostru școlar trebuie să fie o procupare permanentă a orga- nelor de învă|ămînt și U.T.M. Prin acțiuni special organizate și prin în- treaga lor activitate instructiv-edu- cativă, cadrele didactice trebuie să urmărească permanent educare^ ele- vilor in spiritul patriotismului so- cialist și al internaționalismului pro- letar. Secțiile de învățămint și cultură regionale și comitetele regionale U.T. AL vor întocmi un plan de mă- suri și vor organiza ședințe comune la regiuni cu participarea lucrători- lor de la secțiile de Invătămînt șl cultura, a activiștilor de la comite- tele raionale și orășenești U.T.M. și a directorilor școlilor medii și peda- gogice, patru a stabili măsurile concrete care să ducă 1a întărirea muncii de educare patriotică In rîn- dul elevilor. Secțiile de învățămint și cultură. în colaborare tu organele și organizațiile U.T.M., trebuie să organizeze consfătuiri cu directori de școli, cadre didactice și instruc- tori de pionieri tn care să analizez* felul cum ae desfășo-ară munci edu- cativă și, în special, educația patrio- tică în r’ndul tineretului școlar, să dea indicații asupra principalelor probleme acaeative. asupra celor mai importante forme de activitate pentru îmbunătățire* educației pa- triotice a elevilor. In cadrul consiliilor pedagogice se vor analiz* semestrial rezultatele muncii educative In general și. In special, formele $1 rezultatele muncii de educare patriotică. Coru! mixt al școlii medii nr. i „Gh. Barițiu" și ai școlii medii nr. j „Brassai Samuri" din Cluj. Prietenie Zilele trecute a avut loc un eve- niment deosebit in viața a două școli din orașul Cluj. Este vorba de școala medie nr. 5 cu limba de predare romt- nă șl de școala medie nr. 7 cu limb* de predare maghia- ră. In cadrul unei festivități co- mune, la care au participat peste 1-200 de elevi, profesori șl părinți, li s-au atribuit acestor școli numele unor mari personalități progresiste din trecutul Transilvaniei. De acum Înainte școala medie nr. 5 va purta numele lui Gheorghe Barițiu, Iar școala medie nr. 7 numele lui Bras- sai Samuel. In cuvintul de deschidere * fes- tivității, tovarășul Petru Jurcă, pre- ședintele comitetului executiv al sfa- tului popular orășenesc, a scos în evidență importanța acestui eveni- ment pentru educare* patriotică șl internaționaliști a elevBor romini șl maghiari de Ia cele două școli. To- varășul Petre Bucșa, șeful secției de învățămint șl cultură a statului popular regional, a dat citire ordinu- lui Ministerului Invățămintului și Culturii prin care se atribuie școli- lor noile lor denumiri, precum și telegramei prin care tovarășul Con- stantin Prlsnea, adjunct al ministru- lui Invățămîntului și Culturi), feli- cită colectivele pedagogice ale celor două școli, urindu-!e să desfășoare o muncă tot mai rodnică in instruirea și educarea elevilor. In continuare tovarășul Petre Bucșa a vorbit des- pre frumoasa inițiativă, a colective- lor pedagogice de la cele două școli de a pregăti această festivitate co- mună pentru a da elevilor posibi- litatea să se cunoască mal îndea- proape, să siringă și mal mult legă- turile de frățească prietenie care ii unesc. Tovarășul iosif Szekely, directorul școlii medii nr. 7 „Brassai Samuel" cu limba de predare maghiară, și to- varășul Constantin Gomolu, directo- rul școlii medii nr. 5 „Gheorghe Ba- ritiu* cu limba de predare romină, au vorbit apoi despre activitatea multilaterală a marilor oameni de cultură al căror nume 11 poartă școlile lor. Ei au scos în evidență faptul că Gheorghe Barițiu și Brassai Samuel și-au închinat în- treaga lor viață slujirii intereselor maselor populare și au subliniat că pedagogii șl elevii școlilor lor vor munci de acum înainte cu șl mai mult avint, pentru a cinsti nu- mele pe care le poartă. A urmat un frumos program ar- tistic comun, prezentat de elevii ce- lor două școli. S-a trecut apoi la dez- velirea plăcilor comemorative închi- nate lui Gheorghe Barițiu la școala medie nr. 5 și lui Brassai Samuel la școala medie nr, 7. Festivitatea acestor două școli a dovedit o dată mai mult cit de trainice sînt legăturile de prie- tenie dintre profesorii șl elevii romini șl maghiari din țara noastră. Să cinstim la colțul U. T. C amintirea Iul Gheorghe 1907. An de furtună, de mi- zerie ajungă la apogeu ; an In care gloanțele moșierilor șt fabricanților au Bfîșiat piep- tuiila a lăți ; an al unor plite. Atunci mii da țărani ră»cu- zguduitor, prevestitor furtuni și mai cum- Gheorghe. cioasă a s-a nâacut Petre In căsuța sărăcă- unor muncitori din orașul Bazargic, el a Inyățai aiiabetul mizeriei, al lipsirilloi și al setei de dreptate. Spre școală nu s-a putut Indrepia decît mu t mai tîrziu ca alti copii : cărțile, taxele și toate Cele necesare unui școlar grâu mult piea scumpe pentru -pu- terea părinților săi. De aceea, la 10 ani își cîștiga singur e xiatența alergînd pe străzi cu ziarele în mină pentru a pu- tea învăța, pentru a pu.ea »ă-șî ajute familia în ma e nevoie. Și copilul acela dîrz, cu ochii aprinși, a stat nopți la rînd aplecat cu sîrguințâ peste carta, tiu a mal plină Invățînd cu pasiuna pen- ști, pentru mult din da nevoi Doiința acaasta a cunoaște ctl lumea aceea și nedrepta e l-a Împins și spre băncii» liceului. Aici nu a putut Bă râmtnâ doclt Tatăl sâu, copleșit de murise. Grija familiei sâ în spinarea lui l-a 4’ ani. nevoi, răma- deier- minat sâ plece din atelierul de tîmplăiie unda întraie să învețe o meserie și sâ angajeze ca zidar într-o ca se in- DIN ACTIVITATEA ORGANELOR SINDICALE Un comitet care și-a uitat Cu un an în urmă, la conferin- ța sindicală raională a lucră- torilor din învățămint de la Tr. Măgurele, delegații celor peste 40 de organizații sindicale din raion și-au propus să aleagă în comitetul lor sindical oameni de nădejde,' cu dragoste de muncă și competenți să rezolve toate problemele ridicate în activitatea sindicală. Conîerința sindicală raională a ales atunci in comitet 9 tovarăși, profesori și în- vățători cu experiență, cu autoritate și cu largi posibilități de a îndruma munca sindicală din școli, de a-i orienta bine conținutul și de a mo- biliza cadrele didactice în diferite acțiuni profesionale, culturale și obș- tești. „Vă asigurăm, tovarăși, că nu vom precupeți nici un efort pentru a ju- stifica încrederea ce ne-ați acor- dat-o,” au spus atunci membrii co- mitetului nou ales. Am avut recent prilejul să stau mai mult timp in acest raion și sa vizitez organizațiile sindicale din școli. Am aflat de la acestea despre unele acțiuni inițiate de comitetul sindical raional, cum ar fi organi- zarea unei excursii pe timpul vacan- ței de vară, reactivizarea formațiilor artistice de cor și teatru, organiza- re* sărbătoririi „Zilei învățătorului" și alte citeva. Organizațiile sindicale din școli nu sînt însă mulțumite de felul cum își respectă comitetul lor raional angajamentul luat atunci cfnd a fost ales. Un mare număr de cadre didac- tice din acest raion se Întreabă de ce la comitetul lor sindical lucrurile nu merg așa cum trebuie ? Care sînt cauzele unor deficiențe vizibile în munca acestui comitet ? Am căutat răspuns la toate aceste întrebări. Voi încerca în cele ce ur- mează' să arăt concluziile la care ză îndeplinirea angajamentelor ace- stor* și nu-i pune în situația să răspundă de *cieînrfephnirea lor. Comitetul raional nu are un plan de muncă și nici nu simte nevoia să-și facă. Chiar atunci etnd au fost întocmite planuri de muncă ele erau doar o simplă formalitate, pentru că rareori se încerca înfăptuirea lor. Aproape nici o organizație sin- dicală din raion nu a fost îndrumată și controlată în anul ce a trecut de către membrii comitetului raional. Comitetul sindical raional și co- misia muncii profesionale nu au în- cercat niciodată să-și propună și să rezolve sarcini legate de unele obiective mari ale școlii noastre, ca pregătirea profesională și politică a cadrelor didactice, politehnizarea în- vățămîntului, îmbunătățirea metode- lor de predare prin organizarea sis- tematică a consfătuirilor de muncă și alte forme ale schimbului de ex- periență, popularizarea fruntașilor, lupta împotriva supraîncărcării etc. Din această cauză, secția de învă- țămînt și cultură raională subapre- ciază rolul comitetului sindical, nu consultă comitetul niciodată și nu-i cere sprijin în soluționarea multi, plelor sarcini ale școlii. Slabe preocupări au existat din partea comitetului sindical și în privința creării unor condiții mai nune de trai și de muncă pentru membrii de sindicat. De aceea nu e de mirare că au putut să persiste încă multe defecțiuni în aprovizio- narea cu lemne și cu ulei a cadrelor didactice de la sate, Iar magazine’e din oraș nu asigură pentru învăță, torii din mediul sătesc produse tex- tile cu vînzarea în rate, potrivit ho- a comitetului sindical să stea pla- nuri de muncă bine gîndite. Mem- brii comitetului sînt datori ca mă-' car odată pe trimestru să controleze grupele sindicale de care răspund și să le ajute în muncă. Este nece- sar ca în practica comitetului sindi- cal să se stabilească obișnuința de a se analiza diferite probleme, de a se cere rapoarte de activitate de la organizațiile sindicale din școli și de a se prezenta dări de seamă în fața membrilor de sindicat. Fiecare membru al comitetului trebuie să simtă solidar răspunderea ce o are în acest organ de conducere. Acti- vitatea sindicală să fie orientată cu mai mult curaj pe linia sprijinirii procesului instructiv - educativ în școli și a îmbunătățirii metodelor pedagogice. AUREL FEȘTILA activist al C.C. al S.M.I.C. da seamă tarîrilor partidului și guvern Comitetul sindical raionaf deși [uvernului. cu- am ajuns. O lipsă serioasă a raional este aceea că nu respectă muncitorești. principiile Membrii nu muncesc în colectiv comitetului aplică și nu Democrației comitetului și nu ajung în multe probleme la o unitate de vederi și de acțiune. Fiecaie face ce vrea, cînd vrea și cum vrea. A>a se explică faptul că tov. Nicolae Vi- ra — responsabilul cultural — în toate ședințele își ia mereu angaja- mente, dar nu face nimic. El nu a găsit de cuviință să se intereseze măcar odată de conținutul muncii culturale, să organizeze vreo acțiu- ne pe această linie sau să se depla- seze la o grupa pentru a o ajuta în muncă. E drept că de pe lista de premii tov. Vira nu lipsește mai niciodată. De altfel, e necesar să menționăm că singura muncă făcută cu grijă de către comitet este întoc- mirea proceselor verbale și a for- melor pentru acordarea de premii și ajutoare materiale. noștea neajunsuri evident provocate de rămășițele birocratice ale unor organe locale, a rămas cu totul in- diferent față de ele. Nu este aceasta o indiferență condamnabilă față de îndeplinirea mandatului primit la alegeri ? Tov. Virgi! Sava, locțiitorul de președinte, și tov. Elena Bogdan, responsabila comisiei profesionale — ambii profesori tineri—au fost miș- cati de încrederea ce le-au acordat-o cei peste 600 de membri de sindicat alegindu-i în comitet. Atunci însă cînd s-a pus problema unei activi- tăți susținute, au inceput să se văi- cărească, să demonstreze că sînt prea ocupați, că au prea multe sar- . cini și alte asemenea „argumente". Comitetul sindical dispune de un sediu încăpător care însă, din cauza lipsei de bună gospodărire, este ame- nințat să se dărime. Cu toate că C.C. al S.M.I.C. a alocat sume im- portante pentru repararea sediului, responsabilul administrativ-finan- ciar al comitetul sindical raional — L* școala specială de surdomuți din Cluj, darea de seamă pre- zentată la alegerile sindicale, a arătat că aici se desfășoară o susținută activitate pentru creșterea și educarea copiilor. Tn darea de seamă s-a insistat *• supra felului cum colectivul pedago- gic al școlii s-a preocupat de ridica- rea măiestriei profesionale a fiecărui educator. Un loc important In an- samblul acestor preocupări l-a ocupat organizarea schimbului de experiență pe calea consfătuirilor de muncă- Consfătuirile organizate pe temele „Importanța și metodica folosirii materialului didactic în cadrul ore- lor de aritmetică" și „Despre metodi- ca lecțiilor pentru însușirea structu- rii gramaticale în cadrul orelor de dezvoltare a vorbirii" au suscitat multe dezbateri și au dus la îmbună- tățiri substanțiale în munca educa- torilor din această școală. La con- sfătuirea pe cea de a doua temă a fost urmărită cu viu interes proble- ma ridicată în referatul tovarășului prof. Popițan cu privire la predarea unor noțiuni de gramatică nu numai prin metoda orală pură, care se ba- zează exclusiv pe articulație, ci și prin folosirea altor mijloace ca po- vestirea, conversația etc. De remar- cat este faptul că fiecare consfătuire a fost urmată de lecții deschise de- monstrative, în cadrul cărora se fă- apelează la colegii lor cu experiență îndelungată, de peste 30 de ani în învățămint, cum slnt tovarășii Bocu, Jemna, Popițan și învață, în fața oglinzii de demutizare, meto- dele acestora pentru corectarea de- fectelor de voce și articulație la copii. în adunarea generală au fost sta- bilite și unele perspective de viitor în munca profesională din școală. Așa, de exemplu, se va relua acti- vitatea cercului de ortofonie, pen.ru ca educatorii să-și însușească cit mai bine tehnica demutizării și a cercetării defectelor de voce și vor- bire. Se vor înființa un cerc de in- tuiție și un cerc al vorbitorilor pen- tru elevii care vorbesc fără să folo- sească semne. Activitatea pedagogilor acestei școli nu se duce numai în școală. Deseori ei organizează conferințe în instituții și întreprinderi, în legătură cu prevenirea surdității și demutiza- rea copiilor surdomuți. • Astfel de conferințe au fost organizate în Cluj și Turda. De asemenea, se întreține corespondență cu școli similare din țările de democrație populară. C. SATEANU Cluj ireprinder» de construcții. Prin- tre muncitorii constructori a cunoscut Petre Gheorghe miș- carea muncitorească, printre ei a înțeles că numai lupta re- voluționară a celor ce muncesc poate desființa nedreptatea. Răminlnd și pe mai depar- te același om dornic de cu- noaștere, de Invățătuiâ, Pe- tre Gheorghe se remaică Încă de la începutul activității sale revoluționare prin priceperea șl curajul cu care participă, alături de muncitorii virstnlci, la organizarea cercurilor de studiere a marxismului. Au ur- mat din nou nopți do stud'u, nopți in caro mari întrebări căpătau răspunsuri, fn care drumul viitorului se clariiira ți prindea contur preeis în mintea tînărului revoluționar. Pentru activitatea sa, pen- tru abnegația de care a dai dovadă în lupta împotrivă ex- ploatatorilor, Petre Gheorghe este primit în anul 1928 In Uniu- nea Tineretului Comunist. în 1930, după terminarea stagiului militar, el activează în orașul Bazargic, ca membru al Comi- tetului județean al U.T.C. Lup- tînd alături de partid pentiu demascarea burgheziei care în- cerca In acea perioadă sâ lasă din criză pe spinaiea clarei muncitoare, Petre Gheorghe eoto pilmit în rîndurile membrilor Tov. Petre Gruia, președintele co- miletului, manifestă multă înțelegere și bunăvoință față de munca sindi- cală și de multe ori se apucă de unul singur să rezolve toate sarci- nile. Ii lipsesc însă spiritul de or- ganizare, dinamismul și perseveren- ța. Ceea ce este mai grav este fap- tul că nevrînd „să se pună rău" cu tovarășii din comitet, nu controlea- rădice ale teoriilor ceau aplicații practice ale teo dezbătute. Âtît lecțiile deschise care tov. Pândele Diaconescu nu a făcut nimic pentru începerea lucră- rilor. Ceilalți membri din comitet, tova- rășii Alex. Vîstig, Angela Stănescu și Z. Voiculescu, sînt numai cu nu- mele în comitet, pentru că aproape niciodată nu au fost chemați ia șe- dințe și nu au fost mobilizați în muncă. Membrii de sindicat din școlile raionului Turnu Măgurele doresc ca întreg comitetul raional să-și schim- be stilul de muncă, să ia măsuri pentru lichidarea metodelor sale greșite, a formalismului și superfi- cialității. La baza întregii activități au urmat prima consfătuire și care au fost susținute de profesorii Jem- na și Caiistru, cit și cele ținute după cea de a doua de profesorii Negru și Lipovan au argumentat practic principiile stabilite in consfătuire. La adunarea generală au fost scoase în evidență și rezultatele ob- ținute cu ajutorul materialului di- dactic confecționat de către tovarășii Maria Negru, Viorica Aîbu, I. Popi, țan, Lipovan, Teniș și alții. S-a vorbit de asemenea și despre munca rodnică dusă de profesori în privința folosirii textelor alcătuiesc ei singuri, in pe care le funcție de vocabularul însușiț de elevi, după cum s a scos în relief și faptul că în colectivul pedagogic al școlii aju- torul reciproc se practică pe larg. Profesori cu mal puțină experiență La țcoala din Săcelu Zilele acestea a avut loc adu- narea generală a organizației sindicale de bază de la școala elementară de 7 ani din comuna Săcelu. raionul Novaci. Darea de seamă, prezentată de tov. Traian Guran, organizatorul grupei sindicale, a oglindit pe larg contribuția organizației sindi- cale la realizarea planului de șco- larizare în procent de 100%, Ia buna organizare a schimbului de experiență, la întărirea muncii me- todice din școală, la mobilizarea ca- drelor didactice în lupta pentru Partidului Comuni«t din P.omt- nia. începe pentru el o viată și mai strins legată de întrea- ga activitate a partidului. Numit instructor al C.C. al U.T.C., el ajută la organiza ea tineretului comunist din Do- brogea. In această perioadă. Ia Constanța, In urma unei pro- vocări, este arestat și condam- nat la un an de temniță. Și fn închisoare, ajutat de comuniști încercați, el continuă cu asidu- itate să învețe, să-și îmbogă- țească cunoștințele de mar- xism-leninism. După e’iberare devine membru al C.C. al U.T.C. șl apoi, după o altă perioadă de activitate revolu- ționară, este însărcinat de că- tre Comitetul Central al P.C-R. cu munca de răspundere de secretar al C.C. al U.T.C. ,Ani de-a rîndul Petre Gheorghe activează cu entuziasm pentru întărirea unitâțli tineretului din țara noastră în lupta revolu- ționară, pentru mobilizarea lui la lupta împotriva fasci- zării țării, impoțriva dez'ăn- țuirii războiului unii Sovietice. Ca lecretar al contra Uni- Comitetului transformarea socialistă turii. a agricul- Vorbitorii au criticat aspru lip- surile activului sindical privitor la întocmirea planului de muncă, la organizarea ședințelor sindicale, Ia încasarea cotizațiilor. Discuții fruc- tuoase pe marginea dării de seamă, cu prețioase propuneri în vederea îmbunătățirii muncii pe viitor, au dus tovarășii Damian Vochițoiu, Ion Aringhe și A. Căsculescu. De asemenea, s a arătat că grupa sin- dicală ar fi trebuit să ia poziție împotriva unor lucrători de la sfa- tul popular local care au neglijat achitarea la timp a salariilor ca- drelor didactice, aprovizionarea cu lemne a școlilor șl cadrelor didac- tice. Adunarea generală a ales ea or- ganizator sindical pe învățătorul Ton Aringhe, ca responsabilă cu munca sociaî-culturală pe profe- soara Maria Priescu, iar ca respon- sabil cu asigurări sociale pe învă- țătoarea Maria Cu sprijinul organizației de membrii grupei Săceleanu. și sub îndrumarea partid din comună, sindicale — învăță- mint din comuna Săcelu sînt ho- tărtțî - să obțină noi succese în munca didactică și în activitatea pentru transformarea socialistă a agriculturii. EMANOIL CINTEZA Săcelu — Raionul Novaci Județean Ilfov al P.C.R., foire Gheorghe conduce și îndrumă lupta comuniștilor ți a mase- lor muncitoare din Bucureitt pentru scoaterea țării noastre din război ți pentru elibera- rea ei de sub jugul fasciei. După multe luni de urmă- rire, la 14 mai 1942 Petre Gheorghe este arestat. Au ur- mat zile șl nopți de torturi bar- bare, de groaznică sching u- ire. Revoluționarul încercai a știut însă *ă tacă. Siguranța l-a predat Gestapoului, unda au urinat alte schingiuiri, și mai ucigătoare. După 52 de zile de tortură Petre Gheorghe a fost trimis la Ploețti, unde a loBt judecat și condam"C.t la moarte. Din boxa acuzați- lor Petre Gheorghe a demas- cat ticăloșia regimului fas- cist și a arătat cu convingere inevitabila lui pieire. Atunci, in zilele cînd armata roșie zdrobea la Stalingrad hoardele fasciste, la 8 fe- bruaiie 1945, pe poligonul do la Crlngul lui Bot din Ploețti, a fost executat dirzul luptă- tor comunist Petre Gheorghe, a eârui amintire va rdmîne veșnic în inimile oamenilor muncii din patria noastră. Cinstind memoria lui Petre Gheorghe, organizațiile de ti- neret pot organiza sub înhu- marea cadrelor didactica la „Colțul U.T.C." care se în' ’.n- țează acum In scoli, conferin- țe sau alte manifestări care să păstreze vie In mintea elevilor figura acestui erou al clasei muncitoare. Studiind Invâțâtura marxist - leninistă (Din experiența organizației de bază de la școala Nu ne propunem să mai demons- trăm ceea ce — nu o dată — a fost demonstrat de presă: necesi- tatea ca flecare om al muncii să-ți ri- dice neîncetat nivelul ideologic și po litic prin studierea marxlsm-leninis- mului și prin informarea „la zl" asu- pra tuturor problemelor vieții politice interne și Internaționale. Această ne- cesitate este cu attt mal evidentă pen- tru învățători și profesori cu cit el trebuie să facă educație comunistă și sa instruiască, de pe pozițiile științei marxist-leniniste, tînăra generație. Organizația de partid de la școala med'e nr. 15 din Capitala, tnțelegind Importanța pe care o are aprofunda- rea problemelor politice pentru acti- vitatea fiecărui pedagog, s-a preocu- pat Îndeaproape — și nu numai In acest an școlar — de crearea tuturor condițiilor necesare unui studiu temei- nic. încă înainte ca anul școlar In invățămîntul de partid să se fl des- chis, b'roul organizației de bază a stat de vorbă cu fiecare om In parte în scopul de a vedea pentru ce formă de invățămint optează. Repartizarea fn cercuri a avut loc în funcție de alegerea făcută de persoana respec- tivă, ținindu-se seama de formele de învățămînt absolvite anterior și, bine- înțeles, avindu-se în vedere indicațiile ce s-au dat cu privire la învățămîn- tu! de partid a] cadrelor didactice. Așa se face că astăzi la școala me- die nr. 15 nu există caZjri de aban- donare a Învățămintului politic și nici macar fluctuație de la o formă la alta- Daca și profesoara lacob Vio- rica ar înțelege utilitatea unui ase- menea studiu organizat, cuprinderea tn invățămîntul de partid ar fl de sută la sută. Majoritatea pedagogilor frecven- tează unul din cele doua cercuri de studiere a bazelor teoretice ale mar- xism-leninismulul' existente In școală, iar restul — diverse forme organizate pe grupe de școli. După deschiderea anului școlar tn tnvățămlntul de partid, biroul orga- nizației de bază a mobilizat toate for- țele pentru asigurarea unei frecven- țe regulate la seminarii. Un real aju- tor a dat In acest sens organizația sindicală din școală. Printre metodele folosite a fost șl aceea de a sta de vorbă cu cei care lipseau, pentru a se vedea cauzele care i-au făcut să absenteze. Și Intîrzlerile au fost com- bătute. De aceea, în ultimul timp au fost lichidate absențele nemotivate de )a cercuri, seminariile încep la ora fixată și se țin cu regularitate. Pentru a se veni In sprijinul eursanțllor s-au luat măsuri ca fn primul rînd broșurile de bază să fie puse la îndemîna fiecărui om. Dar biroul organizației de bază nu se preocupă numai de problemele or- ganizatorice ale învățămlntului poli- tic, ci și de conținutul acestuia. Este adevărat — într-o măsură mult mal mică, șl aceasta este o lipsă serioasă. Secretarul organizației de partid, tov. Gabricla Vasllache, cit și ceilalți membri ai biroului asistă cu regula- Ce arată notele din catalog Sînlem la jumâiaiea anului șco- lar și roadele muncii au și început să se arate. Se ved și în cataloage — sud formă de note mai mici sau mai mari, după cum au muncit și elevii, dar și profesorii. Căci catalogul, oglindind nivelul oe cunoșfinfe al clasei, oglindește pr.n aceasta și felul în care a muncit în- vâ|ătorui sau profesorul respectiv. Luîndu-ne după această oglindă ne puiem da seama că nivelul de cunoștințe al elevilor diferă de la o școală la alfa, de la o clasă la alta și chiar de la un obiect la altul. Față de condițiile în care a început acest an școlar, au existat premise oa nivelul la învățătură al elevilor să prezinte un evident pro- gres față de anul școlar trecut, A- cest lucru sa observă tn multe școli. Analiza rezultatelor obținute pin* a- cum arată însă că sînt și școli unde nivelul da cunoșfin|a al elevilor este scăzut, uneori reprezenitnd chiar un reqres față de perioada corespun- zătoare a anului școlar trecut. Așa stau lucrurile, de pildă, la școala me- die din Rupea, regiunea Stalin, la cîfeva școli din orașul Satu Mare, la școala de 7 ani din comuna Săsar, raionul Șomcuța Mare, la o serie de școli din regiunea Baia Mare etc. Situația cea mai grea se observă la clasele a V-a și a Vlll-a. In parte, acest lucru este explicat de faptul că programele și manualele au fost supraîncărcate, precum și de condi- țiile noi în care învață elevii aceslor clase față de clasele anterioare. To- tuși, cauzele principale sînt altele. Ne vom convinge de aceasta anali- zînd mai îndeaproape situația unei școli, de pildă a școlii medii nr. 32 din București, care funcționează nu- mai cu clasele V—X și are două secții. Pe întreaga școală, numărul ele- vilor cu nole da promovare pe tri- mestrul I reprezintă 64,38%. Pe cla- se, procentul promovabilității elevi- lor variază de la 39% la clasa a V-a „A" pînă la 94,3% la clasa a X-a. Dar procentul variază chiar în cadrul aceleiași clase, la serii para- fele. Dacă fa clasa a V-a „A* pro- cenlul promovabilității este de 39%, la clasa a V-a „B* el se ridică la 48,6%, iar la clasa a V-a „C" la 56,4%. De ce există această deose- bire între clase care învață aproxi- mativ în aceleași condiții 7 Fără în- doială că această deosebire nu poate fi pusă numai pe seama nivelului de cunoștințe cu care au venit elevii tn clasa a V-a. Ea trebuie pusă și pe seama felului cum este organizată ac- tivitatea clasei, ctt și pe seama atitu- dinii unor profesori care n-au luat în considerare faptul că elevii res- pectivi au trecut la un sistem de lec- ții diferit. Acest lucru este valabil într-o oa- recare măsură și pentru clasa a Vill-a. In timp ce la matematică și limba romlnă elevii acestei clasa au fost ascultați de multe ori, pentru a sa putea stabili cit mai exact nive- lul lor de cunoștințe, la alte obiecte mediile po trimestrul I au fost în- cheiate numai pe baza a una sau două nofe. Aceeași tlfuiție sa re- ritate la seminarii pentru a cunoaște nivelul discuțiilor și pregătirea fie- cărui om în parte. După semlnar'l, în ședințele de birou sau m adună- rile generale axate pe conținutul In- vățămîntului de partid propagandiștii sînt ajutați să ridice nivelul deolo- gic al muncii desfășurate în cercur'. Avînd în vedere că succesul invâ- țămhitulul politic depinde în mare măsură de calitatea propagandiștilor, biroul organizației de bază a dat multa atenție selecționăr i acestora. Propagandiști1 recrutați sînt oameni bine pregătiți din punct de vedere ideologic și politic, oameni cu nivel cultural ridicat; unii din ei (tov. V'rglnia Popa Plăieșu, Anastasia Stoenescu) au și o îndelungata ex- periență în conducerea seminaritlor. Lenln spunea că pentru a deveni un bun propagandist „se cere multă învățătură și acumulare de experien- ță" și că e necesar să acordăm toată atenția propagandiștilor buni pe care „trebuie să-j specializăm, să folosim tn întregime capacitatea lor de mun că șl să-l ferim cu multa gnjă". In aceasta direcție a creșterii, a formă- rii, a specializării propagandiștilor credem că biroul organizației de bază mai are încă multe de făcut. Evident, nu este suficient faptul că secretarul organizației de partid se interesează de frecvența propagandiștilor la se- minariile pregătitoare, li ajută în re- zolvarea problemelor organizatorice, asistă la ședințele cercurilor pe care aceștia le conduc și face ob- servațiile curente. Se simte nevoia unei Îndrumări mai sistematice din partea biroului organizației de bază în ceea ce privește cunoașterea șl adinclrea celor mai complexe proble- me politico-ideologice, îmbunătățirea metodelor de conducere a seminariilor etc. Aceasta se poate face numai an- gajtnd discuții la un înalt nivel cu propagandiștii, punîndu-le la 1nde- mtnă tot ceea ce apare nou in lite- ratura politică, organizînd Informări pe teme politice și profesionale, bine susținute din punct de vedere științi- fic și creînd toate condițiile ca ei să se poată dedica studiului. Roadele i- mediate ale muncii biroului organi- zației de bază și a propagandiștilor se reflectă desigur tn nivelul seznina- riilor, în gradul de pregătire a fie- cărui „elev", fn numărul celor ce se angajează să dezbată problemele. In general, pedagogii se străduiesc să se prezinte cit mai bine la seminarii, parcurgînd materialul bibliografic șl conspecttndu-1. Ei s-au obișnuit să lege tn permanență problemele teo- retice studiate cu faptele, cu viața, șl să reflecteze, la sHrșltu) fiecărei dez- bateri, asupra felului cum pot aplica cele învățate fn practica lor pedago- gică de fiecare zl. (Bunăoară, după o dezbatere privind modul de produc- ție capitalist, prof. s. Flavian, refe- rindu-se la problema exploatării omu- lui de către om, a arătat că tn orele sale de romlnă la lecții ca : „Împă- rat și proletar", „Minerii din Mara- mureș" va explica elevilor de ce In marcă și pa trimestrul II, existind elevi care nu au primit încă note la unei» obiecte. Conducerea școlii medii nr. 32 are o evidență nominală a elevilor că- zufi, pe clase și pe obiecte. Pentru a-i sprijini să-și îmbunătățească si.u- afia la învăfătură, școala a hotărî! să ofere acelora dintre ei care nu au condiții suficient de bune în fa- milie posibilitatea de a lua masa la cantina internatului, spre a putea a- poi să-și pregătească lecțiile la școa- lă, sub supravegherea pedagogilor și a profesorilor de serviciu. Profe- sorii au început să se ocupe m^i în- deaproape de elevii rămași în urmă la învățătură, organizînd consultații. Toate acestea au avut drept urmare o creștere a procentului promovabi- lifățli elevilor pe trimestrul al ll-lea, ceea ce dovedește că se pot obține rezultate bune atunci cînd întregul colectiv didactic se preocupă serios de aceasta. Analiza situației la învățătură a ele- vilor în această etapă a anului șco- lar arată că răspunderea principală pentru lipsurile din cunoștințele unor elevi o poartă profesorii. Există încă învățători și profesori ale căror lec- ții sînt de calitate slabă, care au lip- suri în pregătirea științifică, ideolo- gică și metodică, care nu-și organi- zează bine lecțiile și nu verifică a- tent cunoștințele elevilor. Astfel de profesori nu expun clar lecțiile, nu dozează just timpul, nu se preocupă de fixarea cunoștințelor la lecție, nu explică femele și nu fac exerciții a- plicafive. In alte cazuri nu se con- trolează temele elevilor, permifîn- du-se strecurarea de greșeli, sau e- levii sînt supraîncărcați cu sarcini și tema. Mai sînt încă profesori care verifică cunoștințele elevilor la sfîr- situl trimestrului, cînd pun și nofe. De asemenea, sînt profesori care nu se conduc după programă ci după manuale, dind uneori prea multe cu- noștințe ce se asimilează greu, nu organizează ajutorarea elevilor ră- PREGĂTIREA PENTRU (Urmare din pag. 1) fluențînd calitatea muncii elevilor pe o perioada mai lungă de timp. Formarea și consolidarea deprinderi- lor de scriere încă din clasa l-a îi va scuti attt pe elev cît și pe învățător — sau chiar pe profesorul de ia cla- sa a V-a — de efortul ce se cere ulterior pentru remedierea unor lipsuri în această direcție. De ase menea, un elev ca>re iși Însușește, Încep înd din primele clase, deprin- deri de gindire logică și de expri- mare corectă pătrunde mal ușor și mai bine cunoștințele la diferite o- biecte ți reușește sa le comunice fn- medie nr. 15 — București) trecut cei ce munceau duceau o viață atft de grea, de ce astăzi viața lor s-a schimbat. De asemenea tovarășa profesoară V. Popa a arătat că fn lecțiile sale de geograne va putea explica mal bine problema creșterii producției industriale In regimul so- cialist și, strins legat de aceasta, ridicarea nivelului de trai al mase- lor muncitoare). Printre cei mai ac- tivi și mai bine informați tovarăși se numără : S. Flavian, E. Mihai, E. Neaga, I. Tănăsescu, S. Mora, A. Zblerea, L. Tanacuța, C. Vasilescu ș.a. Trebuie să atragem însă atenția că in desfășurarea seminariilor exista tendința monopolizării discuțiilor de către clțiva tovarăși. Este bine ca propagandiștii să se ocupe mal mult de cei oare „stau deoparte". Ei tre- buie antrenați în discuții și ajutați să-șl spună părerea asupra proble- melor. Este de dorit ca biroul organizației de bază și propagandiștii sa discute mat mult cu pedagog1!, in afara se- minanilar, chestiunile abordate In cercuri. Aceasta va face sa crească interesul oamenilor fața de oroble- mele respective, să se familiarizeze cu vocabularul politic, să capete mai multa siguranță In dezbaterea problemelor. Spunem aceasta intru- cit se observă o oarecare itlnga- cie In discuții chiar și d-n partea celor mai activi oameni, iar răspun- surile laconice, bucherești se inttinesc destul de des. Un alt aspect pozitiv In munca or- ganizației de baza de la școala medie nr. 15 din Capitală este acela că ea nu se oprește la constituirea cercu- rilor de invățămint politic și la a face ca ele să trăiască- Biroul organizației de bază îndrumă In permanență oa- menii «a aplice în practică principiile teoretice pe care șl le-au însușit prin tnvățămlntul politic organizat pen- tru ei căei, așa cum spunea M I. Kalinin : „Studiul textului 'ămlne numai studiul textului. Ș, precum școa!a nu înseamnă pentru copii În- săși viața, ci rămine numai școală, așa studiul marxismului In școli. In diferite cercuri și seminarii, studiu! Individual etc. este numai studiu. Studiind astfel nu vei cunoaște mar- xismul decît In mod livresc, din carte. Atunci cind te cufunzi Insă In viața polibcă,\ln activitatea obștească, a- tunci cînd aplici această metodă și o aplici în mod conștient, se schimbă lucrurile". Pe această linie biroul organizației de bază din școala medie nr. 15 a dat dovadă de o bună orientare. In viitor va H necesar tnsă ca el să sporească preocuparea pentru cunoaș- terea modului tn care tnvățămlntul de partid a Influențat munca fiecă- rui pedagog. Și acest lucru nu este chiar attt de ușor, dar este tocmai ceea ce dă certitudinea că eforturile depuse nu au fost zadarnice, fiindcă roade exista, și încă din cele mal frumoase. ANA COSMIN mași în urmă la învățătură și negli- jează latura educativă a lecțiilor. Asemenea situații au repercusiuni negative asupra elevilor și generea- ză o serie de lipsuri ce se Ieftinesc frecvent. Elevii au cunoștințe confu- ze, nu cunosc noțiuni de bază, se exprimă greoi și au un vocabular să- rac. Ei fac greșeli, scriu dezordonat, nu-și pot aplica cunoștințele în via- Una din cauzale principale care contribuie la menținerea unui nivel scăzut de cunoștințe la elevi și a calității slabe a lecțiilor unor profe- sori o constituie și lipsa de îndru- mare și control al activității insfruc- tiv-educative atît din partea directo- rilor școlilor, cît și din partea orga- nelor de invățămint. Organele da Invățămint din regiunea Stalin, bună- oară, nu s-au îngrijit de aducerea ia îndeplinire a măsurilor luate 1n urma analizei muncii școlilor la sfîr- șiful trimestrului I. Secția de In- vă|ămînl și cultură a orașului lași nu a Inspectat tn mod temeinic, cu procese verbale de inspecție, de la începutul anului școlar și pină tn prezent decît două școli de 7 ani, iar secția de învătămînt și cultură a orașului Bîrlad nu a încheiat nici un proces verbal de inspecție în acest an școlar. Fără îndoială că o aseme- nea muncă de îndrumare și control nu poate asigura ridicarea calității lecțiilor și nici a nivelului de cunoș- tințe al elevilor. Recentele măsuri luate de minister vor contribui la li- chidarea multora dintre aceste lip- suri, delerminind un interes mai mare din partea cadrelor didactice pentru pregătirea lecțiilor și o mai bună or- ganizare a activității școlara. Timpul ctt a mal rămas pînă la încheierea trimestrului II și întreg trimestrul III trebuie folosite pentru ridicarea ni- velului la învățătură al elevilor și pentru ajutorarea celor rămași în urmă, aplicînd creator măsurile mi- nisterului. C. M1NCA LECȚII tr-o formă adecvată. Or, toate aces- tea contribuie la reducerea timpului său de muncă, la evitarea supraîn- cărcării. Aceste cîteva exemple ne arată că măsurile ministerului cu privire la evitarea supraîncărcării elevilor și a cadrelor didactice au un efect îmbucurător : debaraslndu-se de formalism, învățătorii și profe- sorii tși pot concentra atenția asu- pra conținutului muncii lor, își pot pregăti lecțiile cu mai multă conș- tiinciozitate, țlnînd seama de ne- voile reale ale clasei, de posibilită- țile de înțelegere ale elevilor și de puterea lor de muncă, ATELIERELE ȘCOLII Dc curind. la școala medie din Orșova au fost inau- gurate ateliere pentru lu- crări practice. Ridicate cu spriji- nul organelor de partid și de stat și a! întreprinderilor din oraș printre care Atelierele Navale, țesătoria „Cazanete", întreprin- derea miniera „Orșova", Ocolul Silvic etc. cu ajutorul muncii ne- precupețite a cadrelor didactice și a elevilor, atelierele vor contribui !ntr-o măsură însemnată ia in- troducerea în școală a elemente- lor învățămintului politehnic. Fiecare atelier este prevăzut cu cîte o tablă și cu cîte un ecran pentru proiecții. Ele sînt înzes- trate de asemenea cu sculele și aparatele necesare efectuării lu- crărilor cerute de programă. Atelierul de lăcătușerie, bună- oară, dispune de un strung para- lel, două bormașine de banc, un polizor dublu, un aparat de su- dură electrică, 10 bancuri de a- justaj cu cîte două locuri, 20 de truse individuale complete, 5 ma- șini de găurit de mină, 5 ciocane de lipit electrice, o forjă mecani- că, 400 de pile, 130 de burghiuri, 10 foarfeci de tăiat tablă etc. Atelierul de tîmplărie a fost înzestrat cu 6 tejghele cu cîte două locuri, o mașină de rinde- luit universală, 13 rindele, 12 ferăstrgie de tîmplărie, 150 de burghie, ciocane, dălți, pile, poli- zoare etc- Munca fn noile ateliere a șf început. Ea se desfășoară cu bune rezultate sub conducerea maiștri- lor C. Turcu și M. Glodeanu. Prof. IOSIF BADESCU Orșova înrami'iWPjHmiiimiiiiiiliiiilillllllllHHM^^ Pedagogii discută aplicarea instrucțiunilor ministerului Recentele instrucțiuni ale Minis- terului învățămintului și Cul- turii privind înlăturarea supra- încărcării elevilor au constituit obiectul unor discuții vii in consi- liul pedagogic de la școala medie nr. 13 din Capitală. Subliniind că în șdbală a existat și Înainte preocuparea pentru înlătura- rea supraîncărcării, directorul școlii a arătat că unii prolesori au realizat aceasta prin buna organizare a lec- țiilor, prin fixarea cunoștințelor în clasă și prin grija pentru explicarea temelor date elevilor acasă. De ase- menea, s-a arătat că acești profesori s-au preocupat să nu-i încarce pe elevi cu prea multe teme sau cu twne care întreceau posibilitățile lor. Din discuții a reieșit însă și faptul că în școală mai persistă unele for- me de supraîncărcare. Unii profesori pretind elevilor să efectueze lucrări inutile—hărți artistice, tabele etc.— precum și teme curente numeroase care le răpesc elevilor din timpul ne- cesar învățăturii, odihnei. în concluzie s-a arătat că tn darea temelor pentru acasă cadrele didac- tice trebuie să țină mai mult seama de nivelului clasei, că trebuie sâ-i elibereze pe copii de lucrări inutile. Temele pentru acasă nu constituie singura cauză care a provocat supraîncărcarea elevilor de la aceas- tă școală. Activitățile extrașcolare — cu deosebire acelea care s-au or- ganizat tn ore suplimentare — au generat și ele supraîncărca- rea. Elevii erau c.hem.a‘t: ade- seori după-amiaza pentru diferite acțiuni. Numai in decursul acestei săptămîni copiii au fost antrenați '.a două concursuri — „Drumeț. veseli* și „Iubiți cartea* — fără să mai a- mintim de celelalte activități care iu avut loc în școală: cor, competiță sportive etc. Mai mult încă- ri-ecți» școlii a convocat o ședința c elevii pentru a le aduce la cenoHin'â re- zultatele concursului „D.-Jiw.i: ve- seli". Oare nu se putea găsi c zl’.ă cale de a sta de vorbă cu cop' • ‘ Orele educative, de p'liă erau un mijloc mai indicat pentru aceistn Rezultatele acestei cgivmerăn de ac- țiuni s-au văzut îndată. i" ace>te zile copiii au manifestat -■“■aii, delăsare la învățătura După cum s-a v??ct. supraîncăr- carea este un fenomen care stăruie încă la școala medie nr. i3 o:n Ca- pitală. Cu toate acestea unii profe- sori de aici nu înțeleg nici acum că au datorii să caute soluții pentru a o evita. Aceștia considera că se pot lua — >1 trebuie luate — masuri pentru iniâiuretva suprain- cărcârii la toate obiectele, afara Insă de acelea pe care le predau ei. Pro- fesorul de desen a arăta" în ședința consiliului pedagrg ; cc trebuie să le pretindă elevi'or să execute cit mai multe desene și acasă — variante la cele din clasă. Profesorul de geo- grafie, la rindul lui, susținea că ele- vii nu pot să și consolideze cunoștin. țele fără a executa cu regularitate tot felul de hărți acaiă Că profesorii țin seama numai de obiectul lor a dovedit-o și modul in care a pus pro- blema temelor pentru acasă profeso- rul de istorie Alex. Turianu. Tov. Turianu s-a declarat, ce-i drept, îm- potriva rezumatelor, dar a susținut necesitatea conspectelor. Punctul său de vedere a fost pe bună dreptate combătut de tov. Coralia Călin caie a arătat că nu trebuie cerute elevilor nici rezumate, dar nici conspecte. Profesorul poate fixa problemele esențiale fn timpul predării, fără a Tinerii meteorologi Nu de mult, la stația meteorolo- gică de la școala nr, 12 din orașul Sibiu a avut loc o lec- ție demonstrativă deschisă la care au participat profesori de speciali- tate de la cîteva școli din oraș. In cadrul lecției, care a avut ca scop formarea unor deprinderi de muncă independentă, elevii au descris și au explicat modul de funcționare a aparatelor de la stațiunea meteoro- logică a școlii. Preciztnd în cîteva cuvinte pro- prietățile principale ale atmosferei — compoziția, sensibilitatea, modul de încălzire a acesteia etc. — ele vii au vorbit apoi despre condițiile care se car la construirea adăpos- tului aparatelor meteorologice pen- tru a asigura înregistrarea valorilor reale : așezarea la o înălțime de 2 m. deasupra pămîntului a aparate- lor din adăpost, montarea unor ja- luzele înconjurătoare pentru venti- lația aerului, vopsirea în alb pe din afară și in negru pe dinăuntru a a- dăpostului, orientarea ușii adăpos- tului spre nord etc. Unul dintre elevi a urcat scările adăpostului evitînd trepidațiile, a deschis ușile încăperii adăpostului și le-a fixat prin cîrligele respec- tive. După aceasta, s-a trecut la prezentarea aparatelor meteorolo- gice din adăpost. Au fost arătate valorile meteoro- logice pe care le înregistrează cele patru aparate — higrometrul din a- dăpost, pluviometrul de pe platfor- ma meteorologică, girueta montată pe un stilp și barometrul, montat într-o încăpere specială. In timpul lecției elevii au înscris în carne- tele lor, prevăzute cu liniatură spe- cială, valorile înregistrate de aces- te aparate. S-a subliniat necesita- tea ca înregistrările să se facă la ore fixe — și anume după ora lo- cală stabilită de Institutul meteoro- logic central — pentru ca datele obținute să poată fi comparate cu ale altor stații. In continuare s-a încărca pe elevî cu teme scrise pen- tru acasă. Profesorul Alexandrescu a susți- nut că elevii nu pot asimila materia prevăzută în programele de mate- matică decît cu ajutorul unor medi- tatori, altfel fiind sortiți corigenței. Deși este un profesor bun, cu expe- riență, el nu s-a preocupat suficient să rezolve problemele însușirii cu- noștințelor de către elevi în clasă, la lecții, prin alegerea justă a me- todelor de predare, prin folosirea materialului intuitiv, prin luarea în considerare a nivelului elevilor, a posibilităților de asimilare ale aces- tora. Discuțiile au scos la iveală și fap- tul că o serie de prevederi cuprinse în dispozițiile ministerului au fost interpretate greșit de unii profesori. Acest lucru arată că nu s-a reflectat suficient asupra lor. Profesorul de wiatematicâ, bunăoară, era alarmat că in timpui lucrărilor de control — trei saptămlni — nu poate da teme pentru acasă. Dacă ar fi studiat cu atenție instrucțiunile ar fi văzut că nu se pot da teme numai în zilele cind au loc teze, nu în toată perioa- da respectivă. Discuția colectivi asupra măsuri- lor ministerului a adus lumini in multe probleme, le-a arătat pedago- gilor de la această școală ce au de făcut fn viitor. Pentru ca hotărfrile luate în consiliu să nu rimînă nu- mai vorbe, si prindă viață, se cere dm partea fiecărui profesor efort de ■ le aplica cît mai eficient M. TtODORU C 0MENTARI1 Pat» Un eles !