'Proletari din toate tarile, unifi-vH!
" F ■	■" ‘12 f* ’
' TT	WWW 1W|WT• ' î*tFT
SuieÎB invoîăminîului
acest număr
• Pe drumul politehnizării lnvă(ămintului; Există condi-
țiile pentru realizarea sarcinilor — de O. ROȘEANU
O Gramatica limbii romtne pentru clasa a Vl-a — de GH.
POALELUNGI
O Organizarea orelor de lectură — de CONSTANȚA TEO-
DORESCU
|
ș
i
ș
Organ al Ministerului Învățămîntului și Culturii și al Comitetului Central al Sindicatului Muncitorilor din învățămint și cultura
Anul X, Nr. 455	Vineri 24 ianuarie 1958	4 pagini 25 bani
O Problemele politehnizării dezbătute de pedagogii ceho-
slovaci — de ANGHEL MANOLACHE
© Pe marginea unui concurs — de N. BURCEA
FiiuiiiiiiiiHiiinfiujiiiTiiiiiiiiiiiffluniiiiiiiiiiiwiiiiiiliw
s
1
|
supraîncărcării elevilor
| Instrucțiuni aprobate prin Ordinul ministrului învățămîntului și Culturii nr. 12 din 21 ianuarie 1958
In vederea aducerii la îndeplinire
a prevederilor Hotărîrii C. C. al
P.M.R. și a Consiliului de Miniștri al
R.P.R. nr. 1380 din iulie 1956, Mini-
sterul învățămîntului și Culturii a
elaborat, cu concursul larg al cadre-
lor didactice, un complex de măsuri
menite a duce ia îmbunătățirea în-
vățămîntului de cultură generală din
țara noastră.
Astfel, au fost întocmite noi pla-
nuri de învățămînt, programe și ma-
nuale școlare originale, prin care s-a
urmărit să se lărgească orizontul
de cultură generală al elevilor, să
se asigure un sistem închegat de cu-
noștințe atît la clasele V-VII cît și
la învățămîntul mediu, ținînd seama
de cerințele școlii de 7 ani și ale
școlii medii, să se accentueze elemen-
tele de politehnizare, întărindu-se
astfel legătura învățămîntului cu
practica, cu producția.
Pentru a crea elevilor condițiile
necesare spre a face față cu succes
cerințelor puse în fața școlii de cul-
tură generală, Ministerul Invățămîn.
tului și Culturii în colaborare cu Co-
mitetul Central al U.T.M. a trimis
școlilor instrucțiunile nr. 2011 din 8
octombrie 1956, care reglementează,
conform Hotărîrilor partidului și gu-
vernului, programarea tuturor acti-
vităților din afara clasei, extrașcola-
re ți obștești ale elevilor. în așa fel
îneît acestora să le râmînă libere.
săptămînal, cinci jumătăți de zile lu-
crătoare pentru studiu individual și
odihnă.
Din constatările făcute in decursul
primului an de aplicare a noilor mă-
suri și din relatările cadrelor didac-
tice și părinților elevilor, rezultă că
a început să crească nivelul de pre-
gătire al elevilor, că se realizează o
mai strînsă legare a cunoștințelor
teoretice de activitatea practică, că
se obțin rezultate din ce în ce mai
bune în munca de educație comuni-
stă a tineretului școlar, că se pune
accent tot mai mult pe educarea dra-
gostei de patrie, a dragostei de
muncă.
Condițiile create pentru îmbunătă-
țirea muncii instruciiv-educative nu
au putut fi însă in întregim» valori-
ficate, deoarece nu s-au luat sufi-
ciente măsuri ca să se Înlăture toate
acele cauze care determină supraîn-
cărcarea elevilor.
Cauzele care duc la supraîncarcă,
rea elevilor sînt numeroase și ele va-
riază de la o școală la alta și chiar de
la profesor la profesor.
Intre acestea trebuie amintită, în
primul rînd, defectuoasa pregătire și
pentru fiecare lecție (nu studiază în
prealabil, cu atenție, programele și
manualele școlare, nu selectează cu
grijă materialul didactic necesar, nu
sistematizează și nu încadrează bine
în timp conținutul instructiv-educa-
tiv al lecției, nu folosesc — in preda-
rea și în verificarea cunoștințelor
elevilor — cele mai potrivite metode
și procedee), elevii nu reușesc în
timpul orej să înțeleagă problemele
esențiale, să-și însușească cunoștin-
țele și noțiunile de bază, să-și dez-
volte trăsăturile morale, nu primesc
îndrumările necesare pentru efectua-
rea temelor acasă.
In consecință, elevii trebuie să
muncească mai mult acasă, să se
descurce singuri în manuale, notițe,
bibliografii suplimentare.
Multe cadre didactice obligă pe
elevi să ia notițe amănunțite in cla-
să. ba unii chiar le șl dictează lec-
ția, ceea ce scade desigur atenția și
Datorită lipsei de preocupare per-
manentă a directorilor și diriginților,
in acest sens, nu există coordonare
și proporționare justă a temelor
scrise pentru acasă, pe zi, pe săp-
tâmini, la
care clasă
cind elevii
o singură
toate materiile, pe fie-
Sînt frecvente cazurile
au de executat pentru
zi teme scrise la 5—6
obiecte, unele din aceste teme fiind
de-a dreptul contraindicate.
Astfel, se dau lucrări care
în mod revoltător timpul de
tire și de odihnă al elevilor
mate ale lecțiilor de istorie.
răpesc
pregă-
: rezu-
șt. na-
Tov, Valentina Atanasescu In mijlocul cetățenilor din raionul „1 Mai" care au propus-o candidată a F.D.P,
vr y:.' -
■mM ■
Aii -î< ■»
f..
;'.v. »
S>
S - : : «h £
K	F
a******
l ■ -A .,. :	.







Cum sînt
desfășurare a lecțiilor, întîlnită
activitatea unui mare număr de
dre didactice.
Din cauză că mulți învățători
în
ca-
Și
profesori nu se pregătesc temeinic
biruite
greutățile începutului
Primul an de învătămint, primul
contact direct cu școala, cu ele-
vii, pune in fata tinerlor pe-
dagogi multe semne de intrebare :
cum să-și planifice materia, cum
să-și organizeze lecția, cum să rezol-
ve problemele metodice, cum să se
descurce in procesul atit de complex
al activității instructiv-educative ?
Dificultățile pe care le întimpină
sint firești și inevitabile începutului.
Cum pot fi biruite aceste dificul-
tăți ? Fără Îndoială, principalul ele-
ment necesar pentru Învingerea greu-
tăților este dorinfa tinerilor de a
munci din ce în ce mai bine, strădu-
ința de a-și insuși și folosi metodele
cele mal bune de muncă. Bunele re-
zultate pe acest drum depind însă de
sprijinul ce il primesc de la colecti-
vul in care lucrează, de îndrumarea
acordată tinerilor de către pedagogii
cu experiență.
In colectivul școlii medii nr. 1
„I. L. taragiale" din orașul Plo-
ești au intrat in acest an doi proas-
peți absolevenți de facultate; Co.
ralia Dumitrescu — profesoară de
chimie și Robert Kovacs — protesor
de fizică. Bine pregătiti in anii stu-
denției. ei au acum toate condițiile
de a deveni pedagogi destoinici —
cu atît mai mult cu cît pe
lîngă dorința lor de a munci
bine, au și ajutorul colegilor lor cu
mai multă experiență.
In adevăr, colectivul pedagogic i-a
primit și i-a îndrumat cu căldură și
bună voin(ă pe tinerii profesori chiar
de la Început, l-a introdus în proble-
mele școlii, le-a făcut cunoscute tra-
dițiile ei, trezindu-le dragostea față
de locul unde muncesc.
De la profesorii de specialitate ti-
nerii profesori au primit indicații
amănunțite cu privire la întocmirea
planurilor calendaristice. Profesoara
de chimie C. Marinescu, bunăoară,
i-a indicat tinerei sale colege Co-
ralia Dumitrescu ca fa tema „Func-
țiile anorganice" să prevadă două
ore tn plus față de programă, moti-
vînd de ce: pentru că nivelul elevi-
lor din clasa a Vlll-a (pe care ii
cunoaște deoarece a predat la acea-
stă clasă) este scăzut, iar acest ca-
pitol trebuie temeinic însușit de e-
levi. constituind baza chimiei anor-
ganice. De asemenea, a făcut.o a-
lentă asupra căror prob'eme din În-
tregul curs să stăruie mai mu[t pen-
tru a asigura o bună pregătire a
elevilor in vederea studierii ulteri-
oare a chimiei in clasa a IX-a.
Profesorii cu practică îndelungată
dau insă tinerilor pedagogi nu nu-
mai indicatii teoretice, ci și un aju-
tor practic : pregătesc împreună ma-
teriaiul și aparatele necesare expe-
riențelor, le indică metodele ce e
mai potrivite peniru efectuarea aces-
tora și chiar efectuează alături de
ej unele experiențe mai dilicile.
De pildă, profesoara C- Marinescu
a sfătuit-o pe tov. Dumitrescu ca,
pentru demonstrarea metodei de ob-
ținere a bioxidului de carbon, să
trateze carbonatai de calciu cu acid
clorhidric, deoarece din această com-
binație elevii își pot da mai bine
seama de procesul de efervescență
prin care se pune in evidență bioxi-
dul de carbon. De asemenea, tov.
Dumitrescu a primit indicații privi-
toare la felul cum trebuie să previ-
nă o eventuală explozie la lucrarea
de laborator pentru prepararea azo-
tului pe bază de fosfor.
Profesorii virsfnici se intere-
sează îndeaproape ce material folo-
sesc tinerii pentru documentare, le
indică izvoarele pe care să
sulte.
Tinerii profesori au primit
șl îndrumări prețioase și in
ră cu conducerea activității
le con.
sfaturi
legătu-
cercu-
rilor de elevi. Au fost ajutați, de
pildă, să stabilească temele pentru
cercul de fizico-chimice, li s-au lă-
cut recomandări asupra metodelor
pe care să le folosească în cerc, a-
supra materialelor necesare etc.
Merită relevat ajutorul pe care-1
dau profesorilor tineri tov. A. Vijoli,
directorul școlii, șl I. Negulescu,
directorul de studii. Aceștia asistă de-
seori la lecțiile lor, și, fara a le
jigni amorul propriu, fără a-i descu-
raja, le arată de fiecare dată ce a
fost pozitiv in lecțiile lor, ce ne-
ajunsuri, ce greșeli au in pre-
dare și cum trebuie
corectate.
De pildă, au observat că tinerii au
tendința de a merge prea
repede cu
materia, de a o străbate in același
ritm la clase paralele care au nivel
diferit. Le-au arătat că prin aceas-
tă grabă încalcă principiile didacti-
ce, că în parcurgerea materiei tre-
buie să se țină seama de nivelul cla-
sei, de gradul de pregătire al ele-
vilor, de lacunele existente în cu-
noștințele lor.
O latură negativă a muncii tineri-
lor pedagogi o constituia faptul că
nu rezolvau cu elevii suficiente pro-
bleme, nu făceau destule aplicații
practice, nu foloseau îndeajuns la-
boratorul școlii. Directorul le-a ex-
plicat Însemnătatea activității prac-
tice a elevilor, rolul ei in politehni-
zarea învățămîntului și le-a cerut să
M. TEODORU
(Continuare tn pag. 2)
interesul elevilor pentru
pectivă. Încă mai grav
că mulți profesori obligă
transcrie acasă, pe alte
tițele.
Pregătirea elevilor se
lecția res-
este faptul
pe elevi să
caiete, no.
reduce, de
cele mai multe ori, la Învățarea pe
de rost a notițelor.
Astfel de practici constituie unul
din izvoarele principale ale slabei
pregătiri a elevilor, ale schematis-
mului și confuziei în cunoștințele a-
cestora, ale sărăciei de vocabular.
In același timp, sînt o piedică se-
rioasă in formarea deprinderii elevi-
lor de a lucra cu cartea, de a munci
independent. Elevii irosesc un timp
prețios, fără a obține rezultatele ne-
cesare.
Imensa cantitate de teme care se
dă de scris acasă, aproape la toate
obiectele, determină in cea mai mare
măsură supraîncărcarea elevilor.
De multe ori, chiar temele care
sint necesare și care ar trebui sa
aibă un rol însemnat în consolida-
rea cunoștințelor și în formarea de-
prinderilor de muncă independentă
a elevilor, sînt date fără explicații
prealabile în timpul lecției, iar după
efectuarea lor nu sînt controlate.
turale, fizică, matematică ; copierea,
pe alte caiete, a notițelor luate la
lecții, a schemelor sau hărților exe-
cutate în clasă, a teoremelor din
manual, desene artistice la șt. na-
turale, fizică, geografie etc.
Aglomerați în felul acesta, elevii
trebuie să piardă acasă cîte 4—5
ore, și chiar mai mult, pentru exe-
cutarea temelor scrise; să se culce
noaptea tîrziu, fără să se fi pregătit
la toate obiectele; să vină a doua
zi obosiți la orele de clasă, nerămî-
nindu-le timpul necesar, in cursul
unei zile, pentru lectura suplimen-
tară, pentru alte activități recrea-
Un astfel de regim de muncă, cu
totul nepedagogic, are urmări extrem
de grave asupra pregătirii elevilor,
asupra sănătății și a puterii lor de
muncă ; în general, asupra procesu-
lui de dezvoltare normală, armoni-
oasa a tineretului școlar.
Introducerea lucrărilor scrise tri-
mestriale la mai multe obiecte de în-
vățămînt constituie un mijloc im-
portant pentru îmbunătățirea pregă-
tirii elevilor, mai ales în condițiile
desființării examenelor de fine de an.
Dar, datorită defectuoasei programări
a acestor lucrări, in ultimele 10—12
zile ale trimestrului se ajunge ca
elevii unei clase să dea 4—5 ase-
menea lucrări de control într-o sin-
gură săplămină, fără a fi scutiți de
teme scrise pentru acasă la celelalte
obiecte. Este clar că astfel se ajunge
(Continuare In pag. 2)
^iffîiiiiiminiiKiiinitiiiiiiwiiiiiiiiiiiM
s
PEDAGOGI
candidați ai F. D. P.
A treia oarâ
Tînăra profesoară Valentina A-
tanasescu este un om plin de
entuziasm, de dragoste de
viață, de muncă, o dăscăliță îndră-
gită și prețuită de toți cei ce o cu-
nosc. Confirmarea a primit-o de cu-
rind, cu prilejul unei adunări cetă-
țenești, în circumscripția electorală
orășenească nr. 62 din Capitală.
...Eram în sala clubului întreprin-
derii „E'.ectrobobiMjul" din Capita-
lă. Luasem loc la intîmplare, unde-
va în fundul încăperii, în mijlocul
numeroșilor cetățeni din cuprinsul
circumscripției orășenești nr. 62. S a
constituit prezidiul adunării, s-a dat
citire cîtorva extrase din legea pen-
tru alegerile de deputați în sfatu-
rile populare. Apoi cetățenii au fost
solicitați să propună un candidat.
Să propună pe unul dintre cei care
merită cel mai mult această mare în-
Unde-s doi puterea crește
u cît se aștern anii și-s
să se încheie în citra
secol, cu atît actul de
gata
unui
la 24
ianuarie 1859 — unirea Țării Ro-
mînești cu Moldova — apare mai
limpede și mai măreț.
In trecerea acestor ani s-a stins
stirpea celor ce n-ar fi vrut uni-
rea. Alecu Balș, proprietar, cum
înșuși se fălea, a 80.000 de fălci
de pămînt. protesta în 1857 îm-
potriva unirii, chibzuind cu min-
tea lui vicleană că „asemenea tu-
zie nu ar produce decît elemente
de discordie, lupte vrăjmașe și ne-
prevăzute amenințătoare"...
In răvășirea deceniilor s-a rărit
de istov și tagma celor care au cău-
tat să facă din unire un act po-
litic al ei și numai al ei. Victo-
rioasă în lupta ei, clasa muncitoare
a îndepărtat moșierimea și bur-
ghezia de la putere. Acum, istori-
cii pot vedea mai limpede. Și, în-
deosebi, pot auzi glasul maselor
care au cerut de mult unirea și-au
fost gata a se jertfi pentru desă-
vîrșirea ei, înțeleg că fără mase,
fără lupta lor nimic temeinic nu
s-ar fi putut săvîrși.
De altfel, pe acest factor intern
— dorința maselor — s-au sprijinit
și guvernul francez și cel rus cînd
au pus, în conferințe internaționa-
le, problema unirii dintre Moldova
și Țara Romînească. De același
factor intern s-au temut Turcia și
Austria, imperii alcătuite din sfărî-
mături de state și popoare. De
teamă n-au ridicat armele împo-
triva celor care, la 24 ianuarie 1859,
au călcat in picioare hotărirea
Convenției din Paris.
Desfășurarea evenimentelor de
la convocarea divanurilor ad-hoo
pînă la alegerea lui Alexandru I.
Cuza nu se poate înțelege deplin
fără contribuția maselor populare.
Cum era și firesc, poporul a vă-
zut în unire o cale a eliberării lui.
In ședința din 6 decembrie 1857
a divanurilor ad-hoc, deputății să-
teni aduceau o propunere în care
erau așternute limpede, dramatic
și cutezător, dorințele țărănimii :
...„pînă astăzi toate sarcinile cele
mai grele numai asupra noastră au
fost puse, și noi mai nici de unele
bunuri ale țării nu ne-am îndul-
cit ; iar alții fără să fie supuși la
nici o povară, de toată mana ei
s-au bucurat ; că noi biruri grele
de cap am plătit; oameni de oa-
ste numai noi am dat; ispravnici,
judecători, privighetori și jandarmi
numai noi am ținut ; drumuri, po-
duri și' șosele numai noi am lu-
crat ; beilicuri, podvezi și havalele
numai noi am făcut ; boerescuri,
zile de meremet numai noi am
îndeplinit ; clacă de voie și fără
de voie numai noi am dat; ...pîi-
ne neagră și amară, udată cu la-
crimi numai noi am mîncat; Dătă-
lii ți răzmerițe cînd au fost tot
greul numai noi l-am dus; ...că cel
cu putere țara își părăsea, peste
hotare trețea; nevoia și greutatea
o duceau cei ce răniîneau la va-
tra lor... Cîtu-i Dunărea de mare
și de largă curge rîul sudorilor
noastre, se duce peste mări și pe-
ste hotare, acolo se preface în
rîuri de aur și de argint și curg ia-
răși înapoi de se revarsă în țara
noastră ; iar noi de la ele nici că
ne îndulcim".
Poporul voia „răscumpărarea"
din robia în care trăia : „voim să
ne răscumpărăm, să nu mai fim
a nimănui,
și să avem
genunchiat,
cum sintem
îndelung"...
să fim numai ai țării
și noi o țară ; am în-
am îmbrîncit cu toții;
nu o mai putem duce
Rar rostiri mai patetice și mai
adevărate, izvorite din adîncul
inimii celor ce sufereau și priveau
spre unire ca spre un liman al
izbăvirii din umilirea pricinuită
de exploatare.
Dar boierii cei mari s au înspăr
mîntat de cererile deputaților țărani
Unul dintre ei socotea că răscum-
părarea boierescului, punctul ca-
pital din plîngerea țăranilor, este o
„utopie condamnată de toată lu-
mea, expresie sofistică care ascun-
de în ea o cerință comunistă, care
cu alte cuvinte vrea să zică: îm-
proprietărirea universală fără cum-
părare și plata pănuntului, pe care
compuitorii propunerii locuitorilor
îl înțeleg proprietate comună a tu-
turor, precum este aerul și soa-
rele"...
Boierii erau puternici, bogați și
sprijiniți de toate forțele reacțiu-
nii externe. Se bizuiau îndeosebi
pe Turcia, „puterea suzerană".
Oamenii progresiști erau pentru
unire, alături de popor. „Noi do-
rim ca tot poporul romîn să se în-
frățească și să trăiască în pace și
în liniște pe pămîntul strămoșesc
al Romîniei, pentru mărirea și fe-
ricirea neamului", spunea Vasile
Mălinescu. După ce moldovenii
l-au ales domn pe Alexandru I.
Cuza, ziarele radicalilor din Bucu-
rești s-au ridicat împotriva majo-
rității din adunarea electoare, îm-
potriva acelor oameni ai „periciu-
nii și ai trădării", s-au împotrivit
a fi ales domn vreunul „din cei
ce au domnit, ei sau părinții lor".
Candidatul cerut de radicali se
impunea a fi un „domn al po-
porului, adevărat principe consti-
DUMITRU ALMAȘ
(Continuare in pag. 2)
Smioiwiiiiiiiiiiiiuiiiiiiiiiiiiu
iMiimininiM
-
I
I
credere, pe unul dintre cei mai vred-
nici gospodari, pe cel care întruneș-
te aprecierea marii majorități a ale-
gătorilor din circumscripție.
Lîngă mine, o bătrînică — de abia
i-am zărit chipul ascuns sub bas-
maua cu care-și înfășurase capul —
șopti către vecinul ei de scaun:
„Apoi dacă s-o propune tot un om
ca tovarășa profesoară Atanasescu,
să știi că-i numai de bine pentru
cartierul nostru 1“ Dar tocmai atunci,
din colțul opus al sălii s-a ridicat
mina unui cetățean. Și pensionarul
Ion Niculescu, de pe strada Ghiocei,
a propus drept candidat al F.D.P.
pentru circumscripția orășenească 62
chiar pe tovarășa profesoară de ma-
tematică Valentina Atanasescu I
Mi-am spus îndată; ia uite, am
noroc I O să-mi încep reportajul toc-
mai așa. arătînd că o profesoară
propusă a doua oară în alegeri me-
rită prețuirea noastră.
Mă înșelasem însă : nu era pro-
pusă pentru a doua oară I Căci iată
ce-a spus mai departe pensionarul
Ion Niculescu :
— După cum știți, prieteni, la a-
legerile din 1954 am ales deputat
pentru circumscripția noastră pe to-
varășa Valentina Atanasescu. Am
fost mulțumiți de felul cum șî-a dus
activitatea. Ani ales-o apoi și în
1956. Profesoara noastră a muncit
bine și în ultimii 2 ani. Atunci eu
cred că-i foarte nimerit s-o propu-
nem și pentru alegerile de la 2 mar-
tie tot pe Valentina Atanasescu.
Nu i îndoială că ea va cîpmui și
mai departe bine gospodăria car-
tierului nostru După cum știți,
sfatul popular al raionului
1 Mai ne-a felicitat pentru felul cum
e gospodărită circumscripția noas-
tră Străzile sînt curate, curțile în-
grijite, fațadele ca«elor văruite. Sub
îngrijirea și îndrumarea cui se gos-
podăresc străzile noastre? Cine in-
tervine la sfatul popular ori de cîte
ori un cetățean are vreo plîngere în
legătură cu necazurile cartierului
nostru? Tocmai Valentina Atana-
sescu, dăscălița pe care am pro-
pus-o acum. Tot ea, după cîte știți,
a luat inițiativa și i-a mobilizat pe
cetățeni la pavarea și electrificarea
fundăturii Ghiocei. Prin urmare pro-
punerea mea este: profesoara Ata-
nasescu să fie candidatul nostru 1
In sală s-a produs animație.
Mi-am dat seamă că tinăra profesoa-
ră de la școala mixtă de 7 ani nr.
25 întrunește simpatiile tuturor celor
prezenți și am verificat această pre-
supunere cîteva mmute după aceea,
cînd s a trecut la vot.
Ascultînd ce spun cetățenii, am în.
țeles că Valentina Atanasescu n are
însă merite numai pe tărîm gospo-
dăresc. In adunare a rostit cîteva
cuvinte și cetățeanul Atanasof. El a
spus: tovarășa Atanasescu este o
profesoară merituoasă, care și-a cîș-
tigat stima colegilor prin munca de-
pusă la catedră, prin grija cu care
își pregătește elevii, prin preocupa-
rea permanentă de a-și ridica nive-
lul profesional. De cîte ori mă duc
la școala ei — școala de 7 ani nr.
25 — ca să mă interesez de situația
fratelui meu, elev al acestei școli,
aud cum cadrele didactice vorbesc
numai de bine despre tov. Valentina
Atanasescu.
— Cine este pentru propunerea ca
tov. Atanasescu să fie candidată în
alegerile de la 2 martie ? — a în-
trebat președintele prezidiului. Și,
după cum vă spuneam înainte, toate
voturile au fost pentru, nici un vot
contra, nici o abținere. Meritele ob-
ștești și pe tărîmul școlii ale tinerei
profesoare și-au găsit — pentru a
treia oară — răsplata-
ANDREI VALENTIN
Profesor ți activist
pe târlm obștesc
Profesorul
Vancu, Emil
loan de la
școala de 7
ani nr. 3 este
primul peda-
gog din Ora-
șul Stalin pro-
pus candidat
al F.D.P. In
actuala cam-
panie electo-
rală.
,,A fi candidat al Frontului De-
mocrației Populare — ne-a declarat
tovarășul Vancu — este o mare
cinste pentru mine, iar ziua In care
cetă(enii din circumscripția orășe-
nească nr. 165 au propus candida-
tura mea a fost una din cele mai
frumoase sărbători din cite am
trăit".
Că profesorul Emil Vancu are as-
tăzi cinstea de a se număra printre
candidatii F.D.P. nu este un lucru
întlmplător- Rodnica sa activitate
școlară și obștească, desfășurată
fără întrerupere de ani de zile, l-a
făcut cunoscut nu numai in Orașul
Stalin, dar și in împrejurimi, i-a a-
dus stima și aprecierea unanimă. In
adevăr, cîte mii de cetățeni nu i-au
ascultat conferințele, elfi anaifabețl
nu au dezlegat taina scrisului în-
drumați pas cu pas de el, ciți mun-
citori nu au absolvit școala elemen-
tară sau medie ajutați cu răbdare
de acest dascăl, cite cadre tinere din
invățămtnt nu au [ost sfătuite cu
competență de profesorul Vancu și
nu au avut de învățat din experien-
ța sa ? Și, mai ales, cite rinduri de
școlari nu au fost educați de el in
spiritul dragostei de patrie, al res-
pectului față de trecutul eroic al po-
porului romîn, al admirației pentru
marile cuceriri ale oamenilor muncii
din țara noastră ?
,,lmi fac datoria de profesor șl de
cetățean — ne-a spus candidatul
Emil Vancu — din dragoste pentru
generația tlnără și din nestăvilita
mea dorință de a contribui la în-
florirea patriei noastre socialiste".
Am simțit în aceste cuvinte —
rostite cu atita căldură — și un an-
gajament pentru activitatea de viitor
a profesorului Emil Vancu. .

Pcnirn Enlâfnrarca supraîncărcării
elevilor si cadrelor didactice
ALEGERI SINDICALE
r. 21
g
(Urmarea din pag. 1)
la o excesivă aglomerare ți obosire
a elevilor în perioadele de sfîrșit de
trimestru.	,
Defectuoasa întocmire a orarului
este o altă cauză care influențează
negativ întregul regim de muncă al
școlii și se răsfrînge asupra regi-
mului de muncă al elevilor, contri-
buind la supraîncărcarea lor.
La alcătuirea orariilor, conducerile
multor școli iau mai mult în consi-
derație interesele personale ale ca-
drelor didactice decît cerințele peda-
gogice, neținînd seama, în repartiza-
rea obiectelor de studiu, de gradul
lor de dificultate, de posibilitățile de
efort ale elevilor în cursul săptă-
minii. de respectarea timpului
sar pentru munca individuală
timpului liber al acestora.
Se intilnesc la multe școli
întocmite în felul următor :
nece-
și a
orarii
—- luni: franceză, rusă, geografie,
matematică și științe naturale ;
— marți : educație fizică, istorie,
desen, matematică și lucrări prac-
tice.
O astfel de întocmire a orarului
contrazice principiile pedagogice, de-
oarece programarea a cinci obiecte
grele (bineînțeles cu temele respec-
tive), la începutul săptămînii, pune
pe elevi în situația de a folosi sin
gura lor zi de odihnă (duminica)
pentru pregătirea lecțiilor; pe de
altă parte, ziua de luni, care trebuie
să fie o zi de adaptare a elevilor
in munca școlară, este încărcată nu-
mai cu obiecte grele.
Prin concentrarea obiectelor grele
numai în unele zile ale săptămînii,
efortul elevilor nu este bine dozat
și nu se asigură un ritm normal
de muncă.
Deși prin instrucțiunile Ministeru-
lui Învățămîntului și Culturii și ale
C.C. al U.T.M. se cere directorilor
de școli, cadrelor didactice și orga-
nelor U.T.M. și de pionieri să regle-
menteze și să coordoneze cu cea
mai mare grijă toate activitățile din
afara clasei, extrașcolare și obștești
ale elevilor, pentru a le asigura a-
cestora cinci jumătăți de zile lu-
crătoare libere, în fapt nu este sa-
tisfăcător rezolvată această cerință.
Ca urmare, fie că elevilor li se ocupă
mai multe din jumătățile de zi care
ar trebui să li se dea libere, fie că
Ii se programează acele activități
imediat după orele de clasă sau ime-
diat înainte de orele de clasă, ajuu-
gîndu-se astfel, la clasele V—XI. la
zile în care elevii au 8—9 ore de
lucru fără întrerupere în școală
după care muncesc alte ore, acasă,
pentru ( pregătirea lecfiilor de a
doua zî.
Pe lîngă aceasta, în cele mai
multe școli, se face pregătire spe-
cială a elevilor, în ore suplimentare
— râplndu-se din timpul liber ai
acestora — in vederea participării
lor la concursuri școlare sportive, li-
terare, artistice, științifice. tehnice
care — și din cauză că sint insufi-
cient coordonate — duc la supra-
încărcarea elevilor.
Directorii de școli, primind cu ușu-
rință din afară sarcini pentru care
nu au aprobarea ministerului, mai
antrenează pe elevi în diferite alte
acțiuni care nu contribuie la instrui-
rea și educarea elevilor și le răpesc
acestora din timpul destinat pregă-
tirii lecțiilor.
Pe de altă parte, se mai întîlnesc
hărți), care se alcătuiește cu ajuto-
fie repar-
rul unora dintre elevi, să
trimestrul al doilea
5
(Urmare din pag. 1)
sa
£
ri ginți!'
lor și în
pu-
a-
r
ace-
or*-
pro-
(Vnnare din pag. 1)
de-
învățătorii
școlii in
de supra-
g
7. Să se urmărească cu
la ca materialul didactic
se
vor
(teze) în decursul u-
la intervale de două
toată gri-
(planșe,
ln
un
cu-
ma-
pionieri și de ti-
făcut progrese în
ceea ce dăunează
a materiei, supra-
se trimestriale
nei săptămîni,
zile.
legătură
și cultu-
locale și
măsurile
pentru
ca, în
întoc-
fiecare
care predau simultan la două clase
își vor întocmi zilnic cîte două pla-
nuri de lecții, pentru fiecare clasă.
Cei care predau simultan la mai
mult de două clase își vor întocmi
zilnic cîte un plan de lecții
fiecare clasă- Vor avea grijă
decursul unui an școlar, să
mească planuri de lecții la
din obiectele respective.
parcurgerii la timp
încărcînd pe elevi.
Organizațiile de
neret din școli au
vor stabili plan
lâ, pe clase, pe
De asemenea
din aceste categorii
alte activități, care nu au
cu sarcinile lor didactice
rale.
De asemenea, organele
directorii de școli vor lua
de măsuri pe școa-
specialități.
vor urmări, în mod
decum și familiei. Aceasta denotă că
legătura cu familia nu este pe deplin
realizată, iar activitatea ?—,:i
melodice pe școli, în colectivele di-
j rț lor și în ședințe cu părinții,
după duminici, să fie trecute în o-
rar obiectele care cer timp mai “
I. Intructt planificarea muncii dă
cadrelor didactice posibilitatea 1
Incepînd cu
al acestui an școlar Ou ie mai dam
cazuri cînd unele cadre didactice
sint scoasă de la orele de clasă pen-
tru diferite acțiuni.
această direcție este încă destul de
slabă.
și, în general, la
al elevilor.
cu temele scrise
dau următoarele
Cum sînt
Unde-s
ceea ce privește conturarea mai pre-
cisă a conținutului, a formelor și a
metodelor de activitate educativă.
Mai sint destule cazuri cînd nu se
asigură îndeajuns colaborarea cu
conducerea școlilor și cu diriginții,
iar pentru adunările pionierești și de
U.T M. se folosește mult mai mult
timp decît cel stabilit prin instruc-
țiunile comune al Ministerului Invă-
țămintului și Culturii șj C. C. al
U.T.M. ajungindu-se astfel și pe a-
ceastă cale la supraîncărcarea elevi-
lor.
In ultimii ani, s-a desfășurat o
propagandă pedagogică mai intensă,
stabilindu-se o mai strînsă legătură
intre școală și familie, părinții fiind
tot mai mult atrași în sprijinirea
muncii de educație a elevilor.
Cu toate acestea, sînt încă nume-
roase familiile care nu păstrează
legătura cu școala, care încarcă pe
elevi cu prea multe activități în gos-
podărie, mai ales în mediul rural.
De asemenea, devine din ce în ce
mai mare numărul părinților care
ocupă mult pe copiii lor în afara
școlii cu lecții suplimentare, fie în
vederea pregătirii, cu 2—3 ani îna-
inte, pentru concursurile de admitere
(in clasa a VlII-a sau în învățămîn-
tul superior), fie pentru studierea
mai multor limbi moderne, a muzi-
cii, a baletului. Mulți dintre aceș-
tia, deși Iși dau bine seama de ex-
cesivul volum de muncă cerut în
plus copiilor, atribuie supraîncărca-
rea acestora numai altor factori, nici-
Pe de altă parte, lipsa
veghere a copiilor de către părinți
pune adesea pe elevi în situația de a
neglija efectuarea temelor în timpul
zilei, ajungînd astfel să le execute
seara tîrziu. cînd, din cauza oboselii,
randamentul este destul de scăzut,
sau chiar să nu le execute de loc.
Incontestabil că una din cauzele
care mai contribuie la supraîncărca-
rea elevilor provine și din lipsuri ale
programelor și manualelor școlare
Deși programele școlare au fost
elaborate și discutate în colaborare
cu un număr mare de Cadre didacti-
ce, a căror contribuție a fost deose-
bit de însemnată în asigurarea nive-
lului științific al acestor programe,
totuși ele mai au încă unele lipsuri.
Se resimte mai ales încărcarea lor
cu prea multe amănunte, a căror eli-
minare n-ar dăuna culturii generale
a elevilor.
Unele programe ca, de exemplu,
cele de istorie, sînt prea detailate, nu
scot îndeajuns in evidența esenția-
lul, fapt care face ca unii profesori
să acorde aceeași importanță predării
întregului material, să dea amploare
chestiunilor de amănunt și să ceară,
în consecință, și elevilor să și le în-
sușească in întregime.
Cu toate că programele sînt încă
prea încărcate, se mai intîlnesc ca-
dre didactice care depășesc sistema-
tic prevederile programelor.
In urma cercetărilor întreprinse s-a
dovedit, de asemenea, că multe cadre
didactice nu studiază și nu aplică
programele școlare, ci țin seama nu-
mai de manuale, care, de obicei, cu-
prind mai mult material decît pro-
gramele.
Nici manualele școlare nu sînt în-
deajuns de accesibile, atît din cauza
volumului prea mare, cît și datorită,
uneori, nivelului prea ridicat de pre-
zentare a cunoștințelor; unele din
ele sînt greoaie și din cauza stilului
în care sînt redactate.
Nu se pot trece cu vederea nici
condițiile grele în care funcționează
multe din școlile noastre : clase su-
prapopulate , cursuri după amiază —
uneori cursurile de zi desfășurîndu-
se și în trei schimburi; insuficiența
sălilor de laborator, a materialului
didactic și a mobilierului școlar ;
slaba preocupare a multora din or-
ganele locale pentru rezolvarea pro-
blemelor materiale ale școlii.
Toate acestea influențează la rtn-
dul lor negativ asupra bunei desfă-
șurări a muncii didactice.
Fenomenele de supraîncărcare a
elevilor constituie o serioasă piedică
In ridicarea nivelului de pregătire a
acestora, în dezvoltarea lor multi-
laterală. Eforturile care se cer co-
piilor — de multe ori peste puterile
lor — au grave urmări asupra dez-
voltării lor fizice și psihice.
Față de această situație, este ne-
cesar să se treacă de urgență la
aplicarea cu strictețe atît a măsuri-
lor care au fost luate de Ministerul
învățămîntului și Culturii pînă în
prezent, cît și a următoarelor dispo-
ziții, menite a îmbunătăți munca in-
structiv-educativă în școala noastra.
1.	Pentru ca elevii să înțeleagă
noțiunile de bază, să-și însușească,
în cadrul lecțiilor, ideile esențiale,
spre a li se ușura astfel studiul in-
dividual. cadrele didactice trebuie să
acorde cea mai mare griji pregătirii
pentru lecție, sâ-și însușească te-
meinic metodica desfășurării ei; să
aleagă cu grijă conținutul fixat în
programa școlară, să folosească va-
riat material didactic, sa-și susțină
expunerea lecției prin scheme, schițe,
desene adecvate; să pregătească cu
atenție temele pentru acasă aie ele-
vilor, să dea acestora îndrumările
necesare pentru efectuarea lor.
Pentru succesul unei lecții, deose-
bit de important este, de asemenea,
nivelul expunerii, care trebuie să ți-
nă seama cu strictețe de cunoștin-
țele anterioare ale elevilor. Limba
pe care o folosesc învățătorul și
profesorul în timpul lecției trebuie
să fie simplă, clară și concisă, cît
mai adecvată conținutului lecției și
nivelului clasei, iar cuvintele care
exprimă noțiuni noi să fie lămurite
în așa fel îneît elevii să poată ur-
mări activ, cu atenție și interes, ex-
plicațiile profesorului.
De asemenea, învățătorul și pro-
fesorul trebuie să fie permanent pre-
ocupați de felul în care elevii înțeleg
lecția, să lucreze nu numai cu elevii
buni, ci cu toată clasa, să prevină
și să înlăture la timp orice rămî-
nere în urmă la învățătură a ele-
vilor.
Trebuie combătută tendința multor
cadre didactice de a transmite ele-
vilor, prin lecții, mai multe cunoș-
tințe decît cele prevăzute în progra-
ma școlară, chiar dacă aceste
noștinte în plus sînt cuprinse in
nualele școlare.
Se recomandă ca învățătorii și
fesorii să aibă atitudine creatoare
față de programele școlare, in sen-
sul ca, respectind cerințele de bază
și volumul cunoștințelor prevăzute
de programe, să poată proporționa
și altfel numărul de ore pentru di-
ferite capitole și lecții, să poată face
unele modificări in ordinea temelor
sau lecțiilor, să folosească mai mul-
te ore pentru recapitulare, să poată
inlocuj unele lucrări de laborator și
aplicații practice cu altele sau să
le schimbe ordinea, în funcție de
condițiile specifice in care lucrează.
In cadrul cercurilor pedagogice
vor fi discutate posibilitățile de a-
daptare a programelor la condițiile
concrete din fiecare școală și la ni-
velul de pregătire al elevilor.
O cerință esențială este încadra-
rea lecției în ora respectivă în așa
fel îneît să se rezerve suficient timp
pentru fixarea cunoștințelor, pentru
darea temelor și explicarea lor, pen-
tru îndrumările privitoare la folosirea
manualului acasă
studiul individual
2.	In legătură
pentru acasă, se
dispoziții :
— la fiecare clasă să se cîntă-
rească cu atenție gradul de dificul-
tate și volumul temelor scrise pentru
acasă, în așa fel îneît ele să nu de-
pășească posibilitățile elevilor, iar
efectuarea acestor teme să nu du-
reze, in total, mai mult decît o oră
la clasele I—VII și o oră și jumă-
tate la clasele VIII—XI ;
— cadrele didactice sînt obligate
să noteze temele scrise pentru acasă
în jurnalul de clasă (trimis școlilor
în anul școlar 1957/1958), la rubrica
respectivă;
— pentru zilele care urmează ime-
diat după duminici sau după alte
sărbători, numărul și volumul teme-
lor scrise să fie cît mai redus, iar
pentru ziua următoare aceleia în
care sînt programate toate activită-
țile în afara clasei și extrașcolare
să nu se dea teme scrise;
— să nu se dea teme scrise pentru
zilele în care sînt programate lucră-
rile scrise trimestriale (tezele);
— nu se admite să se dea elevilor
pentru vacanțele de iarnă șl de pri-
măvară decît teme obișnuite, care
se dau și în timpul anului — de la
o zi la alta ;
— să se asigure controlul la timp
șl sistematic al
casă.
3.	Se interzice
da elevilor, ca
acasă, rezumate
ție, șt. naturale,
temelor pentru a-
cu desăvîrșire a se
teme scrise pentru
la istorie, constitu-
fizică, chimie, geo-
grafie, matematică, psihologie, lo-
gică.
4.	Se interzice transcrierea notițe-
lor, a schemelor, a desenelor, a schi-
țelor executate în timpul lecțiilor.
Cadrele didactice trebuie să con-
troleze cu atenție și să îndrumeze cu
grijă felul în care elevii iau notițe
în clasă, felul în care execută in
timpul lecției, pe caiete sau macula-
toare, schițele, hărțile desenate de
profesori pe tablă,
o. Trebuie înlăturată practica mul-
tor școli, în care elevii învață lec-
țiile numai după notițe, ceea ce duce
la superficialitate și formalism tn
pregătirea lor, la imposibilitatea de
a li se forma deprinderi de muncă
organizată, de studiu individual sus-
ținut.
6.	Se interzice a se da elevilor
să execute acasă reproduceri după
desenele artistice din manuale la
științe naturale, fizică, chimie, geo-
grafie etc.
tizat just, de la începutul anului, pe
elevi (cîte o singură lucrare pe an
de fiecare elev) și să se acorde un
termen îndelungat, în așa fel incit
să nu li se răpească elevilor timpul
necesar pentru odihnă.
8. Să nu se programeze, la- fiecare
clasă, mai mult de trei lucrări seri-
teze la obiectele cu o singură oră
săptăminal în planul de invățămint.
9.	Se interzice programarea — în
perioada lucrărilor scrise trimestriale
— a altor lucrări de control din ma-
teria lecțiilor anterioare.
10. La întocmirea orariilor se va
ține seama de următoarele cerințe:
— să se asigure o justă progra-
mare a obiectelor de Invățămint in
orar, pe săptămînă și pe zile, în
funcție de posibilitățile de efort ale
elevilor și de necesitatea de a va-
ria activitatea acestora ;
— în ziua care urmează după a-
ceea în care sînt programate activi-
tățile în afară de clasă și extrașco-
lare, cît și în zilele care urmează
țin pentru pregătirea lor;
— se interzice programarea
zile consecutive a obiectelor cu
număr mic de ore;
— se interzice programarea în
ceeași zi a mai multor ore pentru
același obiect de studiu, cu excepția
matematicii la clasele VI-XI și, a
limbii materne la clasele V—VII.
care pot fi trecute cu două ore In
aceeași zi, o singură dată pe săp-
tămină;
— se interzice intercalarea de ore
libere între obiecte In orarul unei
zile, pentru a nu fi reținuți elevii
în școală fără activitate și a nu li
se răpi din timpul lor liber;
— se interzice programarea
luiași obiect de studiu numai
sfirșitul zilei;
— să se asigure stabilitatea
rului pe întregul an școlar.
11.	Tn scopul de a asigura elevi-
lor mai mult timp pentru studiu in-
dividual și pentru odihnă, in organi-
zarea- activității în afară de clasă și
extrașcolare se va (ine seama de ur-
mătoarele :
— ședințele de cercuri pe obiecte
se vor ține 1—2 ori pe trimestru;
durata lor nu va depăși două ore ;
— ședințele cercurilor tehnice
vor tine odată pe lună și nu
dura mai mult de două ore;
— un elev nu poarte participa
cît la un singur cerc ;
— elevii care participă la cercuri
la palatul pionierilor sau la casele
de pionieri nu vor mai lua parte la
cercurile organizate de școală;
— programarea ședințelor de cerc
să se facă în perioada în care nu
au loc lucrările scrise trimestriale;
— concursurile școlare sportive,
literare, artistice, științifice, tehnice,
diferitele activități obștești, excursii-
le, vizitele în producție, manifestă-
rile cultural-artistice să fie propor-
țional repartizate pe întregul an șco-
lar și să nu aibă loc în perioadele
de încheiere a trimestrelor, cînd e
levii sînt mai aglomerați cu recapi-
tularea materiei, cu pregătirea pen-
tru teze sau examen. Pentru o mai
bună organizare și desfășurare a a-
cestor activități se va alcătui un
plan comun al conducerii școlii și
al organizației U.T.M.
12.	Se interzice pregătirea specia-
lă în ore suplimentare, în vederea
participării la concursuri școlare —
sportive, literare, artistice, științifi*
ce, tehnice.
Elevii vor concura la aceste com-
petiții pe baza pregătirii obținute în
orele de curs, în cercurile și colec-
tivele sportive, In cercurile pe obiec-
te și cercurile tehnice, prin studiul
individual. Toate concursurile șco-
lare mai înainte menționate, cît și
regulamentele acestora vor fi apro-
bate, in prealabil, de Ministerul In-
vățămîntului și Culturii și de C. C.
al U.T.M.
13.	Directorii de școli sint împu-
terniciți să nu antreneze pe elevi în
acțiuni care nu contribuie la instrui-
rea și educarea elevilor și le răpesc
acestora din timpul destinat pregă-
tirii lecțiilor. Le este lăsată însă ini-
țiativa de a- organiza activități edu-
cative în funcție de condițiile și po-
sibilitățile locale, cu grija de a le
încadra just ln regimul de muncă
al școlii și de a evita supraîncăr-
carea elevilor.
14.	In vederea îmbunătățirii con-
tinue a muncii de educație și a res-
pectării timpului necesar elevilor
pentru învățătură și odihnă, condu-
cerile școlilor, diriginții și cadrele
didactice vor colabora cit mai strins
cu organizațiile de pionieri și de ti-
neret din școli, incit acestea să ri-
dice necontenit nivelul muncii de e-
ducație al elevilor și să respecte
formele, conținutul și durata acti-
vităților pionierești și de U.T.M.,
prevăzute in instrucțiunile nr. 2.011
din 1956, aprobate de Ministerul In-
vățămintukii și de C.C. al U.T.M.
15.	Directorii de școli, diriginții și
celelalte cadre didactice, cu spri-
jinul organizațiilor de pionieri și de
tineret dm școli, vor lamuri elevii a-
supra faptului că prezentele măsuri
sînt menite să le creeze condiții mai
bune pentru pregătirea lor, să le a-
sigure mai mult timp pentru stu-
diu și pentru recreare. Totodată, li
vor face să Înțeleagă că este de da-
toria lor de a valorifica aceste con-
diții, muncind cu perseverentă, cu
simț de răspundere. întărind disci-
plina ln școală și în afară de școa-
lă, intrebuințînd cu folos timpul li-
ber care li se creează.
16.	Avind în vedere rolul deose-
bit de important pe care il are fa-
milia in educația copiilor, trebuie in-
tensificată propaganda pedagogică
în rîndurile părinților, spre a i de-
termina să lupte alături de condu-
cerea școlii, de diriginți și de orga-
nizațiile de pionieri și U.T.M. pen-
tru organizarea și respectarea re-
gimului de muncă al elevilor. pentru
îmbunătățirea educației acestora.
17.	Organele locale, precum și di-
rectorii de școli să manifeste inten-
se preocupări și să lupte cu toată
hotarirea pentru lărgirea spațiului
de școlarizare, pentru îmbunătățirea
condițiilor de muncă aie deșilor și
cadrelor didactice.
Este interzisă folosirea localurilor
de școli pentru	Klum: care
tulbură activitatea instructiv-educa-
tivă a școlii.
Pentru a veni tn ajutorul cadre-
lor didactice, asigurindu-le mai mult
timp liber pentru mai buna pregă-
tire a lecțiilor și pentru ridicarea ni-
velului lor profesional, obligativita-
tea întocmirii planurilor calendaris-
tice și a planurilor zilnice de lec-
ții se reglementează după cum ur-
mează :
aibă o vedere de ansamblu asupra
întregii materii ce trebuie predată
într-un an școlar și să-și organizeze
cu precizie activitatea instructiv-e-
ducativă în decursul anului. întoc-
mirea planului anual și a planului
calendaristic trimestrial, la fiecare
obiect de invățămint. pentru fieca-
re clasă la care predau, este obli-
gatorie pentru toate cadrele didac-
tice. Aceste planuri se alcătuiesc In-
tr-un exemplar, care va fi aprobat
de directorul școlii. Acesta este o-
bligat să examineze cu atenție pla-
nurile primite, să ceară cadrelor di-
dactice să facă îndreptările necesare,
dacă este cazul, și să controleze în-
deplinirea acestor planuri.
Cadreft didactice pot introduce u-
nele modificări în planul calendaris-
tic, in cazul că s-ar ivi necesitatea
de a proceda astfel.
2.	întocmirea planurilor zilnice de
lecții este obligatorie pentru toate
cadrele didactice cu o vechime în în-
vățămînt de pînă la 4 ani împliniți.
De asemenea, este obligatorie în-
tocmirea planurilor zilnice de lecții
pentru toți învățătorii și profesorii
cu vechime în învățămînt de pină la
10 ani împliniți, care — deși sînt
atestați prin asimilare — nu sînt
absolvenți cu diplomă ai școlilor pe-
dagogice (normale) sau absolvenți
cu examen de stat (licență) ai insti-
tuțiilor de învățămînt superior pre-
gătitoare de cadre didactice ■(ex.:
absolvenții de liceu, de școli profe-
sionale, industriale, comerciale sau
alte școli medii, foști maiștri de lu-
crări practice, încadrați după refor-
ma învățămintului ca învățători la
clasele I—IV sau licențiat! fostei
Academii Comerciale încadrați ca
profesori de matematică etc.).
Pentru evitarea supraîncărcării elevilor au fost efectuate
și unele reduceri în programele școlare. Acestea vor fi pu-
blicate ulterior in paginile gazetei noastre.
In procesul pregătirii pentru lec-
ție, la alcătuirea planului zilnic de
lecție, învățătorii și profesorii pot
folosi planurile din anul precedent,
îmbunatățindu-le în lumina învăță-
mintelor doblndite în aplicarea lor,
potrivit condițiilor clasei la care pre-
dau și programelor în vigoare pe
anul școlar în curs.
— Cadrele didactice cu studii de
bază de specialitate, cu o vechime
de 4—10 ani împliniți, sînt obligate
să întocmească planuri numai pentru
lecțiile de recapitulare.
— Cadrele didactice cu o vechime
în învățămînt mai mare de 10 ani
nu au obligația să întocmească pla-
nuri de lecție. Dat fiind că schițele
de pian de lecție — chiar și pentru
cadrele didactice cu o bogată expe-
riență — constituie o cerință impor-
tantă pentru succesul muncii instruc-
tiv-educative, întocmirea lor este lă-
sată la aprecierea învățătorilor și
profesorilor respectivi.
In cazul cînd directorii școlilor,
organele de îndrumare și control ale
secțiilor de învățămînt și cultură sau
ale Ministerului Învățămîntului și
Culturii constată că lecțiile unor ca-
dre didactice care, pe baza vechimii,
sînt scutite de a face planuri de lec-
ții, nu sînt predate la nivelul cerin-
țelor pedagogice și al programelor
școlare, vor putea obliga pe învăță-
torii sau profesorii respectivi să-și
pregătească mai temeinic lecțiile, dîn-
du-le sarcina sâ-și întocmească pla-
nuri zilnice sau schițe de planuri
pentru toate lecțiile sau numai pen-
tru anumite obiecte ori categorii de
lecții, pe o durată de timp (1—2 tri-
mestre sau un an școlar).
— Cadrele didactice care nu au
dreptul să fie atestate în învățămînt.
neavînd calificarea cerută, sînt obli-
gate să facă planuri zilnice de lec-
ții, indiferent de vechimea ce o au
în funcțiune.
3.	Pentru ca activitatea diriginte-
lui să fie cît mai rodnică, este ne-
cesar ca ea să fie bine planificată.
Pentru buna organizare și desfă-
șurare a muncii educative, întocmi-
rea planului de muncă trimestrial și
a planului sau a schiței de plan pen-
tru fiecare oră educativă în parte,
este obligatorie pentru toți diriginții
de la clasele V—XI, indiferent de ve-
chimea în învățămînt.
Planul trimestrial va fi depus la
direcția școlii.
Pentru aducerea la îndeplinire a
dispozițiilor prevăzute In prezentele
instrucțiuni, se vor lua următoarele
măsuri:
Secțiile de invățămint ale sfatu-
rilor populare vor prelucra cu co-
lectivele de inspectori și cu directo-
ri: de școli prezentele instrucțiuni și
vor urmări aplicarea cu strictețe a
măsurilor prezente. Vor analiza pe-
riodic, cu colectivele de inspectori și
cu directorii, felul cum se aplică în
școli instrucțiunile, precum și rezul-
tatele obținute.
In același scop, vor organiza con-
sfătuiri cu diriginți, profesori și pă-
rinți, pentru a îmbunătăți organiza-
rea muncii școlare și regimul de
muncă al elevilor în școală și în fa-
milie.
Directorii de școli vor organiza
prelucrarea acestor instrucțiuni în
consiliile pedagogice, în comisiile
sistematic, felul cum se realizează
sarcinile din acest plan, analizînd
periodic situația îndeplinirii lor, în
consiliile pedagogice și în comite-
tul de părinți pe școală.
Organele de îndrumare și control,
precum și conducerile școlilor, vor
intensifica munca de îndrumare și
cont'ol asupra pregătirii și desfășu-
rării lecțiilor, atrăgind totodată a-
tenția învățătorilor și profesorilor a-
supra necesității de a ridica necon-
tenit nivelul învățămîntului prin lec-
ții de bună calitate.
Pentru ca învățătorii și profesorii
să poată asigura pregătirea temei-
nică a tineretului școlar, organele
locale trebuie să manifeste mai mul-
tă grijă pentru încadrarea lor în
specialitate și să nu-i antreneze în
necesare pentru degrevarea dirigin-
ților de sarcinile adm nistrative, care
urmează să fie îndeplinite de per-
sonalul administrativ al școlii.
Diriginții — a căror răspundere
în acțiunea de înlăturare a supra-
încărcării elevilor este foarte mare
— vor lua măsuri, în colaborare
strînsă cu colectivul de profesori, cu
organizațiile de pionieri și U.T.M.
și cu părinții elevilor, pentru plani-
ficarea și urmărirea, cu atenție și cu
perseverență, a îndeplinirii cu stric-
tețe a tuturor sarcinilor care le re-
vin în această direcție, atît lor per-
sonal cît și celorlalți factori.
învățătorii și profesorii care au,
de asemenea, rolul cel mai impor-
tant, trebuie să-și îmbunătățească
serios activitatea și să găsească, în
spiritul instrucțiunilor de față, cele
mai potrivite mijloace, atît pentru
ridicarea calității lecțiilor, cît și pen-
tru preîntîmpinarea și înlăturarea
supraîncărcării elevilor.
2
In orașul Constanța, alegerile
în grupele sindicale din școli
sînt in plina desfășurare.
Pînă le 23 ianuarie, în aproape ma-
joritatea școlilor membrii sindicatului
muncitori'lor din învățămînt și cul-
tură și-au ales organele conducă-
toare ale grupelor sindicale și dele-
gații la conferința orășenească.
Darea de seamă prezentată de res-
ponsabilul grupei sindicale a școlii
de 7 ani nr. 21 in fața adunării ge-
nerale a scos în relief o serie de suc-
îese în munca organizației sindicale
S-a arătat de pildă ca, ajutată de
comuniștii din școală, grupa sindi-
cală a reușit să antreneze masa pă-
rinților elevilor în munca de cons-
trucție a două săli de clasă, a sălii
pentru laborator și a sălii de recrea-
ție. împreună cu cadrele didact.ce,
părinții au descărcat și stivuit ma-
terialele de construcție, au pregătit
materialul pentru echipa de zidari,
efectuind un număr însemnat de
ore de muncă voluntară și con-
tribuind prin aceasta la ieftinirea
prețului de cost al construcției. S-au
evidențiat în această acțiune peda-
gogi ca Eugenia Popovici, Ion
Albu, Paula Opreanu. Gh. Rădulescu
Ș.a.
O altă realizare cu care grupa
sindicală de la școala nr. 21 se poa.
te mîndri este îndeplinirea, atit la
clasele I—IV cît și la clasele V—VII,
a planului de școlarizare — și a-
ceasta în bună măsură datorită
strînsei legături cu părinții copiilor
și sprijinului acordat de deputății
sfatului popular orășenesc.
Darea de seamă a analizat însă
prea superificial cauzele care au lă-
cut ca procentul de promovați la
clasele V—VII pe trimestrul 1 al
anului școlar 1957—1958 să fie
scăzut. In discuții, membrii grupei
sindicale au arătat că s-a dat prea
puțină importanță organizării unui
schimb de experiență sistematic și
permanent în cadrul școlii și chiar
cu școlile învecinate. De asemenea,
deși în școală se pregătise în primul
trimestru o consfătuire de producție,
comitetul orășenesc al S.M.I.C. a a-
mlnat-o fără termen.
Aceste neajunsuri s-au răsfrint a-
biruite
greutățile începutului
nu omită această activitate de la nici
o lecție.
Nu rare ori directorul le-a spus ti-
nerilor pedagogi : „Cînd nu price-
peți ceva, întrebați. Colectivul vă
va ajuta". La început, tinerii profe-
sori au manifestat o oarecare sfială,
încurajați, însă, de colectiv și dor-
nici de a pătrunde „tainele" succese-
lor celor cu mai multă experiență, ei
vin acum adeseori cu încredere la
aceștia și le cer sfaturi ori de cite
ori au vreo nedumerire.
Directorul urmărește continuu pro-
gramul pe carc-i fac tinerii profe-
sori, îl încurajează, le insuflă încre-
dere în posibilitățile proprii, subli-
niind chiar și cele mai mici succese
ale lor, scoțînd în evidență părțile
pozitive ale muncii pe care o desfă-
șoară Spre exemplu, i-a lăudat pen-
tru că știu să trezească interesul
elevilor față de obiectele pe care le
predau și să folosească acest Inte-
res, pentru că știu să pună accent
pe ceea ce este esențial in lecție etc.
învățăminte bogate și utile pen-
tru munca lor trag tinerii profesori
și prin participarea lor la ședințele
consiliului pedagogic și aie comisiilor
metodice. Problemele dezbătute aci
de întregul colectiv a| școlii privind
politehnizarea învățămîntului, înlă-
turarea supraîncărcării, aprecierea
cunoștințelor elevilor, l-au ajutat
in muncă.
Nu numai în activitatea 1or didac-
tică sint ajutați tinerii pedagogi, ci
șl în cea obștească. Tov. Kovacs
este secretarul organizației U.T.M.
din școală. Planul de muncă pe ca-
re-l întocmise el fusese prea sumar,
nesatisfăcător. Cu ajutorul secreta-
rului organizației de bază P.M R.
tuțional". „Știu că poți să mă tri-
miți de aici drept la închisoare —
se adresa Cezar Boliac generalu-
lui Vlădăianu, capul oștirii —
dar iată propunerea ce am să-ți
fac : să alegem pe Domnul Mol-
dovei“.
Dar frămîntarea radicalilor, a
tuturor progresiștilor ar fi fost ză-
darnică dacă, așa cum spune un
memoriu anonim, nu s-ar fi ridi-
cat populația orașelor și satelor,
înfuriată „pînă la punctul de a se
face să violeze sanctuarul adunării
în singurul scop de a împiedica a-
legerea unuia din cei doi hospodari
menționați" (adică Barbu Știrbei
ori Gh. Bibescu) și a impune un
ocîrmuitor al poporului.
In ziua de 24 ianuarie 1859.
după cum relatau corespondentii
presei străine, în piața adunării,
unde avea să se hotărască alege-
rea se găseau 25.000 oameni „gata
la orice" dacă nu va fi ales domn
tot Alexandru I. Cuza și în Țara
Romînească. Numai așa se explică
de ce o adunare antiunionistă în
spirit a devenit unionistă în fapt.
supra muncii cadrelor tinere, care
n-au fost ajutate în suficientă mă-
sură să-și
fășoare în
în primele
didactice.
Adunarea
conducerea
organizeze și să-și des-
mai bune condiții munca
luni ale activității lor
generală a criticat atît
grupei sindicale, cît și
direcția școlii pentru că n-a organi-
zat ajutorarea fiilor de muncitori
pentru lecțiile curente și pentru pre-
gătirea lor în vederea prezentării
la concursurile de admitere în școlile
medii.
Organul sindical nou ales și di-
recția școlii s-au angajat ca în cel
mai scurt timp să ia toate masurile
pentru remedierea acestor neajun-
suri.
ION BĂDICA
A
apărut
Revista de
psihologie
anul 111, nr.
In sumar:
4, 1957
M.
Ralea : Psihologia sovietică ți dez-
voltarea psihologiei țtiinfifice tn R.P.R.
C. I. Parhon și E. Semen : Contribuții
la studiul psihologiei viratelor. Manifes-
tări psihice la climacteriu.
P. Popescu. Neveanu, 1. Wolfinger și
P. Pufan : Unele aspecte ale corelației
dintre însușirile spațiale șl* cele de cu-
loare în dezvoltarea percepției.
Tatiana Slama_Cazacu : Cîteva obser-
vațH privitoare la sistemul
lexical.
asociativ-
Ion N. Băiănescu : Cercetări experimen-
elective in
tale prin metoda asocierilor
lanț.
P. Soliman : Observații psihologice pri-
vitoare la însușirea profesiunii rie strun-
gar. cu referire specială la elevii surdo-
muți.
A.
neza
U,
Tuclcov-Bogdan și T. Bogdan : Ge-
delincventei minore.
Șchiopa : Congresul International de
psihologie de la Bruxelles.
Critică și bibliografie.
l-a refăcut, imbunătă lndu-1 simțitor.
De asemenea, a avut unele greutăți
in primul trimestru In legătură cu
comportarea elevilor din clasa a X-a
„A", mulți dintre acești elevi mani-
testmd delăsare in muncă, Indisci-
plină. Tov- Kovacs a stat, ce-i drept,
de vorbă cu biroul U.T M. al clasei,
dar lucrurile nu s-au îndreptat Se-
cretarul organizației de bază P.M R-
i-a arătat că numai discuțiile cu
fiecare elev în parte pot scoate la
iveală cauzele care au determinat
situația aceasta și pot duce la o îm-
bunătățire a comportării lor. Și, in-
tr-adevăr, prin discuții individuale
cu elevii și bizuindu-se pe activul
U T M. al clasei, tînărul pedagog a
reușit să restabilească disciplina și
să obțină o îndreptare a situației la
învățătură.
Trebuie să arătăm că tov. Kovacs
este și dirigintele unei clase- Este a-
devărat că el este un om muncitor,
conștiincios. Considerăm însă greșit
faptul că direcțiunea școlii il supra-
încarcă cu sarcini.
In școală s-au organizat nume-
roase vizite la lecțiile tinerilor, dar
ei înșiși au participat mai puțin la
lecțiile profesorilor mai vîrslnicl de
aceeași specialitate Conducerea șco-
lii va trebui să aibă in vedere in
viitor șl acest lucru-
Tinerii pedagogi au pășit pragul
școlii cu o oarecare timiditate, te-
mîndu-se că nu vor putea i'ace față
tuturor problemelor pe care le ridi-
că procesul de educare și instruire a
copiilor- Aceste simțăminte au dis-
părut însă treptat-treptat. Așa se
îniimpiâ întotdeauna cînd tinerii
pun ei înșiși suflet, strădanie in
muncă, inlotdeuuna clnd colectivul
în mijlocul căruia lucrează le dă o
mină de ajutor.
d o i
Da, la 24 ianuarie a triumfat
„un principiu nemuritor". Dar nu
așa cum s-a trîmbițat, prin „gene-
rozitatea”, prin „abnegația" aris-
tocraților îndrăgiți subit „față de.
lucrul public", ci prin străduin'a
și lupta maselor Prin voința ma,
selor, prin lupta lor s-a înfăptuit
unirea din 1859, unire scumpă în
primul rînd poporului. Privilegia
ților le era bine și în țărișoare des-
părțite. Le era chiar foarte bine
sub „suzeranitatea otomană*. Po-
porul, însă, a înțeles din propria
Iui suferință că „unde-s doi pu-
terea crește și dușmanul nu spo-
rește"-
Ideea și înfăptuirea unirii au
luminoase efecte educative. Ele în
suflețesc poporul în lupta pentru
progres. Ele dau tineretului acel
fierbinte sentiment patriotic, care-l
face mai avintat, mai eroic în
lupta pentru apărarea patriei și
pentru construirea viitorului. Uni-
rea din 18.59 a fost temeiul țării
noastre de acum, a fost primy!
pas în unirea poporului pentru
realizarea cuceririlor materiale și
spirituale de azi.

Există condițiile necesare
pentru realizarea sarcinilor
Pentru ca școala să poată pregăt'
oameni care să corespundă sar-
cinilor ridicate de construcția so-
cialistă, se cere ca oa să-și lărgească
sfera de preocupări să se apropie de
producție, de viață, să asigure cu-
noașterea nemijlocită de către elevi a
bazelor producției industriale și agri-
cole. Tocmai acest fapt l-a avut în
vedere Hotărîrea partidulu' și guver-
nului privind îmbunătățirea învăță-
mlntulul de cultură generală, care sta-
bilește sarcinile școlilor în vederea po-
litehnizării Invățămîntului și creează
condițiile necesare în acest scop.
Conștienti de însemnătatea politeh-
nizării Invățămîntului, numeroși învă-
țători și profesori caută căi concrete
tn vederea rezolvării problemelor pe
care le ridică această acțiune. Cer-
cetări întreprinse nu de mult în școli
de către Comisia controlului de stat
au scos la iveală multe începuturi și
inițiative îmbucurătoare în acest sens.
De pildă, în atelierele de lăcătușerie
și tîmplărie organizate în ultimii ani
pe lingă numeroase școli se desfă-
șoară jucrări practice care-i intere-
sează și îi atrag pe elevi, tnarmîn-
du-i, în același timp, cu deprinderi
valoroase de muncă practică. Așa stau
lucrurile In atelierele unor școlj din
regiunile Timișoara, Ploești etc.
Merită să Ile amintită experiența
bună a unor profesori de fizică și chi-
mie cum sînt cei de la unele școli
din regiunile Stalin. Iași, orașul Bucu-
rești etc. Atît în cadnul lecțiilor, prin
folosirea largă a materialului didactic,
cit și prin lucrările frontale de labo-
rator, acești profesori reușesc să rea-
lizeze în bună măsură legătura între
teorie și practică, să facă cunoscute
elevilor aplicațiile problemelor stu-
diate. S-eu constatat de asemenea Ini-
țiative în confecționarea materialului
didactic. Profesorii de la școala me-
die din Rîșnov, de la școala de 7 ani
din comuna Bod-Fabrică, de la școala
de 7 ani cu limba de predare germană
dm Timișoara etc. contribuie la îm-
bogățirea materialului didactic cu pie-
se și aparate confecționate cu ajuto-
rul elevilor, lărgind astfel posibilită-
țile de efectuare a lucrărilor frontale.
Dar, cu toate aspectele pozitive, rea-
lizările rămtn cu mult în urma posi-
bilităților existente — și aceasta se
tntlmplă, de cele mai multe ori, da-
torită faptului că nu toate cadrele di-
dactice au înțeles cum trebuie să-și
organizeze lecțiile pentru a satisface
cerințele Tnvățămîntului politehnic, da-
torită faptului că mai sînt profesori
care nu cunosc suficient principalele
probleme teoretice ale Invățămîntului
politehnic, făcînd numeroase confuzii.
O confuzie frecventă este, de pildă,
aceea care se manifestă prin identifi-
carea Invățămîntului politehnic cu lu-
crările practice de atelier. Nu de pu-
ține ori chiar organele secțiilor de în-
vățămînt și cultură afirmă că „școala
cutare nu e fost încă politehnizată,
dar în anul școlar viitor se va ame-
naja și aici un atelier sau un lot ex-
perimental". Se știe Insă că lucrările
In atelier și pe terenul experimental
constiluie doar unul din elementele
politehnizării tnvățămîntului și că nu
trebuie să se considere că prin simpla
amenajare a unul atelier sau a unui
|ot experimentai s-au rezolvat toate
problemele politehnizării. Alți profe-
sor' identifică învățămîntul politehnic
cu învățămîntul profesional sau cu e-
d i-ația prin muncă. Toate acestea au
drept urmare ținerea în loc, în unele
școli, a acțiunilor menite să contri-
buie la politehnizareă Invățămîntului.
In realitate, texate școlile au posi-
bilitatea să pornească pe calea poli-
tehniziril prm îmbogățirea conținu-
tului lecțiilor cu date și fapte privi-
toare la bazele producției industriale
ș: agricole, prin lămurirea elevilor
asupra aplioațiilor practice ale pro-
blemelor teoretice studiate, prin îm-
bunătățirea conținutului lucrărilor
lului didactic necesar (dacă lipsește
din școală), vizite In producție, citi-
rea materialului bibliografic (broșuri
de popularizare a științei, articole dm
reviste etc.).
In cadrul cercurilor pedagogice sau
tn consiliile pedagogice se pot sus-
ține și referate în care să se arate
ce cerințe trebuie să îndeplinească
vizitele în întreprinderi sau în uni-
tățile agricole pentru a dia elevilor
posibilitatea să înțeleagă cum se a-
pbcă în producție legile științifice
studiate de ei în clasă. O inițiativă
bună a luat In acest sens cercul pe-
dagogic al profesorilor de fizică și
chimie din orașul Ploești, dezbătînd
un referai în care a fost analizată
vizita făcută cu elevele clase* a X-a
de l*a școala medie nr. 2 din localitate
|a întreprinderea „Ceramica" din loca-
litate, în urma lecției cu tema „Sili-
oații și aplicațiile lor".
Pentru înarmarea tuturor cadrelor
didactice cu deprinderi practice de
mînuire a aparatelor de laborator se
pot organiza, pe lîngă școlile din
centrele raionale, sub îndrumarea
profesorilor celor m*ai bine pregătiți,
lucrări practice frontale cu cadrele
didactice din raion rare predau fizica
șl chimia, științele naturale sau geo-
grafia. Asemenea lucrăn practice au
ș, fost organizate în unele raioane
(de exemplu în ra’oanele Cîmpina,
Cislău, Tîrgovițte) și au arătat că
tn acest fel se poate asigura folo-
s'rea materialului didactic în mod
competent la fiecare școală. Extinde-
rea acestei măsuri reprezintă una din
căile concrete de sprijinire a cadre-
lor didactice de către secțiile de în-
vățămînt și cultură.
Un rol foarte mare revine secțiilor
de învățămînt și cultură și în spriji-
nirea școlilor în ceea ce pr’vește îm-
bogățirea bazei lor didactico-mote-
riale. Pentru a obține în această pri-
vință un ajutor cît mai larg din
partea întreprinderilor, a G.A.S.,
G.A.C. și a altor unități de producție
se poate trece la organizarea unor
comisii regionale șl raionale de spri-
jinire a politehnizării tnvățămîntului,
așa cum s-a procedat tn regiunile
Ploești, Timișoara și în alte regiuni
și raioane. Intr-o asemenea comisie
pat fi antrenați factorii de răspun-
dere din cadrul regiunii sau raionu-
lui oare pot face mu-lte pentru do-
tarea școlilor cu cele necesare (ate-
liere, terenuri experimentale, unelte,
scule, aparate, machete etc.).
dat :
din
care.
Școlilor
uzinele
, sub
La școala medie de atte plastice din București. Ultimele retușuri.
jin important l-a
organizația U.T.M.
„I Mai** din Ploești
Pe această cale, tn regiunea Ploești,
s-au realizat unele acțiuni importante.
Astfel, numeroase materiale didactice
au fost confecționate de către Între-
prinderile din regiune. De asemenea,
s-a organizat un atelier regional pen-
tru confecționarea materialului di-
dactic necesar predării științelor na-
turale. Pe lîngă aceasta, s-a întocmit
o situație privind utilajul ce poate fi
cedat de către întreprinderi școlilor
pentru înzestrarea atelierelor. Âu fost
studiate posibilitățile de organizare a
practici! în producție a elevilor, s-a
asigurat patronarea școlilor de către
întreprinderi, au fost organizate con-
ferințe ale inginerilor și tehnicienilor
pentru cadrele didactice, precum și
conferințe ținute de pedagogi în fata
părinților în legătură cu importanța
politehnizării Invățămîntului. Un spri-
îndrumarea comitetului de partid, a
chemat la întrecere teste organiza- •
țiile U.T.M. din regiune în vederea
mobilizării tineretului în acțiunea de
confecționare o materialului didactic
prin recuperarea deșeurilor.
Pentru stimularea confecționării
materialului didactic secțiile regionale
de învățămînt și cultură pot orga-
niza tn centrele de raion expoziții în
care să se prezinte material didactic
însoțit de desene de execuție și in-
strucțiuni de construire și folosire a
aparatelor, în mal multe exemplare,
pentru' a putea fi distribuite școlilor
și întreprinderilor.
Acolo unde s-au luat asemenea
măsuri s-a reușit să se atragă mase
largi de oameni în Jurul școlii și al
problemei politehnizării învățămtn-
tulu1.
Experiența cîștigată pînă în prezent
de unele școli și secții de învățămînt
și cultură în domeniul politehnizării
tnvățămîntului trebuie extinsă și în
alte regiuni. Pentru aceasta este ne-
cesar ca Ministerul Invățămîntului șl
Culturii și Institutul de științe peda-
gogice să acorde mai multă atenție
generalizării rezultatelor bune obți-
nute pînă în prezent.
Condiții pentru realizarea politeh-
nizării Invățămîntului există. Depinde
de cei ce muncesc în școli ca această
sarcină, pusă fn fața școlii de către
partid șf guvern, să fie cît mai bine
îndeplinită.
O. ROȘEANU
controlor principal de stat
practice de laborator,
la maxknum și cit
materialului didactic.
prin folosirea
mai Judicios a
prin vizite în
producție etc. Or, aceasta nu se rea-
lizează încă în toate școlile. Nu pu-
țini sînt directorii de școli care con-
sideră că au realizat tot ce trebu'a
sau tot ce ena posibil tn domeniul
politehnizării dacă iau asigurat expu-
nerea unuia sau a mai multor refe-
rate pe această temă tn fața consi-
liului pedagogic. Necunoașterea pro-
blemelor teoretice ale politehnizării
a împiedicat sau a tnttrzlat luarea
măsurilor necesare și a lipsit pe di-
rectori; "de școli și organele secțiilor
de învățămînt și cultură de compe-
tența necesară pentru îndrumarea
concretă a cadrelor didactice pe calea
unei Juste organizări a procesului in-
structiv-educativ în vederea realizării
Invățămîntului politehnic.
O altă lipsă însemnată o constituie
faptul că multe cadre didactice nu
au deprinderile practice necesare
pentru efectuarea experiențelor de
laborator cerute de programe și care
constituie un minimum obligatoriu și
strict necesar, precum și faptul că
se ma! găsesc încă școli slab în-
zestrate cu material didactic.
Pentru lichidarea cît mai grabnică
a acestor lipsuri, secțiile de învăță-
mînt șl cultură șl conducerile școlilor
trebuie să ia neîntîrziat măsurile me-
nite să contribuie )a ridicarea nive-
lului pregătirii teoretice și practice a
oadrelor didactice și la întărirea
bazei d'dactico-materiale a școlilor.
Pentru a realiza sarcinile învăță-
mîntulul politehnic în oadrul lecțiilor
este bine, în primul rînd, ca profe-
sori; de fizică, chimie, matematică,
biologie, geografie să realizeze toate
activitățile cu caracter politehnic pe
care le pot înfăptui ta obiectul res-
pect'v : lucrări practice tn clasă sau
în laborator, confecționarea materia-
Manualul de gramatică pentru
clasa a Vl-a, elaborat în acest
an, este mult superior celor din
anii trecuți, atît în ceea ce privește
nivelul științific cit și din punctul de
vedere al tehnicii tipografice. Autorii
s au străduit să explice și să defineas-
că noțiunile gramaticale pe înțelesul
elevilor de clasa a Vl-a, să facă ma-
nualul accesibil prin bogăția și diver
sitatea exemplelor luate din autorii
clasici sau din creația folcloristica,
prin schemele și tabelele sinoptice
care însoțesc aproape fiecare subca-
pitol.
Manualul nu este scutit însă de
unele lipsuri. Mă voi referi, în primul
rînd, la definițiile date noțiunilor gra-
maticale, la aspectul normat’v și la
valoarea critică normativă a manua
lului. Trebuie să spun de la început
că omiterea definiției sunetului este
regretabilă. In legătură cu definiția
dată vocalelor („sunetele care se ros-
tesc cu gura deschisă"), țin să preci-
zez că în aceeași măsură și unele
consoane (c, g, h, 1) se pot rosti cu
gura deschisă. Mai fericită mi se pare
formularea : „vocalele sint sunetele
care se pot pronunța singure (fără a-
jutorul altor sunete)". La fel stau lu-
crurile cu definiția, oarecum antino-
mică, dată consoanelor („cînd curen-
tul de aer întîlnește In calea lui ob-
stacolul pus de buze, limbă sau
dinți”). Nu se poate spune că în
rostirea vocalelor o și u nu există un
„obstacol” la care participă buzele.
Și, dacă e așa, atunci semivocalele
e, i, o. u, n-au ce căuta printre vo-
cale, sau, în orice caz, trebuie făcută
mențiunea că alături de vocalele a,
ă și î pot figura și celelalte patru. In
anumite cazuri fiindcă semivocalele
au timbrul de vocale, dar se pronunță
cu o strimtare a canalului vorbitor,
caracteristică și pentru consoane. Se
știe doar că la articularea vocalelor
limba execută o mișcare orizontală și
una verticală, >ar rotunjirea buzelor
creează timbrul anumitor vocale. Tot
astfel, consoanele se pot defini ca su-
netele ce nu se pot pronunța singure,
cl totdeauna cu ajutorul unei vocale.
Definiția dată silabei este lipsită de
precizie („sunetul sau grupul de su-
nete care se pronunță cu o singură
deschldcre de gură”), deoarece
putea tot așa de bine înțelege
există sunete care s-ar rosti cu
multe deschideri de gură, sau
orice sunet formează o silabă, din
s-ar
că
mai
că
mo-
ment ce orice sunet se poate rosti cu
o singură deschidere de gură. Soco-
tim mai potrivită definiția dată în vo-
lumul „Limba romlnă” ed. Academiei
R.P.R., p. 38 : „unitatea sonoră
alcătuită dfntr-o vocală sau dintr-un
grup de sunete In care intră neapărat
o vocală...".
Lucrări de metodică
premiate
Concursul de metodica predării
matematicii $i fizicii, inițiat In a-
nul trecut de ..Gazeta matematică
și fizică*' seria ,,A", s a înche-
iat. Au fost primite 30 de lucrări,
autorii lor fiind mai ales p’olcsorl
de matematică din școlile medii.
Pe baza propunerilor comisiei
concursului, biroul Consiliului
S.S.M.F. a hotărît să acorde ur.
mătoarele premii :
Premiul 111	(1000 lei) pentru
luciarea :
..Probleme de metodică ele pre-
dării electricității în școala me.
dle ", de prof. I. Hirschsohn și
G. Sesal, Bacău ;
Mențiuni (cîte 750 lei) pentru
lucrările : ,
1. ,,Însemnări asupra predării
ariilor și volumelor corpurilor de
rotație la clasa a X-a , de prof.
C. Borș și C. Pricop, Piatra-
Neamț ;
2.	,, Predarea calculelor cu apro-
ximație ca o formă specifici a poil_
tehnizărll înv&țămintului matema-
ticii în școlile de 7 ani șl medii",
de prof. Z. Demeny, Aiud ;
3.	„Dezvoltarea gîndirii elevilor
la lecțiile de matematică", de
prof. S. Mărculescu, Orașul
Stalin ;
4.	„Numerele imaginare șl com-
plexe. Expunere elementară pe
baze moderne", de prof. E. Vișa,
Timișoara.
In afara lucrărilor enumerate
mai sus. cîteva lucrări au fost re.
comandate spre publicare redac-
țiilor „Gazetei matematice și fiii-
ce“ seriile „A" șl ,.B".
O nouă ediție
a
„îndrumătorului pentru educatoare"
Recent a fost reeditat „îndrumă-
torul pentru educatoarele din
grădinițele de copii" a cărui
lipsă s-a resimțit mult în instituțiile
de învățămînt preșcolar.
Față de prima ediție a îndrumă-
torului, care a apărut în 1956, noua
ediție este îmbogățită pe baza ob-
servațiilor comunicate de educatoa-
re, și răspunde dorinței acestora de
a lucra cît mai organizat și mai
sistematic pentru aplicarea progra-
mei de activitate în grădinițele de
copii. Totodată, noul îndrumător ține
seamă de ultimele directive ale
U.C.F.S. în legătură cu predarea
educației fizice. In acest sens au
fost revăzute capitolele respective
și exemplele de planuri de activitate
și s-au făcut modificările necesare.
S-au introdus, de asemenea, indi-
cații in legătură cu regimul de zi al
copiilor de la 3—7 ani in grădinițele
sezoniere și s-au făcut precizări la
acele îndrumări care puteau da naș-
tere la interpretări greșite, cum ar
fi de pildă cele referitoare la invăța-
rea poeziilor și
mișcare.
îndrumătorul
predarea jocurilor de
cuprinde programa
activității care trebuie desfășurată
cu copiii între 3 și 7 ani în grădini-
țele de copii, iar conținutul său are
un caracter obligatoriu pentru toate
educatoarele.
Secțiile de învățămînt și cultură
raionale trebuie să asigure ca indru-
mătorul să ajungă in
copii
grădinițele de
n e
pentru clasa a VI-a
plinesc singure un rol
sintactic”. La
Răspundem la întrebările cititorilor
ORGANIZAREA
ORELOR DE LECTURĂ
După cum se știe, în noua
programă școlară pentru cla-
sele I—IV care se aplică a-
cum in școli, s-a făcut o
nouă repartizare a orelor de
limba romînă, acordindu-se
săptămînal cîte o oră pentru
lectură. Colectivul de învă-
țători de la școala de 7 ani
din comuna Aninoasa. raio-
nul Filimon Sîrbu, precum și
o serie de alți învățători s-au
adresat gazetei noastre cu ru-
gămintea de a le
sugestii cu privire
zarea acestor ore
Le răspundem
cale. ,
da
ia
pe
unele
organi-
această
aptul că în noua programă pen.
f tru școala elementară s-a pre-
bitul
rit ca
văzut săplămînal o oră pen-
tru lectură subliniază deose-
rol ce trebuie acordat lectu-
mijloc de completare a cunoș-
țintelor elevilor, de dezvoltare a
gîndirii și vocabularului lor, de e-
ducare a sentimentelor lor. Orele
de lectură sint menite să trezească
la copii dragostea pentru carte,
să-i Învețe cum să citească pentru
ca, pe lîngă odihna și desfătarea
prilejuite de lectură, să-și îmbogă-
țească și mintea și inima cu cele
mai alese și mai nobile învățăminte
și sentimente.
Pentru atingerea acestui scop tre-
buie să pregătim cu multă grijă o-
rele de lectură, finind seama de pre-
vederile programei, de specificul
clasei, de preocupările elevilor.
Fără îndoială, trebuie să fim întot-
deauna la curent cu cele mai noi
cărți și publicatii pentru copii, să
cunoaștem atitudinea criticilor noș-
tri fa/ă de acestea.
In rindurile ce vor urma dăm cî-
teva sugestii în legătură cu
zarea unor ore de lectură
sele a 111-a și a IV-a.
Iată, de pildă, cum s-ar
desiășura o oră de lectură
sa a Iii-a, al cărei scop ar
organi-
la cla-
putea
la clă-
ti con-
solidarea cunoștințelor căpătate cu
prilejul lecturilor din scrierile lui
Creangă.
Conținutul lecției trebuie anunțat
de învățător cu cel puțin două săp-
tămini înainte. In cursul acestor
săptămîni se va
povestirea care
lui I. Creangă,
pentru aceasta
vor căuta la
citi din „Luminița"
înfățișează viata
Se vor pregăti
2—3 elevi, care
biblioteca școlii,
In ce privește definiția dată sub-
stantivelor mobile („care au forme
deosebite pentru a arăta ființele de
parte bărbătească și pe cele de parte
femeiască"), se face mențiunea că
mobile sînt considerate cele care au
un corespondent din aceeași temă (de
exemplu : lup-lupoaică). și nu cele de
tipul : cocoș-găină. Poate că omisiu-
nea substantivelor cu forme multiple
de singular se datorește programei
din moment ce la pag. 32 sint tratate
substantivele cu forme multiple de
plural.
Definiția cazurilor mi se pare im-
proprie nu atit prin faptul că o no-
țiune de morfologie se definește prin
raportarea la funcțiile sintactice (ace-
lași caz dificil se intîlnește și la de-
finirea prepoziției sau chiar a conjunc-
ției), cit prin acela al inexistenței co-
respondențelor : cazurile cumulează
funcții sintactice (in nominativ stau :
subiectul, numele predicat'v și atribu-
tul apozițîonal, în genitiv: atributul
substantival, dar șl genitivul apozițlo-
nai șl complementul precedat de o lo-
cuțiune prepozițională, în dativ: com-
plementul, dar și atributul etc., in
timp ce vocativul nu are nici una).
Apoi, definiția cazurilor este și limi-
tativă. Oare celelalte părți de vorbire
(in afară de substantiv) din categoria
nominală (adjectivul, numeralul — cu
valori substantivale) sau pronominală
nu au cazuri ? Oare substantivul in
cazul nominativ nu poate îndeplini, în
propoziție, și funcția de apoziție, atit
timp cit autorii tratează la sintaxă a-
tributul substantival apozițional (p.
246) ?
Uneori, definițiile sînt extensiv-
automatizate, cum este cazul cu deîi-
niția declinării („trecerea substanti-
vului prin cele cinci cazuri, la sin-
gular și la plural"), deoarece cele mal
multe substantive n-au vocativ, iar
altele sînt declinate sau declinabile
numai la singular sau numai la plu-
ral. Ar fi fost mai potrivită definiția:
trecerea substantivului, articolului, ad-
jectivului, pronumelui etc. prin cazu-
rile și prin numerele pe care le pot
avea.
Cît privește adjectivul, socotesc că
împărțirea dihotomică (în propriu-
zlse și participiale, p. 69) este insufi-
cientă, cunosclnd că la p. 109 se fo-
losește noțiunea de adjective prono
minale. iar la p 249 se explică atributul
pronominal exprimat și prin adjective
pronominale. Cred că împărțirea în
adjective calificative și dețerminative
era mai nimerită. Se poate să fie la
mijloc o Insuficiență a programei. Ea
trebuie remediată din moment ce a-
pare noțiunea de adjectiv pronominal.
Nici definiția dată adjectivului po-
sesiv nu este precisă: „adjectivul po
sesiv însoțește totdeauna numele
obiectului posedat...”. Era necesar a-
daosul : „și îl determină' . fiindcă
poate însoți pe substantiv fără ca să-l
și determine.
La fel este cazul cu definiția dată
pronumelui relativ : „...leagă unele
propoziții secundare de propozițiile de
care depind”. Definiția ar fi perîect
valabilă pentru conjuncții. Aici însă
trebuie să se formuleze : leagă propo-
zițiile subordonate de cuvintele deter-
minate din propozițiile regente — mai
ales că despre regenta se vorbește in
delung la sintaxa frazei (cf. p. 297,
299, 301, 304 etc.).
Cu privire la verb, cred mai nime
rită definiția dată modurilor de Gra-
matica Academ'ei : „fehil cum consi-
deră vorbitorul acțiunea exprimată de
verb” decît aceea dată în manual.
In definirea modurilor personale efec-
tul e luat drept cauză și invers. So-
cotesc mai bună formularea: se nu-
mesc moduri personale pentru că ver-
bele la aceste moduri pot prezenta ac-
țiunea legată de persoana care o să-
virșește, avtnd forme flexionare pen-
tru exprimarea persoanei șl a numă-
rului.
Cit despre definiția participiului
(„verbul care arată acțiunea suferită
de un obiect și îndeplinește funcțiunea
unui adjectiv”), precizez că nu e vorba
de funcție, ci de valoarea monologica
(la fel și la pag 211, la definirea a-
tributului adjectival).
Unele note ale ueiiniției date pro-
poziției sint de prisos sau devin iau
tologice („o îmbinare de cuvinte”
care „exprimă o comunicare”). Mai
întîi că o propoziție poate fi și mono
membră (Ploua!) și nu numai „o îm-
binare de cuvinte” șl. in al doilea rînd,
cum se poate spune: „exprima o co
municare'
Credem proprie defini
ția: comunicarea cu un singur predi-
cat (definiția presupunînd și acope-
rind subiectul inclus, subînțeles, nede
terminat, lipsa șl elipsa, în genere).
Se pot aduce unele obiecții și in le-
gătură cu comentariile, analizele, ex-
plicațiile și notele observative pe care
le cuprinde manualul. De cele mai
multe or> autorii întreprind cu multa
chibzuință comentariul faptului ling-
vistic. Cu toate acestea, mai sînt Încă
unele formulări greșite, unele expli-
cații neclare sau insuficiente, unele
inadvertențe sau omisiuni.
Se știe că repartizarea substantive-
lor pe genuri se face după criterii
gramaticale. De aceea ne surprinde
constatarea autorilor: „substantivele
neutre sînt la singular de genul mas-
culin, iar la plural de genul feminin”
(pag. 26).
La pag 40, în paradigma intitulată
„Declinarea substantivelor cu articol
nehotârîi”, figurează vocativele pă-
dure, păduri. Care-i articolul nehota-
rît pe care-l urmăresc copiii ? Există
o declinare nearticulată, după cum
există o declinare articulată cu arti-
colul hotărît șl cu cel nehotărît. La
pag. 46 se arată ca in cuvîntul steaua
articolul hotărît a se leaga de termi-
nația nearticulată a substantivului
prin vocala — u, cînd de fapt este o
semivocală care se comportă aidoma
pag. 123 se scrie „optativul sau condi-
ționalul", pentru ca în cursul conju-
gării (p. 137 și urni.) să apară opta-
tivul — condițional.
Dar analiza manualului dezvăluie și
o serie de deficiențe de ordin redac-
țional. lată cîteva exemple : „vocativul
este cazul în care stă substantivul
cînd indică numai persoana sau lu-
crul cărora li se adresează" (p. 38)
sau „Complementul care arata ființa
sau lucrul asupra cărora (s.n.) tre-
ce..." (p. 256), sau observația de la
pag. 176 („Toate verbele la mod per-
sonal, predicative sau copulative, în-
deplinesc în propoziție funcția de pre-
dicat (verbal sau auxiliar al predica-
tului nominal)”, ceea ce ar însemna
că verbele copulative îndeplinesc în
propoziție funcția de auxiliar al pre-
dicatului nominal. Dar atunci, din
cine mai este format predicatul nomi-
nal ?
Curioasă e și redactarea : „prepozi-
ția de leagă atributul de vara de subs-
tantivul noapte în exempldl : noapte
de vară". Din felul cum e redactat tex.
tul ar trebui să se înțeleagă : noapte
de de vară. Aceeași observație și pen-
tru celelalte exemple de la aceeași pa-
gină (195).
Cu privire la definiții și la explica-
ții mai sînt încă multe lucruri de spus.
Sper că lucrul acesta îl vor face mai
ales profesorii care predau la această
clasă, după cum sper că observațiile
a clasei sau în biblioteca ,
sonată povestirea respectivă,
ora de lectură copiii vor
per-
. La
citi
unel consoane: face corp
vocala secvență : stea-ua.
In manual sint omise o
comun
serie
chestiuni ca: comentarea formei In
cu
de
de-
clinarc a numelor proprh feminine,
declinarea la plural a numelor pro-
prii, inclusiv a denumirilor geografice
(cu toate că textul dat ca temă la p.
50 cuprinde pluralul Carpaților). în
legătură cu declinarea numelor pro-
prii masculine trebuie să semnalăm o
eroare. Se arată că acestea „ramîn
neschimbate la toate cazurile” (p. 49),
deși se dă, la aceeași pagină, în pa
radigmă, vocativul Dane I
Nejustificată apare lipsa formelor
prenumelor personale neaccentuate
conjuncte, din momertt ce la sfirșitul
manualului, la capitolul „Semnele de
ortografie și de punctuație”, sînt în-
trebuințate pentru a se explica lini-
oara de unire (l-a dus, ni 1 umplură
etc., p. 317).
Pe lîngă faptul că nu există o defi-
niție generică a adjectivelor determi-
native (noțiunea fiind totuși folosita
în manual), definițiile parțiale sînt
evazive. Astfel, la adjectivul posesiv,
in loc de definiție, in chenar se dă
„Adjectivul posesiv însoțește...”, „Ad-
jectivul demonstrativ însoțește...”, iar
definiția adjectivelor interogative e in
iapt o definiție a lui „care” șl „ce”
(„Care și ce, însoțind in prepoziția in-
terogativă substantivele la care se re-
feră întrebarea, se numesc interoga-
tive”, p. 104). Socotesc mai nimerita
definirea acestora pornindu-se de la
formula : adjective,? care însoțesc și
determină substantivele pentru a...
In legătură cu formarea numeralu-
lui distributiv, consider o greșeală
faptul că prepoziția „cîte” e conside-
rată adverb (p. 115) iu expresia „cîte
unul ". Cit poate fi adverb in exem-
ple de felul „cît l-ani așteptat”, dar
nu în forma ..cîte", care, precedînd un
numeral cardinal, formează numera
Iul distributiv.
Mai multă atenție ar fi asigurat evi-
tarea unor contradicții. Astfel la pag.
195 se arată că prepoziția are rol sin-
tactic, 'ar |a pag. 264 că „prepoziția
și locuțiunea prepozițională nu înde-
justificate vor
ediții revizuite
folositor:
sprijini apariția unei
a unui manual atit de
GH. POALELUNGI
cîteva fragmente din „Amintiri din
copilărie" (de exemplu: „La scăl-
dat", „La cireșe", „Pupăza din
tei“). Pe lîngă aceasta se vor dra-
matiza două din poveștile cunos-
cute de ei, bunăoară „Capra cu
trei iezi" și „Ursul păcălit de vul-
pe".
In alte ore de lectură la clasa
a Ilf-a se poate alcătui un album,
intitulat de exemplu „Traista cu
povești", care va cuprinde desene
iăcute de copii și ilustrații îniăți-
șînd diferite momente din cîteva
povești pe care le-au citit înainte.
(De exemplu: „Cioc, cioc" de Em.
Gîrleanu, „Șoricelul mofturos" de
S. Marșak, „Scufița roșie" de Char-
les Perrault, „Albă ca zăpada" de
Frații Grimm). La aceste ore copiii,
anunțați dinainte, aduc poveștile
respective iar învățătorul pregătește
ilustrații. El expune aceste ilustra-
ții pe tablă (cîte una sau două de
fiecare poveste), iar copiii caută în
cărțile lor fragmentul ilustrat. Apoi
copiii desenează un moment pe care
și-l aleg ei. Pe rînd liecare copil
prezintă desenul, ilustrind prin ci-
tire cele înfățișate în desen. Se face
o scurtă analiză a felului în care de-
senul a izbutit sau nu să redea con-
ținutul fragmentului — peisaj, cu-
lori și chiar atitudini.
La clasa a IV-a se poate organiza
o lecție al cărei scop să fie, de pil-
dă, prezentarea cărții „Fram, ursul
polar" de Cezar Petrescu. Este bine
să pregătim această lecție prin vi-
zionarea de către copii a unui
spectacol de circ și printr-o
scurtă convorbire despre spectacolul
vizionat. Acolo unde aceasta nu
este posibil, vom cere unui copil
care a vizionat altă dată un aseme-
nea spectacol să vorbească despre
el, sau vom povesti noi înșine. Dis-
cuția se va opri asupra animalelor
dresate; le vom arăta copiilor că
animalele pot fi învățate să exe-
cute anumite mișcări, dresajul fiind
un fel de școală pentru animale.
Vom prezenta apoi titlul cărții și
vom spune numele autorului ei, ce.
rînd copiilor să-și reamintească ce
alte povestiri ale acestui autor au
mai citit. Le vom arăta, după ace-
ea, cartea — un exemplar cartonat,
pe coperta căruia, pe un fond albas-
tru marin, se vede silueta masivă
a unui urs alb, purlînd o placardă
cu un program de circ. Fără Îndo-
ială, citiva dintre copii ne vor a*
nunța că ei cunosc această carte,
pe care au citit-o înainte.
Vom expune pe scurt conținutul
cărții. Apoi vom citi un frag-
ment (de pildă un fragment din ca-
pitolul II, în care sînt prezentate
frumoasele reprezentații date de
Fram). Vom comenta pe scurt frag-
mentul și, răsfoind cartea, vom da
cîteva explicații cu privire la voca-
bular, așa incit elevii să nu întim-
pine greutăți In lectură. Este bine
să cerem și copiilor care au citit
înainte cartea să povestească pe
scurt cîteva din momentele ei (de
pildă, acelea care arată că ursul
nu se simte bine la pol, că e vesel
cind intîlnește un copil și e fericit
cind revine la circ).
Pentru cunoașterea întregii poves-
tiri vom recomanda lectura cărții,
lucru care, fără îndoială, va fi pri-
mit cu bucurie de copii. Le vom
cere ca, peste două săptămîni, să
aducă cîte un desen ilustrind mo-
mente din viața lui Fram.
O foarte interesantă oră de lectu.
ră se poate pregăti cu elevii clasei
a IV-a în ultimele luni ale anului
școlar, cu tema „Pe urmele vasului
Duncan", cu ajutorul cărții „Copiii
căpitanului GranC de Jules Verne.
In cadrul acestei ore grupuri de e-
levi pot expune diferite peripeții ale
acestui vas, pot indica fragmente
care ilustrează expunerea lor etc.
O asemenea oră îi va interesa în
mod deosebit pe elevi, le va trezi
interes pentru călătorii, pentru cer-
cetarea naturii, pentru lectura cărți,
lor cu conținut științifico-fantastic.
Tot cu elevii clasei a IV-a pu-
tem organiza — în vederea îndrumă"
rii și controlului lecturii presei pen-
tru pionieri și școlari — ore de lec.
tură cu teme ca : „Ce este nou în
viața copiilor din lumea întreagă",
„Cum înKmpină copiii din patria
noastră ziua de 1 Mai" ; „Copiii la
odihnă" etc.
Teme pe baza cărora putem orga-
niza ore de lectură interesante sînt
nenumărate. De felul cum vom ști
să le alegem și să ie organizăm de-
pinde succesul muncii noastre și
mulțumirea că putem sădi în sufle-
tele copiilor noștri dragostea pen-
tru carte, pentru lectură.
CONSTANȚA TEODORESCU
Vrei, nu
bilet la
vrei,
loterie iei
să se țină seamă că dispozițiile le-
gale in vigoare nu dau dreptul să
se facă rețineri din salariile o«me-
Am mai avut prilejul si consta-
tăm unele abuzuri sau atitu-
dini greșite din partea unor
lucrători de la sfaturile populare
față de cadrele didactice, dar nu am
mai întîlnit pină acum „metode ori-
ginale" ca cea folosită de sfatul
popular al comunei Vășod, din raio-
nul Săcuieni, regiunea Oradea, la
îndemnul și din dispoziția sfatului
popular al raionului respectiv.
La data de 3 ianuarie 1958. ca-
drele didactice din comuna Vășod
au rămas foarte surprinse cind, la
plata salariilor, secretarul sfatului
popular comunal ie-a reținut la fie-
care cîte 10 lei, dindu-le in schimb
cîte un bilet la tombola organizată
de colectivele sportive „Progresul
I.C.O." și "„Flamura Roșie" Ora
dea, pentru ziua de--. 7 decembrie
1957.
Nu vă mirați,
pentru că in pri-
vința datelor nu este nici o eroare
negru pe alb Cei in cauză,
nemulțumiți de această „metodă o-
Scrie
riginală", s-au resemnat cind au
auzit ca aceasta este opera tovară-
șului secretar al sfatului popular al
raionului Săcuieni și că a fost apli-
cată și altor
din comunele
altele.
Parcă poți
tarul sfatului
colegi de ai lor, ca cei
Valea lui Mihai și
să te pui rău cu secre-
popular raional ? Fi
rește că nu Cititorii ne spun insă
că lucruri de te ul acesta se petrec
destul de des în raionul Săcuieni,
fără ca protestele lor anterioare să
fi fost luate in considerare și fără
nilor muncii
acestora
Ce să faci:
fără consimțămintul
___________ „Vrei, nu vrei, bilet
Ia tombolă trebuie să iei". Socotim
însă că astfel de „metode origi-
na!e“
sînt contraindicate și suge-
răm sfatului popular al raionului
Săcuieni să le revizuiască.
COSTIN M.
nerecunoscute
Cînd a venit intîi la conducerea
școlii, tovarășul director, cer-
cetind arhiva, a descoperit un
plan de muncă rămas de la înaintaș.
I.uind planul, îi dădu citire de la
un capăt la altul. Este un plan mi-
nunat — și-a zis el, o capodoperă a
genului ! Totul era s,pus frumos, pe
capitole și subcapitole, cu titluri
subliniate cu roșu — nimic nu pier-
duse din vedere predecesorul.
Dar ceea ce a apreciat îndeosebi
noul director era caracterul de uni-
versalitate al lucrării. Era un plan
care se potrivea de minune pentru
orice școală, de orice categorie, din
orice localitate- Un singur lucru îi
știrbea întrucîtva „perfecțiimea” ; nu-
mele cadrelor didactice carora le e-
rau repartizate sarcinile și termenele
de îndeplinire. Din fericire, însă, a-
ceste mici imperfecțiuni erau retușa-
bile. Punind deci mina pe stilou,
directorul făcu îndreptările de cuvi-
ință, după care dădu planul să fie
bătut la mașină.
A ieșit un plan minunat. O capo-
doperă a genului. Directorul se fe-
licită; apoi introducînd „nou-născu-
tul“ plan in scutecele unui dosar. îl
închise în sertar.
Obiectele de valoare trebuie bine
păstrate și conservate. De aceea di-
rectorul nu scotea planul din ascun-
ziș decît la zile mari — cînd avea
inspecție. II deshuma definitiv ~ la
începutul anului școlar următor,
cînd din nou secția de învățămînt
îi ceru plan de muncă.
11 citi de la un capăt la altul.
Era un plan minunat. O capodoperă
a genului. Un singur lucru îi știr-
bea din perfecțiune*, se mai schim-
baseră unii învățători și profesori,
datele nu mai corespundeau intru
totul. Directorul puse mina pe stilou
și făcu îndreptările de cuviință,
după care dădu planul să fie bătut
la mașină. II trimise la secția de în-
vățămînt. Apoi, cu ritualul obișnuit,
închise copia în sertar.
Trecură așa vreo trei-patru
Un nou an școlar se apropia.
rectorul nu mai
plan de munca !
putu suporta.
Âsta-I epuiza.
o noapte albă și... planul se
cu.
In ziua următoare secretara
ani.
Di-
lar
Făcu
năs-
primi
dispoziția să bată planul la mașină
de cinci ori in cîte trei exemplare.
Primind lucrarea, directorul zimbi
mulțumit. Era asigurat acum pentru
cinci ani.
Dar... chiar în anul acela un alt
director fu numit în locul lui, A-
flînd, vrednicul director se mîhni.
Așadar secția de învățămînt nu-i
aprecia munca. „Și e nd te gîndești,
își zise el. că nu exista pe întreg
cuprinsul raionului un alt director
care să aibă un plan de muncă atît
de frumos ca al lui 1“
I A.
I
Pe marginea
unui concurs
uiiiiimii:if:!!ii!itiiiitiiiiiniiH!!Uimiiiuiiii!iiJii!iuuiii!iiimiiiHuiiiiiitHnHiiui!iiiiiinii!ii:i!iiiiiniiiimiiiiiiiiiiiinHiniiniiiiinn^
-au consumat primele două e-
tape ale concursului artistic de
amatori inițiat de Sindicatul
Muncitorilor din învățămînt și Cul_
tură. Echipele clasificate pentru a
participa la etapa interregională și-au
început pregătirile pentru îmbogăți-
rea repertoriului, celelalte își con-
tinuă activitatea obișnuită, organi-
zînd noi spectacole. Deși ni s-ar pu-
tea reproșa că le facem cu întirziere,
socotim că ar fi totuși utile cîteva
considerații in legătură cu proble-
mele ridicate în desfășurarea de pină
acum a concursului.
De la început se cuvine să men.
ționăm caracterul lui larg, cuprinză-
tor. In afara echipelor artistice —
de teatru, cor, dansuri, in afară de
orchestre, soliști instrumentiști și
vocali, concursul include și cercu-
rile literare ale cadrelor didactice,
pe autorii de conferin.e și mono-
grafii din rindurile acestora etc.
Urmărind desfășurarea celor două
faze ale concursului care au avut loc
pină acum — cea raională și cea
regională — se poate aprecia că ac-
tualul concurs a stîrnit un ecou fără
precedent în rîndul muncitorilor din
invățămint. Este de altfel, după pă-
rerea noastră, latura lui cea mai po-
zitivă. In adevăr, au participat la a-
ceste două faze ale concursului 358
coruri 541 echipe de teatru, 343 e-
chipe de dansuri, 45 orchestre, 2 fan-
fare, 247 brigăzi de agitație etc, Ci-
frefe de mai sus oglindesc crește-
rea considerabilă a mișcării artistice
de amatori din rindurile muncitorilor
din Învățămînt. Explicația poate ți
căutată în interesul pe care in ulti-
mii doi ani l_au acordat comitetele
sindicale raionale antrenării membri-
lor de sindicat în munca artistică și
cea culturală. Comitetele sindicale
raionale ale muncitorilor din invă-
țămint din regiunea Bacău, de pil-
dă, au participat la concurs cu pes_
te 200 de diverse echipe artistice,
dintre care 60 s-au calificat pentru
faza regională.
Este interesant de remarcat că în
actualul concurs artistic, în ciuda
greutăților mari pe care au trebuit
uneori să le Învingă, marea majori-
tate a echipelor participante provin
din mediul sătesc. In raionul Ho-
rezu, de exemplu, învățătorii din 4
comune — Bărbătești, Dobriceni,
Pietrari și Bodești — au organizat
un cor pe 4 voci, cu care s-au pre-
zentat cu destul succes la faza re-
gională a concursului. Multe colec-
tive de pedagogi de la sate au or-
ganizat brigăzi artistice de agitație
și echipe de teatru. Colectivul de
pedagogi din comuna Uimu, raio-
nul Călărași, a înființat un cerc
dramatic care a pregătit nu mai pu-
țin de 8 piese de teatru și scenete,
prezenttnd numeroase spectacole pe
scenele căminelor culturale din co-
mună și din împrejurimi.
Alături de formațiile artistice nou
înființate au participat la concurs șl
echipe cu îndelungată experien.ă, cu
un palmares bogat in succese. Din-
tre acestea amintim fanfara din
Balș. orchestra de cameră a comite-
tului sindical raional al muncitori-
lor din invă;ămînt din Rm. Vîlcea,
formațiile de cor ale cadrelor didac-
tice din Sibiu, Regiunea Autonomă
Maghiară, lași, București, Craiova,
Rm. Vîlcea, Pitești, Galați, Brăila,
Tecuci, echipele de dansuri populare
din raioanele Tulcea, Filiași, Panciu
etc- Acestea cuprind in reper-
toriile lor piese și cîntece de autori
clasici și contemporani, valorifică
creația populară și urmăresc cu mai
multă îndrăzneală decît înainte pre-
zentarea creațiilor originale, cu atît
mai interesante cu cît sînt mai le-
gate de viața și munca oamenilor
de azi.
Faza regională a concursului a do-
vedit că multe colective artistice,
teatrale, muzicale și coregrafice au
ajuns să realizeze spectacole la un
nivel artistic ridicat. Echipa de tea-
tru a pedagogilor din Călărași este
un exemplu de muncă șl experiență
artistică, Tnceplndu.și activitatea cu
aproape 10 ani tn urmă, ea a ajuns
astăzi să aibă un colectiv de 21
membri și un repertoriu de 25 de
piese, din care cele mai multe legate
sfrîns de problemele noi ivite în
viața poporului nostru. Repertoriul
cuprinde și piese de autori clasici și
contemporani. Spectacolul cu piesa
„Gaițele" de A. Kirițescu, prezentat
in fața juriului de selecționare, do-
vedește marile posibilități artistice
de care dispun membrii cercului dra-
matic din Călărași. Ceea ce este de
asemenea demn de remarcat este
faptul că acest colectiv artistic a sus-
ținut zeci de spectacole cîștigîndu.și
o binemeritată reputație în fața
spectatorilor.
Cărți cu tematicâ i s t o r i c â
PAUL CONSTANT: „Haiducii"
In ..Haiducii”. Paul Constant ne Infă.
fișează lupta diamatică, plină de sacri-
ficii. a norodului și a apărătorilor acestuia
— haiducii — împotriva împilării boieri,
mii. a jafului domnitorului si a asupririi
jugului turcesc. Romanul reconstituie în
linii mari epoca fanariotă, evocă atmos-
fera vremii, face să trăiască chipurile lu*
miroase ale haiducilor Sîrbu Marcu, Hn
cu Jianu și alții, înlesnind cititorului în-
țelegerea rădăcinilor adinei ale răscoalei
populare conduse de Tudor Vladimlrescu.
SANDA MOVILA: „O vară la Și-
potul flntînllor"
Tn preajma anului 1907. doî tineri —
Clion șl Floarea — a căror dragoste este
Din numeroasele alte echipe artis-
tice fruntașe cităm și orchestra de
cameră a cadrelor didactice din Rm.
Vikea, compusă din 12 membri.
Această orchestră oferă cu regulari-
tate in primul rind profesorilor și
învățătorilor din oraș și apoi publi-
cului iubitor de muzică din raion
concerte de un ridicat nivel artistic.
Echipa a sărbătorit de curînd cel de
al 100-lea concert. împlinind șl 7
ani de activitate. Repertoriul echipei
cuprinde cîteva zeci de bucăți de mu.
zică clasică și contemporană. Un
deosebit succes l-a avut în concurs
interpretarea piesei .Crai nou" de
Ciprian Porumbescu. la care s-au re-
marcat. in afara instrumentiștilor, și
cei trei soliști — profesorii Angela
Tais, Ion lonescu Basu și I. Tur-
canu.
Cele două faze ale conturului des-
fășurat pină In prezent ne-au rea-
mintit și de unele neajunsuri existen-
te In mișcarea artistici de amatori,
care ii diminuează forța educativă
și mobilizatoare. Amintim mai iatii
faptul că unele echipe artistice de a-
matori iși rezuma actltilatea rianai
la repetiții, fără să prezinte spectz-
cole. Acestea pierd săptămiai și chiar
luni de zile pregătindu-se pentru
diferite concursuri numai ca scopul
de a se prezenta bine, de a c*cm
premii. Este evident că ■ lormație
care pornește la drum ca astfel de
feluri face o muncă aproape inutilă.
De aceasta sînt răspunzătoare fi-
rește, comitetele sindicale raionale
orășenești șl comitetele de instftu ie
Jin școli care nu oferă perspective
de spectacole echipelor lor artistice.
Vinovate sint și echipele respective
și. mai ales, sint vinovați unii in-
structori care lungesc inutil repeti-
țiile, dezarmează in fața greutăților
de deplasare Ia sate, sau se anga.
jează să pregătească piese și bucăți
muzicale care depășesc posibilitățile
artistice ale echipelor și care cer
cheltuieli mari de punere iii scenă,
cînd e vorba de echipele de teatru.
In legătură cu repertoriul echipelor
de teatru se manifestă in special la
echipele nou infiin ate tendința de a
fugi de piese intr-un act. Echipa de
teatru a pedagogilor din Liești, re-
giunea Galați, (echipă fără prea
multă experiență), de pildă, a pre-
gătit nici mai mult, nici mal puțin
decît piesa „Tache, lanke și Cadir“
tn ce privește cele 358 de coruri
care s.au prezentat la concurs, se
poate spune că multe din ele au doar
o activitate ocazională, legată mai
ales de sărbătorirea zilelor festive.
De aici provine, în cele mai multe
cazuri, lipsa unei deprinderi muzi-
cale a coriștilor, care duce la inter-
pretări sub nivelul exigențelor spori-
te ale publicului. Acestea trebuie să
știe că oricît de bine ar fi întocmit
repertoriul unei echipe ea nu-șl va
realiza decît în parte misiunea edu-
cativă dacă nu va realiza spectacole
izbutite din punct de vedere artistic.
Echipele clasificate pentru faza in-
terregională mai au în fața lor 2
luni, perioadă in care își pot desă-
virși pregătirile. Socotim că pentru
a_și ridica măiestria artistică cel
mai bun mijloc ar fi să dea cit mai
multe spectacole, urmate apoi de a-
nalize amănunțite, sub îndrumarea
unui Instructor competent.
Comitetele sindicale raionale ale
muncitorilor din Învățămînt ar pu-
tea folosi experienfa cîștigată de e-
chipele artistice In acest concurs
organizînd întilniri și discuții pe
teme privind repertoriul și interpre.
tarea artistică.
N. BURCEA
membru tn comisia centrali
de concura
Scenă din spectacolul prezentat de brigada artistică de agitație a cadrelor didactice din
Băbeni — Pitești
întunecată de viata mizeri și de unelti,
rile puse la cale de boierul pe moșia că-
ruia lucrau, nu.și pot împlini dragostea
decît fugind de la curtea boierească, după
ce mai intîi au sprijinit In răscoală satul
îngloda* de datorii ned'epte către boier
și pustiit în urma unei inundatii Descrie,
rile bogate și sugestive, iscusința de a
pătrunde dramele omenești dau cărții o
savoare deosebită.
A. MIHALE : „Nopfl Inlrlgurala*
Zugrăvind perioada Iul 23 August, vo-
lumul evocă atmosfera acelor zile frl.
mîntate. în care o lume noul începe să se
întrezărească printre ruinele războiului.
Un spectacol izbutit
iptătnina dramaturgiei origișțăa
din cadrul _l —!■ culturu" a
AJ dus la ratasem «ta radu
deziderat : spectacole perata-
atait pentru copii ți tawvcl Mentă
acestei asifiasica racine Teatrala.
Arătatei cart, la 24 dactaabrse,
a maagssrai acest nou rector de aco-
rdata cu suactacoiui Pupăza tta tei*,
ruuaeta da lan Dd^aa.
Alcătuită ta cicmeaeăa „Aassaas-
ni»' ți basmelor ta Im CwpL
lari Ion Dtmua atace pe
erai intrccga hame a teodor —a»
-m senitor da la Humadepts. Cu tn
care tuta a m Metat țitaagnC. a
izbutit să eleata dau opera ta Creau-
gă toata epar^ăeie p peeeonaae^a
care ta pot iatruciupe oafr-e com^c-
zxție tbam^ică ți oaș pot dobănds.
pnt idănțuiiau aeewacri, o etari ■ •
teundficațte orsgmăă. cacaraaău p
utfd o nonă bază da nrceiața- .4-
cutia a omagăl diamatargui romi
ne Ia imptaarea a 130 de au de li
nașterea lai Ion Creangă
„Pupăza din tei" r o presă corn
frustă din cinci tablouri, ia centră
cărora le află irusa povestitorul lor
Creangă (realizat cu multă rahaturi
ți dibăcie de către actorul CanUan
tin Guriță), încadrat da către Ștefan
a Petrii, de bunicul Dacă Creanță,
de mama Smaranda, de «WIvh Ma-
rioara, de moț Vasile, de bădița Ve-
rile, dascălul țcolii din Hsrmulețti, de
Smărăndița popii yi de toți humuleș-
tenii din ^Amintiri', precum p de
cestiții ți neîntrecuta Hoț b'tcJufor
Coțcariul. Dănilă Prepeleac, Stea Pă-
țitul, Păsări-Lăți-Lungilă, Flăminzdă
etc. Toți aceștia apar cu graiul ți cu
hazul lor, cu intimplările ți eu speci-
ficul lor, colorînd ți umptînd de rr
seta cele cinci tablouri ale lui Ion
Dămian. Cu un rafinat meșteșug ar-
tistic ți cu o mare putere de evocare
sint alcătuite In special tablounla
menite a înfățișa pe Ion Creangă ia-
vițitor, precum ți aspectele Ltcrifă-
mintului nostru tdteae de tom m
ceoc ți mai bine. Faptă că piesa
este jucată, pe linși actorii Teatrului
Armatei, p de un mare numit de
pionieri ți școlari da le școlile medii
„Gh. Lazir^. „Mihai Eminsau" p
Jon Creanga' ii accentuează ți mai
mult caracterul da piesă pentru copii
ți tineret. In aceeași măsură, prin ta-
morul ți penpețule ei năstrușnice
„Pupăza dai tei" se adresează buri
ți oamenilor maturi. Ion Creangă
fiind un scriitor ol tuturor deștelor.
Păcat numai ci tabloul biletului
(tabloul III), ața da bogat ia acasă
umoristice, este prea tnciscct ți t^ea
puțin stdisat dm punct da cădere
scenic, ți ei daoonpda m sa armeni
zaazâ In toate cazaria cu testă po-
sei p cv spiritul epmodaiui dramati-
toi. Pentru o eețăna cere te dosii-
țoară In timiș mai ți tata, la penel
ma HunfCor Xaamfului ți a Oacaal
cea limpede curgătoare, a prea mult
TIAIAN UBA: „Pini dincolo de
pldurea vlenozi”
Volumul semnat de Tratan Uba este un
vahros document despre participarea ar-
matei romîne la lupta pentru înfrîngerea
Germaniei hitleriste. Urmărind drumurile
străbătute de o subunitate romînească de
la București șl pînă In pădurea vieneză și
porțile Pragăi. Traian Uba reușește să
surprindă șl să redea dramatismul răz-
boiului greutățile care au stat în calea
armatelor eliberatoare, patetismul Jertfei
tăcute șl anonime a acelora care au
murit pentru viitorul patriei lor.
Ari&M tata tata tata» Și tata
Rtata taliile ă tata de Ca uussste.
Taaăe «etan aa pat buri eraiata.
făa^eă J^atza ta te? a puntari
ta a cariei dă apectacale, așa
tacit ătasră pot taatwrr șt ri-
tara pbai la pnmăi tră.
De Ama iritatata Im Cresa^a
ar ta aiAcăl eopUor ta Bucu
taNA tw «• raorlrjc nespus crizta
taă m actat^a-; Xioa ta JrHm
• Fwri «a ce-* araft.
V. L.
Apare revista
LUCEAFĂRUL
Ie wrfcd aa apare „Luceafărul*,
orgtz al L’r _- scr::toriior din
R P. R?& aL Rev.ș-.i va apare bi-
xnar jn sa cap-*rde literatură de
acXai rate. îs specul creații a'.e ge-
aalx scar; : KtaȚe. povestiri, repor-
taje ș: eu a-es poezi Sectorul de
crtjcă a; re.j e va f; reprezen:at
p- c —Jter a'e sc^re și operative
।tasessairi. sole, premie)- Această
pcbl cape se va ocupa totodată și de
ceielaCe Ixse de manifestare artis-
tică și cu;tar a i — teatru, cinema.
tnzz.zi. artă pristxă etc
Problemele politehnizării
dezbătute de pedagogii cehoslovaci
In coadUde nnui puternic ivlnt.
Republice Cehoslovaci constru-
iește socialismul. Tn nltimii zece
am, poporul cehoslovac, condus
de Partidul Comunist, a realizat a-
dinci prefaceri de ordin economic,
politic ți cultural. Printre acestea se
numără ți prefacerile in domeniul in-
sățămintmui care, pentru a sluji cit
mai bine cerințelor construcției so-
cialiste. este tot mai strins legat de
viață, de producție.
La Congresul al X-lea din iunie
1954 al Partidului Comunist Ceho-
slovac s-a subliniat că școala de cul-
tură generală trebuie să pregătească
tineretul pentru munca in producție
ți s-au concretizat amănunțit sarci-
nile privind politehnizarea țcolii de
cultură generală- In Hotărlrea Con-
gresului P-C.C. cu privire la dezvol-
tarea $i ridicarea țcolii de cultură
generală se spune: ,.O deosebită im-
portantă pentru ridicarea nivelului
ce cultură al tineretului cehoslovac o
are politehnizarea învățămîntului.
Școala, prin instruirea ți educația
politehnică, asigură cunoașterea sis.
tematică de către elevi a științei, le
formează deprinderi practice pentru
producție și. ceea ce este mai impor-
tant. Ie face cunoscute bazele teore-
tice și practice ale producției indus-
triale și agricole moderne. prin a-
ceasta dezvoltă multilateral aptitu-
dinile fizice și spirituale ale alevilor
și-i pregătește să-și poată alege în
mod liber profesiunea pe care o do-
resc*.
Ca urmare au fost inițiate diferite
acțiuni menite să ducă la dezvolta-
rea țcolii de cultură generală din
Cehoslovacia ca școală politehnică.
Recent a avut loc la Bratislava o
conferință care a făcut bilanțul reali-
zărilor obținute pe acest drum, a
dezbătut larg problemele politehni-
zării țcolii de cultură generală din
Cehoslovacia și a precizat sarcinile
de viitor. La această conferință, care
a fost organizată de către institutele
de cercetări pedagogice din Praga
ți din Bratislava și Institutul peda-
gogic din Bratislava, cu sprijinul
larg al Ministerului învățămîntului,
au participat, pe lingă circa 500 de
delegați din toată țara, și delegați
din țările socialiste: U.R.S.S., R. P.
Bulgaria, R. D. Germană, R. P. Po-
lonă. R- P. Ungară, R.P.F. Iugosla-
via. R. P. Romină.
Participanti la conferință au as-
cultat un amplu și documentat refe-
rat. cu tema „Politehnizarea invăță-
mintului", prezentat de către prof.
univ. dr. Gustav Pavlovici, rectorul
Institutului pedagogic din Bratisla-
va. referat care a fost urmat de dis-
cuții largi și substanțiale. La rîndul
lor, delegații din țările socialiste au
făcut comunicări în care au informat
asupra politehnizării învățămîntului
în țările respective, au relevat unele
probleme care se pun in acest do-
meniu și modul în care au fost re-
zolvate.
In cadrul conferinței s a organizat
E trecut da miezul nopții.
Ecoă primului cintat ă co-
Tot iată Dotcațtl doarme, h’umă
la ana din ferestrele casei in care
locuiește tovarășă Ion Ștefan, di-
rectorul școlii de 1 ani. e încă lu-
mină. El studiază. Răsfoiește iar
p iar hotărîrile regulamentele ți


I

tarile r indaorirîe cadrelor di-
dactict. Ca meticulozitate anali-
zează fiecare ăiisiat in parte, fie-
care paragraf. Multe din aceste
paragrafe sint cunoscute pe dina-
fară de tovarășul Ion Ștefan. Iar
atunci ciad discuți cu dinsul, ai
impresia că persoana sa e legalita-
tea întruchipată. In asemenea im-
prefurdri el nu pierde prilejul să-Ii
precizeze: „Tovarășe, trebuie să
respectăm legalitatea populară, sa
nu ieșim niciodată din litera le-
gii. Cine înțelege să facă ătfeL
să nu se supere... cînd o sâ-i aplic
le^ea...'
Mulți profesori și învățători de
la școala de 7 ani din Doieețti nu
pricep insă prea bine de ce di-
rectorul Ion Ștefan nu aplică acest
lăudabil principiu ți in ceea ce
il pricește pe el și familia lui.
Auzi îndrăzneală din partea lor!
De unde această permisiune să
rirteasci impotrioa conducerii țco-
lii ? Oare directorul Ion Ștefan
nu e îndreptățit prin lege si fie
mindru de sofia lui care, în tim-
pul celor 8 ore de muncă zilnică
pe care trebuie să le presteze ca
secretari a țcolii, înfăptuiește ți
alte munci ? Ori de cite ori e vor-
ba, de pildă, de suplinirea orică-
rui învățător sau profesor de la
această școala, plecat in concediu,
ea este cea „sacrificată'. Întocmai
ca în legenda meșterului Manole 1
Sumai cu o singură deosebire:
l
l
țientru aceste „sacrifici?
sează bani l.„
La rîndul ei, tovarășa
e ți ea îndreptățită să se
ea inca-
secretară
mindrea-
scă cu un scț atit de descurcăreț.
$i ce dacă nu are nici o calificare
pentru învătămint (fără să mai
vorbim de calificarea superioară
ceruti de litera legii...) ? Nu te
men/ine el oare, grafie unor
„buni amici", in funcția de
director la o țcoală de 7 ani cu
secție serală de învățămint mediu.
Ș
o expoziție de material didactic ți
lucrări ale elevilor legate de po-
Ltehnizarea învățămîntului. Dease-
menea, s a organizat vizionarea de
filme didactice cu caracter politeh-
nic utilizate In diferite forme de
activitate țcolară: predarea la lec-
ții. activități practice în atelier,
cercuri tehnice etc.
Referatul ți discuțiile au cuprins
ce e mai variate ți mai importante
probleme s1 aspecte ale acțiunii de
politehnizare în școlile cehoslovace-
Voi căuta — in limitele acestui
scurt articol de gazetă—să desprind
și să subliniez unele probleme și as-
pecte caracteristice țcolii ți modului
de lucru al pedagogilor cehoslovaci,
care mi se par mai interesante pen-
tru țcoală ți munca profesorilor și
învățătorilor noștri.
Acțiunea de politehnizare a țcolii
de cultură generală din Cehoslova-
cia s a realizat pe calea îmbogățirii
cunoțtintelor științifice ale elevilor
în domeniul fizicii, chimiei, matema-
ticii și științelor biologice, printr-o
realizare pedagogică a predării, prin
dotarea școlilor cu material didactic
bogat și cit mai apropiat de tehnica
modernă, prin organizarea labora-
toarelor și cabinetelor metodice, prin
folosirea pe scară cit mai largă a
demonstrării (experiențe, filme di-
dactice etc.) și a muncii independen-
te a elevilor și prin preocuparea pro-
fesorilor de a arăta unde, in ce fel
și cu ce rezultate se aplică în pro-
ducție (dînd și analizind exemple
concrete, pe ramuri de producție și
Întreprinderi) legile și cunoștințele
științifice învățate la lecții.
Vizitind unele școli, am asistat la
lecții de fizică și chimie care ilus-
trau cele afirmate In conferință. Am
constatat astfel că Ia lecțiile de fi-
zică și chimie de la clasele a X-a și
a XLa, de pildă, expunerea „verba-
lă" a profesorilor s-a redus la foar-
te, foarte puține indicații și explica-
ții. In schimb se lucrează mult In
cabinetele de fizică și chimie, unde
se organizează lucrări frontale. La
fiecare masă din cabinet lucrează
cite trei elevi, care au la îndemînă
cele necesare. După o scurtă indica-
ție, profesorul împarte substanțele
sau materialele necesare. Un elev In-
dicat de profesor explică reacția, fe-
nomenul, și scrie la tablă formulele.
Toți elevii notează pe caiete (deci
după ce au lucrat și au înțeles). A-
poi se arată aplicarea practică, aco-
lo unde este posibil chiar de către
elevi- Nu se studiază multe reacții,
formule etc. Puține — dar pe bază
de demonstrare, de lucru individual,
pe baza înțelegerii procesului care
se petrece în experiența făcută și in
producție. De altfel. Și manualele de
fizică și chimie sînt mult mai puțin
voluminoase decît manualele folosite
în școlile noastre.
Cei mai mulți pedagogi ceho-
slovaci socotesc că problemele învă-
țămintului politehnic trebuie să fie
rezolvate în primul rind în procesul
predării bazelor științelor, că studiul
ața cum « cea din Doieețti ? Fi-
rețte că, la rîndul lor, susținătorii
au satisfacția statisnamelor lor da
auudție. Ce tă-i faci: gardul cu
proptele nu cade.
Dar td vedem ce spun paragra-
fele ți alineatele „legilor" directo-
rului Ion Ștefan față de alte ca-
dre didactice. Să luăm, de exem-
plu, cazul tinerei profesoare de
limba romină Olga Curelaru.
După „legile' directorului Ion
Ștefan această profesoară n-a fost
in stare nu să lucreze cit doi, așa
cum a „lucrat' luni de-a rind’d
soția dumnealui, dor n-a reușit
să-și îndeplinească răci mărar o-
bligatia de 36 ore săptâminal.
Care a cauza ? Tovarășa Curela-
ru, neacind altceva mai bun de
făcut, chiar de la venirea ei in
țcoală și la Începutul carierei de
pedagog, s-a apucat să verifice cu-
noștintele elevilor și a consta-
tat că cei din dasa a Vl-a nu stă-
pinesc nici noțiunile elementare
de limba romină: unii din ei nu
folosesc bine literele alfabetului,
alții scriu cu literă mare in mijlo-
cul cuvintului etc. Pornind de la
aceste lipsuri ale clasei, ea a fă-
cut in primele două luni ale anu-
lui școlar — bineînțeles cu încu-
viințarea directorului — ore de
meditații cu elevii slabi la învăță-
tură. Cum era și firesc, nu va mai
rămas timp pentru munca cultu-
rală. Și, cu toate că toc. Ion Ște-
fan a fost de acord in principiu
cu propunerea profesoarei Olga
Curelaru ți a primit săptămînal
planul de activitate al acesteia
fără să facă vreo obiecție, tind
a fost vorba de întocmirea state-
lor de salarii pe luna octombrie a
dispus să i se scadă patru zile din
salariu. După cum vedeți, n-a ier-
tat-o. Aceeași „lege' i-a aplicat-o
ți tovarășei Șimon Angela, care
urmează cursurile fără frecventă
ale facultății de filologie.
Ce părere aveți: este sau nu
tov. director Ion Ștefan un condu-
cător care lucrează „tn litera le-
gii' ?
Vefi spune poate că nu. Că ar
fi trebuit si calculeze orele de
muncă culturală ale tovarășei Cu-
relaru la sfirfitul trimestrului, așa
cum prevăd instrucțiunile ministe-
rului, fi că era obligat să ftie că
principiilor fundamentale ale produc-
ției și însușirea deprinderilor prac-
tice respective trebuie incluse tn mod
organic în conținutul obiectelor res-
pective de învățămînt, revizuindu-se
totodată metodele de predare ale a-
cestora. In acest scop au fost organi-
zate și înzestrate laboratoare și ca-
binete metodice și au fost prevăzute
in planurile de învățămint și în pro-
gramele școlare ore de lucrări prac-
tice la aceste obiecte de studiu,
tn felul acesta politehnizarea școlii
determină lichidarea învățămîntului
verbalist, abstract, bazat pe memo-
rare mecanică și rupt de viață, face
să se depășească faza „învățării" fi-
zicii, chimiei și biologiei etc. ca știin-
țe formale și abstracte.
In practica școlii cehoslovace sînt
folosite cu succes toate căile de poli-
tehnizare. Lucrul manual, cercurile
tehnice, vizitele in întreprinderi in-
dustriale și agricole, lucrările prac-
tice in atelierele de timplărie și lă-
cătușerie și pe terenul agricol școlar
încep să fie tot mai larg folosite.
Cercurile tehnice sint conduse de cele
mai multe ori de tehnicieni și ingi-
neri din întreprinderile care patro-
nează școlile. Uneori, activitatea a-
cestora se desfășoară chiar în în-
treprinderi. In ce privește activități-
le practice, caracteristic este faptul
că introducerea lor în diferite școli
se face treptat, pe măsura creării
condițiilor necesare (ateliere, utilaj,
terenuri agricole, materiale etc.). In
sprijinul profesorilor care conduc ac
tivitățile practice s-au elaborat în-
drumări pentru predare, schițe și
planșe, precum și filme didactice în
care sint demonstrate cele mai multe
operațiuni care urmează să fie efec-
tuate se arată greșelile tipice săvir-
șite de obicei în efectuarea acestor
operațiuni ca și modul de corectare.
In timpul vizitei >n R. Cehoslovacă
am vizionat un film didactic în le-
gătură cu lucrările de timplărie. Pe
lingă marea va'oare instructivă (te
învață cum să lucrezi și te convin-
ge de ce este bine și necesar să lu-
crezi științific, folosind scheme, mă-
surind precis și ținind seama de
tehnologia lemnului și a celorlalte
materiale folosite), filmul are și pu-
ternice efecte educative, dezvoltînd
interesul elevilor peniru muncă, fă-
cindu-i să înțeleagă bucuria de a
fi creat cu propriile lor mîini un lu-
cru frumos și folositor.
Dacă introducerea activităților
practice și a altor forme de activitate
politehnică se realizează pe măsura
asigurării condițiilor, care sînt con-
siderate ca o cerință pedagogică, nu
înseamnă că acțiunea de politehniza-
re este lăsată să se desfășoară spon-
tan, așteptîndu-se pînă se vor ivi „de
la sine" condițiile necesare. Dimpo-
trivă, autoritatea școlară centrală a
luat măsuri care să ducă la asigu-
rarea acestor condiții. In Ministerul
învățămîntului a fost creată o comi-
sie specială pentru învățămîntul po-
litehnic care, în lumina documente-
lor partidului și guvernului și ținind
FOILETON
•a
tovarășa Șimon, ca toți cei înscriși
la cursurile de calificare și per-
fecționară, este scutită de munca
cătunelă. Puteți spune dvs. ce
credeți. El n-o să ia nimic în con-
siderație. Cu atît mai mult cu cît
organele secției de invățănunt pe
el il ascultă, nu pe dvs. In ad^
văr, impresionat și convins de ar-
gumentele tov. Ion Ștefan, șeful
secției raionale de încățâm-.nt și
cultură, fără a sta prea mult la
gtnduri, a răspuns la coniestnția
profesoarei Olga Curelaru în felul
următor: „...In conformitate cu
H.C M. nr. 387 din 1956... apre-
ciem că reținerea s-a făcut legal.
Da-ă veți merge pe aceeoși linie
e posibil să primiti și sancțiuni pe
linia regulamentului de ordine in-
terioara'. Cum s-ar spune, curat
răspuns de birocrat I
Dar secția il sprijină pe directo-
rul Ion Ștefan nu numai în acea-
stă privință ci in toate acțiunile
lui. De pildă, în noua formă de
organizare a serviciului profesori-
lor pe școală, pe care a „inven-
tat-o' de curînd. Anume, pentru
ca zilnic să fie hărtuiți un număr
cît mai mare de învățători ți pro-
fesori, directorul a hotărît ca ei
să facă de serviciu pe școală
schimbindu-se din două in două
ore. Iar el, ca director, să „plani-
fice* și să
.dirijeze' această
schimbare. Esle sau nu aceasta o
metodă originală de muncă? Fi-
rește că este! Inspectorul Manea
de la secția de învătămint si cul-
tură
a raionului Pucioasa este
chiar de părere ca această me-
todă să se experimenteze in conti-
nuare. Probabil că are de gind s-o
și generalizeze în raion.
Aveți poate o părere proprie și
în acedstă problemă ? Vă rog fă
vă abțineți și să n-o formula/i. Să
dăm mai iutii cuvintul secției de
învătămint și cultură a raionului
și poate chiar și celei a regiunii
Ploești, rugîndu-le să ne spună
dacă nu cumva in comuna Doi-
cești litera legii — de data acea-
sta a adevăratei legi — le obligă
să numească în funcția de di-
rector un om competent și cu stu-
dii corespunzătoare.
M. GINDACU
I
seama de sarcinile puse de dezvol-
tarea economiei socialiste In Ceho-
slovacia, elaborează planul de pers-
pectivă pentru învățămîntul politeh-
nic și, pe baza lui, planuri anuale.
Pe baza planului general, fiecare
secție de invâțamint regională și ra-
ională și fiecare școală alcătuiește
planul propriu de politehnizare și îl
duce la Îndeplinire cu sprijinul orga-
nelor locale de stat, ai diferitelor or-
ganizații și întreprinderi, instituții
care patronează școlile, al comitete-
lor de părinți, al prietenilor școlii
etc., astfel incit să asigure la timp
crearea condițiilor necesare. In acest
fel se asigură crearea și utilarea a-
telierelor școlare și a terenurilor a-
gricole, crearea și înzestrarea labo-
ratoarelor, cabinetelor etc. -Astfel,
problema învățămîntului politehnic
nu constituie o problemă exclusivă a
școlii și a cadrelor didactice, ci a
devenit o problemă a întregului po-
por, la rezolvarea căreia sînt intere-
sați și colaborează toți cei care pot
aduce contribuția lor.
Rezoluția Conferinței, subliniind
importanța și menirea școlii in
construirea socialismului, arată că
în pregătirea tinerelului școala tre-
buie sa țină seama nu numai de
sarcinile actuale, ci și de cele vii-
toare- Dezvoltarea științei merge cu
pași repezi, in tehnică și în produc-
ție se produc schimbări revoluțio-
nare. Toate pun cerințe tot mai
mari în pregătirea tineretului- De
aceea este necesar ca în toate șco-
lile de cultură generală să fie
dezvoltaie toate verigile învățămîn-
tulul politehnic-
Apreciind just rolul important care
revine pedagogului în realizarea In-
vățămîntului politehnic, rezoluția
prevede sarcini importante în legă-
tură cu pregătirea acestuia- Dease-
menea, arată necesitatea elaborării
unor noi planuri de învățămint, pro-
grame și manuale școlare, prelucra-
rea științifică a experienței poziti-
ve a profesorilor și învățătorilor
cehoslovaci, crearea unor condiții
materiale mai bune și introducerea
treptată a practicii în producție
pentru toți elevii. In încheiere, re-
zoluția arată caracterul internațio-
nal al învățămîntului politehnic, a-
preciază pozitiv participarea delega-
tilor din țările socialiste la confe-
rință și accentuează necesitatea co-
laborării apropiate cu pedagogii din
aceste țări, in rezolvarea probleme-
lor teoretice și practice ale învăță-
mîntului politehnic.
Conferința pentru învățămîntul po-
litehnic de la Bratislava a însemnat,
fără îndoială, un moment important
în dezvoltarea învățămîntului poli-
tehnic în Republica Cehoslovacă. Ea
a însemnat însă, In același timp,
începutul unei etape noi în colabora-
rea dintre pedagogii țărilor socialis-
te tn rezolvarea problemelor teoreti-
ce și practice ale învățămîntului po-
litehnic.
Conf. univ. ANGHEL MANOLACHB
Redacția «I administrația: BucurețtL Plata Sclnteli tu, I, Telefon 7.60.10, Tiparul: Combinatul Poligrafic Cua Sctntell .1. V, Stalin* București. Plat* bclntell. Abonament*: 1 an — 12^0 fel; 6 luni — 6,25 leii S luni — 3,12 leL