Proletari din toate țările, uniți-va 1
Organ al Ministerului Invălămîntului și Culturii și al Comitetului Central al Sindicatului Muncitorilor din Invățămint și cultura
Anul X, Nr. 452
Vineri 3 ianuarie 1958
4 pagini 25 bani
VACAN

s
5
S Intern în „sezonul" lui Moș Ge-
rilă, moșul eu sacul plin de
plăcute surprize pentru cei
aici. Deși îi cunosc taina, copiii îl
sărbătoresc cu nespusă bucurie, mer.
gînd cu imaginația lor bogată pînă
departe, în lumea basmelor.
Peste 12.000 de copii din Capitală,
școlari și pionieri, vin în aceste zile
li Palatul pionierilor la tradiționala
sărbătoare a pomului de iarnă. In
fiecare dimineață, incepînd de la o-
rele 10, „invitații" palatului asistă
la festivalul filmului sau participă Ja
diferite jocuri și concursuri sportive.
După «miază, membrii cercurilor de
teatru și coregrafie, ca și orchestra
populară de pe lingă palat interpre-
tează spectacolul muzical „Sînteți
invitatii noștri", de Puiu Mustață și
Marin Traian. Iar în continuarea
programului. „Moș Gerilă" își con-
duce oaspeții într-una din sălile pa-
latului, special pregătită pentru car-
naval. Aici, pionierii și școlarii rîd
in hohote ascultîndu-i pe N. Stroe,
Mircea Crișan, Dan Demetrescu, Ho-
ria Șerbănescu, Silvia Chicoș, Ma-
riana Oprescu, Zizi Bărbulescu și
altii, se minunează de numerele pre-
zentate de artiștii circului A.E.R.O.S.
i la Craiova s-au pregătit multe
pentru vacanța celor mici.
Azi unde voi merge? Ce voi
face? Sînt întrebări firești pe
care și le pun majoritatea elevilor
din Craiova care au rămas să-și pe-
treacă vacanța în oraș. Și au drep-
tate i Unde să meargă mai întii ?
La pasionantele competiții de schi,
de săaiuțe și de patinaj ? La
clubul șeolii medii nr. 2, unde s-au
organizat concursuri de șah și de te-
nis de masă ? La spectacolele date
de teatrul de păpuși și de teatrul sin-
dicatului din învătămînt, unde poți
vedea piesele ,,Găinușa harnică",
„Scufița Roșie'1, „Capra cu trei iezi",
„Pățaniile bobocului mac-mac", „Ie-
purașul încrezut" sau „Anicuta și ur.
sulețul" ? Să participi la întîlninle cu
scriitorii craioveni, să citești — acasă
sau la bibliotecă — să vizionezi filme-
le ee rulează în cadrul „Săptămînii
filmului pentru copii", sau să vizi-
tezi muzeele din oraș, ori Casa Bă-
niei, vechiul sălaș al banilor Cra-
iovei, unde a fost și reședința lui
Mihai Viteazu, ori Casele Glogovea-
nu, unde a trăit Tudor Vladimircscu?
Și. firește, cum să nu te duci în
„Orașul copiilor", plin de chioșcuri
construite în formă de ciupercute,
păpuși, rațe, în mijlocul cărora se
înalță minunatul pom de iarnă împo-
dobit cu zeci de becuri multicolore,
globuri, jucării 1
Trebuie să mergi, desigur, peste
tot dar acasă te așteaptă și alte tre-
buri, Bunăoară — să te pregătești
pentru carnaval. Acolo nu poți merge
oricum. Ai nevoie de mască, de
costum. In jurul pomului de iarnă
te vei întîlni cu Făt-Frumos, cu
Ileana Cosinzcana, cu Harap A'.b și
suita lui — Setilă, Flămînzilă, Ochilă
— cu Baba Cloanța, cu 'Albă ca ză-
pada și Scufița roșie, cu tot telul de
clovni. Aci, sub ghirlande și lampi-
oane japoneze, pajii cu trompete vor
apare și dispare dintr o liră. însuși
Păcală va fi prezent la carnaval...
lată cîte sînt de făcut în vacanță...
La Medgidia, în părculețul din
fafa școlii medii, puteai să vezi
lucrînd de zor. vreo săptămînă
la rînd pînă mai ser.le trecute, peda-
gogi, părinți, inspectori de la secția
de invățămint și cultură a raionului.
Pregăteau împreună „orășelul copii-
lor". Făceau ultimele retușări la .nă-
meții" din mijlocul orășelului, la pa-
nourile pe care sînt pictate scene din
„Punguța cu doi bani" și „Ursul pă-
călit de vulpe", la globul înălțat pe
soclu, pe care urcă voios un pionier
cu ghiozdanul în spate.
Un brad uriaș, împodobit pînă
sus, străjuiește cu ramurile sale în-
tregul părculeț. Ghirlande din cren-
guțe de brad și becuri colorate leagă
falnicul pom cu toate colțurile oră-
șelului. O estradă, improvizată anu-
me, așteaptă grupurile de elevi-ar-
tiști. Două-trei chioșcuri pitice, insta-
late în castcle-miniatură, sînt gata
să primească — pline de daruri —
vizitele micilor oaspeți.
„Orășelul" a fost inaugurat în
după amizza zilei de 30 decembrie.
Dar încă de dimineață veniseră aici
nenunrărați copii, curioși să vadă cît
a mai „crescut" orașul lor și să afle
care sînt surprizele pregătite anul a-
cesta pentru ei. După amiază, cînd
a înceout festivitatea, se adunaseră
•atîția copii și atîția oameni în toată
firea dornici să participe la marea
bucurie a copiilor, îneît mulți n-au
mai avut loc să pătrundă în „oră-
șel" ș; au trebuit să se oprească pe
străzile din jurul parcului.
Freamătul și voioșia copiilor au
antrenat și pe cei mai în virstă. Mul.
te din cîntece au fost fredonate de
toată asistenta, iar aplauzele czre
însoțeau fiecare număr al programu-
lui au dovedit că serbarea pomului
de iarnă a fost printre cele mai re-
ușite manifestări artistice ale anului
în ZAcdgidia.
Cu o bucurie de nedescris copiii au
primit darurile oferite. Dar viața oră-
șelului s-a liniștit abia seara tîrzlu,
după ce micii vizitatori au mai tre-
cut de cîteva ori să admire frumu-
sețile create pentru ei de mîini gri-
julii.
PETRE SCARLAT
Deși îi cunosc taina, școlarii îl să-bătoresc cu nespusă bucu-
rie pe moș Gerilă.
Și de rîndul acesta el a sosit încărcat cu tot felul de daruri
care prilejuiesc copiilor atitea clipe fericite.
și premiați
directoarea școlii
Alexia Ut»
învățătoare,
directorul scolii
Re-
R11-
Pitestl ;
Crișan Ion
mixte din Reșița, regiunea
Timișoara ;
Deak Beh — învățător, directo-
rul școlii de 4 ani din comuna
« ni:vâ :
lonesciî
școala de
Porcești,
Stalin.
directoarea școlii elementare de 4
ani din satul Uraoaia, comuna
icoana, raionul Potcoava, regiunea
Ciucescu Elena
Ministerul învățământului șl Cul-
turii șl Comitetul Central al Sin-
dicatului Muncitorilor din Invăță-
mint și Cultură au acordat în a-
cest an premiul special de cate,
gorla l a. de 2.500 lei — unul nu.
măr de 10 cadre didactice, pentru
participare activă la răsplndlrea
culturii în rlndurile poporului mun-
citor și sprijin deosebit dat mun-
cii de culturalizare a maselor.
Au primit acest premiu tovarășii:
cinlș, raionul Caracal, regiunea
Pava, raionul Ttrgu Secuiesc,
glunea Autonomă Maghiară ;
EMaconu Vacile — învățător
școala de 7 ani din comuna
Vi-pil — procesor la
7 ani nr. 2 din comuna
raionul Sibiu, regiunea
nr. Iti din Galați ;
Boem loan — director al școlii
de 7 ani din comuna Mălerlște, sa-
tul Glurtelec, raionul Șlmleu, re-
giunea Oradea ;
Cu prilejul cele» de-a zecea
aniversări a proclamării Repu-
blicii Populare Romîne, Prezi-
diul Marii Adunări Naponale
a conferit ordine șl medalii ale
Republic’! Populare Romîne
unui mare număr de oameni
ai muncii din toate sectoarele
de activitate.
Printre cei decorați se nu-
mără și aproape 1.000 cadre
didactice (educatoare, învăță-
tori, profesori, directori de
șed1, inspectori), care au do-
vedit merite deosebite în acti-
vitatea didactică și obștească.
Marin State Dum’tru — învăță-
tor, director ■! școlii de 7 ani din
comuna Gîrbovi, raionul Urzlceni,
regiunea București ;
Nastasie Marin — directorul șco-
lii de 7 ani nr. S din Sighet, re-
giunea Bala Mare.
$!ef Aurelia — învățătoare, dlrec.
toarea școlii elementare din comu-
na Cerbia, raionul lila, regiunea
Hunedoara ;
Urmează să se acorde, de ase-
menea, în toate regiunile țării, un
număr de 1.700 diplome $1 premii
speciale de categoriile a Il-a și a
lila, a cîte 1.250 lei șl 500 lei.

*
in fiorul suprem
al larii
Un sentiment de adîncă stabilitate, de trăinicie și încredere In viitor pune
stăpînire pe oricine a urmărit lucrările recentei sesiuni • Marii Adunări
Naționale a Republicii Populare Romîne. Măsurile înțelepte luate cu
privire la marile probleme gospodărești ale țării, măsuri izvorîte din'
trăinicia orînduirii noastre, luarea de poziție fermă în problemele internațio-
nale și, în sfîrșit, bilanțul îmbucurător din ședința festivă a Marii Adunări cu
prilejul împlinirii a 10 ani de la orocla marea republicii umplu de încredere si
mîndrie inimile tuturor cetățenilor care acum 10 ani au salutat răsturnarea
monarhiei, luarea puterii de către popor
„Ne-am născut într-o țară bogată în care domnea sărăcia" — a spus
tovarășul Chivu Stoica în ședinla festivă a Marii Adunări. Si expunerea pre-
ședintelui Consiliului de Miniștri a făcut să treacă în fața deputatilor oame-
nilor muncii din patria noastră tot trecutul trist al țării jecmănite de exploa-
tatorii dinăuntru și din afară, a făcut să apară mai limpezi minunatele
realizări obținute în cei 10 ani de putere populară.
Cei 10 ani care au trecut de la proclamarea Republicii Populare Bomîne
reprezintă o perioadă de mari succese obținute de oamenii muncii în dez-
voltarea economică a tării, in construirea bazei economice a socialismului.
Sectorul socialist este acum predominant în economia țării. Volumul produc-
ției industriale a fost în anul 1957 de 4,2 ori mai mare decît In 1948. Secto-
rul socialist din agricultură cuprinde circa 48% din suprafața agricolă a tării.
Șomajul a dispărut pentru totdea una. Datorită îmbunătățirii sistemului
de salarizare, acordării alocațiilor de stat pentru copii, măririi pensiilor mici
și desființării cotelor obligatorii la majoritatea produselor agricole veniturile
populației au crescut în 1957 cu aproximativ 4 miliarde lei față de 1956.
Intre anii 1950 și 1957 statul democrat popular a cheltuit pentru acțiuni social-
culturale de trei ori mai mult decît înainte. In aceeași perioadă s au construit
din fondurile statului, în orașele și centrele muncitorești, peste 2 500.000 de
metri pălrati de suprafață locativă.
O profundă revoluție culturală se înfăptuiește în Republica Populară
Romînă Regimul democrat-popular a lichidat neștiința de carte, a asigurat
dreptul la învățătură pentru toți cetățenii. Comorile culturii au devenit un
bun al tuturor oamenilor muncii. Alături de toți cetățenii țării, oamenii muncii
din rîndul naționalităților conlocuitoare se bucură de drepturi egale în orice
domeniu de activitate, avînd cele mai largi posibilități pentru înflorirea cul-
turii lor naționale.
Cifrele de buget prezentate în Marea Adunare Națională cu prilejul
discutării bugetului de stat al R P R. pe anul 1958 au ilustrat In modul cel
mai evident realizările orînduirii noastre Planul anual pe 1957 al producției
globale industriale este realizat, potrivit datelor preliminare, tn proporție de
105.4%, obtinîndu se creșteri importante ale producției In industria energiei
electrice (14% față de anul 1956), industria chimică (circa 20%). a construc-
țiilor de mașini (13.5°/o) etc. Productivitatea muncii a crescut în industrie cu
7,5% în loc de 4,4’/# cît fusese planificat, iar nivelul ciștigului muncitorilor
a crescut în trimestrul IV 1957 cu 16% față de trimestrul IV al anului 1956.
De asemenea, nivelul ciștigului la maiștri, ingineri și alte categorii de tehni-
cieni a crescut cu 15%.
Succese frumoase s au obținut și în agricultură, realizîndu-se în anul
trecut producții medii la hectar mult superioare celor din 1956 și mai mari
decît media ultimilor ani.
10,6 miliarde lei a investit statul democrat popular, în anul 1957. pentru
acțiunile social-culturale și asigurări sociale. In aceste cheltuieli au fost cu-
prinse alocația de stat pentru copii, creșterea minimului de pensii, sporirea
burselor pentru elevi și studenti etc.
Perspective mari au fost prezentate în fața deputatilor oamenilor muncii
pentru anul 1958. In acest an, veniturile bănești ale populației vor crește
cu peste 5,1 miliarde lei prin extinderea îmbunătățirii salarizării, asigurarea
sumelor necesare pentru achiziționarea unui volum sporit de cereale etc. Chel-
tuielile pentru finanțarea economiei naționale, inclusiv investițiile, care ocupă
locul principal între cheltuielile bugetului de stat al R P.R, însumează în
acest an 26,505 miliarde lei.
Alocațiile pentru acțiuni cultural sociale, care în 1950 erau de 3.444
miliarde lei, cresc în 1958 la 11,291 miliarde lei, adică cu 330ț/«	^3
(ămînt se prevede în acest an suma de 2,835 miliarde	►
condiții mai bune de funcționare școlii or de toate gradele. V-z	•
tru dezvoltarea culturii, artei și cercetărilor științifice în ac
ori mai mare decît In 1951.
Succesele obținute In construcția socialistă, inițiativa c.
hrgi constituie chezășia îndeplinirii cu succes a planului și
stat pe anul 1958, chezășia realizării tuturor perspectivelor minunate »
struirii socialismului în țara noastră.
In același scop, pentru asigurarea îndeplinirii minunatelor obiect
construcției socialiste. Marea Adunare Națională a luat o poziție fermă în
domeniul politicii internaționale prin declarația cu privire la chemarea pen-
tru pace a Sovietului Suprem al U.R.S S. și In legătură cu declarația comună
a Prezidiilor Reprezentanțelor Populare Supreme ale R P. Polone, R. D.
Germane și R. Cehoslovace, exprimîndu și deplina sa adeziune la politica da
pace a tuturor țărilor lagărului socialist. „Poporul romin va depună si pe vii-
tor — a arătat declarația Marii Adunări Naționale — eforturi sporite pentru
a contribui în mod activ la traducerea în viață a măreței cauze a popoarelor
— pacea în lume".
Marile realizări ale celor 10 ani de putere populară, luminoasele noastre
perspective de viitor, fermitatea In problemele politicii internaționale dau
tntr-adevăr, oricui a urmărit dezbaterile din forul suprem al tării, un seati-
ment de adîncă încredere și satisfacție. Si oamenii simpli» poporul care a
sărbătorit cu bucurie proclamarea republicii, iși poate considera cu adevărat
îndreptățită bucuria cu care acum 10 ani a salutat acest mare eveniment din
istoria patriei noastre.
ÎNTlLNIRE
Ce veseli strit copilit Se bucură 'de zăpada proaspătă, așternută pretutindeni, tare îl îndeamnă
ta haz șl zburdălnicie,
Sini prieteni vechi. S-au despăr-
țit acum zece ani, cînd au ter-
minat cursurile Universității din
București și au intrat, toți, In
tnvă)ămînl. Nu de mult s-au reîntîl-
nit.
Discuția începe, bineînțeles, cu „e-
vocări't
— Prima lecjiel Cît m-am pregătit
penlru ea — oftează nostalg;c Dan
Popescu, astăzi profesor de frunte la
Lugoj. — Eram la clasa a V-a și tre-
buia să vorbesc despre Mesopota-
mia... La recapitulare — nimic I Era
să mă las do meserie...
Și amintirile încep să se depene.
Comuna Nădrag, unde fusese repar-
tizat profesorul Dan Popescu în 1947,
era pe alunei toată în sfăpînirea lui
Auschniff. Domneau mizeria și incul-
tura. Era într-una ajîfată vrajba între
locuitorii romîni, maghiari și germani
care munceau pe pămînturile și în
atelierele societății „Titan-Nadrag-Ca-
lan". Dar în curînd a venit naționali-
zarea, care a adus modernizarea fa-
bricii, construcții de blocuri pentru
muncitori, săli de teatru și cinemato-
graf. S-a înfiripat și apoi s-a cimen-
tat tot mai puternic prietenia între
muncitorii romîni și cei aparținînd na-
ționalităților conlocuitoare. In 1948
s-a creat o școală de 7 ani. Reforma
învățămînfului a deschis pentru fiii
robilor din Nădrag căile spre cele
mai înalte trepte de învătămînt. Și tî-
nărul profesor, martor la toate aceste
transformări, a sfat alături de oame-
nii care munceau pentru o viață nouă,
lupfînd cot la cot cu ei. A atras pe
copiii muncitorilor și țăranilor în cla-
sele V-VII, apoi i-a îndrumat spre
școlile medii. A ținut conferințe, a or-
ganizat șezători, a mers d'n casă în
casă să stea de vorbă cu oamenii. Și,
în același timp, și-a perfecționat zi
de zi, împreună cu toți ceilalți peda-
gogi, măiestria de educator al tine-
rei generații. Mutat, după cinci ani,
la școala medie din Lugoj, și-a con-
tinuat și aici munca.
— Profesorii sînt astăzi printre oa-
menii cei mai stimați la noi, spune
el cu mîndrie. Cînd e cile o
conferință ținută de un profesor, să-
lile sini arhiplina..,
Cu asia sînt toți da acord. In Ba-
cara sat, în flecara oraș flecara din
el se bucură da respectul celor că-
rora le cresc copiii.
— De altfel — continuă Dan Po-
pescu — avem în general o viață
frumoasă. Ne ocupăm și cu sportul.
Să vedeți ce înlîlnire „dinamică* o
fost între echipa noastră și cea a me-
dicilor din Lugoj.... Și avem și o e-
chipă de teatru. Cînd pornim cu ea
în turneu prin comunele înve-
cinate și chiar prin orașe mal înde-
părtate, e grozev I Să vedeți ce
mi-au făcut odată colegii...
Șl începe o poveste cu un șoarece
pe o noptieră...
Profesorul Constantin Matei, de la
școala din cumuna Jilavele, raionul
Urziceni, este altfel de om. Vorbește
încet, rar, tacticos. Prietenii dau d'n
cap resemnați :
— Așa a fost el totdeauna.
— ...Am în sat un prieten, lemnar
— nu se tulbură de loc Constantin
Matei. — Stau de vorbă de multe
ori cu el. Mai zilele trecute mi-a spus
o vorbă care m-a făcut să mă gîn-
desc la multe. Zicea că înainte fă-
cea aproape In fiecare zi cile un coș-
ciug, iar acum abia cînd și cînd ii
mai vine cîte o „comandă* de felul
ăsta. In schimb lucrează de dă în
brînci penlru țăranii întovărășiți, care
au nevoie tot mai maro de căruțe și
unelte...
De la aceasta pornțște Istorisirea
lui Constantin Matei. Mortalitatea a
scăzut la el în sat, ca și în toată
tara, căci a crescut nivelul de
trai al oamenilor, s-a îmbună-
tățit asistența sanitară, s-a mă-
rit grija penlru copii. A cres-
cut și interesul țăranilor muncitori
pentru învăfătură. Copiii lor au con-
diții din ce în ce mai bune pentru
a se pregăti. Dintre elevii pe care
i-a avut în acești zece ani Constan-
tin Matei, mulți au ajuns astăzi sfu-
denți, maiștri calificați, învățători. Așa
sînt Victoria Dimache și Aurelia Ne-
delcu, care lucrează astăzi In școala
unde au învățat, Corneliu Niculescu,
student la Facultatea de mine din Pe-
troșani șl mulți alții.
— Opincile au ajuns la noi piese
de muzeu — se laudă Constantin
Matei. Iar zilele trecute era să mor
de rușine: un sătean, care ascultase
radiojurnalul de dimineață, mi-a ară-
tat — el mie — satelitul care trecea
pe deasupra noastră I
Și acum prietenii sînt de acord: s-au
schimbat multe în acești 10 ani I
— La noi, în Banat, alirmă Dan Po-
pescu — se poale spune că s-a
schimbat și portul: în locul încălță-
rilor de cauciuc pe care le purta
toată lumea, oamenii poartă astăzi
cizme de piele. Cit despre fete, nu-
mai cu fuste de mătase și cu cunu-
nițe din bani de aur le vezi în zilele
de sărbătoaie I Și să-i auzi pe oa-
meni cum discută despre filme cînd
ies de la căminul cultural...
Cu asemenea realizări frumoasa în
toate domeniile — ca și în munca lor
de pedagogi —- se pot mîndri multi
din cei căra - au lucrat, în întreaga
țară, în anii republicii populare. Au
cu ce se mîndri și profesorul Crista-
che lonescu, astăzi direclor de stu-•
dii la complexul școlar al marilor u-
zine „Steagul Roșu" din Orașul Sfa-
lin, și Gheorghe Macioapă, profesor
în regiunea Suceava, și profesoara
Irina Ocnașu, care muncește într-un
sat din împrejurimile Muscelului, și
Ion Cruceam:, care a lucrat toți anii
aceștia în satele regiunii Constanta
și mulți alții.. Munca lor, împletită
cu munca întregului popor, de le
proclamarea republicii și pînă azi,
a dus la realizări nebănuite.
— De altfel — zîmbeșfe unul din-
tre prieteni, făcînd cu ochiul spre
Constantin Matei — unit dintre noi
mai avem și rezultate personale. Mal
avem, unii dintre noi, și doi băieți...
Constantin Motel ztmbește Și el :
— Le-am cumpărat azi dimineață
o sanie solidă, să n-o mai fărime..
Penlru munca lor, pedagogii caie
activează de zece ani, de la procla-
marea republicii, în Invățămint, au
primit în nenumărate rînduri răsplata
binemeritată. Tovarășul Constantin
Matei povestește cu stîngăcie că a
primit două premii de stat și a fost
distins cu titlul de „Profesor fruntaș*.
— Și eu — sare lovarășul Dan Po-
pescu — am primit un premiu pentru
activitate obștească și am ținut o
comunicare la sesiunea științifică a
Societății de Istorie...
Gazda întîlnirii, profesorul bucu-
reșfean Tudor Rădulescu, amuzat, îl
zedărăște amical :
— Lăudăroșilor I
Dan Popescu, înfierbântat tn discu-
ție, nu observă hazul din ochii prie-
tenului Se înfurie și dă cu palma tn
masă :
— De ce, mă I? De ce lăudăroși I?
N-avem pe ce IT
S. ANCA

Boieîo invuîâminîulai
ureaut cititorilor dăi -
Succede
W in munca nouluț atțf
DIN MUNCA
INSTITUTULUI
DE ȘTIINȚE
PEDAGOGICE
De curînd a avut loc șe-
dința consiliului științific al
Institutului de științe peda-
gogice, care a analizat acti-
vitatea institutului în anul 1957 și
planul muncii științifice a acestuia
pe anul 1958.
In darea de seamă expusă de
prof. univ. Stanciu Stoian, directorul
Institutului de științe pedagogice, au
fost analizate diferitele laturi ale
activității institutului: elaborarea de
studii, metodici, îndrumătoare me-
todice și culegeri de articole, edita-
rea „Revistei de pedagogie", orga-
nizarea sesiunii științifice, desfășura-
rea propagandei pedagogice. S-a a-
rătat. astfel, că institutul a elaborat
studii, metodici și culegeri de arti-
cole privind teme variate, ca edu-
carea tineretului în spiritul moralei
comuniste, legarea teoriei de practi-
că, de activitatea în producție, îm-
bunătățirea predării obiectelor de în-
vățămînt în școala de cultură gene-
rală, îmbunătățirea activității in-
etructiv-educative în instituțiile pre-
școlare, probleme generale de peda-
gogie, psihologie pedagogică și de-
fectologie, studierea și valorificarea
moștenirii pedagogice progresiste. In
legătură cu aceste teme au apărut
în decursul anului 1957 18 lucrări,
care au și fost difuzate, 16 lucrări
sînt în prezent sub tipar, 5 lucrări
vor fi trimise la tipar în curînd, iar
alte 37 de lucrări vor vedea lumina
tiparului în anii 1958 și 1959. Prin-
tre lucrările tipărite se numără „Ro-
lul organizației de pionieri în edu-
cația patriotică". „Metodica predării
geografiei R.P.R.", „Comunicări pre-
zentate la sesiunea științifică din
1956", „Proiectul de prospect al is-
toriei pedagogiei rominești", „îndru-
mător pentru caracterizarea psiho-
pedagogică a elevilor" etc. Tot în a-
cest an s-au tipărit cîteva broșuri
cuprinzînd cele mai bune lucrări pre-
zentate la sesiunea centrală a „lec-
turilor pedagogice". O serie de lu-
crări strîns legate de problemele
politehnizării învățămîntului — ca
de exemplu „Legarea teoriei de prac-
tică în studiul matematici", „Din ex-
periența școlii noastre în formarea
deprinderilor de muncă agricolă la
elevi" — precum și unele lucrări de
istoria pedagogiei, cum este, de e-
xemplu, lucrarea ,,ln memoria lui
Jan Amos Komerisky" (care cuprin-
de, în afară de studii propriu-zise, și
unele traduceri din lucrările mare-
lui pedagog ceh necunoscute pînă a-
cum publicului romînesc) vor fi puse
în curînd la îndemîna cititorilor.
Analizînd în continuare activita-
tea „Revistei de pedagogie", darea
de seamă a subliniat importanța a-
pariției lunare a acesteia, precum și
actualitatea unor teme pedagogice
abordate în coloanele sale (de exem-
plu, în legătură cu educarea tinere-
tului în spiritul moralei comuniste,
cu problemele învățămîntului poli-
tehnic etc.).
In cadrul propagandei pedagogice,
cercetătorii institutului au ținut în
acest an numeroase conferințe adre-
sate părinților, cadrelor didactice,
precum și tineretului; de asemenea,
s-au organizat două expoziții.
Reliefînd rezultatele pozitive pe
linia strîngerii în jurul institutului a
unui larg front pedagogic, darea de
seamă a arătat că în anul 1957 in-
stitutul a lucrat cu peste 400 de co-
laboratori, dintre care 212 au fost
chiar autori ai diferitelor lucrări ti-
părite de institut.
Darea de seamă a scos la iveală
și o serie de lipsuri ale institutului
privind atît planul său tematic, cît
și unele aspecte legate de tehnica
cercetării.
In continuarea ședinței, tov. I, Cre-
mer, directorul adjunct al Institutu-
lui de științe pedagogice, a expus
planul de muncă al institutului pe
anul 1958, P.lanul prevede tipărirea
și pregătirea pentru tipar a unui nu-
măr de 73 de lucrări (dintre care 45
vor fi terminate în 1958). De ase-
menea, institutul va îmbunătăți
condițiile de apariție a „Revistei de
pedagogie", va asigura desfășura-
rea sesiunilor regionale și centrale
ale „lecturilor pedagogice", va lărgi
propaganda pedagogică, lată câteva
din lucrările care vor fi date la ti-
par în 1958: „Unele probleme ale
educației patriotice", „Lucrări prac-
tice la matematici în clasele V-VII",
„Lucrări de laborator la fizică în cla-
sa a Vlll-a", „Cîteva probleme ale
realizării învățămîntului politehnic
în școala noastră de cultură gene-
rală", „Din experiența predării lu-
crărilor practice de atelier la clasele
V-VII“, „Succesiunea muncii instruc-
tiveducative la clasele IV-V“, „Mun-
ca învățătorului la clasa I", „Lecții-
le de botanică" etc. Planul de mun-
că pentru anul 1958 înscrie și o se-
rie de lucrări metodice privind îmbu-
nătățirea predării obiectelor de învă-
țămînt în școala de cultură genera-
lă (de exemplu „îndrumări metodice
pentru predarea noțiunilor de teorie
a literaturii la clasa a VIII-a“, „În-
drumări metodice pentru predarea
limbii franceze în clasa a V-a“,
„îndrumări melodice pentru predarea
limbii engleze în clasa a V-a“, „În-
drumări metodice pentru predarea
limbii latine in clasele a VlII-a și a
IX-a“, „îndrumător metodic pentru
predarea logicii", „îndrumător me-
todic pentru predarea zoologiei în
clasele a Vi a și a IX-a“). Sînt de
asemenea prevăzute o serie de lu-
crări legate de metodica predării
limbii materne și a limbii române In
școlile în limbile minorităților națio-
nale, Planul cuprinde și studii de
psihologie, psihologie pedagogică,
defectologie, istoria pedagogiei și
probleme generale de pedagogie,
care vor apărea în anii 1958 și 1959
(de exemplu „Problema caracteru-
conf. univ, I. Berea, prof. univ. Șt.
Birsănescu (Iași), prof. Maria lere-
mia, director adjunct al școlii medii
nr. 10 din București (școala de bază
a institutului), conf. univ. A. Danc-
suly, directorul Institutului de per-
fecționare a cadrelor didactice —
Cluj, prof. univ. E. Rozsa (Cluj).
Scoțînd în evidență progresul sim-
țitor înregistrat de institut în ceea
ce privește varietatea tematicii a-
bordate, ca și a formelor și a meto-
delor folosite în munca de cerce-
tare, unii dintre vorbitori au cerut
prezența institutului într-o serie de
probleme importante, care reclamă
însă sectoare de specialitate
lui", „Probleme de
„Aspecte psihologice
mîntului politehnic",
texte ale clasicilor
ninismului privind
instrucție și educație",
defectologie",
ale învăță-
„Culegere de
marxism-le-
probleme de
„Antologie
din Istoria pedagogiei universale" —
voi. II, „Despre evitarea supraîncăr-
cării elevilor", „Metodica monogra-
fiilor pedagogice", „Probleme de or-
ganizare și conducere a școlii" etc).
In același timp, planul indică și te-
matica articolelor care vor apărea în
„Revista de pedagogie", tematică
ce cuprinde problemele actuale
importante ale învățămîntului și
da gog i ei din țara noastră.
La discuțiile purtate în cadrul
pe-
șe-
dinței au luat cuvîntul tovarășii:
D. Focțăneanu, director adjunct la
Direcția generală a învățămîntului
profesional și tehnic din Ministerul
învățămîntului și Culturii, prof. univ.
Tudor lonescu, de la Institutul
politehnic din Capitală, dr. Gh. Tă-
năsescu, directorul secției de igienă
școlară de la Institutul de igienă,
de exemplu probleme de metodica
predării în învățămîntul superior,
probleme de metodică ale învăță-
mîntului profesional etc. S-a arătat
totodată necesitatea aprofundării cer-
cetărilor privind educația morală, e-
ducația estetică. Subliniind importan-
ța „Revistei de pedagogie" ca organ
de informare, critică și propagandă
pedagogică, vorbitorii au cerut spo-
rirea numărului de pagini al revistei,
precum și editarea unor suplimente.
Piarticipanții la discuții au reliefat
de asemenea importanța și necesita-
tea creării unui larg front pedago-
gic.
In concluzie la discuțiile purtate,
prof. univ. Stanclu Stoian, directorul
Institutului de științe pedagogice, a
scos în evidență însemnătatea propu-
nerilor făcute atît pentru preocupă-
rile imediate, oît și pentru activita-
tea viitoare a institutului. Arătînd
importanța luptei de opinii pentru
promovarea cercetărilor pedagogice
în țara noastră, vorbitorul a atras
atenția asupra unui lucru esențial
— și anume necesitatea continuării
luptei împotriva influențelor peda-
gogiei burgheze, împotriva rămăși-
țelor vechilor concepții pedagogice și
a deprinderilor de gîndire veche, re-
trogradă.
Cu prilejul ședinței consiliului
științific, Institutul de științe peda-
gogice a organizat o expoziție cu-
prinzînd lucrările elaborate de insti-
tut în cei 5 ani de existență.
A. COMAN
FIZICA ȘCOLARA
pectroscopia aplicată
Liul din mijloacele importante
le dezvoltare a interesului ele-
vilor pentru fizică îl constituie
familiarizarea lor cu noile cuce-
riri ale științei în acest domeniu. Pre-
zentînd probleme noi ale fizicii, pro-
fesorul face ca lecțiile lui să devină
mai vii. mai interesante șl, totodată,
dezvoltă la elevi sentimentul de pre-
țuire a culturii omenirii, dorința de
a cunoaște.
Informarea elevilor asupna realiză-
rilor oamenilor de știință și a tehni-
cienilor noștri, asupra progreselor pe
care le face economia noastră națio-
nală pe baza cercetărilor de fizică
contribuie la educarea sentimentului
de mtndrie patriotică.
Ar fi nimerit, de pildă, ca elevii să
fie informați asupra rezultatelor unei
consfătuiri științifice care a avut loc
nu de mult în țara noastră — prima
consfătuire națională de spectrosco-
pie, organizată de Institutul de fizică
al Academiei R.P.R. La această mare
reuniune au expus rezultatele cerce-
tărilor lor specialiști, cercetători ai
institutului, cadre didactice din insti-
tuțiile de Învățămînt superior, tehni-
cieni din marile întreprinderi socia-
liste.
Importanța spectroscopiei oa ramură
a fizicii moderne, în special a spec-
troscopiei aplicate, este de netăgăduit.
Datorită sensibilității și preciziei în
determinări, pe cantități mici de
substanțe, analiza spectrală în forma
ei modernă a fost îmbrățișată de nu-
meroși cercetători din alte domenii
de cultură : chimiști, medici, tehno-
logi, teoreticieni ai structurii atomo-
moleculare.
La început,
pului pentru
cleme legate
de lumină
săruri ale
Identificare
de
cu ajutorul spectrosco-
vizibfl se studiau pro-
de absorbția și emisia
către unele metale sau
lor, cu scop îndeosebi de
universităților, c| și în laboratoarele
marilor instituții și întreprinderi so-
cialiste. In această direcție cercetări
valoroase au prezentat tehnicienii
specialiști de la Comitetul Geo-
logic Romîn, I.C.A.R., ICECHIM,
PETROCHIM, I.C.E.T.. de la Uzi-
nele de tractoare „E. Thălmann"
și „Steagul Roșu" din Orașul Sțalln.
Toate acestea ne arată că în țara
noastră cercetările în domeniul spec-
troscopiei sînt multiple. Dacă peste
tot în laboratoarele de chimie și me-
talurgie se Introduc și se aplică me-
todele spectrale, dacă în prospecțiu-
nile geologice ele devin de primă
irnuortantă, dacă în analizele medi-
cale ale cancerului, tuberculozei, mi-
cromoleculelor și macromoleculelor
sînt folosite cele mai variate spec-
trografe, cu atît mai mult profesorul
de fizică și cel de chimie, ba chiar
și cel de științele naturale, cel de
geografie sau de matematici nu tre-
buie să rămînă -trăin de aceste pro-
bleme
Profesorul care predă fizica la clasa
a VH-a trebuie să formeze la elevi
cît mal temeinice reprezentări și no-
țiuni despre spectrul de emisie și ab-
sorbție. cel care predă la clasa a X-a
să prezinte semnificația fizică a atla-
sului spectral al elementelor, să se
pună la curent cu metodele de ana-
liză spectrală prin rețele optice, prin
prisme de cuart sau LI F. să se in-
tereseze de dezvoltarea Industriei op-
tice a spectrografulul, a industriei
plăcilor fotografice, de fenomenele
fotoelectrice și de amplificarea curen-
tilor fotoelectronicl.
De asemenea, profesorului nu tre-
buie să-I scape nici un prilej de a
vorbi despre calitățile optice ale unor
substanțe cînd e vorba de fenomenele
de absorbție, de difuziunea luminii,
de refracția său reflexia substanțelor.
La lecțiile privind structura atomului
profesorul trebuie să arate că analiza
spectrală, datorită faptului că e mai
veche decît analiza radiochimică. a
împrumutat acesteia din urmă un
repertoriu bogat de noțiuni și repre-
zentări.
Dar noile progrese pe care le face
fizica, în cazul nostru spectroscopia,
nu-i pot lăsa indiferenți nici pe
profesorii de alte specialități. Profe-
sorul care predă geologia, de pildă,
nu mai poate interpreta rezultatele
cercetărilor din domeniul specialității
sale dacă nu se pune la curent cu
metodele de analiză spectrală apli-
cate la minerale,
logice. Tot așa,
gie va trebui să
scurte Informații
absorbție sau de
croorganismelor.
la prospecțiuni geo-
profesorul de biolo-
dea, în lecțiile sale,
despre spectrele de
fluorescentă ale mi-
Nu poate fi trecută
cu vederea nici legătura reciprocă ce
există între celelalte capitole ale fi
zici! și capitolul spectroscopiei. Dis-
pozitivele spectrografice sînt meca
njsme, piese, aparate de mecanică,
de electricitate, de
bratorle acustică sau
Studiul problemelor
pie ti va fi de mare
cuiul în formarea la
înregistrare vi-
optică.
de spectrosco-
ajutor profeso-
elevi a concep-
lume. Alături
ției științifice despre
de noul capitol al fizicii nucleare,
nici un alt capitol din fizică nu ne
dă ideea materialității lumii, a con-
diționării șf legăturii reciproce dintre
fenomenele naturii, așa cum o face
studiul spectroscopiei.
Toate acestea ne arată că studiul
spectroscopiei prezintă un deosebit
Interes nu numai pentru cercetător,
ci șl pentru profesor.
Conf. univ. PETRE POGANGEANU
Concurs
literar
De curtn'I, la școala de
7 ani nr. 8fi din Capitală a
avut loc, îri cadrul cercului
literar, o reuniune cu tema
„Viața și opera scriitorului
Vasile Alecsandri". Pentru
a face reuniunea oit mai a-
trăgătoare pentru membrii
cercului, tovarășa Letlția
Tănăsescu, profesoară de
limbă romină. a inițiat un
concurs literar cu aceeași
temă, după modelul „dru-
meților veseli*.
La concurs au participat
elevii claselor a Vl-a „A" și
a VH-a, care s au străduit
să dea răspunsuri cit mai
exacte la întrebările puse.
Elevilor care au obținut
cel mai mare punctaj —
Gh. Vîslan șl I. Văduva
din clasa a Vi-a „A“ și
I. Olteanu, N- Mihăilescu
și C. Cazacu din clasa a
VH-a — li s-au luminat
premii.
Z. IACOB
ochiul era
cercetător
spectrele i
Azi, locul
tografică.
în amestecuri,
organul care-1
să înregistreze
date de aceste
ochiului l-a luat
Pe atunci
ajuta pe
subiectiv
substanțe.
placa fo-
menii bine definite
sensibilizată pentru do-
din spectru, ce-
luia fotoelectrlcă însoțită în montaje
de galvanometre sau electrometre
sensibile și, mai nou, fotomultiplica-
torul sau
extincție,
și studia
lor emise
construit
fotometrele spectrale cu
în plus, pentru 0 separa
particularitățile radiațlunl-
de sursele luminoase s-au
filtre monocromatoare. In
aceste condiții analiza spectrală a
făcut ca știința despre structura ato-
mului și a moleculei să la o dezvol-
tare neașteptată.
Vocabularul omului de știință s-a
îmbogățit cu noi termeni, cu noțiuni
noi de care el nu se mai poațe azi
lipsi în munca sa. De aici, între al-
tele, și nevoia unei continue împros-
La cercul pedagogic
al profesorilor
de geografie
pătări a cunoștințelor teoretice
profesorului de fizică.
Metodele analizei spectrale se
cura Ia noi în țară de o largă
ptndire. Menționăm cercetările în
ale
bu-
răs-
do-
meniul infraroșu la molecule organice
sau anorganice (Universitatea din
București), cele de absorbție, emisie
fluorescentă sau efect Raman (Uni-
versitatea din Cluj), cele teoretice
sau practice cu aplicare la produsele
petrolifere (Universitatea din Iași).
Deosebit de utile stnt șl contribu-
țiile aduse de fizicieni, chimiști și
biologi din alte ramuri de producție.
Spectrul infraroșu, după cum ne a-
rată lucrările unui colectiv larg de
cercetătorl (acad.
I. Murgulescu,
prof. D. Ștefănescu, prof. R. Țițeica
— București și conf. C. Wizmek, Ti-
mișoara) își găsește aplicații în dife-
rite namuri ale chimiei petrolului,
maselor plastice, industriei lemnului
și celulozei, coloranților șl vopsele-
lor, în operațiunile de sinteză orga-
nică sau anorganică (Izomerle cis-
trans), la determinare» structurii și
în clasificarea unor siUeațl natunati.
Dată fiind legătura tot mal strînsă
între știință șf tehnică, cercetările
spectroscopice s-au dezvoltat nu nu-
mai în laboratoarele Academiei și
Nu de mult, membrii
cercului pedagogic al
profesorilor de geo-
grafie din orașul
Ploești s-au întrunit la
școala medie nr. 4 din lo-
calitate pentru a dezbate
problemele activității lor.
Pe ordinea de zi a ședinței
cercului se alia înscrisă
tema : „Terenul geografic,
factor important în desfă-
șurare'’ practică a lecții-
lor".
In legătură cu această
temă a făcut o expunere
profesoara Margareta Du
mitrescu. După ce a
prezentat aparatura și in-
stalațiile terenului geogra.
fie al școlii, tov. Dumi-
trescu a arătat cum se
lucrează cu elevii claselor
a VIII a pe acest teren.
S-au desfășurat aici ac-
tivități practice în legătu-
ră cu orientarea pe glob,
folosindu-se busola, planșa
constelațiilor Ursa Mare și
Ursa Mică, roza vînturilor,
girueta, eclimetrul etc.
Termometrele cabinei ins-
talate pe teren, ca și
termometrele de sol, dau e-
levilor posibilitatea de a
înregistra temperatura zil-
nică, de a stabili medii și
a întocmi grafice și dia-
grame. La fel, folosind ba
rometrul aneroid și baro-
graful, elevii pot afla pre-
siunea atmosferică și pot
interpreta stările atmosfe-
rice.
* Cu prilejul studierii vîn-
turilor s au folosit apara-
tele de direcție-viteză și
intensitate, girueta cu pla-
ca Wilde. manșa și anemo-
metrul cu cupe. Pentru con-
statarea cantității de ploaie,
de grindină sau zăpadă că.
zută într-un timp determi-
nat stau la dispoziția ele-
vilor pluviometrul cu ecran
și mira gradată. Pentru
măsurători și etalonări în
teren se folosesc unități de
măsură metrice și subdivi-
ziuni : metrul liniar, metrul
pătrat șl metrul cub, rigle
gradate de înălțime — iar
pentru calculul unghiurilor
unor obiecte inaccesibile
(copaci, stîlpi, clădiri) se
folosește eclimetrul.
Un cub de lemn instalat
pe terenul geografic cu-
prinde în interior un strat
de nisip în care se pot mo-
dela experimental micro-
forme de relief, iar apara-
tele de permeabilitate care
se găsesc aici dau posibi-
litatea de a se face expe-
riențe în legătură cu dife-
rite categorii de roci.
Expunerea tovarășei Du-
mitrescu a fost urmărită cu
interes de profesorii de
geografie. Ea a contribuit
la răspîndirea experienței
bune în ceea ce privește
organizarea lucrărilor prac
tice în cadrul geografiei.
NICOLAE GAMAN
profesor la școala medi«
nr. 4—Ploești
Elevii dobîndesc
deprinderi practice
1n cadrul unei ședințe
a cercului pedagogic,
învățătoarea Maria
Bondoc de la școala
de 7 ani din comuna Breaza,
raionul CImpina, a ținut la
clasa a lll-a
lucru manual
Una din halele marelui laminor de la Roman
1

Pagini noi la geografia patriei
CEL MAI nNĂR URIAȘ
Celui oare n-a vizitat de mult
bătrînul Roman i-a rămas în-
tipărită în minte imaginea de
patriarhală lîncezeală a căsuțe-
lor pitite în fundul curților, a ulițe-
lor care devin pustii odată cu. în-
serarea, fundal ideal pentru dramele
tăcute și istovitoare din scrierile lui
Sadoveanu.
Și cum amintirile cheamă, la rin
dul lor, alte amintiri, îmi revine în
minte imaginea unei școlărițe, chi-
nuindu-se să adauge ceva în plus
răspunsului debitat dintr-o răsuflare
profesoarei de geografie ; „Roman...
oraș la marginea Moldovei... Indus-
tria : o fabrică de zahăr..."
Unele vestigii ale trecutului, cum
sînt, de pildă, cele cîteva birje stră-
vechi care te întâmpină în gară, mai
dăinuie încă- Orașul nou le poartă
însă cu cochetăria unei fete care a
îmbrăcat din joacă șalul bunicii.
Viața Romanului a făcut un uriaș
pas înainte : orașul a intrat în rîndul
puternicelor cetăți industriale ale pa
triei noastre. Clădirile zvelte, cu linii
sobre, care peste puțin vor fremăta
în ritmul puternic al inimii de oțel a
noului laminor, polarizează atenția tu-
turor locuitorilor, transfigurează ora-
șul.
Clipa pornirii noului laminor mi-a
dat mai clar decîț în orice altă îm-
prejurare conștiința pulsației în uni-
son a uriașului ăgregat-uzină. Cînd
operatorul șef a apăsat pe bu-
tonul de comandă și primele ța-
gle înroșite au pornit să alu-
nece pe benzile laminorului, între-
gul agregat cu nenumăratele lui ma-
șini, cu sutele lui de role de oțel a
început să trepideze. Priveliștea era
fascinantă. Multora dintre privitorii
de pe aceste meleaguri, unde drumul
apelor este atît de bine cunoscut, li
s-a părut că asistă la goana ameți-
toare a unor plute nemaiîntâlnite, al-
cătuite din trunchiuri de metal în-
roșit, purtate în vârtejul unor ape nă-
valnice.
întreaga înfricoșătoare prăvălire a
zecilor și sutelor de țevi se supune
însă docilă comenzilor, transmise prin
simple apăsări de buton de operatorii
care stau la mesele de comandă ale
laminorului. Curînd, la capătul dru-
mului încep să se adune țevile pri
mei producții a noului laminor.
Rămase în urmă sînt lunile de lup-
tă încordată, de frămîntări creatoare,
de muncă eroică pe care le-au cerut
construcția și montarea noului lami-
nor. Rămase în urmă sînt și nopțile
albe, pline de chinuitoare întrebări,
care au urmat primelor încercări la
cald ale laminorului. Constructorii și
mentorii noului laminor, ca și cei
care astăzi au rămas să lucreze mai
departe ca laminoriști, nu le vor uita
niciodată. Povestind, retrăiesc întîm-
plările cu egală intensitate și bătrâ-
nul maistru comunist loan Ivănuș și
tînărul inginer Constantin lordache,
venit pe șantier încă de la începutul
construcției laminorului, și proaspăta
absolventă de școală profesională Ma-
ria Carp, născută aici, pe meleaguri
moldovene și care a învățat meseria
în timpul construcției laminorului-
Acum, în clipele punerii în func-
țiune a laminorului-gigant, singura e-
moție pe care o încearcă toți con-
structorii și montorii este bucuria
creatorului care vede dusă la bun
sfîrșit cea mai dragă operă realizată
de el.
Reșița, Hunedoara, Uzinele „Re-
publica" din București, puternice
centre industriale din întreaga țară,
au trimis oameni dintre cei mai des-
toinici pentru a forma primul schimb
al noii cetăți a industriei noastre so-
cialiste, ridicată pe malurile Moldovei.
Cu ajutorul unor maiștri vestiți în
construcția și montarea laminoarelor,
asemeni lui Gheorghe Ușiatiuc, Leo-
nida Cazacu, Marin Dumitrescu, în
focul bătăliei pentru realizarea lami-
norului s-au format și s-au călit mun-
citorii noului schimb de laminoriști.
Tineri născuți și crescuți pe plaiurile
acestea ale Moldovei, tineri ai căror
părinți nu cunoșteau pînă de ourînd
decît coarnele plugului, securea și
țapina.
...Cînd plecăm, în urma noastră se
ridică glasul puternic al unei sirene.
E glasul victorios al celui mai tînăr
vlăstar din familia uriașilor industriali
ai republicii noastre. Un fiu cu care
republica se poate mîndri pe drept
cuvînt la aniversarea gloriosului de-
ceniu. Noul laminor, a cărui produc-
ție va pomi în curînd spre sondele
Prahovei și Olteniei, spre magistralele
de petrol și gaz metan și va contri-
bui la irigarea ogoarelor, la dezvolta-
rea industriei chimice, este unul din-
tre cele mai modeme și mai puter-
nice laminoare din Europa.
Se adaugă pagini noi la geo-
grafia patriei... Să le facem
cunoscute elevilor noștri, să-i învă-
țăm să iubească minunatele înfăp-
tuiri ale celor ce muncesc, ale po-
porului.
ADINA HASCAL
In excursie
pe meleagurile
regiunii natale
o lecție de
a cărei temă
a fost confecționarea unor
apărătoare de carton pen-
tru manualele de citire.
Pentru buna reușită a lec-
ției tovarășa învățătoare
s-a îngrijit din timp ca
flecare elev să-și procure
sculele și materialele nece-
sare și s-a pregătit ea în-
săși cu seriozitate.
In cadrul lecției tovarășa
Bondoc a făcut împreună
cu elevii o recapitulare a
cunoștințelor pe care aceștia
le au în legătură cu hîrtia
și cartonul. Apoi, trecind |a
confecționarea copertelor, to-
varășa Bondoc le-a explicat
elevilor operațiile succesive
pe care urmau să le înde-
plinească. Sub îndrumarea
învățătoarei elevii au stabilit
dimensiunile copertei, au f’-
xat cu puncte lungimile, lă-
țimile șl grosimea cărții,
au unit punctele prin linii
drepte cu ajutorul riglei,
au înțepat cu sula extreml-
tățile liniilor după ce
care dimensiune a fost
rlficată cu rigla etc.
In tot timpul lucrului
varășa învățătoare a
pllcat cum se execută
fie-
ve-
to-
ex-
fle-
car» operație. Ea »-a ocu-
pat de fiecare elev în
șl a dat explicații
mentare atunci cînd ,
nevoie. La sfîrșitul
tovarășa Bondoc a
1 parte
supli-
a fost
lecției
făcut
uncie aprecieri asupra lu-
crărilor electuate ; a arătat
care sînt lucrările cele mal
reușite șl a atras atenția
acelora care din grabă
nu au tăiat bine cartonul,
nu au făcut unghiurile
drepte sau nu au executat
bine cusăturile.
In cadrul lecției învăță-
toarea Maria Bondoc a
reușit să stabilească o le-
gătură strînsă Intre activi-
tatea practică a elevilor și
cunoștințele lor teoretice,
să dezvolte atenția, spiritul
de observație șl imaginația
Pentru educarea elevilor în
spiritul dragostei de muncă,
de popor, de patrie, școala
pedagogică din Bacău iolosește,
printre alte mijloace, și excursiile.
Excursia organizată recent la Piatra
Neamț în cadrul practicii pedago-
gice, cu viitorii învățători și cu șco-
larii din clasa a IV-a, bunăoară, a
contribuit nu numai la cunoașterea
mai largă de către elevi a regiunii
natale, a aspectelor ei economice,
geograiice, istorice și culturale, ci
Ie-a dat prilejul și să prețuiască tot
ceea ce s-a realizat aci.
Urmînd indicațiile pedagogilor,
elevii și-au notat în timpul ex-
cursiei cele mai interesante lucruri
pe care le-au întîlnit. De pildă, în
carnetele lor poți citi că linia ie-
rată de la Bacău la Piatra Neamț
trece în lungul văii Bistrița paralel
cu dealurile subcarpatice ale Pie-
tricicăi Bacăului, la poalele cărora
satele se înșiră ca mărgelele pe ață,
tenomen determinat de relief și de
prezența izvoarelor de apă potabilă,
sau că datorită curentului electric
produs de termocentrala Borzești
și hidrocentrala Stejarul — Bicaz,
se va schimba radical aspectul eco-
nomic a) văii Bistriței, creîndu-se
condiții de trai material și cul-
tural necunoscute piuă acum
de populația din această re-
giune. Dacă răsioiești carnetele
elevilor vei da și peste alte
notații. De pildă, ei au notat că la-
cul de acumulare ce se creează în
amonte de baraj va avea lungimea
de 35 km. șl lățimea pînă la 2 km.,
că nu va produce numai curent
electric, ci va regulariza și debitul
Bistriței, amortizînd debitul de vii-
tură și asigurînd astfel recuperarea
unor întinse terenuri inundabile,
dînd posibilitatea de irigare a
300.000 ha. din sudul Moldovei și
nord-estul Bărăganului. De aseme-
nea, au notat că, împreună cu rîul
Șiret, Bistrița va constitui o cale
navigabilă importantă in Moldova,
între orașele Bacău și Galați.
Notițele școlarilor vorbesc și des-
pre ceea ce i-a impresionat mai
mult în această excursie; stațiunea
de mașini și tractoare din Heme-
iuși, coșarele de porumb și stupii
de albine de la Gîrleni, grămezile
mari de sfeclă de zahăr ce se încer-
cau în vagoane la Racova, Buhuși
și Coștișa pentru fabricile de zahăr
din Roman și Sascut, marea fa-
brică de textile din Buhuși, plu-
tele, trenul forestier.
Ținta excursiei a iost orașul Pia-
tra Neamț, centru industrial așezat
intr-un cadru natural atrăgător, la
locul unde Bistrița scapă din
strînsoarea munților După ce au
privit orașul de pe Înălțimea
Cozlei și au admirat împrejurimile
pitorești, excursioniștii au vizitat
Muzeul arheologic regional. Aici
elevul Sandu Gheorghe a ținut cu
școlarii din clasa a IV-a, în cadrul
practicii pedagogice, o lecție de
probă. El le-a vorbit copiilor despre
viața oamenilor în orlnduirea pri-
mitivă și In orlnduirea sclavagistă
pe meleagurile noastre.
Școlarii au văzut In vitrinele mu-
zeului obiecte dace, grecești și ro-
mane, în special monede și arme,
descoperite pe teritoriul regiunii
Bacău,
Elevii au mai vizitat casa memo-
rială „Calistrat Hogaș", unde Hica
scriitorului le-a vorbit despre viața
și opera acestuia.
La întoarcere, pedagogii au dis-
cutat pe larg cu elevii despre cele
văzute pe valea Bistriței și In ora-
șul Piatra Neamț.
Excursia a fost plină de învăță-
minte. In mintea elevilor au Început
să se contureze mai bine noțiunile
învățate In clasă despre electrifi-
care, industrializare, despre sociali-
zarea agriculturii șl mecanizarea
ei, precum și despre avantajele pe
care le oferă acestea, Intrucît au
văzut cu proprii lor ochi multe din-
tre realizările regimului democrat-
popular, au văzut cum peste tot în
valea Bistriței se desfășoară In pre-
zent gigantica muncă constructivă,
se plămădește o viață nouă.
Prof. IOAN ABRAMIUC
Bacău
°OȘTA REDACȚIEI
acestora.
cu acest
folositoare
învățat să
culeze
nieze,
și să
coasă
Elevii au căpătat
prilej deprinderi
de muncă : au
măsoare, să cal-
șl să verifice, să li-
să perforeze, să tale
îndoaie cartonul, să
cu un anumit punct.
AURELIA RADU
nvățătoare la școala nr.
comuna Brebu. raionul
Ctmpina
2
Tov. Ion Spînu, învățător în co-
muna Terpezița, raionul Craiova și
alte cadre didactice ne-au întrebat
dacă timpul servit pentru efectua-
rea stagiului militar se ia în con-
siderare la calcularea vechimii in
învățămînt.
In conformitate cu instrucțiunile
privind aplicarea H.C.M. nr. 387 din
1956, timpul servit pentru satisface-
rea serviciului militar nu intră în
calculul stagiului de activitate în în
vățămînt. Timpul servit în concen-
trare sau mobilizare în afara stagiu-
lui militar obligatoriu se ia în consi-
derare la calcularea stagiului de ac-
tivitate în învățămînt. dacă cei în
cauză au funcționat anterior tot în
învățămtn^
Potrivit însă articolului 133 din
Codul Muncii, vechimea în muncă
se consideră neîntreruptă și pe tim-
pul cit angajatul satisface obligațiile
militare, acesta beneficiind de drep-
turile unui angajament în continua-
re la reîntoarcerea în producție. A’
cest timp se la în considerare la
calcularea vechimii pentru pensie,
la acordarea concediului de odihnă,
a concediului de boală etc., fără si
intre în calculul stagiului de actU
vitate didactică.
I BSSW

—.....
TREBUIE FOLOSITE
TOATE POSIBILITĂȚILE
Este lăudabil efortul pe care-1
fac multe școli din regiunea
Stalin pentru a organiza lu-
crări practice de atelier pen-
tru a da elevilor o pregătire politeh-
nică temeinică.
Acest efort al lor se oglindește, în
primul rind. în creșterea numărului
de ateliere organizate pe lîngă școli.
In timp ce în anul școlar trecut
în întreaga regiune erau doar cinci
școli de cultură generală care dis-
puneau de ateliere de lăcătușerie și
tîmplărie, în anul acesta există
asemenea ateliere pe lingă un număr
de 30 de școli. Merită a fi scoasă în
evidență Inițiativa colectivului pe-
dagogic al școlii de 7 ani nr. 14 din
Orașul Stalin, care a reușit să con-
struiască. cu ajutorul uzinei „Stea-
gul Roșu", al întreprinderii „Aba-
torul" și al părinților elevilor o sală
de circa 30 m.-p. pentru atelierul de
lăcătușerie.
Unele școli, care nu au încă po-
sibilitatea de a organiza ateliere
proprii, desfășoară lucrările practice
în atelierele diferitelor școli profe-
sionale. Așa procedează, bunăoară,
școala medie nr. 3 din Orașul Stalin,
care a organizat lucrări practice cu
elevii în atelierele școlii profesio-
nale de pe lîngă uzina de tractoare
„Ernst Thâlmann".
Un control organizat recent a ară-
tat că, în cele mai multe școli —
cum sînt. de pildă școlile medii nr.
1 și nr. 5 din Orașul Stalin,
lucrările de atelier se desfășoară
sistematic. în legătură strînsă cu
lecțiile predate în clasă, dînd elevi-
lor cunoștințe și deprinderi multila-
terale.
Toate acestea dovedesc dorința ca-
drelor didactice de a traduce în via-
ță hotărârile partidului și guvernu-
lui privitoare la legarea învățămîn-
tului de munca productivă, la apro-
pierea școlii de viață, de practica
construcției socialiste.
Se poate constata însă. în activi-
tatea unor școli, o anumită superfi-
cialitate o anumită tendință de a
face lucrurile de formă. De cele mai
multe ori aceasta se datorește fap-
tului că nu s-au luat toate măsurile
spre a se asigura baza materială și
cadrele necesare unei bune pregătiri
politehnice a elevilor. In această
situație se află, de pildă, școala de
7 ani nr. 14 din Orașul Stalin. A-
ceasta. deși nu dispune decît de o
menghină, două rame de ferăstrău
pentru .tăiat metale, două ciocane,
un punctator, un ac de trasat și alte
citeva unelte de lăcătușerie, a cerut —
și a primit — aprobarea de a organiza
lucrări practice de lăcătușerie și
tîmplărie. Și școala medie nr. 1 din
Fagăraș a primit aprobare pentru
organizarea lucrărilor practice deși
aici exista o sală și unelte corespun-
zătoare numai pentru organizarea
lucrărilor de tîmplărie, în timp ce
pentru lucrările de lăcătușerie nu
telier, alții nu sînt cuprinși în nici
o formă de activitate practică. Așa
stau lucrurile, de pildă, la școala
medie nr. 1 din Făgăraș, Aici efec-
tuează lucrări de tîmplărie elevii
dintr-o clasă a V-a și o clasă a Vl-a
(deși pentru aceștia din urmă pro-
grama nu prevede asemenea lu-
crări). Celelalte clase (o clasă a V-a,
una a Vl-a și două clase a Vil-a)
nu au fost cuprinse în nici o formă
de activitate practică.
Acest mod defectuos de organizare
a lucrărilor practice a fost tolerat
de directorii de școli și de organele
de îndrumare și control ale secțiilor
bleme ca organizarea locului de
muncă, materialele de lucru folosite
în atelierul de tîmplărie, materia-
lele auxiliare, schițe, trasarea lem-
nului etc. — prevăzute în progra-
mă — nu sînt cuprinse în plan,
Profesorii-maiștri din unele școli
nu se pregătesc pentru lecții nu țin
seama de cerințe pedagogice ele-
mentare. Din această cauză lecțiile
lor sînt adesea superficiale, impro-
de învățămint și cultură.
Secțiile
au cerut aprobarea pentru înființa-
rea de ateliere la școli care nici
pe departe nu au posibilitatea să le
amenajeze. E clar că, in asemenea
condiții, lucrările practice de ate-
lier nu pot contribui la lărgirea o-
rizontului politehnic al elevilor și
nici la înarmarea lor cu priceperi și
deprinderi de muncă.
In același timp, există în regiune
multe posibilități de a amenaja a-
teliere pe lîngă școli, care însă nu
sînt folosite. Cu toate că întreprin-
derile, gospodăriile agricole de stat
și S.M.T.-urile au largi posibilități
de a sprijini școlile, ele nu sînt pre-
tutindeni solicitate să facă aceasta.
De exemplu, în raionul Făgăraș
pînă la sfîrșitul lunii noiembrie
1957 nici secția de învățămînt și
cultură și nici directorii de școli nu
au luat nici o inițiativă de a asi-
gura patronarea școlilor de către
unitățile socialiste. de a obține spri-
jinul acestora.
Nici selecționarea și angajarea
cadrelor pentru predarea lucrărilor
practice de atelier nu s-a
pretutindeni cu suficient simț
răspundere. Din această cauză
rie de școli — cum sînt școala
ani nr. 14 din Orașul Stalin
făcut
de
o se-
de 7
sau
școala medie nr. 1 din Făgăraș —
au fost încadrate cu personal de
specialitate necorespunzător, încal-
cîndu-se instrucțiunile Ministerului
învățămîntului și Culturii în acea-
stă privința. Profesorii-maiștri de
la aceste școli nu-și desfășoară ac-
tivitatea în conformitate cu prevede-
rile programelor. Planul calenda-
ristic al profesorului-maistru de la
școala medie nr 1 din Făgăraș bu-
năoară (de altfel Incomplet și de-
fectuos alcătuit), cuprinde 0 serie
de teme neprevăzute de programă,
ca de exemplu : „lucrul cu cuțitul',
„rotunjirea barelor de lemn", „lu-
crări la traforaj" etc. In schimb, pro-
n legătura
există nici spațiul și nici
necesare.
Urmările sînt ușor de
unelte!'
constatat:
nu se respectă programa, cunoștin-
țele și deprinderile pe care și le
însușesc elevii sînt nedbmplete. Mai
mult chiar — în timp ce elevii din
unele clase efectuează lucrări în a-
REVISTA DE
PEDAGOGIE
A apărut nr. 12 al Revistei de
pedagogie dedioat celei de a
10-a aniversări a proclamării
R.P.R.
CUPRINS:
Sbanclu Stoian și Mircea
Ștefan : Pedagogia romînească
tn 10 ani de democrație popu-
lară.
Alexandru Roșea : Dezvolta,
rea psihologiei pedagogice in
R PR în cel 10 ani care au
urmat de ia proclamarea re-
publ'Cii.
1	। Bănyial Invățămîn-
tul tn limba maternă a națio-
nalităților conlocuitoare sub
regimul de democrație popu-
lară.
Ștefan Bîrsânescu : Pedago-
gia ca obiect de studiu în uni.
versitățile și institutele de în-
vățămtnt superior din R.P.R.
între 1948—1958.
Anghel Manoiache : Succese
dobîndite în pregătirea poli-
tehnică a elevilor din școlile
noastre de cultură generală.
* * * Pedagogi de peste ho-
tare ne salută cu ocazia celei
de a 10-a aniversări a procla-
mării R.P.R.
I.	Gogan : Lucrări pedagogice
apărute jn perioada 1948—1958.
•	• • Tablă de materii pe
anul 1957.
•	* • : Regulamentul pri-
vind organizarea „Lecturilor
pedagogice".
INFORMAȚI1
Editura de stat didactică și peda-
gogică aduce la cunoștință că ma-
nualele de gramatica limbii ruse
pentru clasele VH1-XI ale școlilor
cu limba de predare romlnă și cu
limbile de predare ale naționalități-
lor conlocuitoare prezentate la con-
curs au fost apreciate de comisie ca
necorespunzătoare. Aceste manuale
nu se vor premia și nici nu se vor
publica
Dintre manualele de Istoria lite-
raturii romlne pentru clasele a IX-a
și a X-a prezentate la concurs n-a
fost acceptat nici unul.
Pentru anul școlar 1958—1959 se
vor reedita manualele de Istoria
literatu-ii romine cl. a IX-a șl a X-a
folosite acum In șcM.
vizate — uneori chiar greșite,
asistat, de exemplu, 1a școala
ani nr. 14 din Orașul Stalin.
lecție de lucrări practice de
tușerie ținută la clasa a V-a
programa prevede la această
numai lucrări de tîmplărie).
ceasta lecție profesorul-maistru
Am
de 7
la o
lăcă-
(deși
clasă
în a-
Fig. t
Fig. 2
In articolul „Luarea noti-
țelor", apărut într-unul
din numerele anterioare
ale „Gazetei învațămîn-
tulul", tovarășa A. Turovțev
aduce o serie de observații a-
supra lipsei de deprindere a
elevilor in ceea ce privește
luarea notițelor, a cauzelor ce
provoacă aCenstă lipsă $1 a
consecințelor ce decurg de aci.
Observațiile sînt Juste. Indi-
cațiile ce se dau cu privire la
remedierea deficiențelor sem-
nalate ni se par, însă, nesa-
tisfacatoare. Tovarășa Turovțev
Cum lucrăm cu materialele didactice
arată procedeele
unele
III-1V
tnvu(iitoare
folosite de
la clasele
(sublinierea ideii prin
făcut o serie întreagă de afirmații
ce nu corespund realității. Astfel,
le-a spus elevilor că tabla de metal
nu se poate tăia cu ferăstrăul de
tăiat metale, că dornul se folosește
la scoaterea șuruburilor rupte în
diferite piese etc Deși lecția avea
ca scop cunoașterea de către elevi
a sculelor de lăcătușerie, profesorul
maistru nu a explicat modul de lu-
cru cu sculele prezentate, n-a ară-
tat din ce materiale se confecționea-
ză acestea n-a stăruit asupra for-
mei lor etc Nepregătindu-se în nici
un fel pentru lecție, el le-a vorbit e-
levilor, la întîmplare, despre unele
scule de care-și aducea aminte pe
loc — despre cheia de țevi, menghi-
na de țevi, cheia franceză etc. —
scule pe care elevii vor trebui să le
studieze abia în clasele mai mari.
Fără îndoială, multe din
rile semnalate s-ar fi putut
dacă directorii de școli și
de învățămînt și cultură ar
diat cu seriozitate problema
lipsu-
preveni
secțiile
fi stu-
creării
de ateliere în funcție de condițiile
specifice școlii și localității res-
pective, dacă ar fi ceruț ajutorul în-
treprinderilor în această privință și
ar fi folosit toate posibilitățile lo-
cale. dacă ar fi privit cu mai mult
simț de răspundere problema selec-
ționării și încadrării
maiștri.
Tn regiunea Stalin
posibilități oare să
profesorilor-
există multe
asigure tnfiin-
țarea de ateliere și buna desfășura-
re a lucrărilor practice în cadrul a-
cestora. Este numai necesar ca
toate școlile — și organele de în-
vățămînt — să știe să folosească
așa cum trebuie aceste posibilități
care le stau la îndemină.
TEODOR G. MUCICA
controlor de stat
Mașina pneumatică
Întreprinderea de material di-
dactic din București a cons-
truit o mașină pneumatică de
tip șco.ar. Pentru a veni în ajutorul
cadrelor didactice și al elevilor care
vor executa experiențe cu ajutorul
ei, dăm descrierea mașinii și unele
indicații de deservire și întreținere.
Mașina preumatică se compune
din două părți distincte: o pompă
de vid (fig. 1) ți un ansamblu for-
mat din platan, manometru și clo-
pot de sticla (fig. 2)
Pompa de vid este iormată din-
tr-un corp de fontă de formă para-
lelipipedică (b) fixat prin interme-
diul a patru șuruburi de un posta-
ment de lemn (m).
In interiorul acestui corp se gă-
sește montat un cilindru (k) cu pis-
ton (d), un mecanism bielă-manive-
lă (f), precum și o supapă
ționată de un arc (a), iar în
se găsește montat un volant
văzut cu o manivelă.
Prin învîrtirea volantului
căruia este montat sistemul
(1) ac-
exterior
(>)
pe
de
lă-manivelă. pistonul capătă o
pre-
axul
bie-
miș-
care liniară verticală alternativă.
Modul de funcționare al pompei
de vid este următorul :
In cursa de coborîre a pistonului,
orificiul de aspirație (c) din pe-
retele cilindrului fiind obturat
de piston, aerul cuprins în interio-
rul cilindrului este comprimat. In
momentul în care presiunea aerului
depășește presiunea coloanei de
ulei din corpul pompei. supapa
de evacuare (1) se deschide, iar ae-
rul este eliminat în afara pompei
prin orificiul h.
La finele cursei de jos a pistonu-
lui, acesta depășește marginea inferi-
oară a cilindrului cu circa 1 mm. și
împinge astfel supapa (1) în jos.
între piston și supapă intercalindu-se
o pelicula de ulei necesară pentru
completa evacuare a aerului la com-
presiune. In cursa de ridicare a pis-
tonului, acesta trage supapa în sus,
pînă cînd se sprijină pe peretele ro-
dat al cilindrului. După aceea pisto-
nul, continuîndu-și cursa de ridicare
se desprinde de supapă, creîndu-se
astfel în interiorul cilindrului un spa-
țiu cu vid înaintat. La finele de sus
al cursei, pistonul deschide ori-
ficiul de aspirație (c) și, prin crea-
rea unui șoc de absorbție se asigură
o bună evacuare a aerului din spa-
țiul in care se lace vidul.
Vidul maxim realizabil cu această
pompă este de ordinul a 2—3 tori și
se obține atunci cînd diferența de
presiune dintre camera de vid a pom-
pei și spațiul în care se face vidul
nu mai permite o trecere a aerului
prin conducta de racord. Aceasta se
constată cînd nivelul de mercur din
tubul manometric nu mai variază
oricît am roti volantul.
Pentru a se asigura o bună func-
ționare a pompei, marginea cilindru-
lui pe care se sprijină supapa de
evacuare cît ți suprafața de sprijin
a supapei sînt perfect rectificate, iar
întregul sistem cilindru-piston-supa-
pă este introdus într-o baie de ulei
re joacă rolul de manșon de fixare
a cilindrului de sticla ce acopera
manometrul. Dacă din diferite mo-
tive mercurul din tubul manometric
s-a împrăștiat, se adauga în tub cite
puțin mercur, pînă cînd numărul de
diviziuni de pe scala gradata de la
capătul închis al mânometrului pma
la U va fi egal cu numărul de di-
viziuni de la 0 pina jos, la nivelul
mercurului din ramura deschisă. A-
poi se înșurubează strîns manșonul
cu cilindrul de sticlă de protecție
pentru ca aerul să nu pătrundă in
interior. Este necesar ca la strînge-
rea piuliței manșon, garnitura de
etanșare (u) și filetul sa fie bine
unse cu vaselină consistentă. De a-
semenea, se va controla ca la strîn-
gere această garnitura să nu fie
expulzată de pe locașul său.
In cursul funcționarii, înaintea
fiecărei întreruperi, fie chiar tem-
porară, este necesar să se închidă
robinetul (v), întrerupîndu-se legătu-
ra între pompă și platan sau aparat,
pentru a se evita o eventuală pătrun
dere a uleiului in canalele platanului.
Poziția de închidere a robinetului
este indicată de poziția săgeții mar-
cate pe capul acesteia. Pentru a se
asigura o bună închidere a robine-
tului se va turna ulei mineral
cupa sa.
Datorită transportului sau
in
unor
special pentru pompe de vid,
ulei mineral grupa 400.
Platanul este o placă din
sau
fontă
Metode bune de predare a
cu suprafața strujită și prevăzută
cu o garnitură de cauciuc (n), pe
care se așează un clopot de sticlă
cu baza rodată (r) Vidul obținut se
măsoară cu manometru! cu mercur
(s) citindu-se pe scala de hîrtie a
acestuia diferența de nivel dintre
cele două coloane de mercur din tu-
bul manometric. Pentru menținerea
vidului sub clopotul de sticlă pe o
durată de timp mai îndelungată,
platanul este prevăzut cu un robinet
(v) care, prin rotire, închide legă-
tura dintre clopotul de sticlă și pom-
pa de vid
înainte de a se executa orice ex-
periență, est» necesar să se șteargă
Majoritatea profesorilor de logică
au izbutit, în lunile care au
trecut de la începutul anului
sânte,
sească
obiect
școlar, să predea lecții intere-
ajutîndu-i pe elevi să folo-
cunoștințele cîștigate la acest
oa pe un instrument de cu-
noaștere și ferindu-i de formalism,
primejdia cea mai mare în studierea
logicii. Se face resimțită însă lipsa
unui îndrumător metodic — așa cum
există pentru aproape toate celelalte
obiecte de învățămînt. Tocmai aceas-
tă lipsă ne îndeamnă să ne oprim
asupra cîtorva dintre
te de unii profesori
deoarece socotim că
ar fi bine venită.
metodele folosi-
cu experiență,
răspîndirea lor
O problemă metodică dintre cele
mai dificile este stabilirea unei legă-
turi continue între forma logică și
conținutul obiectiv al cunoașterii, evi-
dențierea caracterului obiectiv al le-
gilor formale. Asistînd la un șir de
lecții ale tov. Virgil Bogdan (profe-
sor Ja școala medie „I. L. Caragiale"
din Capitală) mi-am dat seama că el
rezolvă această problemă pornind de
la cunoștințele pe oare elevii le au
din viață sau din studierea diferite-
lor discipline. Profesorul cere ele-
vilor să analizeze aceste cunoștințe
sub aspectul formei lor logice, con-
dueîndu-i apoi, de la aceasta anali-
ză, la înțelegerea regulilor logicii for-
male și punîndu-i în situația de a
aplica cunoștințele de logică astfel
cîștigate din nou la problemele rea-
lității. Datorită unei îndelungate ex-
periențe didactice și unei culturi bo-
gate, prof. Virgil Bogdan mînuieșlo
ou dibăcie metoda conversației, fă-
cîndu-i pe elevi conștienți, pe oale
inductivă, de faptul că formele gîndirii
reflectă un conținut obiectiv. Elevii
săi analizează exemple de o complexi-
tate gradată, compară, abstractizează
și, de obicei, ajung să formuleze ei
singuri regula cerută. Bazate pe ac-
tivitatea neîntreruptă a întregii clase,
stimulate de vioiciunea profesorului,
lecțiile de logică devin astfel extrem
de interesante și atrăgătoare pentru
elevi.
Am putea da drept exemplu lec-
ția cu tema „Clasificarea", ultima din
capitolul „Noțiunea"- Pornind de la
cîteva exemple adecvate de clasifi-
care, profesorul i-a condus pe elevi
spre înțelegerea importanței clasifi-
cării și spre definirea ei. A urmat o
comparație amănunțită între diviziu-
ne și clasificare, cu care prilej elevii
au desprins regulile comune celor
două operații și au înțeles clasifica-
rea nu numai ca operație logică, dar
și ca procedeu științific. însușirea de
către elevi a acestor cunoștințe i-a
permis profesorului să facă în înche-
iere cîteva observații privind impor-
tanța clasificării în dezvoltarea știin-
țelor. Tov. Bogdan le-a arătat elevi-
lor că o bună clasificare poate per-
mite descoperirea unor specii noi, ba
poate duce chiar la formularea unei
noi legi științifice, la care oamenii
nu s-ar fi putut ridica altfel. (Este
cazul clasificării lui Mendeleev, de
exemplu).
Exemple originale, interesante ți
dare, prin a căror analiză elevii sînt
conduși spre formularea regulilor fo-
losesc ți profesorii Victoria Alterescu
(școala medie „N. Băloescu"), Emilia
Cazacu (școala medie nr. 15) și I.
ră între următoarele noțiuni contra-
rii" etc.
Exercițiul servește ți ca mijloc de
verificare a cunoștințelor de logică.
Profesorii cu experiență nu se mul-
țumesc să ceară elevilor, atunci cînd
le verifică cunoștințele, doar repro-
ducerea unor formule, eventual în-
soțită de un exemplu, ci le dau pro-
bleme ca cele de mai sus La lecțiile
praful de pe platan cu o cirpă moa-
le. După aceea atît baza rodată
clopotului de sticlă cît și ambele
țe ale garniturii de cauciuc de
platan se ung cu un stra>t subțire
vaselină consistentă. Clopotul
a
fe-
pe
de
de
Manoliu (școala medie nr. 20
Șincai")-
La lecția „Definiția", tov. I.
liu a ales un șir de exemple
Mano-
nega-
tive din limbajul eroilor lui Caragiale,
evidențiind, prin contrast, regulile
definiției.
Dar legătura cu practica vieții și cu
cunoștințele științifice ale elevilor nu
se realizează numai pe calea exem-
plelor. Asemeni algebrei, logioa—al-
gebra gîndirii — nu se poate însuși
decît pe calea continuei exercitări, pe
calea rezolvării unor probleme de
complexitate crescîndă. Elevii trebuie
să aplice regulile învățate la proble-
me variate, mergînd astfel spre o în-
țelegere mai profundă a felului în
care regulile reflectă lumea reală și
a importanței lor practice. Totodată,
printr-o
țele de
nic, iar
crește.
astfel de însușire,
logică se fixează
interesul elevilor :
Tovarășul Mihail Rațiu,
cunoștin-
mai temei-
față de ele
care predă
logica la școala medie „Mihai Vi-
teaza", folosește cu multă pricepere
exercițiile de logică, dînd elevilor
prilejul să aplice cele învățate. De
pildă, studiind cu elevii capitolul
„Noțiunea", le-a dat spre rezolvare
exerciții de următoarele tipuri: „In-
dicați genul proxim și diferența spe-
cifică la următoarele noțiuni..." ; Ară-
tați grafic raporturile între următoa-
rele noțiuni concordante (identice, în-
crucișate, ordinate)..."; „Extrageți din
textul următor noțiunile opuse și ară-
ta ți antitezele In care sînt încorpo-
rate'') jlndioați noțiunea intermedia-
prof
trei
blă,
alții
I. Manoliu, tn timpul verificării,
elevi rezolvă concomitent, la ta-
probleme de logică, tn timp ce
sînt ascultați din bancă. Verifi-
sticlă așezat pe platan trebuie apă-
sat ușor cu miinile și răsucit puțin
la începutul scoaterii aerului. După
cîteva pistonări se controlează etan-
șeitatea. încercîndu-se dacă se opu-
ne ridicării iui cu mina. In modul a-
cesta se asigură o bună etanșeitate
a clopotului pe platan.
Pentru ca mercurul din tubul ma-
nometric să nu se verse în timpul
transportului, la livrarea mașinii s-a
oarea prin exerciții n-ar fi, desigur,
posibilă, dacă nu s-ar folosi exerci-
țiile și în cadrul fixării și în tonele
date pentru acasă, elevii fiind obiț-
nuiți cu acest fel de muncă.
Un procedeu interesant,
folosesc în special tov. V.
V. Alterescu, este analiza
tivă a unor exemple juste
pe oare fl
Bogdan și
compara-
și nejuste,
pentni a face să apară, din opoziția
lor, regula corectă.
Apreciind varietatea exemplelor fo-
losite, trebuie să remarcăm că uneori
această varietate poate deveni totuși
o piedică In însușirea cunoștințelor
de logică. Aceasta se întîmplă, pe de
o parte, pentru că în analize fiecărui
exemplu atenția elevului se îndreaptă,
în mod firesc, și spre conținutul
exemplului, nu numai spre forma lui
logică, iar pe de altă parte pentru că
în mintea elevului poate apărea păre-
rea greșită că pentru fiecare regulă
logică e nevoie de alte exemple și că,
deci, regula n-ar fi aplicabilă și la
exemplele cunoscute.
Unele dintre greutățile pe care Ie
întîmpină profesorii în predarea lo-
gicii se datoresc și programai. Bună-
oară, primele două lecții — despre
obiectul și importanța logicii — se
bazează pe o serie de cunoștințe de
filozofie și istoria filozofiei pe oare
elevii nu le au. Din acest punct de
vedere vor trebui revizuita, credem,
și alte capitole ale programei (da
exemplu capitolul II, oare cere să li
se vorbească elevilor despre o serie
de curente din istoria filozofiei, o»
realismul, nominalismul, neonomina-
lismul ș.a ),
Căutînd cele mai bune metode de
predare, profesorii de logică au, în
același timp, datoria dj a-și împăr-
tăși pas cu pas roadele muncii, pen-
tru a grăbi astfel alcătuirea unei me-
todici a predării logicii.
MIRCEA ȘTEFAN
prevăzut
metrului
Pentru
pon de
ajutorul
la capul deschis al mano-
un tampon de vată.
scoaterea acestui tam-
vată se dețurubează cu
unei chei fixe de 58
mm. piulița exagonală (t), ca-
greșeli în manipulare, se poate pier-
de o parte din uleiul din corpul pom.
pei. De aceea este necesar ca, la în-
ceputul experienței, să se verifice ni-
velul de ulei. Dacă prin deșurubarea
bușonului (e) uleiul nu se prelinge
în afară, se va turna ulei în interio-
rul pompei prin orificiul h după ce
mai întii s-a deșurubat piulița și s-a
scos cu atenție apărătoarea ce aco-
peră deschiderea. Pentru complecta-
rea nivelului de ulei din corpul pom-
pei de vid se va utiliza ulei special
pentru pompe de vid sau ulei mine
ral grupa 400.
Se recomandă ca în timpul efec-
tuării experiențelor introducerea ae-
rului sub clopotul vidat să se facă
încet, deschizîndu-se treptat robine-
tul (v), întrucît o pătrundere bruscă-
a aerului sub elerpot poate provoca
spargerea mânometrului.
După efectuarea experiențelor, atît
suprafața platanului șl garnitura de
cauciuc, cit și marginea rodată a
clopotului de sticlă trebuie să fie
bine șterse de vaselină, cu ajutorul
unei oîrpe muiate în puțină benzină,
deoarece cu timpul, prin depunerea
de praf și corpuri străine pe aceste
suprafețe, vaselina se îngroașă — și
poate duce la deteriorarea aparatu-
lui.
In timpul în care nu este utiliza-
tă, mașina pneumatică trebuie «co
perită cu o bucată de pînză, spre
a fî feriti de praf și corpuri străine.
Respectfndu-se acesta recomandări
de manipulare și întreținere, mașina
pneumatică va putea fi utilizată un
timp îndelungat în condițiuni opti-
me, corespunzătoare scopului pentru
care a fost construită.
Jng. C. SACEANU


COME
L
E vacanțâ?
Mă întorceam zilele acestea de la
o vizită prilejuită de mult do-
rita sărbătoare a Anului Nou.
Deodată, pe stradă, mă aud
strigat ți mă opresc. Era un vechi
cunoscut care, după toate urările cu-
venite, îmi spune:
— Știu că lucrezi pe la învăță-
mînt. Spune-nri, frate, cind vor pri-
mi vacanță și copiii noștri ? (Cuno-
scutul meu ere o fetiță, elevă în cla-
sa a VH-a a unei școli din Capi-
tală).
— După cîte știu, a-a dat vacanță
de cîteva zile — i-am răspuns.
— Ce vacantă, nene? In fiecare zi,
după ce vin de la serviciu, fac pro-
gram cu fiicărmea le fel ca la școală.
— Ce faci, dotnnule ? zic eu. Lasă
copilul să se odihnească-, că de aceea
e vacantă.
— Cum să-t las, dacă nu-l lasă
profesorii, școala ? Stai iyjmai să-fi
fac socoteala. Profesorul de matema-
tică i-f dat să rezolve vreo 70—80
de probleme și exerciții pînă le sfîr-
șitul vacantei, profesoara de limba
romînă i-a dat să facă analiza gra-
maticală la cîteva ’ texte, să citească
vreo 3 cărți să le rezume conținu-
tul și să caracterizeze personajele;
cea de științe naturale, să facă vreo
10 desene ; cea de geografie, să de-
seneze nițte hărți; profesoara de fi-
zico-chimice, să scrie nițte regbli,
să facă desene și să rezolve cîteva
probleme; cea de desen, să facă două
După cum vezi, nici unul dintre
profesori nu s-a lăsat mai prejos.
Ce, să rămînă în pagubă ? Ei, acum
spune-ml: cînd să faci toate astea ?
Pentru asta e nevoie de timp, dom-
nule I Trei, patru ore pe zi nici n-a-
jung.
Partea proastă e că vacanțe e prea
scurtă. Nu are timp să Ie facă pe
toate. Din cauza asta, a căzut be-
leaua și pe capul meu: să-i mai ajut
la o problemă, să-i mai fac un de-
sen, o hartă. Mă rog, pînă la sfîrși-
tul „vacante?1 trebuie să-și termine
toate temele, căoi nu se poate duce
la școală cu ele nefăcute.
De aia te-am întrebat, cînd o să
vină și vacanța ?
MIHAI COSTIN
R • z • r v â
planșe cu desene artistice. Și
sint încă vreo cîteva astfel de
crări, pe care nici nu le mai
minte p» dinafară.
mai
lu-
țin
Prietenul meu e profesor de
limba romlnă. E un băiat
tinăr bine pregătit, dar fără
prea multă experiență didactică.
Intro zi l-am întllnit venind de
la școală. Avea un aer decepționat.
Era după prima inspecție pe care i-o
făcea noul inspector de raion. Aș-
teptase acest moment au emo-
ție, dar și cu nerăbdarea de a
afla părerea unui om compe-
tent cu privire la munca sa,
pentru ca plnă la urmă... să nu afle
nimic sau aproape nimic. Cîteva
observații fugare făcute în recreație:
,,Nu faceți planuri de lecție mai dez-
voltate?"... „Cred că verificarea
Cunoștințelor putea fl mai scurtă".,.
,.N-a fost antrenată toată clasa la
lecție". Cam atît. Ba nu. Inspectorul
ton, repetarea in cadrul unei
formulări mai scurte, folosirea
notițelor în fixarea lecției, co-
rectarea caietelor de notițe). Ni
se dau șl unele procedee fo-
losite de profesori la clasele
V—X : solicitarea elevilor de a
extrage esențialul după expu-
nerea fiecărei imitați logice a
lecției, însoțită de schema lec-
ției pe tabla și semnalarea de
către profesori a ceea ce este
esențial în
ti notat de
Tovarășa
aci.
Un lucru
expunere pentru a
elevi.
Turovțev se oprește
subliniem de la
pe care vrem să-l
acela
munca
început este
profesorului
pentru formarea deprinderii de
a lua notițe la lecții trebuie
să aibă un caracter sistematic.
Procedeele indicate de tovarășa
Turovțev pentru clasele I—IV
sint bune Dar întrucît — așa
cum afirmă și tovarășa Turov-
țev — la Intrarea în clasa a
V-a elevii nu au incă suficient
dezvoltată deprinderea de a
lua notițe, profesorii trebuie
să conțlnue această muncă. In
ce fel insa ?
In clapa a V-a trebuie re-
luate mai întîi procedeele folo-
site în clasa a
rea Ideii prin
în cadrul unei
scurte. Treptat,
ne-am asigurat
IV-a : sublinie-
ton, repetarea
formulări mai
pe măsură ce
că elevii pot
sezisa esențialul, ]e vom cere
să extragă ei singuri Ideea. In
cazul cînd ideea a fost defec-
tuos formulata, vom insista
asupra formulării sau, la ne-
voie, o vom reformula noi.
(în unele împrejurări, ideea
fiind mai
fe,sortii va
el).
Paralel
căuta să-i
să rezume
In acest
greu sezisabilă, pro-
continua să o scoată
cu aceasta, vom
deprindem pe elevi
conținutul unui text,
scop vom organiza
(în deosebi la clasa a V-a, dar
și ulterior) lecții anume, tn
care, folosind la început texte
ce au fost studiate, îi vom a-
juta pe elevi să reformuleze
pe scurt conținutul, pe para-
grafe. Acest procedeu — care
dă răgaz elevului să extragă
esențialul într-un timp mai în-
delungat — îi va da posibili-
tatea să rețină și să noteze
apoi esențialul din expunerea
profesorului într-un timp scurt.
Abia în clasa a Vlt-a, odată
cu dezvoltarea capacității de
sintetizare a elevilor, vom
putea să-i lăsăm să ia notițe
tn timpul expunerii fără inter-
venția noastră. (Fără tndoială,
numai dacă constatăm că și-au
formăt deprinderea respectivă
Tn cursul anilor anteriori).
Munca pentru formarea deprin-
derii de a lua notițe la lecții
va fi continuată, tn
care se va impune
procedee adecvate,
VIII-X.
In tot acest timp
măsura In
și folosind
la clasele
vom avea
ți să dis-
grija să controlăm .
cutăm conținutul caietelor de
notițe. Formarea deprinderii de
a lua notițe — așa cum arată
foarte bine tovarășa Turovțev
— nu este numai datoria pro-
iMorilor de limba romînă, cl a
taturor, profesorilor — bineîn-
țeles în proporție diferită, țl-
nlnd seama de specificul șl sar-
cinile obiectului respectiv.
Prof. A. LUNTRARU
București
iwnuiimiiiwiiDiiiînmmffliiJWitinii
mai observase că nu toți elevii au
linia trasă la marginea caietului, că
unii au maculatoarele neînvelite...
Toate aceste observații erau juste.
Profesorul ar fi vrut să afle, Insă,
părerea inspectorului și cu privire
la conținutul lecției, cu privire la
metodele și procedeele folosite; ar fi
vrut să știe cum apreciază inspecto-
rul nivelul de cunoștințe al elevilor,
ce are de spus despre logica planu-
lui de lecție șl altele. In legătură
cu toate acestea inspectorul nu a
spus un ouvînt.
Cazul acestui inspector nu este
unic. Mai sînt și alți inspectori care
evită să aprecieze calitatea lecțiilor
la care asistă.
Unii nu au nici pregătirea de spe-
cialitate necesară, nici suficientă
pregătire pedagogică, alții sînt lip-
siți de experiență didactică. Sînt
cazuri cînd absolvenți foarte tineri,
care au lucrat abia un an-doi la
catedră, sini numiți inspectori.
Uneori, chiar atunci cînd sint numiți
în funcția de inspector pedagogi cu
mai multă practică la catedră, selec-
ția acestora nu se face după criteriul
calității.
Soluția ? Inspectorii să fie aleși
dintre cei mai buni învățători șl pro-
fesori'. oameni bine pregătiți și cu
practică la catedră. O selecție justă
presupune însă cunoașterea oameni-
lor, Iar acest lucru este posibil
numai dacă șefii secțiilor de, învăță-
mint și cultură var sta mai puțin tn
ședințe și mai mult tn școli.
A. I.

EGIPTUL, leagănul străvechilor
civilizații, a găzduit măreața adu*
nare a oamenilor din două mari con-
tinente : Conferința de solidaritate a
tarilor afro-asiatice.
Ca un simbol al eliberării de sub
colonialism, pe malurile Nilului, pe
pămîntul de pe care au fost alun-
gați ultimii stăpîni nepoftiti englezi
și francezi, au pășit liberi reprezen-
tantii popoarelor Africii și Asiei, așa
cum, tot ca un simbol, în aprilie
1955, la Bandung, prima conferință a
tarilor alro-asiatice, care a pus ba-
zele frontului unit al luptei împotriva
colonialismului, și-a desfășurat lucră-
rile în fostul club al ofițerilor arma-
tei coloniale olandeze.
După cel de-al doilea război mon-
dial o serie de țări din Asia au înlă-
turat orice putere străină și au in-
trodus regimul democrat-popular,
Oamenii muncii din R. P. Chineză,
R. P. Mongolă. R. D. Vietnam,
R. P. D. Coreeană pășesc cu pași
fermi pe drumul construirii socialis-
mului. Și-au cucerit independenta
națională și au căpătat un puternic
prestigiu internațional state ca India
și Indonezia. S-a deșteptat lumea
arabă și țări ca Egiptul și Siria au
pășit de curînd pe drumul unei poli-
tici independente. Și-au cucerit inde-
pendenta și o serie de țări africane.
Alte țări — ca Algeria și Oman
— luptă în prezent pentru dreptul
sfînt al libertății naționale.
Sala Universității din Cairo a cu-
prins. cu prilejul Conferinței de so-
lidaritate a țărilor afro-asiafice, pe
reprezentantii a 49 de tari, reprezen-
tanti a peste un miliard și jumătate
de oameni, care au discutat proble-
mele vitale ale țărilor lor; menține-
rea și consolidarea păcii, lupta îm-
potriva colonialismului, dezvoltarea
economică și culturală.
Ținînd seama de faptul că edu-
cația și instrucția joacă un rol im-
portant în formarea conștiinței na-
ționale, că dezvoltarea economiei na-
ționale pe baze proprii cere nume-
roși ingineri, tehnicieni, agronomi,
economiști etc., numeroși eameni
culti și instruiti, țările din Asia și
Africa dau o mare atenție culturii,
științei, învățămîntului.
Dăm mai jos cîteva informatii cu
privire la dezvoltarea învățămîntului
In cîteva din aceste țări.
UN URIAȘ PROGRES în dome-
niul învățămîntului au realizat țările
de democrație populară din Asia.
Astăzi în Republica Populară Chi-
neză învătămîntul se află la dispo-
ziția fiilor de muncitori și țărani. In
școlile elementare din marea Chină
învață peste 60 de milioane de co-
pii. Peste 5 milioane sînt cuprinși
în școlile medii. învătămîntul supe-
rior a dat tării în decurs de șapte
ani. adică din 1949 și pînă în 1956,
302.514 specialiști, în timp ce în 36
de ani — din 1912 și pînă în 1947
— au absolvit facultățile 210.827
studenți.
După eliberare. în sistemul de în-
vățămint s-au petrecut importante
transformări. Pentru satisfacerea ne-
cesităților tuturor ramurilor științei
și tehnicii în rapidă dezvoltare, pre-
cum și ale construcției de stat s-au
deschis 215 noi facultăți. Centrele
muncitorești ale republicii se trans-
formă treptat și în centre universi-
tare.
Colonialiștii francezi au lăsat și în
Vietnam amprenta lor „civilizatoare":
95 la sută din locuitori analfabeti.
Cifra este edificatoare. Pentru statul
democrat-popular vietnamez și pen-
tru învățătorii și profesorii săi sar-
cina cea mai urgentă a fost lupta
împotriva analfabetismului. în toate
coifurile tării s-au deschis școli noi.
Au fost organizate diferite cursuri
în care învață oameni de toate vîrs-
tele. în decurs de 12 ani — de la
Revoluția din august 1945 și pînă
aeum — au învățat să scrie și să ci-
tească peste 11 milioane persoane
din care 3 milioane au urmat cursu-
rile școlilor de șapte ani.
ÎN MAJORITATEA ȚARILOR A-
RABE au loc în prezent mari prefa-
ceri în organizarea învățămîntului,
prefaceri menite să contribuie la creș-
terea conștiinței naționale a poporu-
lui și, în special, a tinerei generații.
Se construiesc școli'.noi, moderne.
Intr-un recent discurs, președintele
Nasser, vorbind despre vasta activi-
tate depusă în Egipt în domeniul
social-cultural, spunea că aici la fie-
care trei zile se construiesc cîte două
școli noi. în timp ce în ultimul an
dinaintea revoluției au fost cons-
truite în total numai trei școli. Ci-
frele prezentate de Rahman, repre-
zentanta delegației egiptene la Con-
ferința de solidaritate a țărilor afro-
asiatice, deși parțiale, întregesc ta-
bloul realizărilor învățămîntului e-
giptean : „în perioada ocupației en-
gleze — a spus aceasta — în școlile
de fete din Egipt învățau doar 45.000
de eleve. Odată cu cucerirea inde-
pendenței Egiptului în 1952, această
cifră s-a ridicat la un milion".
Și guvernul sirian duce o politică
de sprijinire a nevoilor școlii, ur-
mărind să crească In școlile națio-
nale un tineret cu o bună pregătire
intelectuală.
în Yemen, majoritatea școlilor sînt
religioase, ca de altfel și in Iordania
și în alte țări arabe. Condițiile po-
litice și materiale de pînă acum nu
au permis decît în mică măsură dez-
voltarea școlilor așa numite „euro-
pene". In condițiile actuale ale luptei
pentru eliberare națională, acestea
au luat totuși o oarecare extindere.
Elevii lor învață limba arabă, mate-
matica. istoria, igiena, agricultura,
contabilitatea, muzica. Se fac încer-
cări de a se reorganiza școlile după
modelul egiptean, și în acest scop
sînt invitați profesori din Egipt.
în țările arabe se dă o atenție
deosebită pregătirii cadrelor de teh-
nicieni autohtoni, care să înlocuiască
pe „specialiștii" apuseni infiltrați în
toate ramurile economiei. în noiem-
brie 1957 a avut loc la Cairo Con-
gresul învățămîntului tehnic și pro-
fesional din țările arabe. Congresul a
discutat situația din învățămîntul
tehnic și profesional, căutînd toto-
dată soluția pentru eliminarea lipsu-
rilor existente, soluție care să ducă
la întărirea situației economice din
aceste țări pentru bunăstarea po-
poarelor lor.
LUPTA PENTRU UN TNVAȚA-
MÎNT național ca parte integrantă
a luptei pentru eliberarea națională
de sub jugul colonial s-a intensificat
în țările dominate de imperialiști.
Sprijinite de toate țările iubitoare
de pace, popoarele din colonii și
din teritoriile de sub tutelă cer cu
hotărire dreptul lor legal la indepen-
dență. De luni de zile comitetul
O.N.U. pentru probleme sociale, u-
manitare și culturale tergiversează
luarea unor măsuri concrete, menite
să recunoască drepturile popoarelor
dependente și coloniale. Recurgînd la
diferite șiretlicuri juridice și subter-
fugii, delegații puterilor coloniale se
străduiesc să împiedice adoptarea
sau să lipsească de conținut artico-
lele proiectelor de pacte îndreptate
împotriva discriminării rasiale, sau
referitoare Ia acordarea Invățămîntu-
lui gratuit tuturor cetățenilor, inclu-
siv locuitorilor din colonii și din te-
ritoriile de sub tutelă.
Documentele Conferinței de solida-
ritate a popoarelor afro-asiatice arată
că mai există unele țări în care si-
tuația învățămîntului este foarte
grea, în care 70 la sută din copiii
de virstă șco'ară nu merg la școală.
Popoarele Africii și Asiei duc mai
departe lupta lor comună pentru ob-
ținerea independenței naționale a
tuturor statelor africane și asiatice,
pentru obținerea unui învățămînt na-
țional, pentru dezvoltarea culturii
proprii, continuatoare a milenarelor
civilizații antice.
AL. I. VLADIM1R
I
g
ș
I
I
I
N0UTAT1

îl
FLOAREA URIAȘA
In insula Sumafra a fost des-
coperită recent o floare denumi-
tă „Rafflesia Arnoldi', cu dia-
metrul de un metru. Mugurii ei
sînt de mărimea unei verze și
au o greutate da 5 kg fiecare.
Cînd se deschide, mugurul face
un zgomot
ierat, și din
loara roză,
forma unei
sia Arnoldi'
asemănător unui șu-
el apar florile de cu-
cu cinci petale, de
cești de ceai. „Rafîle-
' n-are tulpină. Este
o plantă parazită, trăind numai la
rădăcina sălciilor și hrăntndu-se
cu umezeala lor. Pentru d men-
siunile
fost
ei. pe drept cuvînt a
poreclită „floarea uriașă'.
ZIDUL PERUVIAN
In
urma unor cercetări arheo-
logice întreprinse de curînd, au
fost
Peru
tează
dul
descoperite în republica
urmele unui zid care da-
din veacul al XVI-lea. Z-
începe la izvoarele rîului
Rio de Sania și, după ce stră-
bate văi și munji, se termină în
ȘTIINȚIFICE
apropierea orașului Lima. Zidul,
care are o lungime de 300 km și
este construit din teracotă, este
prevăzut din distantă în distanță
cu creneluri și turnuri rotunde sau
dreptunghiulare. Unele din aceste
creneluri au o suprafață de
6000 m p. Cercetările arheologice
au găsit urmele unor astfel
ziduri ți în alte regiuni a
mericii de Sud. Se crede
da
că
ele marcau pe vremuri frontiera
dintre diferitele state din aceas-
tă regiune a lumii.
PE DRUMUL LUI
DARWIN
Printre aniversările
va fi }i aceea a lui
anului 1958
Darwin. In
acesl scop. Comitetul internațio-
nal pentru aniversarea lui Dar-
win a alcătuit un colectiv de sa-
vanti din lumea întreagă care
va întreprinde o călătorie știin-
țifică în scopul stabilirii cu •-
xactitale a drumurilor străbătute
de către Darwin în perioada pre-
mergătoare formulării teoriei e-
volufiei. Expediția a fost pro-
gramată pentru anul 1958, deoa-
VACANȚA
ELEVILOR
în UNIUNEA
■XSNannBUHSREJ
SOVIETICĂ
BHUBKSBnBBOMKi
' S-au terminat cursurile... Pentru cîtva
timp manualele și caietele au rămas fru-
mos rinduite așteptînd reînceperea
cursurilor. Schiurile și săniuțele, cărțile
și jocurile distractive, filmele și spec-
tacolele le-au luat locul.
In întreaga Uniune Sovietică a început
vacanța școlară de iarnă...
Odată cu vacanța au inceput minuna-
tele serbări ale pomului de iarnă atît
de mult așteptate de cei mici-
La Moscova- în Sala coloanelor din
Casa sindicatelor a sosit, ca de obicei,
Moș Gerilă împreuna cu Albă-ca-Za-
pada să împartă daruri.
Se vede că elevii au fost cuminți și au
învățat bine devreme ce Moș Gerilă
și-a descărcat sacul cel plin cu minu-
nății.
rece în acest an se împlinesc 100
de ani de cind Darwin a prezen-
tat teoria evoluționistă in fața
profesorilor londonezi. Este de
menționat că Darwin a cercetat,
în vederea elaborării teoriei sale,
insulele Atlanticului, America da
Sud și insulele din apropierea a-
cesleia, precum și insulele din
Pacificul de vest.

1
TRENUL DE PLOAIE ARTIFICIALA
Da curînd a fost dală în folo-
sin|ă în R.
vastă Inslalafie
producerea ploii
lafia este întru
loara unui tren
Cehoslovacă o
electrică pentru
arlificiale. Insla-
folul asemănă-
și este compusă
din 216 vagoano care se depla-
sează
poartă
stropit,
torul
poate
7.000 I
pe șine Fiecare vagon
un dispozitiv circular de
, cu pompa și electromo-
corespunzăfoare. Trenul
stropi o suprafață de
ha stind pe loc. Binetn-
atunci cînd este depla-
sat pa șine trenul udă o supra-
față muit mai mare, asigurînd re-
coltele și pe timpul secetelor.
I
Sticla, măgarul
$1 posteritatea
Succes de librărie
în S. U. A.
(PSEUDOPIESA DE TEATRU INTR-UN ACTj
A fost numai
un vis...?
Lucrurile s-au petrecut Ia școa-
la din... Din păcate nu putem
da numele școlii șl nici al
eroilor, pentru considerente umani-
tare ce se vor vedea maț jos. Școa-
la însă există. Eroii — de aseme-
nea. In redacția noastră poatf fi
consultată o scrisoare — înregistra-
tă la nr. 917/12XII 1957 — care
povestește totul pe larg și Intr-un
mod deosebit de pitoresc.
Așadar, iată ce s-a tntfmplat:
In comuna — să-l zicem Zurba
Mică — sa construit un local de
școală. Acțiunea este într-.adevăr
frumoasă. Și constructorii, pentru
a sărbători cum se cuvine evenimen-
tul, s-au decis să facă un lucru de-
osebit. S au adresat folclorului —
și s-au oprit la vestita legendă a
meșterului Manole. Numai că, bine-
înțeles, nu i-a trecut nimănui prin
cap să-și îngroape consoarta în te-
melia clădirii pentru a-t asigura
trăinicia. Soliditatea clădirii fiind
asigurată de mijloacele moderne de
construcție, oamenii a-au hotărît să
recurgă la un simbol: să nu pună in
temelie oameni vii, ci numai numele
lor.
Pînă aici totul a fost simplu, fi-
resc, explicabil sub raportul psiholo-
gic. Oamenii au scris pe un perga-
ment numele tuturor celor care au
contribuit la construirea școlii, au
introdus pergamentul Intr-o sticlă și
au introdus sticla în temelia clădirii
— pentru posteritate.
Aici s-a îiitîmplst însă accidentul.
Căci pe pergamentul destinat poste-
rității a fost omis numele unuia din-
tre cej care participaseră la asigu-
rarea acestei frumoase realizări.
Nu credem ca este cazul să ana"
lizăm cu amănuntul a cui a fost vina
omisiunii, dacă era just să se omi-
tă numele cu pricina Șl așa mai de-
parte. Poate că este regretabil că
nu s-a ținut seama de munca fiecă-
ruia. Ceea ce este tnsă cu siguranță
regretabil este felul cum a-a încercat ■
soluționarea conflictului. Căci iată
cum s-a făcut această încercare. La
redacția noastră a venit o scrisoare,
semnată de soția celui obijduit, în-
soțită de o întreagă lucrare literară,
destinată să arate contemporaneită-
ții vina față de posteritate a celor
ce i-au omis consortul de pe lista
Înfăptuitorilor localului sus amintit-
Lucrarea literară primită de noi
povestește, tntr un ton oarecum bi-
blic, despre un stăpin care avea un
mâgat (sic I). tn intenția artistică a
autoarei măgarul trebuind să simbo-
lizeze pe soțul ei. Înțelegeți deci de
ce nu dăm nici numele școlii, nici
al eroilor, de ce ne-am referit la
început la anumite considerente u-
manitare. Nu de alta, dar am vrea
să evităm reeditarea, de data aceas-
ta reală, a legendei meșterului Ma-
nole de către soțul prezentat în li-
teratură sub un asemenea chip.
Deci, lucrarea literară despre care
voi beam prezenta un stăpîn care a-
vea un măgar și care a fost invitat
la o serbare împreună cu animalul
său. Povestea este lungă. In rezumat
este vorba de o cetate (Posteritatea)
In care stăpînul n-a vrut să intre cu
măgarul, ci cu alte animale mai de
soi. Dar cel din cetatea posterității,
revoltați, au respins pe intruși spu-
ntndu-)e cu simțire (cităm textual):
„Voi ați fost cei care ați șters na.
sul micuților și ați dat aripi idealu-
rilor spre care tind toate aceste mlă-
dițe ce s-au încălzit la focul dragos.
tel părintești de la școala din Zur-
ba Mică
Lucrurile pot părea comice. De
fapt — chiar sînt Dar numai dacă
sînt privite pe deasupra. Căci în
fond e destul de trist ca Intr-un co-
lectiv pedagogic să se cheltuiască
asemenea energii pentru asemenea
fapte, să se îmbine Intr-un mod atît
de întristător folclorul cu producția
literară modernă. Ar fi de preferat
alte figuri de stil, alte simboluri.
VALENTIN SAPUNA ’
— O. K. I Iși spuse autorul.
Comicsu-i gata. Genial!
Va recunoaște cititorul
Că-I un subiect fenomenal:
La miezul noptH cade-un conte,
In pragul propriului palat.
O „Mină" l-a ucis c-un glonte —
E numai primu-asasinat.
Dar pînă să ghicești motivul
Și din încurcături să ieși,
Se prăvălește detectivul.
Răpus de ,Mlna-iără-greș*.
Mistere I Crimă 1 Fantezie 1
Cadavrul mort în dormitor I
Contesa-1 Îngropată vie
De asasinul tuturor.
Cu unghiile-n târnă scurmă
Șl, cînd se crede sus din nou,
Constată, vai, plhă la urmă.
C-a nimerit intr-un cavou I
Abia siîrșitul ți-1 arată
Pe asasin. Și tare-l trist
Că „Mîna-tără-greș" — ah,
iată I —
— Vom face schimbări radicale tn clasă. Vladek va trece tn locul Iul Koslo,
Kosto tn locul Iul Jerzf, Jerzl tn locul Iul Tomasz, Iar Tomaez tn locul Iul Vladek.
(din „Polonia—azi")
TĂTICII EDUCA : Vezi, băiatul meu. Junii» este exact Ia tal.
doar că-l puțin mal mare...
(dtn „Ludas Matyt")
(Cortina)
I. AXENTE
E Însuși... mister polițist î
Comlcsu-apare In vitrine,
Succesul este cel scontat.
Elevi, eleve, gospodine
Și etc. l-au cumpărat
Și 11 citesc pe drum, și-acasă.
La teatru și la cinema,
Și in tramvaie, și In clasă,
Pe străzi. în scuaruri, pe șosea.
...Dar n-a trecut o săptămină
Și ziarele de seară-au scris
Că autorul, tot de-o „Mină",
La el acasă-a fost ucis
La ora cinci și trei minute —
Se poate spune sigur: fix.
Metodele ? Erau știule
Din cunoscutul lui comics.
La două zile după-aceea,
$i asasinul s-a ivit:
F.ra elev 1n clasa Ill-a...
Comicsul și I-a însușit.
Și-a declarat, imperturbabil:
— A fost un comics admirabil I
E. MIHAILESCU
Acfiunea se petrece la începu-
tul trimestrului 11.
La ridicarea cortinei, profesorul
lonescu, surprins de lumina puter-
nică a unui reflector Îndreptat a-
supra lui, duce mîinile la ochi în-
cercind să îndepărteze lumina. Re-
flectorul se stinge și, printr-o
schimbare subită a decorului, pro-
fesorul se trezește Intr-o clasă, in-
stalat In bancă, alături de alti pro-
fesori, totl in uniformă de elevi.
La catedră, directorul în chip de
profesor examinator.
DIRECTORUL (deschizînd cata-
logul) : Să iasă la lecție... lonescul
IONESCU (ascunzîndu-se pe sub
bancă, dă un ghiont colegului din
ta(ă): Spune că sînt absent.
DIRECTORUL (ridieîndu-se In pi-
cioare) : Unde-i lonescu? E absent ?
(Ceilal/i întorc capul spre el șl
lonescu e nevoit id se ridice In
picioare),
DIRECTORUL: Ce tăceai acolo?
IONESCU: îmi... Îmi legam un
șiret la pantof.
DIRECTORUL s Ce lecție aveii
pentru astăzi ?
IONESCU : Pentru astăzi... (11
calcă pe picior pe colegul de ală-
turi, cerînd ajutor din priviri. A-
mintindu-și) Pentru astăzi am a-
vut de pregătit planilicajea mate-
riei pe trimestru) II.
DIRECTORUL : Pot să văd tema ?
IONESCU (pălind la Iată): Da...
(Se apleacă prefăcîndu-se a căuta
în servietă. în șoaptă, către colegul
de bancă) Dă-mi caietul tău... te
rog... rupe-i coltul cu iscălitura.
DIRECTORUL : lonescu I (lones-
cu rămine înlemnit). Ai făcut iau
n-ai lăcut planificarea ?
IONESCU: Da... insă... (amlntin-
'du-șl de procedeul Iul Mocanu, un
elev codaș din clasa a Vl-a) am ui-
tat caietul acasă.
DIRECTORUL: Aha, l-ai uitat.
Se-ntîmplă cam des, tovarășe lo-
nescu, ba uifi caietul de planuri
zilnice, ba planificarea trimes-
trială...
IONESCU (lulnd un aer peni-
tent) : Să vedefl, tovarășe director...
am fost toarte ocupai. Am avut
și alte sarcini Intre timp...
DIRECTORUL : Ce sarcini ?
IONESCU : Chiar ieri am fost la
elevul Grigoriu acasă șl am stat
de vorbă cu tatăl lui In legătură
cu...
TATĂL LUI GRIGORIU (care se
allă In sală ca spectator, ridicîn-
du-se In picioare) : Cu mine, to-
varășe profesor ? Nu v-am văzut
niciodată. îmi pare bine de cunoș-
tință.
IONESCU (derutat) : Nu, am
vrut să spun că am intenționat...
De fapt am uitat: feri am fost cu
elevii la Muzeul de știinle natu-
rale. (în sală izbucnește un hohot de
rîs. Profesorul Întoarce capul și-l
zărește, la balcon, pe elevii din
clasa a Vl-a, la care e diriginte.
Tot mai încurcat) Sau... nu știu...
poate...
DIRECTORUL:	Destul, m-am
lămurit. Stal jos, elev lonescu I
Nota doi I
lonescu dă să protesteze, dar Jn
același moment lumina se stinge și.
printr-o schimbare subită a deco-
rului, prolesorul lonescu se tre-
zește acasă In pat.
Se uită-mprejur. Dîndu-șl seama
că n-a fast decît un vis, zlmbește
fericit și dă să se culce din nou.
In același moment însă, telefonul
de pe noptieră zbtrniie strident.
Profesorul lonescu Întinde mina și
duce receptorul la ureche. De la
celălalt capăt al firului se aude vo-
cea directorului :
— Tovarășe lonescu, ce faci ?
Era vorba că azi dimineață predai
planificarea I
Prolesorul lonescu se schimbă la
lafă, lasă receptorul din mină și
trage pătura peste cap.
Redacția |t administrația3 București. Piața Sdntell nr, 1. Telefon T.60,10, Tiparul: Combinatul Poligrafic Caaa Sclnteli J. y, Stalin* București. Plata Scînteli, Abonamente; I an 12,60 lei; 6 luni —■ 6,25 lei: 8 luni — 3,12 lei.