Organ al Ministerului invățămîntului și Culturii și al Comitetului Central al Sindicatului Muncitorilor din învățămînt și cultura Anul X, Nr. 454 pentru clr- orășenească IOAN BA, medico-fer- I cadre didactice Medalia muncii*' cultură gene. Ghiță Gheorghe. Fio. (Continuare in pag. 2) Recensămîntul copiilor de la 105 1 an la 14 ani Diaconeasa Rea.Silvia, Gheor- Mus- Traian. Gavril, Precup ror copii erau nevoiti tn străbată distanțe lungi centrul orașului — unde sate majoritatea școlilor fost mărite încă 5 școli. trecut să pînă în erau mia- — și au unde au număr însemnat de din învățămîntul de rală : REGIUNEA BACAU : Aanei tantin, Anton Dumitru, Ctrlan geografie și geologie, cumscripția electorală nr. 215 și conf. univ. CIU, de ilia Institutul Cons- Eu- torală orășenească nr. 164. Locuitorii noului cartier Cadrele didactice și salariatii de la Universitatea „Victor Babeș“ și de la Institutul medlco-farmaceu- maceufc pentru circumscripția jectorală nr. 165. gospodăresc fn raionul 1 Ma| cei doi ani ce s-au scurs de trecutele alegeri de deputați sfaturile populare. în la în lerlu, Balaj Zina, Palko Pteancu Paul, Pop Viore*. Dumitru, Georgescu u prilejul sărbătoririi celei de a 10-a aniversări a Republicii Populare Romîne, au fost dis- tinse cu ordine și medalii un imiiiHiiiiMniîmiiiiiniiiiiiiiiiiimiiiHiiiiiiiiiiiiM nos, Kovăcs Arpad, Mihai Bila, Moș- neag Teofil, Meszăroș Emeric, Toro L. losif, Toma Alexandru. ghiu Aneta, Iliescu Victor, că Nicolae, Predoiescu electorală orășenească nr. București. Candidați ai F. D. P Intre candidați! Frontului Demo. orației Populare, propuși de cetă- țeni fn vederea alegerii de depu- tați tn sfaturile populare se în- tîlnesc numeroși oameni ai muncii din învățămîntul <|e toate gra- dele, pedagogi cărora le sînt tnt atît de dragi preocupările pentru munco didactică și pentru educarea co- munistă a tinerei generatii ca și grija pentru bunăstarea celor a- lături de care lucrează și trăiesc. Astfel tovarășa TOMA ELZA Inspector școlar, a fost propusă drept candidat al F.D.P. în cir- cumscripția electorală nr. 116 din Timișoara. In regiunea Timișoara a mai fost propusă și tovarășa E- LENA SZECSI, directoarea școlii maghiare de 7 ani, în circumscrip. ția electorală raională nr. 19. Printre candidați! propuși tn re. giunea Galați se numără învă- țătoarea CEZARINA FELEA, pen. tru circumscripția electorală nr. 3 Oancea, raionul Bujor. în orașul Iași au fost propuși tov. ION CREANGA, rectorul U- niversHății „Al. I. Cuza", pentru circumscripția electorală orășe- nească nr. 177 și GOLGOȚ1U Tl- BERIU, prorectorul Institutului politehnic, tn circumscripția elec- £ 1 £ reasca din Capitală șl construc- torii <țe pe șantierul noilor locuin- țe au propus pe lista candidaților F.D.P. pentru circumscripția elec- torală orășenească nr. 69 pe prof. univ. ing. D. PRAPORGESCU, rectorul Institutului de construcții din București. Sute de cetățeni din Capitală, muncitori, învățători, medici și studenți au propus — în cadrul unei adunări cetățenești — drept candidat tn circumscripția electo- rală orășenească nr. 105 — Bucu- rești pe academicianul profesor dr. N. GH. LUPU, directorul Instltutu. lui de terapeutică al Academiei R. P. Romtne și șeful catedrei de clinică internă a Institutului de medicină și farmacie din București. Prooesele-verbale de Inspecție SAL CONSTATARE? Procesul-verbal de Inspecție este In primul rlnd un document — un document nu in sensul că atestă deplasarea Inspectorului 11 școală, așa cum greșit Înțeleg .unii Inspectori, ci In seiful că in e| sint consemnate aprecierile unul organ de control asupra muncii cadrelor didac- tice. Din acest punct de vedere, pro- cesul-verbal de inspecție are valoarea unui certificat. Dar nu numai attt. Indlctnd căile de rezolvare a unor anumite situații, de remediere a lipsurilor semnalate, procesul-verbal de inspecție constituie un îndrumar in activitatea ulterioară pentru oamenii din școală. In sftrșit, elaborarea și apoi redac- tarea procesulul-verbal, Impuntnd un proces de selectare și sistematizare, dă Inspectorului posibilitatea să se- ziseze șl sa rețină din ansamblul de date și fapte pe cele esențiale și să lase la o parte amănuntele nesemni- ficative, să cintarească mai bine a- preclerile ce are de făcut și îndrumă- rile ce are de dat. In felul acesta, observațiile capătă mai multă consis- tență și eficacitate, iar prestigiul inspectorului este Întărit. De însemnătatea proceselor-verbale de inspecție sint convinși șl tovarășii din colectivul de inspectori al secțiunii de tnvătămînt șl cultură a raionului Făgăraș. Numai că, acceptind punc- tul de vedere conform căruia o inspecție nu poate fi considerată ca încheiată dacă nu s-a întoc- mit proces-verbal de Inspecție, inspec- torii de la Făgăraș stnt inconsecvenți In aplicarea Iul. Astfel, nu puține stnt cazurile etnd inspecțiile se termină fără a se încheia procese-verbale. Deosebit de Important nl se pare Insă faptul că in unele cazuri, atunci cind se încheie asemenea procese-ver- bale, ele sint Întocmite in fugă. De aici Inconsistența, superficialitatea ți deci — cel puțin In parte — lipsa lor de utilitate. Să luăm un exem- plu. fn procesul-verbal de Inspecție întocmit Ia școala de 4 ani dm co- muna Șoarș tn ziua de I1.X.1937. to- varășul Inspector Alexandru Ramba, referindu-se la conținutul lecțiilor vi- zitate, constată că „planificarea este fn concordanță cu programa șl res- pectată cu strictețe. Lecțiile la cla- sele a 11-a și a Ill-a s-au desfășurat In bune condiții, atingîndu-șl scopul fixat. Elevii dau dovadă de cunoștințe. S-a constatat că tov. Oprea Constan- tin se pregătește temeinic pentru lec- ții, fapt care a făcut ca lecțiile să se desfășoare fn condiții hune" Atlt cu privire la lecții. Un asemene» proces-verbal lasă ne- lămurite o seamă de lucruri. Tn primul rlnd, nu ne putem da seama la ce lecții se referă aprecie- rile — la ce obiect, de ce tip, cu ce proces-verbal ? Să ne oprim, însă, asupra flrmații pentru a o examina tent. Referîndu-se la lecțiile a asistat, tovarășul Ramba In oadrul adunării a luat cuvtn- tul tovarășul Vasile Gtndilă, pre- ședintele sfatului popular al raio- nului 1 Mal, care după ce a subli- niat importanța alegerilor de la 2 martie a trecut In revistă unele din realizările obținute pe tărîm In acești ani, a spus vorbitorul, învățămîntul de toate gradele din raionul 1 Mai a primit un prețios sprijin prin construirea a două noi școli în cartierele Colentina și Pi- pera — cartiere mărginașe ai că- fost amenajate și construite noi săli de clasă șl de educație fizică. Numărul copiilor înscriși în școlile medii și elementare din raion a crescut cu mult îață de anii tre- cuțî. Propunerea făcută pentru ca acad. prof. dr. N. Gh. Lupu să candideze pe listele F.D.P.-uluj tn alegerile de la 2 martie a fost pri- mită cu puternice aplauze, savan- tul romîn fiind bine cunoscut ce- tățenilor din raza circumscripției nr. 105. De aceea, cuvintele care s-au ridicat pentru susținerea can- didaturii au fost subliniate cu a- plauze unanime. Medicul Theodor Dumitrescu, care a fost, cu ani în urmă, elevul profesorului Lupu, a vorbit despre activitatea didac- tică a acestuia. Adunarea a aprobat tn unanimi- tate, prin vii aplauze, propunerea oa acad. prof. dr. N. Gh. Lupu să candideze pentru Frontul Demo- cnației Populare tn circumscripția teme. Apoi, care sînt acele „bune con- diții" în care s-au desfășurat lec- țiile ? întrucît despre toate acestea nu se spune nici un cuvînt, punem noi o Întrebare : cui folosește un asemenea unel a- mal a- la care tine să sublinieze că „planificarea este res- pectată cu strlctețe“. întrucît această mențiune am lntllnit-o repetată șl în s Ca interesantă 0!= Ret!» da aritmclicl atunci etnd m lucrează cu mușin» »» socșttt I .»• / if **>• Vineri 17 ianuarie 1958 I g tic din Cluj s- facă lecția la clasa ceataltă ; ea dă ca muncă Individuală o temă a cărei efectuare necesită doar 5 minute, și de aceea elevii clasei respective nemaiavind curînd de lucru, devin nedisciplinațl, tulbură lecția celeilalte clase etc.). Tovarășul Ramba este un pedagog tînăr, fără prea multă experiență la catedră. Și mai puțină experiență Încă are tovarășul Ramba în munca — de loc ușoară — de Inspector. Avînd însă în vedere pregătirea sa pedagogică și studiile de specialitate (este absolvent al Instiiutului pedagogic) șf practica în învățămint — atît la clasele I-IV, cît șr la V-Vll — credem că i se pocite pretinde mai mult. Sîntem convinși că tovarășul Ramba își poate îmbunătăți munca. Pentru această, însă, este necesar să studie- ze mereu literatura pedagogică și lu. crărl de specialitate, să învețe din experiența Inspectorilor cu mai multă practică, să participe Ia cercurile pe- dagogice, unde se dezbat problemele predării la obiecte și clase diferite, îndeosebi, însă, este necesar ca to- varășul Ramba să înțeleagă că pro- cesul-verbal de inspecție nu este o simplă formalitate ce trebuie îndepli- nită din obligație, cj un mijloc impor- tant de Influențare a pedagogilor In cadrul muncii de îndrumare șl con- trol. B I I LIOT K1 L E ȘCOLAR E In desfășurarea procesului de învățămint biblioteca este un auxiliar indispensabil, Ea în- tregește expunerile profesorilor și textele din manuale, lărgește și consolidează cunoștințele de cultura generală și de specialitate ale elevi- lor. Ajutorul pe care activitatea biblio- tecilor școlare il poate da muncii de instruire și educație e condiționat, in primul rind, de alcătuirea și câmpie, tarea fondului de cărți pe care te poate oferi cititorilor, de măsura în care acestea răspund cerințelor pro- gramelor de învățămint. In rafturile majorității bibliotecilor școlare (in cele ale școlilor medii în- deosebi) pot fi întihuie cărți de certa valoare științifică și literară, opere ale clasicilor în ediții complete, lu- crări de istorie și științe naturale, dicționare șl enciclopedii etc. Cercetarea atentă a modului in care se desfășoară aprovizionarea cu cărți a bibliotecilor din școli lasă să se întrevadă, insă, unele lipsuri a căror înlăturare se impune cu necesitate. In afară de sumele relativ reduse afectate unor biblioteci, lipsa de orien. tare cu care unii bibliotecari mînuiesc fondurile respective creează dificul- tăți ce se răsfring în mod ine- vitabil și asupra calității muncii din școală. Un sondaj întreprins in anul școlar trecut la biblioteca școlii medii cu limba de predare maghiară nr. 11 din Cluj, de exemplu, ne-a arătat că din totaiui de 236 titluri recomandate de programele de Invățămtnt ca lec- tură auxiliară la cursul de limbă și literatură elevii pot găsi in biblioteca școlii doar tn titluri, în numai Sil exemplare. In schimb, biblioteca este abonată la nu mai puțin de 32 reviste și ziare, dintre care o bună parte nu sint necesare școlii. Tot astfel, din bibliotecile multor școli de 7 ani din regiunea Cluj lip- sesc operele unor scriitori ca Gr. Alexandrescu, Alecsandri, Negruzzi, Bălcescu etc. Același lucru se poate spune și referitor la literatura ma- ghiară cerută de programele școlare. Lipsesc din aceste biblioteci operele lui Mikszălh, Arany, Petofi și alții. In bugetele unor școli medii nu au fost incluse sume destinate aprovi. zionării bibliotecilor cu cărți. In a- ceste școli cărțile sint achiziționate pe baza sumelor pe care secțiile de învățămint și cultură ale sfaturilor populare ;e pun la dispoziție cu to- tul sporadic — de obicei la sfirșit de trimestru sau an. Nu poate fi trecui cu vederea faptul că cei mai mulți directori de școli nu cunosc situația finanțării bibliotecilor și criteriile după care se face ea și nici faptul că bibliotecarii înșiși — ceea ce este și mai grav — consideră problemele legale de stabilirea și executarea bu- getului ca o sarcină exclusivă a con. labilității. Toate aceste stări de lucruri ne în- dreptățesc să considerăm că în bi- bliotecile școlare completarea fondu- rilor de cărți nu are totdeauna un caracter sistematic, ceea ce are drept urmare in primul rind neachiziționarea minimului de titluri și exemplare ne- cesare lecturii cerute de programele de învățămint. Chiar și acolo unde profesorii se interesează de problema îmbogățirii fondurilor de cărți și fac recomandări in acest sens, insuficien- tul interes din partea bibliotecarilor și incapacitatea colectărilor biblioteci- lor de a satisface integral aceste ce. reri fac ca lucrurile să fie rezolvate adesea — așa cum am arătat — in condiții necorespunzătoare. Normativele pe care le elaborează Direcția bibliotecilor din Ministerul învățămîntului și Culturii trebuie să pună ordine în practica aprovizionă- rii bibliotecilor școlare cu cărți și periodice, stabilind criteriile după care urmează să fie acordate credi- tele financiare și să se facă achizi- ționarea. De asemenea, trebuie sta- bilite obligațiile directorilor de școli și ale bibliotecarilor. E necesar ca a- cească problemă să fie reglementată in sensul cheltuirii raționale a fon- durilor bănești și al asigurării cu precădere a cărților cerute de conți- nutul procesului de învățămint. Aplicarea regulilor și metodelor privind așezarea cărților in rafturi, întocmirea cataloagelor și a listelor bibliografice, ținerea evidenței citito- rilor in bibliotecile școlare sint me- nite să înlesnească orientarea ele- vilor In lumea cărților, să permită profesorilor, învățătorilor și bibliote- carilor să urmărească și să îndru- meze cu mai mult succes lectura școlarilor. Aceste reguli și meto- de sint ignorate, insă, in mul- te biblioteci școlare. Registrele de e- vidență a fondurilor de cărți nu sint ținute la zi și, datorită prea nume- roaselor modificări și corecturi pe care le-au suferit, adesea nu mai constituie documente valabile. Pot oare simple mențiuni — ca „scos" sau „pierdută" — făcute în registrubin- ventar al bibliotecii școlii medii nr. 13 din Capitală să justifice lipsa u- nor lucrări de valoare ca „Eugenie Grandet" de Balzac, „Don Carlos" de Fr. SckUler, a unor volume de Liviu Rebreanu etc. ? Deficiențelor amintite mai sus li se adaugă, intr-o serie de biblioteci, și lipsa cataloagelor de recomandare. Așa stau lucrurile, de exemplu, la școlile medii nr. 9 din Capitală, nr. 5 din lași, nr. 11 din Cluj. In alte școli — cum sint, de pildă, școala medie nr. 22 din București, școala medie nr. 6 din Cluj etc. — cataloa- gele sint incomplete, improvizate. Unii bibliotecari încearcă să supli- nească aceste lacune punînă la dis- poziția elevilor simple liste de că'ți. In asemenea condiții, bineînțeles, nu poate fi vorba de o îndrumare rea- lă, eficientă a lecturii elevilor. Toto- dată, și alegerea de către aceștia a cărților este foarte dificilă. Pentru a găsi o anumită lucrare, elevii școlii medii nr. 6 din Cluj sint nevoiți să parcurgă cîteva sute de fișe întocmite sumar și aranjate intr-un catalog „original", intr.o ordine care nu este nici măcar alfabetică. De cele mai multe ori. plictisiți și dezarmați, ei renunță, iar bibliotecara nu este ca- pabilă să le dea vreun ajutor. O bibliotecă în care înghesuiala și lipsa de confort se îmbină cu proasta organizare și incompetența biblioteca- rului nu poate impune cititorilor săi respectul pentru carte, pentru biblio- tecă, nu poate contribui la stimularea dragostei și interesului școlarului pentru lectură. Din această cauză, numărul cititorilor din rîndul școlari- lor este destul de mic in raport cu întregul efectiv de elevi al unor școli; Astfel, din totalul celor 2400 de elevi ai școlii medii nr. 21 din Capitală, numai 365 au fost înregistrați ca ci- titori ai bibliotecii pină la începutul celui de-al doilea semestru al anului școlar trecui. In aceeași perioadă, nu- mărul elevilor care foloseau bibliote. cile unor școli din Cluj nu era mai mare de 50% din efectivul unităților respective. Sondajele au arătat ca e- levii claselor V— VII sint atrași în mai măre măsură spre lectură decit cei din clasele superioare. Cei mai fi- deli cititori ai bibliotecilor școlare râ- min toțuși elevii claselor II^IV. Lee- tuxa lor este neglijată, însă, atit de învățători, cît și de bibliotecari, in- trucit se consideră — in mod cu totul eronat — că literatura pentru aceas- tă virstă fiind redusă, nu este nece- sară o selecție a cărților ce ajung in mina copiilor. Deși orarul școlilor impune biblio, tecarilor să-și concentreze activitatea de deservire a cititorilor in cele 10-20 minute ale recreațiilor, răgazul din- tre recreații nu este folosit de către toți bibliotecarii pentru a pregăti de- servirea cititorilor in mai bune condiții. Din această cauză ei sint puși adesea in situația de a deservi in limitele a numai 10 minute un nu- măr de 10-15 elevi, ceea ce practic este imposibil. Merită să fie extinsă experiența pozitivă a bibliotecarei Klee Edita, de la școala pedagogică cu limba de predare germană nr. 2 din Timișoara. Ea programează pentru împrumut fie- care clasă in anumite zile și ore, pregătind cu grijă cărțile pe care urmează să le recomande fiecărei categorii de cititori din rindut elevi- lor. Evidența cititorilor și a cărților citite se ține de asemenea pe clase. Aceasta înlesnește mult activitatea bibliotecarei și ii oferă posibilitatea să se ocupe cu atenție de cititori. Acolo unde nu se procedează așa, de- servirea cititorilor se reduce la o simplă operație mecanică, aridă. care.l obligă pe cititor să-și „aleagă" cartea intr-un timp record. Bibliotecarului însă, nu trebuie sd-i fie indiferent felul cum sint alese cărțile. „Educația cu ajutorul cărții — spunea eminenta pedagogă N. K. Rrupskata — nu trebuie să se facă la întimpiare. Copilul trebuie educat potrivit anumitor principii. Din mul- țimea cărților trebuie să știm să ale- gem pe acelea care nu-l vor pune pe copil in conflict cu viața, care il vor pregăti pentru comunism, care îl vor înarma in lupta pentru construirea vieții noi". Bibliotecarii au datoria să-și îndrepte mai mult atenția spre această latură a muncii lor. Legătura vie și permanentă cu cadrele didacti- ce, cu organizațiile de pionieri și ti- neret, precum și colaborarea cu sec- țiile pentru copii ale bibliotecilor pu- blice pot fi de un real folos in acti- vitatea bibliotecilor din școli. O însemnătate hotăritoare in acțiu- nea de îndrumare și stimulare a co- piilor și tineretului spre lectură o are pregătirea pedagogică și profesionala a bibliotecarilor care lucrează în bi- bliotecile școlare. Ei au datoria să-și perfecționeze neîncetat atit cunoștin- țele tehnice privind organizarea bi- bliotecilor, cit și metodele de muncă educativă cu cititorii-elevi. Pentru realizarea unei cit mai eficiente con- tribuții a bibliotecilor școlare la buna desfășurare a procesului de învăță- mint, bibliotecarii au datoria să par- ticipe la activitatea consiliilor peda- gogice din școli. Secțiile de invățămtnt șl culturi trebuie să manifeste mai multă grijă pentru încadrarea in posturile de bi- bliotecari a unor oameni pricepuți. care să depună interes In ac- țiunea de răspindire a cărții și să le asigure acestora condițiile necesare ridicării calificării. In acest sens, este regretabil că la cursurile organizate de Direcția bibliotecilor din Ministerul Invățăminlului și Cul- turii la București, Cluj, Timișoara. Tg. Mureș și lași secțiunile de tn- vățămint și cultură ale sfaturilor populare regionale au trimis un nu- măr mult prea mic de lucrători din bibliotecile școlare deși aceste cursuri s-au desfășurat în perioada vacanței școlare de vară. Trebuie luate măsuri care să asigu- re o frecvență maximă la cursurile programate pentru vara acestui an in aceleași centre regionale. Cu prilejul recentei consfătuiri pe țară a bibliotecarilor, a fost subli- niată necesitatea unei mai stricte profilări a activității bibliotecilor școlare in sprijinul procesului instruc- tiv-educaiiv. Delimitarea activității bibliotecilor școlare de cea a biblio- tecilor publice, documentare etc. — mai ales în ceea ce privește consti- tuirea fondului de publicații — nu poate fi dectt in favoarea celor din- ții Regulamentul bibliotecilor școlare pe care-l pregătește Ministerul In- vățămîntului și Culturii va contribui la Întronarea unei astfel de concep- ții privind profilul bibliotecii șco- lare. W. AUERBACH Inspector în M. I, C. M. GHIBERNEA directorul bibliotecii regionale Pitești Învățăminte peste hotare Ș III \IA Comitetului administrativ F. I. S. E. administrativ al F.I.S.E. — se spune în rezoluție — consideră că peste tot organizațiile de educatori se întăresc, stabilesc forme de colaborare, mergînd spre unitate și spre legături cu organizațiile muncitorești. Aceste legături frec mai departe de problemele școlii, încadrîndu-se în lupta generală a popoarelor împotriva cursei înarmărilor, interzicerea armelor de distrugere în masă, împotriva instalațiilor de baze militare, pentru dezarmare și colaborare pașnică. Rezoluția generală se ocupă apoi de probleme le- gate de dezvoltarea colaborării între diferitele or- ganizații de educatori și de întărirea unității da ac- f.une a educatorilor. In continuare se arată că F.I.S.E. va acorda lot mai mare atenție problemei educației cadrelor didac- tice, spre a ajuta acestora să ajungă la o înțelegere clară a problemelor educației democratice a tinerelu- lui. Comitetul administrativ consideră că este nece- sar ca in acest an să aibă loc o ședință lărgită a Comitetului, la care să participe activiști sindicali și reprezentanți ai științei pedagogice, și care să fie consacrată acestei importante probleme. Secretaria- tul F.I.S.E. va continua studiile întreprinse asupra situației școlii în diverse țări și va asigura publica- rea lor. In colaborare cu clasa muncitoare care urmează lupta sa de zi cu zi pentru îmbunătățirea condiții- lor de existență și de dezvoltare culturală și cu F.S.M. care coordonează organizarea acestei lupte, F.I.S.E. va intensifica munca sa de educație pentru a dezvolta conștiința solidarității care unește pe toți muncitorii manuali și intelectuali. In continuare Comitetul administrativ a adoptat o rezoluție cu privire la problemele păcii. In această rezoluție se arată că ținînd seama de starea actuală de dezvoltare a armelor de distrugere în masă șl de consecințele dezastruoase ce le-ar putea avea un nou război asupra viitorului și chiar a existenței ome- nirii, educatorii sint primii chemați să se preocupe de viața și fericirea tineretului, să lupte pentru a se pune capăt propagandei de război și cursei înar- mărilor — povară tot mai grea pentru popoare. Este clar că recentele descoperiri științifice și rea- lizările cele mai avantale ale tehnicii moderne nu trebuie să fie folosite pentru distrugerea omenirii, ci dimpotrivă, ele trebuie să fie puse în serviciul păcii, al progresului și al bunăstării mereu cres- cinde a generațiilor viitoare .Rezoluția stabilește apoi sarcinile organizațiilor sindicale ale muncitorilor din învățămînt în cadrul luptei pentru pace. Comitetul administrativ a adoptat șl o rezoluție privind mișcarea internațională a tinerilor educatori. Comitetul administrativ a aprobat apoi cererile de afiliere la F.I.S.E. ale unor organizații de educatori d.n Bolivia. Ceylon și Sudan. Delegația noastră, prin intervențiile la cale două rapoarte, a ajutat Comitetul administrativ al F.I.S.E. și a adus un aport efectiv la redactarea rezoluției cu privire la lupta pentru pace. Din experiența pedagogilor sovietici împreună cu părinții In zilele de 27—31 decembrie 1957 a avui loc la Praga o ședință a Comitetului administrativ al F.I.S.E. La această ședință a participat tov. prof. univ, I. Nistor, președintele C.C. al S.M.I.C. din R.P.R. La ședință au fost expuse rapoartele : „Noile con- diții de muncă după Conferința Mondială a Educato- rilor de la Varșovia șl după cel de al IV-Iea Con- gres al F. S. M." — prezentai de Paul Delanoue, se- cretar general al F.I.S.E. și „Luptele Și problemele actuale 1n domeniul pedagogiei in firile slab dez- voltate” — prezentat de Cezar Godoy Uruilia din Chile. Au fost discufale, de asemenea, o serie de probleme legate de activitatea curenta a federației. In raportul tov. Paul Delanoue s-a arătat ca uni- tatea și tăria lagărului socialist, numărul mereu cres- cînd al țărilor care s-au eiiberțt sau se eliberează de sub jugul colonialismului, agravarea contradic- țiilor in sinul fărilor incă supuse imperialismului și lupta maselor din aceste |ări pentru condiții mai bune de existentă, împotriva cursei înarmărilor și a dominației străine, contradicțiile dintre țările parti- cipante la Pactul Atlanticului de Nord, realizările în domeniul științei și invă(ămîntuiui din Uniunea So- vietică — toate acestea au o puternică influentă asupra educatorilor din întreaga lume. Problema școlii și a educației devine lot mai mult o problemă de interes internațional, care trece din- colo de cercul cadrelor didactice, preocupînd pe părin|ii elevilor și în general masele populare. In țările de curînd eliberate de sub colonialism apar sarcini importante pentru educatori și organi- zațiile lor. Masele pretind învățămînt în limba ma- ternă și crearea rapidă de cadre pentru toate ramu- rile de activitate. In fările capitaliste luptele revendicative pentru progresul școlii se dezvoltă simultan in mai multe țări. Au avut loc greve în același timp în Franța, Italia, Chile, Faptul că problema școlii este fot mai larg discu- tată în comitetele de părinți și în sindicatele d» muncitori, că educatorii din toată lumea participă lot mal mult la lupta pentru dezarmare și interzicerea armelor atomice și pentru cooperarea pașnică ne dă posibilitatea să mergem spre noi realizări în lupta noastră pentru unitatea cadrelor didactice și pentru democratizarea Invățămîntului. Raportul prezentat de Iov. Cezar Godoy Urutlia, Intitulat „Luptele și problemele actuale în domeniul pedagogiei în țările slab dezvoltate' s-a ocupat în special de situația învățămînfului in țările Americii Latine. Raportorul a arătat situația extrem de grea a școlii în aceste țări. Alocațiile pentru învățămînt în bugetele statelor respective sînt minime în raport cu cheltuielile pentru înarmare. S.U.A. impun state- lor din America Latină ideologia lor politică. Agen- ții diferite contribuie la pătrunderea acestei ideo- logii. împotriva acestui plan de colonizare ideolo- gică — a arătat raportorul — luptă numeroase forțe progresiste. Acestea doresc ca prevederile Charlei educatorilor elaborată de Comitelui de înțelegere să se aplice și în țările Americii Latine. In rezoluția generală adoptată de Comitetul ad- ministrativ se subliniază interesul crescînd al mase- lor populare față de problemele școlii. Comitetul coala sovietică îndeplinește o sarcină de însemnătate de stat — educă și instruiește pe vii- ’ torii constructori ai so- cietății comuniste. Această sar- cină se îndeplinește cu ajutorul de fiecare zi aț familiei și al oameni- lor muncii. In propaganda pedagogică colecti- vul de profesori al școlii noastre folosește diferite forme și metode: adunări cu părinții pe clase și pe școală, referate, lecții etc. Se țin asemenea referate și lecții în școală, în întreprinderi și 1a ca- sa de cultură raională. Temele lor sint variate: „Să creștem copii cu un caracter ferm. în stare să lupte pentru țeluri înalte", „Despre poli- tețe", „'Prietenie și tovărășie", „Des- pre tonul cu care ne adresăm copii- lor și despre cerințele pe care le punem în fața lor* etc. Părinții as- cultă cu interes și lecții pe teme medicale privind, bunăoară, preve- nirea gripei la copii, vindecarea bo- lilor de ochi, lupta împotriva tu- berculozei etc. Odată pe pătrar au loc adunări ale tuturor părinților, pentru care ne pregătim în amănunțime. La aceste adunări discutăm probleme mari, de perspectivă. Bunăoară, la noi se des- fășura nemulțumitor activitatea pentru politehnizarea învățămîntului. Ne era necesar în această privință ajutorul părinților. Am discutat pro- blema în adunare. Părinții au înțe- les că nu pot sta la o parte cînd este vorba de o sarcină atît de în- semnată. Muncitorii din întreprin- derea vecină au propus să patrone- ze școala. Pentru utilarea ateliere- lor școlare conducerea întreprinderii ne-a pus la dispoziție un strung, un polizor mecanic, motorul necesar acestuia, diferite instrumente. La una din ședințele cu părinții s-a discutat problema rolului orga- nizației de pionieri în școală. După ședință a avut loc o adunare pio- nierească cu tema: „Pionier, arată că ai mîini îndemînatice". S-au pregătit o serie de lozinci care îi chemau pe pionieri și pe școlari să învețe bine, să lucreze în ateliere, să participe la munca obștească. S-a organizat o expoziție înfățișînd re- zultatele muncii copiilor, s-a editat un buletin special în care copiii au povestit cum au lucrat aparatele, o- biectele executate la traforaj, brode- riile și celelalte obiecte pe care le-au prezentat la expoziție. Educația estetică joacă un rol important în formarea personalită- ții. Copiii cu un dezvoltat simt al frumosului devin mai buni, mai sinceri, mai atenți. mai politicoși. Totuși, unii părinți nu acordau nici o atenție educației estetice a copiilor. In anul trecut a fost mutată la școala noastră clasa a H-a a unei al- te școli. Aspectul exterior al copii- lor din această clasă se deose- bea cu totul de aspectul exterior al copiilor de aceeași vîrstă din școa- la noastră. Am hotărît să-i convo- cam la o adunare pe părinții lor. învățătoarea ie-a vorbit pe larg părinților despre ținuta pe care tre- buie s-o aibă copiii, despre mate- rialul și culoarea hainelor pe care trebuie să ie poarte băieții și feti- țele. Medicul școlii le-a vorbit des- pre igiena generală a elevului. După aceasta, părinții au fost invi- tați să viziteze clasa paralelă. Fără a li se mai spune ceva, ei au înțe- les clar cît de plăcut este să privești copii ale căror haine sînt croite po- trivit cu vîrsta lor, cu gulere albe, curate, fără tivuri care să le facă bune pentru încă 2—3 ani. De a- tunci înainte părinții au început să-i îmbrace pe copii frumos, cu îngri- jire, să se preocupe de curățenia lor« iniMmiiiiiiiiiiiiiiiiiiumiiiiiii^ ....iiiiimiiiiiiuioiiiniiiiii^ I O A N SLAVICI Adeseori se întîmplă să-i auzi pe părinți plingîndu-se de faptul că nu sînt ascultați de copii. Am hotărît să organizăm o lecție pe tema : „Des- pre tonul cu care ne adresăm copii- lor și despre cerințele pe care le pu- nem in fața lor". După lecție, o se- rie de părinți și-au împărtășit expe- riența in educarea copiilor. S-au pus multe întrebări. Părinții au fost mul- țumiți de lecție, au cerut să fie în- drumați mai des în această privință. Aceste fapte arată cum împletim noi propaganda orală cu exemplele concrete. Numeroasele forme și metode ale desfășurării propagandei pedagogice în rindurile părinților au permis colectivului pedagogic să obțină re- zultate bune fn munca instructiv-e- ducativă. S-a îmbunătățit simțitor disciplina copiilor, aspectul lor ex- terior a devenit mult mai îngrijit, ei se poartă politicos, participă ac, tiv la munca în cercuri. V. TOKAREV directorul școlii medii nr. 1 din Davlekano (Bașklrla) Se împlinesc In acest început de. leat 110 ani de la naștera nuvelistu- lui și romancierului loan Slavici, unul din înte- meietorii realismului cri. tic romfnesc. La Siria, lingă Arad, tn satul său natal, se va deschide cu acest pr'lej „Casa me- mortală loan Slavici", iiar în piața din m'jloc a fost restaurat bustul scriitorului. Editura de stat pentru literatură șl artă, în colaborare cu un colect’v de istorici li- terari de la Cluj, în frunte cu profesorul Ion Broazu, pregătește o e- diție completă a opere- lor sale, oare va cuprm- de mal multe volume. Acesta va fi adevăratul monument «1 lui loan Slavici, monument ridi- cat de sine însuși în cele cinci decenii șl Ju- mătate de necontenită activitate literară. La te- melia monumentului hil Slavici se află Nuvelele din popor publicata în în 1881, Popa Tanda, Gura satului. Scormon, Budulea Taichii, Moara cu noroc etc. — narațiu- nile Istorice Din bătrlni (1902—1906), romanul Mara (1906), Poveștile (1908). închisorile (1921) și Amintirile (1924), ală- turi de o lungă serie Utilitatea diafilmului în școală Profesorul dornic să facă o lecție cît mai bună, cit mai interesantă și mai atractiva alege cele mai adevate mijloace pentru a menține trează atenția e- levilor, pentru a It facilita înțele- gerea și memorarea, pentru a evi- ta expunerea seacă și aridă. In a- cest scop el folosește — pe lingă in. strumente sau aparate de labcratcr— planșe, fotografii, desene, tabele, etc. l.a aceste mijloace a început să se adauge în ultimul timp, în- tr-o măsură, din păcate, încă destui de redusă, diafilmul. Ca varietate a genului, diafilmul prezintă o serie de caracteristici care fac utilizarea sa posibilă și recomandabilă pentru exemplifica- rea unor probleme din cele mai di- verse domenii de activitate. Carac- terul plastic al imaginilor, proiec- tarea lor la o mărime foarte apro- piată de cea naturală, jocul de lu- mini și umbre fac din diafilm un material didactic de o mare impor- tanță și utilitate. Totodată, diafil- mul are avantajul de a realiza, cu o cheltuială relativ redusă, cu o a- paratură simplă și în condiții lip- site de pretenții efecte apropiate de cele a'e filmului documentar animat. Studioul de diafilme „Ion Crean- gă", înființat în anul 1950, a rea- lizat pină în prezent un număr foarte mare de diafilme, cu o te- matică extrem de variată, care cu- prinde probleme din activitatea in- dustrială, agricolă, politică, artisti- că și științifică, biografii ale oa- menilor însemnați, reportaje și bas- me pentru copii. Datorită acestei va- rietăți el poate fi larg folo- sit în școală. In ceea ce privește problemele de știință și tehnică, de pildă, studioul „Ion Creangă" a creat o serie de diafilme care nu sînt destinate în mod special școlii. Cităm cîteva titluri la iniimplare : „Acceleratorii de particule", „Adap- tarea animalelor la condițiile de viață", „Cărbunii d« pămint", „Cen- trale electrice", „Cerul și constela- țiile", „Corpuri cerești", „Cum func- ționează un reactor atomic". „Cu- tremure de pămint". „Aspecte din viața regiunilor polare", „Originea vieții" ex. Dar chiar dacă astfel de filme nu au fost create pentru școală, ele pot fi folosite într-un mod deosebit de util de către profesori pentru ilustrarea multor cunoștințe privitoare la bazele științelor, la aplicarea în practică a legilor ști- ințifice studiate. Pe de altă parte, diafilmul poa- te contribui și la îndeplinirea unor sarcini educative. Diafilmul artistic, care prin imagini fotografice tre- zește in spectatori sentimente, trans- mite un mesaj uman și determină emoții estetice ajută la dezvoltarea sensibilității elevilor, la formarea trăsăturilor Ier de caracter. In a- cest sens sînt demne de remarcat numeroase diafilme menite să con- tribuie la educarea patriotică a ti- neretului. Diafilmele cu caracter geografic sau istoric prezintă fru- musețile țării, dezvăluie trecutul de luptă al poporului nostru, dezvol- tă în elevi dragostea și admirația pentru țara în care s au născut și trăiesc, dragostea fierbinte pentru popor. Pe îîngă faptul că posedă o la- tură educativă predominantă, dia- filmele artistice au, în același timp, și un puternic rol instructiv. Dacă vizionăm, de pildă, diafilmul Valea Oltului observăm că autorii au ur- mărit în prezentarea lor nu numai scoaterea în evidență a pitorescului naturii, a bogățiilor și frumuseților pe care Oltul Ie trece în revistă tn- cepînd de la izvoare pînă la văr- sarea în Dunăre, ci și o informare științifică amănunțită, susținută de hărți, cifre și date. Constatări ase- mănătoare se pot face la diafilmele „Munții Cârpiți", „Del.a Dunării", „Peștera Scărișoara". „Războiul pen- tru independență", „Sarmisegetuza", „Epoca lui Mihai Viteazu" etc. Socotim că, finînd seama de im- portanța și utilitatea diafilmului pentru munca instructiv-educativă, el trebuie să fie folosit în școli pe o scară din ce în ce mai largă. B. OCTAV nimiiii de studii Istorice, pedagogice și lite- rare, comedii, drame, schițe și evo- cări, bibliografia s.a cuprinzînd peste cincizeci de volume și broșuri. Valoarea operelor lui Slavici, tn care este înfățișată veridic și realist viața poporului nostru, și în primul rlnd a țărănimii ardelene din mijlo- cul căreia s-a ridicat el. este una- nim recunoscută. Limba $1 stilul său stnt considerate ca adevărate mo- dele de vigoare și claritate. Este stu- diată și valorificată și activitatea sa la marile publicații Tribuna și Vatra deși tn această direcție cercetările tre. bme încă adtnclte, iar baza de infor- mație amplificată. Mal puțin cunoscută este Insă ac- tivitatea didactică și pedagogică a Iul Slavici, munca sa la catedră, scrie- rile cu caracter educativ — cu un cu- vînt, contribuția sa la dezvoltarea In. vățămtntulul poporului romin. loan Slavici a fost profesor — profesor ca îndeletnicire profesională, profesor prin concepția asupra misiunii sale sociale, profesor prin caracterul m’- litant al operelor sale literare. „Eu — povestește Slavici In cartea de amin- tiri „Lumea prin care am trecut", rămasă neterminată — m-am simțit viața mea întreagă mai presus de toate dascăl. A le da altora învăță- turi a fost pentru mine totdeauna o mulțumire și cele mai vii mulțumiri le-am avut sttnd de vorbă cu oamenii, prin care mă puteam dumiri, ori plimbtndu-mă cu elevii mei. Mai ales ca dascăl mi-iam cîștlgat și plinea de toate zilele, șl nu-mi aduc aminte să mi se fi-nttmptat vreodată ca să fiu nemulțumit de-nvățăturile ce-am dat'’. loan Slavici și-a început activitatea d'dactică tn anul 1875, ca profesor la liceul „Matei Basarab" din București, fund imul dintre cei dinții profesori de limba romînă care eu funcționat Scenă din diafilmul „CarpațiI apuseni" NOUTATI ȘTIINȚIFICE ______* < PLANTE CAPRICIOASE SAU LUMINA MINUNE? De curlnd, un colec- tiv de cercetători de sub conducerea prof. B. Mas- kov a dovedit, prin ex- periențele Întreprinse in cadrul laboratoarelor In- stitutului agroiizic din Leningrad, că plantele cresc la lumina electrică tot așa de bine — sau chiar mai bine — decît la lumina soarelui. S-au făcut experiențe cu roșii în instalatii speciale cu lumină artificială. Roșiile, care în mod normal se coc în 120-—130 zile cal- culate din ziua încolfirii, in aceste instalatii se coc numai în 60 de zile, obtinindu-se recolte de 1? kg/m. p. Dacă se iace un calcul simplu se poale constata că in decursul unui an se pot recolta cca 70 kg roșii pe metru pătrat. i MOTORUL DE VINT Studiile recente între- prinse de fizicienii și in- ginerii sovietici au dus la realizarea unor noi ti- puri de motoare de vînt, Vizitînd două expozifii artă plastică d e In „Luna culturii", în cinstea săr- bătoririi celei de a 10-a aniversări a Republicii Populare Romîne în țara noastră, s-au deschis în București două expoziții care prezin- tă realizările plasticii romînești d'n ultimul deceniu. Artiștii noștri, marii maeștri cît și tinerii artiști — valo- roase talente — prezintă lucrări in care se reflectă viața întregului popor. Una din expoziții, „Zece ani de crea- ție plastică", se află în sălile muzeu- lui Simu și ale Casei-muzeu Simți, iar cealaltă, „Expoziția interregională de artă plastică", la Muzeul de artă al R.P.R. Vizitînd sălile ambelor expo- ziții revedem drumul parcurs de arta noastră plastică în ultimul deceniu și aportul ei la construirea vieții noi socialiste și la formarea omului de iiiiiiiiiMNMHiiiiiiniiiMiimmiiiiiiiiiiiiiiiim tn învățămîntul secundar, fiindcă pină la acea dată limba noastră nu era obiect de studiu fn școlile de aseme- nea grad. Predomina și în acest sec- tor concepția că limba poporului e Inutilă ca obiect de studiu, ea fiind subordonată limbii tatme. Intre anii 1880—1884 a predat limba romînă și geografia ta „Școala normală a So- cietății pentru t.nvătătura poporului romîn din București", avtnd și ore de romînă, geografie și filozofie ta școala normală de fete de ta azilul „Elena Doamna". In 1890, după în- toarcerea din Transilvania, unde con- dusesz timp de 5 ani ziarul „Tribuna" și făcuse un an de închisoare la Văcz, este numit director de studii al școlii de pe lingă azil. încredmțîn- dui-se și catedra de Istorie. Peste patru ani, tn 1894, i se încredințează direcția de studii a noului institut de fete „loan Otetelișanu" de la Măgu- rele. tn fruntea căruia va rămîne pînă ta 1908, predînd romtna. istoria și pe- dagogia. In 1910 intră, oa profesor de limba romlnă și istorie, în serviciul liceului real șl al școlii germane de fete din București. Pe urma treceri' lui Slavici prin tn- vățămînt —o trecere activă șl fecundă — literatura noastră didactică s a Îm- bogățit cu o întreagă serie de studii și manuale', precum și cu unele ino- vații și exemple concludente. In cota- borare cu Alexandru Odobescu el a publicat astfel, în 1890, o Carte de citire pentru clasa a doua primară, ■ar tn 1891 o Istorie universală In două volume (Antichitatea și Evul mediu). împreună cu I. Manliu a pu. blioat tn 1900 un Curs practic șl gra- dat de gramatică romlnă și apoi, tn 1913, singur, o Gramatică a limbii ro- mîne — Etimologia. de tip universal D-12. Noile tipuri de motoare sint construite astlel in- cit pot ii puse ușor in mișcare de energia vîn- tului. Ele ating o putere de 15 CP ia o viteză a vintului de 8 m^sec. Mo- toarele D-12 sint echi- pate cu regulatoare cen- trifugale aerodinamice, care asigură lura/ia uni- formă atunci cind vlntul depășește viteza prescri- să. Aceste motoare, utlli- zind energia eoliană, sini foarte economice și a- vantajoase pentru indus- trie. SUB MASIVUL MONT- BLANC Curind va începe sub masivul Mont-Blanc con- struirea unui tunel cu o lungime totală de 11,9 km, care va uni Franța ca Italia. El va scurta dis- tanța dintre Franța și nordul Italiei cu 220 km, iar Alpii vor putea fi stră- bătuți în timpul record de 25 minute. Tunelul va avea o șosea lată de 7 metri, iar debitul de aer necesar, de 300 m.c. sec. va ii introdus prin galerii duble, situate sub terasa- menlul șoselei. Se preco- nizează ca întreaga con- strucție a tunelului să dureze 3 ani ERITROHEMOMETRUL In Uniunea Sovietică a fost pus la punct și dat spre executare un aparat special denumit eritrohe- mometru, cu ajutorul că- ruia se poate determina conținutul de hematii și hemoglobină din sînge mult mai repede decît prin numărătoare la microscop. Funcționarea aparatului se bazează pe metoda lo- to metrică. Aparatul ara un cadru cu un ac toarte sensibil, care deviază cu atît mai mult cu cît sînt mai multe hematii în cîmpul luminat. Noul a- parat permite să se ia- că o analiză în numai 30 de secunde. Autorii lui sînt medicii I. A. Ters- kov și I. I. Ghitelson din Krasnoiarsk. PRIMA CARTE ROM1NEASCA Anul acesta se împlinesc 450 de ani de cînd meș- terul Macarie a tipărit prima carte în tara noas- tră : liturghierul slavonesc. tip nou. Operele artiștilor noștri, prin maturitatea lor de exprimare, rezul- tat al îndrumării partidului clasei muncitoare, reprezintă răspunsul dat chemării partidului de a pune arta în slujba poporului și de a lega creația de realitatea înconjurătoare, de viață. Tematica abordată de artiștii noș- tri este destul de bogată. In pictură, sculptură și nici cu seamă în grafi- ci — o artă care în ultimul deceniu a înregistrat opere de o mare valoa- re — sînt ilustrate problemele esen- țiale ale vieții. Artiștii tratează com- poziții cu personaje multiple, îmbină aspectele vieții și ale muncii cu pei- sajul, Prin pete de culoare și lumi- nă, ca un imn de slavă vdus patriei noastre, maeștrii artei plastice zugră- vesc cîmpiile, codrii și toată natura Alte lucrări pedagogice ale Iul loan Slavici se află publicate în volumele și broșurile : Școlile noastre sătești — Localurile (1890), Povești pentru buna creștere a copiilor (1897), Educația rațională. Educația morală, Educația fizică (1909) etc. Multe dintre artico- lele lui pedagogice eu fost tipărite In periodicele Educatorul (1883—1884), Tribuna și Vatra. Un substanțial studiu asupra acti- vității și ideilor pedagogice ale lui Slavici și In special asupra predării limbii romine în școală a publicat în anul 1956 I. Cremer în volumul Scrii- torii noșțri clasici și problemele școlii (pag. 139—187). Cercetările In această direcție trebuie însă conti- nuate, fiindcă activitatea profesorului loan Slavici este tot atît de bogată și de concludentă ca și cea a nuve- listului și romancierului. Un studiu atent din punct de vedere al valorii lor educative ar merita și Poveștile lui Slavici, precum șl observațiile sa.le cu privire ta școală din nuvela Budulea Taichii și d'n romanul Mara. Slavici a fost cel dinții profesor oare a predat tn fața viitorilor Învăță- tori și învățătoare un curs de lite. ratură populară bazat pe culegerile de folclor șt oare, tn manualul de 's- torie, a arătat necesitatea studierii vieții popoarelor din Orient, âcesteă fiind mai strtns legate de istoria noas- tră decît cele din apus. O călătorie pedagogică pe urmele profesorului loan Slavici, cu popasuri fn volumele sale și tn periodicele ta care a colaborat, n-ar putea fi, pentru orioare învățător și profesor, decît o călătorie captivantă și bogată tn tn,. vățăminte și sugestii, educatorul Sla- vici fiind, Întocmai ca și scriitorul, un mare realist. VICTOR LUCREȚIU Ea este prima carte apă- rută la noi, după 50 de ani de ia tipărirea primei cărfi de către Gutemberg. Liturghierul slavonesc a apărut in 1508, sub dom- nia lui Radu cel Mare. Se crede că această car- te a fost tipărită la Tlr- goviște sau fa mînăstirea Dealul de lîngă Tîrgoviș- te, mlnăstire înălfată de Radu cel Mare. Ea este tipărită cu roșu și negru, fără copertă, cu un iron- tispiciu din împletituri. Pe fiecare pagină sînt tipă- rite cile 15 rînduri i pri- mul rînd începe cu ini- țiale speciale, care amin- tesc de scrierile din epo- ca lui Ștefan cel Mare. RINICHIUL ARTIFICIAL La clinica Universității Karoline din Praga a fost introdus pentru prima dată în R. Cehoslovacă rinichiul artificial, aparat creat de docentul dr. Al. v.’all. fn clinica Universi- tății din Praga rinichiul artificial a fost folosit pî- nă acum de 36 de ori în cazuri grave, la care in- tervențiile pe cale chirur- gicală simplă nu mai pu. leau da nici un rezultat, țării noastre pe întinsul căreia au apă- rut fabrici și uzine, realizări ale re- gimului de democrație populară. De asemenea au fost prezentate lucrări care evocă pagini glorioase din istoria poporului nostru, din lupta lui pen- tru o viață mai bună și din strădania oamenilor muncii pentru făurirea so- cietății socialiste. Toate acestea sînt opere cu un conținut nou realist-socia- list. In tematica artiștilor de azi por- tretul este un mijloc de a populariza pe fruntașii și eroii muncii socialiste pe toate tărimurile- Omul este în cen- trul atenției artiștilor. Prin el plastica noastră ilustrează viața, năzuințele și progresele poporului romîn. Singura nedumerire pe care am avut-o străbătînd toate sălile celor două expoziții a fost aceea că în te- matica artiștilor noștri plastici copilul — ca temă —■ n-a constituit o preocu- pare. Dacă omul matur a fost tratat sub multiple aspecte, copilul, * față de care regimul de democrație populară a adoptat o atitudine nouă, copilul care crește și este educat într-o so- cietate socialistă, copilul care prin grija partidului și a guvernului ca deveni omul de mline, cel care ca realiza visul de aur al omenirii, co- munismul, n-a figurat în centrul preo- cupărilor artiștilor plastici. Analizind condițiile în care cresc și se dezvoltă copiii, multiplele laturi ale vieții școlare, munca din organizațiile de tineret artiștii plastici ar aduce o contribuție însemnată la educația ti- nerelor vlăstare ale epocii noastre. Viața copilului poate și trebuie să devină pentru artiști un vast teren de inspirație. Cu atît mai mult se impune în- dreptarea obiectivului artistic către viața copiilor cu cit știm că educația estetică este unul din principalii fac- tori ai educației comuniste. Rolul e- ducator al operelor cu o tematică în care copilul a fost tratat ca subiect de bază este foarte important. Aceste opere ar umple inimile tinerei gene- rații de optimism și încredere, ar in- fluența întreaga lor viață- Prin ope- rele de artă latura educativă poate a- tinge în dezvoltarea sa culmi nebă- nuite. Am dori ca tn viitoarele manifes- tări și expoziții ale artiștilor plastici copilul — ca temă — să intre în centrul preocupărilor lor, ridicînd edu- cația estetică la înălțimea sarcinilor care îi revin. ANDRA CALINESCU Redacta ți administrația: București, Piața Scînteil nr, 1, Telefon 7.60 10. Tiparul: Combinatul Poligrafic Casa Scinteli J. V, Stalin" București, Piața bclnteii, Abonamente: I an » 12,50 lei; 6 luni ~ 6,25 lei; 3 luni 3,12 Iei.