Anul X, Nr. 453
Sîmbătă 11 ianuarie 1958
4 pagini 25 bani
Cu adîncă durere
întregul nostru popor
și-a luat rămas bun
de la devotatul său fiu
dr. Petru Groza
MITINGUL DE DOLIU
Dr. Petru Groza
La 7 ianuarie 1958, ora 5 dimi-
neața, in urma unei boli îndelungate
și grele, a Încetat din viață eminen-
tul om de stat, fiu devotat al po-
porului romin, tovarășul nostru iubit,
doctorul Petru Groza, președintele
Prezidiului Marii Adunări Naționale
a Republicii Populare Romîne.
Dr. Petru Groza și-a Închinat viața
luptei pentru înflorirea și propășirea
țării, pentru progresul material și
cultural al poporului, pentru priete-
nie și pace intre popoare.
Dragostea de patrie și năzuința
de dreptate socială l-au făcut să se
alăture din toată inima, acum aproape
25 ani, luptei conduse de Partidul
Comunist Romin pentru eliberarea
ț| independenta țării, pentru con-
struirea unei Rominii noi, socialiste,
fiind conștient că numai astfel poate
sluji cu adevărat interesele poporu-
lui.
Născut la 7 decembrie 1884, în
comuna Biela. regiunea Hunedoara,
Petru Groza a urmat cursurile liceu-
lui din Orăștie, după care a conti-
nuat studiile la Budapesta, Berlin,
Leipzig, luindu-și doctoratul în ști-
ințe juridice.
Încă din vremea studenției el s-a
manifestat pe tărim politic ca luptă-
tor împotriva asupriri} naționale,
pentru egalitatea in drepturi intre
națiuni, pentru eliberarea Ardealu-
lui de sub dominația imperiului
austro-ungar.
Petru Groza a fost deputat în
Adunarea Constituantă din 1918.
Intre 1920-1927 el a fost ales de
cinci ori deputat în parlamentul
romîn, iar de două ori a ocupat
funcția de ministru. Dîndu-și seama
de caracterul reacționar, antipopular
și fățarnic ăl partidelor burgheze.
Petru Groza s-a ridicat împotriva
politicii acestor partide si s-a con-
sacrat cauzei poporului. întemeietor
și organizator al Frontului Plugari-
lor, el a înțeles că ridicarea nivelu-
lui de viață și de cultură a țărăni-
mii și al întregului popor poate fi
obținută numai prin făurirea alian-
ței de luptă a clasei muncitoare și
țărănimii sub conducerea clasei
muncitoare.
In fruntea Frontului Plugarilor,
Petru Groza a răspuns chemării Par-
Prezidiul Marii Adunări
Naționale a Republicii.
Populare Romîne
tidului Comunist Romin de unire a
forțelor democratice și a militat
pentru înfăptuirea frontului popular
împotriva fascismului șl înfeudării
țării Germaniei hitleriste, Împotriva
războiului antisovietic, pentru răs-
turnarea dictaturii militaro-fasciste
și trecerea Rominiei în coaliția anti-
hitleristă. Pentru această activitate
el a fost persecutat și, în 1943, ares-
tat de organele represive ale statu-
lui burghezo-moșieresc.
După 23 August 1944, dr. Petru
Groza s-a aflat în primele rinduri
ale forțelor democratice împotriva
reacțiunii, pentru democratizarea
țării. In urma luptei duse de masele
populare conduse de Partidul Comu-
nist Romin pentru instaurarea regi-
mului democrat-popular, la 6 mar-
tie 1945 dr. Petru Groza a devenit
președintele primului guvern demo-
crat din istoria țării. Timp de 7 ani,
în această calitate, a muncit pentru
înfăptuirea politicii partidului, de
transformări democratice, revoluțio-
nare, de refacere și dezvoltare a eco-
nomiei țării, de construire a socia-
lismului.
La 2 iunie 1952 dr. Petru Groza
a fost ales președinte al Prezidiului
Marii Adunări Naționale, funcție pe
care a îndeplinlt-o cu cinste și cu
spirit de înaltă răspundere pînă la
sfirșitul vieții sale. Dr. Petru Groza
și-a închinat întreaga sa energie
cauzei construcției socialiste, ca
singur drum care poate asigura po-
porului nostru viitorul luminos și
fericit. El a sprijinit politica Parti-
dului Muncitoresc Romin în proble-
ma națională și a militat pentru rea-
lizarea ei, pentru egalitatea în drep-
turi și frăția dintre poporul romîn
și minoritățile naționale.
Prieten sincer și devotat al Uni-
unii Sovietice, Petru Groza a militat
cu pasiune pentru strîngerea legă-
turilor frățești între poporul romin
și popoarele sovietice, văzind în
aceasta o chezășie a dezvoltării eco-
nomice și social-culturale a țării, a
ridicării bunăstării poporului, a con-
solidării independenței și suverani-
tății noastre naționale Mîndru că
țara sa face parte din invincibilul
lagăr socialist, cea mai puternică
forță in slujba păcii și progresului
Comitetul Central al
Partidului Muncitoresc
Romîn
social, Petru Groza a contribuit la
întărirea unității și coeziunii țărilor
socialiste, în frunte cu Uniunea So-
vietică, la dezvoltarea relațiilor de
prietenie frățească între aceste țări.
Adversar neîmpăcat al planurilor
imperialiste de robire a popoarelor,
de amestec în treburile interne ale
altor țări, de pregătire a unui nou
război. Petru Groza și-a cîștigat me-
rite de seamă în realizarea politicii
Partidului Muncitoresc Romîn și
guvernului republicii noastre, de
pace și colaborare internațională, de
coexistență pașnică între toate sta-
tele, indiferent de regimul lor poli-
tic și social. Prin munca sa neobo-
sită pentru ridicarea prestigiului
țării noastre ți afirmarea Republicii
Populare Romîne pe plan interna-
țional ca forță activă in lupta pen-
tru pace, dr. Petru Groza a dobindit
stima omenirii iubitoare de pace.
Petru Groza a desfășurat o largă
activitate publicistică în slujba ideii
nobile a păcii și prieteniei dintre
popoare, a progresului social ; figură
luminoasă de intelectual și om poli-
tic înaintat, el a înțeles rolul istoric
al clasei muncitoare ca principala
forță socială a propășirii țării și i s-a
alăturat, servind cu abnegație po-
porul romîn.
Pătruns de sentimentul demnității
naționale, el avea încredere neclin-
tită în forța creatoare a poporului
nostru liber și stăpîn pe soarta sa.
încetarea din viață a tovarășului
Petru Groza este o grea și dureroa-
să pierdere pentru poporul romîn și
naționalitățile conlocuitoare din Re-
publica Populară Romină.
Să cinstim memoria sa prin unirea
tot mai strînsă a oamenilor muncii
în jurul Partidului Muncitoresc Ro-
mîn și guvernului țării, prin mobili-
zarea tuturor forțelor în opera de
construire a socialismului și de apă-
rare a păcii, de realizare a mărețe-
lor idealuri pentru care a muncit și
luptat neuitatul nostru tovarăș
Petru Groza.
Amintirea lui Petru Groza va ră-
mîne veșnic vie în inima și conști.
ința oamenilor muncii din patria
noastră.
Consiliul de Miniștri
al Republicii Populare
Romîne
•- I	*
Vineri, 10 ianuarie, zi de doliu al
întregului nostru popor. Locuitorii
Capitalei și delegați din întreaga țară
și din străinătate au condus pe ulti-
mul său drum pe tovarășul dr. Petru
Groza, eminent om politic și de stat,
fiu devotat al poporului romîn, pre-
ședintele Prezidiului Marii Adunări
Naționale a Republicii Populare Ro-
mîne.
In sala funerară a Palatului Repu-
blicii, unde se află depus sicriul cu
corpul neînsuflețit al tovarășului dr.
Petru Groza, răsună solemn acordu-
rile imnurilor de doliu. Lămpile din
marea sală își strecoară lumina prin
pînza cernită. Pe un fundal de cati-
fea stema Republicii Populare Romîne
și drapelul de stat îndoliat străjuiesc
catafalcul. în dreapta și în stînga ca-
tafalcului, pe console drapate în cati-
fea purpurie, se află pernele cu înal-
tele decorații, ordine și medalii romî-
nești si străine cu care a fost distins
dr. Petru Groza, conducător iubit și
stimat al poporului romîn. luptător în-
flăcărat pentru înflorirea și propășirea
patriei, pentru fericirea poporului,
pentru prietenie și pace între popoare.
Sînt de față conducătorii partidului
și guvernului, membri Prezidiului Ma-
rii Adunări Naționale, membri dele-
gațiilor și repiezet.lanțn de peste ho-
tare desemnați sa participe la fune-
ralii.
Lîngă catafalc se află membri fa-
miliei defunctului.
Ora 8. Inceoe serviciul religios de
înmormîntare oficiat de patriarhul Bi-
sericii ortodoxe romîne, Justinian, în-
conjurat de mitropolitul Moldovei și
Sucevei Justin Moisescu, mitropolitul
Ardealului Nicolae Colan, de episcopi
și un sobor de preoți și diaconi. Răs-
punsurile la serviciul religios sînt
date de corala Patriarhiei, condusă
de prof. Nicolae Lungu.
După serviciul religios rostesc rugă,
ciuni șefj ai cultelor din Republica
Populară Romînă. după ritualul cui.
tului respectiv : dr. Fr. Moller, episco-
pul Bisericii evanghelice C. A.; Arday
Aladar episcop al Bisericii reformate;
dr. Kiss Elek, episcop unitarian ; Tra-
ian Jovanelli, vicarul Arhiepiscopiei ro.
mano-catolice din București ; Argay
Gheorghe, episcop luteran S. P.; dr.
Moses Rozen, șef rabinul cultului mo-
zaic; muftiul îacub Mehmet, șeful cul-
tului musulman ; Ștefan Nobilescu, din
partea Federației cultelor evanghelice
din R.P. Romînă.
Mitropolitul Ardealului, Nicolae Co-
lan, a rostit apoi o cuvîntare omagială
in numele Bisericii ortodoxe romîne și
al celorlalte culte din R. P. Romînă.
Răsună din nou triste acordurile im-
nurilor funebre. In liniște, prin fața ca-
tafalcului pășesc luîndu-și ultimul ră-
mas bun de la iubitul tovarăș dr. Petru
Groza înalti funcționari de stat, con-
ducători ai organizațiilor obștești, de-
putati ai Marii Adunări Naționale, ge-
nerali ai Forțelor Armate ale R. P.
Romîne, academicieni, oameni de ști-
ință, artă și cultură, delegați al oame.
nilor muncii d.n toate regiunile țării.
Ora 9,45. Se schimbă ultimele gărzi.
Fac de gardă reprezentanții Ia fune-
ralii jin R. P. Albania, Argentina, R.
P. Bulgaria. R. Cehoslovacă, R. P.
Chineză, R. P. Mongolă, Egipt, Fin-
landa, R. D. Germană, R.P.F. Iugo-
slavia, R. P. Polonă, Suedia, Sudan,
R. P. Ungară, Uniunea Sovietică, R.
D, Vietnam.
Fac apoi de gardă tovarășii; Vladi.
mir Gheorghiu. Al. Bîrlădeanu, Ghera.
sim Popa. Anton Moisescu, Gh. Stoica,
D. Balalîa, Istvan Nagy. Irimia Pir-
dău, acad. Raluca Ripan, Maria Zi-
daru.
Se schimbă urtima gardă. Catafal-
cul este stțăjuit de tovarășii Gheor-
ghe Gheorghiu-Dej, Chivu Stoica,
Gheorghe Apostol, general de armată
Emil Bodnăraș, Petre Borilă, Nicolae
Ceaușescu, general colonel Alexandru
Drăghici, Alexandru Moghioroș, Con-
stantin Pirvulescu, Ștefan Voitec.
Ora 9,55. Sicriul cu corpul neîn-
suflețit al tovarășului dr. Petru Groza,
purtat pe umeri de tovarășii Gheor-
ghe Gheorghiu-Dej, Chivu Stoica,
Gheorghe Apostol, general de ar-
mată Emil Bodnăraș, Petre Bo-
rilă, Nicolae Ceaușescu, general co-
lonel Alexandru Drăghici, Alexandru
Moghioroș, Constantin Pirvulescu, Ște-
fan Voitec. general colonel Leontin Să.
lăjan, Janos Fazekaș. Vladimir Gheor-
ghiu, Alexandru Bîrlădeanu, Gherasim
Popa, este scos din sala funerară a
Palatului Republicii.
Un grup de generali ai Forțelor Ar-
mate ale Republicii Populare Romîne
pășesc înaintea sicriului purtind per-
nele de catifea purpurie pe care se
află înaltele decorații ale marelui dis-
părut.
în urma sicriului se află familia
defunctului și membri ai Comisiei de
stat pentru organ'zarea funeraliilor.
In acordurile grave ale marșului
funebru, sicriul acoperit cu drapelul
tricolor este depus pe catafalcul, îm-
brăcat în catifea purpurie, care se află
în mijlocul pieții. Fac de strajă patru
ofițeri superiori.
In tribuna ridicată lîngă catafalc
iau,loc conducătorii partidului și sta-
tului : Gheorghe Gheorghiu-Dej, Chivu
Stoica, Gheorghe Apostol, general de
armată Emil Bodnăraș, Petre Borilă,
Nicolae Ceaușescu, general colonel A-
lexandru Drăghici. Alexandru Moghio-
roș, Constantin Pirvulescu, general-
colonel Leontin Sălăjan. Ștefan Voitec,
Vladimir Gheorghiu,, Janos Fazekas,
Al. Bîrlădeanu, Gherasim Popa ; mem-
bri Prezidiului Marii Adunări Națio,
naie a R. P. Romîne : Anton Moisescu.
Gh. Stoica, D. Balalia, M. Gh. Bujor,
Ludovic Csupor, acad. P. Constanti-
Cuvîntarea tovarășului Gh. Gheorghiu-Dej
Tovarăși și prieteni.
Stimați reprezentanți de peste
hotare.
Cu adîncă durere poporul nostru,
Partidul Muncitoresc Romîn șl gu-
vernul Republicii Populare Romîne
se despart azi de un mare fiu aJ
țării, de scumpul nostru prieten și
tovarăș Petru Groza, luptător pentru
libertatea și propășirea patriei, pen-
tru dreptate socială, eminent condu-
cător de stat, unul din constructorii
de frunte ai Rominiei socialiste, mi-
litant devotat cauzei păcii și priete-
niei între popoare.
Figură luminoasă de democrat și
patriot înaintat, strins legat de mase,
contopindu-se cu năzuințele de e.ibe-
rare socială și națională ale poporu-
lui, Petru Groza a înțeles care sint
forțele sociale in stare să aducă po-
porului romin, sfirșitul suferințelor
îndurate de veacuri. El a tras con-
cluziile juste din dezvoltarea istorica
a țării in decursul ultimelor decenii,
din profundele conflicte social-polîti-
ce între forțele progresului și for-
țele reacțiunii. Om politic clarvăză-
tor, animat de dorința sinceră de a
milita pentru dezvoltarea și înflori-
rea patriei, Petru Groza s-a ridicat
împotriva politicii antinaționale și
antipatriotice a celor mai reacționare
cercuri ale burgheziei și moșierimii.
Petru Groza s-a alăturat forțelor
sociale înaintate, in perioada luptelor
eroice din februarie 1933 ale ceferiș-
tilor și petroliștilor care au dat o
lovitură puternică planurilor reacțiu-
nii de aruncare a greutăților crizei
economice din 1929—1933 pe umerii
maselor populare, de aservire a țării
capitalului străin Ș' ds transformare
a Rominiei intr-o bază a agresiunii
antisovietice.
In aceste împrejurări istorice, cînd
masele din ce în ce mai largi ale ță-
rănimii se ridicau la luptă împotriva
mizeriei, a sărăciei șl nedreptăților
tot mai accentuate. Petru Groza a
întemeiat Frontul Plugarilor, orga-
nizație izvorîtă din năzuința țărăni-
mii pentru pămînt și libertate El a
cunoscut bine istoria luptelor țărănești
împotriva robiei feudale și exploatării
capitaliste, a știut că ori de cîte ori
țărănimea s-a ridicat împotriva ex-
ploatării moșierești și capitaliste fără
un aliat credincios Și conducător si-
gur a fost zdrobită. El a înțeles ca
țărănimea poate înfăptui năzuințele
sale drepte numai in alianță și sub
conducerea clasei muncitoare. Datori-
tă făurjrii alianței muncitorești-țără-
nești in lupta pentru înfăptuirea re-
formei agrare, țărănimea, după eli-
berarea țării, a devenit stăpînă pe
pămintul pe care-l muncește și a
putut păși pe calea construirii unei
vieți noi, socialiste.
in perioada cînd virfurile cele mai
reacționare ale claselor dominante
pregăteau instaurarea dictaturii fas-
ciste și aruncarea țării în războiul
antisovietic, Petru Groza a văzut ln
Partidul Comunist Romîn luptătorul
nescu-lași, Filip Geitz. acad. prof. dr.
N. Gh. Lupu. Istvan Nagy, C. Paras-
chivescu-Bălăceanu, Irimia Pirdău,
acad. M. Ralea, acad. Raluca Ripan,
Maria Zidaru, Romulus Zăroni; mem.
bri guvernului : Avram Bunaciu. M.
Florescu, Gh Gaston Marin. A. Joja,
dr. V. Marinescu, Ion Gh. Maurer,
I. Mineu, Marcel Popescu, A. Vijoli.
In tribună se află de asemenea mem.
bri delegațiilor și reprezentanții de
peste hotare care participă la funera-
liile președintelui Prezidiului Marii A-
dunări Naționale : delegația Republicii
Populare Albania. în frunte cu Hadji
Lleshi, președintele Prezidiului Adună-
rii Populare a R. P. Albania ; repre-
zentantul special al președintelui pro.
vizoriu al Argentinei — A. Constanzo.
însărcinatul cu afaceri ad-interim al
Argentinei |a București; ambasadorul
cu misiune specială al guvernului fe-
deral austriac — Albert Filz. însărci-
natul cu afaceri al Austriei la Bucu-
rești ; reprezentantul Majestătii Sale
Regina Elisabeta a 11-a a Angliei —
A. A. Dudley, ministrul Marij Britanii
la București; ambasadorul cu misiune
specială pentru a reprezenta pe Ma.
jestatea Sa Regele Baudouin al Bel.
giei — Jean Leroy, însărcinatul cu
afaceri al Belgiei la București; dele-
gația Republicii Populare Bulgaria în
frunte cu Encio Staikov, membru în
Biroul Politic al C.C, al Partidului
Comunist Bulgar, președintele Consi-
liului Național al Frontului Patriei ;
cel mai hotărit și consecvent pentru
apărarea libertăților democratice, a
independenței naționale, pentru pace.
In acțiunile politice desfășurate în
țară, acolo unde s-a înfăptuit frontul
comun al forțelor patriotice populare
cuprinzind Partidul Comunist Romin,
Frontul Plugarilor și alte organizații
democratice, fascismul a fost intrînt.
In timpul celui de-al doilea război
mondial Petru Groza a adus o mare
contribuție la lupta forțelor patriotice
sub conducerea Partidului Comunist
pentru scoaterea țării din războiul
antisovietic și trecerea ei in coal.ția
antlhitleristă.
Tovarăși și prieteni.
După 23 August 1944, cînd în țara
noastră avea loc o uriașă mișcare
populară împotriva vechilor rinduieli
social-politice și a încercărilor reac-
țiunii de a menține poporul romin în
lanfurile asupririi, dr. Petru Groza,
credincios intereselor poporului, t-a
situat în primele rinduri ale forțelor
patriotice democratice, care, sub con.
ducerea Partidului Comunist, acționau
pentru dezvoltarea țării pe o cale
nouă, calea democrației și progresu-
lui social.
Intringînd împotrivirea torțelor re-
acționare, oamenii muncii de la orașe
și sate au adus la cirma țării, la 6
martie 1945, primul guvern democratic
din Istoria Rominiei — guvern prezi-
dat de tovarășul Petru Groza.
Unul din meritele deosebite ale lui
Petru Groza este contribuția sa la în-
făptuirea Republicii Populare Romîne,
la făurirea și întărirea continuă a sta-
tului nostru democrat-popular.
Petru Groza a știut să privească
înainte, înțelegind că numai pe calea
arătată de partidul clasei muncitoare
Rominia poate deveni o țară prosperă,
capabilă să asigure fiilor săi un nivel
de trai și de cultură din ce in ce mai
ridicat.
Petru Groza și-a cîștigat simpatia
oamenilor muncii fără deosebire de
naționalitate din (ara noastră ca
luptător pentru înfrățirea tuturor ce-
lor ce muncesc, pentru dezvoltarea e-
conomică și culturală a poporului ro-
mîn și a minorităților naționale, pen-
tru înflorirea Republicii Populare Ro-
mîne.
El și-a pus cu dragoste cunoștin-
țele și torțele sale in slujba măreței
opere întreprinse de Partidul Munci-
toresc Romin și statul nostru demo-
crat-popular pentru ridicarea maselor
muncitoare la lumina culturii, pentru
dezvoltarea patrimoniului creației
populare și a tradițiilor înaintate ale
culturii noastre, pentru înflorirea lite-
raturii, artei, științei în patria noas-
stră socialistă.
Poporul nostru prețuiește în mod
deosebit contribuția de seamă pe care
a adus-o Petru Groza la înfăptuirea
politicii republicii noastre populare
de apărare a păcii și de micșorare a
încordării internaționale, hotărirea cu
care el s-a ridicat întotdeauna împo-
triva planurilor războinice ale cercu-
delegația Republicii Cehoslovace în
frunte cu Rudolf Barak. ministrul Afa-
cerilor Interne ; delegația Republicii
Populare Chineze în frunte cu Go Mo.
jo, locțiitor al președintelui Comite-
tului permanent a! Adunării reprezen.
tanților populari din întreaga Chină,
locțiitor al președintelui Comitetului
Național al Consiliului politic consul-
tativ al poporului chinez, președintele
Comitetului Popular pentru Apărarea
Păcii din întreaga Chină și președin-
tele Academiei Chineze de Științe; de-
legația Republicii Populare Democrate
Coreene în frunte cu Kim Ben Dik,
ambasadorul extraordinar și plenipo-
tențiar al R. P D. Coreene la Bucu.
rești: reprezentantul guvernului danez
— Nieis Haugsted, însărcinatul cu a.
faceri ad-interlm al Danemarcei la
București; reprezentantul președinte-
lui Republicii Egipt și reprezentant al
președintelui și guvernului Siriei —
dr. Hussein Ghawky, ambasadorul ex-
traordinar și plenipotențiar al Egiptu-
lui la București; trimisul special și
șef al delegației elvețiene — Pierre
Franțois Brugger, ministrul Elveției la
București; ambasadorul cu misiune
specială Gunnar Palmrotb, ministrul
Finlandei la București; reprezentau,
tul guvernului Franței — Jean Decîry,
însărcinat cu afaceri ad-interim al
Franței 1a București ; delegația Repu-
blicii Democrate Germane în frunte cu
(Continuare tn pag. 2-a)
rilor agresive, eforturile pe care le-a
depus pentru dezvoltarea colaborării
între state, fără deosebire de sistem
social. Prin aceasta dr. Petru Groza
a devenit o personalitate prețuită și
iubită nu numai în țara noastră, ci
și peste hotare-
Petru Groza a fost un adept sincer
și devotat al prieteniei intre poporul
romin și popoarele sovietice și a mili-
tat cu convingere și hotărire pentru
dezvoltarea continuă a relațiilor fră-
țești și a prieteniei cu Uniunea Sovie-
tică, cu China Populară, cu toate ță-
rile socialiste. In Întărirea continuă a
unității lagărului țărilor socialiste în
frunte cu Uniunea Sovietică ei vedea
pe drept cuvînt chezășia cea mai pu-
ternică a apărării păcii și una din
condițiile esențiale ale independenței
și suveranității țării noastre, ale con-
struirii cu succes a socialismului.
Dr, Petru Groza nu a fost membru
al Partidului Muncitoresc Romîn, dar
în el clasa muncitoare, partidul nos-
tru, au avut un mare șl credincios
prieten. Legăturile trainice de strin-
să și frățească conlucrare ce au existat
între comuniști și tovarășul Petru
Groza sint un simbol al unității de
voință și de acțiune care sudează în-
tr-un bloc pe membri partidului nos-
tru și pe toți oamenii muncii, pe toți
patrioții din țara noastră.
Tovarăși și prieteni,
In numele Prezidiului Marii Adunări
Naționale, a| Comitetului Central al
Partidului Muncitoresc Romin Și al
guvernului, in numele întregului po-
por romin îndoliat aduc un ultim sa-
lut dr. Petru Groza, fiu vrednic și
credincios al poporului romîn.
Aducem mulțumirile noastre tuturor
celor care împărtășesc alături de noi
pierderea dureroasă pe care a suferit-o
țara noastră, tuturor reprezentanților
țărilor care participă Ia această tris-
tă solemnitate, șefilor de state, guver-
nelor. parlamentelor, partidelor, orga-
nizațiilor și persoanelor care au tri-
mis delegați sau au exprimat condo-
leanțe.
Clasa muncitoare, țărănimea mun-
citoare, intelectualitatea, poporul ro-
mîn și naționalitățile conlocuitoare
din țara noastră vor păstra neștearsă
amintirea luminoasă a celui care a
fost dr. Petru Groza.
Omagiul cel mai de preț pe carc-l
putem aduce memoriei safe este acela
de a munci cu și mal multă energie
pentru victoria cauze; poporului mun-
citor căreia tovarășul Petru Groza i-a
consacrat cu abnegație toate eforturile
pînă in clipa cînd a încetat să-j bată
inima nobilă. Strins uniți in jurul
partidului și guvernului țării, să ne in-
tensificăm eforturile pentru dezvolta-
rea economiei și culturii noastre, pen-
tru întărirea puterii populare, pentru
apărarea păcii în lume, pentru făuri-
rea unei Rominii socialiste înfloritoa-
re, țară a belșugului și fericirii celor
ce muncesc.
Adio, scump prieten și tovarăș d*
luptă I
Dr. Petru Groza
Cuvintarea tovarășului Frol Kozlov
^IIIIIIUIimigMMIIIIIIIIIIIIIIllllllllNllffllHIIIM^
Alegerile de deputați
I pentru staturile populare
președintele Consiliului de Miniștri al R. S. F. S. Ruse,
membru în Prezidiul C. C. al P. C. U. S„
Dragi tovarăți șl prieteni
Din însărcinarea Comitetului Cen-
tral al Partidului Comunist al Uniu-
nii Sovietice, a Prezidiului Sovietu-
lui Suprem al U.R.S.S., a guvernului
sovietic, și în numele întregului popor
sovietic, permiteți-mi să exprim pro-
funda noastră durere $j condoleanțele
noastre in legătură cu pierderea grea
pe care a suferit-o poporul romin;
încetarea din viati a tovarășului
Petru Groza, președintele Prezidiului
Marii Adunări Nafionale a Republicii
Populare Romîne, marele prieten al
Uniunii Sovietice
împreună cu oamenii muncii din
Republica Populară Romînă, oamenii
muncii din toate țările socialiste, oa-
menii progresiști din lumea întreagă,
sint profund îndurerați de încetarea
din viată a tovarășului Petru Groza.
Tovarășul Petru Groza a străbătut
un drum lung și glorios de slujire a
poporului său. El a fost un patriot
vrednic al țării sale, fiu credincios al
poporului romin.
Ințepindu-și activitatea politică în
rindurile unui partid burghez, tovară-
șul Petru Groza, ca reprezentant al
părții celei mai bune și progresiste a
intelectualității, sub influența dătătoa-
re de viață a marilor Idei ale revo-
luției Socialiste din Octombrie, a în-
țeles cu mintea și cu inima noile căi
ale istoriei, a înțeles că numai sub
conducerea partidului marxist-leninist
al clasei muncitoare, pot fi asigurate
Înflorirea și progresul patriei sale.
El a pășit pe drumul luptei revo-
luționare democrate consecvente pen-
tru interesele oamenilor muncii din
Rominia, iar mai tîrziu a fost un par-
ticipant activ și unul din conducătorii
construcției socialiste în tara sa.
în perioada marilor prefaceri isto-
rice din viata poporului romîn, Petru
Groza a fost întotdeauna împreună cu
poporul, Împreună cu avangarda
poporului, Partidul Muncitoresc Ro-
min. forja conducătoare a transfor-
mărilor socialiste.
Tovarășul dr. Petru Groza a înțeles
profund că numai prin făurirea alian-
ței de luptă a muncitorilor șl țărani-
lor muncitori, sub conducerea clasei
muncitoare, pot fi învinse forțele
reacțiunii, poate fi ridicat nivelul ma-
terial și cultural al țăranilor și al în-
tregului popor.
în 1933 el s-a situat in fruntea or.
ganizațlei țărănești ,,Frontul plugari-
MITINGUL DE DOLIU
(Urmare din pag. 1)
dr. Johannes Dieckmann, președintele
Camerei Populare a R. D. Germane;
N. Diamantopoulos, însărcinatul cu a-
faceri ad-interim al Greciei la Bucu-
rești ; reprezentantul guvernului indian
— Anand Sarup Dhawan, prim.secre-
tar al Ambasadei Indiei la București;
reprezentantul președintelui statului
Israel, ambasaaorul cu misiune spe-
cială dr. Arieh Harell, ministrul Is-
raelului la București; reprezentantul
președintelui Italiei — dr. Francesco
Lo Faro. ministrul Italiei la București;
delegația Republicii Populare Federa-
tive Iugoslavia in frunte cu Vladlmir
Simici, vicepreședinte ai Scupșcinei
Populare Federative a R. P. F. Iugo-
slavia ; delegația Republicii Populate
Mongole în frunte cu Delgtrjab, minis-
trul Comerțului; delegația Republicii
Populare Polone în frunte cu Boleslaw
Podedworny, locțiitor al președintelui
Consiliului de Stat; reprezentantul
special al președintelui Statelor Unite
ale Americil — H. B. Wells, însărci-
natul cu afaceri ad-interim al Statelor
Unite ale Americii la București ; re-
prezentantul guvernului Sudanului —
Mohamed Hamad El Nil, ambasadorul
Sudanului la București ; reprezentan-
tul guvernului Suediei, ambasadorul cu
misiune specială Rolf Sohlmann. mi-
nistrul Suediei la București; repre-
zentantul guvernului turc, delegatul
extraordinar Celal Tevfik Karasa-
pan ambasadorul Turciei la București ;
delegația Republicii Populare Ungare
în frunte cu Istvan Dobi, președintele
Consiliului Prezidențial al Adunării
de Stat a R P Ungare; delegația
guvernamentală a Uniunii Sovietice tn
frunte cu Frol Kozlov, președintele
Consiliului de Miniștri al R.S.F.S.R.,
Ora 14. Convoiul funerar s-a oprit
la cimitirul Ghencea.
La intrarea în cimitir o gardă mi-
litară de onoare cu drapelul cernit
prezintă onorul.
Carul mortuar se oprește fn fata
criptei de marmură albă, deschisă. De
o parte și de alta a sicriului fac de
gardă ofițeri superiori ai forțelor noas-
tre armate. Lîngă sicriu se află con-
ducătorii partidului și guvernului,
membrii Prezidiului Marii Adunări
Naționale, delegații și reprezentanții
de peste hotare cate participă la fu-
neralii, atașații militari străini, mem-
brii familiei defunctului.
Patriarhul Justinian asistat de Inalți
Cuvintarea tovarășului Chivu Stoică
la mormîntul lui Petru Groza
Este deosebit de grea această eltpă
în care poporul romin se desparte
pentru totdeauna de unul din fiii sal
cei mai devotați, vrednici și iubiți.
Cu adîncă înțelegere politică șl pu-
ternic spirit de răspundere, Petru
Groza tn momentele Istorice hotărl-
toare ale luptei duse de poporul mun-
lor" care în anii grei ai reacțiunii
fasciste s-a alăturat luptei Partidului
Comunist împotriva transformării Ro-
mîniei într-un complice la agresiunea
hitlerisță. In 1943 el a fost întemni-
țat pentru această activitate patriotică.
Petru Groza a desfășurat o intensă
activitate în cadrul Frontului Național
Democrat organizat în toamna anului
1944 din inițiativa Partidului .Comu-
nist Romin.
El și-a legat indisolubil soarta de
construirea Romîniei democrat-popu-
lare.	t
Ih persoana tovarășului Petru Groza
oamenii muncii din Republica Popu-
lară Romînă au pierdut un eminent
om de stat și politic, care a depus
multă forță și energie pentru constru-
irea Romîniei noi, democrate, maiîn-
tîi în postul de președinte al Consiliu-
lui de Miniștri, apoi in cel de preșe-
dinte al Prezidiului Marii Adunări Na-
ționale a Republicii Populare Romîne.
Petru Groza ne-a părăsit într-un mo.
ment cind Republica Populară Romî-
nă a realizat succese considerabile In
construirea socialismului, in dezvolta-
rea economiei și a culturii, în ridica-
rea nivelului de viață al poporului.
Tovarășul Petru Groza a muncit
fără răgaz pentru cauza păcii și a
securității popoarelor.
Sute de milioane de oameni din toa-
te țările 11 cunosc ca pe un luptător
înflăcărat pentru pace, pentru colabo-
rarea internațională.
Tovarășul Petru Groza a fost un
prjetcn credincios al Uniunii Sovie-
tice, un prieten al poporului sovietic,
încă in cursul celui de al doilea răz-
boi mondial, el a luptat pentru ca Ro-
minia să-și ocupe locul in frontul an-
tihitlerist, După eliberarea Romîniei,
tovarășul Petru Groza a tăcut mult
pentru a consolida prietenia romino-
sovietică, pentru întărirea colaborării
multilaterale șj rodnice dintre statele
noastre. Acum 10 ani, in numele gu-
vernului Republicii Populare Romîne,
ei a semnat tratatul sovieto-romin de
prietenie, colaborare și ajutor reci-
proc. El vedea în consolidarea priete-
niei romino-sovietice, chezășia sigură
a independenței și suveranității na-
ționale a patriei sale.
Tovarășul Petru Groza a avut pri-
lejul să facă cîteva mari călătorii prin
Uniunea Sovietică și pretutindeni oa-
menii sovietici l-au intimpinat cu căl-
dură și dragoste, văzind in el un fiu
eminent al poporului frate romîn.
membru a! Prezidiului C. C. al
P.C.U.S.; delegatul Republicii Demo-
crate Vietnam — Nguyen Van Kinh.
ambasadorul R. D. Vietnam la Bucu-
rești.
Membrii familiei defunctului iau loc
în tribună.
De 0 parte și de alta a tribunei se
află membri ai C.C. al Partidului Mun-
citoresc Romîn, deputați ai Marii Adu-
nări Naționale, conducătorii organiza-
țiilor de masă, oameni de știință și
artă, generali șl ofițeri superiori, de-
legații de oameni ai muncii din regiu-
nile țării, printre care și cel de pe
plaiurile hunedorene. locul natal al
marelui dispărut, delegații de munci-
tori din marile întreprinderi ale Ca-
pitalei. capii Bisericii ortodoxe romîne
și șefii cultelor.
Sînt prezenti atașați militari al mi-
siunilor diplomatice acreditate la
București, alti membri ai corpului di-
plomatic, ziariști străini.
Ora 10. Batalionul format din ostași
de infanterie, aviație Și marină dă a.
norul.
Văzduhul este străbătut de sunete
de sirene. Tn întreprinderi ți instituții
lucrul încetează
Se oprește circulația vehiculelor ți
pietonilor.
Este clipa solemnă In care, adînc
îndurerat, poporul romîn Iți ia rămas
bun de la devotatul său fiu, președin-
tele Prezidiului Marii Adunări Națio-
nale. dr. Petru Groza. Zecile de mii
de oameni ai muncii aflati în Piața
Republicii și pe străzile învecinate se
descoperă, își pleacă frunțile.
Fanfare intonează Imnul de Stat al
Republicii Populare Romîne.
începe mitingul de doliu închinat
memoriei neuitatului tovarăș dr. Petru
Groza.
La cimitirul Ghencea
Ierarhi oficiază serviciul religios de
înhumare.
Președintele Consiliului de Miniștri
al Republicii Populare Romîne, Chi-
vu Stoica, rostește apoi ultimul cu-
vînt de rămas bun
Răsună grave acordurile Imnului fu-
nebru. Sicriul este coborit de pe afe-
tul de tun și purtat pe umeri spre
cripta de conducătorii partidului și
guvernului nostru.
Solemn răsună acordurile Imnului
de Stat al Republicii Populare Ro-
mîne. In semn de omagiu adus me-
moriei marelui dispărut se trag 24 de
salve de artilerie. Sicriul este cobo-
rît în criptă. Peste cripta străjuită de
Stema Republicii Populare Romîne se
citor, sub conducerea Partidului Co-
munist, pentru o Rominie liberă ți
prosperă țl-a împletit destinul pro-
priu cu destinul poporului, căruia i
s-a dăruit cu tot elanul puternicei
sale personalități.
Figura lui de mare cetățean, de
patriot devotat pînă la capii cauzei
In remarcabila sa carte „Am văzut
cu ochii Țara Păcii", Petru Groza a
închinat multe pagini scrise cu căldu-
ră poporului sovietic. Ei vorbea cu un
sentiment profund de admirație despre
mărețul eroism al poporului sovietic,
arăta că oamenii sovietici „au înscris
nu numai în istoria țării sovietice, dar
și in istoria întregii omeniri, o lumi-
noasă pagină a dragostei de libertate^
a puterii însuflețite de înaltul patrio-
tism sovietic, paginj pline de minu-
nate învățăminte pentru toafe popoa-
rele".
Este știut ce luptă de mare amploa-
re pentru cauza păcii, democrației șl
a socialismului au dus și duc glorio-
sul Partid Muncitoresc Romîn, clasa
muncitoare și întregul popor romin.
Cu puțin înainte de încetarea sa din
viață, tovarășul Petru Groza scria
despre interesul profund al Romî-
niel tn menținerea păcii, saluta cu în-
suflețire unitatea frățească a partide-
lor comuniste și muncitorești care au
adoptat in noiembrie 1957 Declarația
și Manifestul Păcii.
„lată de ce Manifestul Păcii adop-
tat la Consfătuirea reprezentanților
partidelor comuniste și muncitorești
de la Moscova — scria Petru Groza
— a găsit un ecou atît de puternic în
rindurile poporului romin. lată de ce
propunerile Uniunii Sovietice cuprin-
se in hotărfrea Sovietului Suprem al
U.R.S.S. în problemele politicii exter-
ne a guvernului sovietic, cit și in me-
sajele guvernului U.R.S.S., sînt întru-
totul sprijinite de guvernul Republicii
Populare Romîne, ca unele care co-
respund pe deplin intereselor vitale
ale tuturor popoarelor și contribuie
la înlăturarea pericolului unui nou
război, la întărirea păcii și a colabo-
rării Internaționale".
Iubiți tovarăși și prieteni,
Cu profundă mîhnire ne despărțim
astăzi pentru totdeauna de gloriosul
fiu al poporului romîn, Petru Groza.
care a făcut atît de mult pentru Întă-
rirea prieteniei frățești a popoarelor
din țările socialiste.
Poporul romin este îndreptățit să se
mindrească cu un om de stat și politic
eminent cum a fost Petru Groza. A-
mintirea iui o vor păstra pentru
vecie, împreună cu oamenii muncii
din R P R., popoarele Uniunii Sovie-
tice și întreaga omenire progresistă.
Adio, scumpe prieten și tovarăș I
Mitingul este deschis de tov. Flo-
rian Dănălache, prim-secretar al Co-
mitetului Orășenesc București al
P.M.R.
Ia cuvîntul tovarășul Gheorghe
Gheorghiu-Dej„ prim-secretar al Corni,
telului Central al Partidului Muncito-
resc Romîn, membru al Prezidiului
Marii Adunări Naționale.
In numele delegației guvernamentale
a U.R.S.S., vorbește Frol Kozlov, pre-
ședintele Consiliului de Miniștri al
R.S.F.S.R., membru în Prez.diul Co-
mitetului Central al P.C.U.S.
In numele delegației R.P. Chineze
ia cuvîntul Go Mo-jo, locțiitor al
președintelui Comitetului Permanent
al Adunării reprezentanților populari
din întreaga Chină, locțiitor al pre-
ședintelui Comitetului Național al
Consiliului Politic Consultativ al
Poporului Chinez, președintele Comi-
tetului Popular pentru Apărarea Păcii
din întreaga Chină și președintele A-
cademieî Chineze de Științe.
In numele delegației R P. Ungare
ți al delegațiilor tuturor celorlalte țări
socialiste ia cuvîntul Istvan Dobi,
președintele Consiliului Prezidențial
a| Adunării de Stat a R P. Ungare.
Vorbește apoi scriitorul Nagy Ist-
van, membru al Prezidiului Marii A-
dunărl Naționale.
Ia apoi cuvîntul tovarășul Romulus
Zăroni, membru al Prezidiului Marii
Adunări Naționale.
Mitingul de doliu ia sfîrșit. Con
ducătorii partidului și guvernului ri-
dică pe umeri sicriul cu corpul neîn-
suflețit al tovarășului dr. Petru Groza
și îl depun pe un afet de tun.
In sunetele marșului funebru corte-
giul funerar se pune fn mișcare.
lasă lespedea de marmură, în care
este săpată inscripția : „Dr. Petru
Groza 1884-1958".
Tăcere adîncă. Cei prezenți aduc un
ultim omagiu memoriei eminentului
om de stat romîn, credincios fiu al
poporului său, neuitatul tovarăș dr.
Petru Groza
Durerea pentru pierderea unuia din
constructorii de frunte ai Romîniei
socialiste călește voința și hotărîrea
poporului nostru care, strîns unit în
jurul partidului și guvernului, va do-
bîndi noi succese pentru dezvoltarea
economiei ți culturii patriei noastre,
pentru întărirea puterii populare, pen-
tru apărarea păcii în lume.
(Agerpres)
nobile a celor ce muncesc, va rămîne
mereu luminoasă și pilduitoare, în-
demn în lupta pentru pace șl socia-
lism-
Neuitată va fi amintirea Iul Petru
Groza în Inima poporului romin.
Adio, drag și neuitat tovarăș de
luptă}
t Țn întreaga țară se desfășoară intens pregă-
| tirile în vederea alegerilor de deputati în
JL sfaturile populare regionale, raionale, oră-
Sșenești și comunale, care vor avea Ioc Ia
2 martie 1958. Campania electorală se desfășoa-
J ră, în toate colțurile patriei, sub semnul mobi-
I-	lizării întregului popor in vederea întăririi per-
manente a puterii noastre populare.
= Poporul nostru muncitor, stăpîn pe soarta sa,
■	consideră alegerile de deputati pentru sfaturile
populare un eveniment de mare însemnătate pen-
tru consolidarea continuă	a regimului nostru de-
S	mocrat-popular, pentru	întărirea democrației
S	noastre socialiste.
Ș Regimul de democrație populară a chemat Ia
viață nouă masele largi ale poporului, a determi-
Inaț in situația lor schimbări fundamentale, a creat
condiții favorabile manifestării uriașei energii
creatoare a oamenilor muncii.
Republica Populară Romînă — cea mai demo-
cratică formă de guvernare din istoria poporului
nostru — se deosebește radical de vechiul stat
burghezo-moșieresc, care se baza pe asuprirea ce-
= lor ce muncesc și împiedica poporul să-și spună
. cuvîntul asupra politicii de stat, asupra conduce-
= rii treburilor statului.
„Izvorul forței și superiorității orlndulrii noas-
tre de stat — a spus tov, Chivu Stoica, preșe-
dintele Consiliului de Miniștri în cuvintarea ros-
Z tită la recenta ședință festivă a Marii Adunări
S Naționale a R.P.R. — este acela că în Republica
S~	Populară Romlnă puterea politică aparține oame-
nilor muncii de la orașe și sate care exercită etec-
—	tiv conducerea tarii, bucurîndu-se, nu pe hîrtie ci
ș	în fapt, de cele mai largi drepturi și libertăți de-
Imocratlce. Acesta este un democratism real, de-
mocratismul socialist, care are la baza sa iaptul
că principalele mijloace de producție au fost
smulse exploatatorilor și se află în mîninile celor
Ș ce muncesc".
Asigurînd oamenilor muncii drepturi și liber-
tăți cu neputință de conceput în cadrul fățar-
3 nicei democrații burgheze, statul nostru democrat-
popular apără cu fermitate cuceririle socialiste
j	ale poporului și In numele intereselor fundamen-
I	tale ale celor ce muncesc refuză să acorde liber-
tate de acțiune celor care îndrăznesc să ridice
a mina împotriva cuceririlor noastre revoluționare.
Regimul de democrație populară este puternic
prin conștiința maselor, prin Inițiativa șl activita-
tea lor creatoare.
Sfaturile populare, organe locale ale puterii de
= stat, întruchipează în țara noastră forma politică
B a conducerii treburilor obștești de către masele
de oameni ai muncii. Ele desfășoară o largă
muncă organizatorică de masă, cuprinzînd peste
137.000 deputați și avînd în jurul lor un larg
activ de cetățeni. Acțiunile acestora și ale sute-
lor de mii de cetățeni mobilizați de ei in diferite
s acțiuni organizatorice alesfaturilor populare dove-
=	dese incontestabila superioritate a sfaturilor popu-
A	lare față de vechile organe a]e puterii burghezo-
moșlerești.
ÎUn mare rol îndeplinesc sfaturile populare In
dezvoltarea economică și culturală a regiunilor,
g raioanelor, orașelor și comunelor patriei noastre,
Ele exercită pe teritoriul lor conducerea agricul-
g turii, industriei locale, comerțului, aprovizionă-
Sprijin mai larg
c a li fi c a r i i
cadrelor didactice
Toată lumea este de acord asu-
pra necesității unei cit mai
ridicate calificări a cadrelor
didactice. Acțiunea de califi-
care a pedagogilor este stimulată
pe toate căile, inclusiv prin siste-
mul de salarizare. Și, prin măsurile
luate în repetate rlndurl de partid
și guvern, s-au asigurat condițiile
pentru realizarea acestei acțiuni.
Au fost lărgite posibilitățile de cu-
prindere a studenților în învăță-
mîntul fără frecvență, 11 s-au creat
acestora numeroase înlesniri, s-a in-
stituit un număr mai mare de sesiuni
de examene, a fost elaborat un si-
stem mai activ de îndrumare a stu-
denților, s au Îmbunătățit mijloacele
de aprovizionare cu material biblio-
grafic.
Pe lîngă măsurile generale me-
nite să ajute studenților fără frec-
vență din toate domeniile de acti-
vitate, s-a luat o măsură specială
pentru cadrele didactice : s a creat
pentru ei o sesiune de examene tn
luna Ianuarie, în timpul vacanței de
iarnă.
Dar lată că Ia sesiunea pentru ca-
drele didactice, care se încheie zi-
lele acestea, nu s-au prezentat la
examene, la facultățile Universită-
ții „C. I. Parhon* bunăoară, decît
cîte 5—6 studenți la fiecare an da
studiu.
Ceea ce este deosebit de intere-
sant e că lucrul acesta n-a consti-
tuit o surpriză pentru nimeni. Atît
decanatele, cît și rectoratul Univer-
sității și Direcția invățămîntului
superior din M.I.C. știau aproape cu
precizie că sesiunea din ianuarie nu
va da rezultatele dorite.
Cauzele le cunosc de asemenea
toți. Și studenții — inclusiv cei
care nu s-au prezentat — și factorii
răspunzători. Se știe că programele
și temele lucrărilor de control n-au
tost predate la secretariatul Facul-
tății de matematică și fizică si la
majoritatea celorlalte facultăți decît
la începutul lunii decembrie. Și au
fost expediate, peste tot, abia la 20
decembrie. Este cunoscut de aseme-
nea faptul ca multe catedre au admis
o alcătuire superficială a programe-
lor și bibliografiilor dînd indicații
care nu țineau seama de cerințe ele-
mentare: indicarea ediției lucrărilor,
a paginilor etc. Catedra de istorie
universală medie, modernă și con-
temporană, de pildă, a înșirat 56 de
titluri de lucrări, fără nici o altă in-
dicație. Li s-a indicat studenților să
citească „Descoperirea Indiei" de
J. Nehru, „La resistence frangaise”
de D. Danty etc. Fără să mai vorbim
de faptul că studenții din provincie
sint puși în imposibilitatea de a
studia atunci cind li se cere să con-
sulte asemenea materiale cum stnt
rii, precum și a Invățămîntului public, a rețelei
de instituții de cultură, sănătate etc.
Capacitatea sfaturilor populare de a conduce și
a rezolva cu succes treburile regiunilor, raioa-
nelor, orașelor și comunelor este dovedită de
marile lor Înfăptuiri în toate domeniile de acti-
vitate.
Rezultate deosebite au obținut sfaturile popu-
lare în anul 1957, ca urmare a lărgirii conside-
rabile a atribuțiilor și competenței lor potrivit
sarcinii trasate de Hotărîrea Plenarei C.C. al
P.M.R. din decembrie 1956. Pe baza acestei Ho-
tărîri s-au luat o serie de măsuri în vederea lăr-
girii atribuțiilor sfaturilor populare, iar in mar-
tie 1957 Marea Adunare Națională a adoptat
noua lege de organizare și funcționare a sfatu-
rilor populare. In felul acesta competența sfa-
turilor populare a fost considerabil lărgită. S-au
luat măsuri pentru lărgirea drepturilor lor în fo-
losirea mijloacelor bănești, precum și pentru creș-
terea cointeresării lor în mobilizarea cît mai
completă a resurselor financiare. Au fost trecute
in subordinea lor numeroase instituții industriale,
culturale, sanitare, ceea ce a contribuit la întă-
rirea bazei proprii de venituri. Lăsarea la dis-
poziția sfaturilor populare, in anul 1957, a bene-
ficiilor întreprinderilor de gospodărie comunală
și a unei părți din beneficiile întreprinderilor și
organizațiilor comerciale locale a sporit dispo-
nibilitățile bănești destinate dezvoltării gospodă-
riei comunale și rețelei comerciale cu circa 180
milioane lei față de 1956. Posibilitățile financiare
ale sfaturilor populare au fost de asemenea mă-
rile prin vărsarea la bugetele locale a unei cote
de 50 la sută din beneticiile peste plan ale în-
treprinderilor industriale republicane.
Așa cum s-a arătat la recenta sesiune a Marii
Adunări Naționale, măsurile luate în anul 1957
pentru lărgirea atribuțiilor sfaturilor populare au
dat bune rezultate. Organele locale ale puterii de
stat s-au preocupat mai îndeaproape de activita-
tea unităților economice și social-culturale. In
întreaga țară au fost mai bine gospodărite tre-
burile obștești ale regiunilor, raioanelor, orașelor
și comunelor.
Cu toate acestea, mai există încă sfaturi popu-
lare care au serioase lipsuri in activitatea lor.
Actuala campanie electorală trebuie să ducă la
îmbunătățirea și perfecționarea neîncetată a ac-
tivității sfaturilor populare.
Cadrele didactice din întreaga țară sint che-
mate să aducă In această privință prețioasa lor
contribuție.
Mii de învățători șl profesori sînt deputați în
sfaturile populare. Un număr și mai mare de pe-
dagogi activează în diferite comisii ale organe-
lor locale, conduc diferite acțiuni obștești Ini-
țiate de acestea. Alții sînt aleși în Consiliile Fron-
tului Democrației Populare care se constituie in
aceste zile în toată țara. întregul detașament a!
cadrelor didactice participă la vasta operă des-
fășurată de partid și guvern pentru educarea io
cialistă a maselor. Campania electorală constituie
pentru toți învățătorii și profesorii un deosebit
prilej de intensificare a activității lor multila-
terale, de « dovedi înalta lor conștiință cetățe-
nească. hotărîrea lor de a sluji cu devotament
interesele scumpei noastre patrii.
colecția revistei italiene „Vita Nu-
ove“ (fără să li se indice măcar nu-
mărul sau data), sau lucrarea „Con-
gresul I al Internaționalei comu-
niste*, apărută în „Editura Socia-
listă* In anul 1920.
Este adevărat că nu pot fi tre-
cute cu vederea greutățile de ordin
administrativ. Facultățile au întîm-
pinat greutăți serioase în multipli-
carea materialelor pentru Invăță-
mintul fără frecvență, ceea ce a
contribuit în mare măsură la întîr-
zierea expedierii acestor materiale.
O mare greutate o constituie, de a-
semenea, imposibilitatea de a caza
studenții in timpul acestei sesiuni.
Unele facultăți au anunțat de-a
dreptul pe studenți că du le pot a-
sigura cazarea și masa decît pen-
tru sesiunea iulie. Așa a procedat
Facultatea de filologie a Universită-
n
ale
c u r î n d noi
sesiuni
„lecturilor pedagogice"
Este cunoscut interesul cu care
au fost primite primele sesi-
uni ale „lecturilor pedagogi-
ce", care au avut loc în anii trecuți
în Capitală ca și in toate regiunile
țării și la care au participat un
mare număr de pedagogi, activiști
ai U.T.M., părinți etc. Nu de mult
au apărut în librării o serie de lu-
crări cuprinzînd unele comunicări
prezentate in cadrul acestor sesiuni.
Arătind roadele muncii științifice a
cadrelor didactice, aceste lucrări
constituie, totodată, un stimulent
pentru toți cei care vor prezenta
comunicări la sesiunile „lecturilor
pedagogice" din anul acesta. Nume-
roși tovarăși din întreaga țară s-au
înscris pentru a prezenta comunicări
1b sesiunile regionale, ce vor avea loc
între 1—20 martie 1958. Sesiunea
centrală se va desfășura la Bucu-
rești între 3! mai și 2 iunie 1958.
Munca de pregătire a lucrărilor
ce vor fi prezentate în sesiunile din
acest an se găsește in plină desfășu
rare. In Capitală s-au înscris pentru
a prezenta asemenea lucrări 152 per-
soane, printre care 22 educatoare, 24
învățători, 90 profesori de diferite
specialități, 7 diriginți, 3 părinți ai
elevilor, 2 instructori superiori de
pionieri, 2 medici, un inspector și se-
cretarul unei organizații U. T. M.
Multe din temele alese de aceștia
stnt legate de predarea di-
feritelor obiecte de fnvățămint. li-
ții „C. I. Parhon*. Altele, ca Facul-
tatea de matematică și fizică a ace-
leiași Universități, a făcut demer-
suri la rectorat, fără a obține însă
vreun răspuns. De altfel. Direcția
invățămîntului superior din M.I.C. e
de părere că în general aceasta nu
e o problemă, deoarece „mai sint
și alte sesiuni' (in care cazarea și
masa candidaților sînt asigurate).
Este limpede că pregătirea super-
ficială de către decanate și cadrele
didactice universitare a sesiunii,
lipsa unei temeinice îndrumări a
studenților și neasigurarea condi-
țiilor materiale nu pot contribui la
ridicarea calificării pedagogilor. Și
o măsură bună cum este organiza-
rea sesiunii din ianuarie, în timpul
vacanței de iarnă, nu ge realizează
decît în mod formal.
V. SAPUNA
nele se referă la realizarea învăță-
mintului politehnic — de această
problemă se ocupă îndeosebi profe-
sorii de fizica și chimie, științe na-
turale, geografie, precum și un număr
de învățători de la clasele 1-IV. Mare
parte din lucrări se referă la preve-
nirea raminerii în urmă la învăță-
tură a elevilor, la rolul familiei în
dezvoltarea interesului copiilor pen-
tru învățătură etc.
Printre lucrările ce vor fi prezen-
tate la sesiunea „lecturilor pedago-
gice" din Capitală prea puține se
ocupă de realizarea educației patri-
otice a elevilor. In schimb, o parte
din lucrările legate de predarea di-
feritelor obiecte de Învățămînt se
vor referi la felul cum contribuie
predarea obiectului respectiv la rea-
lizarea educației patriotice. Proble-
ma educării elevilor în spiritul pa-
triotismului socialist și al internațio-
nalismului proletar va fi însă trata
tă pe larg în lucrările multor par
ticipanți la sesiunile „lecturilor pe-
dagogice" din regiunile Cluj, Bacău.
Suceava și Craiova. De asemenea,
un număr important de participanți
la „lecturile pedagogice" din regiu-
nile Constanța și Bacău au abordat
în lucrările lor probleme legate de
educația estetică, probleme cărora
cadrele didactice din București nu
le-au acordat suficientă atenție.
Pentru a veni în ajutorul celor ce
se pregătesc pentru „lecturile peda-
MUZEUL
mijloc de
educare
patriotică
a elevilor
Printre numeroșii vizitatori
care vin să afle lucruri in-
teresante și instructive în
sălile Muzeului regional al Olte-
niei se află și mulți elevi.
Cu mult interes cercetează ele-
vii secția de istorie a muzeului,
care înfățișează evoluția societății
de pe teritoriul oltenesc începind
din comuna primitivă pină in zi-
lele noastre. Numeroși profesori
de istorie din Craiova obișnuiesc
să fină unele lecții chiar la muzeu.
Așa procedează bunăoară iova-,
rășii lop Calman, Leonida Pariza
fi Alexandrina' Anghel. Directorul
muzeului, profesorul Tizu și șeful
secției istorice, profesorul Papilian
Gheorghe dau tot concursul ca a-
ceste lecții să se desfășoare în
condiții cit mai hune.
Intr-un mod foarte interesant
s-au realizat aici, de exemplu, lec-
țiile privitoare la răscoala țărani-
lor din 1907. Elevii au cercetat
harta celor 302 sate din regiunea
Craiova care au participat la răs-
coală, precum și două tablouri
foarte reușite, pictate de țăranul
P. Matei din comuna Scăiesti, ra-
ionul Filiași, participant la răs-
coală, care a înfățișat pe ptnză as-
pecte din timpul răscoalei.
Pentru a studia intuitiv condiți-
ile de viață din trecut în țara
noastră, elevii au la dispoziție, in
codrul muzeului, 3 interioare de
case din vremea regimului burghe.
zo-moșieresc. Ei văd aici cum ară-
ta casa unui țăran sărac: o sin-
gură încăpere scundă, luminată
de opaiț, in care se găsesc vatra,
războiul de țesut, sapa, secera, pa-
tul și masa rotundă, joasă pe care
minca țăranul. Alături se află o ca-
meră mai mare, luminată cu lam-
pă de petrol, cu perdele la ferestre
și scoarțe pe pereți — o cameră
de chiabur. In fund se profilează
bucătăria fi alte încăperi. A treia
cameră este un salon boieresc, o
sală mare, luminata de un catt-
delabru de cristal, așternută
cu covoare persane, împodobită cu
tablouri de valoare, cu o nwre
oglindă venețlană, cu mobilier de
stil adus din Franța, canapele îm-
brăcate în piele de Cordova, dan-
tele de Bruxelles, o vitrină de
cristal cu bibelouri etc. Pe o mă-
suță, cărțile de foc și bancnote
de 1000 de lei vorbesc deepre pre-
ocupările moșierilor.
Predate in asemenea condiții,
lecțiile de istorie devin deosebit
de atractive și interesante.
Intre școlile din regiunea Craio-
va și muzeu există o strlnsă legă-
tură. tn afară de faptul ci se or-
ganizează vizite regulate la mu-
zeu, elevii aduc o contribuție de
ajuns de însemnată la îmbogățirea
acestuia cu piese noi. Astfel,
elevii din comuna SusUa, raionul
FU iași, au semnalat muzeului un
interesant tezaur medieval de pe
timpul țarului Strașimir, compus
din monede și fragmente din bră-
țări de argint. Cercul tinerilor
istorici și arheologi de pe Bagă
Școala media nr. 2 ,JIrafii Bu-
șești" ■ a semnalat muzeului lui
tezaur de monede romane, găsit
în comuna Locusteni, raionul
Cura Jiului, de către elevul Du-
mitru Trijănescu din clasa a VlFa
Cu drept cuvlnt se poate spune
că Muzeul regional al Olteniei
joacă un rol important în educa-
rea patriotică a elevilor.
Prof. VALERIA CIACHIR
gogice", Institutul de științe peda-
gogice a recomandat șl a pus la in-
acmina lor prin intermediul secții-
lor raionale de învățămînt și cultu-
ră, un număr însemnat de broșuri
continind îndrumări. De asemenea,
pedagogilor din Capitală li s-a acor-
dat sprijin și prin consultațiile or-
ganizate de către cabinetele pedago-
gice raionale, prin consfătuiri care
au avut loc în perioada vacanței de
vară, prin cercurile pe specialități
etc.
Lucrările trebuie depuse Ia sec-
țiile de invătauunt și cultură regionale
(pentru București la secția de Invâ-
tămint a Capitalei) pină la 25 ia-
nuarie, pentru ca între 25 ianuarie
și I martie secțiile de invățămint și
cultură să le poată selecționa in
vederea sesiunilor regionale. Cele
mai bune lucrări susținute la „lectu-
rile pedagogice" regionale vor fi tri-
mise pină Ia 1 aprilie institutului
de științe pedagogice, în vederea
selecționării lor pentru sesiunea
centrală.
Utilitatea „lecturilor pedagogice"
este demonstrată de numărul tot
mai mare de participanți, dezintere-
sul pe care oamenii din Învățămînt
și din afara învățămintului ii mani-
festă pentru această formă-de acti-
vitate care contribuie la dezvoltare»
cercetării științifice in domeniul pe«
dagogiei,
M. TIMOFTE
PEWTRD IHHTDRAREA SUPRAÎNCĂRCĂRII ELEVILOR
Cabinetul
nostru de
geografie
Cabinetul de geografie al
școlii noastre este instalat
într.o sală special amenajată
in acest scop. Mobilierul cabi-
netului se compune din două dula-
puri-bibliotecă, patru vitrine pentru
colecția de roci, trei stative pentru
harți, douăzeci de mesuțe cu cîte două
locuri pentru elevi, o tablă, un ecran
pentru proiecția diafilmelor, o masă
pentru copiat hărți, o ladă de nisip.
Cabinetul posedă e importantă co-
lecție de hărți murale, de planșe cu
peisaje din diferite regiuni ale glo-
bului, o bogată colecție de reviste cu
vederi din toată lumea ți, in spe-
cial, din U.R S.S., numeroase cărți
de specialitate, 45 de atlase, diverse
albume, o bogată colecție geolo-
gică. Cabinetul are, de asemenea, a-
paratul său de proiecție, o colecție
de diafilme ți diapozitive. 15 busole
etc.
Pentru înzestrarea stației meteoro-
logice a cabinetului a fost instalată
pe terenul geografic din parcul școlii
o gheretă- Ne mai sînt necesare aci
unele aparate — de pildă, un baro.
graf, termometre de maximă, de mi-
nimă, psihrometru etc.
Și utilajul cabinetului, de altfel,
trebuie complectat cu hărți ți foi to-
pografice pentru uzul claselor a
VlII-a, materiale pe care ne stră-
duim să le realizăm pină la sfirșitul
anului școlar. Pentru trasarea rapidă
a contururilor diferitelor țări pe ta-
blă se vor confecționa in atelierele
școlii șabloane. De asemenea, vom
procura echipament pentru excursii,
un aparat fotografic, lupă, plase pen-
tru adunat plante și roci.
In cabinet se țin în mod regulat
lecțiile de geografie. De mare folos
ne sînt la aceste lecții hărțile fizice
in relief, datorită cărora putem lămu-
ri elevilor, prin metoda suprapunerii
hărților, legăturile cauzale și Inter,
dependența dintre fenomene.
Elevii vin cu foarte mare plăcera
la cabinet și în timpul liber, atrați
de posibilitatea de a folosi bogăția
de material demonstrativ care le
stă la tndemină: hărți, atlase, ta-
blouri, ilustrații, colecții, aparate și
instalații. întreaga activitate a cer-
cului tinerilor geografi este legată
acum de cabinetul de geografie.
De altfel, aici se desfășoară ți alte
activități — de pildă, ședințele cer-
cului pedagogic raional de geogra-
fie, consultațiile pentru cei ce stur
diază fără frecvență etc. De aseme-
nea, aici este și sediul filialei locale
a Societății de științe naturale și
geografie-
Cabinetul nostru de geografie, re-
zultat al muncii perseverente a ca-
drelor didactice, al colaborării cu pă-
rinții și al ajutorului acordat de or.
ganele locale contribuie mult la îm-
bunătățirea predării geografiei.
iiiiimii
Prof. HORTENSIA ȘUHAN
Ctmpulung Moldovenesc
îndeajuns
o * t z H1\ r ’ r
Chibzuim
asupra
* 1
pentru
intmiiiMffliiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiniiimiiwiHM
---------------—	------------- -2 - - -ZI
La lecția de lucru manual
I
I
I
1
|
țevii clasei a 111-a „B" de
la școala medie nr. 1 din
Făgăraș se află la lecția
de lucru manual. Învăță-
toarea lor, tovarășa Maria Nea-
goș, începe cu pricepere lecția,
cerînd copiilor să-și organizeze
locul de muncă. Ei își pregătesc
în ordine cele necesare pentru
începerea activității: băieții —
pănușele de porumb pentru con-
fecționarea ștergătoarelor de pi-
cioare, iar fetele — lină și an-
drele pentru conlecționarea unor
fulare. îndată andrelele pornesc
să umble cu hărnicie și precizie.
Cîteva fetițe doar le mai mînu-
iesc cu stîngăcie, dar se silesc
și ele să prindă ritmul celor-
lalte.
Băieții încă n-au început lu-
crul. Înainte de a porni cu ei la
treabă, învățătoarea verifică
dacă și-au însușit cunoștințele
predate în lecția precedentă, cu
privire la confecționarea ștergă-
torului de picioare din pănușe de
porumb. La întrebările ei elevii
răspund corect. Ei știu care anu-
me pănușe sînt mai bune pentru
confecționarea ștergătorului, de
ce pănușele se udă înainte de
începerea lucrului, cum trebuie
mînuit acul de sîrmă și cum se
lucrează șiergătorul, în acest
fel, munca practică a copiilor
se bazează pe o serie de cuno-
ștințe teoretice cu privire la
proprietățile materialului cu care
lucrează, la unealta pe care o
folosesc și la metodele de lucru,
evitîndu-se caracterul meșteșu-
găresc al muncii.
După ce consideră că s-au lă-
murit problemele importante, în-
vățătoarea anunță continuarea
lucrărilor începute în lecția an-
terioară, trecînd apoi printre
bănci să vadă cum lucrează co-
piii. Fiecare lucrare este anali-
zdltă și însoțită de observațiile
și de explicațiile suplimentare
ale învățătoarei, care urmărește
ca elevii să țină curat locul de
muncă, să respecte indicațiile
date, să mînuiască bine unealta
cu care lucrează.
Verificînd lucrările elevilor,
învățătoarea constată un fapt
pe care, desigur, nu-1 dorea ■ o
parte din elevi efectuează lucrări
care nu se încadrează în tema
„împletituri’, iar alții nu și-au a-
dus nimic de lucru. Din cele 16
fetițe prezente, numai 9 efectu-
ează împletituri din lină, în timp
ce 6 lucrează cu acul diferite
motive naționale, ce se înca-
drează în tema „cusături", iar o
fetiță modelează diferite figuri
din plastilină, Cîțiva băieți, care
nu și-au adus materialul nece-
sar, sînt puși să ajute pe cole-
gii lor la confecționarea ștergă-
torului.
lată-i acum pe toți la lucru, de
parcă s-au luat la întrecere. în
clasă se aude doar foșnetul pă-
nușelor de porumb și țăcănitul
vesel al andrelelor de metal.
Mă apropii de un elev să văd
cum lucrează ștergătorul. Cu a-
julorul unui ac de sîrmă, el trai-
ge cu îndemînare șuvițele de pă-
nușe pe care apoi le înnoadă. Cu
fiecare rînd terminat, ștergăto-
rul crește în diametru. Mă apro-
pii de alt elev. Folosește și el a-
ceeași metodă—înnodarea pănu-
șelor de porumb. Numai cîțiva
băieți execută ștergătorul prin
metoda împletirii In trei a pă-
nușelor de porumb. Cu toate că
și unii și alții efectuează pînă
la capăt obiectul propus — șter-
gătorul de picioare — cel care
l-.au lucrat prin metoda înnodării
nu s-au putut familiariza cu îm-
pletitura unui șnur din pănușe
de porumb sau din alt material,
așa cum cere, de altfel, tema
„împletituri".
Sună. Lecția s-a terminat. Co-
piii își strlna in ordine lucru-
rile.
Plec împreună cu Învățătoarea
și discutăm cele petrecute ln
clasă. Lecția a fost,' în general,
bine organizată. Discuțiile pur-
tate cu elevii atît la început (la
verificarea cunoștințelor), cit și
în timpul desiășurării muncii au
dovedit că tovarășa Maria Nea-
goș știe să sprijine cu pricepere
activitatea practică a elevilor pe
cunoștințele teoretice predate.
De aceea ei nu fac o simplă
muncă meșteșugărească, ci înva-
ță care sînt proprietățile unor
, materiale șt cum se prelucrează
acestea, își însușesc în mod con-
știent diferite metode simple de
muncă practică.
Totuși, lecția condusă de tov.
Neagoș a avut și neajunsuri.
Pentru că materialele necesare
lecției n-au iost pregătite din
timp, unii copii n-au putut folosi
din plin ora de lucru și n-au
executat lucrările prevăzute de
tema curentă (împletituri). Învă-
țătoarea n-a căutat să-i deprindă
pe toți cu amîndouă metodele
de împletituri — prin înnodate și
prin împletire în trei. Și cred, de
asemenea, că a constituit un ne-
ajuns faptul că tovarășa Neagoș
nu s-a ocupat și de fetițele care
minuiesc mai greu andrelele,
spre a le ajuta să dobîndească
mai repede îndemînarea nece-
sară.
In totul, însă, după cum am
mal spus, lecția a fost izbutită.
Ea l-a ațutat pe copii să dobîn-
dească deprinderi de muncă
practică, să învețe a lucra ordo-
nat, să-și folosească cunoștințele
și să le aplice cu pricepere.
M. DORU
I
I
i
■
Un colț din expoziția de la școala
nr. 1 „M. Bilcescu" din Capitală, tnfătițlnd
cadrul lucrărilor practice da atelier.
obiecte variata construite de elevi tn
Supraîncărcarea elevilor și mă-
surile pentru lichidarea ei con-
stituie una din problemele care
au fos! mult dezbătute tn ul-
timii ani și care preocupă o mare
masă de oameni — atît pedagogi
cît și părinți. De nenumărate ori s-a
ridicat problema că elevii școlii de
cultură generală sînt supraîncărcat,
că sint supuși la eforturi care depă-
șesc posibilitățile lor fizice și inte-
lectuale.
Supraîncărcarea elevilor este de-
terminată, fără îndoială, de nume-
roase cauze. Ea prezintă aspecte va-
riate și multiple care diferă adesea
de la o școală la alta și chiar de la
profesor la profesor. Mulți dintre cei
care și-au pus această problemă
și-au îndreptai focul împotriva pro-
gramelor și manualelor școlare pe
considerentul că au un volum prea
mare de cunoștințe. Este adevărat că
una din cauzele principale ale su-
praîncărcării elevilor o constituie vo-
lumul mare de cunoștințe prevăzut în
unele programe și manuale, cît și
forma greu accesibilă în care este
prezentat uneori confinutul acestora,
după cum o altă cauză importantă
o constituie aglomerarea activități-
lor în afară de clasă și extrașco-
lare la care sînt solicitați elevii. Nu
este Insă mai puțin adevărat și fap-
tul că supraîncărcarea elevilor se da-
torește și unor cauze legate de or-
ganizarea muncii în clasă, de insufi-
cienta pregătire a unor cadre didac-
tice pentru lecții, de nejusta propor-
ționare a timpului rezervat pentru di-
feritele etape ale lecțiilor și de fap-
tul că unii profesori caută să dea
elevilor un volum de cunoștințe mai
mare chiar decît cel prevăzut in ma-
nuale.
împotriva multora dintre aceste
cauze s-au luat o serie de măsuri,
care nu au rezolvat însă definitiv pro-
blema supraîncărcării elevilor, în-
trucît ele nu au fost aplicate cu stric-
tețe și nu au avui în vedere toți fac-
torii caro contribuie la menținerea
acestei supraîncărcări.
Una din formele cele mai frecvente
ale supraîncărcării elevilor ce con-
tinuă să se mențină încă in școlile
noastre o constituie felul cum se dau
temele pentru acasă, pa caro mulți
profesori le consideră principala
formă de însușire și fixare a materia-
lului. Fără a minimaliza importanța
pe caro o au tomele date acasă în
ansamblul procesului insfrucfiv-edu-
cativ, în consolidarea cunoștințelor
elevilor și In formarea, deprinderilor
de muncă independentă, putem afir-
ma că în multe școli aeesfe teme au
devenit unul din elementele princi-
palo care contrlbuio la menținoroa
supraîncărcării elovilor.
IrQdarea temelor pentru acasă se
manifestă mai multe aspecte nega-
tive. Acestea privesc momentul dării
temelor, alegerea și volumul aces-
tora. Sînt foarte frecvente cazurile
în care darea temelor nu este con-
siderată ca unul din momentele prin-
cipale ale lecției, acest lucru deve-
nind o chestiune secundară, formală,
tratată cu superficialitate do către
profesorii respectivi. Datorită utili-
zării nerafionale a timpului afectat
fiecărei lecții și lipsei de planificaro
a materialului, mulți profesori dau ie-
mele pentru acasă după co s-a ter-
minat ora, iar clopoțelul a sunat de
ieșire. De aceea, din lipsă de timp,
profesorul indică temele în grabă,
a c a să ?
fără să mai dea explicațiile cores-
punzătoare, în clasă nu mai este li-
niștea necesară, iar elovii nu mai pot
fi atenti și li se răpește recreația c&e
le este atît de necesară. Ca urmare
a acestei situații, de multe ori elevii
nu știu precis ce au de făcut, nu cu-
nosc scopul temei și cum trebuie să
lucreze și nu pol rezolva greutățile
pe care le înlîmpină în timpul exe-
cutării lucrărilor. lată cîteva cifre
care dovedesc că, Intr-adevăr, lucru-
rile se petrec de multe ori în felul
acesta. Din 44 de cazuri verificata tn
regiunile Cluj, Oradea și Stalin, s-a
constatat că numai în 9 cazuri temele
au fost indicate la timp, tn 8 cazuri
nu s-au dat de loc teme pentru acasă,
iar în restul de 28 cazuri temele au
fost date după ce a sunat do re-
creație.
Adeseori comunicarea temelor se
face în mod formal, folosindu-se for-
mulele: Juați lecția din carie', .ci-
tiți d< la pagina... pînă la pagina...’
sau „rezolvafi exercițiile nr...’. Nea-
junsurile care decurg dintr-o aseme-
nea comunicare impun elevilor un
timp suplimentar pentru efectuarea
lamelor și periclitează însăși calita-
tea lecfiilor.
Se vădește adesea formalism și în
ceea ce privește alegerea temelor.
Se dau feme la înfîmplare, fără le-
gătură cu lecfia, lipsite de orice ca-
racter creator, în multe cazuri numai
cu scopul de a da de lucru elevilor.
Faptul cel mai important care de-
termină supraîncărcarea elevilor sub
acest aspect îl constituie însă volu-
mul extrem do mare al temelor ce se
dau de scris penlru acasă la toate
obiectele. După aprecierile unor di-
rectori de școli și dirigin)i, 30—40%
din supraîncărcarea care se manifestă
în procesul de invățămint la ora ac-J
luală se daloreșto volumului exagerat
de mare al temelor date pentru acasă.
Sînt foarte frecvente cazurile cînd
unii profesori dau la specialitatea lor
teme atît de încărcate, Incit elevilor
nu Io mai rămine timp să se pregă-
tească și la alto materii. Acești pro-
fesori .uită’ că în afară de obiectul
lor mai există și alte obiecte ln pla-
nurile de învătămînt, sau consideră
că obiectul propriu este cel mai im-
portant.
Cu prilejul unul control efectuat la
școala medie nr. 22 .Gh. Lazăr' din
Capitală s-a constatat că profesorii
dau feme pentru acasă, de regulă,
fără a se interesa de volumul teme-
lor dale la celelalte obiecte. Nu
există o coordonare și o proporțio-
nare justă a temelor pentru acasă la
toate materiile pe o zi, precum și în
cursul săplămînii, în funcție de orar,
așa Cum prevăd îndrumările Ministe-
rului Invăfămînlulul și Culturii. Bună-
oară, la clasa a Vll-a ,B', de la
școala ,Gh. Lazăr* s-a dat ca temă
pentru acasă la o singură lecție de
matematică să se rezolve 8 probleme
și să se scrie teoremele cu privire la
criteriile de asemănare a triunghiuri-
lor. S-a întrebat profesorul respectiv
de cît timp au nevoie elevii pentru
executarea acestei teme și dacă mai
pot să facă femele și la celelalte
obiecte ?
In afară de aceasta, conținutul te-
melor date acasă nu esfe întotdea-
una justificai, bine gfndlt. Se dau
lucrări care nu fac altceva decît să
răpească timpul prețios al elevilor:
copierea notițelor sau a schemelor
făcute în clasă la tablă și nofafe deja
pe maculatoare, rezumatul unor leefit
la istorie, științele naturale, fizică,
executarea unor desene artistice la
științe naturale, la fizică ele.
lată de pildă ca feme penlru acasă
au primit elevii unei clase de la
școala de 7 ani nr. 23 din Capitală,
in săptămîna de la 28 octombrie .»
2 noiembrie 1957, în afară de pro-
blemele și exercițiile date la matema-
tică, limba romînă, limbi străine : la
zoologie — rezumate și desene ; la
fizică — rezumate, desene și exerci-
ții; la istorie — rezumatele lecfiilor ;
la muzică — portative cu solfegii; la
desen — planșe cu desene liniare și
figuri geometrice etc. Aproape în
fiecare zi a acestei săptămîni elevii
clasei respective au primit teme de
scris pentru acasă la toate obiectele.
Rezultatul acestor practici este că
în multe zile ale săptămîni! elevii lu-
crează la executarea temelor scrise
pentru a doua zi cîte 4, 5 și chiar 6
ore. Din această cauză ei se culcă
seara fîrziu, se scoală dimineața de
vreme, nu-și refac forjele în timpul
somnului prea scurt,' iar capacitatea
lor de muncă intelectuală este în
consecință scăzută la orele de clasă.
Efectul negativ al supraîncărcării cu
teme pentru acasă se răsfrînge în
acest fel și asupra înțelegerii, memo-
rării și reproducerii materialului nou
predat, cît și a celui însușit anterior.
Supraîncărcarea cu teme pentru
acasă duce la oboseală, iar cu timpul
la surmenaj.
Această situație impune fuluror ca.
drelor didactice să examineze cu mai
multă atenție problema supraîncăr-
cării elevilor prin temele date acasă
și să ia măsuri eficace pentru evi-
tarea ei, ceea ce nu esfe greu de
realizat.
La darea temelor scrise pentru
acasă învățălorii. și profesorii trebuie
să fină seamă de particularitățile de
vîrstă ale copiilor, de dozarea efor?
tulul lor In fimp, cunoscînd că timpul
necesar efectuării acestor teme nu
trebuie să depășească 1—IVi ore
pentru elovii din clasele mari. Numai
așa elevii vor avea posibilitatea să
repeta și celelalte lacjil, să facă lec-
tură, să se recreeze și să se odih-
nească.
La stabilirea temelor trebuie să se
urmărească o justă corelație Intre di-
feritele obiecte de invățămint, în
funcție de importanța fiecăruia. Tot-
odată trebuie să se acorde mai multă
grijă alegerii temelor, spre a nu su-
praîncărca elevii cu lucruri neesen-
țiale, lipsite de importanță.
înlăturarea supraîncărcării elevilor
prin temelo date acasă este posibilă
numai prinfr-o strînsă colaborare în-
tre loji profesorii clasei, între care
un rol important revine dirigintelui,
printr-o selecționare atentă a teme-
lor ce se dau de scris pentru acasă
și printr-un număr mai redus de terne
strict necesare, care să nu ceară din
partea elevilor un timp de muncă
exagerat de mare.
Stabilirea unui număr rațional de
feme și eliminarea celor inutile se
poate face prin întîlniri săptămînale
ale profesorilor clasei, întîlniri la care
să se discute și să se stabilească, pe
discipline, temele ce urmează a li
date elevilor penfru acasă in săptă-
mîna următoare. Fără îndoială că a-
cest lucru cere și îmbunătățirea ora-
rului, adeseori alcătuit defectuos și
în contradicfie cu cerințele pedago-
gice. Orerul trebuie să eșaloneze in
O expoziție a lucrărilor
confecționate de elevi
Acum o săptămînă s-a deschis la școala medie nr. 1 „Nicolae Bălcescu’ prima expoziție a lucrărilor e-
xecutate de elevii școlilor din Capitală în cadrul activităților practice ln atelier. Materialele expuse dove-
desc atît străduința pe care o arată cadrele didactice pentru realizarea învățămîntului politehnic, cît și
interesul elevilor pentru munca practică.
Printre obiectele expuse se remarcă instrumentele executate din fier, oțel și lemn de elevii școlii medii
nr. 7 „I. L. Caragiale" ca și machetele de termocentrale și de avion confecționate de ei, rețeaua electrică și
transformatorii lucrați de elevii școlii medii nr. 15, telegraful Morse, cîmpul electromagnetic, scripetele fix,
aparatul de sudură și vibratorul electric construite de elevii școlii medii nr. 13, fasungurile pentru faruri
auto lucrate de elevii școlii nr. 49, nlvelmetrul, grafometrul, aparatul pentru demonstrarea inerției, plugul
și grapa executate de elevii școlii de 7 ani nr. 51, precum și numeroase alte materiale efectuate de elevii
școlilor medii nr. 4 „Aurel Vlaicu", nr. 1 „Nicolae Bălcescu", nr. 14, nr. 23 și nr. 28, ca și de elevii școli-
lor de 7 ani nr. 31, nr, 50 și nr. 57.
Rezultatele anul concurs
ȘTIRI DIN ȘCOLI
Un referat Interesant
Membrii cercului de astronomie
de la școala medie nr. 1 din
orașul Sighișoara au organizat
de cnrind o manifestare inte-
resantă. Referatul „Viața și activita-
tea Iui Copernlc", prezentat cu acest
prilej, a stîrnit mult Interes tn rin"
durile ascultătorilor și a fort urmat
de discuții ample.
In încheiere s-a prezentat un fru-
mos și variat program artistic.
CONSTANTIN TATU
Sighișoara
Pentru părinți
și pentru copii
In sala colțului roșu al comite-
tului sindical al muncitorilor
din învățămînt și cultură de
la Dorohoi peste 50 de părinți
au participat nu de mult la confe-
rința „Legătura școlii cu kmilia‘‘,
expusă de prof. Alexandru Ostofi.
Tot din inițiativa comitetului sin-
dical s-au organizat pentru elevi și
pentru copiii din instituțiile preșco.
lare minunate seri de basm. S-au
prezentat basmele „Harap Alb",
„Albă ca zăpada", „Capra cu trei
iezi" etc., însoțite de proiecții de
diafilme.
V. IOAN
Dorohoi
Excursie în Capitală
De curind, comitetul rtndical ra-
ional de invățămint șl cultură
din Alexandria a organizat
pentru pedagogi o excursie de
o zl în Capitală. Cei peste 100 de
participanți la această excursie au
vizionat spectacole cu drama „Ovi-
diu“ de V. Alecsandri și opera „Dama
de pică" de P. I. Ceaikovski.
D. ANDRIȚOIU
Alexandrii
Vacanța pionierilor
și școlarilor
Pionierii și școlarii din regiu-
nea Constanța au avut posi-
bilitatea să petreacă vacanța
în mod plăcut, datorită grijii
pe care au manifestat-o organele
locale în această direcție. In diferite
localități au fost organizate orășele
ale copiilor, unde s-au instalat
chioșcuri cu cărți, dulciuri etc. și
s-au prezentat numeroase programe
artistice. In orășelul copiilor din
Constanța a fost pus în funcțiune
un tren al copiilor.
O mare atenție s-a acordat orga-
nizării taberelor și excursiilor. Nu-
meroși școlari și-au petrecut vacan-
ța în taberele organizate la munte.
In multe localități au fost orga
nizate festivaluri ale filmului pen
tru copii.
I. BAD1CA
Constanta
Nu de mult s-a încheiat un con-
curs pentru confecționarea ma-
terialului didactic — primul
concurs de acest fel desfășurat
în țara noastră. Organizarea acestui
cdincurs se încadrează în sistemul de
măsuri luate de Ministerul Învăță-
mintului și Culturii în vederea ridi-
cării calității materialului didactic
iolosit in școli.
In adevăr, întărirea bazei didacti-
co-materiale a procesului de invăță-
mînt, înzestrarea laboratoarelor șco-
lare cu.material didactic bogat și va-
riat, de calitate bună, cu ajutorul
căruia să se poată realiza un învă-
ămint intuitiv, constituie una din
(reocupările de seamă ale Ministeru-
ui Invățăimîntului și Culturii. In
acest scop Ministerul a format colec-
tive de cadre didactice de toate spe-
cialitățile care se ocupă de această
problemă, a organizat schimb de ma-
terial didactic cu diferite țări, a pro-
curat de peste hotare diferite mo-
dele de aparate și material grafic,
s-a preocupat de îmbogățirea biblio-
tecilor școlare cu lucrări privitoare
la confecționarea de aparate, instru-
mente etc.
Alături de aceste măsuri, s a decis
să se organizeze anual și un concurs
pentru confecționarea de material di-
dactic, menit să antreneze în această
acțiune un număr cît mai mare de
învățători și profesori.
La primul concurs de material di-
dactic, care s-a ținut în noiembrie
1957, s-a prezentat un material va-
riat și interesant. Printre cele 45 de
prototipuri, confecționate de 22 de
concurenți, comisia concursului a
apreciat îndeosebi cîteva care merită
să fie produse în serie și populari-
zate. S-au remarcat astfel, circuitele
electrice confecționate de prof. Pavel
Popescu (Mediaș). Acestea permit în-
tocmirea a numeroase dispozitive ex-
perimentale din domeniul electricită-
ții. Cu ajutorul lor se pot demonstra
cu ușurință diferite conectări, reos-
late, acțiuni reciproce dintre curenti
și magneți, funcționarea unui moto-
raș electric etc. Modelul a fost pre-
miat cu premiul II.
Merită să fie evidențiat și gonio-
metrul școlar, confecționat de prof.
Ion Burducea (Sibiu). Acest aparat
are un accesoriu ingenios care per-
mite determinarea unghiului de înăl.
țime (elevație) prin reflecția acestui
unghi. într-o oglindă așezată orizon-
tal. Cu goniometrul tovarășului Bur-
ducea se poate lucra rapid și cu mai
multă precizie decît cu goniometrul
simplu. Aparatul a fost premiat cu
premiul III
Un alt aparat premiat este trigo-
nometrul construit de prof. Mircea
Văleanu (Mediaș), util pentru pre-
darea funcțiilor trigonometrice în
clasa a Vll-a. Aparatul arata varia-
ția funcțiilor și mărimea lor naturală,
l'ara a Ii nevoie de utilizarea tabe-
lelor trigonometrice. Aparatul a fost
premiat cu premiul III.
O serie de profesori s-au ocupat de
perfecționarea unor modele existente.
Bunăoară, prof. Ștefan Bucșa
(Avrig) a perfecționat galvanome-
trul. Ajparatul construit de el are
sensibilitatea de. 10-6 amperi și
poate fi folosit pentru experiențele
de inducție electromagnetică și alte
experiențe unde se produc curenți
slabi. Aparatul a fost premiat cu pre-
miul I. Prof. Ștefan Bucșa a confec-
ționat și un electroscop cu pai, con-
struit după modelul electroscopului
cu indicator de aluminiu, dar avînd
o sensibilitate mai mare decît acesta,
o izolație mai bună și posibilitatea de
a păstra electricitatea timp îndelun-
gat. Electroscopul cu pai a fost pre-
miat cu premiul II.
Tov. Haralambie Soltineanu, învă-
țător .în comuna Valea Brazilor, a
confecționat un cub și un paralelipi-
ped divizate în centimetri cubi și de-
cimetri cubi, pentru lămurirea ele-
vilor din clasele I—IV asupra no-
țiunii de volum șl asupra modului de
calcul a volumului unui cub sau pa-
ralelipiped. To-v. Soltineanu a confec-
ționat de asemenea un material pri-
vitor la împărțirea unui metru cub
în dni‘ și om3 și a unui decimetru
cub în cm3. Modelul a fost premiat
cu premiul II.
Planșeta de laborator confecționată
de tov. Alfred Bartmus (Rupea), con-
stituie o îmbunătățire a planșetei
care se folosește actualmente în școli,
aplicîndu-se la bănci, în clasă, pen
tru a se obține o măsuță orizontală
pe care elevii pot executa lucrări
frontale la fizică și chimie. Plan-
șeta confecționată de tov. Bart-
mus este prevăzută cu o poliță
mică pentru eprubete. Planșeta este
practica și va folosi mai ales școli-
lor care nu au încă o sală și mese
speciale pentru lucrări practice. Mo
delul a fost premiat cu premiul III.
De asemenea, a fost premiata cu
premiul III cutia cu litere și cifre
decupate confecționată de învățăto-
rul Fiorea Ștefănescu (Codlea).
Merită să fie menționate și apara-
tele simple pentru ilustrarea noțiu-
nilor de unghi adiacent, unghi com-
plementar, unghi suplementar etc.
confecționate de prof Dumitru Rașu
(Budești). Aceste aparate se pot
confecționa de către elevi în cadrul
lucrărilor practice în ateliere-
La concurs au fost prezentate nu-
meroase materiale pentru predarea
scris-cititului și a aritmeticii în cla-
sele I—IV. Aceste materiale sînt
însă, uneori, prea complicate. De
exemplu, pentru predarea unor litere
s-a confecționat o cutie mare din
seîndură, în care literele sînt ridicate
cu cremaliere, acționate de o ma-
nivelă (cinci cremaliere pentru cinci
litere). De asemenea unele mașini de
socotit, alcătuite din planșete verti-
cale sau cilindri cu cifre variabile,
sint prea complicate și costisitoare.
Este de așteptat ca la viitoarele
concursuri de material didactic învă-
mod just obiectele fi să fină seama
de posibilitățile de efort ale elevilor
în cursul săpfămînii.
Merită a fi menționat sistemul fo-
losii de unele școli — de a introduce
o condică de evidentă a temelor
dale pentru acasă, în care foti pro-,
fesorii înscriu femele dale elevilor
pentru ziua următoare fi timpul ne-
cesar rezolvării lor, cu obligația ds
a consulta și (ine seama de notările
din această condică. O astfel de con-
dică esfe de un real sprijin dirigin-
(ilor, care sînt datori să o cerceteze
în mod permanent și să intervină
imediat atunci cînd constată că unii
profesori au dai elevilor un volum
prea mare de feme sau teme care nu
erau absolut necesare.
Justa alegere șl dozare a temelor
daie acasă va contribui la rezolvarea
problemelor privitoare la evitarea
supraîncărcării elevilor numai dacă
va face parte dinlr-un întreg com-
plex de măsuri, la caro sini chemati
să colaboreze toți factorii ce au le-
gătură cu școala, și dacă va fl urmă-
rită cu sfriefețe de diriginfi, de di-
rectorii școlilor și de organele de in-
specție.
C. MINCA
țătorii și profesorii să participe in
număr și mai mare, să pornească la
o muncă mai însuflețită în ceea ce
privește confecționarea de material
didactic, să prezinte prototipuri, ma-
chete și schițe de o valoare reala,
caracterizate prin simplitate și ori-
ginalitate.
T. NEȘ
Consfătuiri
cu cadrele
didactice
Ministerul Invăfămintuiul șl Cul-
turii a organizat în zilele de 29—
30 decembrie 1957, în centrele re.
gionale Iași, Cluj, Tg. Mureș, O-
rașul Stalin, Suceava șl Constanța
consfătuiri cu un număr însemnat
de cadre didactice, diriginți și di-
rectori de școli cu rezultate bune
în munca Instructiv.educativă, pen-
tru discutarea unor măsuri privind
evitarea supraîncărcării elevilor
din școlile de cultură generală.
In legătură cu aceleași proble-
me a avut loc 7h stua de 4 ia-
nuarie 1958, la Ministerul Invăță-
mîntului și Culturii, o consfătuire
cu directori de școli șl cadre di.
dactice fruntașe din orașul Bucu-
rești.
ALEGEREA
noilor organe
sindicale
Zilele acestea au.început în Ins-
tituțiile din învățămint și cul-
tură din întreaga tară pregăti-
rile în vederea prezentării dărilor de
seamă și alegerii noilor organe sin-
dicale. Pentru oamenii muncii din în-
vătămint evenimentul acesta este
deosebit de important, dat fiind rolul
din ce în ce mai mare pe care îl au
organizațiile sindicale ale muncitori-
lor din învățămînt și cultură în dez-
voltarea învățămîntului de toate gra-
dele și in răspindirea culturii în ma-
sele largi ale poporului.
Sub conducerea organizațiilor de
partid, organizațiile sindicale ale
muncitorilor din învătămint și cul-
tură au acumulat o rodnică ți bo-
gată experiență in activitatea lor. A-
proape că nu există nici o problemă
din domeniul învățămîntului sau al
muncii culturale de masă la rezol-
varea căreia sindicatul nostru să nu
participe activ. In ultimii ani a cres-
cut interesul organizațiilor noastre
sindicale pentru buna desfășurare a
procesului de învătămint din școală.
Multe dintre acestea au căutat și au
găsit forme interesante pentru a pro-
mova experiența pedagogică înainta-
tă a unor învățători și profesori,
pentru a sprijini calificarea și per-
fecționarea altora, pentru a ajuta la
lărgirea orizontului lor de cunoștințe
în toate domeniile și în special în do-
meniul pregătirii lor politico-ideolo-
gice. Un mare număr de pedagogi
atrași în activitatea culturală de
masă participă activ îa opera de
transformare socialistă a agriculturii,
ca purtători ai cuvîntului partidului
în masele țărănimii muncitoare.
Pentru mai strînsă legare a învă-
țămîntului de viață, sarcină stabilită
de cel de al II-lea Congres al P.M.R.,
organizațiile sindicale au inițiat o
largă acțiune în vederea cunoașterii
de către pedagogi a bogățiilor pa-
triei. a celor mai importante cons-
trucții economice înfăptuite în anii
puterii populare.
Ar putea fi enumerate multe ac-
țiuni prin care organizațiile sindi-
cale din instituțiile de învățămînt
și-au adus contribuția la efortul pe
care-1 depune poporul nostru pentru
o viață din ce în ce mai bună. Ele
sînt însă îndeobște cunoscute. Cunos-
cută este și semnificația profundă a
acestora — și anume conștiința tot
mai ridicată, atașamentul profund cu
care răspund muncitorii din domeniul
învățămîntului și culturii la chema-
rea partidului pentru făurirea socie-
tății socialiste.
Cel de al IV-lea Congres al sindi-
catului nostru, care a avut loc în
noiembrie anul trecut, exprimînd vo-
ința celor peste 200.000 de membri
ai sindicatului a stabilit o seric de
măsuri privind dezvoltarea contribu-
ției muncitorilor din învățămînt și
cultură în vederea îndeplinirii și în
viițor cu succes a sarcinilor pe care
partidul le-a pus în fața școlii și a
instituțiilor de cultură. Hotărîrile ce-
lui de al IV-lea Congres au fost pri-
mite cu bucurie de toate organizații-
le noastre sindicale, care au și tre-
cut la îndeplinirea lor.
După cum se știe, una dintre cele
mai importante măsuri prevăzute în
Rezoluția Congresului este intensifi-
carea activității profesionale în rîn-
dul membrilor de sindicat pentru a
ridica nivelul învățămîntului de toate
gradele. în cursul lunii decembrie
multe organizații sindicale din școli
au dezbătut Hotărîrile Congresului,
au stabilit diferite măsuri menite să
ducă la ridicarea măiestriei pedago-
gice a cadrelor didactice, la ridicarea
nivelului cunoștințelor lor politico-
ideologice, la îmbunătățirea activită-
ții lor sociale și culturale.
Hotărîrea plenarei C.C.S. din de-
cembrie 1957 cu privire la organiza-
rea adunărilor generale și conferin-
țelor sindicale pentru prezentarea
dărilor de seamă și alegerilor, ho-
tărîre care stabilește ca acestea să
aibă loc la începutul anului 1958,
găsește așadar organizațiile noastre
sindicale angajate într-o rodnică
muncă de îmbunătățire a activită-
ții lor în toate sectoarele. Comitetele
sindicale raionale și orășenești, co-
mitetele de instituție, ca și activiștii
obștești și toți muncitorii din învăță-
mînt trebuie să aibă în vedere că suc-
cesul alegerilor sindicale depinde în
bună măsură de pregătirea lor. De
aceea toate organele sindicale au da-
toria să acorde întreaga atenție pre-
gătirii politico-organizatorice a alege-
rilor. Este o obligație a fiecărui co-
mitet sindical de instituție, a fiecărei
organizații sindicale de bază de a ve-
ghea ca adunările generale pentru a-
legeri să nu se țină pînă cînd nu
a.	-	--—
ÎNSEMNĂRI bibliografici?
Recomandați elevilor colecția „Patria noastră"
HORIA LIMAN : Hotarul soarelui.
Reportajul Iui Horte Liman îmbrățișea-
ză Țara ; Maramureșului, cu interesantele
el orașe. (Bara Mare, Satu Mare) și sate
(Chiuzbaia, Valea Borealului, BâHa. Ci-
dreag etc.). Autorul se ocupâ mult da
istoria politică a acestor locuri, treclnd
îrt revistă starea .- for jalnică, de odinioa-
ră și realizările regimului nostru. An-
titeza permanentă trecut—prezent dă lu.
crării o nuanță polemică, iar figurile pre-
zentate, ca și numeroasele date asupra
producției industriale și agricole, ÎI oferă
valoarea „unui reportaj „la zi".
BRUNEA—FOX : Hlfca piratului (porturi
dunărene).
Descriind trei porturi dunărene — Sulina,
îsaccea și Corabia — cunoscutul reporter
Brunea-Fox povestește trecutul pentru a
valorifica prezentul. El nu se oprește atît
asupra geografiei ținuturilor, cît asupra
specificului lor. Sulina fi trezește reflexii
amare despre vechea ..Comisie Europeană
Dunareanfi“, far trecutul este simbolizat
în „hîrca" piratului. Isaceea li dă posibi-
sînt asigurate toate măsurile pregă-
titoare necesare.
In cadrul măsurilor de pregătire
un loc important îl ocupă instruirea
activului sindical.
Buna reușită a alegerilor este de-
terminată în mare parte și de felul
cum este întocmită darea de seamă.
De conținutul dării de seamă, de pro-
blemele pe care le ridică, de felul
cum acestea sînt analizate depinde în
bună măsură nivelul desfășurării a-
dunărilor generale și al conferințelor
pentru alegeri. Darea de seamă pre-
zentată în adunarea generală a or-
ganizației de bază sau a grupei sin-
dicale trebuie să oglindească activi-
tatea sindicală desfășurată în școala
sau instituția respectivă, să analizeze
activitatea organizatorului și a de-
legaților sindicali din grupă, să cu-
prindă sarcinile actuale care stau în
fața membrilor organizațiilor respec-
tive. Pentru aceasta este necesar să
se cunoască întregul proces de învă-
țămint, ca și perspectivele imediate
privind înlăturarea diferitelor nea-
junsuri și lipsuri etc. O asemenea
dare de seamă se întocmește după
consultarea membrilor de sindicat.
Dările de seamă trebuie să anali-
zeze de asemenea felul în care stnt
traduse în viață în instituția respec-
tivă Hotărîrile plenarelor C.C. al
S.M.I.C.
în activitatea organizatorică a sin-
dicatului, un rol deosebit de impor-
tant îl au grupele sindicale. Expe-
riența a dovedit că cu cît este mai
bine organizată munca sindicală în
grupe cu atît organizațiile sin-
dicale de bază Iși îndeplinesc cu mai
mult succes sarcinile puse în fața lor
de către partid. De aceea este nece-
sar să se acorde importanța cuve-
nită desfășurării adunărilor generale
pentru alegeri în grupele sindicale.
Sindicatele din țara noastră sînt
constituite și își desfășoară activita-
tea pe baza principiilor centralismu-
lui democratic, ale democrației mun-
citorești. Democrație în viața organi-
zațiilor sindicale se exprimă în pri-
mul rind prin faptul că întreaga acti-
vitate a sindicatelor se desfășoară cu
participarea directă a membrilor de
sindicat și sub controlul acestora.
Membrii sindicatelor noastre au drep-
turi depline de a controla activitatea
organelor sindicale alese de ei. A-
ceste drepturi trebuie să se vădească
acum, în adunările generale pentru
dări de seamă și alegeri, printr-o de-
plină respectare a democrației mun-
citorești, pe baza creării tuturor con-
dițiilor pentru dezvoltarea criticii și
autocriticii obiective și constructive.
Hotărîtor pentru creșterea autorită-
ții și eficacității adunărilor generale
sindicale — care sînt forurile supe-
rioare de conducere a organizațiilor
sjndicale din întreprinderi și institu-
ții — este atitudinea justă fața de
părerile și criticile exprimate de
membri organizațiilor sindicale res-
pective. în cadrul adunărilor gene-
rale și conferințelor de alegeri, or-
ganele sindicale și toți activiștii sin-
dicatelor trebuie nu numai să asculte,
ci să aibă și o atitudine pătrunsă de
simțul răspunderii față de părerile,
propunerile și criticile oamenilor
muncii, să țină seamă de ele, să le
analizeze cu seriozitate. Fiecărui
membru de. sindicat care a făcut o
propunere să i se dea răspuns. Dacă
propunerea nu este justă, să se dea
cu răbdare și competență explicațiile
corespunzătoare. Să fie combătută
cu hotărîre orice tendință de a opri
sub diferite pretexte pe cei care cri-
tică și să se ia poziție ferm? împo-
triva acelora care încearcă să înă-
bușe critica.
In stadiul actual de dezvoltare a
construcției socialiste din țara noas-
tră, cînd rolul și sarcinile sindicate-
lor cresc și se dezvoltă continuu, cînd
drepturile și atribuțiile comitetelor de
întreprinderi și instituții au [ost lăr-
gite în mare măsură es‘e cu atît mai
necesar ca în organele sindicale să
fie alese cadre corespunzătoare sar-
cinilor complexe economice, sociale
și culturale care stau în țața orga-
nizațiilor sindicale de bază. De
aceea, în perioada de pregătire a ale-
gerilor trebuie să muncim în așa fel
îneît să ridicăm conștiința fiecărui
activist sindical și a fiecărui membru
de sindicat. Trebuie să veghem ca în
organele sindicale să fie propuși și
aleși tovarăși care iubesc cu înflăcă-
rare patria și partidul, sînt devotați
poporului, membri de partid sau fără
de partid care și-au dovedit prin
fapte devotamentul față de republica
noastră populară.
ION MUNTEAN
secretar al C.C. al S.M.I.C.
litatea să șl Introducă cititorul în lumea
apicultorilor, oameni altădată închiși și
individualiști, astăzi întovărășiți pentru
binele comun.
ANDREI .PANDREA : Hoinar prin Bucegî,
Povestitor sensibil la frumusețile ce i se
aștern în față, pasionat călător al dnimu.
rilor de munte, autorul evocă locurile pe
care le străbate. Subliniem valoarea do-
cumentară a lucrării, capabilă să orien-
teze cititorul în complexul Bucegilor, să-l
familiarizeze cu frumusețea lor aspră, să.i
facă cunoscută istoria lor zbuciumată.
I.	IONESCU—DUNAREANU ; In munții
Retezatului.
Foarte interesant este modul de tratare
a lucrării, autorul Imbinînd în mod armo-
nios datele turistice cu cele științifice. El
explică în ,mod clar și atrăgător princi-
palele fenomene geologice și geografice
pe care le tntflnește turistul în drumul
lui prin Retezat, făcîndu.l să înțeleagă
natura și legile ei de dezvoltare. Volumul
se adresează celor mai largi cercuri, pit-
nînd la dispoziția cititorilor un material
cuprinzător, bine sistematizat și expus în-
tr-un mod plăcut.
yiiiiiiiiiiiiiniffliiiiiiiiiwiiiiiiiiMiiiiiimmiiiiiitiiiiiiiiHiiiiiiiiiiiiiiiiiM
Mișcarea
mondială a pedagogilor pentru pace
i
I
i
i
I
■
I
I
H
s
1
I
I
I
I
a
„Ultimele cuceriri ale științei și
tehnicii deschid o nouă eră. Oa-
menii sînt aceia care trebuie să
hotărască dacă aceste cuceriri vor
fi puse în slujba morții sau în
slujba vieții". In acești termeni
s-a exprimat Biroul Consiliului
Mondial al Păcii la ultima sa se-
siune.
Apelul Consiliului Mondial al
Păcii interesează în mod deosebit
pe toți muncitorii din învățămînt.
In fiecare zi, în clasele lor, ei pre-
gătesc tlnăra generație, o ajută
să-și însușească progresele cul-
turale ale omenirii, să cunoască
lumea în care va trăi și va mun-
ci-
Oare eforturile pedagogilor și
ale tuturor muncitorilor vor fi za-
darnice ? Oare copiii cărora ei le
consacră activitatea lor de fiecare
zi vor fi victimele unui război ato-
mic sau termonuclear care, cum
spune apelul celor 64 de partide
comuniste si muncitorești „ar cu-
prinde toate popoarele și ar ame-
nința cu nenorociri incalculabile
multe generatii ale omenirii" ?
Aceasta este problema pe care și-o
pun muncitorii din învățămînt,
ca și toți oamenii cinstiti ce
să trăiască în pace și doresc
viitor fericit tinerei generații.
s
li
vor
un
In momentul de față toate
po-
I
I
poarele lumii, indiferent de siste-
mul lor politic, doresc pacea, se-
curitatea și încetarea cursei înar-
mărilor. Este cazul țărilor socialis-
te și, în primul rînd, al Uniunii
Sovietice, al cărei sistem social
este prin esența sa orientat în di-
recția păcii. Este cazul popoarelor
din Orient care, în special in ul-
tima perioadă, și-au arătat osti-
litatea față de pactele militare.
Este cazul popoarelor din Occi-
BiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiHiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiwiiiiiiiiiiiiniiiiiiffliiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiniN
Institutul superior de economie din Tirana
ÎNVĂȚĂMÎNTUL ALBANEZ
în plină dezvoltare
De la eliberarea țării noastre au trecut 13 ani. Au
fost 13 ani de muncă neobosită, în care am ob-
ținut succese frumoase. A crescut o Albanie nouă,
care pășește pe drumul construirii socialismului.
Ca și în toate celelalte domenii de activitate, și
în domeniul învățămîntului și culturii s-au obținut
rezultate însemnate. Școala și instituțiile culturale, care
altădată erau menite să slujească statului burghezo-feudal,
și-au deschis larg porțile pentru fiii de muncitori și
țărani. S-au înființat școli noi și învățămîntul a că-
pătat o fundamentare științifică, materialistă.
Imediat după eliberare, in fața statului democrat-
popular s-a ridicat sarcina de mare importanță a lichi-
dării analfabetismului, la îndeplinirea căreia a parti-
cipat întreaga intelectualitate progresistă. Cînd ne
gîndim la trecut, ne amintim de acel înfiorător procent
de 83 la sută analfabeți. Poate numai comparînd acest
procent cu faptul că azi, în linii mari, analfabetismul
a fost complet lichidat, ne putem da seama de uriașul
pas făcut de la obscurantism la lumină.
Școala statului burghezo-feudal — frecventată numai
de fiii oamenilor avuți — educa pe elevi în spirit
burghez, creștea oameni egoiști și încrezuți, aroganți,
capabili de a întrebuința orice mijloc pentru a stăpîni
și exploata, oameni care disprețuiau poporul, arta și
cultura populară. Cu totul alta este misiunea școlii
albaneze de astăzi. La baza muncii sale stă educația
comunistă a tineretului. Școala crește oameni noi, eli-
berați de concepții mistice și religioase, luptători
vrednici pentru știință și adevăr, înarmați cu cuno-
ștințe temeinice despre legile naturii și societății,
patrioți înflăcărați, participanți activi la construirea
socialismului, solidari cu toți oamenii care luptă pen-
tru pace, libertate și socialism.
Partidul Muncii din Albania și Guvernul R. P. Al-
bania acordă o mare atenție învățătnîntului și dez-
voltării materiale a acestuia. Vom prezenta in legătură
cu aceasta cîteva cifre, deoarece ele oglindesc înfăp-
tuiri minunare. Numărul școlilor elementare — mă
refer la școlile sătești de 4 ani — a crescut cu 332 la
sută în comparație cu anul 1938 ; numărul școlilor de
7 ani și al școlilor medii este de peste 20 de ori mai
mare față de același an.
Sectoare de învăUunînt care nu existau deloc s-au
înființat în anii aceștia și altele aproape inexistente
s-au dezvoltat mult. S-au înființat 5 instituții de învă-
țămînt superior, care în văre acestui an s-au unit în
cadrui Universității de stat din Tirana. învățămîntul
preșcolar s-a dezvoltat cu peste 1200 la sută față de
cel existent în 1938.
Învățămîntul de șapte ani a devenit obligatoriu și
această obligativitate a putut fi tradusă în viață da-
torită bunelor condiții de studiu și de trai puse la dis-
poziția elevilor, datorită succeselor obținute de școala
albaneză.
Un mare număr de elevi învață acum în școlile Alba-
niei. Numărul elevilor din școlile elementare a crescut față
de anul 1938 cu 280 la sută, iar al celor din școlile
de 7 ani și medii cu 800 la sută.
Ca o continuare a intensei munci de alfabetizare —
după cum. am mai arătat, neștiința de carte a fost în
linii mari lichidată în 1955 — au luat ființă pentru
oamenii muncii din producție nenumărate cursuri se-
rale și prin corespondență.
Transformările în domeniul culturii și învățămîntului
sînt strîns legate de mărețele realizări sociale, politice
și economice care s-au înfăptuit în țara noastră. Acum,
în Albania se muncește intens pentru îndeplinirea sar-
cinilor trasate de Congresul al III-Iea al Partidului
Muncii in vederea îmbunătățirii muncii instructiv-edu-
cative și a legării învățămîntului de viață.
QUEMAL MANDIJA
director general al învățămîntului ■ elementar ți mediu
din Ministerul Învățămîntului și Culturii
al R. P. Albania
dent care au suferit tn mod deo-
sebit de pe urma celor două răz-
boaie mondiale și nu mai vor să
trăiască un alt război.
Și, totuși, se constituie blocuri
militare: N.A.T.O.,	S.E.A.T.O.,
Pactul de la Bagdad. Cheltuielile
militare continuă să fie foarte
mari. Se experimentează noi arme
de distrugere în masă.
Ce determină aceste contradic-
ții între aspirațiile popoarelor că-
tre pace și realitatea prezentă ? Iz-
vorul lor constă în faptul că
pe lingă aspirația universală a po-
poareior către pace există și forțe
cărora ultimele războaie le-au a-
dus profituri mari și care benefi-
ciază de pe urma cursei înarmă-
rilor. Este vorba de monopolurile
capitaliste și, în primul rînd, de
monopolurile americane, care s-au
îmbogățit în mod considerabil în
timpul războaielor mondiale și
care sînt interesate în meținerea
cursei înarmărilor — sursă de be-
neficii fabuloase. In afară de a-
ceasta, blocurile militare sînt fo-
losite în scopuri politice, ca mij-
loace împotriva mișcărilor de eli-
berare sau împotriva forțelor pro-
gresiste, permițînd amestecul în
viața internă a națiunilor.
Cea mai înaltă datorie a peda-
gogilor este aceea de a-și uni for-
țele lor cu acelea ale tuturor oa-
menilor cinstiți, cu toate forțele
care luptă împotriva politicii de
război a monopolurilor capitaliste,
învățătorii și profesorii au datoria
de a-și uni acțiunile lor în lupta
pentru pace cu acțiunile celei mai
progresiste forțe a timpului nostru,
clasa muncitoare.
Pedagogii au, făcut pînă acum
multe lucruri în aceâstă direcție.
Ei au adus o contribuție conside-
rabilă la marile campanii populare
pentru interzicerea armelor de dis-
trugere în masă, pentru încetarea
experiențelor atomice și termo-
nucleare, împotriva constituirii de
blocuri militare și de baze militare
pe teritoriul unor țări străine, îm-
potriva reînarmării Germaniei Oc-
cidentale, împotriva agresiunii asu-
pra Egiptului și a intrigilor și pro-
vocărilor din Orientul Apropiat și
Mijlociu.
Unele organizații pedagogice au
întreprins acțiuni cu totul remar-
cabile. Așa este, de exemplu, ca-
zul Sindicatului învățătorilor din
Japonia care, împreună cu munci-
torii și țăranii japonezi, cu tine-
retul japonez, a organizat o cam-
panie de o mare amploare împo-
triva armei atomice. Și în alte
țări au fost organizate acțiuni ale
pedagogilor împotriva cursei înar-
mărilor, pentru pace ; în Franța,
în Italia și în ultima vreme în
Germania Occidentală pedagogii
s-au ridicat în număr mare împo-
triva planurilor de a se instala în
țările lor baze de lansare a rache-
telor cu încărcătură nucleară și
stocuri de arme atomice. Acțiuni
asemănătoare au avut loc și în
Norvegia și Danemarca,
Pedagogii, alături de popoarele
lor, duc o luptă susținută împo-
triva războaielor coloniale. In
numeroase rînduri pedagogii din
Franța au făcut cunoscută împo-
trivirea lor față de continuarea
războiului din Algeria și și-au ex-
primat dorința ca acest conflict să
fie reglementat pe calea tratati-
velor.
Una din formele cele mai clare
ale dorinței generale de pace a
pedagogilor se exprimă prin, dez-
CONGRESUL AL V-LEA
al Sindicatului Pedagogilor din
Republica Populară Ungară
In zilele de 20-21 decembrie 1957
a avut loc la Budapesta cel de
al V-lea Congres a| Sindicatului
Pedagogilor din R.P.U., sindicat
care cuprinde astăzi In rindurile
sale 86.000 membri, față de 63.000 cit
avea In anul 1952, clnd a avut loc cel
de al IV-lea Congres al sau. Printre
membrii sindicatului se numără cadre
didactice, personal tehnico-adminis-
trativ ți de îngrijire din invățămin-
tul preșcolar, de cultură generală și
din Invățămintul superior. Creșterea
considerabilă a numărului membrilor
sindicatului față de anul 1952 reflectă
dezvoltarea din an tn an a Invățămtn-
tulul de toate gradele in Republica
Populară Ungară.
Lucrările Congresului s-au desfășu-
rat într-o atmosferă sărbătorească ți
plină de încredere în îndeplinirea cu
succes a sarcinilor ce revin școlii în
opera de construire a socialismului In
Republica Populară Ungară.
Cifrele prezentate Congresului cu
privire la dezvoltarea învățămîntului
In țara vecină ți prietenă sînt deose-
bit de grăitoare. Dacă în 1938 abia
36% din copiii pînă la 14 ani erau
cuprinți în școlile elementare de 8
ani, astăzi procentul acesta trece de
patru dncimi.
In anii puterii populare au luat
ființă in R.P.U- numeroase școli me-
dii Ș> universități. In prezent, școlile
medii cuprind 125.501 elevi față de
62.342 cit cuprindeau în 1938. Deosebit
de semnificativ este faptul că In timp
voltarea relațiilor culturale inter-
naționale. Crește mereu numărul
schimburilor de delegații între
țări, se stabilesc legături priete-
nești de colaborare, se încheie a-
corduri bilaterale. Sindicatul mun-
citorilor din învățămînt din
U.R.S.S. a încheiat astfel de acor-
duri cu Anglia, Japonia, Chile.
Delegațiile fac cunoscute tradițiile
pedagogice ale țărilor lor și își în-
sușesc contribuția pe care fiecare
țară a adus-o la dezvoltarea știin-
ței pedagogice mondiale. Așa s-a
întîmplat, de exemplu, în ultima
perioadă în Republica Cehoslova-
că, cu prilejul comemorării lui
Komenski.
Se poate spune că în această pe-
rioadă există o dorință generală de
colaborare a pedagogilor pe plan
profesional. Această dorință a cu-
prins toate țările, inclusiv Statele
Unite ale Americii. De exemplu,
în momentul de față, după lansa-
rea celor doi sateliți sovietici, pre-
sa pedagogică din S U.A. formu-
lează dorința de a face schimburi
de delegații cu Uniunea Sovietică
pentru a studia mai adînc reali-
zările din domeniul învățămîntu-
lui din U.R.S.S., realizări care
stau la
științei
baza dezvoltării actuale a
și tehnicii sovietice.
Este
ceastă
timpul de a concretiza a-
dorință generală a pedago-
gilor pentru o mai largă colabo-
rare pașnică între toate popoarele.
Ocazia este prilejuită de convoca-
rea de către Consiliul Mondial al
Păcii a Congresului pentru de-
zarmare și colaborare internațio-
nală.
Intr-o scrisoare adresată F.I.S.E.,
ca și altor numeroase organiza-
ții, Frederic Joliot-Curie subli-
ce tn 1938 pătrundeau in școlile medii
numai 3,4 la sută fii de muncitori și
0,6 la sută fii de țărani muncitori,
astăzi, procentul fiilor de muncitori
care Învață tn școlile medii este de
36,1 la sută, iar cel al fiilor de țărani
muncitori s-a ridicat la 18,8 la sută,
Fără îndoială că aceste cifre oglin-
desc attt rolul important pe care 11
joacă clasa muncitoare și țărănimea
muncitoare tn viața politică și socia-
lă a țării, cît și creșterea nivelului de
viață obținută de poporul maghiar.
In școlile din R.P.U. lucrează as-
tăzi de 4 ori mai mulțl Învățători și
profesori dectt tn timpul burgheziei.
O atenție deosebită a acordat-o gu-
vernul maghiar școlilor in limbile mi-
norităților naționale. Pentru populația
cu limba maternă romtnă există nume-
roase școli elementare, precum șl o
școală medie cu limba de predare ro-
mină.
Documentele prezentate Congresu-
lui, precum și discuțiile purtate au a-
rătat că pedagogii maghiari sînt ferm
convinși că adevăratul drum pe care
trebuie să meargă poporul maghiar tn
dezvoltarea sa politică, socială și eco-
nomică este drumul construirii socia-
lismului, drumul democrației populare.
Toți participanțit la Congres (208 de-
legați și 192 invitați), rpprezen.tind
86.000 membri de sindicat, și-au expri-
mat atașamentul și Încrederea față
de pdlitica Partidului Socialist Mun-
citoresc Maghiar și față de politica
Guvernului Revoluționar Muncitoresc-
Țărănesc Maghiar. Ei au arătat că
sint conștienti de faptul că sarcina
principală a cadrelor didactice din
Republica Populară Ungară, mai ales
In urma învățămintelor trase după
evenimentele din octombrie 1956,
este aceea de a crește un tineret
care să privească mereu înainte, clar-
văzător, adevărat patriot, constructor
conștient al socialismului In Republica
Populară Ungară. Pentru aceasta, au
subliniat participantii la Congres, pe-
dagogia școlii maghiare trebuie să
aibă la bază tn mod absolut obligato-
riu știința marxist-leninistă. Sindicatul
Pedagogilor din Republica Populară
Ungară trebuie să sprijine pe toți
membrii săi să propage marxism-le-
ninismul in rîndul tineretului studios
șl tn rindurile maselor largi populare.
Ideologia socialistă să se reflecte tn
munca de zi cu zi a cadrelor didac-
tice, precum și tn întreaga lor com-
portare socială.
Din darea de seamă prezentată tn
fața Congresului șl din raportul pre-
zentat de către comisia de cenzori a
reieșit că Comitetul Central a| Sindi-
catului Pedagogilor din R.P.U., orga-
nele șl organizațiile sindicale au reușit
In bună parte să ducă la îndeplinire
sarcinile ce le-au stat in față in peri-
oada dintre cele două congrese.
Congresul a dezbătut cu deplină
competență toate problemele care s-au
aflat în sfera de activitate a Sindica-
tului Pedagogilor Maghiari de la ul-
timul Congres (1952) și ptnă In pre-
zent : problemele muncii profesionale,
ridicarea nivelului politic, profesional
șl cultural al membrilor de sindicat,
problemele legate de asigurarea con-
dițiilor de muncă și de trai ale mem-
brilor de sindicat, problema gospo-
dăririi fondurilor și a bunurilor sin-
dicale, precum și problemele legate
de munca organizatorică • a Sindi-
calului Pedagogilor din Republica
niază că problemele dazannării și
colaborării internaționale trebuie
puse intr-un fel nou, trebuie exa-
minate in lumina stadiului actual
al tehnicii modeme.
„In timpul în care, datorită pro-
greselor nemaiauzite ale științei
și tehnicii, omul dobîndește o
nouă conștiință a posibilităților
sale, se pune cu mai multă ascu-
țime decît înainte problema de a
ști ce folosință se va da acestor
noi cunoștințe. Este limpede, mai
ales, că persistența încăpăținată de
a căuta un pretins echilibru al for-
țelor pe calea cursei înarmărilor
în continuă creștere riscă — in e-
poca bombelor cu hidrogen și a
rachetelor intercontinentale care
pot transporta aceste bombe în
orice punct al globului — să ducă
omenirea la o îngrozitoare cata-
strofă...
Nu este firesc, nu este admisi-
bil de a menține pericolul războiu-
lui ca un mijloc normal de politi-
că internațională".
La ședința Comitetului său ad-
ministrativ, F.I.S.E, a hotărît să
răspundă pozitiv aoelului lansat
de Frederic Joliot-Curie. Toate
forțele de care dispun pedagogii
— și ele sînt numeroasa — tre-
buie să fie mobilizate cu prilejul
Congresului pentru dezarmare și
colaborare internațională. Comite-
tul administrativ al F.I.S.E., răs-
punzînd pozitiv la apelul lui F. J.
Curie, a fost în asentimentul tu-
turor educatorilor, a căror nobilă
sarcină este aceea de a educa tine-
retul din toate țările lumii în spi-
ritul păcii și al prieteniei între po-
poare.

s
I


Paul Delanoue
secretar general al F.I.S.E.
■
Populară Ungară. Participanții Ia
discuții au arătat cu curaj și sin-
ceritate, In spirit critic și autocritic,
atit succesele obținute cit ți lipsurile
manifestate In munca organelor și or-
ganizațiilor sindicale. Au fost criticate
unele metode nejuste folosite în trecut
In munca de îndrumare dusă de or-
ganele centrale, metode care au dus
la confuzii, la greșeli. In același timp,
au fost arătate metodele care au
fost folosite pentru înlăturarea lip-
surilor.
Saluturile frățești de solidaritate
prezentate la Congres de către dele-
gațiile sindicatelor din învățămînt șl
cultură din U.R.S.S., R.P.R. și R. P.
F. Iugoslavia au fost primite de către
partlcipanți cu deosebită bucurie, cu
îndelungate ți vii aplauze.
Delegația noastră a transmis salu-
tul frățesc al învățătorilor și profeso-
rilor din Republica Populara Romlnă
adresat colegilor lor maghiari. In a-
cest salut s-a arătat că oamenii mun-
cii din învățămînt din patria noastră,
însuflețiți de același țel — construi-
rea socialismului — au ca preocupare
principală, în activitatea lor, educația
comunista a tinerei generații și ridi-
carea nivelului cultural a] maselor
populare. De asemenea, noi am
arătat atenția deosebită ce se
acordă dezvoltării culturii națio-
nalităților conlocuitoare în Republica
Populară Romtnă de către Partidul
Muncitoresc Romin și de către Guver-
nul Republicii Populare Romlne. S-au
trecut în revistă importantele realizări
obținute tn acest domeniu, enunțe,
rlndu-se cele mai importante instituții
de învățămînt și cultură tn limba ma-
ghiară din Republica Populară Ro-
mină.
Atît materialele prezentate în Con-
gresul Sindicatului Pedagogilor Ma-
ghiari cit ți cuvintele oarticipanților
la discuții au accentuat ajutorul pre-
țios. moral și material, pe care 1-au
primit din partea sindicatelor din ță-
rile socialiste în munca de reconstruc-
ție șl consolidare de pe urma eveni-
mentelor din octombrie 1956, și au ex-
primat deplina solidaritate cu mișca-
rea sindicală mondială.
Rezoluția adoptată la cel de al V-lca
Congres a| Sindicatului Pedagogilor
din Republica Populară Ungară sta-
bilește sarcinile ce stau în fața sin-
dicatului pentru ridicarea învățămîntu-
lui de toate gradele la un nivel mai
înalt, pentru îmbunătățirea muncii
sindicale. Congresul a accentuat că
Sindicatul Pedagogilor Maghiari tre-
buie să desfășoare o activitate și mai
susținută, intărindu-și contribuția ia
munca de educare comunistă a tine-
retului.
Urmărind cu atenție lucrările Con-
gresului al V-lea al Sindicatului Pe-
dagogilor din Republica Populară
Ungară și avtnd un larg schimb de
păreri cu noua conducere a sindica-
tului, am ajuns la convingerea că
Sindicatul Pedagogilor din Republica
Populară Ungară va ști să mobilizeze
pe toți membrii săi în participarea
activă la traducerea in viață a politi-
cii Partidului Socialist Muncitoresc
Maghiar și a Guvernului Revoluționar
Muncitoresc-Țărănesc, tn opera de
construire a socialismului tn Republi-
ca Populară Ungară.
ION PETRUȘCA
membru In prezidiul C.C. al S.M.I.C.
ț
Redacția șl administrația: BucureștL Piața Scînteli nr. 1, Telefon 7.6010, Tiparul: Combinatul Poligrafic Casa Sctnteii „I. V. Stalin* București, Piața bclnteii, Abonamente: 1 an — 12,50 lei; 6 luni — 6,25 lei; 3 luni — 3,12 lei.