Proletari din toate tarile, unili-vH 1 gazete imuîuminîului și rodnică prietenie ...4 acea zl februarie 1948 — 4 februarie 1958. A trecut un deceniu de la memorabilă cînd în marea Moscovă s-a semnat Tratatul do diiicoEiEiicciiiiiuciiiuîSiiiarHiEiiiii’iiiFSiiiidiiiiiiiir' Organ al Ministerului Învățămîntului și Culturii și al Comitetului Central al Sindicatului Muncitorilor din învătămînt și cultura Anul X. Nr. 456 Vineri 31 ianuarie 1958 4 pagini 25 bani ■ ■ I menite să îmbunătățească MUNCA ȘCOLII Instrucțiunile Ministerului In- vățămîntului și Culturii pri- vind înlăturarea supraîncărcă- rii elevilor și cadrelor didactice, cuprinzînd un ansamblu de mă- suri importante, vor contribui, fără îndoială, la ridicarea nivelului de pre- gătire al elevilor. Prin aplicarea lor se vor crea condiții tot mai bune de muncă pentru elevi și pentru cadrele didactice, spre a putea face față cu succes cerințelor ce se pun în fața școlii care, așa cum prevede hotărî- rea partidului și guvernului cu pri- vire la îmbunătățirea învățămîntului de cultură generală, trebuie să creas- că un tineret cult, temeinic pregătit pentru viață, dezvoltat armonios și multilateral. Instrucțiunile elaborate de minister privind înlăturarea supraîncărcării elevilor și cadrelor didactice sînt ro- drl unor largi consultări cu cadrele didactice, o sinteză a numeroase su- geslij și propuneri făcute de acestea și a numeroaselor sezisări ale părin- ților elevilor și ale unor cercuri largi ale opiniei publice interesate de bu- nul mers al învățămîntului. Pentru definitivarea măsurilor propuse, în cursul lunii decembrie au fos* orga- nizate consfătuiri cu cadre didactice si cu directori de școli din regiunile lași. Cluj, Suceava, Stalin, Constanța, Rețiunea Autonomă Maghiară și ora- șul București, în urma acestei consultări și prin studierea realității din școli a reieșit că in activitatea de instruire și edu- care a elevilor sînt unele piedici și greutăți datorite supraîncărcării ele- vilor, fenomen determinat de multi- ple și variate cauze și care influen- țează negativ procesul de pregătire fi dezvoltare armonioasă a tineretu- îu: nostru școlar. Aplicarea instrucțiunilor \-a rezolva o serie de probleme de ordin didac- tic și organizatoric, va pune mai mul- tă ordine in întreaga activitate șco- lară, va mări simțul de răspundere al cadrelor didactice, al diriginților, al directorilor, va accentua și întări legătura școlii cu familia, va deter- mma o mai strînsă colaborare a șco- lii cu organizațiile de tineret. însemnătatea acestor instrucțiuni, valoarea lor pedagogică constă în a- ceea că ele pun în centrul întregii munci școlare elevul, căruia trebuie să i se ceară o muncă și un efort după puterile sale, și subliniază că trebuie să se țină seama în procesul instruirii și educării lui de particu- laritățile sale de vîrstă, de nevoile sale de dezvoltare, care necesită o îmbinare armonioasă a muncii cu re- creația și odihna. Aceste probleme trebuie să stea în centrul pre- gătirii pentru lecție și al desfășu- rării ei, în darea temelor pentru a- casă, în organizarea orarului, în pro- gramarea și desfășurarea diferitelor activități extrașcolare. Dacă se pierde din vedere acest fapt, întreaga mun- că didactică și educativă nu-și mai atinge scopul, alunecă spre forma- lism didactic, spre un empirism pe- dagogic cu consecințe din cele mai grave. Dimpotrivă, dacă se ține per- manent seama de elev, dacă întreaga muncă didactică și educativă se or- ganizează în raport cu posibilitățile și particularitățile de vîrstă și indi- viduale ale acestuia, se asigură obți- nerea celor mai bune rezultate în procesul instructiv-educativ. Tocmai de aceea instrucțiunile a- cordă un loc important cerințelor privitoare la pregătirea și desfășura- rea lecțiilor, știut fiind că lecții reu- șite sînt numai acelea în care elevii izbutesc să înțeleagă problemele, să-și dobîndească noțiunile și cunoștințele esențiale care le formează concepția științifică despre lume, acționează a- supra sentimentelor și formează con- vingerile lori Numai astfel, înlăturîn- du-se una din principalele cauze care determină supraîncărcarea, studiul in- dividual al elevilor va fi nu numai mult ușurat, ci și mult mai rodnic. De aceea, în pregătirea lecțiilor totul trebuie cîntărit cu multă grijă, nimic nu trebuie socotit amănunt, căci orice scăpare, orice noțiune ne- explicată, orice cuvînt neînțeles, orice definiție dată în grabă poate deter- mina în pregătirea elevilor goluri care cu greu se mai pot completa. O atenție tot atît de mare trebuie acordată temelor pentru acasă, care dețin un însemnat rol în sistemul muncii instructiv-educative dacă sînt bine alese și just dozate. Practica unor cadre didactice care fac abuz de teme scrise este puternic combă- tută în instrucțiunile amintite. Rezu- marea unor lecții, transcrierea notițe- lor, reproducerea diferitelor desene executate în clasă și alte asemenea teme cu totul contraindicate, lipsa de coordonare a temelor Ia diferite o- biecte de învățămînt au constituit cauze principale de supraîncărcare a elevilor, aceștia fiind forțați să mun- cească peste limitele posibilităților lor de efort. Consecințele acestui regim de muncă la care au fost supuși adesea elevii — regim care le-a răpit mult din timpul de joc, de destin- dere, de odihnă — nu pot fi decît dăunătoare dezvoltării lor fizice și psihice. Mai poate fi vorba de a le forma elevilor un stil și deprinderi temeinice de muncă, cînd mare par- te dintre ei reacționează prin simplul refuz de a executa temele, dacă sînt convinși de inutilitatea lor ? Prevede- rile din instrucțiuni în legătură cu temele pentru acasă stabilesc pentru prima dată cerințele pedagogice care trebuie respectate și în acest domeniu al muncii didactice. Ele au o temei- nică justificare de ordin psihologicși pedagogic, de care trebuie să țină sea- ma fiecare învățător și profesor atunci cînd concepe și alege temele, care constituie conținutul muncii indepen- dente a elevului. Această muncă tre- buie să fie atractivă, creatoare, să mențină și să dezvolte interesul ele- vilor pentru disciplina respectivă, să Ie ceară un efort după puterile lor și să le aducă bucuria succesului. Cerințele menționate în instrucțiuni In legătură cu orariile atrag atenția cadrelor didactice și a directorilor de școli că la alcătuirea acestora trebuie să fie puse pe primul plan interesele elevului. Prin orarii trebuie să se im- prime un anumit stil de organizare a muncii școlare care să vină în spri- jinul activității de instruire și educare a elevilor. Or, în multe școli, așa cum arată instrucțiunile, în alcătuirea ora- riîlor elevul era lăsat la periferia preocupărilor, alte interese fiind afir- mate pe primul plan. Aceasta ducea la defectuoasa organizare a muncii școlare și genera variate fenomene de supraîncărcare a elevilor. Prin reglementarea activităților în afară de clasă și extrașcolare, așa cum prevăd instrucțiunile, elevilor le va rămîne mai mult timp pentru pre- gătirea lecțiilor și pentru odihnă. A- cesfe activități au o anumită pondere în instruirea și educația elevilor și, în consecință, în organizarea și desfă- șurarea lor trebuie respectate anu- mite cerințe. Pentru ca ele să-și a- tingă scopul trebuie temeinic plani- ficate și just repartizate pe întregul an școlar. Totodată, trebuie avut în vedere faptul că asemenea activități sînt menite să vină tn sprijinul acti- vității din clasă, iar nu să se facă în dauna principalei sarcini pe care o are elevul, aceea de a învăța, sau să-i răpească întregul timp liber. Fără : îndoială că supraîncărcarea elevilor provine și din faptul că unele programe și manuale școlare cuprind un volum prea mare de cunoștințe și în specia] multe amănunte. Pentru a veni și pe această cale în sprijinul ușurării muncii elevilor, cu concursul unui maro număr de cadre didactice cu experiență s au făcut unele redu ceri în volumul de cunoștințe din programe. Intrucît o parte din cu- noștințele care au fost scoase din programe s-au predat pînă la această nu vor mai fi cerute ele dată, ele vilor cu ocazia repetării materiei. Cadrele didactice trebuie să în- drumeze cu multă grijă elevii în legătură cu folosirea manualelor, în special la acele capitole și lecții unde s au operat reduceri în programe. Este cert că, la revizuirea manuale- lor, acestea se vor pune în concor- danță cu programele. Aplicarea tuturor măsurilor pe care Ie cuprind instrucțiunile Ministerului Învățămîntului și Culturii cere din partea cadrelor didactice, a directo- rilor de școli, a diriginților o muncă de adîncime, o chibzuire atentă asu- pra oricărei acțiuni didactice și edu- cative pe care o desfășoară, un stu- diu sistematic al problemelor pedago- gice ridicate de activitatea instructiv- educativă. Se cere o mai temeinică cunoaștere a elevului, care trebuie să fie permanent în centrul atenției ori- . cărui pedagog. Avînd mereu în față acest obiectiv, munca de instruire și educare capătă un caracter creator și este de la în- ceput fundamentată pe baze științi- fice. Numai ținînd seama de aceasta scopul școlii noastre — de a crește un tineret cult, temeinic pregătit pentru viață, dezvoltat armonios și multilateral — va putea fi realizat. Prin măsuri'e privind înlăturarea supraîncărcării cadrelor didactice, li se acordă acestora mai multe posibilități de a se pregăti temeinic în vederea desfășurării competente și cu succes a activității lor. • Traducerea în viață a instrucțiuni- lor ministerului, care au menirea de a pune mai multă ordine în activi- tatea de instruire și educare a ele- vilor și de a o ridica la nivelul exi- gențelor pedagogice impuse de sar- cina pregătirii temeinice și armo- nioase a tineretului nostru, este o datorie a tuturor cadrelor didactice, a directorilor de școli și a organelor de învățămînt- Acestea nu trebuie să admită nici o abatere de la prevede- rile lor. Marea forță care trebuie să dea viață acestor măsuri este conștiința patriotică a fiecărui învățător, profe- sor, director de școală, inspector de a munci mai mult și mai bine pentru viitorul tineretului nostru. Comisia centrală a concursului artistic al S.M.I.C De curind s-a constituit la C.C. al S.M.I.C. Comisia cen&ală a con- cursului echipelor artistice de amatori ale muncitorilor din invăfămint. Co- misia are următoarea componență: Elena ISACU-BOLOG, vicepreședinte al C.C. al S.M.I.C., Petre DRA- GO1ESCU. director general in M.I.C., Dumitru M1HALACHE, secretar al Biroului Consiliului de conducere al S.R.S.C., Gheorghe BOGHIU, director cl Casei Centrale a Creației Populare, Ion GHEORGHIU, actor, laureat al Premiului de Stat, Dumitru BOTEZ, dirijorul corului Filarmonicii artist emerit, Alexandru SEVER, maestru coregraf la Teatrul de estradă, Con- stantin RADO1. redactor la „Gazeta învățămîntului", Petre BUCȘA, Șeful secției invățămint ,și cultură regiunea Cluj, Ion BĂDICA, inspector metodist regiunea Constanța, Maria POPESCU, profesoară din București, Nicolae PSTULEANU directorul Clubului muncitorilor din tnvățămînt-București, Eiiza MIHALCA, Andrei DEMETER, Nicolae TOPA. Dumitru LAZA, Nicolat. fl^RCEA activiști ai C.C. al S.MJ,C} ■ I = i | Recentele instrucțiuni ale Mi- nisterului învățămîntului și Culturii cu privire la înlă- turarea supraîncărcării elevilor și cadrelor didactice au fost citite și discutate cu mult interes de către pedagogii școlii noastre. Pentru noi, înlăturarea supra- încărcării elevilor a constituit o preocupare Însemnată încă din anij școlari trecuți. Odată cu a cest an școlar preocuparea acea- sta a sporit, lată un singur exem- plu : in ședința consiliului pe- dagogic din ziua de 23 ianuarie s-au luat măsuri concrete împo- triva supraîncărcării elevilor cu prea multe exerciții și probleme la matematici. Însemnează școala noastră elevilor a fost aceasta că in supraîncărcarea definitiv tnlătu- rată ? O privire chiar fugitivă a supra desfășurării muncii din școa.ă acum, după apariția in- strucțiunilor. ne arată că mai avem încă multe de făcut în a- ceastă privință. De pildă, pină acum citeva zile o echipă de 20 de elevi din clasa a V11l-a lucra in fiecare s:mbăta dimineața in atelierul- școală al uzinelor „23 August". Acesta este, desigur, un fapt po- zitiv — dar ziua aleasă pentru practica elevilor nu era cea mai potrivită. Astfel, vineri după- amiază elevii aveau 6 ore de curs, iar a doua zi, la orele 10, începeau practica in uzină, care dura pină la orele 12,30, cînd veneau direct la școală. Un alt exemplu : in luna de- cembrie, elevii claselor a Vll-a „A" și „B" au fost antrenați in- tr-un concurs cu tema „Viața și opera Iui M. Eminescu". Con- cursul s-a încheiat cu rezultate frumoase, dar pentru aceasta a fost nevoie ca elevii să fie aduși de citeva ori duminica dimineața la școală, in vederea pregătirii lor pentru concurs, răpindu-li-se astfel o mare parte din timpul necesar pentru pregătirea lecfii- lor ți pentru odihnă. Ne-am dat seama, după ce am studiat in- strucțiunile, că nu trebuie să-i su- praaglomerăm pe elevi, ci că a- vem datoria să organizăm acti- vitatea extrațcolară ținînd seama de posibilitățile fer reale. Studierea instrucțiunilor ministe- rului ln ședința consiliului peda- gogic, precum și măsurile luate de conducerea școlii vor contri- bui fără îndoială — după cum a și început să se vadă — la înlă- turarea supraîncărcării elevilor, la îmbunătățirea întregii munci din școală. VIOREL ALECU profesor la școala medie nr. 29 din București înlăturăm cauzele lipsurilor Ana'iza rezultatelor activității didactice din școlile regiunii noastre In primul trimestru al acestui an școlar a scos tn evidență făptui că lipsurile existente • s-au datqr,at de multe orj aglomerării' elevilor tu multe activități și sarcini care le răpeau din timpul de odihnă și de în- vățătură. Recentele Instrucțiuni ale Ministerului Invăjămîntului și Culturii privind înlăturarea supra- încărcării elevilor ne-au făcut să înțelegem și mai clar acest fapt și ne-au ajutat să îndrumăm șco. Iile în vederea stabilirii unui pro- gram de măsuri menite să îmbu- nătățească mult munca didactică. De pildă, sînt foarte necesare asemenea măsuri la școala medie nr. 2 și la școala de 7 ani nr. 3 din orașul Pitești. Deși conduce- rile și colectivele didactice acestor școli s-au preocupat ale de evitarea sun-aîncărcării, sau menținut totc-i lipsuri. Orarele lecțiilor, bunăoară, nu erau întoc- mite la toate clasele in conformi- tate cu posibilitățile de efort ale elevilor. La clisa a X-a ,,A" de la școala medie nr. 2 cel mai greu orar zilnic era sîmbăta. Elevii clasei a VII-a de la școala de 7 ani nr. 3 aveau luni duci obiecte grele: geografia. fizica, matematica, limba rusă și chimia. In același timp. programarea activităților de cerc sau a lucră- rilor de atelier imediat sau după orele de curs a făcut oa elevii să fie reținuți la școală în unele zile 7—8 ore la rînd. Regimul de muncă zilnic al ele. vilor In infernalul școlii medii nr. 2, deși alcătuit și respectat cu grijă, ignora necesitatea unui timp liber pentru elevi și orga- nizarea acestuia. Acum, după ce au fost studiate instrucțiunile Ministerului Invăță- mfntuluj și Culturii, sau luat în toate școlile măsuri pentru a se asigura orare Just întocmite, pentru dozarea cu mai multă gri- Jă a volumului temelor pentru acasă, pentru revizuirea progra- mului activității în cercuri, pre. cum și a întregii activități ex- trașcolare și obștești a elevilor. Tn cadrul comisi lcr metodice se discută problemele privind Înde- plinirea creatoare a programelor și îmbogățirea calității lecțiilor, cît și organizarea justă a activi- tății didactice și cultural.educa- tive. Aplicarea instrucțiunilor minis- terului, lupta pentru ridicarea necontenită a calității lecțiilor ne vor ajuta, să înlăturăm cauzele lipsurilor, cese ln elevilor. ■, să dobtnd’m no: suc- instruirea și educarea !• RADU șeful secției de tnvițâmtnt șt cultură Pitești E I prietenie, colaborare șl acistențâ mutuală intre Uniunea Sovietică și Republica Populară Romînă, „tratatul marii prietenii*, cum I se apun o de obicei. Marile înfăptuiri înscrise în anii puterii populare de poporul nostru in toata domeniile vieții politice, economice și culturale au la bază munca dîrză a celor ce muncesc și neprecupețitul ajutor al Uniunii Sovietice. De aceea, camenii muncii romini consideră pe bună dreptate alianța cu Țara Socialismului drept o cucerire esențială a lor, o con- sideră ca fiind alianța păcii, alianța progresului continuu al patriei noa- stra. Tratatul romino-sovietic semnat în urmă cu zoce ani este pr.mul tratat încheiat de Romînla cu o mare putere ca de la egal la egal. Re- lațiile stabilite intre U.R.S.S. și R.P.R. sint relații de tip nou, conforme principiilor socialiste ale deplinei egalități în drepturi, alo neameste- cului reciproc în treburile interne, ele ajutorării și colaborării frățești. Istoria este un arbitru imparțial. Ea marchează cu obiectivitate deosebirea principială șl calitativă dintre relațiile intre țările socialiste șl cefe înhe țările burgheze. Relațiile dintre țările burgheze sînt tot- deauna relații de dominație și aservire, de jefuire de către țările mai dezvoltate a țărilor capitaliste și coloniale mai slab dezvoltala. Romînic, in frămintata sa Istorie a cunoscut din plin, în trecut, asemenea relații. Tocmai de aceea poporul nostru apreciază în mod deosebii legăturile de colaborare frățească pe care le are astăzi cu țările socialisto și — ln primul rînd — cu marea sa prietenă. Uniunea Sovio^câ. Aniversînd cu o bucurie izvorîtâ din inimă împlinirea unui deceniu de la semnarea Tratatului romîno-sovietic, toți oamenii muncii d.n țara noastră fac bilanțuf rodnic al colaborării multilaterale statornicite între R.P.R. șl U.R.S.S., bilanț ce marchează transformarea în realitate a pre- vederilor tratatului prieteniei dintre cele două țări socialiste. In pers- pectiva istorică a anilor care au trecut. înțelegem șl mai limpede în- semnătatea ajutorului pe care ni l-a dat Uniunea Sovietică in rezol- varea sarcinilor construirii socialismului. Acest ajutor a permis nu nu- mai acoperirea in mare parte a necesarului de materii prime, ci și a mașinilor șl utilajelor necesare construirii bazei tehnice a economiei raț.onale a R.P.R. In industria siderurgică, in construcția de mașini, în domeniul Industriei electrotehnice sau ai industriei chimice furnizarea de materii prime și semiiabricate, da utila], da documentație tehnică, schimbul de specia.ițti, numărul mare de tehnicieni și ingineri romini specializați Li U.R.S.S. au avut șl au un rol de o remarcabilă importanță. Pe ogoa- rele patriei noastre sînt folosite peste 100 de tipuri de mașini agricole importate din U.R.S.S. Peste 40 dintre soiurile selecționate care se folo- sesc pe cimpurtle experimentale pentru încercarea soiurilor de plante agricole sînt do proveniență sovietică. Creditele acordate țării noastre de U.R.S.S. sînt o formă importantă a sprijinului permanent dat de Uniunea Sovietică. Un rol remarcabil în dezvoltarea învățămîntului, culturii și artei ro- minești îl dețin legăturile prietenești cu oamenii de cultură sovietici. Schimburile dese de delegații constituie un factor de mare eficacitate pentru strîngerea legăturilor culturalo dintre Romînla șl popoarele marii Uniuni Sovietice. Publicul nostru a avut prilejul minunat să admire arta superioară a muzicienilor, a actorilor sovietici; camenii de artă să in- veje d n bogata lor experiență creatoare. In domeniul învățămîntului s-au făcut importanți pași înainte pe linia organizării unul învățămînt de mase corespunzător sarcinilor ac- tuale ale etape! construcției socialiste ln Romînla. Schimburile do de- legații de cadre didactice constituie una din formele cele mal pre- țioase ale acestui ajutor. Cadrele didactice din R.m. au avut multe de învățat de la colegii lor sovietici în ceea tinuă a conținutului predării șl a muncii introducerea învățămîntului politehnic și de cerințele vieții. Oamenii de știință romini sint tot oamenilor de știință sovietici, participă ce privește îmbunătățirea con- educative, în ceea ce privește legarea tot mai sirîns a școlii mai mult prezenți la lucrările la congresele și conferințele constituie de asemenea un în* Academiei de Științe a U.R.S.S., ceea ce semnat mijloc de împărtășire reciprocă a cuceririlor gînăirii umane. Tratatul romîno-sovietic din 1943 este un instrument ds apărare a păcii șl securității. Poporul romîn consideră ca una din cele mai mari îndatoriri Internaționaliste ale sale să cimenteze trainic prietenia cu Uniunea Sovietică și cu celelalte țări din lagărul socialist. La îm- plinirea unui deceniu de la semnarea Tratatului romlno-sovletlc, po- porul nostru, plin de dragoste și recunoștință, trimite un cald salut marelui popor prieten, iși oxpximă hotăriroa dirză de a păși spre noi victorii ln construcția socialismului, convins fiind că astfel contribuie la consolidarea șl Întărirea întregului lagăr al păcii și socialismului, iu frunte cu Uniunea Sovietică. ÎNCREDEREA Printre zecile de mii de cetă- țeni propuși drept candi- dați pentru alegerile de la 2 martie se atlă și un mare nu- măr de invățători și profesori frun- tași în activitatea didactică, par- ticipant! activi la rezolvarea tre- burilor gospodărești ale regiuni- lor, raioanelor, orașelor și comu- nelor noastre. ...Pentru una din circumscrip- țiile regionale Bacău a fost pro- pusă drept candidat, cu prilejul unei adunări populare, tovarășa Domnica Spulber, directoarea școlii medii din comuna Podu Turcului. Primul care a luat cuvlntul la discuții pe marginea propunerii iâcute a fost tînărul profesor Gheorghe Sava, fost elev al can- didatei. El și-a exprimat bucuria că Domnica Spulber candidează pentru alegerile do la 2 martie. Impărtășindu-și amintirile din școală, el a arătat că tovarășa Spulber este o profesoară destoi- nică, care muncește cu pricepere pentru educarea comunistă a ti- neretului. Și nu numai atît. Mulți țărani muncitori din circumscrip- ția electorală respectivă au trai în întovărășiri sau în gifliiiiiiiflMmiwiM»nfflifflBînniBnwmMiiw«^^ *a Bttnțțsl fi jggrffi <1 țgoJIJ njedtj „Ș, Băleesqf in* gos- ur- podăriile agricole colective mlnd îndemnurile el. Acum, cînd s-au convins de avantajele mun- cii în comun, vin să-l mulțumeas- că pentru sfatul dat. Au urmat apoi la discuții □ serie de țărani muncitori din co- munele Lichitișeni și Godinești, care au aprobat din toată ini- ma propunerea tăcută. ...La adunarea populară care a avut loc la școala medie nr. 1 din orașul Baia Mare a luat cu- vîntul, printre alții, tov. Dumitru Silaghi, directorul școlii. „Am avut de multe ori prilejul — a spus el — să o vedem la muncă în școală sau în diferite acțiuni de interes obștesc pe colega noastră, profesoara Magdalena Pop, care este deputată și in prezent. Ea a iost întotdeauna un exemplu viu pentru cadrele di dactice și pentru cetățeni. De a- ceea — așa cum m-am sfă- tuit cu unii alegători — o pro- pun din nou pe tov. Magdalena Pop drept candidată a F.D.P. pen- tru circumscripția noastră. Ale- gătorii o cunosc. De multe ori a mers pe la casele lor, interesîn- du-se de o problemă sau de alta, de multe ori a contribuit la re- zolvarea treburilor gospodăreați de interes comun". Propunerea fă- cută a fost aprobată în unani- mitate. Cu aceeași încredere au fost desemnați drept candidați pen- tru alegerile de la 2 martie în- vățătoarea Elena Viorel din Fe- troșani, nescu varășul profesorul Mihai Viși- din Rîmnicu Vîlcea, to- luliu Movic, directorul școlii de 7 ani din comuna Să- lard, regiunea Oradea, Sofia laricevschi, profesoară în orașul Șiret și mulți alțl pedagogi. V. ANDREI REDUCERI IN PROGRAMELE 9c INVAIAM1NI în cadrul măsurilor pentru evitarea supraîncărcării elevilor, au fost efectuate și unele reduceri privind volumul de cunoștințe din programele de lnvă(ămlnt in vigoare. O parte din reduceri cuprind și unele cunoștințe din materia care a fost predată pînă la această dată. Aceste cunoștințe nu se vor mai cere elevilor cu ocazia recapitulării materiei. Pe lingă instrucțiunile de reduceri date la începutul anului școlar, menționăm mai jos, pe obiecte și clase, alte reduceri de cunoștințe efectuate in programele școlare. I. Limba ți literatura romînă | CLASA A V-a Gramatica. Nu se vor mai preda : vocalele In hiat; formarea sub stantivelor cu prefixe și sufixe ; de- rivarea ; declinarea adjectivului ; de- primă „Metoda grafică de rezolvare a unei ecuații de gradul ai ll-’ea"j din cap. VI, „Funcția exponențială. Funcția logariimică", se scoate ,,A- plicații la dobinda corțipusa". Geometria: Din cap. 1, „Segmente proporție nale", nu se vor mai preda: compas pentru împărțirea in parti egale, scara transversală de proporție, omotetia. pantograful. Din cap. II, iar hibridarea sexuată se va aminti la tema „Cireșul". „Mesteacănul" va fi amintit, fără descriere amănun- țită. „Mușchiul de turbă" se va preda sumar la lecția „Mușcfti". CLASA A Vl-a Zoologia. La toate lecțiile, anima- lele înrudite cu anim.alul^studiat ca tip vor fi amintite numai, fără a se studia amănunțit. Tot ce este ti- părit în manual cu literă mică seva considera ca lectură. clinarea prenumelor demonstrative ș: nehotărlte ; funcțiile verbelor poziție (verbe predicative); rea verbelor (din adjective stantive); verbe formate cu „fn". in pro forma- și sub- prefixul „Relații metrice*, se scoate: geometric a! punctelor a căror sau tiiierența a pătratelor la puncte fixe este constantă. locul sumă doua CLASA A Vl-a Gramatica. Nu se vor mai preda: substantivele colective , verbe’e jiiKMMhsna neregulate, verbele propozițiile eliptice; circumstanțiale (dt timp, de scop și de Lectura literară. preda : „Tirgul de rcbi“ imoersqnalc; subordonate e loc, de mod, de cauză). UI. Fizica CLASA A Vl-a ful „b“ („Organizarea Republici! Franceze"). Din lecția „S.U.A. la sfirșitul sec. al XlX-lea și începutul sec. al XX-lea“, nu se va preda te- ma „Fedetațișj Amyrielăiță a Muncii11. CLASA A VlII-â. Orele rămase disponibile vor fi folosite pentru predarea formelor regulate din morfologie. De asemenea, nu se vor mal pre- da textele : „Ehre der Arbeit" de Ferdinand Freiligrath; „Mignon11 de J. W. Goe- thd;. „Faust" de J, W, Goethe. „Neuland" , „Kabale und Liebe" de Schiller; „Deutschland. ein Wintef- mârciien" de H. Heihe; „Die Harz- rdise" de H. Heine; „Rbte Fahnen uber Krasnodon". Notițele biogra- fice cate însoțesc textele literare. CLASA A IX-a Zoologia. Nu se vor mai predat „Codonosiga botrytis” , „Ttypauo- soma gămbianse”, „Dlflugia11; „Sten- tor"; „Vorticella"; clasa „Scifo- zoare"; clasa „Fchinide" (ariciul de mart) se Va aminti la „Alte echipo- derme". In sprijinul ușurări studiu'ui te- mele de mai jos se vor preria după cum urmează se va simplifica lec- ția „Încrengăturile viermilor", se vor simo’.ifica termenii științifici la clasa „Sporozoa e”: din lecția „În- crengătura spongieri" se va studia numai „Euspongia" (se va preciza numai că există și se vor arăta ter- mele mai simple). „Alți pești osoși" se vor aminti numai Se va recoman- da ca lectură ..Clasa Miriapode* A- nitna’e'e înrudite cu animalul tip vor fi amintite numa'. Tot ce este trecut in manual cu literă imcă se va considera ca material informa iv. nu obligatoriu. XII. Istoria . HiiiiiiniiiflHiiiiiiiiiiiHiiiiiiiiiiiiiiimiiiiiiM CLASA A V-a. Istoria antică. Din lecția „Palestina", se omite tema „Primii locuitori (canaanicnii) și ocupațiile lor11 Din lecția „Persia 1 antică11 se omit temele „Cambyse — cucerirea Egiptului" ș: căderea sta- tului persan stih stăpînirea macedo- nenilor". Dih lecția „Ateha pină ia sfîrșitul sec. VII î.e.n." se emi e. tema „Organizarea socială și politi- că în perioada homerică". Din lec;.a „Cuftura greacă în sec. VIII—VI î.e.n." se omite tema „$coâla eleată — Parmenlde" și paragraful „e“ („Aria arhaică1*). Din lecția „Gre- cia. în prima jumătate.a sșc,.. IV î.e.n." se omit temele „decăde- rea polis ului grec" și „a doua ligă maritimă ateniană,*. Din lecția „Cu- cerirea Italiei" W se va trata tema „Luatele cu aeduii, volscii și veți". Problemele cunrihse în primul’ pa- ragraf din lecția „începutul luptelor civile" se vor conexa cu cele din ul- timul paragraf al lecției anterioa- re ; din aceeași lecție, nu se mal tra- tează tema „Răscoala italicilor". Din lecția „Imperiul Roman în sec I" nu se mai predă tema „răscoalele- din provincii*1 și nici ultimul para- graf („Viața economică în primuî- secol al Imperiului"). Din lecția „Im- periul Rjbman în, sec. 11“ nu se va Irâta tema „dezvoltarea aparatului birocratic" (sub Hadrianus) iar din ultimul paragrat („Cultura romană în sec. 1—II e.n.'j nu vor fi stu- diați Marțial și Lucian. De aseme- nea, din ultima lecție nu se vor tra- ta temele „luliart Apostatul" și „fi- losofia- pagină (curentul neoplato- nic)". Din lecțiile despre Egiptul antic omit temele: .Așezarea oameni- CLASA A VIILa Botanica Nu se Vor mai preda punctele 1, 2, 3, 4, 5 din capi- tolul „Funcțiuni de nutriție" din programa pentru clasa a Vlll-a. nr. 50124/1956, pag. 5; înmu.țirea asexuată prin diviziune, înmugurire spori. „Clamidomonada", „Sargas sum". „Cystoseira" De la familia Rozacee se va omite „Murul de mi- riște" Nu se va preda familia „Be- tulacee*. Tema „Compoziția chimică a pro- toplasmei* se va simplifica în spri- jinul ușurării studiului. Nu se vor preda: formele de tre- cere fosile; La cap. „Angiosperme*, „Origmea și formele de trecere*. Se vor recomanda ca lectură : din tema „Organele vegetative a’e planfelo-". notiun le despre larmele X limba engleză LX; BHIIilllllll»liillllBIHIlilDi|i™^ CLASA A VII l-a. se lor îrt valea Nilului", „rtotnele' a Vl. Geografia CLASA A V-a cuceririle lui Tutmes al IlI-lea și „legenda lui Osiris11. Din lecțiile despre Mesopotarnia antică se omit temele: existenta orașelor-state (Babilonul) ca formă de organi- zare politică anterioară formării ma rilor regate, „legenda potopului" și „arta decorativă". Din istoria Indiei antice se omit temele „legile lui Mânu”, statul indian în timpul lui Așoca și „poemele eroice". Din lec- ția „Religia și miturile vechilor greci” se omite „mitul lui Tezeu”. D.n leclia „Alexandru Macedort și cucerirea Orientului" se omite tema „Expediția lui Alexandru Macedon in Asia Centrală și în India". Dm lecJiA „Cucerirea Italiei de către romani" se omite ultimul pa- ragraf („Organizarea Italiei după cucerire"). Din lecția „Primul război punic" se omite tema „răscoala mer- cenarilor dih Cartagina". Lecția „Statul Roman după marile cuce riri* nu se va mai preda. Pentru a se putea face, însă, legătura cauzală intre fenomene, la introducerea în lecția următoare profesorii vor tra- ta — pe scurt — urmările sociale ale marilor cuceriri (creșterea scla- viei, îmbogățirea latifundiarilor, rui narea țărănimii romane). De aseme- nea, lecția „începuturile luptelor ci- vile la Roma" nu se va mai preda. E.xplicînd, Insă, cauzele răscoalei conduse de Spartacus, profesorii vor arăta că, după reformele Gracchilor, contradicțiile de clasă s-au ascuțit ajungîndu-se la lupte civile și la dictatura aristocrației, ceea ce a dus la accentuarea exploatării maselor populare. Din lecția „întărirea Im- periului Roman In timpul lui Tra- ian" ultimul paragraf („Războiul cu părții") nu se va studia. Nu se va mai preda : lecția „The Seventh of Novem- ber" Textele lecției a I6-» („The Weather"), a 19 a 1 A Pleasant Sun- aay Aiternoun") și a 28-a („In the Country*) vor fi adaptate de lieca- ■ e profesor, după posibilitățile cla sG. scoțlndu-se din vocabular cuvin- tele mai dificile. Nu se va preda textul The Wall Gazette* Se va preda Insă gramatica (pe baza vo czbukruluî din lecția „SnOpping") Nu se vor preda lecțiile „A Letter". ,_A the State Market*. „What the U.T.M. Fighls for*. Se vor preda Insa lecț iie ..Shopping" și „Lomo- nosov*. care fuseseră secase conform orogrămei Nr. 62 427'1957. CLASA A IX-a. 4 Nu se vor mai preda : Areometre (iaciumetre); isaarta de laborator nr. 7, studiul frecări: corpurilor solide care se mișcă pe un plan orizontal . M. V. Loeno,.os^v despre natura căldurii; Istoricul ma- șinii cu vapori . prezentarea dia; tivelor „Mașini termice- ia demon strații; randamentul maș n lor ter mice. In sprijinul ușurării studiului, te- mele de mai jos se vor preda cupa cum urmează : Calonmetrai se va descrie araiinduse scorui peni, a care e folosit, insa nu se vor face determinări calofimetrice. La luc a rea de laborator nr. 9, „Măsura ea cantității de căldură necesara ir.cii- zirii apei", această măsurare nu se va faCe așa cum e In manual, pr.n schimbul de căldură intre doua mase de apă, ci prin încălzirea di- rectă a unei mase determina.e de apă și măsurarea variației dz tempera- tură (formula redusă Q — m (ti — t i. Tema „Energia calorică* nu se mai predă ca temă separată. In schimb, la tema „Mașini termice* se va stu- dia la început transformarea ener- giei calorice in energie mecanică (fără formule). evolutive rsdăc.nr. trame și fiorii . tai a: ecologi ei plantelor cap. .Bnophite*. io pteridoHele fosre * bunilor de pămint tulpini: prncipa t i). h din cap .Uscatul* icroreaef . dm cap. noțiunile de Nu se vor mai de V. Alecsan- de Gr. A- liberală din ? inie te itm. Si. cacee*: •l.-ne*) lecții 24 CLASA A IX-a Nu 2 LIMBI MODERNE VIL Limba rasă war CLASA A A-a s ca. . CLASA A Vlll-a CLASA A IX a Bas rate" , pe Istoria evului mediu. clasa a X a ^c^ ie n* XS31' A Deocoatre preda pini la vor mai pred a : conservări cantității de mișcare Si msri'eape 4» de buclă vertica l o CLASA A VIl-a reci ^--n'i > t de u CLASA A IX-a II. Matematica Nu se vor mai preda : pină în sec. XIV' nu se vor trata domeniului IV. Chimia 1 'jiiiiiiiiiiiiiimiiiiiiiiiM CLASA A V-a. maghiara, in afara materialului in- CLASA A Vlll-a tex- sub. CLASA A Vl-a din declinarea ți ortografia participi lor. prepoziția. Conjuncția, particula ale- rouiui di CLASA A Vl-a. CLASA A Vll-a nabza ți sinteza apei) Istoria evului mediu. CLASA A IX-a se VIII. Limba franceză Filo CLASA A Vlll-a. Istoria modernă. ,Ein Ausflug aufs Land"). CLASA A IX-a. echivalența sistemelor de ecuații Nu se vor mal se va arăta prin exemple numerice. La Declinarea tare, (nu- al pronu- mal pre- Mullers bei* . verb fur*, din bucățile de lectură pag. 134 (in locul textului : solul Sen era despre virtute*) conjugarea pasivă nu se va volo, nolo. bucățile de la lecțiile tarea Tan ; Ciao. II lea“. se vor rezolva ecuații ira- ționale care conțin sume algebrice dri ; ..Vulpea lexandrescu; crimă" de M. Nu se vor mai preda t cercetarea solubilității unor pre- directă Istoria literaturii romine. Nu se mai lac caracterizările preda : figuri- geome- magii.ara, fn afara materialului in- dicat mai sub, nu se va studia textui: „Lebăda racul și țtiuca". Reformei omite pa- Carol al „Făt-Frumos din la- Em nescu: biografiile textul „D.mneaU verbelor .a sraca* cu bu- „Maxi- bun*. preda : slabă, mixtă compus: fi invă . pron-j le; propoziția relativă cu mele in genitiv. De asemenea, nu se vor da textele : „Das wandefn ist des (..Three Men Who Ran Auay") ; lec- ția 19 („The Happy Prince*) se va studia facultativ. Nu se ' noțiuni calculare» iau parte probleme, narea greutății moleculare a bioxi- dului de carbon Algebra i Din cap. VI va mai pleda : ge- Re- Că vor mai preda : 17 și 18 („My First Aero- vor mai preda : 1 (..The Library*) ; lecția ului di plasare german*. In școlile cu Lmba de predare 5 acc:dental' -corduiu ? >r Nu se lecțiile mi La .Âsarv: *c .IrWacrae' i A Vl-a preda : lecția 21, pag. 78 și construcția gerundîvală, cățile de lectură respective me“ și „Pentru un trai mai birea Intre prepozițiile „zu și oredicatul exprimat printr-un ta viitor Nu se vor mal preda : Lucrarea de laborator nr. 1, -Stu- diul legilor mișcării uniform aecele- 81»* se va prezenta elevilor . Saltum Py- la lecția XXI. de radicali cu Indicele 2. Geometria Nu se va mai Cap. X, „Transformarea lor" Capitolele XI (Locuri și „Chirita în provincie* de V. 1 teșind rl „Prima inălțime", „Distrugerea bi- Orele care rezultă din reducerile efectuate Ia toate obiectele se vor folosi pentru adincirea celorlalte ca- pitole sau lecții șl pentru recapltu» larea cunoștințelor. nerale ale Operelor : „Satiră duhului meu" șl „Boul și vițelul" de Gr. A- lexandrescu. „Dan. căpitan de plai" .ueiă* va fi p-eJat p!t»ă la Et Roman et ceteri populi .ecf i XXV. bucata „Perșii1 („The Negros Complaint'j. CLASA A X-a. rei if v nu Din lecția „Răspindirea și reacțiunea catolică* se ragraful J>* („Lupta lui și interjecția Nu se voi texte . V. $tiint«la naturale | IHiiiiiiiiiiiiiiiiiîiiiiiiBiiiiiiiN studia următoarele ; la se va tema „Compunerea Chinei tn perioada imperiului răscoala condusă de Huan- Din lecția „Dezvoltarea Franței accentul la substantivele (substantivele compuse vor țațe numai tn mod practic) mele posesiv la acuzativ. :uri: „Prietenii adevărate* și „Ci eero descoperă mormlntul lui Archi 3" Aae-k. — "emti La conh- reiMe'e A ’ ca Ar.e* ca de Sad și Oeea"'t te va s-cd a numai harta cap VI, „Ecuația de gradul lineacu și nu te mai analizează piesa „Dinton" de Camil Petrtscu CLASA Nu se vor mai l’attribut (de la malo, eo și ferro cu lectură respective de XVIH-XXl inclusiv. „astronomia", „alchimia" și lajul modern*. voi mai preda : despre ec lilibrul chimic; i volumului gazelor care sau se produc tn reacție. demonstrație: determi- medm grozrz c. CLASA A IX-a Nu se vor ni preda : d:a zn»?a ți* ic- capita'iste . _ preda bucala de lectură „Un gardicn că- lău* și se vor folosi bucățile de lec- mede". Se scot verbele semideponcn te și bucata de lectură „Augustus *1 Cinna*. Se scot verbele („Ivan Susanin*) : lecția 17 (Gramatica lecției „Der Ftfnfjahr- va face împreuna cu cea de dicat mai sus. nu se va studia tul: „Timur și echipa sa* CLASA A IX-a Nu se vor mai preda : temele „reorganizarea „Proporții", nu Reprezentarea gra »îant^j , lecția 22 („The Delta") , WUt 23 („Hunting (or a Job*) ; Xl. limba latină mwiiiMniimiiiiiiiiM^ CLASA A Vlll-a Șl CLASA A X-a de tranziție susa.a. apbColMle resMKSve m vw la nual. ci t ci -e~ K- CLASA A Vl-a ăecti« XXII, textul filele ia B.- * a și Olanda. Elveț.a . îlri’ie europene nord c-, n C"u:a țărilor cap .a iste — .ir'e Asie: de sud-evt. Lust*: „Tagebuch vor Stalingrad11, „Hymne der demokratiSchen Welt- [ugend". mai cele 4 reguli pentru declinarea substantivului) , substantivarea infi- nitivului , genitivul pronumelui per- sonal , propoziția temporală cu „als și wenn", perfectul verbelor moda IX. limba garmană I scriitorilor 1 Creangă, G. Coșbuc, 1. L. Garagiale, Al. Sahla vor fi tratate ca scurte notițe biografice. CLASA A Vll-a Lectura literară. Nu se vor mai preda : „Letopiseț" de M. Beniuc; „Vînă- toarea de lupi" de P. Dumitrlu; „Tu păcii-i ești soldat" de 1. Horvâ'.h. CLASA A Vlll-a Noțiuni de teorie a literaturii . Nu s$ mai fac caracterizările ge nerale la idila „In miezul verii" de G Coșhuc și comedia „Avarul" de Moliăre. Nu se vor mai preda: pam- fletul; „Legenda cloclrllei" de V. A- lecsandri: „Povestea Iul Ha-ap Alb" de I. Creangă; evoluția ro- manului tn literatură. Istoricul epo- peii șl istoricul apariției tragediei se vor trata sumar, dîndu-se numai ele- mentele absolut necesare mișcărilor*, paragraful priv.tor ia compunerea vitezelor se trece de pct. b la pct. a. „Descompunerea vitezei în două componente* și „A- dunarea și scăderea vitezelor* nu -e vor mai preda De asemenea. nu se CLASA A X-a (tranziție) Istoria literaturii romine. Nu se ruai fac caracterizările nerale ale operelor: „Ion* de L breanu și „Enigma Otiliei* de G CLASA A V-a Aritmetica. Nu se va mai preda: Din cap 11 „Aflarea tuturor divi- zorilor unui număr și a numărului lor". In ce privește rezolvarea pro- blemelor prin metode tip, acestea nu trebuie să constituie obiectul unui studiu special; se vor da cîteva exemple de probleme din fiecare t,p. din care elevii singuri să desprind^ metoda folosită Geomatria i Nu se vor mai preda din cap. III — noțiunea de „loc geometric*; din cap. V „Patrulatere" — Construcția trapezului (cazuri simple), din cap. VI „Cercul" — construcția unei perpendiculare pe o semidreaptă într-un capăt al ei- k fică a funcției y «■ —; la cap. V, X „Fracții algebrice", nu se vor rezolva probleme cu ajutdrul ecuațiilor, ci numai ecuații. Geometria: Din cap VII , „Arii și volume", volumul piramidei se va da fără de- monstrație. CLASA A VUI-a Algebra: Din cap II , „Expresii algebrice", se scoate (x + a) (x + b) => x2 + (a + b) x -I- ab , din cap. IV, „Ex- presii iraționale", se scot: adunarea, scăderea și înmulțirea nume'elor iraționale (aceste operații se voi trata în mod simplu, cu exemp’c concrete) ; raționalizarea numitoru lui în cazul cînd numitorul conține radicali cu indice mai mare decît 2 La cap V. „Ecuația de gradul I", tnce) și XII (Construcții grafice) vo- fi înlocuite cu cap X „Recapi'u- larea materiei" (15 ore). Recapitu- larea materiei se va face pe baza locurilor geometrice șl a construcții- lor grafice. CLASA A IX-a Algebra : Din cap II se Suprimă „D scuțfa ecuațiilor bipătrate*; din cap. VI, .Funcția de gradul al ll-lea", se su- Dtoarece in or naie'nf provine mai ales dm s-mirai m 9*ăaMa< prea mare ol tertelo' din manuale, indic au Ut dt redacrri tt r^erd L~ special te muienaiul cuprins in ma- CLASA A IX-a Ns se -t preda Mv'«arta - Iapă Categoria lor iUuLcaia — a czvotejor cu ințn- s negat ■ care 'r ochesc pe pas ■ Nu se vor mai preda : acuzativul cu infinitivul, precum și bucata respectivă; ablativul ab- solut. precum și bucățile respective . acordul pronumelui relativ cu ante- cedentul. Următoarele bucăți de lectură se reduc astfel : la lecția XVI, textul .Xa mausoleul lui Augustus* se vs preda pază la „ . . . libera Wt"; Ia lecția XX, textul „Ha- r.:b«I ș; războiul cu romanii*, se va Nu se vor mai preda : injectorul de pacuri, funcționarea carburatorului la automobile, cunoș tințe sumare despre părțile princi pale ale avionului și despre apara- tele de bord, numărul moleculelor și dimensiunile ior. drumul liber mij- lociu , determinarea coef elen tu lui de dilatație a lichidelor prin metoda Dulong ți Petit, coeficientul d» si- guranță. fenomenul de supratopire psihrometrul. smtaxi ârazeî ș< textul .Imătâ.o- rul și grapa îbi* In școLie cu limba de precare magi:.ară. în alara maUr.aiului in- dicat mai sus nu te vor studia ur- mătoarele texte „Casele mobile', „Dimineața pe malul lacului" și .Munca grănicerilor* CLASA A Vlll-a Ișroșoi 'A cauzale. faMle etc) vor n Uuăiu.e auma ia In care de se leagă de foioBirra con- junctivului la subordceaie . propo- zițiile oarucipiale ș: cele infaMtiTa’e vor fi numai semnalate eterilor ca un fenomen gramatical sp>*c^< bii franceze, iară a fi exerciții aplicative. p-eda pînă Ia ..Mardonius inter..."; a lecția XXXI, textul „Jertfele o- menești la gali' se va preda ptnă Ia „.Supplicia eorum *; la lecția XXXVI, textul „Cicero* (despre con- eizitmea in povestibe) nu va mai fi stuâat. Conjunctivul prezent Ia toa- te conjugările urmează să fie pre- dat pe baza textului „Datoriile so- lie vătafului*. CLASA A IX-a. Ultimul paragraf din lecția „Im- periul Roman de răsărit in sec. V—VII' nu se tratează. Dm lecția „Slavii* nu se va studia formarea statelor ceh și polon și nici tema „în- tărirea siatulm bulgar In timpul lui Simeon". Din lecția „Apariția feu- dalismului pe pâmintul patriei noas- tre* nu *e va studia tema „cuceri- rea statelor feudale rominești din Transilvania de către statul feudal ungar". Tema „Feudalismul în India și China în sec. III—XII" se va stu- dia intr-o singură lecție, astfel : In- dia. Dezvoltarea Indiei In perioada regatului Gupta ; șerbirea țăranilor și întărirea marilor feudali din In- dia , China. Cotropirea mongolă în China ; șerbirea țăranilor ; dezvol- formarea adjectivelor -aiș, -eiș. cu ajutorul -onn, -enn In școlile gradului superlativ al cu ajutorul sufixelor Formarea adjectivelor sufixelor -n, -an, -ian. și textul „Pohod". cu limba de precare stanțe (sulfatul de bar u. sudatul de calciu, pia’m acră, ciorura de sodiu), formarea cristalelor; noțiuni sumare despre acizii oxigenați a, clorului - acidul hipocloros. acidul cioros. acidul doric ți acidul per- doriC In Ioc de „Fluoruri" se trece „Fluorina și criolitul". Nu se va mai preda ’ apa (stare naturală; proprie ttițile fizice și chimice ale apei ; a- Nu se vor mai preda : contopirea articolului cu prepo ziții : ani. ins: formarea plu-at u substantivelor (in întregime) . piu ralul inv&țtndu se mimai in rrxx practic, fără teoretizare . formam imperativului. predicatul namma exprimat prin copulâ și adverb, m versiunea . substantivele compuse CLASA A VI-«. Nu se vor mai preda : comparația neregulată a iui „viei* pronumele posesiv la genitiv și da tiv , viitorul verbelor . imperfectul verbelor auxiliare de ttmp. deose- Nu se vor mai preda : substantivele neregulate. Pentru declinarea substantivelor regulate se vor folosi bjcâțile de lectură „Ve ch;; locuitori ai patriei noastre* (tn cep nd de ia „Traianus. clarissimus md-C’ata'um Romanorum*) și „Ca sele romanilor*. Substantivul „do- pună de veacre lexical. Se scoate bucata de lectură „Poetul Ennius* Se scoate comparația neregulată s adjectivelor prin prefixe și adverbe. Pentru cap-toiui „Decimarea Și com- pararea adjectivelor* să se foloseas- că tex-ui _Poe>- uin secolul lui Au- gustus*. din care se vor omite for- melr necunoscute de elevi Ipraeclari, maxime egregies. permult s). Pentru capitolul „Numerale car- dmaie" se vor folos! propoziții al- cătuite de prote«x ț* se va face re- trovers-unea dm manual, renunțin du-se la bucata de lectură „Fortifi cațiile făcute de romani la Alesia*. Peatni capitolul .Pronumele ți ad- jectivele pronominale* se va folosi textul .Omnw Iluunt. omnia mulau regal11 și „lupta împotriva papali- tății" Din lecția „Spania pină In sec. XIV11 nu se va preda tema „po- sesiunile Aragonului". Din lecția „Italia fn sec. XII—XV", temele „dezvoltarea inegală a Italiei* și „organizarea aristocratica a repu- blicii venețiene* nu se vor stUaia. Din lecția „Germania în sec. XIL XV* nu se vor preda temele „răs- coala elvețienilor" și ..Bula de Aur". Dm lecția „Dezvoltarea culturii In sec XII—XV* nu se vor trata temele CLASA A V-a Butanica. Nu se vor mai preda ; morcovul , plantele furajere (pen- tru ca se amintesc la relaccrea su- lului), dovleacul. „Mărul" se va a minți la alți pomi roditori. De la pomicultură se vor omite • „Faso narea pomilor" și „Dușmanii și prietenii pomilor roditori1. Nu se vor mai preda . arbuștii fructileri . arbori și arbușfi cu importanță eco- nomică . degetarul și odo.eanul (de la plantele medicinale), cultura plantelor medicinale, „pîlnișoarele11, „bureții galbeni" (de la tema „Ciu- perci comestibile11); „bureții flocoși" și „ciuperca dracului" (de la tema „Ciuperci otrăvitoare11); „laciuneli zburător al griului", „cornul seca rei" și „mana cartofului" (de la tema „Ciuperci parazite’); asociațiile na 'uraie de planle Se va simplifica predarea teoriei despre dezvoltarea in stadii a plantelor (se vor preda nn mai noțiuni sumare despre iarovi- zare șl importanța ei și se va trata la grîu) Orezul Va fi amintit la alte cereale Cu'tura cartofului seva preda sumar la lecția „Cartoful" Plantele înrudi'e cu pătlăgelele roșe se vor aminti fără a se descrie „Inul" va fi amintit la cinepă. Lu- crările lui MiCiurin și hibridarea ve- getativă vor fi studiate la altoire, CLASA A V-a Nu se vor mai preda : imperativul verbelor pronominale cel de al doilea text de la ilirșr.ul lecțiilor ni 4, 6. 7, 8. 9 din ma- nual cele 12 lecții din manual pen- tru predarea pronunțării Umbli fran- ceze, la începutul anului școlar Se va proceda la contopirea, tn acest scop, a materialului lecțiilor respec tive din manual Nu se vor mal preda : genții natural șl genul gramatical, comparația neregulată a lui „gern* . Seclirtarea pronumelui posesiv , per- fectul șl mai mult ca perfectul ver- belor auxiliare și verbelor predica tive, cu toate problemele anexe. De asemenea, nu se vor mai preda textele: „Wanderlfed" ; „Der Funfjahr- plan" . ,,Die Sommerferien sind da*. V-Tee contra principilor protestanți"). De asemenea se omite primul para graf („întărirea puterii regale în timpul regelui Francisc f") din lec- ția ..Franța In sec. XVI și în prima jumătate a sec. XVII". Din lecția ..Revoluția burgheza din Țările de Jos" si omite ultimul . paragraf ■(..Dezvoltarea economică a Olandei in sec. XVII*'. Din lecția „Rusia în sec XVI ți prima jumătate a sec. XVII* se omite tema „unirea Ucrai- nei cu Rusia* (deoarece se studiază la istoria modernă). din manual); lecțiile 17 („Le culen- drier") și 24 („L’M6. Les grandes vBcances"). CLASA A Vlll-a Nu se mal predau : înlocuirea articolului partitiv cu prepoziția de; formele interogativa și negativ-interogativă ale dia- tezei reflexive; pronumele personal accentuat (se va explica nurțiai loio sire» Iul la Imperativul diatezei re- lexive). noțiunile de sinlaxă (se or da numai ca terminologie, re- iiunțlndu-se la exercițiile de ana iză), textele; „Bucarest* parfța a (l-a, „Apres i'icole*, „Lenine Chez 'es cnfants", „Joseph SFa’rinb ă l'ecole", „L'ite", „Les vacances", „Comment Renard mange du pois- son en hiver", „Ce qu'il y a de mer veilleux", „Libertă"; exercițiile de traducere din manual. Regulile de pronunțare vor fi predate in pernele patru ore care urmează după două lecții introductive orale; filan” se a lecția CLASA A X-a, Nu se vor mal preda ; formarea substantivelor cu fixele ge și un, vorbirea și ladfrecUL Pentru predarea sintaxei noraina tivului, vocativului și genitivului sc va folosi numai textul „Portretul tui Catilina". renunțîndu-se la bucata de lectură „Miltiades* Pentru pre- darea sintaxei ablativului te vor fo- losi textele: „Viața de gladiator" șl „Apte dictum" din bucățile de lec- tură de la pag. 133, pe baza cărora se poale preda complementul cir- cumstanțial de loc ți de timp, re- nunțindu-se la ablativ separativ țl la bucățile de lectură : „Cicero At- tico" și „Edili". Pentru tema „Folo- sirea modurilor In propozițiile prin- cipale" se va utiliza numai textul „Cicero scrie soției", care permite tratarea întregii teme, renunțîndu-se la bucata de lectură „Vllllcus*. Nu se vor preda gerunziul, gerundivul Din lecția „Revoluția burgheză din Anglia" se omite tema „principalele reforme ale Parlamentuluf cel lung* Se omite ultimul paragraf („impe- riul Otoman*) din lecția „Statele din centrul și sud-estul Europei in sec. XVII—XVIII*. Din lecția „Cau zele revoluției burgheze din Franța" se omite tema „încercările de refor- mă". Din ecția „Mișcările revoluție, nare din sud-eatul Europei* se 6mite tema „mișcarea revoluțio- nară din Polonia". Lecția „Al doilea imperiu Iralicez" nu se va mai pre- da De aceea, la sftrșitul lecției „Revoluția din anul 1848 in Fran- ța" se va menționa proclamarea ce- lui de al doilea imperiu In Franța. Din lecția „Dezvoltarea tehnicii șl Culturii în sec. XVIII—XIX" nu se va trata tema „cercetarea regiuni- lor geografice necunoscute" și nici Ultimul paragraf („Dezvoltarea ar- telor"). Din lecția „Franța la sfîr- șitu! sec. al XfX-lea și începutul sec. ■1 XX-lea" nu se va trata paragra- Din lecția „Mlgrația popoarelor* barbare în sec. III—VI" se omit te- mele „federația ostrogotică", „Mi-, grația anglo-saxonilor în Britana*. și „Relațiile dintre popoarele bar-, bare și biserica creștină". Din lec-1 ția „Anglia și nortmanii pînă la mijlocul sec. XI" se omit teme e „migrațiile și expedițiile nortmanilor, în vest" și „Formarea regalelor, scandinavice”. Din lecția „Formarea orînduirii feudale în Imperiul Bi- zantin (sec. VII—XI)“ se omite tema „pavlicienii și bogomilii”. Din lecția „Formarea orînduirii feudale la slavii de sud și răsătiteni" se omit temele „Formarea și decăderea pri- melor state ale sîrbilor și croați- lor; situația slovenilor". Din lec- ția „Formarea orîndujrii feudale Ia slavii apuseni" se omițe tema „Sta- tul lui Samo și importanta lui*. Din lecția „Statele ‘mongole11 se omite tema .„Cucerirea Asiei de vest, de către mongoli". Pin lecția „Lito- tele dintre Imperiu și papalitate in, sec, XÎÎ-XIIl11 sț omit temele „lup- tele politice n lecția „Spania și. Portugalia pînă tn sec. XV“ nu se' va preda. De asemenea, nu se tra- tează ultimul paragraf („Situația' Cehiei la sfîrșitul sec. XV și În sec. XVI") din lecția „Cehia în sec. i XII—XV!“. Din lecția „Formarea ’ Marelui Cnezat al Moscovei (sec. XIII—XV)“ nu se vor trata temele: d „cnezatul Vollnlei", „cnezatul Ros- tov-Suzdal", domnia lui Ivan Ka- 2 lita. Din lecția .„Țara Romînească și Moldova In sec. XIV—XV" nu se va studia ultimul paragraf („Inceou- • turile culturii feudale în Țările Ro- mine"). Din lecția „Reforma și răz- ’ boiul țărinesc'dln Germania" nu se j va studia tema „Răscoala populară : din MOnster* Din lecția „Răspln- direa Reformei și Contrareforma" nu se vor trata temele: „organiza- „ rea bisericii luterane", „Zwinglts- mul și angllcanlsmul" și „Reforma religioasă în Transilvania*. Din lec- ția „Anglia în sec. XVI și prima u- mătate a sec. XVII* nu ae vor stu- dia temele „Reacțiunea catolică în Anglia" și „începutul opoziției par- lamentare", precum și ultimul para- 4 grai („Înăsprirea contradicțiilor de - clasă la începutul sec. XVII*). Dm î lecția „Franța In sec. XVI și prima Jumătate a sec. XVII" nu se va trata . tema „monarhia feudală absolutistă* (din paragraful „a"). Din lecția „Spa- ' Hia în a doua jumătate a sec XVI și revoluția burgheză din Țările de Jos" nu se va trata ultimul pa-a- graf („Dezvoltarea economică și po- litică a Olandei după revoluție11).' ț Din lecția „Țările Romîne în sec. XVI și prima jumătate a sec. XVII" nu se vor ttudia temele: „întărirea relațiilor feudale și răscoalefe țără--..! nești" și „încercarea habsburgilor de a cuceri Transilvania". Din lec- ția „Dezvoltarea tehnicii și științei din sec. XV pină la mijlocul sec- XVII" nu se va studia paragraful „b“ (i,Descoperirile geografice din sec. XVI și XVII"). Oin experiența organizației de oază da ia școala madie nr. 5—Orașul Stalin Este bine cunoscut faptul :ă sarcina principală a organiza- țiilor de partid din școli este aceea de a veghea la traducerea in viață a politicii școlare a partidului nostru. Munca pe care trebuie să o desfășoare organizația de bază pen- tru îndeplinirea acestei importante sarcini este destul de grea. Ea tre- buie să se bazeze, înainte de toate pe o profundă cunoaștere a proce- sului de învătămînt și a întregii vieți din unitatea respectivă. Aceas- tă cunoaștere a tuturor laturilor vieții școldre va da posibilitate or- ganizației de bază să ajute școala cu adevărat și ln așa' tel incit ea să poată rezolva problemele ce-i stau în fafă în modul cel rtial parti- nic. Dar, pentru ca ajutorul atesta să fie o realitate, este necesar ca în- tre biroul organizației de bază și conducerea școlii să existe o cola- borare deplină. In școala medie nr. 5 din Orașul Stalin există o justă orientare din acest punct de vedere. Secreta- rul organizației de partid — tov. Gheorghe Grosu — după o serie de căutări inerente începutului (acest Început trebuie să-l căutati în urma cu ci(iva ani, întrucit tov. Grosu este de mai multă vreme secretarul organizației de partid) a reușit să găsească drumul cel mai potrivit pentru îmbinarea problemelor mun- cii de partid cu acelea ale muncii de conducere și îndrumare din școa- lă. In prezent, secretar și di- rector muncesc Intr-o strînsă co- laborare, tinzînd deopotrivă înspre realizarea aceluiași țel: crește- rea unui tineret harnic, înzestrat cu temeinice cunoștințe teoretice și practice și insu!le|it de profunde sentimente patriotice. Dacă veți sta de vorbă cu tovară- șul Grosu vă va arăta că a îndru- mat in așa fel munca de partid, incit aceasta să nu se limiteze nu- mai la agitație și propagandă, de- Unele probleme în legătură cu ORIENTAREA PROFESIONALĂ Îndrumarea rațională a elevi- lor spre profesiuni pentru care au aptitudini nu a fost încă organizată în mod științific în școtHe noastre. Profesorii și, în special, profesorii diriginți caută să valorifice pe e- levi, din punct de vedere psihologic, din contactul pe care-l au cu ace- știa și să tragă unele concluzii de care au nevoie in legătură cu indi- videalizarea învățămintului. dar fo- losesc numai sporadic aceste con- cfuz și pentru îndrumarea profe- s snală. Valorificarea psihologică a elevilor este dependentă mai mult de personalitatea profesorului diri- ginte. de acuitatea sa psihologică, de talentul lui pedagogic și, în ge- neral, de interesul pe care el per- sonal fl are pentru această proble- mă. Din propria noastră experiență putem afirma că sînt unii diriginți care depun mult interes în această privință, dar se mai găsesc și alții care se achită în mod formal. Așa că este de la sine înțeles că nu putem obține de la profesorii diri- ginți, cu atit mai puțin de la cei- lalți profesori, indicații psihologice care sâ realizeze cu minimum de e- rori profilul psihologic al fiecărui viitor absolvent al școlii elementa- re sau medii, deși acest profil ar fi util îndrumării elevului fie spre școli profesionale, tehnice sau me- dii, fie spre învațămîntul superior. In ce privește pe e.evi și părinții lor, aceștia sint preocupați în ale- gerea profesiunii în primul rînd de prestigiul carierii, de rentabilitatea ei- Canalizarea aptitudinilor copii- lor, adică a posibilităților psihice de realizare ale acestora intr-o a- numită profesie nu par să constituie o problemă importantă- Nu este încă evidențiat faptul Ca valoarea reală a profesionistului in orice ramură de activitate, îndeplinirea profesiunii in modul cel mai competent consti- tuie adevăratul prestigiu al celui ce o exercită și dă cele mai muite șanse de realizare a posibilităților sale. Mentalitatea greșită după care se conduc mulți părinți și tineri explică aglomerarea can- didaților-profesioniști spre unele ramuri de activitate cum sint, de pildă, medicina sau politehnica. Greutățile pe care le tntimpină can- didați! mai întîi în fața examene- lor și apoi în fața exigențelor pro- fesionale dovedesc ușurința cu care s-au îndreptat către aceste proiesi- uni E destul de mare numărul ti- nerilor care nu-și aleg profesiunea cea mai potrivită aptitudinilor lor și care ar putea da societății — statului socialist — elemente va- loroase în diferite ramuri de acti- vitate. 0 Îndrumare științifică a absol- venților școlilor elementare spre școlile medii profesionale cele mai potrivite aptitudinilor fiecăruia ar aduce multă lumină in această pro- blemă Din cercetările pe care le-am fă- cut la numeroase școli, am putut constata cît de folositoare ar pu- tea fi orientarea profesională știin- țific organizată, dînd încredere e- levilor în posibilitățile pe care le au și pe care pot conta, dlnd pro- fesioniști capabili în diferite dome- nii de activitate. In anul 1957 am făcut unele cer- cetări în această direcție la clasa a Vll-a a școlii de 7 ani nr- 155 din București- Din numeroasele cazuri foarte interesante pentru demonstra- rea rolului folositor pe care îl poa- te avea orientarea profesională ci- tez un exemplu: Valeria B , elevă Colaborare Note din călătoriile cu „Drumeții veseli“ oarece pentru a veni în ajutorul șco- lii organizația de bază nu poate sta departe de „procesul de producție" și, prin urmare, activitatea sa tre- buie să se extindă la toate sectoa- rele muncii mn școală. Se știe ca, in conformitate cu Sta- tutul Partidului Muncitoresc Romîn, organizațiile de partid din școli nb au dreptul să controleze conducerea administrativă. Cum reușește atunci biroul organizației de bază din școala mai sus citată să vegheze la traducerea în viață a hotârîrilor par- tidului. dacă nu are dreptul să con- troleze pe director, să-i traseze sar- cini pe linie administrativă ? Ames- tecul in probleme.e „producției" nu duce la o încălcare a Statutului ? In cele ce urmează veți vedea cum biroul organizației de bază de la școala meole nr. 5 reușește ca — fără încălcarea Statutului, fără să se substituie conducerii administrative și fără să-i traseze sarcini — să ae- termine luarea de măsuri in con- formitate cu linia politică a partidu- lui nostru. Cheia acestei probleme este, desigur, colaborarea cu con- ducerea școlii. Secretarul organizației de partid a creat obișnuința — de altfel acum aceasta a devenit necesitate — ca directorul școlii să se consulte, să se sfătuiască cu biroul organizației de bază ori de cîte ori trece la rezol- varea problemelor importante ale școlii. Este de asemenea in uzanța direcției de a invita la ședințele sale de lucru și pe secretarul organizației de bază. Sugestiile și propunerile făcute de tov. Grosu in ședințe sau ln afara ședințelor sint studiate întotdeauna cu atenție de către co- lectivul de conducere al școlii. Fiind bazate pe o serioasă cunoaș- tere a procesului de Invățămint și pe consultarea comuniștilor din organizația de bază, ele au întotdeauna greutate, forță de convingere șl, in consecință, sint în clasa a VH-a, nu avea prea ma- re interes pentru studiu, dar era cea mai sociabilă din clasă, cea mai sensibilă la necazurile celorlalți, a- vea foarte multă răbdare și era foarte serioasă în tot ce întreprin- dea. S-a dovedit modestă în alege- rea profesiunii. Voia să devină dac- tilografă. Am sfătuit-o cu multă in- sistență să devină soră de caritate. Cînd într-o clasă de 23 de eleve se întîlnește una singură care dove- dește însușirile mai sus arătate în- tr-un grad atît de dezvoltat, nu trebuie orientată acolo unde nevoile sociale reclamă ? Aceste forțe, în ca- zul de fața însușiri pozitive, nu tre- buie canalizate în folosul progresu- lui social în loc de a rămîne ne- realizate ? Cea mai delicată și grea proble- mă în orientarea profesională este cunoașterea psihologică a elevilor- Dintre toate procedeele pe care le-am aplicat în acest scop, metoda aprecierii obiective a personalității, a profesorului G- Zapan, mi s-a pă- rut că oferă cele mai largi posibi- lități de cunoaștere reală a aptitu- dinilor copiilor, necesară pentru în- drumarea lor profesională- Potrivit acestei metode, caracterul obiectiv ai aprecierii se dobîndește pe baza unui exercițiu special, integrat în activitatea școlară, constînd din ob- servații sistematice ale elevilor a- supra semenilor în activitatea lor în clasă și în manifestările școla- re și extrașcolare, precum și din autoobservație. Observațiile și auto- observațiile elevilor sint stimulate și perfecționate prin exerciții de a- preciere a aptitudinilor semenilor și autoapreciere (la obiectele de în- vătămînt și alte activități), verifi- cate și corectate în raport cu date- le realității, < Este un procedeu care se inte- grează în rosturile școlii, el folo- sind experimentul natural, adică ac- tivitatea școlară ; vizează aprecie- rea obiectivă și se adresează ace- lor însușiri care se manifestă în conduita elevilor și sînt cerute și in activitățile profesionale. Prin aplicarea acestei metode în școli s-ar putea ajunge la stabili- rea profilului psihologic al fiecărui elev, ceea ce ar constitui un prim pas în soluționarea problemei orien tării profesionale Se înțelege că toate aplicațiile psihologice care trebuie făcute In ve derea orientării profesionale, pen- tru a da rezultatele pe care le pro- mit, nu pot ii făcute nici in pripă, nici în mod superficial- De aceea ar fi nevoie ca orientarea profesională să fie precedată de o perioadă pre- gătitoare care să înceapă cu doi-treî ani înainte de absolvirea școlii- ln această perioadă s-ar putea deter- mina aptitudinile elevilor, s ar pu- tea educa interesele lor în direcția aptitudinilor și s-ar urmări evoluția aptitudinilor. Totodată, ar trebui să se facă cunoscute elevilor diversele profesiuni ceea ce ar contribui la precizarea aptitudinilor lor și ar da fiecărui elev posibilitatea de a-și a- precia just aptitudinile pe care le are, el parvenind in felul acesta să vadă singur direcția profesională pe care trebuie să o urmeze. In felul acesta orientarea profe sională ar putea aduce reale foloa se, slabi'ind un raport perfect în tre posibilitatea individului și pro fesiunea aleasă, ar contribui în mod activ la mulțumirea individului, la progresul social. MAGDALENA LIVEZEANU docte în filozofie, cercetător ști in|ific la Institutul de psihologie al Academiei R.P.R. acceptate. Dar ajutorul pe care-I di organizația de bază conducerii școlii nu se reduce la atit. Atunci tind directorul inițiază o acțiune, comu- niștii o susțin în ședințele consiliu- lui pedagogic sau în discuțiile per- sonale cu oamenii, fiind cei dinții care trec la înfăptuirea eî și antre- nlnd și pe alții, lată un exemplu din viață : ln cursul trimestrului I al aces- tui an școlar, biroul organizației de partid, pe baza propunerilor făcute de comuniști în adunarea generală, a sugerat conducerii să înceapă o acțiune pentru întărirea disciplinei elevilor. întrucit o asemenea acțiune era dictată de însăși realitatea din școală, direcțiunea a fost de acord cu propunerea. Odată problema ac- ceptată, biroul organizației de bază a dat unui colectiv de comuniști sar- cina să studieze în profunzime cum se prezintă situația in unele clase și chiar în întreaga școală. Cind directorul a propus in ședința consiliului pedagogic acțiu- nea respectivă, membrii de partid l-au susținut prin exemple, prin date concrete luate recent din școală, și au putut să dea. pe loc. și unele soluții. In aceeași ședință se* cretarul organizației de partid s-a angajat chiar să prezinte în fața cadrelor didactice un material pri- vind disciplina conștientă a elevilor, material care avea să reîmprospăteze latura teoretică a problemei. Pe baza sarcinilor trasate de di- rector în acea ședință s-a pornit acțiunea de înlăturare a lipsurilor ce au existat in domeniul disciplinei elevilor. Comuniștii au lost primii care au trecut la îndeplinirea sar- cinilor. Rînd pe rînd li s-au alăturat alți și alți profesori șl asttel in școală s-a format un front comun al cadrelor didactice, pentru îmbunătă- țirea disciplinei. Tot în acest fel a procedat orga- nizația de partid In scopul de a da școlii un ajutor și în probleme ca : politehnizarea, îndeplinirea planului de școlarizare, munca diriginților. Închegarea colectivului pedagogic și altele. lată deci cum, fără a dubla pe director, fără a-i da dispoziții și fără să i se substituie, biroul orga- nizației de bază reușește să deter- mine luarea de măsuri juste, să de- termine acțiuni și, deci, să ajute școala în rezolvarea partinică a pro- blemelor ce-l stau In față. Acestea sint doar citeva spicuiri din experiența înaintată a unei or- ganizații de bază, făcute cu scopul de a demonstra necesitatea unei de- pline colaborări între biroul organi- zației de bază și conducerea școlii. Problema nu este însă epuizată, deoarece ea ridică o serie de aspecte noi care nu au putut fi analizate In- tr-un singur articol. Acestea vor for- ma obiectul unor articole viitoare. ANA COSMIN Un colț al naturii vii Cadrele didactice de la școala de 4 ani din comuna Peîișor, raionul Agnita, caută să lege cît mai strins predarea de practică. In atest scop, printre alte măsuri au organizat în- tr-una din sălile școlii un colț al naturii vii, unde elevii urmăresc zi de zi viața plantelor. Elevii cercetează aici părțile plan- tei, precum și rolul pe care-l joacă acestea în dezvoltarea ei. Elevii din clasa a 111-a au. transplantat în lăzi roșii și ardei cu flori șl cu rod. Acum, împreună cu elevii clasei a IV-a, au semănat tn lăzi ardei, roșii, ceapă șl salată și așteaptă încolțirea lor. Observațiile pe care elevii le fac la colțul naturii vii sînt trecute în caiete speciale și apoi sînt discu tate la lecție, trăgîndu-se concluzii pe marginea lor. Copiii îmbogățesc mereu colțul naturii vii cu noi soiuri de plante. Conducătoarea activității elevilor la colțul naturii vii este învățătoa- rea Nadejda Stănescu. MIRCEA GROZAVII Pelișor raionul Agnita Legătura între școală și gospodăria colectivă Școala elementară de 7 ani cu limba de predare sîrbâ din comuna Petrovaselo, raionul Lugoj, ține o strînsă legătură cu gospooăria agri colp colectivă din localitate. Ca drele didactice au contribuit la in tărirea gospodăriei colective prin a tragerea de noi membri. La rîndul său, gospodăria colectivă sprijin» școala pe care o patronează. Elevii școlii execută lucrări practice pe te renurile și în atelierele gospodăriei. Ei fac practica in secțiile agricola grădinărie, pomicultură, zootehnie și n atelierele de tîmplârie și fierărie. In cadrul acestor lucrări elevii exe cuta diferite obiecte de care școala are nevoie și invața sâ aplice în practică cunoștințele predate la lecții. J1VA POPOVICI PatrovaMlo — raionul Lugoj La o oră de lucrări practice la școala medie „I. L. Caragiate"» împotriva formalismului in darea temelor pentru acasă Am citit cu muiltă satisfacție instrucțiunile Ministerului In- vățămintului și Culturii pentru înlăturarea supraîncărcării elevilor și cadrelor didactice, care vor contri- bui la ridicarea calității lecțiilor și la o mai rațională folosire a t.mpului elevilor, fn instrucțiuni se scoate îndeosebi în evidență faptul ca ele- vii primesc o mare cantitate de teme pentru acasă, că aceste teme nu sint explicate și contro.aie și că nu există o coordonare justă a te. melor pe obecte și zile, ceea ce contribuie la răpirea timpului liber al elevilor și cere eforturi prea mari din partea acestora. Această situație se datorește, în bună măsură, formalismului ce se man,festă la multe cadre didactice în darea temelor pentru acasa, prin adoptarea unui șablon Și prin ne- respectarea unor cerințe esențiale legate de acest moment al lecției. Unele dintre aceste cadre didactice consideră comunicarea terne.or ca o chestiune lipsită de importanță, dau temele în grabă, după ce s-a su- nat de recreație. Se știe că temele, pentru acasă alcătuiesc o parte organică impor- tantă a fiecărei lecții și că înde- plinesc funcțiuni multiple în ansam- blul procesu.ui instructiv-educaiiv, ceea ce face ca valoarea lor să fie indiscutabilă. Ele contribuie la lărgirea orizontului intelectual și cultural al elevilor, la stimularea forțelor lor de creație, la formarea deprinderilor de muncă independen- tă, la dezvoltarea simțului de răs- pundere și a intereselor elevilor. Practica profesorilor fruntași a- rată că ei nu neglijează nici un amănunt al lecției, își elaborează cu grijă flecare lecție și aleg cu a- tenție materialul ce ve fi folosit in fiecare moment. Succesul lecțiilor lor este determinat, de cele mai mul- te ori, de respectarea ansamblului condițiilor pe care trebuie să le In- depl.nească buna desfășurare a pro- cesului de invățămint. Darea temelor penau acasă ridi- că în fata cadrelor didactice o se- rie de probleme cum smi: slab,.trei momentului cînd vor fi dale temele, alegerea conținutului — in funcție de scop, accesib Hta.e, par.icuiari.ă- țile de vîrstă și individuale etc. — dozarea și explicarea lor. In ceea ce privește alegerea mo- mentului comunicării temelor, se pot folosi mai multe procedee, d:n tre care doua sini ma frecvente in practică: darea temelor la sfirșltu. lecției (adică după fixarea nci.o; cunoștințe transmisei sau indaiă după terminarea expuneri: tad:câ inainte de a se trece Ia fixarea cu- noșt.nțelor). In momentul de lață este mai răspindit primul proceaeu. Din păcate, insa, mulți învățători ș: profesori, din cauza că nu-și orga- nizează judicios iecția și nu folosesc rațional timpul, ajung să ndice te- mele după ce s-a sunat de recrea- ție, fără să mai dea explicațiile de care elevii au nevoie. Cel de al doilea procedeu, care este pe cale de a se râspindi tot mai mult, prezintă o serie de avan- taje (temele se dau in timp util iar legătura cu lecția este mai vi- zibilă). Uneori temele pot fi date și la începutul lecției sau după ve rificarea cunoștințelor d.n lecția trecută, dacă tema nu este direct legată de lecția nouă. Din cele de mai sus rezultă ca momentul dani temelor nu trebuie ales in mod for- mal ci trebuie să difere după le Iul lecției, pentru ca să-și ajungă in intregme scopiri propus. Atunci cind temele nu sînt date in timp util se creeaza numeroase dificultăți elevilor: aceștia nu le no tează, nu li se trezește interesul pentru temă și nu cunosc importau ța și rostul rezolvării ei. De exem- plu, la o lecție de ;storie la clasa a Vl-a despre imperiul persan, s-a dat c« tema citirea lecției din car te, dar cum sunase de recreație iar In clasă era zgomot și indisciplină profesorul n-a auz.l cînd 2—3 elevi au cerut lămuriri în legătură cu tema. Formalismul se manifestă într-o măsuță și mai mare in felul cum se fac alegeiea și comunicarea te melor pentru acasă. Asttel, se d^au multe teme intlmplatoare, al caroi scop precis nu este clar nici penlru profesor și nici penlru elevi. La o lecție de geografie despre mișcarea apelor, oceanelor și mări- lor (clasa a V-a), li s-a dat elevi- lor, ca temă, să deseneze încă odată ceea ce au avut de desenat pentru lecția anterioară, deși la verificarea temelor nu s-a făcut observația că desenele nu au fost bine executate. La o altă lecție, despre acidul carbonic și sărurile lui (clasa a IX-a), li s-a spus elevi- lor: „Luați sărurile. Uitați-vă și peste întrebările recapitulative". Unul din aspectele negative ale a- cestui fel formal de comunicare a temelor constă în aceea că elevii nu-și însușesc un sistem de lucru, de muncă independentă. Trebuie să spunem însă că indi- ferent de scopul urmărit prin temele date acasă (consolidarea cunoștin- țelor, dezvoltarea unor priceperi și deprinderi, pregătirea elevilor pen- tru lecția nouă, stimularea forțelor de creație ale acestora etc.) temele nu trebuie date decît atunci cînd profesorul are siguranța că elevii au fost pregătiți pentru a le rezolva. O mare importanță au și controlul și analiza eiectuării temelor. Multe cadre didactice neglijează acest as- pect sau, chiar dacă controlează te- mele, se limitează, la un control su- perficial, formal, fără să analizeze conținutul acestora și felul în care au fost efectuate. Aceasta face ca interesul elevilor pentru efectuarea temelor să scadă și permite strecu- rarea unor greșeli pe care învățăto- rul sau profesorul nu le poate în- drepta la timp. Exercitarea unui control perma- nent și exigent constituie o condiție principală pentru formarea la elevi a deprinderii de a lucra regu- lat, sistematic și ordonat, un mijloc de a preveni răminerea în urmă la învățătură. Din considerațiile de mai sus re- zultă că trebuie dusă o luptă siste- matică și continuă împotriva forma- lismului in darea temelor pentru a- casă. Aplicarea noilor măsuri luate de minister, impunlnd cadrelor didactice mai multă atenție șl pentru alegerea > și darea temelor pentru acasă, va contribui in mare măsură la îmbu- nătățirea muncii școlilor. D. SALADE Cluj COMENTABII ,Micile atenții" Întotdeauna am asemănat co- piii cu florile; frumusețea, gingășia și prospețimea ii se pot atribui deopotrivă. Poa- te și de aceea. In zilele lui mai. cind trandafirii au înflorit fn grădi niță, ori ln zilele lui brumar, cind tufele de crizanteme și-au desfăcut bobocii mi se pare atît de firesc să intîlnesc copii stringind la piept, in drumul lor spre școală, buchete parfumSte de flori. Sînt pentru cei mai iubiți, pen- tru cei mai stimați profesori. Mici și gingașe atenții, ascunzind in ele simțăminte curate- Și trebuie să recunoașteți, tovarășe profesor, câ nu a fost ușor să vă ascundeți tulburarea atunci cînd, intrînd in clasă, o mînuță tremurîndă v-a întins un trandafir, ori pe catedră vă așteptau crizanteme- Mici și gingașe atenții- Simboluri ale unor mari prețuiri..- 'Mi-a fost dat, zilele trecute, să ascult o conversație, o conversație între două prietene — profesoare la aceeași școală. Erau bine dispuse și discutau cu îneîntare despre „mica atenție" pe care una din ele o primise din nartea unei mame- Dar nu era vor ba mei de trandafiri, nici de cri zanteme. Nu era vorba despre flori- Se refereau la o brățară- Am putut atunci să aflu amă- nunte-despre alte și alte astfel de • j nH dintre ascultătorii „Drume- f I tilor veseli’ ar putea jura cu mina pe inimă că profesorul acela,., cu „25 puncle I" ține în mod precis cu fetele, după cum alții sus- țin exact contrariul. Dar, din feri- cire, atit unii cit fi alții nu sînt profesori si, ca atare, n-are rost sâ-t convingem aici, în „Gazeta învăță- mîntului". Ceva au observat totuși acești ascultători suspicioși : o anumită superioritate a fetelor. Nu vă supă rați! Departe de mine gtndul să susțin că bărbații sint superiori prin naștere —j și nici femi- nist nu sini. Ați observat Insd și dvs. că tetele răspund mal frumos, mal colorat, mai plastic, in timp ce băieții se cam bîlbîie. Explicația o dă vîrstă de 15—16 ani cit au ln general concurența noștri, vîrstă la care fenomenele creșterii iși spun cuvîntul. Pe scurt, la vîrstă cînd fetele citesc cu emo- ție „Pe lîngă plopii fără soț", co- legii lor nu i-au numărat încă. Ba- lanța are, pentru un moment, o u- șoară înclinație... Totuși, observația despre „darul oratoric" al elevilor rămîne în pi- cioare. In orele de curs ne izbim deseori de o exprimare plată, ste- reotipă. Aici au mult de făcut pro- fesorii — în primul rînd cei de lite- ratură. Cînd s-a născut Panait Cer- na, cind a apărut „Romînla Pito- rească" sau între ce ani a fost Coșbue redadăr la „Ttibuna" sînt, desigur, amănunte interesante, dar mărturisesc că mă incintă mai mult atunci cind elevii mei (vorbesc de- spre cei de Ia școală) reușesc să analizeze o poezie sau o schiță in- tr-un limbaj în care străbate ceva din fiorul artistic al operei. Știți și dvs. că la concurs apar unele întrebări-iulger; „Pe ce mal a! Dunării se află Belgradul ?“ „Cînd a fost Mihai Viteazu la Pra- ga f" etc. Astfel de întrebări-iulger sînt amuzante la concurs, însă mai puțin recomandabile în clasă, Aco- lo, prefer întrebările care încep cu „Vorbește-nd, te rog, despre...", în- trebări care necesită o expunere de cîteva minute. Aș sugera deci o mai pronunțată grijă pentru formarea la elevi a deprinderii de a se exprima curgător și colorat. Aceasta nu ca să cîștige mai multe puncte la „Drumeții veseli", ci pentru marele concurs al vieții, la care vor avea de dat permanent examen. ...Mi-e încă proaspătă în minte imaginea unei eleve din Alba lulia. Cultură, spontaneitate ți inteligență remarcabile, in adevăr, o elevă care face cinste școlii. Cind l-am cerut să recite niște versuri, s-a uitat cam lung la mine. Totuși le-a spus. Era vorba de imaginea lui Mihai din „Pașa Hassan" de George Coșbue. Ei bine, dacă ar fi auzit Mihai Vi- teazu tonul și accentul ei, cobora cu siguranță de pe cal șl se lua cu barda după noi, Am mai pățit-o de altfel și în alte ocazii și de atunci mi-e frică să mal trec prin fața sta- tuilor scriitorilor din Cișmigiu... Nu știu ce-au elevii cu versurile. Cînd le cer să învețe o poezie, un fragment măcar, se uită la mine o- iensați. „Ce, sîntem Ia clasele pri- Cerc de lectura Tn urma introduce rii studiului limbii latine in școlile de cultură generală, la școala medie nr. 1 din Rfmnicu Vilcea a fost organizat un cerc de lectură care poartă numele ma- relui poet „Ovidiu". Membni cercului — elevi ai claselor VIU-X — au organi- zat mai multe discu- ții cu teme din viața și opera lui Ovidiu. Astfel s-au discutat teme ca : „Patrio- tismul Iui Ovidiu o- glmdit in „Triste" șl „Pontice", „Nalura patriei noastre descri- să ln „Triste" și în „Pontice", precum și ..mici atenții" pe care unii le o- feră. iar al|ii le primesc... Dar să ne înțelegem. Acestea se numesc „mici" pentru faptul că... pot să nu fie mari (cum e cazul bră- țării), dar de ce și „atenții"? Eu le-aș numi mai degrabă „intenții", in- tenții materializate în veritabile cadouri- Și acestea se oferă, de fapt, nu „celor mai iubiți și mai stimați profesori", ci dimpotrivă- Comentariile le las pentru cei ce obișnuiesc să primească aseme- nea cadouri. A. C. Muncă ți produ» Fiind în control la o școală, un inspector — după ce asi- stase la mai multe lecții la aceeași clasă — iu Întrebat de di- riginte cum apreciază nivelul de cunoștințe al elevilor. Inspectorul se arătă surprins de o asemenea Întrebare. „Pe mine mă interesează ce știu prolesorii. nu elevii, răspunse el. Munca ele vilor o controlați dumneavoastră ■, eu controlez munca proiesorilor*. Nu știu dacă inspectorul a vrut sâ fie spiritual sau a fost numai sincer. Nici dacă a vrpl să pară original — după cum presupuneau — nu știm. Cert este doar că răs- punsul său merită să fie achizițio- nat pentru o colecție a paradoxu. rilor rare. Căci a pretinde că ne interesează activitatea profesorului independent de rezultatele ln care aceasta se concretizează este ca șl mare t’ spun ochii lor. Și cred că nu numai în școală există încă „po. etoiobie"... Cred că și aici avem un cuvînt de spus noi, profesorii. Cred că trebuie să stăruim mai mult pentru a-i ibee pe copii să simtă frumusețea versu- rilor și atunci fără îndoială că Ie va place ți să le memoreze, să Ie recite cu înțelegerea fondului și Imaginilor artistice. Bine spunea profesorul meu, Tudor Vianu, câ o citire ex- presivă echivalează cu cea mai a- dlncă analiză literară a textului. Nu mal vorbesc de Îmbogățirea voca- bularului pe care o facilitează ver- surile învățate... Cum vedeți și dvs, am cam dat-o prin literatură — dar vina nu este numai a subsemnatului, ci și a fap- tului câ, în toate ocaiiilc, felul ex- primării gîndului iese mai întîi în relief. Și, ca să nu se supere cole- gii noștri de geografie, s-o luăm nițel și prin domeniul călătoriilor. ...Tare am rămas surprins de pu- ținătatea cunoștințelor turistice (ale elevilor, bineînțeles). Copii de la Ti. mișoara care n-.au văzut Muntele Mic, sibienl care n-au fost în Făgă- raș sau pltesleni care n-au afUnș pînă ia Babele, deși sînt Ia doi pași, Geaba se străduiau concurența să-mi descrie un drum de munte sau un lac alpin. Cu ce scrie în cartea de geogralie și ce-au văzut în poze nu ajungeau prea departe. Nu știu alții cum sînt, dar eu cînd mă gin- dese că poți să fii de 16 ani, sănătos, fără griji și cu toată vacanta la în- demînă și totuși să nu-ți iei ranița în spinare și s-o pornești de-a lun- gul țării acesteia binecuvintale, par- că simt un „oi" la inimă. Ce așteap- tă tinerii drumeți: mașină la scară și funicular la ușă ? Vor să pornea- scă în drumeție cînd vor începe reu. matismele și tensiunea ? Eu știu ce așteaptă copiii: un profesor inimos sau un instructor de pionieri care să-i adune într-o zi și să le spună: „mîine plecăm in excursie". Aș vrea să văd și eu d- tunci care copil mai doarme în noaptea aceea, de grijă să nu întîr- zie la ora plecării. far odată plecați, odată cu prima excursie, pasiunea drumeției le ră- mine pe toată viața. Dacă însă avem atîț de mulți copii care n~o cunosc, înseamnă că profesorul inimos sau instructorul de pionieri intîrzfe prea mult să le spună acel miraculos „mîine plecăm In excursie". ...Dar e timpul să poposim, Tot vorbind de una, de alta, ca niște dru- meți slătoși ce ne aflăm, am cam lungit-o cu ale noastre. Nu toate sînt vesele, dar vorba turistului: „dacă n-ai un cui în bocanc nu simți câ ai plecat la drum". Din fe- ricire, „cuiele" noastre sînt mici și se pot turti ușor Ceea ce rămîne esențial este e tasmu! tinerei noastre generații «e elevi. Acum, după mai bine dc un an de călă- torii cu „Drumeții veseli" prin toa- te domeniile culturii, aș vrea să-l văd și eu pe acela care mai vorbeș- te despre o „generație pe care n-o preocupă decît fotbalul". Dacă il știți, spuneți-mi-1 șl mie, să-l scad imediat 25 de puncte. Prof. N. SAFTU „Viața strămoșilor noștri zugrăvită în scrisorile din exil ale lui Ovidiu" șl alifie, în cadrul cercului de lectură elevii vor a- vea posibilitatea să-și însușească noi cunoștințe din lite ratura antică. I. VEGA Rm. Vilcea cum am încerca sâ apreciem munca iără să ținem seama de produsul el. Or, credem câ nu există nimeni care ar aproba metodele unui muncitor dacă acesta ar da piese de rebut — metodele înseși nepu- tlnd fi apreciate decît In funcție de rezultatele la care duc. Dar să nu insistăm. Pînă acum n-am Intilnlt un alt inspector — in afară de originalul nostru erou — care sâ subscrie la părerea ace- stuia. Am găsit, ln schimb, inspec- tori care, iiind de acord câ munca profesorului nu poate II despărți- tă de rezultatele ei, controlează to- tuși — atunci cînd merg in școli — doar activitatea pedagogilor, iără să aprecieze nivelul de cuno- ștințe al elevilor. Slntem de părere că gradul de pregătire al elevilor este proba cea mai concludentă In aprecierea muncii unui Învățător sau profesor (ținînd seamă, iără îndoială, de particularitățile clasei și de condi- țiile specifice de muncă din școa. lă). Una sau chiar mai multe lecții la care asistăm pot fi mai mult sau mai puțin reușite. Dacă urmă- rim doar munca pedagogului, pu- tem constata în ce măsură s-a pre- gătit acesta pentru lecțiile respec- tive. Dar felul in care el munce- ște de obicei, conștiinciozitatea si elanul lui în muncă, gradul sau general de pregătire nu ni le poa- te indica decît nivelul de cunoș- tințe al elevilor I. A. --— Iu A -r--—— îTițXWCîS * U, in Fe rre- era despre edaczție cî fenomen «tel) De date aceasta este pusă ac CONTRIBUȚIA cum ne apare limpede că metoda este totodată un mijloc de transmi- tere și de însușire a cunoștințelor, priceperilor și deprinderilor, fieca- re metodă caracterizîndu-se prin a- cest dublu aspect. De mare impor- tanță practică este mai precisa sta- bilire a condiționării în folosirea me- todelor, prin determinarea unei serii întregi de factori condiționali, pină acum mai puțin luați in considerare. In sfîrșit, discuțiile ne lărgesc mult orizontul prin faptul că confruntă diferite clasificări ale metodelor după diferite criterii, apropiindu-ne de o clasificare unică, Cupă funda- mentul esențial. Un prim rezultat practic al acestei confruntări a cla- sificărilor ni-l oferă un tablou al metodelor didactice, cuprinzind, pe coloane, explicarea fiecărei metode sub diferite aspecte, corespunzind diferitelor clasificări — tablou pe care-l găsim în „Didactica" Iui M. A. Danilov și B. P. Esipov (pag. 268). Nu ne pare lipsit de interes să menționăm cît de scăzut este ni- velul clasificării metodelor in cele mai recente didactici apărute în țările capitaliste. Iată, de exemplu, cum sint clasificate metodele de învățămint în ultimul volum de pe- dagogie generală apărut la Paris*): 1. metode didactice (în sensul de didacticiste, bazate pe memorie) : 2. metode atrăgătoare (joc) ; 3. meto- da interogativă : 4. metode intuiti- în folosirea me- Chiar in numărul imediat următor al revistei „Sovetskaia Pedagoghica" iar. 11/1956) a apărut articolul lui E. GolanL intitulat „Cu privire la teoria metodelor de învățămint in școala sovietică**. Respingind unele dintre tezele lui M. Ă. Danilov, E. Golant propune drept criteriu pentru clasificarea metodelor mijlocul prin care elevii iși însușesc cunoștințele. Ar rezulta clasificarea: I) metoCe prin care elevii își însușesc cunoștin- țe cu ajutorul cuvintului (rostit sau tipărit) ; 2) metode prin care elevii iși însușesc cunoștințe și priceperi în activitatea practică. După E. Golant, metoda este determinată de aceste izvoare ale cunoștințelor. Trebuie spus că o clasificare ase- mănătoare prevăzuse și M. A. Dani- lov, după criteriul sursei cunoștin- țelor (observații proprii, manual, ex- punerea profesorului). Pe măsură ce dezbaterea creștea in interes, au început să participe la ea și metodicieni de diferite specia- lități. O contribuție mai substanțială au adus metodicienii științelor na- turale. In nr. 2/1957 al revistei „Bio- loghia v șkole' a apărut articolul lui N. M. Verzilin „Problema cla- sificării metodelor de predare în școală'* Autorul arăta că, pînă acum, în didactică nu există o clasificare, ci o enumerare a metodelor ; el atră- gea atenția asupra confuziei care se face în mod obișnuit între metode, forme de organizare, forme de mun- că independentă și procedee didac- tice. Definind metoda, N. M. Verzi- lin subliniază cele două laturi ale ei: este o cale de transmitere a cu- noștințelor dar, în același timp, pen- tru elev, o cale de însușire a cunoș- tințelor. Considerind, ca și E. Go- lant, că acest proces de transmitere și însușire a cunoștințelor are loc pe calea cuvintului, demonstrării sau ac- tivității practice, N. M. Verzilin pro- pune clasificarea : metoda verbală (convorbire, expunere) ; metoda in- tuitivă (demonstrația) ; metoda practică (exercițiu, experiment etc.). In ce privește metoda folosirii ma- nualului, el o socotește pentru știin- țele naturii o metodă verbală, iar pentru științele umaniste o metodă practică. Fiecare dintre metodele a- rătate poate fi folosită pe calea in- ductivă sau deductivă; avem, deci, metoda verbal-inductivă, verbai.de- ductlvă etc Autorul insistă asupra complicării treptate todelor. Acestui articol i critici in numărul vistei 3/1957) „Biologhia se aduc ' următor al v șkole" în articolul semnat de Vsesveatski. Acesta arată că toda nu trebuie confundată calea însușirii cunoștințelor — care nu este străbătută într.o unele re- ' (nr. i B.V. me- i cu • cale sin. gură lecție, ci în întreg sistemul de lecții. De asemenea, Vsesveatski critică felul în care, în concepția lui A.M. Verzilin, inducția apare ca fiind opusă deducției. După Vsesveatski, metodele pot fi clasifi- cate în 2 grupe astfel : a) metode de expunere (convorbire, povestire etc.) și b) metode de muncă inde- pecie,