Proletari din toate țările, uniți-vă /





* & ! *
nmim
Organ al Ministerului Invățămintului și Culturii și al Comitetului Central al Sindicatului Muncitorilor din învățămînt și cultura
Anul IX, Nr. 450
Vineri 20 decembrie 1957
4 pagini 25 bani
•UN DECENIU DE REALIZĂRI
Acolo unde
altădată
domnea
întuneric ul
Ine a cunoscut cu ani tn urmă
| Vișeul șl a avut prilej să-1 vi-
Vz ziteze de curind, înregistrează
cu bucurie și satlstacție marile reali-
zări dobtndite tn acest raion tn ulti-
mul deceniu, deosebirea covîrșitoare
tntre Vișeul de azi șl Vișeul de ieri.
Acolo unde altădată domnea întu-
nericul sînt astăzi numeroase școli și
instituții culturale. Pînă In ultimul
cătun, pe văile și colinele îndepărtate,
găsești o școală, un cămin cultural,
un cor, o echipă artistică. Șl toate
acestea sînt roadele grijii partidului
și guvernului, roadele luptei clasei
muncitoare pentru o viață îmbelșu-
gată, luminoasă.
La Borșa, la Meicel, la Dragoml-
reștl, la Vișeul de Jos s au înălțat
școli noi, luminoase și încăpătoare, cu
săli de clasă spațioase, dotate cu mo-
i bilierul și utilajul necesar. Asemenea
condiții asigură școlarizarea tuturor
, copiilor de vîrstă școlară șl desfășu-
rarea bună a procesului de InVăță-
mînt, llchldînd definitiv Izvoarele
neștiinței de carte.
Numărul elevilor șl al cadrelor di-
dactice a crescut simțitor tn raionul
Vișeu tn ultimii ani. Pedagogii își
perfecționează mereu pregătirea, lup-
tlnd pentru un nivel ridicat al mun-
cii instructlv-educatlve, pentru a tace
din elevii lor oameni de nădejde a|
patriei socialiste.
MAXIMILIAN BOROȘ
Continua
In vremea stăptnlrll burghezo-
moșierești regiunea Pitești —
ca și întreaga țară, de altfel
— se caracteriza printr.o economie
inapoiată șl printr-o situație cultu-
rală deosebit de grea. In 1947 exis-
tau peste 250 mii analfabeti — șl în
această cifră nu se cuprindeau
neștiutorii de carte care depășiseră
vîrstă de 55 ani și al căror număr
se ridica la cîteva zeci de mii. Nu-
mai în raionul Drăgănești-Olt erau
aproape 50.000 de analfabeti. Nume-
roase erau comunele în care numă-
rul neștiutorilor de carte reprezenta
mai mult de 50% din populație, ca
să nu mal vorbim de sate ca Rudari,
Lăpușata, Valea Romilor, Gura Va-
ailatulul, Uria etc„ a căror populație
era tn întregime analfabetă. An de
an numărul analfabetilor se tngroșa,
datorită faptului că 35°/o din copiii
de vîrstă școlară rămîneau neșcola-
rlzati. In zeci de localități din cu-
prinsul regiunii nu existau școlii.
In perioada care a trecut de la
proclamarea republicii i-au realizat
și in regiunea noastră, pe temelia
reformei Invățămintului, progrese în-
semnate In dezvoltarea învătămîntu-
lul de toate gradele.
In 1955 analfabetismul era lichidat
ca fenomen de masă. In zeci de sate
lipsite odinioară de școli s-au înfiin-
țat unități școlare noi, dîndu-se po-
sibilitate tuturor copiilor, din cefe
mal îndepărtate cătune, să urmeze
școala. Numărul scoților elementare
a crescut cu 48 în acești ani.
Pentru dezvoltarea culturală a ti-
neretului erau în regiune, înainte ae
reformă, 65 de gimnazii, plasate mai
mult Ia orașe, și in care învățau nu-
mai copiii celor avuți. Astăzi func-
ționează în regiune 331 școli de 7 ani,
tn care învață aproape 28.000 de copii
— în majoritate fii de muncitori șl ță-
rani muncitori. Odată cu aceasta s au
înființat școli medii noi, mal ales tn
raioanele cu caracter rural. In tnvăță-
mlntul mediu șl pedagogic învață tn
prezent de două ori mal mulți elevi
decît înaintea reformei tnvățămîntu-
lul.
Pentru a da oamenilor muncii din
întreprinderi șl instituții posibilitatea
să-și completez, studiile de cultură
generală .-a creat o largă rețea a In-
vățămlntulul fără frecvență, cu secții
pe Ungă toate școlile medii, Șt s-au
înființat 11 școli medii serale pentru
tineretul muncitoresc din orașe și din
principalele centre muncitorești, cum
sînt Colibașl, Schitu-Golești, Govora,
B rezol.
Succes, deosebite au fost obținute
tn dezvoltarea rețelei Instituțiilor
preșcolare, numărul acestora ajun-
glnd la 354, ceea ce reprezintă de trei
ori mal mult decît tn 1947.
Pentru asigurarea bazei materiale
a Invățămintului s au construit, din
fonduri bugetare șl prin autoimpunere,
un număr de 161 de școli, cu aproape
400 săli de clasă, dotate cu mobilier
șl material didactic. S-au Înălțat ast-
fel de școli la Slatina, Ștefănești,
Stoești, Clreșu, Bărăștii de Vede, Co-
bi a etc.
Pentru pregătirea multilaterală a
elevilor, pentru legarea tnvățămtntu-
lul de problemele construcției socia-
liste s-au creat cu ajutorul întreprin.
derilor, pe lingă 20 de școli, atelier»
dotate cu unelte și mașini.
Perspective șl mal largi se deschid
învățămîntului din regiunea noastră
tn viitor. Pedagogii noștri tșl Iau
acum, la cea de-a zecea aniversare
a republicii, angajamentul de a
munci neobosit pentru continua înflo-
rire a școlii.
I. RADU
Imbold pentru
activitatea
viitoare
Șl în raionul Horezu, ca în toate
raioanele și regiunile patriei, cei
10 ani care au trecut de la pro-
clamarea republicii au fost ani de
mari și însemnate înfăptuiri. Aseme-
nea înfăptuiri s-au simțit din plin
și pe tărîmul școlii.
Numărul Instituțiilor preșcolare șl
școlare a crescut cu 15 unități noi.
Au fost construite, prin posibilități lo-
cale și prin autoimpunere, 12 noi loca-
luri cu numeroase săli de clasă. In
prezent se construiesc școli noi în încă
10 sate, iar In următorii 2—3 ani vor
mai fi puse la dispoziția copiilor noș-
tri încă 50 săli de clasă. In majori-
tatea satelor raionului au fost ame-
najate săli de festivități și săli nece-
sare bibliotecilor.
An de an școlile raionului nostru
își îmbogățesc utilajul, materialul di-
dactic, înlesnind astfel însușirea de
către elevi a cunoștințelor șl deprinde-
rilor. Valoarea materialelor didactice
primite de școlile din raion depășește
suma de 200.000 Iei anual.
în 1947—1948 In școlile raionului nos-
tru erau înscriși In clasele I—VII
4800 de elevi. In anul acesta sînt cu-
prinși tn aceste clase aproape 8000 de
elevi. Pentru a se asigura cuprinde-
rea tn școală a tuturor copiilor de
vîrstă școlară, tn anul acesta s-au
înființat încă două unități școlare noi
pentru cătunele de rudari Atîrnați și
Săliștea. Astfel, cel 50 de copil de
rudari care rămîneau an de an neșco-
larizați au acum toate condițiile să
învețe la școală.
In anul școlar 1947/1948 în școlile
raionului Horezu își desfășurau acti-
vitatea doar 197 cadre didactice, din-
tre care aproape 50 la sută nu aveau
studiile corespunzătoare funcției ce o
dețineau. In acest an școlar, în uni-
tățile noastre de învățămînt își desfă-
șoară activitatea 390 de cadre didac-
tice, dintre care marea majoritate au
studii superioare, Iar o parte stnt în
curs de calificare, urmînd cursurile
fără frecvență.
Realizările obținute tn raionul nos-
tru tn cei zece ani care au trecut de
la proclamarea Republicii Populare
Romîne constituie pentru noi un pu-
ternic imbold în activitatea viitoare.
ION DIACONESCU
Noi înfăptuiri
Învățătorii ?I profesorii din orașul
Lupenl tntîmplnă cea de-a 10-a
aniversare a proclamării Repu-
blicii Populare Romtne cu noi reali-
zări. La școala de 7 ani nr. 2, bună-
oară, s-a organizat o expoziție cu ceie
mal bune lucrări literare, dejnatema-
tlcă, de desen și de lucru manual ale
elevilor, executate de aceștia în cercu-
rile de specialitate șl tn atelier.
Pionierii de lia școala medie eu pre-
zentat la stație looală de nadio un
frumos șl variat program artistic.
La rîndul lor, pedagogii acestei
școli au intensifioat schimbul de ex-
periență pe oalea asistentelor la lec-
ții, dau consultații pentru a preveni
rămîncrea în urmă la învățătură, orga-
nizează meditații. Au avut loc adunări
ale elevilor, ale profesorilor, ale di-
rlginților și ale părinților pentru ana-
lizarea situației la învățătură pe pri-
mul trimestru. In aceste adunări s-au
luat măsuri menite să îmbunătățească
munoa școlii în trimestrul el II-lea.
E. TETILEANU
Decada culturii naționalităților conlocuitoare
Mi-e dragă țara
în care m-am născut
y ml amintesc clteva versuri
f din poezia „Răspunsul meu",
J a scriitorului german din tara
noastră Franz Johannes Bul.
hardt :
Sint întrebat ades de-un timp
încoace
De-s mulțumit aici, șl fericit
Prieteni, vouă eu vă voi răspunde
Privlndu-vă In ochi, neabătut :
O viață mai frumoasă nu știu
unde I.
Ml-e dragă țara-n care m-am năs-
cut.
Un răspuns firesc, o poziție reală,
corespunzătoare zilelor noastre.
Manifestări de dragoste înflăcărată
a oamenilor muncii — de orice națlo-
țtr, 21 din București cu
limba de predare germană
înaintea orei de zoologie, la școala
>




nalitale ar fl fost el — pentru patria
comună găsim cu prisosință fi in
trecut. Pamintul patriei noastre a
tost udat din belșug cu smgele răz.
vratitilor 11 oria Și Dozsa, Nagg cu.
dai Antal și Avram lancu. asupri,
lorii au persecutat deopotrivă pe
Alexandru dania, pe Salamon Erno.
sau pe liristo Boteu, au sciungiuit și
au torturat cu aceeași cruzime pe
Ilie Pintilie și pe lozsa Eelia.
Recitesc versurile poetului german.
In ele se înfățișează nu numai gin-
durile Lui proprii, ci Și glodurile tu-
turor naționalităților conlocuitoare din
țara noastră.
Astăzi, Romlnla este cunoscută tn
întreaga lume nu ca fura molimelor
și a analfabetismului, ci ca o țară in
care cudura națională crește neînce-
tat, pe baza dezvoltării culturii tu-
turor locuitorilor ei.
ir
Decenii de-a rindul locuitorii ro.
mini și unguri din 'transilvania uu
fost ațițați unii împotriva altora de
către stăpinirea burghezo-moșiereas-
că. Astăzi, ei trăiesc și muncesc
laolaltă, intr-un spirit de frățească
prietenie, pentru fericirea patriei co-
mune. Copiii și tinerii rommi și ma-
ghiari organizează adesea împreună
serbări, întreceri sportive, concursuri
in care dovedesc aceeași sete de cu-
noștințe, aceeași dorință înflăcărată
de a deveni oameni de Ispravă, in
stare să contribuie din plin la înflo.
rirea republicii noastre populare.
Uniți prin scopurile pe care le ur.
măresc, înfrățiți de viața nouă pe
care o construiesc laolaltă, învățăto-
rii și profesorii lor — fie că sint ro-
mini sau maghiari — muncesc îm-
preună pentru dezvoltarea neconteni-
tă a invățămintului nostru, pentru o
școală nouă, înaintată.
*
Secole în șir populația turcă Șl tă.
tară din țara noastră a fost prada
analfabetismului. La 100 de oameni
80 erau neștiutori de carte. Mai ales
femeile nu știau să citească și să
scrie: hogii nu le îngăduiau nici să
dea feregeaua la o parte de pe față.
In puținele școli confesionale care
existau, elevii erau dăscăliți mai mult
de preoți, care îi învățau doar pre-
ceptele religioase.
Azi, tn satele cu populație tătară
și turcă au luat ființă peste 100 de
școli in care mii de elevi iși insu.
șese temeinice cunoștințe științifice.
Anul trecut numai In regiunea Con-
stanța au funcționat 65 de școli ele-
mentare, 8 școli de 7 ani și o școală
medie. In cadrul Facultății de filo-
logie a Universității ,,C. 1. Pardon"
s-a creat specialitatea „limbile și li-
teraturile turcă și tătară".
★
Mulți oameni ai muncii cehi șl slo-
vaci din țara noastră s.au stabilit,
cu multe decenii in urmă, tn Fanat
și în regiunea Oradea. Au venit aci
crezînd că vor găsi condiții mai bune
de viață. Insă cehilor le.au trebuit
trei decenii de la așezare șl pînă
clnd și-au durat primele școli în-
vățătorii acestor școli n-aveau nici un
fel de pregătire pedagogică. Contro-
lul îl exercitau armata și biserica. La
rîndul lor. slovacii au purtat procese
juridice timp de 35 de ani pini și-au
ciștigat dreptul la învățătură. Șco-
GH. FLEANCU
r	»-----------
(Continuara în pag. 4)
Credincioși
invincibilei învățături
marxist-leniniste
La începutul acestei săpfămîni a avui loc în sala Floreasca adunarea
activului de partid din orașul și regiunea București. Cu acest priloj,
tovarășul Gh. Gheorghiu-Dej, prim secretar al C.C. al P.M.R., a făcut
o amplă expunere cu privire la recentele Consfătuiri de la Moscova ale re-
prezentanților parlidelor comuniste și muncitorești. Pentru întregul nostru
popor muncitor expunerea reprezintă un vast program da luptă penlru con-
tinua ridicare a nivelului muncii ideologice, penlru apăraroa purilății șliinjel
marxist-leniniste.
Tovarășul Gh. Gheorghiu-Dej apreciază Consfătuirile de la Moscova
ale reprezentantilor partide.or comuniste și muncitorești drept un eve-
niment de importantă excepțională în istoria mișcării comuniste și munci-
torești mondiale. Declarata Consfătui-ii reprezentanților partidelor comunista
și muncitorești din țările socialiste și „Manifestul păcii" elaborate de Con-
sfătuirea mai largă a reprezentanților partidelor comuniste și muncitorești sînt
documente de o uriașă valoare teoretică și practică.
Mersul întregii dezvoltări mondiale este determinat de desfășurarea
și rezultatele întrecerii intre sistemul socialist și cel capitalist. Marile succese
ob|inute de Uniunea Sovietică în dezvoltarea științei și tehnicii arată în
chipul cel mai convingător că această întrecere se desfășoară favorabil so-
cialismului. Pînă și cercurile conducătoare americane sînt nevoite astăzi să
recunoască rămînerea în urmă a S.U.A. într-un șir de domenii față de
Uniunea Sovietică. Capitalismul se află sub semnul declinului și al ascuțirii
crizei sale generale. Socialismul, dimpotrivă, crește și se întărește, demons-
frînd că lui îi aparține viitorul.
Lagărul țărilor socialiste, puternic și unii, reprezintă cel mal sigur
reazim al păcii și securității popoarelor. Alături de țările socialiste luptă
pentru cauza păcii popoarele care s-au smuls din lanțurile colonialismului
și cele care desfășoară în prezent lupta pentru a se elibera din cătușelei
colonialismului. Mișcarea de masă a popoarelor pentru pace crește și s^
dezvoltă pretutindeni.
Partidele comuniste șl muncitorești consideră lupta pentru pac» drept
sarcina lor primordială. Partidul Muncitoresc Romîn apreciază că cea mal
însemnată condiție a succesului In lupta pentru pace șl socialism □ con-
stituie întărirea unității șl colaborării frățești între țările socialiste, Intre par-
tidele comuniste și muncitorești.
Principiul fundamental al relațiilor Intre partidele comuniste șl munci-
torești este internaționalismul proletar. Părtidul nostru, care șl-a adus șl Iși
va aduce întotdeauna contribuția la întărirea unității și solidarității mișcării
comuniste internaționale, consideră că întărirea acestei unități Impune, în
primul rînd, întărirea coeziunii ei Ideologice pe baza învățăturii marxist-
leniniste. în acest sens tovarășul Gh. Gheorghiu-Dej subliniază marea însem-
nătate pe care o au tezele din declarația Consfătuirii reprezentanților partidelor
frățești din țările socialista cu privire la intensificarea educării marxist-
leniniste a maselor, la întărirea luptei împotriva ideologiei burgheze.
Partidele comuniste șl muncitorești, combătînd dogmatismul, consideră
că tn actualele condiții principalul pericol îl constituie revizionismul. Revi-
zioniștii — stimulati și alimentați de cercurile reac|iunii imperialiste — și-au
Intensificat atacurile împotriva marxism-leninismului. Sub pretextul .peri-
mării" Iul, al .învechirii* lui, ei preconizează renunțarea la tezele funda-
mentale ale marxismului, la conținutul lui revoluționar. Critica făcută revizio-
nismului da Consfătuirea de la Moscova reprezintă o uriașă contribuție la
lupta pentru apărarea purității nemuritoarei învățături marxist-leniniste.
Partidul Muncitoresc Romîn, în (runfe cu Comitetul său Central, aprobă
șl își însușește întru fotul documentele Consfătuirilor de la Moscova și va
face totul pentru înfăptuirea lor.
Pentru slujitorii școlii au o valoare de directivă cuvintele tova-
rășului Gh. Gheorghiu-Dej care arată că «necesităfile dezvoltării construcției
socialiste în țara noastră precum și lupta dintre capitalism și socialism pa
arena internațională cer partidului să acorda o atenție centrală ridicării con-
tinue a nivelului activității ideologice". Indicațiile partidului cu privire la
concentrarea și în viitor a atenției în direcția intensificării educației patriotice
și internaționaliste a poporului constituie pentru pedagogi sarcini de cca
mai mare actualitate.
Studiind și însușindu-și marea bogăție de idei cuprinse în documen-
tele Consfătuirilor de la Moscova ale reprezentanților partidelor comunista
și muncitorești și în expunerea tovarășului Gh. Gheorghiu-Dej, cadrele d -
dactice vor putea contribui cu mai bune rezultate la marea operă de con-
struire a socialismului și apărare a păcii.
rniiiiiiitniwiiiiiiiiniiiniiiiiiuiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiuiiiiiiiiiiiiiiiiiniiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiB
” 1
Organizațiile j
de tineret!
...Eu, tînar pionier al Republicii Populare Romtne,
H făgăduiesc...
factor activ!
de educare
patriotică
a e
e v i I o r j


e calea ziarelor, a
radio sau a altor
emisiunilor
mijloace a-
Este suficient
să
amintim numai cî-
* flăm zilnic știri îmbucurătoa-
re, care ne umplu de mîndrie,
despre realizările cutărei întreprin-
deri, gospodării agricole sau insti-
tuții în cinstea celei de a 10-a ani-
versări a Republicii Populare Ro-
mîne. Citind sau ascultînd acesta
știri te gîndești fără voie la mun-
citorul aplecat asupra strungului, la
colectivistul fruntaș, la inginerul
ce proiectează noi construcții, la
cercetătorul care lucrează în labo-
rator sau la pedagogul ce-și ține
lecția în clasă.
Mulți din aceștia sînt încă tineri
care nu de mult mai ascultau atenți,
în băncile școlilor, explicațiile pro-
fesorilor și învățau, în organizația
de pionieri sau U.T.M., ce este pa-
tria, cum trebuie s-o iubească, cum
să contribuie la înflorirea ei, la
făurirea unei vieți fericite pentru
oamenii muncii. Inima fiecărui în-
vățător, profesor, instructor de pio-
nieri sau activist U.T.M. se um-
ple de mîndrie pentru cei care,
educați de ei, au devenit astăzi
oameni de nădejde, așa cum au
dorit, așa cum au urmărit prin
teva dintre ele : reforma învățămîn-
tului, realizată în 1948, care a dat
pedagogilor posibilitatea să folo-
sească experiența școlii celei mai
înaintate, a școlii sovietice ; unifi-
carea, în martie 1949, a organizații-
lor de tineret într-o organizație uni-
că, Uniunea Tineretului Muncitor ;
crearea, numai la o lună după a-
cest eveniment, a organizației celor
mai tineri luptători pentru cauza
partidului — organizația pionieri-
lor.
Organizația pionierilor, care la în-
ceput număra numai cîteva sute
de membri, cuprinde astăzi majori-
tatea covîrșitoare a școlarilor de
9—14 ani. Uniunea Tineretului
Muncitor, căreia partidul i-a încre-
dințat sarcina de onoare de a în-
druma activitatea unităților și de-
tașamentelor de pionieri, se mm-
drește pe bună dreptate cu realiză-
rile
ale
rea
tru
ter
pionierilor, ajutoare prețioase
școlii în lupta pentru însuși-
temeinică a cunoștințelor, pen-
formarea trăsăturilor de carac-
proprii oamenilor care au de
organizația sînt mugurii care, cul-
tivați cu grijă, vor forma trăsătu-
rile de caracter ale omului de mîi-
ne, ce se va dedica în întregime
construirii unei vieți fericite.
Pionierii din patria noastră în-
tîmpină cea de-a 10-a aniversare
a R.P.R. plini de recunoștință față
de partid, pentru viața luminoasă
pe care le-a făurit-o. Republica le-a
dat mii de școli noi, sute da tabere
așezate în cele mai frumoase col-
țuri ale patriei, palate și case ale
pionierilor, posibilități nelimitate,
perspective cum n-au avut nicioda-
tă copiii în trecut.
Datoria de cinste a fiecărui edu-
cator este de a sădi în inimile co-
piilor dragostea nemărginită față
de patrie. Să le povestim despre
viața plină de suferințe a copiilor
din trecut, despre ucenicul bătut și
înjosit de patron, despre soarta a
sute de mii de copii lipsiți de școa-
lă, lipsiți de perspectivă, meniți
îngroașe rîndurile șomerilor. Să
povestim despre oamenii care
jertfit tot ce aveau mai scump
să
au
j
munca
țelurile
torilor
Ar fi
lor neobosită, însuflețiți de
înalte puse în fața educa-
de către partid.
greu să evaluezi în procen-
taje depășirile realizate în munca
educativă, deși depășiri sînt și aici.
Le vedem în fiecare generație de
tineri care, de cum termină învă-
țătura, pășesc cu fermitate pe dru-
mul spre care i-au îndrumat școala
și organizația.
Cei 10 ani care au trecut de la
proclamarea Republicii Populare
Romîne constituie un lanț întreg de
realizări și în domeniul educării
copiilor și tineretului școlar. Ele
au fost posibile datorită măsurilor
inițiate și înfăptuite de către partid,
realizat sarcina construirii socialis-
mului în patria noastră.
Ar fi greu de evaluat influența
uriașă pe care a avut-o asupra co-
piilor organizația lor de pionieri.
Mulți învățători, profesori, părinți
vorbesc în termeni elogioși despre
activitatea organizației de pio-
nieri, despre schimbările care au
intervenit în viața copiilor odată
cu primirea lor în organizație. Deși
tînăra, organizația de pionieri din
țara noastră are de pe acum eroii
săi, cu care se mîndrește — pionieri
cunoscuți de toți, care au salvat
bunuri ale poporului, care au preîn-
tîmpinat accidente, au ajutat orga-
nele statului la prinderea unor rău-
făcători. Calitățile pe care le dez-
voltă la pionierii noștri școala și
libertatea, viața
pentru a
crea copiilor o viață fericită, viața
pe care o trăiesc astăzi. Copiii tre-
buie să știe cui datoresc tot ce s-a
realizat pentru ei, să cunoască fap-
tele de eroism ale ostașilor sovie-
tici care ne-au eliberat patria, fap-
tele de eroism ale sutelor de mii
oameni ai muncii care, conduși de
partid, au alungat pentru totdeauna
monarhia, au proclamat republica
și luptă pentru înflorirea ei.
Ajutînd copiii să înțeleagă toate
acestea putem face ca ei să preții-
iască și mai mult anii fericiți ai co-
pilăriei, într-o țară unde sînt încon-
jurați de dragostea nemărginită a
partidului și a întregului popor.
ALEXANDRU KOVACI
activist al C.C. al U.T.M.

UN DECENIU DE REALIZĂRI
" Db la Ministerul învățămlntulul șl Culturii
Perfecționarea
cadrelor didactice
în anii puterii populare
pe lingă școlile pedagogice
R«forma invățămintului din 1948,
care „marchează hotarul din-
tre școala veche burgheză și
școala noua a regimului de democra-
ție populară" și care a așezat întreg
procesul instructiv-educativ pe baze
științifice, a ridicat în fața Ministe-
rului învățămlntulul importanta pro-
blemă a reeducării cadrelor didactice
in spiritul ideologiei proletariatului.
Din inițiativa și cu sprijinul partidu-
lui, Ministerul Invățămintului a or-
ganizat în acest scop, începînd din
1948, cursuri de îndrumare a cadre-
lor didactice.
In primii ani s-au ținut cursuri de
îndrumare cu o durată de două luni,
care au cuprins, la centrele din Bucu-
rești și Predeal, 3877 cadre didactice.
Aici s-au pregătit lectorii și perso-
nalul de conducere necesar organi-
zării cursurilor elementare care au
funcționat în toate reședințele de ju-
deț, cuprinzînd 80.000 de învățători
șl profesori — aproape întregul nu-
măr al cadrelor didactice din țară.
In acest fel, înfăptuirea reformei în-
vățămintulul din 1948 s-a putut spri-
jini pe cadre didactice cu oarecare
pregătire, capabile să asigure un
conținut nou procesului instructiv-
educativ.
Față de cerințele mereu crescînde
ale dezvolltărll Invățămintului nostru,
cursurile de îndrumare în această
formă au devenit însă în curind
nesatisfăcătoare. Inceptnd din 1950
a fost necesară trecerea la o nouă
etapă de activitate, avînd drept
obiectiv principal pregătirea profe-
sională a pedagogilor. S-au organi-
zat cursuri de îndrumare profesio-
nală centrale și regionale.
Pe baza Hotăririi partidului și gu-
vernului cu privire Ia îmbunătățirea
condițiilor de trai și de muncă ale
cadrelor didactice s-au luat o serie de
măsuri care au dus la obținerea unor
noi realizări în acțiunea de perfecțio-
nare a cadrelor didactice. A fost În-
ființat un institut de perfecționare a
cadrelor didactice care avea sarcina
de a îndruma întreaga muncă de
perfecționare. In cadrul Institutului
au fost organizate cursuri cu o du-
rată de 3-4 luni pentru pregătirea
metodlcienilor ce au desfășurat apoi
o largă activitate de îndrumare me-
todică a pedagogilor în întreaga
țară.
Ridicarea calificării cadrelor di-
dactice devenind una din principalele
sarcini ale invățămintului, s-au orga-
nizat în diferite centre din țară
cursuri pentru ridicarea pregătirii
ideologice și profesionale a unui nu-
măr de peste 5000 de cadre didactice
de la clasele V-VII, care încă nu
aveau calificarea corespunzătoare. A-
ceeași grijă s-a arătat și pentru pe-
dagogii de la școlile cu limbile de
predare ale naționalităților conlocui-
toare, organizindu-se cursuri la care,
pe lingă cunoașterea diferitelor pro-
bleme de pedagogie și metodică, s-a
pus un accent deosebit pe aprofunda-
rea cunoștințelor privind limba ma-
ternă. De asemenea, au fost înfiin-
țate pe lîngă toate secțiile de invă-
țămint regionale cabinete pedagogice
și s-au organizat cercuri pedagogice
ceva
viată.
Unul
m poposit zilele trecute la
casa de copii din Sinaia.
Doream să-i cunosc pe
„locatarii" ei, să aflu ci te
despre condițiile lor de
Dar am aflat mai multe,
dintre instructorii casei de
copil, C. Sandu, care și-a petre-
cut copilăria într-un orfelinat,
mi-a povestit istoria acestuia.
„Ceea ce vedeți azi în casele
de copii se deosebește ca de la
cer Ia pămînt de ceea ce se pu-
tea vedea odinioară în orfelinate
— și-a început istorisirea tov.
Sandu. Iar noi, cei care am tră-
it în asemenea orfelinate, pu-
tem Înțelege cel mai bine acea-
stă deosebire. Singura grijă a di-
rectorului orfelinatului în care
am crescut era să nu murim de
foame. Un codru de pline, un
strugure cules din truda noastră
de pe moșia boierului — acestea
ne-au ținut adeseori în viață. In-
tr-o vreme directorul s-a gîndit
că am avea nevoie și de încăl-
țăminte. A tăiat niște vaci slă-
bănoage din pielea cărora ne-a
iăcut opinci — bineînțeles celor
mai răsăriți, căci despre cei
mici se socotea că pot umbla și
In picioarele goa’e.
De instrucția și educația pe
care o primeam — ce să mai
vorbesc? Ce-i drepl, aveam „edu-
catori" — dar era ca și cum nu
pe clase și pe specialități, in care au
fost cuprinse cadrele didactice din
fiecare școală.
Toate acestea au contribuit mult la
îmbunătățirea activității școlilor.
Totuși, în această muncă persistau
o serie dc lipsuri. Astfel, acțiunea de
perfecționare nu era suficient delimi-
tată de acțiunea de calificare. Nu era
reglementată obligativitatea de a
urma cursurile. Nu erau precizate
conținutul și formele activității meto-
dice. Nu se închegaseră într-un sis-
tem unitar toate formele de perfec-
ționare a cadrelor didactice. Pentru
înlăturarea acestor lipsuri și pentru
îmbunătățirea continuă a muncii ca-
drelor didactice potrivit Hotăririi din
Iulie 1954 privind ridicarea califi-
cării, perfecționarea șl asigurarea sta-
bilității cadrelor didactice în învăță-
mîntul elementar și mediu, s-a insti-
tuit. cu începere din anul 1954, siste-
mul de stat pentru perfecționarea ca-
drelor didactice. Aceasta a însemnat
o cotitură în munca de perfecționare.
Hotărîrea a precizat că munca de
perfecționare trebuie să cuprindă în-
tr-un sistem închegat toate formele
de activitate: cursuri, activitatea me-
todică în școală și în raion, consfă-
tuiri, conferințe, studiu individual.
Institutul de perfecționare din Bucu-
rești s-a transformat în institut cen-
tral și s-au înființat încă patru in-
stitute interregionale — la Cluj, lași,
Timișoara și București.
In lumina sarcinilor celui de-al
II-lea Congres al P.M.R., Ministerul
Invățămintului s-a preocupat să asi-
gure creșterea gradului de pregătire
ideologică, pedagogică și de speciali-
tate a cadrelor didactice. In 1956 s-a
înființat în minister un serviciu pen-
tru coordonarea întregii activități în
acest domeniu. Sarcinile și atribuțiile
organelor de perfecționare au fost
reglementate prin regulamente. S-a
alcătuit un plan de învățămînt pen-
tru cursurile de un an, plan care dă
o mare atenție pregătirii practice a
pedagogilor.
Munca institutelor Interregionale
de perfecționare a cadrelor didactice
se îmbunătățește din an în an. Mi-
nisterul Invățămintului și Culturii se
preocupă îndeaproape de încadrarea
acestor institute cu personal cores-
punzător, în stare să asigure un con-
ținut just lecțiilor și muncii in semi-
nar. Lucrările practice se desfășoară
în condiții din ce in ce mai bune, in
laboratoare bine utilate, in ateliere,
pe loturi experimentale etc.
Sistemul de stat pentru perfecțio-
narea cadrelor didactice a contribuit
la ridicarea nivelului ideologic, poli-
tic și profesional al cadrelor didac-
tice, ceea ce a determinat o îmbună-
tățire reală a calității invățămîntu-
lui Dar munca de perfecționare va
trebui ea însăși perfecționată in
viitor, așa incit să atragă și să
cointereseze într-o măsură și mai
mare cadrele didactice. Aceasta este
in prezent una din sarcinile princi-
pale pe care și le-a propus spre
rezolvare Ministerul Invățămintului
și Culturii.
Prof. CORNELIA TEODORESCU
1-am fi avut — sau poate chiar
mai rău".
Ca viata lui Sandu a fost via-
ta tuturor copiilor crescuți în or-
telinate. Povestea lui aparține,
din fericire, trecutului. Și
pentru copiii odinioară orop-
siti au venit vremuri luminoase,
fericite. Au venit anii puterii
populare care le-au schimbat
soarta.
De atunci și pînă azi sînt
10 ani. Un deceniu. Un deceniu
de muncă încordată, ale cărui
roade ei le simt din plin. E drept
că, la început, au existat mari
greutăți. Situația de atunci pre-
zenta multe lipsuri—moștenire a
regimului fabricanților și moșie-
rilor. Trebuia asigurată baza
materială a caselor de copii, tre-
buia recrutat personalul de Îngri-
jire și, mai cu seamă, persona-
lul educativ. Era nevoie de oa-
meni cu dragoste
pricepuli, capabili
să iormeze oameni
Iii. An de an s-au
pentru copii,
să crească și
utili societă-
depus efor-
turi pentru realizarea acestor
condiții, pentru a face din casele
de copii adevărate case părin-
tești.
Cine vizitează azi casa de co-
pil din Sinaia își dă seama că
toate acestea au lost in adevăr
realizate. Casa ocupă 7 vile.
Peste tot e cald, lumină, soare.
Ml»?
Ora de vorbire la școala specială de surdomuți din București

Progrese in domeniul
Invâ'ăminiulnl special
¥
¥
£
I
Multe și frumoase sînt realiză-
rile cu care oamenii muncii
din patria noastră întlmpină
cea de-a 10-a aniversare a
Republicii Populare Romîne. Nu e-
xistă domeniu de activitate — chiar
și mai puțin însemnat in aparență
— pentru care acești zece ani să
nu ti fost ani de adevărate și mari
înfăptuiri.
Asemenea înfăptuiri au fost dobîn-
dite și în domeniul invățămintului
special, organizat cu scopul de a a-
sigura instruirea și educarea siste-
matică a copiilor care, din cauza u-
nor deficiențe in dezvoltarea lor fi-
zică sau intelectuală, din cauza
tulburării activității normale a anu-
mitor analizatori, nu pot tace față
programelor de invățămint din șco-
lile obișnuite.
In timpul regimului burghezo-mo-
șieresc, cînd țara noastră era mult
înapoiată economicește, cînd anal-
fabetismul era un fenomen curent,
iar masa mare a oamenilor muncii
îndura mizeria, problema școlariză-
rii generale în instituții de stat și
a pregătirii copiilor deficienți pen-
tru o muncă accesibilă puterilor lor
nici nu se putea pune. Clasele ex-
ploatatoare aflate la conducerea ță-
rii nu erau interesate in rezolvarea
unei asemenea probleme. Pe atunci,
din rîndurile copiilor și tinerilor de-
ficienți, lipsiți de sprijin material și
de cunoștințe se recruta un mare
număr de delicvențj minori, prosti-
tuate, cerșetori. Mulți erau exploa-
tați în mod crincen pe pămiftturile
chiaburilor și boierilor, mulți se si-
nucideau.
Cele citeva instituții cu caracter
special existente pe vremea aceea,
care cuprindeau un număr foarte
mic din rîndurile deflcienților, erau
organizate mai mult cu scop filan-
tropic, dar lipsite de sprijin mate-
rial. In anul 1944, de pildă, funcțio-
nau doar șapte unități speciale pen-
tru copii cu deficiențe.
După instaurarea puterii populare,
o dată cu avîntul general al învă-
țămîntului, a început să se dezvolte
pe o linie nouă și învățămîntul spe-
cial.
Dacă în anul școlar 1950/51 nu-
mărul școlilor speciale ajunsese la
14 unități, în care erau cuprinși
1108 copii deficienți, in anul școlar
1956/57 numărul unităților crescuse
la 25 cu 3443 elevi.
Paralel cu creșterea numărului
școlilor speciale șl al elevilor lor, a
crescut și numărul cadrelor didacti-
O ordine desăvîrșită, o curățenie
exemplară domnesc aci. Nu te
înduri parcă să calci pe scări,
pe parchet, pe covoare. Se pare
că cei ce locuiesc în aceste vile
iubesc mult florile. Scările, per-
vazele ferestrelor sînt încărcate
cu ghivece de Hori. Casa a de-
venit astfel un lăcaș primitor,
care oferă cu adevărat copiilor
căldura căminului familiar.
Mobilierul era Ia început insu-
ficient, mai ales pentru copiii
preșcolari. Azi, sălile pe care le
ocupă micuții sînt înzestrate cu
mobilier potrivit vîrstei lor, cu
materialul didactic necesar acti-
vităților ce se desfășoară cu ei.
Eforturi considerabile s-au de-
pus și pentru îmbunătățirea îm-
brăcămintii și a hranei copiilor.
Ei poartă acum haine călduroase,
frumoase, pe măsura lor. Iar că
sînt hrăni/i bine, se vede ușor
din aspectul lor înfloritor, din
felul cum au crescut și se dez-
voltă.
Înainte casa avea doar citeva
cadre de pedagogi—prea puține
și insuficient calificate. Un edu-
cator lucra cu trei clase. Astăzi
aici slnt 26 pedagogi, cadre bine
pregătite, care muncesc cu mul-
tă tragere de inimă, care iu-
besc copiii, Ie sînt sfătuitori și
prieteni apropiati.
Nu degeaba se mîndresc e-


ce care activează în acest sector al
Invățămintului. Astfel, de la 104
cadre didactice care lucrau în școlile
speciale în 1950/51, numărul aces-
tora a crescut acum la 650.
In ultimii ani învățămîntul spe-
cial a căpătat o organizare precisă.
El cuprinde instituții atît pentru co-
piii preșcolari cît și pentru cei șco-
lari. După felul deficiențelor, func-
ționează mai multe tipuri de școli
speciale : pentru orbi, pentru ambli-
opi (cu resturi de vedere), pentru
surdo-muțl, pentru hipoacuziei (cu
resturi de auz), precum și școli a-
jutătoare pentru copii intîrziați
mintal.
Odată cu dezvoltarea rețelei de
școli speciale a crescut și calitatea
invățămintutui special. Au fost ela-
borate planuri de invățămint pentru
toate tipurile de școli speciale și s a
trecut la elaborarea programelor și
manualelor speciale originale nece-
sare acestor școli. Pentru ridicarea
ca ificării si măiestriei pedagogice a
profesorilor care lucrează cu defi-
cienți s-au organizat în ultimii ani
cursuri de prefecționare și alte for-
me de îndrumare de specialitate. In
rîndul profesorilor din școlile spe-
ciale se întîlnesc multe cadre didac-
tice cu dragoste pentru copiii defici-
enți Și care manifestă un interes
deosebit pentru educarea lor.
Celor mai miei
Cluj, strada Karl Marx. Curtea
grădiniței de copii nr. 11 răsună de
glasuri subțirele. Prinși în cerc, co-
piii se joacă. Bucurindu-se de tim-
pul capricios al lui decembrie, care
le-a dăruit o zi frumoasă, micuții
zburdă și bat din palme. Apoi în-
cep să cînte. Fiecare în limba lui.
Căci în această grădiniță din Cluj
funcționează trei secții — romînă,
maghiară și germană.
„După programul din cadrul ac-
tivităților obligatorii — ne spune
tovarășa Otilia Torcătoru, directoa-
rea grădiniței — program care se
desfășoară separat în limbile romî-
nă, maghiară și germană—cei 200 de
copii din toate grupele iau parte
împreună la diferite jocuri, plim-
bări și șezători,, participă la spec-
tacolele teatrului de păpuși etc.
ducătorii de la caisa de copii din
Sinaia cu rezultatele pe care le
obțin în facultăți tinerii crescuți
de ei — Puia Stoenescu, stu-
dent la Institutul politehnic, Ma-
ria Castelan, studentă Ia arhitec-
tură, Constanta Ionică, studentă
la medicină, Olga Ceh, studen-
tă la agronomie. Educatorii se
bucură de succesele lor ca de
succesele propriilor lor copii.
Și acum cresc aici elemente de
mare nădejde, copii buni ca
Constantina Turturică, Aurel
Manea, Victoria Țîntu.
Educatorii se străduiesc să or-
ganizeze timpul liber al copiilor
în chip cît mai plăcut și mai util:
organizează pentru ei excursii,
vizite în întreprinderi, con-
cursuri, îi duc la teatru și la ci-
nematograf, îi învață să iubească
lectura, sportul. La clubul casei
este întotdeauna mare animație.
Nu de mult, au început aici pre-
gătirile pentru serbarea pomului
de iarnă — vechea tradifie a
casei de cogii, bucuria tuturor.
Multe lucruri s-au înfăptuit la
noi pentru copiii odinioară atît
de năpăstuili. Și toate se dato-
resc grijii partidului, grijii stalu-
lui nostru, care i-a luat pe acești
copii sub ocrotirea lui și ie asi-
gură condijiile cele mai bune de
viată, de dezvoltare.
1. TEODORU


I
Problemele de defectologie au tre-
zit un viu interes și în rîndurile u'
nor oameni de știință din țara noas-
tră, care au întreprins studii și cer-
cetări în această direcție. Au fost
făcute chiar șl unele inovații origi-
nale, care se află în curs de experi-
mentare, cum sînt ochelarii fotosen-
sibili sau un nou sistem de scriere
în relief pentru orbi.
Succesele obținute în învățămîntul
special într-un timp relativ scurt
ne îndreptățesc să afirmăm că defec-
tologia din țara noastră se află pe
un drum de dezvoltare. Ea are la
bază învățătura pavlovistă despre
activitatea nervoasă superioară, care
explică motivele obiective ce deter-
mină deficiențele senzoriale fizice și
intelectuale și care ne arată posibili-
tățile de compensare, diminuare sau
chiar înlăturare a acestor deficiențe.
Mai sînt în acest domeniu proble-
me care trebuie să capete în viilor o
soluționare corespunzătoare. Ele își
vor găsi însă, fără îndoială, această
soluționare deoarece statul nostru de
democrație populară creează toate
condițiile necesare dezvoltării acti-
vității și în acest domeniu, ca și in
toate celelalte domenii ale vieții
noastre economice si culturale.
G. RADU și K. BINDIU
I
=
|
■
Tovarășa Irina Pop-Petraș, inspec-
toare pentru învățămîntul preșcolar
la secția de învățămînt și cultură a
regiunii Cluj, care ne însoțește, con-
stată cu mulțumire că îndrumările
date instituțiilor preșcolare își gă-
sesc aici o frumoasă aplicare.
...Vizităm împreună grădinița de
codrii din strada Karl Marx. Cele
patru săli ale ei strălucesc de cură-
țenie ca un pahar. Încăperile
au parchet pe jos, așezat de curînd
cu sprijinul părinților.
Plecînd, o rugăm pe inspectoare
să ne vorbească despre prefacerile
petrecute în acest deceniu în învă-
țămîntul preșcolar din regiunea
Cluj...
— Acum zece ani — ne spune ea
— în regiunea noastră existau 165
de unități preșcolare, cu 270 de edu-
catoare și cu aproape 6000 de copii.
An de an, rețeaua aceasta s-a dez-
voltat. Astăzi funcționează în re-
giune 545 de unități, cu aproape 900
de educatoare și peste 23.000 de co-
pii romîni, maghiari și germani.
In anii aceștia s-au ridicat și s-au
amenajat noi localuri pentru grădi-
nițe. Unitățile preșcolare au fost în-
zestrate cu mobilier, jucării, material
didactic. Un asemenea local modern
s-a amenajat, de pildă, pe lîngă
uzinele „Industria sirmei“ din Cîm-
pia Turzii, altul pe lîngă uzinele so-
dice din Ocna Mureșului. Un fru-
mos local au construit pentru gră-
dinița din comuna lor, prin autoim-
punere, țăranii muncitori din Cuză-
plac, raionul Huedin, iar altui local
asemănător i se pune în prezent aco-
perișul în comuna Triteni-Colonie
din raionul Turda. Au fost amena-
jate localuri noi pentru grădinițe în
orașul Gherla, la gospodăriile agri-
cole de stat Crasna și Lechința, la
gospodăria agricolă din Iernut etc.
Unitățile preșcolare din Jibou, Aiud,
Turda au fost înzestrate cu mobi-
lier în valoare de peste 13.000 lei.
Anul acesta, sfatul popular Huedin
învestește 35.000 lei pentru mobilie-
rul grădinițelor de copii și 2000 de
lei pentru jucării, iar sfatul popular
Cluj a alocat în același scop 25.000
lei...
Tovarășa inspectoare ne vorbește
apoi despre metodicile care vin mult
în ajutorul educatoarelor, despre re-
zultatele bune ale educatoarelor
fruntașe — și nu sînt puține dintre
acestea — despre succesele în pre-
gătirea copiilor în vederea intrării
lor în școala elementară. Sînt, toate,
succese obținute după o experiență
de un deceniu de activitate.
E un deceniu rodnic, care a în-
ceput odată cu proclamarea repu-
blicii noastre dragi.
■
I
MIRCEA SCRIPCA
ciul
Pregătirea învățătorilor și educa-
toarelor în R.P.R. se face în școlile
pedagogice și institutele pedagogice
de învățători, numai prin cursuri cu
frecvență regulată. In anii anteriori,
în cadrul școlilor pedagogice s-a or-
ganizat calificarea unui însemnat
număr de învățători necesari acope-
ririi posturilor create in vederea șco-
larizării tuturor copiilor de vîrstă
școlară și prin examene fără frec-
vență. Pentru lichidarea unor situații
existente în învățămîntul elementar
și preșcolar și în vederea termină-
rii calificării unor învățători și edu-
catoare care predau de mai mulți ani
in învățămînt și care nu au termi-
nat complect școala pedagogică, se
organizează următoarele examene
fără frecvență in cadrul școlilor pe-
dagogice, pentru următoarele cate-
gorii de candidați :
I. LA ȘCOLILE PEDAGOGICE
DE ÎNVĂȚĂTORI se pot prezenta
la examenele fără frecvență in anul
școlar 1957/1958 :
a)	învățătorii, Instructorii supe-
riori de pionieri salariați, activiștii
secțiilor de școli și pionieri de la co-
mitetele U.T.M. care în anul școlar
1956/1957 au promovat anul III sau
au rămas corigenti la 1—2 materii
în cadrul examenelor fără frecvență,
dacă și in acest an școlar funcțio-
nează ca învățători la clasele I—IV
elementare, ca instructori de pionieri
salariați sau ca activiști ai secțiilor
de școli și pionieri.
b)	învățătorii și instructorii supe-
riori de pionieri salariați care au
fost recrutați pentru satisfacerea ser-
viciului militar, fiind absolvenți a
trei ani de școală pedagogică sau
fiind elevi in anul IV, iar după ter-
minarea stagiului militar au intrat
In învățămînt și predau și in acest
an școlar la clasele I — IV sau sint
încadrați ca instructori superiori de
pionieri salariați, pot să se înscrie
în anul IV Ia cursurile fără frec-
vență.
c)	învățătorii care au fost exma-
triculați din școlile pedagogice Ia
sfîrșitul anului IV pe baza ordinului
nr. 14222/952 și care ulterior au fost
încadrați ca suplinitori in invăță-
mînt, iniruclt li s-a schimbat situa-
ția, pot să se înscrie in anul IV la
cursurile fără frecvență ale școlii
pedagogice dacă funcționează și în
acest an școlar ca învățători la cla-
sele I —IV.
d)	învățătorii care au reușit Ia
examenul de capacitate pentru învă-
țători din anul 1945 (centrele Bucu-
rești, Focșani și Cluj) și nu au la
bază o școală medie terminată se pot
înscrie in anii I, II, 111 sau IV la
școala pedagogică numai dacă au
funcționat fără întrerupere in invăță-
mint la clasele I —IV. Înscrierile la
examenele fără frecvență ale învăță-
torilor care intră în această categorie
se fac numai pe bază de tabel nomi-
nal aprobat de către Ministerul Invă-
țămîntului și Culturii.
învățătorii din toate categoriile de
mai sus vor da examene după pro-
grama școlii pedagogice de 4 ani.
întrucit nu există nici o formă de
calificare a învățătorilor prin exame-
ne de diferență, nu se aprobă sub nici
o formă prezentarea la aceste exame-
ne, chiar dacă funcționează în învă-
țămînt.
II	. LA ȘCOLILE PEDAGOGICE
DE EDUCATOARE se pot prezenta
la examenele fără frecvență în
școlar 1957/1958:
a)	Educatoarele care în anul
Iar 1956/1957 au promovat
III sau au rămas corigente la
materii in cadrul examenelor
anul
șco-
anui
1—2
fără
frecvență, dacă și in acest an școlar
funcționează ca educatoare în invăță-

mintul preșcolar.
b)	Educatoarele
Iar 1956/1957 au
form ordinului nr.
movat anul 1, II,
care în anu!
fost înscrise
2508/1956, au
sau III sau
rămas corigente la 1—2 materii,




șco-
con-
pro-
au
dacă
și in acest an școlar funcționează
ca educatoare in învățămîntul pre-
școlar.
c)	Educatoarele absolvente ale
cursului special de un an care au la
bază minimum 6 clase ale fostelor
școli de grad secundar sau 2 ani
de școală medie (după reforma în-
vățămîntulul) se mai pot prezenta
numai în acest an școlar direct la
examenul de stat al școlilor peda-
gogice de educatoare.
d)	Educatoarele absolvente ale
liceului teoretic sau ale unor școli
similare, cu sau fără diplomă de
maturitate, bacalaureat sau diplomă
de absolvire (certificat de absolvire
pentru seriile 1949—1953), care au
mai puțin de 5 ani vechime în în-
vățămîntul preșcolar mai pot da în
acest an școlar un examen de dife-
rență pentru școala pedagogică de
educatoare la pedagogie, psihologie,
metodici și practica pedagogică și
se pot prezenta apoi la examenul
de stat al școlii pedagogice de edu-
catoare dacă funcționează și in mo-
mentul de față în învățămîntul pre-
școlar ca educatoare.

Ministerul Invățămintului șl Cui turii comunică :
Vacanța de iarnă a elevilor din școlile de cultură generală
gice incepe în dimineața zilei de 29 decembrie 1957 și ține pînă la
1958 inclusiv.
Si pedago-
12 ianuarie

Ministerul Tnvățămîntului și Cultu-
rii, examinînd problema consfătuiri-
lor raionale ale cadrelor didactice
din învățămîntul de cultură generală,
a ajuns la concluzia că organizarea
unei singure consfătuiri pe an dă ca-
drelor didactice posibilitatea să ana-
llzeee munca instructiv-educatlvă în
e)	Educatoarele care slnt absol-
vente ale cursului special de 1 an și
care au la
tare sau o
pot înscrie
in anul I
educatoare
bază șapte clase elemen-
școală echivalentă se mai
numai în acest an școlar
la școala pedagogică de
numai dacă funcționează
în învățămîntul preșcolar ca educa-
toare. Educatoarele din această cate-
gorie vor urma școala pedagogică
după programa școlii pedagog.ee de
educatoare de 4 ani.
f)	Educatoarele care au fost ex-
matriculate din școlile pedagogice la
sfîrșitul anului IV pe baza ordinului
nr. 14222/952 și care ulterior au fost
încadrate ca educatoare suplinitoare
întrucit li s-a schimbat situația pot
să se înscrie în anul IV la cursurile
fără frecvență ale școlii pedagogice
dacă funcționează in învățămîntul
preșcolar ca educatoare.
Nu vor fi înscriși la cursurile fără
frecvență ale școlii pedagogice de În-
vățători șl educatoare candidații
care la ultima clasă de școală pe-
dagogică pentru care au dat examene
au rămas repetenți.
înscrierile în învățămîntul peda-
gogic fără frecvență se fac prin sec-
țiile de învățămînt și cultură raio-
nale (orășenești), pe baza cererilor
înaintate de candidați pină la 24 de-
cembrie Î957 pentru educatoare și
pină la 10 ianuarie 1958 pentru în-
vățători. Cererile, care vor avea avi-
zul secțiilor de învățămînt și cultură
raionale sau orășenești (pentru in-
structorii superiori de pionieri vor
avea mai întîl avizul comitetelor ra-
ionale U.T.M. șl apoi al secțiilor de
Învățămînt și cultură raionale sau
regionale), vor fi înaintate, Împreună
cu actele de studii, de funcționare
și celelalte acte care justifică drep-
tul de prezentare la examene, sec-
țiilor de invățămint și cultură regio-
nale (orașul București) pînă la 27
decern rie 1957 pentru educatoare și
pînă la 15 ianuarie 1958 pentru în-
vățători.
Avizul pentru înscriere la examene
va fi dat acelor candidați care pe
baza activității șl a rezultatelor ob-
ținute de ei în munca Instructiv-
educatlvă merită sa devină învăță,
tori (educatoare).
Examenele fără frecvență din ca-
drul școlilor pedagogice se vor orga-
niza in următoarele centre :
PENTRU ÎNVĂȚĂTORI:
— școala pedagogică de învăță-
tori din București, șos. Panduri nr.
92, raionul V. I. Lenin (se vor pre-
zenta candidați! din regiunile Bucu-
rești, Ploești, Pitești, Craiova și ora-
șul București) ;
— școala pedagogică de învăță-
tori din Cluj, str. Babeuf nr. 25 (se
vor prezenta candidații din regiunile
Baia Mare, Oradea, Timișoara, Hu-
nedoara, Cluj, Stalin șl din Regiu-
nea Autonomă Maghiară) ;
— școala pedagogică de învățători
din Iași, str. Mohănescu nr. 3 (se vor
prezenta candidații din regiunile Su-
ceava, Bacău, lași și Galați) ;
— școala pedagogică de învăță-
tori cu limba de predare maghiară
din Odorhei, Piața Libertății nr. 23
(se vor prezenta candidații din toată
țara care au ca limbă maternă lim-
ba maghiară).
PENTRU EDUCATOARE:
— școala pedagogică de educatoa-
re d>in București, str. Mendcleev nr.
27, raionul I. V. Stalin (se vor pre-
zenta candidatele din regiunile
București, Ploești, Pitești, Constanța,
Craiova șl orașul București ) ;
— școala pedagogică de învăță-
tori — secția educatoare — din Cluj,
str. Babeuf nr. 25 (se vor prezenta
candidatele din regiunile Baia Mare,
Oradea, Timișoara, Hunedoara, Cluj,
Stalin și din Regiunea Autonomă
Maghiară) ;
— școala pedagogică de învăță-
secția educatoare — din
Bacău, str. Mărășești nr. 159 (se vor
prezenta candidatele din regiunile
Suceava, Bacău, Iași și Galați) ;
— școala pedagogică de Învăță-
tori — secția educatoare — cu limba
de predare maghiară din Cluj. str.
M. Kogălnlceanu nr. 2 (se vor pre.
zenta candidatele din toată țara care
au ca limbă maternă limba ma-
ghiară).
Sesiunea examenelor fără frecven-
ță Ia școlilele pedagogice de Învă-
țători se desfășoară Intre 20 au-
gust—3 septembrie 1958, iar la șco-
lile pedagogice de educatoare intre
2—12 Ianuarie 1958.
Sesiunea examenului de stat
la
școlile pedagogice de învățători șl
educatoare se desfășoară de 2 ori pe
an, intre 10—25 iunie și între 4—14
septembrie.
Desfășurarea examenelor fără frec-
vență se va face In condițiile Instruc-
țiunilor nr. 2344/24 noiembrie 1955. a
mod mai temeinic și pe
mai mare de timp.
o perioadă
De aceea, Ministerul Tnvățămîntu-
lui și Culturii a luat măsura ca, în-
cepînd cu acest an școlar, consfătui-
rile raionale ale cadrelor didactice să
se țină o singură dată pe an — și
anume în luna iunie, după încheie-,
rea activității școlare.

Imblnân studiul teoretic
cu activitatea practică
Atelierul nostru de lucrări prac-
tice împlinește în curînd a-
proape un an de la data cînd
și-a început activitatea.
Am și început să simțim — în ca-
litatea cunoștințelor și deprinderilor
de fizică sau chimie să se refere a-
ceștia în efectuarea diverselor teme
din programa muncii în atelier.
Bunăoară, atunci cînd au studiat în
pe care le
rezultatele
în atelier,
se bazează
concretă a
dobîndesc elevii noștri —
binefăcătoare ale muncii
In adevăr, învățătura lor
acum pe cunoașterea
multor fenomene . din do-
atelier pila și felul
cu ea, elevii clasei
înțelege ușor care
lor pilei și de ce
șare au zimții mai
cum se lucrează
a Vl-a au putut
este rolul ziinți-
pilele de degro-
mari iar cele de
meniul practicii. Și, odată cu aceasta,
vedem cu bucurie că elevii noștri se
pricep să lucreze tot mai bine cu
propriile lor mîini, că învață să apli-
ce în practică legile și regulile stu-
diate în orele de curs.
Pentru ca activitatea în atelier să
se desfășoare cît mai bine, noi, profe-
sorii de specialitate, căutăm să cola-
borăm strîns cu profesorii-maiștri
care conduc lucrările practice de lă-
cătușerie și tîmplărie. In ședințele
noastre de colectiv, la care participă
și profesorii-maiștri, s-a pus continuu
problema ajutorului reciproc, cău-
tîndu-se cele mai bune căi pentru
realizarea unei colaborări reale,
efective. Am urmărit în special în
această privință două obiective. In
primul rînd, bazarea întregii ac-
tivități din atelier pe cunoștin-
țele teoretice de fizică și de
chimie, pe principiile și legile ce stau
la baza procesului de prelucrare ■
metalului și lemnului, ca și pe cu-
noștințele privitoare la modul de
construcție și funcționare a unelte-
lor, pentru a înlătura primejdia ca
munca practică a elevilor să capete
un caracter meșteșugăresc. In al
doilea rînd, am urmărit să realizăm,
ou ajutorul atelierului, trusele de apa-
rate necesare laboratorului, pentru ca
elevii să poată executa cît
lucrări frontale.
Pentru a înfăptui aceste
colectivul profesorilor de
chimie stabilește regulat,
cu profesorii-maiștri, la ce
mai multe
obiective
fizică și
împreună
cunoștințe

g
s
I
I
I

9
1
9
finisare mai mici, deoarece s-a făcut
apel la cunoștințele lor despre fre-
care. Atunci cînd s au studiat con-
strucția și funcționarea mașinii de
găurit, au fost folosite cunoștințele
dobîndite în clasă, la lecțiile de fizi-
că, cu privire la mecanismul de trans-
mitere a mișcării prin roti dințate și
la cutia de viteză pentru schimbarea
vitezei mașinii burghiului.
La rîndul lor, cunoștințele dobîn-
dite în atelier îi ajută pe elevi să
înțeleagă mai bine ceea ce studiază
la lecții. De pildă, la lecția despre
transformarea energiei mecanice în
energie calorică, elevii clasei a Vila
au exemplificat acest fenomen prin
căldura degajată la pilirea și gău-
rirea diferitelor piese de metal —
lucru pe care îl cunoșteau din acti-
vitatea lor în atelier. La fel, studie-
rea instrumentelor în atelier le-a în-
lesnit mult elevilor din clasa a VUI-a
însușirea materialului din capitolul
„Instrumente de măsură".
Dar roadele activității practice se
pot constata și în altă direcție. Anul
trecut, organizația de pionieri a pro-
pus profesorului de fizică de la clasa
a Vl-a „B“ să conducă, împreună cu
profesorul-maistru al clasei respecti-
ve, munca practică pentru executa-
rea unei truse de dinamometru. Ini-
țiativa a fost fructuoasă. Ea a an-
trenat nu numai colectivul de pro-
fesori și
elevi —
și chiar
rat, cu
maiștri, ci și trei clase de
a V-a, a Vl-a și a VH-a —
pe unii părinți. S a procu-
ajutorul acestora, sîrmă de
oțel pentru resort și srfndură pentru
Activitatea cui părinții
încurajatoare
La școala medie nr. 15 din
Capitală munca cu părinții
a ridicat în acest an
multe probleme. Cea mai
importantă a fost aceea de
a-i cointeresa pe părinți în so-
luționarea problemelor școlii. De
ce s-a pus această problemă ?
Pentru că încă exista un anumit
număr de părinți care nu vedeau
necesitatea de a ajuta școala,
care nu se ocupau decît în trea-
căt de educația copiilor lor. La
adunările cu părinții veneau de-
obicei părinții copiilor care în-
vățau bine ; ai celor cu rezultate
slabe la învățătură refuzau să
vină sau veneau numai după
multă insistență. Cum au reușit
diriginții să schimbe atitudinea
acestor părinți ? In primul rind
prin vizitele dese la domiciliul
lor, ca și prin activizarea comite-
tului de părinți. Discuțiile purta-
te de pedagogi și de membrii co-
mitetului cu părinții care nu se
interesau suficient de copiii lor
au fost, de cele mai multe ori,
atît de convingătoare, incit i-au
cîștigat pe părinți de partea șco-
lii. Venind in număr mereu mai
mare la ședințele organizate in
școală, părinții și-au dat seama
că aici se dezbat probleme care
privesc îndeaproape viitorul co-
piilor lor și au înțeles că tre-
buie să colaboreze cu pedagogii
Contactul cu părinții i-a aju-
tat pe dirlginți să descopere cau-
zele indisciplinei unor elevi, ale
rămînerii în urmă la învățătură
a altora. De multe ori aceste
cauze izvorau dintr-o greșită e-
ducație șl îndrumare a copiilor
In familie. Bunăoară, au fost des-
tul de frecvente în școală cazu-
rile de copii care, nefiind îndru-
mați de părinți, învălțau nesiste-
matic, care veneau cu temele ne-
efectuate. Din cele spuse de unii
părinți, diriginții au aflat că o
serie de copii, fiind întrebați a-
casă ce teme au de efectuat,
răspundeau adeseori „pentru azi
n-am primit teme". Lipsiți de
legătura cu școala, mulți părinți
luau ca bună această afirmație.
„Erau de asemenea părinți —
ne-a spus tov. Vienita Teodo-
rescu, diriginta clasei a IX-a E,
care susțineau că fiii lor învață
mult și se mirau de rezultatele
slabe ale acestora. Stînd de vor-
bă cu un asemenea părinte, am
aflat că, de fapt, fiica lui învăța
Iată și un alt „caz"
de tov. Maria Condruț,
ginta clasei a IX-a H.
elevi din clasa mea erau
relatat
diri-
„Patru
foarte

în gălăgie, în timp ce
cînta. l-am explicat că
radioul
trebuie
să-i asigure fiicei sale condiții
mai bune de învățătură. Alte ori,
continuă diriginta, trebuie să pre.
vin exagerările în sens invers
ale unor părinți care supun
copiii la prea multe eforturi. De
pildă, părinții uneia dintre ele-
vele mele care anul trecut era
gata să rămînă repetentă, o con-
strîng acum, deși învață mult
mai bine, să stea tot timpul în
casă și să învețe, n-o lasă Ia
spectacole, la plimbare. Le am
arătat că și aceasta este o gre-
șeala’’.
nedisciplinați. Vorbeau în tim-
pul lecțiilor, suflau, tulburînd
buna desfășurare a lecțiilor. Pe
deasupra, erau lipsiți de interes
pentru învățătură. Interesin-
du-mă cum își folosesc acești
copii timpul, am qflat că părinții
nu-i supraveghează în pregătirea
lecțiilor. Am socotit că, pen-
tru a-i
să stau
șii. De
dunăre
îndrepta, nu e suficient
de vorbă numai cu dln-
aceea am convocat o a-
cu participarea
elevi, a părinților lor și
zentanților comitetului
din școală, în care s-a
comportarea lor și s-au
măsurile de îndreptare.
acestor
a repre-
U.T.M.
analizat
stabilit
Părinții
au început să se intereseze în-
deaproape de copiii lor, iar ele-
vii au făcut progrese în ce pri-
vește disciplina și învățătura".
Multă atenție se acordă In
școală legăturii cu părinții mun-
citori, pentru ridicarea nivelului
Ia învățătură al fiilor lor, Obser-
vînd, la un moment dat, că frec-
vența fiilor de muncitori la me-
ditații scade, diriginții au luat
legătura cu părinții acestora de-
terminîndu-i să-și trimită regulat
copiii la orele de meditații. Ca
rezultat, participarea elevilor la
meditații este acum satisfăcătoa-
re, ceea ce se răsfrînge pozitiv
asupra învățăturii lor. Diriginții
consideră că în etapele urmă-
toare de muncă e necesar să se
preocupe și mai mult ie stringe-
rea legăturilor cu părinții mun-
citori, pentru a-i ajuta și in
ceea ce privește alegerea profa-
siunii viitoare a copiilor lor, pen-
tru a-i îndruma pe aceștia spre
școlile de grad superior.
Diriginții de la școala medie
nr. 15 din Capitală dau părinți-
lor indicații concrete asupra fe-
lului cum trebuie să-și ajute co-
piii la învățătură. Bunăoară, por-
nind de la faptul că una dintre
cauzele rămînerii în urmă Ia în-
vățătură este sistemul adesea de-
fectuos de muncă independentă
al elevilor, au hotărît ca, la în-
ceputul celui de al doilea tri-
mestru, să organizeze o adunare
a părinților în cadrul căreia se
vor stabili măsuri corespunzătoa-
re pentru înlăturarea lipsurilor.
Părinții sînt atrași și în rezol-
varea problemelor extrașcolare
și materiale. Comitetul de părinți
al clasei a Vil-a, bunăoară, a în-
zestrat biblioteca clasei cu noi
volume, a ajutat pe elevii cu o
situație materială mai grea, are
grijă de asigurarea unui aspect
plăcut al clasei etc.
Rezultatele obținute pe trimes-
trul I în munca cu părinții la
școala medie nr. 15
sînt încu-
rajatoare. Mergînd și mai de-
parte pe drumul strîngerii legă-
turii cu familia, școala va putea
face un pas serios înainte în
munca educativă.
I. M.
■


■

suportul de lemn al dinamometru-
lui. Elevii clasei a V-a au contec-
ționat, în cadrul programei de lu-
crări practice a clasei lor, suportul
de lemn. Tot în cadrul programei,
elevii clasei a Vil a „A" au con-
fecționat din oțel resortul și indicato-
rul dinamometrului. Apoi s au efec-
tuat asamblarea pieselor dinamome-
trului și gradarea lo>. Rezultatul aces-
tei colaborări dintre profesori, maiș-
tri, elevi și părinți a fost înzestrarea
laboratorului cu o trusă de 20 dina-
mometre, care se folosesc cu bune
rezultate la lucrările frontale în le-
gătură cu studiul fenomenului de
frecare în clasele a Vl-a și a VUI-a.
Acesta a fost începutul.
Activitatea a continuat în anul
curent cu rezultate și mai bune. Din
material adus de ei (cutii de con-
serve, de lapte praf etc.) elevii cla-
sei a Vl-a au confecționat în atelier,
în cadrul temei „Tăierea cu foarfecă,
îndoirea și lipirea cu cositor a ta-
blei", un număr de 15 calorimetre.
Acestea au servit apoi profesorului de
fizică de la clasele a Vil a și a IX-a
pentru organizarea și efectuarea lu-
crărilor frontale de calorimetrie.
In prezent sînt în lucru, în cadrul
programei atelierului de lăcătușerie
pentru clasele a Vil-a, o serie de fa-
sunguri pentru becuri de lanternă și
întrerupătoare din sîrmă și tablă, care
vor servi la lucrările de laborator în
legătură cu tema „Circuite electrice".
Se vor construi de asemenea, în ca-
drul programei de tîmplărie, o trusă
de plane înclinate și o trusă de sta-
tive pentru scripeți, necesare lucră-
rilor frontale la clasele a VIII-a în
legătură cu tema „Mecanisme".
Faptul că văd rezultatele concrete
ale muncii lor practice îi face pe elevi
să-și sporească încrederea în forțele
proprii și sporește mult atît interesul
lor pentru însușirea cunoștințelor de
fizică și chimie, cît și pentru munca
în atelier. Un mare stimulent a fost,
de pildă, pentru elevii din clasa a
Vl-a, faptul că au lucrat anul acesta,
în laborator, cu dinamometrul pe al
cărui suport, confecționat de ei în a-
nul trecut, și-au putut citi numele.
Astfel, aparatele lucrate de elevi și
folosite la lucrările frontale de labo-
rator nu contribuie numai la concreti-
zarea cunoștințelor, ci îi fac pe elevi
să simtă, totodată, că munca lor este
utilă atît pentru ei personal cît și
pentru colectivitate, aparatele consti-
tuind un bun al școlii.
Acestea sînt, bineînțeles, numai
cîteva din mulțimea exemplelor pe
care le-am putea da și care ne-au
dovedit în practică ce foloase mari
aduce pregătirii elevilor munca in
atelier, cît de necesară este îmbina-
rea strînsă a studiului teoretic cu ac-
tivitatea practică. Mai avem încă
multe de făcut în această direcție.
Trebuie să întărim sprijinul reciproc
între profesori și maiștri, trebuie să
dăm o mai mare atenție muncii de
pregătire a lecțiilor tehnologice care
se desfășoară în atelier. Sîntem abia
la începutul acestui drum, dar, fiind
conștienți de însemnătatea lui, ne
străduim să mergem mereu înainte.
MARGARETA AILINCAI
profesoară la școala medie nr. 10
din București
ROADE
«a
â®


Studenta Maria Cochir, de
la Universitatea „C. 1- Par-
honu, ține o lecție de logică
cu elevii școlii medii nr. 20
„Gh. Șincai“. Ceva mai tir-
ziu, grupa de studenți, îm-
preună cu profesorul de logică
al școlii medii, tov- Ion Ma-
noliu, analizează această lecție.

PRACTICA PEDAGOGICĂ
verigă importantă în formarea viitorilor profesori
In planurile de învă|ămint
ale instituțiilor de învăjămînt
superior care pregătesc ca-
dre didactice, alături de dis-
ciplinele de specialitate și cele peda-
gogice, un loc important a fost acor-
dat practicii pedagogice. Parte inle-
grantă a procesului de învățăminl,
practica pedagogică îl apropie cel
mai mult pe student de profesia de
pedagog, de profesor.
Practica face să crească interesul
studenților pentru profesiunea aleasă,
dragostea pentru copii, le dezvăluie
multilateralitatea muncii pedagogice,
plăcerile și bucuriile ei. Din propria
noastră experiență am avut de ne-
numărate ori prilejul să constatăm
bucuria adine întipărită pe fețele stu-
denților atunci cînd o lecție sau altă
activitate din cadrul practicii peda-
gogice le-a reușit pe deplin, le-a dat
sentimentul de încredere în forțe e
proprii, i-a făcut să simtă mîndria de
a corespunde exigențelor muncii di-
dactice.
Nu rare au fost și cazurile cînd pri
mul insucces a avut — asupra firilor
mai timide — o influență inhibiforio,
negativă, unii studenți ajungînd chiar
să afirme : „Nu pot să fiu profesor”,
«Nu am aptitudini’ etc. De cele mai
multe ori asemenea afirmații au fost
făcute de studenții caro s-au îndrep-
tat în mod cu totul întîmplător spre
instituțiile de învățămînt superior ce
pregătesc cadre didactice. Practica
pedagogică a dovedit însă că, prin
cunoașterea profundă a sfudenți or,
prin influențarea sistematică a însuși-
rilor psihologice ale personalității lor,
și acei care s-au orientat în mod în-
tîmplăfor spre studiile pedagogice
pot deveni cadre bune ale școlii noa-
stre.
Munca perseverentă în timpul stu-
diilor și practicii pedagogice le do-
vedește și acestora că talentul peda-
gogic nu este „înnăscut”, ci se poate
dobîndi prin efort susținut și dragoste
față de copii.
La începutul acestui an școlar, Mi-
nisterul Invățămîntului și Culturii, ți-
nînd seama de Hotărîrea C.C. al
P.M.R. și a Consiliului de Miniștri pen-
tru îmbunătățirea învățămînfului su-
perior, a elaborat cu sprijinul Institutu-
lui de Științe Pedagogice și al caie-
drelor de pedagogie un nou regula-
ment pentru organizarea praclicii pe-
dagogice a studenților din insliiuțiile
de învățămînt superior. Regulamentul
cuprinde o serie de elemente noi atit
cu privire la organizarea și conduce-
rea practicii pedagogice, cît și în
ceea ce privește conținutul ei. Se pre-
vede înființarea în cadrul fiecărei
instituții de învățămînt superior care
pregătește cadre didactice a cîte unui
cabine* pedagogic care să coordone-
ze și să îndrume practica pedagogi-
că. De asemenea, se prevede ca
practica pedagogică să se desfășoa-
re în școli de bază care vor fi ro-
partizale instituțiilor de învățămînt
superior de către Ministerul Invăjă-
mîntuiui și Culturii împreună cu sec-
țiile de învățămînt și cultură.
Organizarea și conducerea practi-
cii pedagogice pe facultate este încre-
dințată unui membru al catedrei da
pedagogie (care predă cursul de pe-
dagogie la facultăți). Studenții fac
practică pedagogică sub îndrumarea
profesorilor de la școlile da bază.
In ceea ce privește conținutul prac-
ticii pedagogice, se prevăd următoa-
rele forme de activitate inslructiv-odu-
cativă: lecții, activități în afară de c’a.
să, activitatea directorului și a
consiliului pedagogic ; activitatea
dirigintelui cu elevii, cu profe-
sorii clasei și părinții ; activitatea
cu organizațiile U.T.M. și de pio-
nieri ; studierea și caracterizarea
psiho-pedagogică a unui elev. Prin
noul regulament se sporesc ob'iga-
țiile studenților practicanți în caia ce
privește numărul de asistențe la lec-
țiile demonstrative și al lecțiilor d»
probă. Fiecare student este obligat
să asiste la un număr de 25 lecții
demonstrative (15 la specialitatea
principală, 7 la specialitatea secun-
dară și 3 la ore educative, după ale-
gerea studentului) și să țină minimum
8 lecții de probă (din care 5 la spe-
REMARCABILE
în activitatea
a p r o f e
Recenta sesiune științifică a „So-
cietății de științe istorice și
filologice din R.P.R." a scos
puternic în lumină contribuția
remarcabilă pe care o aduc cadrele
didactice la dezvoltarea cercetării
științifice <țin țara noastră.
In adevăr, darea de seamă pre.
zentată la sesiune de secretarul ge-
neral al societății, conf. univ. V.
Maciu, ca și discuțiile cr» au ur-
mat au subliniat aportul tot mal
larg al învățătorilor și profesorilor
la munca științifică în domeniul is-
toriei și filologiei, iar comunicările
făcute de aceștia în cadrul sesiunii
au dovedit odată mai mult însemnă-
tatea acestui aport. Printre cei 2500
de membri ai societății — al căror
număr este, de altfel, într-o conti-
nuă creștere — majoritatea sînt ca-
dre didactice, care lucrează alături
de ceilalți membri — muzeologi, ar-
hiviști și specialiști în diferite do-
menii de activitate înrudite cu știin-
țele istorice și filologice. In cadrul
societății și-au găsit un bogat te-
ren de activitate și profesorii
aparținînd naționalităților conlocui-
toare, filialele din orașele Cluj,
Arad și Tîrgu-Mureș avînd și
subsecții maghiare, iar cele din Ora-
șul Stalin și Sibiu subsecții ger-
mane.
Urmind directivele partidului și
colaborînd intens cu organele Minis-
terului Invățămîntului și Culturii,
cu Academia R.P.R., cu institutele și
facultățile din București, Iași, Cluj
și Timișoara, precum și cu Institu-
tul de perfecționare a cadrelor di-
dactice din București, societatea a
căutat, printr-o muncă stăruitoare și
consecventă, să ridice nivelul știin-
țific și ideologic al membrilor săi,
să popularizeze cuceririle științei
noastre istorice și filologice, să îm-
bunătățească metodele și calitatea
muncii didactice, să adîncească cer-
cetările bazate pe documente locale
și să organizeze, pentru dezvoltarea
educației patriotice a tineretului,
concursuri de Istorie și literatură
sorilor
romînă în rîndurile elevilor din în-
vățămîntul mediu.
Pentru realizarea acestor obiecti-
ve, pe lîngă organizarea de către
conducerea centrală a muncii știin-
țifice și a tipăririi colecțiilor de
Studii și articole de istorie, Limbă
și literatură universală și a altor
lucrări de specialitate, societatea a
făcut apel la contribuția filialelor,
la învățătorii și profesorii din pro-
vincie, izbutind să-i antreneze într-o
activitate fecundă și neîntreruptă.
Cea mai activă dintre filialele so-
cietății s.a arătat a fi cea din Si-
biu (condusă de prof. Cornel Irimie),
care funcționează cu 4 subfiliale
(Sebeș, Mediaș, Făgăraș, Sighi-
șoara). Aceasta a organizat în luna
martie o sesiune științifică cu teme
locale la care au participat 300 de
membri. O activitate intensă desfă-
șoară și filiala din Oradea (con-
dusă de prof. Vlad Spoială și prof.
Titus Roșu), care a organizat în lu-
na septembrie comemorarea a 50 de
ani de la moartea lui losif Vulcan.
In cadrele acestei filiale activează
cu remarcabile rezultate învățătorul
Ion Bradu, autor al unor substan-
țiale studii de istorie culturală lo-
cală. Printre filialele active se nu-
mără și cele din Craiova (condusă
de prof. Toma Măruță), Buzău
(condusă de prof. G, Boldescu) și
Botoșani (condusă de prof, E. Bu-
joreanu).
Rezultate apreciabile s-au obținut
și la filialele din Timișoara, Arad
și Orașul Stalin. Filialele din Cluj,
Iași, Deva, Tirgu-Mureș, Baia Mare,
Pitești, Tîrgoviște. Galați, Lugoj,
Focșani și Bacău au obținut, ce-i
drept, unele succese în munca
lor, însă condițiile locale de care
dispun le-ar fi dat posibilitatea să
obțină și mai mult. Un efort și o
contribuție mai accentuată se pu-
tea așțepta și din partea filialei
București. Trebuie îmbunătățită mult
activitatea unor filiale ca cele din
Alba-Iulia, Suceava, Piatra Neamț,
Blrlad, Giurgiu, Constanța, Ploești
și Brăila. E datoria tuturor cadrelor
didactice de specialitate din aceste
orașe ca, în colaborare cu secțiile
de învățămînt locale, să contribuie
la această îmbunătățire.
Ponnmdu-se de la aceste consta-
tări, atit în darea de seamă cît și în
dezbaterile purtate în cadrul sesiu-
nii, s-a exprimat dorința de a se
strînge și mai mult legăturile so-
cietății cu organele ministerului și
ale sfaturilor populare pentru spri-
jinirea activității societății. Un a-
port însemnat la întărirea rolului
societății îl va putea constitui apa-
riția celor două organe periodice
proiectate — „Revista de istorie" și
revista „Limbă și literatură" — me-
nite a înlesni difuzarea rezultatelor
obținute în munca de. cercetare și a
consolida legaturile cu filialele și
subfilialele din provincie.
Pentru anul 1958 societatea a în-
tocmit un bogat plan de tipărituri,
printre care se numără lucrările Is-
toricul orașului București, Mișcările
revoluționare de la Brăila din 1841.
1843, însemnări de istorie literară.
Observații asupra genurilor literare,
Primele periodice romînești din
Transilvania și colaboratorii lor pînă
la 1848, Scriitorii și folclorul, Bala-
da populară romînă etc. Vor apare,
de asemenea, volumele Studii de
literatură universală (III), Studii și
articole de istorie (III), Limbă și
literatură (IV). Secția de studii o-
rientale, alături de alte lucrări, va
tipări și un Dicționar turc-romîn.
Toate aceste lucrări sînt elaborate
de cadre didactice, membri ai socie-
tății. Ele vor însemna un nou pas
al învățătorilor și profesorilor pe
calea dezvoltării activității lor
creatoare în domeniul științei.
VICTOR LUCREțIU
ANUNȚ
Dintre manualele de trigonometrie
pentru clasa a X-a reală prezentate
la concurs n-a fost acceptat nici u.
nul ; pentru anul școlar 1958—1959
se vor reedita manualul și culegerea
de probleme de trigonometrie ediția
195o.
cialifalea principală șl 3 la cea se-
cundară). tvidenja tuturor acestor
activități urmează să se consemneze
într-un carnet individual de practică
pedagogică.
Acasle măsuri au și început să fie
aplicate în ‘unele instituții de învă-
țămînt superior, Penlru ca noile mă-
suri privind practica pedagogică să
dea roade cît mai bune, aceasta tre-
buie organizată și planificată asilel
încit să se evile atît supraîncărcarea
școlilor, cît și a studenților. Faptul
de pildă, că în București Ministe;ul
Invățămîntului și Culturii șl secția de
învățămînt a Capitalei au repartizat
fiecărei instituții de învăjămînt supe-
rior anumite școli de bază face să
se evile supraaglomerai ea aceslor
școli manifestată în anii trecuți, cînd
la aceeași școală făceau practică stu-
denți a 2-3 și chiar 4 instituții da în-
vățămînt superior.
Se impune de asemenea o justă
planificare o lecțiilor demonstrative
și da probă ale studenților, astfel ca
ei să asiste la lecții de diverse tipuri
și la clase diferite și să țină ei înșiși
asemenea lecții, să cunoască multila-
teral problemele muncii educative și
metodice din școala de bază. Este
necesar să fie combătută tendința u-
nor studenți de a realiza numărul da
asistențe și lecții de probă în inlerva.e
de tirnp foarte scurte, de a desfășura
o practică pedagogică (,în asalt”. A-
ceasla se impune cu atit mai muif cu
cît practica pedagogică trebuie să-l
ofere studentului și posibilitatea de
a-și forma anumite deprinderi didac-
tice; or, aceasta presupune un proces
complex, care necesită timp și acii-
vilafe organizată. Esle evident, de pil-
dă, faplul că studierea și caraclenza-
rea psiho-pedagogică a unui elev nu
se poate realiza cu bune rezultate de-
cîf pe baza unui contact slrîns și da
durată cu școala. In planurile de în-
vățămînt practica pedagogică este
prevăzută în semestrele 9 și 10. lot
acest timp să fie folosit în întregime,
în mod cît mai rațional și mai pro-
ductiv.
Membrii catedrelor de pedagogie,
caro răspund de practica pedagogică
au datoria să asigure îndrumarea pe-
dagogică a practicii pe facultate prin
asistarea sistematică la lecțiile de-
monstrative și de probă, la șe-
dințele de analiză a acestora, dînd,
atunci cînd este necesar, indicațiile
pedagogice corespunzătoare. Ei răs-
pund în mod deosebit de îndrumarea
studenților practicanți în ceea ce pri-
vește cunoașterea muncii educative
din școală, a activității exfrașcolare
a elevilor, a organizațiilor U.T.M. și
de pionieri.
Mefodicienil răspund de întreaga ac-
tivitate metodică a studenților pe tot
timpul practicii pedagogice, îndru-
mează și controlează munca profeso-
rilor-metodlșfi din școlile de bază
care pregătesc și țin lecțiile demons-
trative și îndrumă activitatea studen-
ților.
Buna organizare și desfășurare a
practicii pedagogice depinde, In cea
mai mare măsură, de colaborarea
strînsă dintre membrii catedrei de
pedagogie șl metodicienii facultăți'or.
Contactul lor sfrîns, organizat și plan -
ficat cu directorii și profesorii școlilor
de bază, cu membrii catedrei de psi-
hologie tn ceea ce privește studierea
șl caraclerizarea psiho-pedagogică a
elevilor, constituie o sarcină de bază.
Un rol important în desfășurarea
praclicii pedagogice revine și profe-
sorilor din școala de bază. Personali-
tatea profesorului, exemplul său per-
sonal exercită o mare influență asupra
convingerilor și sentimentelor studen-
tului în legătură cu viitoarea lui pro-
fesiune didactică.
„In educație — spune K. D. Ușinski
— toiul trebuie să fie bazat pe per-
sonalitatea educatorului, deoarece
forța educativă se revarsă numai
dinlr-un izvor viu al persona-
lității omenești. Nici un fel de re-
guiamonie și programe, nici nu fel
de organism artificial al școlii, oricîl
de ingenios ar fi conceput, nu poale
înlocui personalitatea în domeniul
educației".
Sfăpînirea temeinică de către pro-
fesor a obiectului pe care-1 predă,
dragostea pentru profesia ta și atașa-
mentul sincer și activ față de sfudenți
constituie o premiză importantă pen-
tru cucerirea autorității, dragostei șl
respectului studenților practicanți.
Răspunderea profesorilor din șco-
lile de bază In formarea viitorilor pe-
dagogi apare și mai limpede dacă
ne relerim, de pildă, la faptul că lor
le revine sarcina ca, alături de me-
fodicieni, să aprecieze cu note lec-
țiile de probă ale studenților prac-
ticanți, să conducă ședințele de ana-
liză a lecțiilor ținute de către tfu-
denți.
La rîndul lor, directorii școlilor de
bază trebuie să sprijine și să fndru-
meze cu toată grija și atenția nece-
sară munca profesorilor pe lîngă care
studenții fac practică pedagogică, să
analizeze periodic rezultatele muncii
acestora. Marea majoritate a directo-
rilor și profesorilor actualelor școli
de bază sînt cadre care activează de
cîțiva ani cu studenții în practica pe-
dagogică, care au dovedit mult de-
votament și dragoste pentru această
activitate și au obținut frumoase re-
zultate pînă în prezent.
Prinfr-o colaborare rodnică, crea-
toare, între instituțiile de învățămînt
superior și școlile de bază, să mun-
cim astfel îneît aplicarea Tn viață a
prevederilor noului regulament al
practicii pedagogice să însemne un
serios pas înainte în munca da for-
mare a viitoarelor cadre didactice cu
temeinică pregătire pedagogică, fău-
ritori demni al unui tinerel nou tn
patria noastră.
Conf. univ. ION BERCA
Vacanța de
a pionierilor
rj ecent, Ministerul Invățămtntu-
t\ lui și Culturii, Consiliul Cen.
* *■ trai al Sindicatelor și Comite-
tul Central al U.T.M. au dat îndru-
mări privind organizarea vacanței de
iarnă a pionierilor și elevilor, In
timpul vacanței urmează să se orga-
nizeze o bogată activitate cultwal-
educativă, care să constituie un
mijloc de cultivare a dragostei șco-
larilor fajă de patrie.
Comitetele de întreprindere și insti-
tuție care patronează școli, împreună
cu organizațiile U.T.M. și cadrele
didactice vor organiza la cluburi, coi-
furi roșii și in școli serbări și alte
manifestații culturale și sportive pen-
tru elevi. De asemenea se vor orga-
niza vizionări colective de filme,
piese de teatru, precum și acțiuni de
masă cu cartea, șezători literare, seri
de satiră șl umor, participarea la
spartachiada de iarnă a pionierilor.
O contribuție importantă la lărgirea
cunoștințelor elevilor, la educarea
lor patriotică o vor aduce excursiile
In localitate și în împrejurimi, la
monumente și locuri istorice, vizitele
la muzee, expoziții, in întreprinderile
industriale și agricole, in instituții de
artă și cultură, intilnirile cu munci-
tori fruntași, artiști, scriitori etc.
Consiliul Central al Sindicatelor,
împreună cu C.C. al U.T.M. va orga-
niza între 2—12 ianuarie un număr
de tabere centrale tn cele mai jru.
moașe stațiuni din (ară.
In cluburi și școli se vor popu-
lariza — prin expoziții, panouri.
iarnă
și școlarilor
gazete de perete etc. — realizările
obținute in atelierele școlare.
îndrumările conțin indicații cu pri-
vire la organizarea serbării pomului
de iarnă, care se va desfășura intre.
29 decembrie 1957—12 ianuarie 1953,
cu sprijinul comitetelor sindicale din
întreprinderi și instituții și al organi-
zațiilor U.T.M., în cadrul cluburilor,
colțurilor roșii sau școlilor. Pentru ca
serbarea pomului de iarnă să fie cit
mai atractivă, formațiile artistice de
amatori, formațiile artistice de copii
și artiștii din instituțiile de artă și
cultură sint solicitați să prezinte la
această serbare programe variate. In
același timp se vor putea organiza
carnavaluri pentru pionieri și elevi,
la care vor fi Invitați și tineri din în-
treprinderi și instituții.
La serbarea pomului de iarnă li se
vor Inniina copiilor pachete cu dul-
ciuri, rechizite școlare, jucării ele.,
pentru a căror procurare se vor folosi
fondurile prevăzute in bugetele comi-
tetelor de întreprindere, fondurile
obținute din manifestații culturale
și alte posibilități locale.
Vacanța de iarnă, odihnă binemeri-
tată după o etapă de muncă incor-
dată, constituie un prilej de îmbinare
a aspectului recreativ al acesteia cu
cel educativ, un mijloc de populari-
zare a grijii deosebite pe care o
poartă partidul și guvernul nostru
tinerei generații și un stimulent pen-
tru ca toți școlarii să pășească In
noul an la muncă Cu forțe sporite.


bilifafe comerciali
urbane.
mal mari
valorlfi.
succese
în 31.000 de
apărui în prima
domeniul literaturii pem
membrii comitetului
trevedero
Standuri!» Editurii tineretului fi alt Editurii de stai didactice fi pedagogice din „Expoziția cirțiT
univ. ILIE STANCIU
Cont,
foarte mari
nos-
in care m-am născut
rînd
lată cîteva
copii
(Urmare din pag. 1)
soare
Țara Moților, iar T. Co
aur
copii
apărut în
nînd lui
ne puteți spune despre
Cele mal
frumoase po-
întrebarea
Mă așteptam
.Oameni de seama
poezii
In jurul lumii1
tria noastră'
guri
Marin Preda
.Lumini în întu
aspect de la adunat».
Wittstock
.Prietenie"
In clișeu
MIRCEA IONEL
șl străine pentru
șl-ar fi putut în-
fost pornite cu intenția clară de a
instrui tineretul, de a-i pune la ln-
ța învinge*
„Raza de
colecția
ezil" ?
copii,
chipul
că în
cunosc și romanele lui Walfer Scot),
ale lui Al. Dumas etc.
obiective șl în.
da către par-
(1789—1794) de M. Rol.ler, despre
marele pedagog Pestalozzi de Sen
Alexandru etc.
titluri:
I. Barbu,
determinat valori,
consacrate ale Iile
demînă lucrări care să-l
în lumea marilor valori
Formulele literare ale
țin seama de gradul de
Marți 17 decembrie a avut loc la școala medie nr. 16 din Capitală, tn
cadrul Lunii culturii, o IntUnlre a colectivelor de elevi și profesori cu iov.
Euseblu Camllar.	,
In cadrul lucrărilor pe comisii un
loc Important l-a ocupat problema
bibliotecilor școlare, puntndu-se ac-
cent pe rolul deosebit al cărții în
munca de instruire și educare a co-
piilor și tineretului, pe colaborarea
strînsă ce trebuie să existe între bi-
bliotecari și cadrele didactice și pe
organizarea unor forme cît mal va-
riate de îndrumare a lecturii copii-
lor și de atragerea lor în biblioteci.
Totodată a fost discutat proiectul
noului regulament privind organiza-
rea și funcționarea bibliotecilor șco-
lare, care va contribui la îmbunătă-
țirea activității acestora.
Tineretul va fl ajutat să-și cu-
noască mai bine țara prin repor-
tajele din colecția „Patria noas-
tră". Cu D. Almaș va merge de-a
lungul Bistriței, cu V. Căbulea va
pătrunde în țara „Culegătorilor de
munca de îndrumare
trebuie să cîștiga
introducă
culturale,
colecțiilor
receptivi-
Niciodafă nu
nlril culturale a
ficarea operelor
rafurii rominești
penlru maturi,
or — caro sînt
rominești. Tresari odată
de exemplare.
In ultimul deceni
sat pătrunzînd foarte
Revoluția franceză
cu culegerile din poeziila
Baniuc, Marcel Breslașu,
îndreptățesc
i co în ca
Iul Mihai
Cicerone
sovietice au
școala medie
Cluj, unde au
cadrele didac-
era răspîndită mal mult tn centrele
sentl-
Inimile
unifa-
frebu-
pentru
mal mul-
obl igajli
iul cititorilor penlru Idei șl
mente nobile, să le umple
Tn domeniul poeziei semnalăm vo.
lumul „Copiii cartierului" de Cice-
rone Theodorescu, „Grivița Roșie*
tarului'
viitor ?
dezvoltării
cu Mitrea
alături de
executiv al sfatului popular al re-
giunii Cluj, discutind cu aceștia pro-
bleme ale invățămintului șl culturii
scriitorii șl pedagogii care au
să Intensifice editarea cărților
neric". Radu Tudoran — „Flăcări
de opfimism șl încredere în viață,
să-l învețe să Iubească și să des-
copere frumosul, binele și adevărul.
Cu alte cuvinte, scopul literaturii
pentru copii nu poate fi decît ace-
la al întregii noastre literaturi : for-
Redactia și administrația; București, Piața Scînteli nr. 1. Telefon 7 60 10, Tiparul; Combinatul Poligrafic Casa Scinteil „1. V. Stalin" București, Piața Scînteil, Abonamente; 1 an — 12,50 lei; 6 luni — 6,25 lei; 3 luni — 3,12 lei.
Ea trebuie să
caracterului lor,
lor, asupra ac-
asupra întregii
Cu prilejul Săptămtnll cărții am vizitat reducția Editurii tinere-
tului și ne-am adresat tovarășilor Constantin Măciucă, șeful re-
dacției de literatură pentru tineret, și Ion Hobana, șeful redacției
de literatură pentru copii, rugîndu-i să răspundă la cîteva întrebări pri-
vitoare la activtiatea editurii în anul care vine.
Membrii delegației
vizitat de asemenea
maghiară nr. 3 din
avut o consfătuire cu
speran|a în
mai mari în
fru copii.
S-a ajuns la o convingere
ră asupra sarcinilor pe care
ie să le îndeplinească cartea
Meritul deosebit al regimului
fru de democrație populară în
cesl domeniu este în primul
mare popularitate Tn rtndu-
ilor și tineretului se bucură
care a lecturii copiilor mal sîn
încă multe de făcut. Dar înfăptuiri.
exemplare și s-a epuizat Imediat. La
fol s-au petrecut lucrurile cu volu-
mul „Prisaca* al lui Tudor Arghezi,
ale micilor cititori.
Cartea pentru copil a devenit în
acest deceniu, în țara noastră, o
realizare importantă pe tărîmul lite-
raturii. Fără îndoială că tn activi-
tatea de creație și de editare, Tn
literaturii, artei, științei șl culturi
de veacuri, în
Penlru atinge-
atît da înalt,
Theodorescu, Maria Banuș, cu versu.
rile Oliliel Cazimir etc.
Din literatura universală, operele
Iul Jules Verne dețin recordul «di-
poemul lui M. Breslașu, „Surîsul
Hiroșimei" poemul lui E. Jebe-
leanu, precum și plachetele aparți-
Aurel Rău și V. Boicu-
blicat pagini alese în volume
căror tiraj a întrecut, în 1956,
— Planul de apariție al primei
colecții se anunță mai bogat decît
al anului pe care-1 încheiem. Vom
satisface multe din cererile cadre-
lor didactice și ale tineretului de
vîrstă școlară. Profilul colecției va
fi mult mai larg. Nu vom publica
numai cărți despre scriitori, ci și
despre oameni de știință, luptători
pe tărîm social etc. Zoe Dumitrescu
evocă figura lui M. Eminescu, B.
Brezeanu pe a lui N. Grigorescu,
Șerban Cioculescu redactează o
monografie despre I. Găica, Horia
Stancu scrie despre Ciprian Po-
rumbescu, M. Botez despre Țițeica,
P. Tăutu despre 1. Cantacuzino.
Vor mai apărea lucrări despre „Fi-
tice ale școlii, precum și școala spe-
cială pentru orbi și casa de copii
din Cluj.
In regiune, oaspeții au vizitat co-
muna moțească iraniș, din raionul
Huedin, admirînd aici noua și mo-
derna școală de 7 ani și internatul
pentru fiii moților.
In încheierea vizitei lor In regiu-
ne, oaspeții sovietici au avut o în-
copii ale lui V. Maia-
fipărif în 170.000 da e-
povesfirila Iul A. P.
134.000 da exemplara,
Iul S. Marșak în B8.000
decît cartea scrisă
Ea se adresează copiii
vom avea în anul
Intre 15 șl 18 decembrie, orașul
șl regiunea Cluj au primit vizita de-
legației din Invățămintul sovietic
condusă de tovarășul A. S. Orlov,
din Ministerul Invățămintului al
R.S.F.S.R., care ne vizitează țara,
însoțiți de tovarășul Petru Bucșa,
șeful secției de învățămînt și cul-
tură a regiunii Cluj, și de tovarășul
Fangli Geza, inspector șef adjunct,
oaspeții au vizitat Institutul peda.
gogic din Cluj, interesîndu-se de re-
zultatele muncii institutului, de pre-
gătirea profesională a viitorilor în-
vățători și împărtășind experiența
lor în acest domeniu.
fid a activității creatorilor de litera-
tură pentru copil au determinat a-
vîntul pe care l-a luat în țara noas-
tră această literatură în ultimii ani.
Concepția leninistă asupra moșie-
școală
dotat,
dintre
astăzi
telor
gice.
șovei îl va dezvălui „Poezia uzi-
nei".
„In jurul lumii" vom fi conduși
de Zaharia Stancu (U.R.S.S., In-
dia), N. Moraru (America de Sud),
S. Obrazțov (Londra), B. Polevoi
(S.U.A.), iar din E. E. Kisch vom
tipări o culegere antologică.
La primele întrebări ne-a răs-
puns tov. Constantin Măciucă.
— Care sînt ideile directoare ale
planului dumneavoastră de apariții
pe 1958 ?
— Formulînd lapidar, putem
spune că întreg planul de apariție
al editurii noastre e subordonat
ideii educării tineretului în spirit
patriotic. Lucrările cu caracter be-
letristic dezbat în cea mal mare
parte probleme din viața tineretu-
lui. Colecțiile „Cele mai frumoase
acela de a fi creat condițiile pen-
tru lămurirea problemelor teoretice
ale literaturii pentru copil. Aceasta
a dus la o schimbare fundamentală
in aprecierea rolului el educativ.
Cocor, admiri pe cel ce a fost un om între oameni, plîngi
desculț și respiri aerul marin odată cu Adam Jora, lupți în
Baragan odată cu V. Em. Galan, te indignezi împreună cu Maria Banuș cînd
vorbește Americii și înalti, împreună cu T. Arghezi, o cîntare omului re-
traiești povestea lui David Cooporfield, a Eugeniei Grandet și a Anei
Karemna, a lui Uhsse și a lui Petru 1, călătorești cu spătarul Milescu
sau cu fregata Pallada și bați cu pumnul în masă odată cu Maiakovski.
le Incintă albumele de artă, te amuză plachetele și cărțile pentru copii, te
interesează tipăriturile Academiei R.P.R., ale Editurii agrosilvice sau ale
Editurii tehnice sau medicale. Ca pedagog, te oprești în fața standului
Editurii didactice și pedagogice, unde sînt expuse cîteva din cele 12 mili-
oane de manuale și cărți pedagogice tipărite anul acesta. Ele dovedesc
Interesul acordat de statul nostru Invățămintului, grija lui pentru ridica-
de 700.000 de exemplare. „Amintiri-
le din copilărie' ala lui Creangă,
poeziile Iul Eminescu șl Coșbuc,
schițele Iul Caragiale, povestirile
lui Delavrancea, ale lut Vlahuță și
ale altor scriitori s-au bucurat de
o atenție deosebită din partea e-
dilorilor și a cititorilor. Ediții repe-
tate și imediat epuizate au dat, în
condiții grafice mereu mal bune,
cele mai frumoase pagini din lite-
ratura noastră clasică.
— Și „Biblioteca școlarului" ?...
— In ajutorul elevilor din cla-
sele mari — ne răspunde tov. Ion
Hobana — editura va continua să
publice cărțile reunite în această
colecție. Redau planul de apariție
„in extenso": „însemnări din că-
lătorie" de N. Filimon, „Poezii" de
D. Bolintineanu, „Poezii" de V.
Alecsandri, „Nuvele" de I. L. Ca-
ragiale, „Nuvele" de Al. Macedon-
ski, „Nuvele" de B. Delavrancea,
„Romînia pitorească" de Al. Vla-
huță, „Pagini alese" de Al Bră-
tescu-Voinești, „Povestea unui con-
temporan" de V. Korolenko, „Pi-
ciul" de A. Daudet.
țara noastră, alături da scriitori mal
vechi, mulți șl faianțați tineri scrii-
tori care s-au dedicat creației li-
terare pentru copii. Tirajele mari în
care s-au tipărit romanele „Marea
bătălie da la lazul-Mic' de Ocfav
Pancu-lași, „Inimoșii* de Gica lu-
22ITU3A SS STA
mutica
Oră de clasă la o școală cu limba
de predare slrbă din regiunea Timi-
șoara, In comuna Varlaș. Profesorul
de limba romină, tovarășul Peici,
predă o lecție nouă „Vița de vie". Cu
acest prilej el întreprinde o minuna,
tă călătorie geografică imaginată cu
eleva prin pitoreștile regiuni ale pa-
triei noastre șl le vorbește despre mo.
rile bogății ale solului șl subsolului
trăi tn lumea visată
lumea comunismului,
rea unul obiectiv
cartea pentru copii
ta șl chiar mai
un pedagog sau un scriitor
țara noastră cărțile tipărite
teș, povestirile lui Ștefan Luca, Mir-
cea siniimbraanu și Nicuță lănase,
sau romanele da aventuri ale lui
Radu Tudoran, Ion Popper, Șlelan
Nor, M. Ștefan, Ion Hobana și încă
multe și valoroase scrieri, ca și dra-
gostea cu care au fost primite ele
de micii cititori dovedesc succesele
însemnate ale cărții pentru copii în
țara noastră.
Importanța principiului selecției tn
literatura pentru copii a fost subli-
niată în repetate rindurl în îndru-
mările date do către partid celor
ce se ocupă de acest domeniu da
Da un mare succes s-au bucurat
lucrările scriitorilor noștri contem-
porani. Povestirile Iul Mihail Sado-
veanu au apărut în nenumărata edi-
ții. Volumul „Printre gene', cu-
prinzînd povești și povestiri pentru
copii ale marelui nostru scriitor, a
pentru copii ar putea atinge tiraje
ca acelea pa care le-au atins ele
în anii din urmă. Din clasicii lite-
raturii noastre, bunăoară, s-au pu-
oamani în formare,
influențeze asupra
asupra sentimentelor
taior lor de voință,
lor vieți.
Precizarea acestor
drumarea neobosită
furii clasice șl universale cit și tn
publicarea noilor lucrări, alegerea se
face în lumina scopului nostru edu-
cativ, a idealului socialist de viață.
Acest criteriu de selecție este un
ghid sigur în activitatea scriitoriceas-
că șl editorială.
Succesele înregistrate pînă acum
ne fac să constatăm cu ușurință cit
de fundamental s-au schimbat lucru-
rile în domeniul literaturii pentru
copii în anii puterii populare. Da
unde înainte existau doar inițiative
sporadice, astăzi preocuparea față
de literatura pentru copii a devenit
o problemă de stat. Dacă înainte e-
diforii particulari erau animați mal
ales de gîndul cîștigului comercial,
astăzi editura de stat anume înfiin-
țată, Editura tinerelului, își face
un punct de cinste din publicarea
celor mai bune cărți, în cela mai
bune condiții tehnice și în exempla-
re suficiente pentru a putea acopa-
Un popas tn comuna Poenlle d»
sub Munte, raionul Vișeu. O comu.
nă ca oricare așezare de munte din
țara noastră, locuită Insă de peste
6000 de ucraineni. Cu ani In urmă,
această comună era un cuib al ig-
noranței și al neștiinței de carte. Sa-
tul nu avea școală. Tirziu s.a ame-
najat o sală de clasă, intr-o colibă
construită din blrne.
In anul 1954 populația ucraineană
din acest sat a trăit o mare bucurie:
s-a construit aici o școală modernă,
cu 7 clase. Pînă la înființarea acestei
școli in comună erau trei învățători.
Azi, aici sint 36 de pedagogi..
in această clădire funcțlonea-
Umba de predare bulgară, o
modernă cu un laborator bine
cu internat și cantină. Mulți
absolvenții acestei școli sint
învățători, studențț al instilu-
tehnice, agronomice, pedago.
— Cu plăcere. Lucrările în pro-
ză și versuri răspund tocmai sar-
cinii specifice a editurii, despre
care am vorbit mai înainte — edu-
carea în spirit patriotic a tinere-
tului. Tineri muncitori din uzine
și de pe ogoare, studenți activiști
— iată eroii celor mai multe din
romanele și nuvelele pe care le
vom publica. Regret că nu putem
abuza de bunăvoința dumneavoas-
tră prezentînd lista completă a
acestor titluri. Petru Dumitriu pu-
blică o serie de „Biografii con-
temporane", Francisc Munteanu
primul volum din romanul „Născut
în Europa", Titus Popovici va fi
prezent cu romanul „Studenții" și
povestirea „Lola". Vor mai apărea
volume de nuvele și schițe sem-
nate de N. Jianu, N. Mărgeanu,
Ștefan Luca, Camil Baciu ș. a.
Toate aceste lucrări, și altele pe
care .iu le-am amintit, înfățișează
aspecte ale vieții contemporane.
Critica vechii societăți constituie
obiectul unor lucrări semnate de
— Ce lucruri noi ne pregătește
Editura tineretului tn domeniul li-
teraturii pentru copii ?
— Dorința noastră este ca fie-
care carte să constituie o surpri-
ză... plăcută pentru cititori. Intcr-
pretînd însă întrebarea dumnea-
voastră într-un sens mai precis,
voi vorbi despre cele trei colecții
pe care le vom inaugura în anul
viitor.
Pentru cei mai mici, redacția
noastră a predat tiparului o seamă
de lucrări ale clasicilor romîni și
străini, reunite în colecția „Traista
cu povești". Amintesc, printre al-
tele: „Povestea gîștelor" de G.
Coșbuc, „Cotoiul și cașul" de A.
Pann, „De-a baba oarba" de Al.
Vlahuță și „Mărunțica" de II. Ch.
Andersen.
Școlarii din primele clase ele-
mentare vor avea, în sfîrșit, mult
așteptata lor colecție de populari-
zare a științei (titlu provizoriu ;
„Să știm"), care va constitui, nă-
dăjduim, un sprijin prețios pentru
confrații noștri întru educarea șco-
larilor — învățătorii. In această
colecție vor apărea cărți de dimen-
siuni și pretenții adaptate vîrstei
cititorilor — deci cu un număr mai
mic de pagini și mai accesibile de-
cît cele publicate în colecția „Știin-
...Numai ctieva exemple. Ar putea
fl nenumărate. Și toate dovedesc a-
celașl lucru: frăția in muncă a po-
porului romîn și a naționalităților
conlocuitoare. De aici iși trage seva
minunata floare a dragostei fața de
patria noastră; de aici — versurile
lui Franz Johannes Bulhardt:
„Mi-e dragă țara-n care m-am năs-
marea omului nou, a omului care
construiește socialismul șl care va
Ule lor erau închise pe perioade de
cile 10—20 de ani.
După reforma invățămintului, pen-
tru copiii cehi Și slovaci din țara
noastră s-au înființat grădinițe de
copii, școli elementare, medii șl pe.
dagogice. O mare parte dintre ab.
scuvențit acestor școli urmează as-
tăzi cursurile invățămintului supe-
rior.
Călătorul care tnitmplăior t-ect
prin liucurești pe Calea Călărașilor,
va observa ia nr. 16 o clădire pe
frontispiciul căreia mai scrie încă
„Școala și biserica Kiril și Metodiu—
1369". Aceasta este școala la care. In
anul 1315, a predat marele poet șl
publicist bulgar Hristo Botev. Aci iși
avea el și tipografia. Și azi se mat
observă in holul școlii ușa care ducea
la o pivniță ce răspundea, la celălalt
capat, tocmai in str. Mircea Vodă. Pe
aci se refugiau revoluționarii bulgari
in momente de primejdie.
fru copil sau să organizeze biblio-
teci publice pentru ei. Lipsa da pre-
ocupare se poate constata și din
absența aproape totală a unor stu-
dii critice șl teoretice în legătură
cu acest gen de creație literară.
Pentru editori, cartea pentru co-
pii avea importanță în trecut nu-
mai în măsura în care oferea ranfa-
Raportată la distanțe — este o cifră astronomica ; la număr de locuitori
— poate reprezenta populația unui continet ; ca cifră algebrică —
rezultatul unui calcul executat de mașina electronică. Pe frontispiciul
unui panou din „Expoziția cărții' reprezintă totalul cărților tipărite in pa-
tria noastră între 1949 și 1957, S-au tipărit în anii aceștia 25.701 titluri, în
tiraje ce ating uneori 50.000 de exemplare, în timp ce înainte de 23 August
tirajul maxim al unei ediții nu depășea 8000 de bucăți.
416. 125. 197... Statisticienii ar putea face nenumărate calcule cu această
cifră... De cîte ori se poate înconjura globul pămîntesc dacă s-ar pune căr-
țile una lîngă alta... ce înălțime ar avea turnul ce ar rezulta dacă aceste
cărți s-ar așeza una peste alta... c.ți oameni au fost ocupați cu realiza-
rea lor... și mai știm noi ce ?l
Mai elocvente și mai prețioase, însă, nl se par că ar fi alte cifre: nu-
mărul analfabeților pentru care cititul nu mai este astăzi un mister, numă-
rul căminelor din cartierele muncitorești și din cătunele îndepărtate în
care a pătruns și s-a instalat temeinic focarul de lumină — cartea, nu-
mărul celor ce frecventează bibliotecile etc.
Din cele 416.125.197 volume, numai o infimă parte se găsesc In stan-
durile din sala Dalles । antologie mobilă, expoziția te plimbă de-a lungul
are
grele
dumneavoastră, pentru că această
colecție, deși In prima ei tinerețe,
a și cucerit interesul tineretului
șl, Îndrăznesc să spun, chiar al
unui cerc mai larg de cititori. Co-
lecția a fost inițiată în scopul de
a înlesni tineretului studios con-
tactul cu operele marilor poeți ai
lumii. Bibliotecile simpatizanților
acestei colecții se vor îmbogăți în
1958 cu volumele de culegeri din
Shakespeare, Byron, Hugo, Schil-
ler, Pușkin, Lermontov, Esenin,
Whitman, Block, Coșbuc, Bacovia,
Arghezi. In afara colecției vom
publica o culegere mai largă din
versurile lui Villon și un florilegiu
din „Poezia neagră".
— In ajutorul profesorilor de di-
ferite specialități au venit deseori
cărțile apărute fn colecțiile „Oa-
meni de seamă", „Patria noastră",
„In jurul lumii", „Biblioteca șco-
greu. Do altfel șl la oraș cumpără-
torii cărților psnfru copii erau în
special oamenii mal înstăriți. Mun-
citorii și slujbașii modești rareori
își puteau permite luxul de a cum-
păra copiilor o carte, pentru aceas-
ta ar fi trebuit să renunțe la de-ale
vrut
aan-
„Jocuri aritmetice" de R. Dordea,
„Rică șt Tică în dezarcord cu ști-
ința" de L. Petrescu, „Tainele ce-
rului" de I. M. Ștefan...
Despre cea de-a treia colecție nu
vă pot spune deocamdată decît
generalități. In cadrul ei vor apărea
povestiri și poeme inspirate din is-
toria frămîntată și glorioasă a pa-
triei noastre, precum și din istoria
universală. Țin să menționez că
vom folosi tntr-o bună măsură ope-
rele clasicilor romîni și străini
(Eminescu, Alecsandri, Coșbuc,
Hugo, Schiller, Pușkin etc.).
In afara acestor colecții, în anul
1958 vor vedea lumina tiparului o
seamă de lucrări aparținind scrii-
torilor consacra',! și celor tineri.
Din prima categorie citez : „Măria
Sa Puiul Pădurii" de M. Sadovea-
nu, „Mici copii, mari bucurii" de
T. Arghezi, „File din cartea naturii"
de 1. Agîrbiceanu, „Neghiniță" de
Q. Petrescu, „Iepurașul de turtă
dulce" de V. Eftimiu, „Cîntece, fa-
bule, povești" de O. Cazimir, „A-
lege-ți o meserie" de M. Breslașu,
„Jurnalul lui Andrei Hudici" de F.
Aderca, „Șerfi" de Ioana PosteL
nicu.
Dintre scriitorii aparținînd gene-
rației tinere vor fi prezenți cu di-
verse volume In vitrinele librări-
ilor Costache Anton, Tltel Constan-
tinescu, Mioara Cremene, Cezar
Drăgoi, Gica luteș, Eduard Jurist,
Sonia Larian, Corneliu Leu, Geor-
geta Moraru, George Nestor, Oc-
tav Pancu-lași, Dimos Rendis, Mi-
hail Stoian, Victor Vîntu, Luiza
Vlădescu... Vom publica volume de
basme ale prozatorilor Vladimir
Colin, Călin Gruia, Viorica Huber,
Al. Mitru, Cristiana Petrescu...
Nici sectorul de traduceri nu va
fi neglijat. Amintesc doar „Cartea
junglei" de R. Kipling, „Fără fami-
lie" de H Malot, „Spărgătorul de
nuci" de E. A. Hoffmann, „Dașen-
ka“ de K. Capek, „Prințul fericit"
de O. Wilde, „Cătunul din stepă"
de V. Kataev, „Emil și detectivii"
de E. Kăstner.
Dacă la toate cele mai de sus
adăugați cărțile publicate în colec-
ția „Miorița" și în ediții bogat ilus-
trate, vă veți putea imagina un
tablou aproape complet al roade-
lor muncii Editurii tineretului în
domeniul literaturii pentru copii.
Este vorba, bineînțeles, despre roa-
dele pe care le vom culege la sfîr-
șitul anului 1958.
Vizitele
oaspeților
sovietici
Sa tipăreau șl înainta cărți pen-
tru copil tn țara noastră. Fie-
care dintre noi își amintește
cu drag de multe dintre ele.
Apăreau în „Biblioteca pentru toți'
povestirile scriitorilor noștri cla-
sici, apăreau în alte ediții cărți o-
riginala șl traduceri din scriitori stră-
ini. Sa găseau printre scriitori șl e-
ditori oameni cu inimă, care se
străduiau să dea copiilor □ litera-
tură bună șl folositoare. Dar dacă
s-ar face un studiu asupra cărților
apărute In acea vreme, s-ar con-
stata cît de puțina au fost aceste i-
nițlaflve frumoase șl cît de puțin
sprijin au găsit. Cartea pentru co-
pii nu prezenta o preocupare pen-
tru cercurile oficiale — dovadă,
greutățile pe care le-au Tnfîmplnst
ziile pentru
kovski s-au
xemplare,
Galdar în
Iar poeziile
gurii.
Această situație a determinat șl o-
rientarea multor editori spre o anu-
mită tematică șl un anumit aspect
grafic al cărților pe care le publi-
cau. Vreme îndelungată colecțiile
romanelor de „15 lei' sau ale renu-
mitului „Dox* depășeau ca tiraj tot
ceea ce se publica pentru copii și
tineret. Scriitori dubioși scriau pen-
tru aceste colecții povestiri în care
aventura se reducea de cele mal
multe ori la senzaționalul polițist,
influențlnd tn mod nesănătos atît
formarea gustului literar al copiilor
cît șl educația lor.
Pe vremea aceea era Imposibil —
și de altfel nici nu se căuta — să
se găsească o soluție teoretică șl
practică în problema literaturii pen-
tru copil.
tate al cititorilor cărora li se adre-
sează, folosesc formele adecvate
pentru a face cît mai agreabilă
lectura.
— Vă rugăm să ne prezentați cî-
teva din lucrările in proză și in
versuri care vor II publicate in
1958.
In zilele de 18—20 decembrie a.c.
la Biblioteca centrală universitară
din Capitală a avut loc Consfătuirea
pe țară a bibliotecarilor din R.P.R ,
la care au participat reprezentanți
ai tuturor categoriilor de biblioteci.
Acad. Atanase Joja, ministrul In-
vățămîntului și Culturii, a vorbit
despre dezvoltarea largă a rețelei de
biblioteci din țara noastră, erătînd
importanța și prestigiul de care se
bucură marile noastre biblioteci, care
pot sta alături de cele mai impor-
tante instituții similare din străină-
tate.
rea nivelului profesional al învățătorilor și profesorilor.
Părăsești expoziția cu un sentiment înălțător : conștiința pașilor uriași
făcuți pentru culturalizarea maselor,